CUM SĂ CONSILIEZI ÎN MODUL LUI DUMNEZEU

„Îl vor numi Minunat Sfetnic” Isaia 9.6

Bob Hoekstra

RECUNOAŞTEREA CREDINCIOŞIEI LUI DUMNEZEU
Domnul şi-a demonstrat credincioşia Sa în numeroase moduri prin mulţi dragi sfinţi ai Săi în privinţa scrierii acestei cărţi. Binecuvântarea Sa primară mi-a venit prin soţia mea, Dini, care s-a rugat pentru mine şi m-a încurajat cu credincioşie. Apoi, Domnul m-a încurajat permanent prin tatăl meu, Chaplain Ray, care a dezvoltat o inimă pasionată pentru consilierea biblică în timpul ultimilor ani de viaţă. La începutul procesului studiilor noastre de consiliere, pastorul Chuck Smith a sprijinit transmisia acestor mesaje controversate uneori prin KWVE, staţia de radio Calvary Chapel pentru Southern California. Aceasta a deschis multe uşi de proclamare prin radio şi dialog de mare anvergură, care a contribuit la îmbunătăţirea ulterioară a înţelegerii. De asemenea, Dumnezeu mi-a adus multă încurajare prin dragul meu prieten şi fost asistent în lucrarea de slujire, pastorul John Stewart. Prietenul meu de mulţi ani, pastorul Brian Brodersen, a fost la fel folosit de Dumnezeu într-o manieră semnificativă prin discuţii şi confirmări nenumărate. Contribuţii nepreţuite au fost făcute în domeniul editării de Jan Manderson, Georgia Babb şi Shelly Bowles. Aceşti prieteni dragi în Cristos au fost de foarte mare ajutor atât în privinţa perceptivităţii literare cât şi a discernământului spiritual. Pe lângă aceşti câţiva, atât de mulţi alţii s-au rugat sau au oferit asistenţă ca această carte să poată fi produsă. Printre ei sunt pastorul Brad Lambert, Cheryl Brodersen, Lisa Stewart, Susan Moore, Bill Garrett, Ron şi Evetta Bock, Joanne Bowles şi Gwen Weaver. Numai Domnul cunoaşte numărul lor complet. Pentru ei toţi, aducem laudă şi mulţumiri Domnului pentru credincioşia Sa nemărginită.

Dedicaţie
Această carte este dedicată pentru gloria şi folosul Minunatului Sfetnic, Domnul Isus Cristos, cu mulţumiri din abundenţă adresate Lui pentru soţia mea, Dini, care timp de 32 de ani a fost instrumentul principal al sfatului Său în viaţa mea. De asemenea, recunoştinţă specială este adresată Domnului pentru tatăl meu, capelanul Ray Hoekstra al International Prison Ministry, care m-a încurajat mult în scrierea acestei cărţi. El plănuise să publice această carte până când a plecat acasă ca să fie cu Domnul în noiembrie 1997.

am fost călăuzit de Domnul în studiu extins şi învăţătură pe subiectul consilierii biblice. un număr tot mai mare de programe radio creştine ofereau consiliere sau sfătuire prin telefon care era foarte mult psihologizată. . La începutul anului 1990. Pe de altă parte. de la pastorul angajat la gospodina plină de grijă şi până la omul de afaceri responsabil. Acesta nu este un proiect de cercetare care prezintă în detaliu diferitele sisteme ale teoriei psihologice. Prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu am început să văd mesajul bogat pe care-l conţinea privind consilierea. Intenţiile mele erau să edific şi să protejez sfinţii pe care îi încredinţase Dumnezeu în grija mea. Prin predicarea şi învăţarea Scripturilor. descriind experienţa lor anterioară de consiliere ca fiind una care a neglijat sau a contrazis Scripturile. Creştini alarmaţi veneau la mine după ajutor. Aceste studii sunt menite să ne ajute în a învăţa să oferim sfat evlavios şi. Cărţi care argumentau cu toată seriozitatea în favoarea credinţei avertizau în legătură cu faptul că teoriile psihologice sunt integrate alături de Cuvântul lui Dumnezeu. Alţi oameni au făcut o lucrare excelentă în acest domeniu.PREFAŢĂ Povara şi înţelegerea profundă privind necesitatea acestei cărţii s-au dezvoltat pe parcursul celor treizeci de ani de slujire a Domnului ca pastor. nu a unui cercetător. Fiecare dintre noi are nevoie periodic de un cuvânt de sfătuire. surse doferite de informare au adus o realizare a faptului că mulţi oameni din lumea Bisericii (inclusiv eu) nu se bizuiau totalmente pe Cuvântul lui Dumnezeu în timp ce făceau lucrarea de slujire. La scurt timp. ucenicizare şi lucrare personală. de asemenea să cultivăm discernământ în evaluarea sfatului pe care noi sau alţii l-am primi. conferinţe de conducere şi colegii biblice. De asemenea. Dorinţa mea principală este să explorez Cuvântul lui Dumnezeu pe aceste probleme importante de consiliere. am fost martor la impactul schimbării vieţii pe care l-a avut în trăirea zilnică a oamenilor. Această cale a devenit curând o lucrare full-time de călătorie care a continuat să crească până la momentul de faţă. Referirile generale la teoria psihologică făcute în această carte sunt oferite ca să asigure contraste spirituale şi avertizări biblice.Cu toţii suntem chemaţi să ne oferim în mod regulat sfat unii altora. În consilierea din Biblie am observat puterea de eliberare şi sfinţire pe care o dezlănţuie în vieţile flămânde şi nevoiaşe. Abordarea acestei cărţi este cea a unui pastor. Fie ca Domnul să folosească aceste studii ca să extindă viziunea noastră despre El ca Sfătuitorul nostru minunat. Această carte este scrisă pentru oricine din Trupul lui Cristos. am acceptat multe invitaţii din ţară şi de peste oceane pentru a învăţa pe acest subiect în formatul seminariilor de biserică.

1999 TABLĂ DE MATERII Introducere: O criză în consiliere SECŢIUNEA 1: O Perspectivă biblică asupra consilierii Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Domnul ca şi Consilier Consilierea şi ucenicizarea Consilierea şi sfinţirea SECŢIUNEA 2: Mijloacele lui Dumnezeu în consiliere Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 4 5 6 7 Cuvântul lui Dumnezeu în consiliere Duhul Sfânt în consiliere Rugăciunea în consiliere Viaţa bisericii în consiliere SECŢIUNEA 3: Echiparea consilierilor Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Cine trebuie să facă consiliere Echiparea pentru lucrarea de consiliere Elemente vitale pentru majoritatea situaţiilor de consiliere Linii directive pentru situaţia de consiliere .Pastor Bob Hoekstra California.

SECŢIUNEA 4: Adevăruri fundamentale pentru consiliere Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 12 13 14 15 Identificarea adevărurilor din Romani 5-8 Cine suntem noi în Cristos Înnoirea minţii Lupta spirituală SECŢIUNEA 5: Ameninţări majore pentru consilierea în modul lui Dumnezeu Capitolul 16 Capitolul 17 Concluzie: Părăsirea Minunatului Sfetnic Întoarcerea la sfatul lumesc O reformă în consiliere .

3: „Dar mă tem ca.9) .” Abordare dublă Această carte va adresa problema evidenţiată în două moduri. pentru ca să fie în stare să sfătuiască în învăţătura sănătoasă. în loc să privească la Domnul. în locul familiei lui Dumnezeu. Aceasta este o practică atât fatală cât şi predominantă de-a lungul întregii lumi a bisericii. Privesc la sinele uman pentru a găsi răspunsuri.” (Tit 1. şi să înfrunte pe potrivnici.Introducere: Consilierea în modul lui Dumnezeu Introducere: O criză în consiliere Biserica Domnului se confruntă cu o criză tragică din ce în ce mai mare privind lucrarea de consiliere. tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Cristos. care este potrivit cu învăţătura. Abordarea principală va fi de a examina consilierea şi problemele legate de ea din perspectiva lui Dumnezeu aflată în Cuvântul Său. Ei se bizuie din ce în ce mai mult pe teoriile psihologice şi tot mai puţin pe adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Cea de-a doua abordare va fi de a pronunţa o avertizare fermă din Scripturi cu privire la încercările de a integra sau reuni teoria psihologică cu adevărul biblic în lucrarea de consiliere. Scriptura ne oferă o bogăţie de informaţii în acest domeniu. Spre surprinderea multora. Un număr crescând de biserici şi conducători de biserică abandonează modul lui Dumnezeu de consiliere şi se întorc la modalităţile umane. Mulţi creştini preocupaţi dezvoltă aceeaşi înţelegere pentru lumea bisericii de astăzi ca cea pe care a exprimat-o apostolul Pavel în 2 Corinteni 11. după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui. În ambele abordări dorim să fim aşa cum o exprimă versertul de mai jos: „să se ţină de Cuvântul adevărat. Apelează la experţii lumii.

Unii pot fi părinţi .” „Ei bine. de ce să nu mergi la un „medic al minţii” atunci când mintea ta nu funcţionează adecvat?” • • • Toate aceste „Clişee tip umbrelă” prezintă un argument convingător pentru mintea firească. „Clişeele tip umbrelă” care vor fi discutate oferă acoperire deficitară şi frecvent nedisputată pentru o gândire umanistă şi centrată pe sine în cea mai mare parte din lumea bisericii.” „Mergi la medic atunci când trupul tău nu funcţionează adecvat. O umbrelă oferă adăpost şi protecţie. aşadar. prin urmare ajutorul constă în îmbunăţătirea respectului de sine. prin urmare. Totuşi.” „Problemele vieţii sunt prea complexe astăzi ca să fie folosite doar Biblia şi Duhul Sfânt. Clişeele pe care ne vom concentra atenţia includ: • • • • • • „Problemele oamenilor sunt legate de o imagine de sine deficitară. Ele nu rezistă în faţa adevărului Cuvântului lui Dumnezeu.” „Problemele oamenilor sunt înrădăcinate în trecut. prin urmare trebuie să examinăm în profunzime trecutul fiecărei persoane ca să descoperim soluţii pentru prezent. când lăsăm lumina Scripturii să strălucească asupra lor vom vedea că toate sunt pline de lacune şi erori. oamenii primesc ceva ajutor de acolo. Rugăciune pentru fiecare cititor Fără îndoială că cititorii acestei cărţi vor varia mult în privinţa circumstanţelor personale şi a rolurilor individuale din viaţă. atât timp cât ei sunt singurii care înţeleg pe deplin omul şi pot ca urmare să trateze cu eficienţă problemele complexe. ei trebuie să dezvăluie aceste probleme ca să găsească ajutor adevărat. Unii pot fi pastori sau consilieri sau conducători de biserică ce caută direcţie sau confirmare de la Domnul în lucrările lor de slujire.” „Nu dorim să aruncăm copilul împreună cu apa de baie” „Tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu.” „Vieţile oamenilor sunt controlate de probleme care sunt îngropate în subconştientul minţii lor şi.” „Noi trebuie să fim mereu pregătiţi să trimitem cazurile dificile de consiliere la experţii instruiţi din punct de vedere psihologic. Un clişeu este o afirmaţie populară care deţine o aşa acceptare vastă încât mulţi oameni presupun că aduce clarificare subiectului în dezbatere de îndată ce este declarat clişeul.„Clişee tip umbrelă” Vom lua în considerare pe parcursul cărţii un număr de „Clişee tip umbrelă” care sunt folosite în mod obişnuit pentru a explica sau apăra întrebuinţarea psihologiei în lucrarea personală şi cea de consiliere.

• • . ca fiecare să fie mai complet echipat pentru a fi folosit de El în lucrarea personală. Cu toţii suntem afectaţi în mod regulat de acest fenomen subtil. ca fiecare să fie eficient avertizat cu privire la gândirea centrată pe sine şi care serveşte sinele ce este inclusă în aşa-zisa consiliere creştină prin acceptarea pe scară largă a teoriei psihologice în biserici. Unii cititori pot fi din aceia aflaţi în situaţii grele sau care se confruntă cu descurajarea sau disperarea. Cu toţii suntem chemaţi să oferim din când în când un cuvânt de sfătuire unui prieten sau unui membru al bisericii. Rugăciunea mea pentru toţi care citesc această carte vizează trei aspecte esenţiale: • ca fiecare să fie personal consiliat de Domnul prin oricare din adevărul Său care apare pe aceste pagini.sau creştini care caută ajutor pentru a ajunge cu Evanghelia la membrii lor din familie sau prietenii răniţi sau apăsaţi de probleme. Cu toţii avem nevoie de un cuvânt de sfătuire periodic din partea Domnului. de consiliere şi ucenicizare a altora.

SECŢIUNEA 1 O PERSPECTIVĂ BIBLICĂ ASUPRA CONSILIERII .

Vom vedea că Îl implică pe Domnul ca şi Consilier/„Sfetnic”.Este vital să pornim cu o înţelegere solidă a ce este consilierea şi a ce nu este. trebuie să deţinem o perspectivă biblică asupra consilierii. evidenţiind calea Lui de ucenicie. toate concepţiile noastre ulterioare despre consiliere vor fi defavorabil puse în aplicare. Consilierea în modul lui Dumnezeu se află pe un plan complet diferit şi mult mai superior. a îndepărta nedumeririle sau a mai dezvolta alte câteva tehnici de a face faţă realităţii vieţii. Acest fapt determină chiar oameni bine intenţionaţi să ofere altora sfat lipsit de evlavie sau să dea greş în recunoaşterea sfatului evlavios atunci când ei înşişi caută ajutor. ţeluri dorite sau schimbări necesare. şi desfăşurând procesul Lui de sfinţire. Multe concepţii greşite predomină cu privire la consiliere. Pentru a da şi a primi adecvat sfătuire în modul lui Dumnezeu. a reduce stresul. Dacă începem cu perspective eronate aici. . O asemenea perspectivă asupra consilierii se deteriorează în mod tipic prin oferirea de înţelepciune umană într-o încercare de a rezolva problema. Deseori credem greşit că de fapt consilierea înseamnă a oferi altora sfatul nostru cel mai bun cu privire la nevoi percepute.

În familia omului. El şi-a asumat dreptul pentru acest rol. Putem expune astfel mărturisirea plină de încredere exprimată în Psalmul 73. Dumnezeu sfătuieşte omul. care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s-o aleagă. În familia lui Dumnezeu.” . Acest adevăr este ancora absolută pentru o perspectivă biblică asupra consilierii.24: „Mă vei călăuzi cu sfatul Tău. Această diferenţă este fundamentală şi vastă. Adevărata consiliere este aceea în care Dumnezeu ne oferă sfatul Său atotsuficient şi plin de autoritate pentru scopurile Sale hotărâte în vieţile noastre.6 Capitolul 1 Domnul ca şi Consilier Fundamentul iniţial şi nesubstituibil pentru consilierea în modul lui Dumnezeu este perceperea Domnului ca şi consilier. apoi mă vei primi în slavă. Domnul doreşte să fie consilierul şi îndrumătorul nostru prin viaţă. Prietenia (sfatul intim) Domnului este pentru cei ce se tem de El” (Psalmul 25. şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi. Pentru cei care-L respectă pe Dumnezeu Această consiliere divină are loc în vieţile celor care se tem de Dumnezeu.- „Îl vor numi Minunat Sfetnic” Isaia 9. Sfatul lui Dumnezeu este descoperit celor care se încred cu respect şi reverenţă în El. noi ne bizuim pe Domnul să ne descopere viaţa pe care doreşte El s-o trăim. te voi sfătui. 14).8). omul sfătuieşte omul. şi voi avea privirea îndreptată asupra ta” (Psalmul 32. „Cine este omul. Atunci când se produce această dinamică.12. „Eu – zice Domnul – te voi învăţa.

vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. În timp ce David se încredea în Domnul ca să păstorească şi să călăuzească viaţa lui. şi mă povăţuieşte pe cărări drepte.Exemplul lui David Regele David al lui Israel a fost un om care a privit spre Domnul ca şi consilier (sfetnic) al său. El este Stânca şi Ajutorul meu. şi mă duce la ape de odihnă. privesc zadarnic la om ca să le ofere în sfat uman ceea ce David a găsit în Domnul ca sfetnicul său. inclusiv mărturisirea de credinţă cea mai binecunoscută pe care a făcut-o el vreodată: „Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic. Omenirea în general şi mulţi creştini în particular. în Dumnezeu este stânca puterii mele. Popoare. Da. încredeţi-vă în El. dacă ne încredem în El ca să fie Păstorul şi Consilierul nostru.1-3). suflete. la înnoirea supranaturală a omului lăuntric şi la căile drepte care vor aduce onoare Numelui lui Dumnezeu. aşa cum se observă în Psalmul 62. la apele odihnitoare ale Duhului Sfânt. în orice vreme. Şi noi putem trăi într-o asemenea aşteptare mare din partea Domnului. încrede-te în Dumnezeu. locul meu de adăpost. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea. David este iarăşi un exemplu instructiv pentru noi astăzi. Această realitate este clar şi substanţial documentată în cea mai mare parte a scrierilor lui David. din pricina Numelui Său” (Psalmul 23. El mă paşte în păşuni verzi. Indiferent de .5-8: „Da. Noi căutăm la om ceea ce poate fi găsit doar în Dumnezeu. Din moment ce Domnul este consilierul nostru adevărat şi ultim. dorim să ne punem toate a ş tept ă rile noastre în El. Şi noi avem o mare nevoie astăzi de aceste realităţi în vieţile noastre.” Punerea aşteptărilor noastre în Domnul David şi-a pus nădejdea lui doar în Dumnezeu. Dumnezeu poate folosi sau nu instrumente umane atunci când El ne sf ă tuie ş te. el îi îngăduia lui Dumnezeu să funcţioneze ca şi consilier al său. îmi înviorează sufletul. Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina. căci de la El îmi vine nădejdea. O asemenea încredere îi aducea lui David siguranţa că Domnul îl va conduce la păşunile verzi (hrănitoare) ale adevărului divin.

atribuit Fiului lui Dumnezeu în Isaia 9. Domnul cunoaşte deja tot ce este înlăuntrul nostru. Minunatul Consilier. noi privim spre El ca să funcţioneze ca şi consilier al nostru. Numai El poate oferi salvare suficientă din cursele în care cădem. orice comoară cerească de înţelepciune şi ştiinţă disponibilă omului se află în Isus Cristos. regret. teamă sau confuzie. El avea să fie cel mai mare consilier pe care omenirea L-ar fi putut căuta vreodată. Cum anume ar fi Domnul minunat ca şi consilier? Coloseni 2. Nu există niciun consilier printre toţi experţii umanităţii. Vom descoperi multă valoare în a ne aminti faptul că numai Domnul poate fi stânca noastră de stabilitate. durere. amărăciune. Revărsarea inimilor noastre înaintea Domnului Este esenţial ca noi să învăţăm să depindem de Domnul tot mai mult ca şi consilier al nostru. depinde realmente de El.modalitate. evidenţiază cu multă claritate că El trebuie să fie consilierul nostru. Ne exprimăm dependenţa noastră de El prin vărsarea inimilor noastre înaintea Lui.3 răspunde la această întrebare într-un mod profund. Vorbind despre Isus. „Îl vor numi: Minunat Sfetnic” Acest cuvânt profetic despre Isus Cristos revelează unul din rolurile unice pe care avea să-l împlinească Fiul când a venit pe pământ ca om. acest verset afirmă. Minunatul Sfetnic (Consilier) Unul dintre numele Domnului. Câteodată sunt gânduri sau sentimente pe care ne imaginăm că n-ar putea fi împărtăşite niciodată cu cineva. „În care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei. Doar El poate fi o fortăreaţă de protecţie ca să păzească vieţile noastre de a fi sfărâmate în bucăţi.” Consilierea presupune o căutare a cunoştinţei de care avem nevoie şi a înţelepciunii adecvate ca să folosim acea cunoştinţă cum se cuvine. El doreşte doar ca noi să venim la El în mod obişnuit. Acest adevăr extraordinar se referă la domeniul spiritual al vieţii. care ar putea să se compare vreodată cu Isus Cristos. În Domnul vom găsi toată înţelepciunea şi cunoştinţa necesare pentru trăirea . Asemenea cunoştinţă şi înţelepciune sunt ascunse în Cristos. Aducându-le pe toate înaintea Domnului.6. Într-adevăr. se găseşte la El şi numai la El. prezentându-I Lui tot ce se află înlăuntrul nostru. noi vom beneficia mult din investirea unei perioade de aşteptare liniştită înaintea Domnului. Tendinţa obişnuită în căutarea sfatului este să petrecem tot timpul nostru vorbind despre necazurile noastre cu oricine ne va asculta. făcând sfatul lui Dumnezeu chiar mai clar şi disponibil în mod personal. Dacă se va întâmpla ceva glorios în vieţile noastre. Inimile noastre sunt uneori pline de tristeţe. Tăria de care avem nevoie ca să trecem prin dificultăţi de asemenea.

Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu. scaune sau canapele pentru posesia imediată prin adunările bisericii. sau trăirea evlavioasă se află toate acolo în Cristos. Apostolul Petru a scris despre aceasta în 2 Petru 1. pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia. ele nu sunt ascunse ca să ne împiedice de la găsirea lor. sunt ascunse aşa încât noi trebuie să căutăm în singurul loc unde ele sunt accesibile. prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui. În lumina a tot felul de probleme şi necazuri pe care le experimentează oamenii în aceste vremuri grele. Este atât de trist să vezi oameni ai lui Dumnezeu care caută sfat în prundişul gândirii umane. grupurile de recuperare sau şedinţele de terapie. Domnul Isus Cristos este mina de aur a cerului unde sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei. şi să vestesc anul de îndurare al Domnului. M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită. Orice aspect de înţelepciune pentru a folosi acea cunoaştere în întâmpinarea cerinţelor vieţii se află pe deplin în Isus. mai mult decât oricând avem nevoie de un consilier care poate consilia în moduri uimitoare. să propovăduiesc robilor de război slobozenia şi orbilor căpătarea vederii. Totuşi.” (Luca 4. Observaţi că nu ni se spune că „multe dintre ele” sau „majoritatea lor” sau „doar câteva dintre ele” se găsesc la El. Isus şi vieţi aflate în nevoie Câteva dintre cuvintele pe care le-a rostit Isus confirmă abilitatea Sa de a fi Consilierul nostru Minunat.3: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia. Această „consolidare” presupune a învăţa şi a aprofunda mai mult cine este Isus Cristos şi tot ce a înfăptuit şi a oferit El. Explorarea în locul greşit garatează confuzie şi dezamăgire. Explorarea aurului ceresc Trebuie să realizăm că aceste bogăţii divine sunt ascunse în El. Aceste comori evlavioase de adev ă r sunt accesate prin „consolidarea” unei relaţii aprofundate cu Domnul Isus Cristos.” Orice m ă sur ă de cunoa ş tere pentru în ţ elegerea problemelor.vieţii şi creşterea în evlavie aşa cum doreşte Dumnezeu. să dau drumul celor apăsaţi. Nu se află pe bănci. „Duhul Domnului este peste Mine. creşterea din punct de vedere spiritual. faptul radical este că toate aceste comori spirituale sunt aflate în Cristos. În schimb. Domnul Isus Cristos este un asemenea consilier.18-19) . aşteptându-se să găsească aur din cer.

Domnul Isus Cristos a fost trimis din cer ca să întâmpine nevoile cele mai profunde ale celor care sunt săraci spiritual. au parte de un sfat ce nu poate oferi beneficii trainice. adresate femeii de la fântână. care va ţâşni în viaţa veşnică. Tuturor deopotrivă Isus le anunţă la momentul de faţă acceptarea plină de har a lui Dumnezeu pentru toţi care vor veni la El cu umilinţă prin Fiul Său. care nu pot să vadă adevărurile Împărăţiei lui Dumnezeu. a ş teptând consolare din izvoarele curgătoare ale înţelepciunii divine. Isus le aduce adevărata sănătate pentru omul lăuntric. „Oricui bea din apa aceasta. celor care sunt împovăraţi în situaţii imposibile.” (Ioan 4. Mai mult decât atât. ci şi devine în noi un izvor de viaţă îmbelşugată. Deseori înseşi aceste vieţi sunt cele care caută cu toată sinceritatea să găsească consiliere. pe care i-o voi da Eu. Consilierul Minunat le dă vestea bună că El a asigurat iertarea păcatului. Isus şi sufletele însetate Alte cuvinte ale lui Isus. Toţi cei care se îndreaptă spre sfatul lumesc. Celor săraci din punct de vedere spiritual. află sfat etern cu impact permanent. celor apăsaţi de mâhnire şi disperare. oferă un motiv în plus pentru ca oamenii să privească la El ca şi Consilierul mai presus de toţi consilierii. lipsiţi de vedere spirituală sau împovăraţi în mijlocul circumstanţelor vieţii. El le oferă izbăvire. Isus doreşte în special să consilieze asemenea suflete aflate în nevoie astăzi. El le poate dispune eliberare. Celor cu inimile zdrobite. Isus a expus această realitate glorioasă în Ioan 7. ba încă apa. se va preface în el într-un izvor de apă. anticipând alinare şi despovărare din cisternele uscate ale teoriilor umane.37-38: . Celor captivi.13-14) Isus pune aici în contrast resursele materiale pământeşti pe care le poate asigura omul cu resursele spirituale cereşti pe care numai El le poate oferi. apa spirituală conţinută în sfatul Domnului nu numai că satisface dorinţele arzătoare ale sufletelor noastre. Acest adevăr are implicaţii semnificative pentru toţi care caută sau oferă sfătuire. Celor orbi. în veac nu-i va fi sete. îi va fi iarăşi sete. Doar aceste resurse din urmă pot satisface şi împlini. zdrobiţi în inimile lor. Celor oprimaţi. care sunt gata să-şi admită sărăcia lor firească. aflaţi în captivitate. cei care caut ă sfat ceresc supranatural. Pe de altă parte. celor care sunt înrobiţi de obiceiuri distructive sau dependenţe de orice natură. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu. El le oferă vedere.

ei îşi însuşesc conţinutul. Nici măcar pastorul nu este consilierul. Psihologul şi psihiatrul nu sunt consilierul. implicaţiile majore ale acestui adevăr fundamental că Domnul este Consilierul sunt acestea: când avem nevoie de sfat. Râuri de apă vie La acest moment se produce un fenomen extraordinar.„Dacă însetează cineva. şi să-şi pună nădejdea lor în ceea ce Cristos poate să facă pentru ei. trebuie să privim la Domnul Isus Cristos. căilor Lui şi mijloacelor Lui de consiliere (pe care le vom trata mai târziu pe larg). Când oamenii însetaţi spiritual vin la Isus prin credinţă. din inima lui vor curge râuri de apă vie. dorinţa lăuntrică arzătoare după realităţile vieţii aşa cum a plănuit-o Dumnezeu. dacă Îi suntem devotaţi Lui. trebuie să-i îndreptăm la fel spre Domnul. El poate şi ne va folosi în împărtăşirea sfatului Său. Această lucrare a lui Dumnezeu înlăuntrul nostru se revarsă în cele din urmă în aceeaşi apă vie care a satisfăcut setea noastră.” Setea spirituală. Domnul nu numai că se ocupă de setea din lăuntrul nostru. Ca urmare. Cei care sunt consiliaţi de Consilierul Minunat ajung purtătorii cupei Lui de apă vie într-o lume aridă şi însetată. Cei care sunt însetaţi trebuie să se întoarcă de la toate celelalte opţiuni şi substituente. determină pe mulţi oameni să caute consiliere. El începe şi să umple omul nostru lăuntric cu prezenţa dătătoare de viaţă a Duhului Sfânt. cum zice Scriptura. Când oamenii însetaţi în mod fizic se apropie de un pahar de apă. El singur este Consilierul Minunat. Concluzie Adevărul fundamental pentru consilierea în modul lui Dumnezeu este că Domnul este Consilierul adevărat. Exercitarea unei asemenea încrederi în Domnul este asemănată cu a bea din El. iar când alţii vin la noi pentru un cuvânt de sfătuire. Totuşi. . Cine crede în Mine. Isus invită asemenea suflete însetate să vină la El pentru a-şi potoli setea lor. devenim mijloace de a-i atinge pe alţii cu aceeaşi apă care satisface setea şi care ne-a umplut pe noi. ei îşi asumă ceea ce oferă El. Ei cred că El poate satisface această nevoie lăuntrică arzătoare atunci când se bizuie pe El. Isus Cristos este Consilierul. Prin urmare. să vină la Mine şi să bea. având încrederea că va satisface nevoia lor. Omul nu este consilierul.

Minunatul nostru Consilier nu vizează doar înlăturarea sau împlinirea nevoilor noastre.„Apoi a zis tuturor. El doreşte să folosească situaţiile lor neplăcute ca să-i îndrepte pe calea urmării Lui. şi să Mă urmeze». este necesar să considerăm ucenicizarea. centrată pe sine. Prin urmare. . El doreşte să folosească nevoile existente ca să aducă progres spiritual în vieţile noastre. încercăm să intervenim imediat şi să spunem sau să facem orice ar putea pune capăt durerii sau suferinţei. dacă ei nu-L urmează încă pe El.” – Luca 9. El doreşte să folosească nevoile şi problemele din viaţă ca să aducă oamenii pe calea uceniciei. În cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. să-şi ia crucea în fiecare zi. Totuşi. mulţi dintre noi sunt imediat motivaţi să îndrepte lucrurile. Lui Îi face mare plăcere să vină în ajutorul nostru. Atunci când oameni răniţi ne cer ajutorul. Această greşeală gravă contribuie la problema crescândă a consilierii umaniste.23 Capitolul 2 Consilierea şi ucenicia Pentru a stabili o perspectivă biblică asupra consilierii. care se strecoară în biserici şi organizaţii creştine. suntem deseori tentaţi să credem că scopul principal al lui Dumnezeu este să readucă o zonă de confort. să se lepede de sine. Dacă sunt deja credincioşi în Isus Cristos. Mai degrabă. De asemenea. în cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. Abordarea obişnuită a consilierii în lumea bisericii de astăzi este frecvent disociată de ucenicizare. Adevărata consiliere evlavioasă trebuie să fie strâns legată de calea uceniciei. «Dacă voieşte cineva să vină după Mine. Această abordare stă de fapt în calea a ceea ce doreşte Domnul să facă. Având această perspectivă. În schimb. Asta nu înseamnă să tragem concluzia că Dumnezeu este lipsit de compasiune. mulţi creştini şi conducători de biserică consideră consilierea ca fiind destinată să se ocupe în principal de stres şi să îndepărteze dilemele sau nedumeririle. Domnul nu vizeaz ă doar întâmpinarea nevoilor sau rezolvarea problemelor.

Consilierea trebuie să fie o parte a formării de ucenici. Domnul intenţionează ca ucenicia să fie percepută ca parte integrantă a consilierii. când vin oameni la noi pentru sfat sau consiliere. Prin urmare. noi percepem fiecare situaţie de consiliere ca o oportunitate de ucenicizare care a fost iniţiată de o anumită nevoie sau dorinţă ce a apărut în viaţa unei persoane. Nu suntem aici să strângem toate fondurile pe care le putem acumula. Nu ni s-a poruncit să clădim organizaţii religioase. Noi trebuie să facem ucenici.18-19 este instrucţiunea generală şi completă pentru oamenii Săi până când Se întoarce El: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. nu trebuie să separăm niciodată consilierea de ucenicizare. El să pregătească inimile noastre pentru lucrarea Lui înlăuntrul nostru. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile. Când consiliem în modul lui Dumnezeu.Există ceva în legătură cu starea de nevoie care poate smeri efectiv inima. Ni s-a spus să facem ucenici. Nu suntem trimişi să recrutăm cât ne stă în putinţă pe toţi membrii Bisericii. să considerăm împreună ce este ucenicia sau în ce mod această responsabilitate de a face ucenici trebuie să afecteze abordarea noastră privind consilierea. Domnul doreşte să folosească sfatul pe care El ni-l oferă pentru ei. Noi cei care suntem oamenii lui Dumnezeu trebuie să ţintim la formarea de ucenici oriunde mergem în lumea întreagă. Omul ţinteşte deseori cu mult mai jos decât o face Domnul. Suntem aici să facem ucenici. Domnul doreşte ca prin îngăduirea nevoilor să apară în vieţile noastre. dorim să ţintim la fel de sus aşa cum ţinteşte Domnul. fie să-i aducă pe calea uceniciei sau să-i ajute să meargă mai departe pe acea cale. Procesul de umilire este foarte dezirabil. Domnul doreşte să folosească sfatul Său ca să atingă inimile noastre şi să schimbe vieţile noastre. Urmarea lui Isus . În consiliere şi lucrarea personală. Am putea încerca să schimbăm o anumită circumstanţă prin consiliere. În gândirea şi operarea noastră. Aşadar.” Orice întreprindem în vieţile noastre şi în viaţa Bisericii trebuie să fie strâns legat de acest singur scop atotcuprinzător de a face ucenici. această înţelegere a uceniciei ar trebui să aibă impact asupra a ceea ce împărtăşim. Suntem trimişi să facem ucenici. Nu suntem îndrumaţi să venim în întâmpinarea oricărei nevoi umane sau să elucidăm orice dilemă din viaţă sau să facem oamenii să se simtă bine în ce-i priveşte. fiindcă Dumnezeu dă har celor smeriţi. Porunca generală de a face ucenici Porunca pe care a dat-o Isus în Matei 28.

Consilierea este o componentă strategică a formării de ucenici pe care Domnul o va folosi ca să realizeze câteva dintre schimbările dorite de El în vieţile noastre. pentru folosul Domnului. sceptici religioşi.” (Marcu 8. Aceste consecinţe ale trăirii ca ucenic decurg din promisiunea ce clădeşte speranţa pe care Isus a legat-o de chemarea Sa de a-L urma: „Vă voi face pescari de oameni. martori curioşi. zeflemişti plini de mânie. Când Lau urmat pe El. şi le-a zis. şi vă voi face pescari de oameni. ne invită să ne investim vieţile noastre în urmarea Lui. aşteptăm şi-I îngăduim Lui să remodeleze vieţile noastre în tot ceea ce doreşte El ca noi să fim. El ne reface viaţa.34) Aceste cuvinte au fost adresate tuturor celor ce se aflau în mulţimea din ziua aceea. pontenţiali ucenici. care este Stăpânul. Îl urmăm pe Isus Cristos. pentru folosul lor propriu. Termenii uceniciei au fost daţi ucenicilor Săi şi mulţimilor amestecate. şi să Mă urmeze».23. o relaţie care schimbă viaţa. ni se spune cine era auditoriul căreia i se adresa Isus.. să-şi ia crucea în fiecare zi. care presupune dăruirea vieţii şi care durează toată viaţa. „Apoi a zis tuturor: «Dacă voieşte cineva să vină după Mine. Această mulţime era caracteristică oricărei categorii umane de astăzi. iată aici ce presupune urmarea Lui. Învăţătorul şi Ucenicizatorul. Pas cu pas pe cale.19: „Veniţi după Mine.Ucenicii sunt urmaşii lui Isus Cristos.. căutători flămânzi şi mulţi alţii. să se lepede de sine.” Isus.” Aceşti oameni care au auzit chemarea lui Isus pentru prima dată învăţaseră să prindă peşti cu năvoade.” Într-un pasaj asemănător. El lucrează la vieţile noastre. Termenii sunt pentru oricine din orice loc şi în orice circumstanţă. Ucenicia presupune urmarea lui Isus. Domnul nostru a dat chemarea fundamentală la ucenicie în Matei 4. Incluşi în acest spectru vast de umanitate erau ucenici adevăraţi. Dacă doreşte cineva să răspundă chemării lui Isus de a-L urma. Când Îl urmăm. „Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi. Domnul gloriei şi Sfetnicul Minunat. au fost învăţaţi cum să prindă oameni cu Evanghelia. . Termenii uceniciei Isus a prezentat termenii uceniciei în Luca 9. în timp ce dorim. Ucenicia este o relaţie care se dezvoltă pe viaţă. în vieţile noastre şi prin vieţile noastre.

Trebuie să abandonăm viaţa sinelui şi să aflăm o viaţă nouă de la El. Am aflat modul lui Dumnezeu de a se ocupa cum se cuvine de viaţa condusă de sine. dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine. Celor care doresc să-L urmeze pe Isus li se cere să spună NU vieţii personale independente. Trebuie să respingă modul de gândire şi de trăire centrat pe sine. Luarea crucii noastre Cel de-al doilea termen al uceniciei este că o persoană trebuie să-şi ia crucea sa. Era ceea ce a devenit o spânzurătoare sau o cameră de gazare sau un scaun electric în multe culturi contemporane. ale voinţei sinelui şi autosuficienţei sau mulţumirii de sine. Prin lepădarea de noi înşine. Ucenicii trebuie să ia acea cruce. o va pierde. Scripturile afirmă cu certitudine că noi suntem justificaţi de păcat (Romani 3. Aceste cuvinte sunt o chemare la pocăinţă.24) şi ni se dăruieşte viaţa veşnică (Ioan 1.Lepădarea de sine Primul termen al uceniciei este acela că o persoană trebuie să se lepede de sine. El a luat judecata pe care noi o meritam. Atunci când aceste cuvinte au fost rostite de Isus. identificându-se cu ea. Pe acea cruce Isus a murit pentru tot ce eram noi sau puteam vreodată spera să realizăm din noi înşine. A fost înstrăinat de Tatăl. aşa cum a fost.24 prezintă clar faptul că Isus vorbea despre moarte vieţii sinelui: „Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa. În crucea lui Cristos noi am primit judecata care era în adevăr a noastră. Orice persoană care va fi un ucenic al lui Isus Cristos trebuie să-şi ia instrumentul propriei execuţii. Ne putem încrederea noastră în Cristos şi lucrarea Sa pe acea cruce. Prin credinţă. noi am murit pe acea cruce cu El.” Singura cruce care poate să se ocupe în mod complet de viaţa sinelui este crucea lui Isus Cristos. luând asupra Lui Însuşi mânia divină pe care noi ar fi trebuit s-o primim pentru viaţa noastră egoistă şi păcătoasă. Luca 9. o chemare la schimbarea gândirii noastre. suntem de acord cu Dumnezeu că orice viaţă pe care o putem clădi nu va fi niciodată acceptabilă înaintea Lui. Evidenţiază remediul şi speranţa noastră. Ei trebuie să mărturisească şi să renunţe la păcatele neprihănirii de sine. Este o atitudine şi o perspectivă constantă înţeleasă din cuvântul „zilnic”. ale înălţării de sine. o va mântui.12-13) în momentul . Purtăm crucea Lui ca semnul nostru de identificare. „Să se lepede de sine”. Ea defineşte nevoia noastră. crucea era un intrument de execuţie. Pe cruce era dată judecata cea mai severă ofensatorilor cei mai răi. Această luare a crucii noastre nu este un singur act izolat.

satisfacerea de sine. am merita încă aceeaşi judecată. Societatea noastră ne bombardează în mod constant cu concepte umaniste şi lumeşti care fortifică sinele. Dacă această consiliere . cu referire la sine. Pe măsură ce teoria psihologică a fost tot mai mult acceptată şi promovată de seminarii. a ş a c ă ajutorul decurge din încurajarea ş i sporirea respectului lor de sine. Oare ar trebui să fie binevenită această perspectivă asupra consilierii printre cei răscumpăraţi ai Domnului? Asemenea idei de indulgenţă a sinelui se îndreaptă într-o direcţie diferită de calea la care ne-a chemat Domnul. Respectul de sine Trăim într-o lume centrată pe sine. O asemenea gândire n-a pătruns în biserică prin studii biblice sau prin învăţarea Cuvântului lui Dumnezeu. încrederea în sine şi perfecţionarea de sine. Totuşi. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 1 „Problemele oamenilor sunt în general legate de un respect de sine deficitar. în pofida numărului crescând de vieţi devastate care sunt produse de o asemenea complacere a sinelui. ei oferă în general o aprobare oficială a vieţii absorbite de sine.în care credem în Domnul Isus Cristos. şi anume sinele. Această atitudine zilnică se ocupă de impedimentul permanent şi fundamental al urmării lui Isus Cristos. hotărârea de sine. Prin urmare. afirmarea de sine. Ierarhia piramidei nevoilor a lui Avraam Maslow. nevoia presupusă a respectului de sine este percepută acum de mulţi ca fiind practic un absolut biblic. Este un produs al principiilor şi valorilor lumii. Când experţi recunoscuţi în comportamentul uman îşi împărtăşesc teoriile lor psihologice despre cum se trăieşte viaţa adecvat. Luca 9. denominaţii şi conducători ai biserici. abordările obişnuite şi populare de consiliere tind să întărească viaţa sinelui. Mişcarea respectului de sine a jucat un rol major în stabilirea gândirii şi consilierii absorbite de sine în lumea bisericii.23 vorbeşte nu doar de actul pocăinţei şi credinţei cu care începe umblarea noastră cu Isus Cristos. A ajuns în biserică de la teoreticieni psihologici umanişti. ci descrie şi o mărturisire şi încredere care ar trebui să caracterizeze toată umblarea noastră cu El. Scopurile de înaltă prioritate ale lumii în general par să fie împlinirea sau realizarea de sine. Cei mai mulţi oameni se dezvoltă fiind învăţaţi şi încurajaţi să „caute să fie pe locul întâi”. Trebuie să ne luăm crucea lui Cristos în fiecare zi şi să admitem că fără lucrarea Sa pentru noi şi în noi. Trebuie să spunem în fiecare zi NU vieţii sinelui. Acest clişeu tip umbrelă a contribuit mult la oferirea unui adăpost popular pentru consilierea întemeiată pe respectul de sine în cadrul lumii bisericii. care culminează în actualizarea de sine. ar fi un exemplu tipic.

Viaţa creştină este o viaţă a învierii. Totuşi. Consilierea bazată pe respectul de sine este cu o sută optzeci de grade în afara rutei propriu-zise. nu există nicio posibilitate de a găsi ceea ce oferă numai Dumnezeu. Acest lucru este în esenţă legat de subestimarea lor a cine este Isus şi a tot ce a făcut şi oferă El acum. Viaţa înviată de care avem nevoie poate fi aflată doar într-un Domn înviat.bazată pe respectul de sine s-ar fi îndepărtat doar cinci sau zece grade de la rută. Isus este Domnul înviat. În plus. Domnul şi Stăpânul nostru ne-a poruncit să ne lepădăm de noi înşine. acesta este mereu începutul a tot ceea ce doreşte Dumnezeu să facă în vieţile noastre.23. ar trebui să fim şocaţi sau apăsaţi de faptul că biserica a ajuns profund devotată acestei perspective centrate pe sine în consiliere. Sfatul de care avem nevoie şi pe care ar trebui să-l oferim altora. aceasta schimbă totul. în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei. Contrar acestui adevăr. Totuşi. Lepădarea de sine şi luarea crucii sună ca sfârşitul tuturor lucrurilor. De asemenea. N-ar trebui să fim uimiţi că lumea caută speranţă şi împlinire în sine. Mulţi oameni se îndoiesc de faptul că tot ceea ce avem nevoie poate fi aflat doar în urmarea lui Isus. când Isus ne cheamă să-L urmăm pe El. tot ar fi fost o problemă serioasă. Totuşi. În El . urmarea lui Isus În ultimele patru cuvinte din Luca 9.Minunatul Sfetnic. Mântuitorul şi Domnul înviat. mulţi conducători de biserică insistă astăzi că atenţia trebuie să fie acordată ajutorării oamenilor să-şi întărească sau săşi fortifice viaţa sinelui lor. ne întoarcem la esenţa uceniciei: „şi să Mă urmeze. situaţia este cu mult mai devastatoare decât aceasta. Îndreaptă oamenii într-o direcţie opusă de locul unde îi cheamă Isus. Din nou. Orice pas înainte pe acel traseu va duce pe cineva tot mai departe de calea dreaptă. Diferenţa are de-a face cu natura vieţii creştine şi realitatea a cine este Isus. trebuie să se centreze în jurul unor asemenea adevăruri fundamentale ale uceniciei. o asemenea viaţă poate fi dezvoltată prin urmarea unui Domn înviat. Domnul ne cheamă să spunem „NU” vieţii noastre personale şi s-o pierdem pentru El.” Această invitaţie ne spune cum să aflăm tot ce vom avea vreodată nevoie pentru timpul de faţă şi eternitate. Dumnezeu lucrează voia Lui bună şi plăcută în vieţile noastre când noi Îl urmăm pe Fiul Său. Când omul ne cere să urmăm sinele. Chemarea respectului de sine ne îndeamnă să ne afirmăm şi să învăţăm să avem tot mai multă consideraţie faţă de noi înşine. Isus Cristos . La acest moment unii se întreabă ce mai rămâne din chemarea lui Isus la ucenicie. De fapt. indică modul în care Dumnezeu îşi împlineşte voia Lui în şi prin noi.

În foarte multe situaţii de consiliere acesta este un aspect critic de examinat cu cei care caută ajutorul nostru. În plinătatea Lui. ea îmi arăta clar că nu căuta protecţia mea. ucenicia este urmarea Domnului Isus Cristos. Voi aveţi totul deplin în El. (Mai târziu în capitolul 11 vom lua în considerare aceste aspecte în detaliu). Se împroşcau pe rând unul pe altul. am stat de vorbă cu un cuplu care îndurase o căsnicie dificilă timp de mulţi ani. Eu (1) ascultam. O casă în cer este destinul nostru când Îl urmăm pe El. O viaţă nouă plină de belşug pe pământ este partea noastră când Îl urmăm pe Domnul Isus Cristos. Numiţi orice altceva. se află în urmarea lui Isus.” (Coloseni 2. cât şi în mod continuu? Fiindcă nu doresc probabil să spună NU sinelui şi să îmbrăţişeze crucea pentru mai multă moarte faţă de sine. Ei încă îşi clădesc propriile lor vieţi. Atacul lui critic şi răutăcios sugera că eu trebuia să-l ajut s-o refacă pe ea în imaginea a ceea ce dorea el să vadă într-o soţie. Vom acorda mult mai multă atenţie acestor aspecte mai târziu întro secţiune despre „Adevăruri fundamentale pentru consilierea în modul lui Dumnezeu. indicând faptul că ar trebui să fac ceva ca s-o ajut să-l schimb în omul care dorea ea să fie.” Amintirea problemei sinelui Aşadar. Dacă avem nevoie de ceva. Soţul intra cu furie în soţie. eu făceam trei din cele opt sau cam aşa lucruri. Speranţa se află în urmarea Lui. Tăria şi pacea sunt aflate în urmarea Lui.putem afla tot ce are Dumnezeu pentru noi ca să trăim vieţi împlinite şi din abundenţă. Crucea încă nu arată ca singura lor opţiune. enumerând eşecurile şi lipsurile ei. Iertarea se află în urmarea lui Isus. atât la început. şi (3) îmi notam .9-10) Plinătatea a ceea ce oferă Dumnezeu omului se află în Isus. De ce nu-L urmează mulţi pe El. Frecvent privea la mine. cărora în mod obişnuit le acord atenţie într-o şedinţă de consiliere. Cred că o pot clădi de unii singuri şi pentru ei înşişi. Ilustraţie de consiliere Cu ceva timp în urmă. încercând să mă convingă că partenerul lor era problema esenţială în familia lor. Îl ataca verbal. şi dacă Dumnezeu a hotărât aceasta pentru noi. făcându-l să arate ca cel mai rău soţ din istoria căsniciei. noi aflăm împlinirea sau desăvâşirea noastră. (2) mă rugam. În timp ce se criticau aspru unul pe celălalt. Cunoaşterea şi înţelepciunea sunt aflate în urmarea Lui. Chiar atunci când simţeam mare compasiune pentru soţia lui (şi un imbold puternic de a-l „sugruma” pe el!?!). „Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.

Întorcându-mă spre soţ. Ei îşi folosesc propria lor înţelepciune pentru scopurile lor proprii. Lista tot mai mare de nemulţumiri pe care o dezvoltă parteneri de viaţă „dezmeticiţi” de-a lungul anilor de luptă maritală este strâns legată în mod caracteristic de gândirea şi comportamentul egoiste din partea unuia sau a ambilor parteneri maritali. murmurând cuvinte incoerente fapt care sugera că Dumnezeu îi închisese gura cu un simţământ de convingere şi dare de socoteală. Atât el cât şi soţia lui trăiau pentru sine. să-şi ia crucea zilnic şi să-L urmeze pe Isus ca ucenic adevărat. I-am întrebat dacă puteam să-L lăsăm pe Domnul să intervină în conversaţie. l-am rugat să revină asupra tuturor acuzaţiilor lui împotriva soţiei lui în lumina acestui verset. Aceasta este una dintr-o mulţime de situaţii care ilustrează motivul pentru care ucenicia este o parte fundamentală a consilierii în modul lui Dumnezeu. Am crezut că el avea să cadă de scaun.orice pasaj din Scriptură pe care Domnul avea să mi-l aducă în minte pentru această situaţie dureroasă. şi să Mă urmeze»”. Urmaşii adevăraţi ai Domnului Isus Cristos învaţă tot mai mult să-L lase pe Domnul să se ocupe de provocările relaţionale care apar în familie. Se bizuie pe puterea voinţei lor individuale pentru beneficiul şi gloria lor personală. Atunci când oricare dintre parteneri este dornic să se lepede de sine. acela de a spune NU sinelui. Tipic cei care nu-L urmează pe Domnul iau toate aceste împrejurări sau evenimente dificile de familie în propriile lor mâini. există loc pentru Dumnezeu să lucreze în acea familie. Foarte frecvent cuvântul de sfătuire care este necesar pentru cuplurile ce îndură cu consecvenţă o căsnicie problematică este un indiciu ce aminteşte de termenul cel mai fundamental al uceniciei. Am deschis Cuvântul şi am citit Luca 9. Când ambii parteneri sunt cu adevărat dornici să aibă sinele tratat de Domnul. îngăduindu-I să ne spună ceva prin Cuvântul Său. Un cuvânt precis din partea Domnului a pătruns prin toată plângerea şi nemulţumirea firească. Ei au indicat că realizau nevoia lor de a auzi un mesaj din partea Domnului. să se lepede de sine. Foarte multe probleme de căsnicie sunt înrădăcinate în prea mult sine şi prea puţină ucenicie. şi a dezvăluit adevărata problemă.23: „Apoi a zis tuturor: «Dacă voieşte cineva să vină după Mine. să-şi ia crucea în fiecare zi. care ar putea începe să îndrepte angajamentul lor. transformare minunată poate fi oferită constant de El. Asemenea abordări centrate pe sine sunt o încălcare a traiectoriei uceniciei. Un verset îmi venea continuu în minte. Ce putea spune acest soţ? Toate remarcile lui anterioare fuseseră legate de interesul personal. A început să se bâlbăie. neprihănire de sine şi voinţă proprie. Concluzie .

Pentru a stabili o perspectiv ă biblic ă asupra consilierii. În capitolul următor. El doreşte fie să-i aducă pe această cale sau să-i facă să avanseze pe cale. Acest adevăr include consilierea şi sfinţirea. Acum. Nu trebuie să căutăm sau să oferim sfat care doar ameliorează necazul sau problema şi lasă neatinsă viaţa sinelui de Domnul. a fost adăugat un al doilea adevăr: Domnul doreşte să consilieze oameni înspre calea uceniciei. vom considera un alt adevăr biblic implicat în dezvoltarea unei perspective biblice asupra consilierii. Implicaţia majoră a acestui al doilea adevăr este că ucenicia trebuie să înmiresmeze toate sfaturile pe care le dăm sau le primim. Prin sfatul Său. . am considerat iniţial că totul depinde de acest adevăr: Domnul este Consilierul.

am fost deja sfinţiţi în trecut. Sfinţire viitoare . În 1 Corinteni 1. ne aminteşte de ce suntem aici pe acest pământ la momentul de faţă. Ori de câte ori consilierea creştină este modelată şi combinată cu teoriile psihologice ale omului. De asemenea. Dumnezeu doreşte să folosească sfatul Său ca să ne sfinţească în timp ce trecem prin luptele vieţii. Cel de-al treilea aspect la care vom privi este procesul sfinţirii. către cei ce au fost sfinţiţi în Cristos Isus. Sfinţire înseamnă a fi pus deoparte pentru scopurile lui Dumnezeu. Sfinţire în trecut Sfinţirea poate fi percepută din cele trei puncte de vedere ale trecutului. am considerat pe Domnul ca şi Consilier şi calea uceniciei. pentru folosul şi gloria Sa.„Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră. Acesta ne aminteşte de una din lucrările lui Dumnezeu pentru noi. prezentului şi viitorului. Uneori. procesul de sfinţire este neglijat sau diminuat.” .1 Tesaloniceni 4. În acest sens. chemaţi să fie sfinţi” Când am venit la Cristos.2 se vorbeşte despre sfinţirea care a fost realizată deja în trecut pentru oamenii lui Dumnezeu: „Către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint.3 Capitolul 3 Consiliere şi sfinţire În căutarea noastră a unei perspective biblice asupra consilierii. pentru folosul Său şi gloria Sa. în împărtăşirea sfatului Domnului cu un alt credincios. Dumnezeu ne-a pus deoparte sau ne-a separat din lume pentru scopurile Sale. avem nevoie să împărtăşim acest adevăr semnificativ.

nu asigură în mod automat puritate sexuală în fiecare zi după aceea. când Domnul nostru va reveni după poporul Său. Un asemenea adevăr clădeşte speranţă. şi-l va face asemenea trupului slavei Sale. nu va trebui niciodată să se ocupe de impuritatea sexuală.3-5 vorbeşte despre acest proces de sfinţire în prezent: „Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie. El va schimba trupul stării noastre smerite. Păcatul. Sfinţirea viitoare. nu în aprinderea poftei. În timp ce cultura noastră se adânceşte tot mai mult în senzualitate şi închinare la idolul complacerii sexuale. pe măsură ce suntem puşi deoparte sau separaţi tot mai mult pentru scopurile şi gloria Sa. Zi de zi vieţile noastre sunt tot mai mult făcute folositoare în mâinile Domnului. Acest aspect al sfinţirii care priveşte puritatea sexuală devine din ce în ce mai critic în consilierea biblică. Sfinţirea în trecut. Domeniul specific de preocupare este puritatea sexuală. în situaţiile de consiliere. care nu cunosc pe Dumnezeu. sfinţirea viitoare este un adevăr important pe baza căruia se dau explicaţii. Noi vom fi pe deplin sfinţiţi. Evident. Noi vom fi glorificaţi. fiecare din voi să ştie să-şi stăpânească vasul în sfinţenie şi cinste. 1 Tesaloniceni 4. din moment ce doar neprihănirea va predomina acolo. În cele din urmă. consilierea trebuie să se relateze tot mai mult la puritatea sexuală.” Puritate sexuală Problema generală de aici este sfinţirea. care este realizată de fiinţarea noastră în Cristos Isus. vom locui în noul cer şi noul pământ unde sălăşluieşte doar neprihănirea. Sfinţirea prezentă Procesul sfinţirii prezente este de un interes special pentru noi.20-21 se face aluzie la sfinţirea care este încă viitoare: „Dar cetăţenia noastră este în ceruri. Sfinţirea prezentă are de-a face întru totul cu creşterea în evlavie la momentul de faţă. ca Neamurile.” Într-o zi în viitor. care este a noastră în cer. sfinţirea noastră prezentă este problema dezbătută aici. noi vom fi complet puşi deoparte pentru scopurile Sale. firea păcătoasă şi egoismul vor fi complet îndepărtate.În Filipeni 3. de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos. pentru folosul şi gloria Sa. prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile. Este cel care necesită atenţia cel mai frecvent în lucrarea noastră de consiliere unii faţă de alţii. . Uneori. consolare şi siguranţă.

Mulţi copii ai lui Dumnezeu ar beneficia astăzi de pe urma unui cuvânt de sfătuire privind o asemenea puritate. Oamenii nu ştiu cum să-şi păstreze trupurile lor sub control onorabil.21 vorbeşte despre acest adevăr: „Deci dacă cineva se curăţeşte de acestea. sfinţit. Ispita abundă şi complacerea sexuală este obişnuită. nu doar să ne înveţe cum să supravieţuim în fiecare zi. El doreşte să sfinţească vieţile noastre în mod continuu. dorinţa Lui de a ne sfinţi trebuie să fie o componentă permanentă a sfatului pe care-l oferim sau îl căutăm. destoinic pentru orice lucrare bună. Sfinţire deplină Observaţi. Dumnezeu doreşte să folosească sfatul Său pentru a aduce sfinţire în aceste domenii. făcându-ne tot mai asemenea Fiului Său. totuşi. Obstrucţionarea psihologică . 2 Timotei 2.Lumea trăieşte în pasiuni şi pofte lascive. Ei se împiedică în obiceiuri. Domnul doreşte să ne pună deoparte tot mai mult în orice privinţă pentru gloria Sa. sfatul nostru trebuie să aibă ca obiectiv sau ţel sfinţirea. cuvinte sau atitudini. gânduri. scopurile şi folosul Său. Doreşte să schimbe vieţile noastre zi după zi. Nu doar tehnici de a face faţă În ce mod acest subiect al sfinţirii progresive contribuie la înţelegerea consilierii de către noi? Ne informează că sfatul pe care-l dăm trebuie să fie o parte a procesului de sfinţire şi în acord cu acesta. Domnul intenţionează beneficii mult mai mari în sfatul pe care-l are pentru noi. Domnul Isus Cristos. Dacă vom consilia în modul lui Dumnezeu. Scopul lor este fie să scape de problemelor lor sau să le poată suporta. care este sfinţirea noastră completă.” Acest verset se referă la o viaţă care este curăţită de lucruri ce nu-i sunt plăcute Domnului. Chiar pentru mulţi copii ai lui Dumnezeu care nu se luptă cu imoralitatea sexuală. va fi un vas de cinste. Atât de mulţi oameni merg la consiliere şi caută doar o altă tehnică de a face faţă situaţiei. folositor stăpânului său. că impuritatea sau necurăţia sexuală este doar un exemplu specific al voii generale a lui Dumnezeu. Noi care-L cunoaştem pe Dumnezeu trebuie să trăim în puritate sau curăţie. astfel încât o persoană să fie progresiv pusă deoparte pentru o folosinţă mai mare de către El. Prea mulţi credincioşi (mai ales cei mântuiţi de curând) sunt în robie sexuală în cazul cel mai rău sau cel puţin într-o stare de compromis.

îi stă în cale. Unii consilieri înclinaţi psihologic. această direcţie de raţionare nu se referă la faptul că oricine a mers vreodată la consiliere într-o clinică creştină psihologică este de condamnat. Dacă cineva primeşte ajutor biblic valid din partea unor asemenea clinici. care-L cunosc pe Domnul ar putea avea un respect foarte mare pentru Cuvântul lui Dumnezeu şi pentru puterea rugăciunii. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 2 „Ei bine. Nicio condamnare în pripă Aceste afirmaţii nu sunt exprimate ca să condamne orice consilier care a studiat vreodată psihologia sau deţine o diplomă în psihologie. Teoria psihologică este un sistem uman de înţelepciune care ţinteşte în parte la sporirea abilităţii unei persoane de a-şi schimba propria viaţă prin resursele sale umane. dacă în fapt consilierea oferită sugerează integrarea teoriilor psihologice. cel puţin oameni primesc ceva ajutor de acolo. problema importantă care se ridică este dacă ei primesc sau nu ajutorul lui Dumnezeu în modul lui Dumnezeu. prin Duhul Său. Acest contrast crucial între umanismul filozofic şi adevărul biblic va fi tratat de-a lungul acestei cărţi. În consecinţă. câteva dintre răspunsurile Lui pentru vieţile oamenilor în nevoie se vor arăta realmente din partea acelei organizaţii. Pe de altă parte. Ar putea avea chiar darul spiritual al consilierii (care va fi tratat mai târziu). minunat. Atât timp cât un serviciu de consiliere pune accentul pe Domnul şi Cuvântul Său. Totuşi. Totuşi.” Acest clişeu tip umbrelă este folosit uneori la acest moment. această linie de gândire nu face să se subînţeleagă că nimeni n-a primit vreun ajutor real din partea lui Dumnezeu în centrele de consiliere. Prin urmare. În plus. împiedicând ceea ce doreşte Dumnezeu să facă. influenţa dăunătoare a gândirii umaniste nu poate fi prevenită nici chiar prin referiri periodice la pasaje din Biblie. Mai mult decât atât. Ei ar putea avea o compasiune evlavioasă pentru oameni.Consilierea psihologică nu poate contribui la sfinţire. operarea în unele din aceste aspecte valide ale sfatului evlavios nu justifică încercările de a împrumuta din modalităţile psihologice de . folosind adevărul Său. Unii care sunt instruiţi în psihologie au fost în stare să pună deoparte o asemenea înţelepciune umană şi au învăţat să se bizuie totalmente pe Cuvântul lui Dumnezeu. De fapt. Este aplicat celor care caută ajutor în aşa-numitele clinici creştine de consiliere psihologică. multe realităţi spirituale sunt disponibile pentru ca Dumnezeu să le folosească în atingerea vieţilor. teoria psihologică nu poate contribui la procesul de sfinţire. Sfinţirea este lucrarea lui Dumnezeu.

calea uceniciei trebuie să fie adând impregnată în abordarea noastră a consilierii. Când Domnul ne foloseşte ca instrument pentru a împărtăşi sfatul Său. Sumar al unei perspective biblice asupra consilierii Domnul doreşte să ne ofere o perspectivă din ce în ce mai biblică asupra consilierii. trebuie să privim la Domnul atunci când căutăm sfat şi trebuie să arătăm spre Domnul atunci când oferim sfat. Acum. consilierea noastră nu trebuie să aibă ca obiectiv doar ameliorarea. ei ar fi înclinaţi să nu ţină seama sau să respingă ceea ce împărtăşim din Cuvântul lui Dumnezeu. noi nu avem ca obiectiv ajutarea oamenilor să facă faţă problemelor lor sau ajutarea lor pentru a-şi satisface propriile dorinţe. Ca să ne exprimăm în alt mod. În al treilea rând. în secţiunea următoare. vom privi la cele patru mijloace de bază pe care le foloseşte Dumnezeu în a ne aduce sfatul Său. Sfatul nostru trebuie să se ocupe de viaţa independentă a sinelui. . Altfel. În timp ce consiliem sau sfătuim. Noi dorim să-i ajutăm în împlinirea dorinţei Domnului ca ei să fie mai potriviţi pentru folosul Său şi puşi deoparte pentru gloria Sa. în asemănarea cu Isus Cristos. Această perspectivă cuprinde trei elemente fundamentale. El va dori uneori să ajute persoanele care caută sfat să dobândească o înţelegerea mai biblică a consilierii. procesul sfinţirii ar trebui să influenţeze semnificativ înţelegerea noastră despre consiliere. Sfinţirea este procesul creşterii în evlavie. Domnul este consilierul. În al doilea rând. nu omul şi teoriile lui. astfel încât oamenii să poată să-L urmeze pe Isus Cristos mai deplin. Prin urmare. Perceperea consilierii tot mai mult în modul în care o face Dumnezeu poate să aibă un impact asupra lucrării noastre de consiliere mai mult decât orice alt subiect. Mai întâi. Să-L rugăm pe Domnul să aplice aceste adevăruri în mod profund în propriile noastre vieţi şi în vieţile oamenilor din poporul Său.consiliere ale omului. ci ucenicia sau ucenicizarea. gândind în mod greşit că nu este „suficient de psihologic” ca să vină în întâmpinarea nevoilor contemporane. făcândune să fim acei oameni care sfătuiesc tot mai mult în modul Său. Dumnezeu doreşte să ofere ajutorul Său în modul Său.

SECŢIUNEA 2 MIJLOACELE LUI DUMNEZEU ÎN CONSILIERE .

În continuare. teorii umane. Ei nu sunt conştienţi de mijloacele pe care le-a stabilit Dumnezeu pentru a face resursele consilierii Sale divine accesibile omului. Când nu reuşim să înţelegem mijloacele pe care le-a hotărât Dumnezeu pentru consiliere. Aceasta va explica de ce mulţi oameni care caut ă ajutor recurg frecvent la punerea speranţ ei lor în c ă r ţ i ce promovează ajutarea prin efort personal. Toate patru trebuie să opereze în ordine pentru ca noi să experimentăm pe deplin consilierea în modul lui Dumnezeu. El foloseşte: Cuvântul Său. putem să fim uşor atraşi de ceea ce este popular şi captivant. îns ă contra-productiv. programe de recuperare şi clinici psihologice creştine. sau în cel mai bun caz. Duhul Său. mai pu ţ in decât intenţionează Dumnezeu. rugăciunea şi viaţa bisericii. nu omul.Am văzut clar că Domnul trebuie să fie consilierul nostru. Tratăm iarăşi un alt subiect vital ce aparţine consilierii. . vom considera modul în care El ne oferă sfatul Său.

vom observa multe motive pentru care trebuie să fim devotaţi doar Scripturilor în consiliere. Dacă medităm la aceste adevăruri. decât mult aur curat.” Psalmul 119. Domnul este Sfătuitorul. De asemenea. „Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul.24 Cuvântul lui Dumnezeu în consiliere În Psalmul 119. Atunci când îi acordăm atenţie deosebită. El ne oferă sfatul Său. mărturia Domnului este adev ă rat ă ş i d ă în ţ elepciune celui ne ş tiutor. Un alt pasaj profund de luat în considerare este Psalmul 19.- „Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. decât picurul din faguri. Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele. sunt mai dulci decât mierea.” Poate să restaureze vieţi Capitolul 4 .24. încrederea noastră în Cuvântul lui Dumnezeu va fi mult întărită. începem să vedem locul Cuvântului lui Dumnezeu în consiliere aşa cum a intenţionat El: „Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. judecăţile Domnului sunt adevărate. toate sunt drepte. pentru cine le păzeşte. Frica de Domnul este curată şi ţine pe vecie. Ele sunt mai de preţ decât aurul.” Cuvântul Domnului este mijlocul fundamental pe care îl foloseşte El ca să ofere sfatul Său în vieţile oamenilor. poruncile Domnului sunt curate şi luminează ochii. Orânduirile Domnului sunt fără prihană şi veselesc inima. răsplata este mare. Biblic capătă sens perfect faptul că El ne va sfătui prin Cuvântul Său.7-11.

De fapt. Cuvântul Domnului poate să refacă vieţile în modul în care le-a intenţionat Dumnezeu să fie. chiar dac ă dau aten ţ ie Bibliei periodic. regenera şi reclădi. noi putem găsi această bucurie. Poate restaura vieţile noastre. Putem să-i îndrumăm pe alţii spre această bucurie. caracterul şi abilitatea Cuvântului lui Dumnezeu sunt strâns legate. De aceea înveseleşte inima. Niciun lucru necesar nu lipseşte din ele. Atât de mulţi oameni caută o modalitate de a avea vieţile lor restaurate. Oamenii umili. Înţelepciunea lui Dumnezeu este dată prin Cuvântul Său celor care admit că au nevoie de ea. Poate să dea înţelepciune Pe lângă faptul că este perfect. Mulţi oameni au puţină sau nicio bucurie în inimile lor. Este modul absolut corect de a gândi şi a trăi. Produce o bucurie înlăuntrul nostru prin revelarea singurul mod valid de a înfrunta orice aspect al vieţii aici pe pământ. Cei care sunt satisfăcuţi cu propria lor înţelepciune nu pot găsi în ţ elepciune adev ă rat ă . Ei încearcă să afle ceea ce cred că va funcţiona pentru ei. Cuvântul lui Dumnezeu are puterea să convertească sufletul. o asemenea condiţie lipsită de bucurie există din cauza faptului că ei nu au niciun interes în calea dreaptă sau nicio cunoaştere a ei. Există mare bucurie în căile drepte ale Domnului. foarte mulţi dintre cei care caută consiliere sunt în nevoie disperat ă de aceast ă în ţ elepciune pe care numai Dumnezeu o poate oferi. De aceea poate să facă pe cei ne ş tiutori în ţ elep ţ i. Uneori. Ele sunt „desăvâşite”. Dacă răspunsurile noastre pentru viaţă sunt aflate în Cuvântul lui Dumnezeu. Prin urmare. Poate să aducă iluminare . Cuvântul perfect al lui Dumnezeu deţine această capacitate unică. Cuvântul lui Dumnezeu este „sigur”. observa ţ i cine se calific ă s ă primeasc ă înţelepciune din Cuvântul lui Dumnezeu. modeşti. Totu ş i. în timp ce ne pregăteşte şi pentru cer cu Domnul.În această serie de afirmaţii. le poate înnoi. Cuvântul lui Dumnezeu este „fără prihană” sau drept. nepretenţioşi sunt cei care dobândesc înţelepciunea lui Dumnezeu din Scripturi. dacă permitem ca sfatul nostru să vină doar din Scripturi. A fi devotat Cuvântului şi a umbla în El înveseleşte inima. în loc de a căuta ce are Dumnezeu pentru ei. Deţine o certitudine şi infailibilitate divină. complete şi fără eroare. Poate să ofere bucurie lăuntrică În versetul 8. Prima afirmaţie din versetul 8 dezvăluie perfecţiunea ce caracterizează Scripturile.

” Rareori ne oprim să considerăm că aceasta afirmă tocmai inversul. Cuvântul curat al lui Domnului le oferă sau alimentează în ei o viaţă spirituală neîntinată. şi toată slava ei. Este plină de speculaţii arogante şi sfidătoare înălţate împotriva căilor lui Dumnezeu. cei care se adună în Numele lui Isus Cristos sunt cei care trăiesc în lumea reală: Împărăţia lui Dumnezeu. Această presupusă „lume reală” va dispărea într-o zi pentru totdeauna. dar la scurt timp păleşte. Calitatea aceasta trainică a Cuvântului lui Dumnezeu ne aduce în minte pasajul din 1 Petru 1. Iarba se usucă şi floarea cade jos. ca floarea ierbii. dar Cuvântul Domnului rămâne în veac. Nu este nimic care să distrugă sau să destrame vieţile. niciun amestec. De fapt. lumina Cuvântului curat al lui Dumnezeu poate străluci înlăuntru. Este liberă de orice ar diminua sau dăuna vieţii aşa cum a intenţionat-o Dumnezeu să fie trăită. Această lucrare a Cuvântului lui Dumnezeu este curată şi dăinuieşte pentru totdeauna. nu pe minciuni şi dorinţe deşerte. Poate să ofere un impact de durată Versetul 9 sugerează faptul că Scripturile produc teamă sau respect evlavios faţă de Domnul. Nu există nicio influenţă coruptă în ea. ce poate părea impresionantă pentru o clipă. .” Ele sunt pline de acurateţe şi descriu realitatea absolută.24-25: „Căci orice făptură este ca iarba. chiar când pleacă de la slujbele bisericii noastre. fanteziei şi imaginaţiilor frivole. Când oferim ajutorul Scripturilor celor în nevoie. Creştinii trec cu vederea din neatenţie acest fapt uneori. Este o Împărăţie întemeiată pe adevăr şi realitate. luminându-le ochii lor spirituali. Cineva va face un comentariu de genul că este timpul să „se întoarcă la lumea reală. niciun aditiv în Biblie.Puritatea este o altă calitate a Cuvântului lui Dumnezeu. Ceea ce oferim oamenilor din Cuvântul lui Dumnezeu poate avea un impact veşnic asupra vieţilor lor. Drept urmare. Lumea la care ne pregătim să ne întoarcem este un loc al deşertăciunii. Nu există nicio impuritate. aşa cum este descrisă în versetul 8. Această teamă de Domnul este curată.” „Teoriile glorioase” pe care le produce omul sunt foarte asemănătoare cu iarba. Poate să dezvăluie realitatea Toate afirmaţiile lui Dumnezeu din Cuvântul Său sunt adevărate: „Judecăţile Domnului sunt adevărate.

22). Nu numai că acestea sunt comorile greşite după care se aleargă cu ardoare.Această „lume reală” este descoperită autentic în Scripturi. Noi toţi avem nevoie să primim avertizări din partea Domnului. Cuvântul Domnului este menit să fie mai satisfăcător pentru spirit decât este mierea chiar pentru gust: „Sunt mai dulci decât mierea. Cuvântul lui Dumnezeu avertizează pe toţi care-L urmează: „Robul Tău primeşte şi el învăţătura de la ele. nu numai ascultatori” (Iacov 1. vor fi necesare observaţii şi avertizări frecvente privind asemenea teorii din moment ce aceste . când răspundem în umilinţă. corect în orice aspect. Cuvântul lui Dumnezeu ne dăruieşte realităţile Sale minunate în vieţile noastre. Apoi. Pericolele lumii. Pe lângă faptul că oferă avertizări tuturor care vor asculta. Cuvântul Domnului este arătat a fi mai de dorit decât bogăţiile mari: „Ele sunt mai de preţ decât aurul. Totuşi. răsplata este mare. credinţă şi ascultare. Studiul nostru asupra consilierii în modul lui Dumnezeu este în primul rând o expunere biblică a ceea ce a poruncit şi a oferit Domnul ca să-i facă pe oameni liberi şi pe deplin buni.” Goliciunea sau deşertăciunea care chinuie masele umanităţii poate fi înlocuită de satisfacţia spirituală profundă pe care o aduce Domnul prin Cuvântul Său. ci ele reprezintă şi o cauză principală a sărăciei spirituale care nenorocesc o mulţime de vieţi. Cuvântul lui Dumnezeu este întru totul adevărat şi drept. Poate să avertizeze şi să răsplătească Versetul 11 afirmă faptul că. decât mult aur curat. există un alt factor vital implicat: „Fiţi împlinitori ai Cuvântului.” Oricărui slujitor al lui Dumnezeu îi este dată avertizare din Scripturi.” Multe persoane care caută consiliere au nevoie să audă acest adevăr. versetul 10 adaugă faptul că. Cuvântul lui Dumnezeu aduce binecuvântare tuturor care-L vor asculta: „pentru cine le păzeşte. Această carte nu este intenţionată a fi o examinare amănunţită a teoriei psihologice.” Pe cât este de importantă auzirea Cuvântului Domnului. ale firii pământeşti şi diavolului ridică o ameninţare constantă. Dorinţa inimii trebuie să fie aceea de a răspunde la ceea ce are de spus Dumnezeu. Prea mulţi oameni sunt motivaţi doar de căutarea comorilor pământeşti. În contrast cu teoria psihologică O comparaţie chibzuită între Cuvântul lui Dumnezeu şi teoria psihologică va fi adecvată şi folositoare la momentul de faţă. Poate să îmbogăţească şi să satisfacă În versetul 10. De asemenea. decât picurul din faguri.

oferă bucurie. Mai întâi. îmbogăţeşte. avertizează şi răsplăteşte pe cei care iau aminte la El. aduce iluminare. pur. Teoriile psihologice ale omului ar putea fi justificabil caracterizate (cel puţin în parte) ca fiind chiar opusul: imperfecte. dăruieşte înţelepciune. şi ce este dezirabil sau indezirabil. pur. ce este sănătos şi nesănătos. schimbare şi dezvoltare. este făcut un apel în mod obişnuit cu referire la posibilele contribuţii pe care le-ar putea avea teoria psihologică. Aceste teorii reprezintă opiniile cele mai bune ale omului despre componentele mentale şi emoţionale ale umanităţii. De obicei. nevoile şi provocările omului în viaţă. mulţi pastori. aceste opinii furnizează definiţii sau soluţii propuse pentru problemele.perspective psihologice înlocuiesc adevărul biblic în atât de multe biserici astăzi. lăsând în acelaşi timp să se subînţeleagă că . sigur. curat şi adevărat. o măsură de acceptare este exprimată privind validitatea şi importanţa întrebuinţării Bibliei în consiliere. O asemenea afirmaţie categorică nu este prea aspră cu omul. din moment ce presupunerile cele mai bune ale omului n-ar putea niciodată să se ridice la cunoaşterea absolut demnă de încredere a lui Dumnezeu oferită nouă prin Cuvântul Său. ce a fost revelat ca fiind desăvârşit. Apoi. nesigure. Apa de baie simbolizează ceva nesănătos sau nefolositor din cadrul acestor teorii. După care. Aceste capabilităţi sunt toate consecinţe ale caracterului Cuvântului. Acest clişeu pare să ofere o modalitate pentru creştini de a recunoaşte că există elemente dăunătoare în speculaţiile psihologice. comportament observabil. De asemenea. Versetele pe care le-am considerat din Psalmul 19 au evidenţiat câteva din lucrurile minunate pe care le poate face Cuvântul lui Dumnezeu. şi probleme care privesc personalitatea. Şi drept urmare. Apare deseori în felul acesta. Amintiţi-vă termenii care caracterizează Cuvântul lui Dumnezeu: desăvârşit. Să punem în contrast pentru o clipă caracterul Cuvântului cu cel al teoriei psihologice. satisface. consilieri din biserică şi ucenicizatori personali dau la o parte în mod adecvat teoriile psihologice ale omului şi privesc exclusiv la Scripturi în lucrările lor de slujire. necurate ş i neadevărate. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 3: „Nu dorim să aruncăm copilul cu apa de baie. Aceste teorii cuprind deseori afirmaţii despre ce este normal sau anormal.” Copilul în acest clişeu reprezintă ceva bun presupus şi necesar din cadrul teoriilor omului. drept. Restaurează vieţi. sigur.” Clişeul tip umbrelă care este de obicei menţionat la acest punct este probabil cel mai frecvent folosit. curat şi adevărat. impure. asigură impact de durată şi dezvăluie realitatea. incorecte. De aceea Dumnezeu doreşte să ne bizuim întru totul pe Cuvântul Său în consiliere. este anunţat clişeul tip umbrelă: „Nu dorim să aruncăm copilul cu apa de baie. drept.

3). pur. Slăbiciunea clişeului Acest clişeu despre „copil şi apa de baie” reflectă gândirea larg răspândită cu privire la rolul psihologiei în aşa-zisa consiliere creştină. Adevărul eliberator al Cuvântului lui Dumnezeu În Ioan 8. în ucenicizarea şi lucrarea noastră personală: „Isus a zis Iudeilor.” acel copil poate fi totuşi aflat în Cuvântul lui Dumnezeu. Ei stăruie asupra a tot ce are El de spus prin Cuvântul Său. Aceasta nu este ucenicie adevărată. sunteţi în adevăr ucenicii Mei. Am pierdut copilul? Nicidecum. Unii oameni spun că sunt ucenici ai Domnului Isus Cristos şi totuşi. Să presupunem de dragul argumentului că ar putea exista un copil care se află în apa murdară de baie a teoriei psihologice. Totuşi. care crezuseră în El: «Dacă rămâneţi în cuvântul Meu. fiindcă dacă întradevăr „am aruncat copilul cu apa de baie. sau de folos şi necesar. Domnul ne-a descoperit în Cuvântul Său cunoaşterea Sa care ne dăruieşte „tot ce priveşte viaţa şi evlavia” (2 Pet. Scripturile nu au nicio apă necurată pe care trebuie s-o filtrăm şi s-o punem deoparte. Citesc Cuvântul şi sunt dornici să-L audă învăţat.vom pierde resurse importante în consiliere dacă renunţăm la toată această înţelepciune umană. veţi cunoaşte adevărul. de vreme ce Cuvântul lui Dumnezeu este desăvârşit. Mai mult decât atât. Biblia nu are aproape niciun loc în vieţile lor.” Cei care realmente trăiesc ca ucenici adevăraţi ai lui Isus Cristos sunt cei care trăiesc în Cuvântul lui Dumnezeu. sigur. Au timp personal de studiu al Bibliei şi iau parte la studii de grup ori de câte . acesta nu rezistă în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Rămânerea în Cuvânt este un aspect esenţial al trăirii ca ucenic. Cei care-L urmează pe Isus trăiesc în Cuvântul Său. şi adevărul vă va face liberi». drept. Prin urmare.31-32. 1. Probabil că putem aprecia dorinţa de a nu pierde nimic care ar fi de adevărată valoare spirituală în lucrarea de slujire a oamenilor. Şi ce dacă aruncăm întregul sistem de speculaţii psihologice în abordarea noastră a lucrării de consiliere. ca în orice alt clişeu tip umbrelă pe care-l vom considera. va fi conţinut deja în Cuvânt. putem vedea un alt motiv important pentru care ar trebui să ne bizuim totalmente pe Cuvântul lui Dumnezeu în consilierea noastră. dacă există ceva în teoria umană care pare curat şi adevărat. Falsitatea în platitudinea de faţă poate fi dezvăluită în această manieră. curat şi adevărat.

Indiferent de terminologie. Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu care sfinţeşte În Ioan 17. Isus i-a învăţat pe cei care erau deja printre cei vii să-l ajute pe Lazăr: „Dezlegaţi-l. Sunt atât de multe lucruri din care Dumnezeu doreşte să ne elibereze. o parte semnificativă a lucrării de consiliere îi implică pe oamenii care au nevoie să fie eliberaţi din tot felul de robii. şi lăsaţi-l să meargă” (v. robia reprezintă lucrurile de care trebuie să fim eliberaţi. Uneori.ori este posibil. În rugăciunea măreaţă a lui Isus adresată Tatălui chiar înaintea crucii. astfel încât să putem fi eliberaţi din veşmintele mortuare care leag ă gândirea noastr ă . Unii ar putea-o numi obiceiuri rele. Aceste învelitori sunt incluse în gânduri. chiar dacă ei neagă frecvent acest fapt. Apoi. Puterea eliberatoare este sigur cea de care au nevoie cu disperare atât de mulţi oameni. Pot fi valori compromise sau relaţii neadecvate. vino afară!” (Ioan 11. În biserică.17.” . Ucenicii adevăraţi studiază Cuvântul lui Dumnezeu în mod obişnuit ca să găsească lumină. priorităţi şi mai mult. ei ajung să cunoască adevărul Cuvântului Său. însă era stânjenit de fâşiile de pânză mortuare care erau înfăşurate în jurul lui. Ilustrat de Lazăr Lazăr a fost înviat din morţi prin cuvântul rostit al Domnului: „Lazăre. Ei sunt cu adevărat ucenicii Lui.43). Cunoa ş terea realit ă ţ ii din perspectiva lui Dumnezeu înseamnă aflarea realităţii ultime. tărie. prea mulţi oameni sunt în robie. Aceasta aduce eliberare divină din iluziile pe care le cunoscusem înainte de a-L urma pe Cristos. El S-a rugat pentru ucenicii Săi: „Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. călăuzire. Privesc la Isus şi Îl ascultă cu atenţie. Apoi. Una dintre lucrările noastre profunde unii faţă de alţii este să împărtăşim adevărul eliberator al Cuvântului lui Dumnezeu. La această robie se face referire prin mulţi termeni. speranţă. Cuvântul Tău este adevărul. Exist ă o putere eliberatoare în adev ă rul Cuvântului lui Dumnezeu. al morţii şi orbirii cu straturi numeroase de învelitori mortuare. În lume. Alţii ar putea-o numi dependenţe. Aşadar. prin trăirea în Cuvântul Său. vedem motivul pentru care intenţia lui Dumnezeu este de a-şi folosi Cuvântul Său ca să ne ofere sfatul de care avem nevoie. 44). chiar dacă ei nu o ştiu. Lazăr era acum viu. atitudini şi activităţi greşite din zilele dinainte ca Isus să ne aducă naşterea din nou. este o gândire eronată. Orice creştin iese afară din mormântul spiritual al păcatului. toţi oamenii sunt în robie. În acest fel ei sunt progresiv făcuţi liberi prin acest adev ă r. rela ţ ionarea noastr ă ş i comportamentul nostru.

scopurile ş i folosul Domnului. Aceste departamente nu sunt apologetice în natura lor aşa cum ar trebui să fie. menite să examineze psihologia şi să avertizeze oamenii lui Dumnezeu despre erorile ei. Raţionamentul din spatele acestui clişeu .Am văzut mai înainte că voia lui Dumnezeu este ca vieţile noastre să devină tot mai sfinţite. Dumnezeu sfinţeşte vieţi prin adevărul Cuvântului Său. adică. sfinţirea include faptul că vieţile sunt puse deoparte pentru gloria. De obicei iese la suprafaţă ori de câte ori adevărul lui Dumnezeu este declarat a fi esenţial pentru consilierea în modul lui Dumnezeu.” Acesta poate fi clişeul tip umbrelă cel mai semnificativ dintre toate. atunci îi vom îndrepta spre adevărul Scripturilor. Este strigătul primordial al celor care sunt devotaţi integrării teoriei psihologice în adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă dorim să vedem oameni care trăiesc mai degrabă pentru gloria lui Dumnezeu decât pentru propria lor glorie. Amintiţi-vă. O altă consecinţă asemănătoare a îmbrăţişării acestui clişeu este că seminariile şi colegiile biblice dezvoltă departamente înfloritoare de „psihologie creştină” (termen care a fost denunţat de unii observatori preocupa ţ i ca fiind un oximoron care induce în eroare). Câteva consecinţe cumplite O asemenea perspectivă are implicaţii colosale. Dacă dorim să vedem oameni folosiţi de Dumnezeu. acel seminar ca orice alt seminar evanghelic din ţară. atunci Cuvântul lui Dumnezeu va fi resursa noastră când le slujim. O ramificaţie este că experţi psihologici sunt incluşi ca profesori la şcoală ca să-i pregătească pe pastori şi liderii creştini cum să consilieze şi să slujească congregaţiile lor. Teoria psihologică nu poate determina sau contribui la procesul de sfinţire. Dacă sperăm să vedem oameni care trăiesc în concordanţă cu scopurile lui Dumnezeu. Astăzi. atunci trebuie s ă împ ă rt ă ş im adev ă rul Cuvântului Său cu ei. Vieţile sunt sfinţite prin adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. a adoptat practic gândirea cuprinsă în acest clişeu ca parte a abordării lor educaţionale. din moment ce se focalizează pe sine şi încurajează oamenii fie să trăiască pentru sine sau să se îndrepte spre resursele neadecvate şi neacceptabile ale sinelui. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 4 „Tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu. fiind destinate să întipărească speculaţia psihologică în abordarea generală a lucrării de slujire. Acest clişeu a fost susţinut de câţiva profesori de la un seminar orientat biblic de unde am absolvit în 1973. ele sunt promoţionale şi instructive în natură. În schimb.

nici necesară pentru cultivarea unei vieţi de evlavie. Prin urmare.Raţionamentul din spatele clişeului „tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu” se prezintă de obicei cam în genul acesta. prin citire sau interacţiunea unora cu alţii. noi le putem integra în lucrarea biblică. ştiinţele sociale ar putea fi numite cu mai multă acurateţe „filozofii comportamentale”. Din moment ce Creatorul tuturor lucrurilor este adevărat. Mulţi conducători de biserici sunt regulat expuşi teoriilor consilierii psihologice prin educaţia lor. Ceea ce pare să fie valid sau deţine o anumită rezonanţă de acurateţe sau arată ca şi cum „funcţionează” este deseori încorporat chiar în abordarea lor privind lucrarea de consiliere şi învăţătură. aşa că ne putem încrede în concluziile pe care ele ni le aduc. La urma urmei. O asemenea informaţie nu este nici interzisă. precum. O eroare a acestui clişeu Un aspect eronat al acestui clişeu are de-a face cu însăşi natura domeniului din care ne parvine aportul pshihologic.” Sub egida acestui clişeu tip umbrelă sunt ascunse dimensiuni vaste de consiliere psihologică în cadrul lumii bisericii. concluziile deduse din experimentul cu copii de patru ani pentru a vedea ce poate înţelege şi ce nu poate înţelege acel grup de vârstă. Acest aspect este mai ales aplicabil teoriei psihologice. Psihologia în aplicaţie şi accent pare să se ocupe mai mult de probleme ca acestea. acestea sunt „ştiinţele sociale” cu care noi operăm. pentru că „tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu. Doar o porţiune din aceste aşa-numite ştiinţe sociale are de-a face cu ştiinţa adevărată. Rezultatele unor asemenea studii tind să demonstreze doar aspecte ale creaţiei aşa cum a plănuit-o Dumnezeu. Adevărul incomparabil şi infailibil al Cuvântului lui Dumnezeu nu este . când aflăm informaţii sau descoperim afirmaţii în domeniile ştiinţei umane care par să fie adevărate. din moment ce perceptele lor sunt mai mult ca o filozofie a vieţii decât o ştiinţă adevărată. „Cum să fie eliberat omul de sentimentele de vinovăţie” decât de „Cum să înveţi concepte adecvate pentru grupe de copii de vârstă diferită. adică.” Melanjul adevărului integrat Una din tragediile gândirii „tot adev ă rul este adev ă rul lui Dumnezeu” este că adevărul revelat al lui Dumnezeu şi adevărul descoperit al omului sunt amândouă aduse la niveluri neadecvate. Totuşi. atunci orice adevăr aflat pretudindeni trebuie să-şi găsească oricum sursa în El. o abordare prin care concluziile sau presupunerile ar putea fi verificate sau reproduse în experimente controlate. Unele studii psihologice sunt esenţial ştiinţifice.

servitorii arată liniştiţi spre însemnul de deasupra mesei. În aceast ă perspectivă. şi care împarte drept Cuvântul adevărului. care spune. dacă asemenea elemente trebuie să ne ajute în înţelegerea sau aplicarea adevărurilor Sale ultime. raţiunea (Isaia 1.14-15) în timp ce lucrează printre oameni.preţuit la fel de mult aşa cum ar trebui să fie întotdeauna. . „TOT ADEVĂRUL ESTE ADEVĂRUL LUI DUMNEZEU. Rezultatul este că ambele categorii de adevăr sunt oferite la nivelul obişnuit al unui mare melanj al adevărului integrat. Dumnezeu are o varietate de mijloace egale prin care aduce adevărul Său ultim la umanitate. Romani şi Rogers. Cuvântul scris al lui Dumnezeu trebuie să ne ofere în ţelegerea adecvat ă a acestor elemente ce se afl ă în afara Scripturilor.1-6). asemenea subiecte precum istoria socială. Totuşi. consilierii creştini şi liderii bisericii selectează combinaţii contemporane din Filipeni şi Freud.15).18-20) şi conştiinţa (Romani 2. Dimpotrivă. Matei şi Maslow. Ori de câte ori o obiecţie este exprimat ă fa ţ ă de aceast ă combinare nes ă n ă toas ă de mânc ă ruri incompatibile. Din această masă dătătoare de iluzii deşarte. Ele nu se află la acelaşi nivel cu Cuvântul lui Dumnezeu. Adev ă rurile ultime ale lui Dumnezeu sunt înv ă ţ ate când aprofund ă m cu st ă ruin ţă Scripturile. Drept urmare. adevărul îndoielnic şi monden al omului este preţuit mai mult decât ar trebui să fie vreodată. Când obiecţii sunt ridicate iarăşi împotriva acestui mod de gândire.” (2 Timotei 2.” Promovarea adevărului experimental O altă aplicaţie a acestui clişeu promovează „adevărul experimental subiectiv” al omului ca având o valoare asemă n ă toare adev ă rului scriptural obiectiv al lui Dumnezeu. care sunt numite „Cuvântul adevărului.” „Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat. observaţia personală şi conştiinţa umană sunt puse practic pe picior de egalitate cu Scripturile. istoria (1 Corinteni 10. ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine. Această abordare reduce revelaţia specială (Cuvântul lui Dumnezeu) la acelaşi nivel cu revelaţia generală (crea ţ ia) ş i teologia natural ă (ra ţ ionamentul judicios). răspunsul de reasigurare este să se repete că „tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu.” Înălţarea de către Dumnezeu a Cuvântului Său Cuvântul lui Dumnezeu indică cert faptul că Dumnezeu foloseşte creaţia (Psalmul 19.1-11). aceste instrumente al lucrării lui Dumnezeu sunt toate supuse Cuvântului lui Dumnezeu.

Prin urmare.(în engleză ultima parte a versetului se traduce ad litteram prin: „căci Tu ţi-ai glorificat Cuvântul Tău mai presus de tot Numele Tău” – n. dă pricepere celor fără răutate” (Psalmul 119. „Prin lumina Ta vedem lumina” (Psalmul 119.” (Psalm 138.130).Când permitem Domnului să trieze multe din aspectele adevărului Cuvântului Său. mulţi conducători de biserici nu testează pe baza Cuvântului lui Dumnezeu abordările în consiliere pe care le folosesc sau le recomandă. tr.). În plus. În acest Cuvânt în ă l ţ at al adev ă rului str ă luce ş te lumina lui Dumnezeu ca să ne lumineze. Dumnezeu a înălţat Cuvântul adevărului Său chiar mai presus decât Numele Său. „La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa.130). Fără această lumină din partea Domnului.şi laud Numele Tău. „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină.20) În zilele prezente. totul trebuie să fie testat şi evaluat prin lumina Cuvântului lui Dumnezeu.” (Isaia 8. mulţi lideri compromit sau înlocuiesc . care este cu mult mai presus decât orice altceva care există. Ceea ce a spus Dumnezeu în Cuvântul Său este mai important chiar decât propriul Său Nume.. „Mă închin.105). Cuvântul Său este sigur mai presus decât elementele revelaţiei generale (creaţia) şi teologia naturală (raţiunea judicioasă). Evaluarea tuturor lucrurilor pe baza Scripturilor De aceea. pentru bunătatea şi credincioşia Ta. evaluarea noastră a informaţiilor din jurul nostru ar fi învăluită în întunericul propriilor noastre înţelegeri greşite. vom avea parte de aprobarea Sa şi nu ne vom ruşina de folosirea altor instrumente ale lucrării Sale printre noi. În consecinţă. nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta. căci Ţi s-a mărit faima prin împlinirea făgăduinţelor Tale.2)---. să ne călăuzească şi să ne dăruiască înţelegere.. „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea” (Psalmul 119.

ci au fost străini de viaţa (şi lumina) lui Dumnezeu? În plus. . şi toţi creştinii în general. Ei cercetau cu atenţie fiecare mesaj după ceea ce aveau de spus Scripturile. aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu. 13). eroarea principală din clişeul „tot adevărul este adevărul lui Dumnezeu” este modul în care se ignoră sau se încalcă învăţătura lui Isus cu privire la genul precis de adevăr care poate fi crezut că schimbă efectiv vieţile pentru scopurile lui Dumnezeu. este aşa. dau învăţături care nu sunt decât nişte porunci omeneşti (versetul 7) . din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor. „Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. În Marcu 7. Maslow şi Skinner? Deşi aceşti oameni au avut abilităţi intelectuale foarte impresionante.mesajul Scripturilor cu noile lor tradiţii în dezvoltare ale integrării psihologice. . n-ar trebui oare ca noi să fim mai sârguincioşi chiar în examinarea pe baza Cuvântului lui Dumnezeu a teoriilor filozofilor psihologi nerăscumpăraţi precum Freud. şi cercetau Scripturile în fiecare zi. spunând că ei . . ei au suferit de maladiile spirituale care-i descalificau sau îi făceau incapabili aşa cum s-a descris în Efeseni 4.17-18: „Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii. „. . fiind străini de viaţa lui Dumnezeu. . conducătorii bisericii mai ales. în deşertăciunea gândurilor lor. ar trebui să fie ca oamenii aleşi din punct de vedere spiritual ai Bereii din Fapte 17.11. În loc de infirmarea Bibliei prin supunerea faţă de teoriile umane. Isus i-a mustrat aspru pentru nesăbuinţa lor îngrozitoare.” De ce ar dori oamenii lui Dumnezeu să integreze în vieţile şi lucrările lor speculaţiile eronate ale celor care nu numai că au avut gândirea deşartă şi o înţelegere întunecată. ca să vadă dacă ce li se spunea.” Din moment ce oamenii din Bereea au fost l ă uda ţ i pentru cercetarea veridicităţii mesajului apostolului Pavel. Această tendinţă dezastruoasă este o repetare a greşelii conducerii religioase din primul secol. Amintiţi-vă aceste cuvinte ale lui Isus care au fost luate în considerare mai înainte: . având mintea întunecată. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta” (v. Au primit Cuvântul cu toată râvna. alături de ignoranţă spirituală. inimile lor au fost împietrite faţă de Dumnezeu! Omisiunea crucială din acest clişeu Când totul este spus şi realizat. . prin datina voastră.

31-32) „Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. în Matei 15.”(Ioan 8. care crezuseră în El: «Dacă rămâneţi în cuvântul Meu. Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17. Avertizare cu privire la falsitate De-a lungul ţării şi peste oceane. care-i eliberează şi-i sfinţeşte. imediat după acest mesaj El a adăugat o avertizare foarte specifică cu privire la mesajele false sau pline de ipocrizie: „Isus le-a zis: «Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor». ci ce iese din gură. trezorierii sau casierii de la bancă sunt expuşi atât de mult în faţa monedei sau bacnotelor încât pot observa orice contrafacere sau falsitate într-o clipă.6) . Nu. Totuşi. oamenii au întrebat frecvent dacă este necesar să se avertizeze specific în legătură cu pericolele adevărului falsificat şi propagat prin teoria psihologică.17) Isus nu şi-a trimis ucenicii să caute adevărul în orice loc l-ar putea descoperi. aceea spurcă pe om. Se relatează faptul că.„Şi a zis Iudeilor.” (Matei 16. ce sunt ascunse în scrierile gânditorilor învăţaţi din sânul familiei umane. Ei bine. sunteţi în adevăr ucenicii Mei. Pentru a fi în stare să sfătuim în modul Său. Biblia prezintă în permanenţă avertizări descriptive clare cu privire la falsităţile de care ar trebui să ne ferim. El nu le-a spus să fie în căutare de adevăruri care schimbă viaţa. El a afirmat clar tuturor care-L urmează că adevărul care schimbă vieţile. De exemplu.11 Isus proclamă acest mesaj al adevărului: „Nu ce intră în gură spurcă pe om. este adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Unii oameni au sugerat că ar fi suficient să se abordeze această problemă în modul în care s-a spus despre bancheri că se apără de banii falşi. Implicaţia pentru consiliere este că tot ce trebuie să facem este să instruim pe oamenii lui Dumnezeu suficient în căile sau modalităţile pe care Cuvântul Său le prezintă pentru o consiliere adecvată. veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face slobozi». Atunci vom fi cu toţ ii imediat alerta ţ i în fa ţ a oric ă ror intruziuni psihologice false. Dumnezeu doreşte ca noi să ne bizuim întru totul pe adevărul Cuvântului Său.” Apoi. îndemnul principal al Cuvântului lui Dumnezeu este de a se accentua realităţile oricărui subiect pe care-l tratează Scripturile.

Prin urmare. care schimbă. . nu numai că trebuie să dăm şi să primim învăţătură privind ceea ce are Dumnezeu pentru noi. Acest adevăr este unit perfect cu adevărul nostru statornic că Însuşi Domnul este Consilierul nostru Minunat. când căutăm să consiliem. şi care este necesar în mod universal. Cuvântul lui Dumnezeu subliniază ce este autentic sau adevărat. Când alţii caută sfat din partea noastră. El ne sfătuieşte prin înseşi cuvintele Sale.Dacă dorim să fim pregătiţi să ne sfătuim unii pe alţii în modul lui Dumnezeu. eliberează şi susţine viaţa. fie ca noi să privim doar în Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta este modul în care Domnul va aduce oamenilor adevărul dătător de viaţă. Concluzie Mijlocul de bază pe care îl foloseşte Dumnezeu în cadrul consilierii în modul Său este Cuvântul lui Dumnezeu. dar trebuie şi să oferim avertismente legate de falsităţile care se proliferează peste tot în jurul nostru. Acesta este un fapt fundamental şi nesubstituibil. fie ca noi să îndreptăm atenţia doar la Cuvântul lui Dumnezeu. dar identifică cu claritate şi ce este fals.

Duhul Sfânt este disponibil să lucreze în noi şi prin noi în aceste domenii. iar acesta este lucrarea Duhului Sfânt. Ajutor) care să rămână cu voi în veac.” Capitolul 5 . Isus a vorbit de Duhul Sfânt în termeni care au semnificaţie pentru subiectul de faţă: „Şi Eu voi ruga pe Tatăl. şi anume Duhul adevărului. Apărător. şi El vă va da un alt Mângâietor (Paraclet. căci rămâne cu voi şi va fi în voi.16-17. pe care lumea nu-L poate primi. care să rămână cu voi în veac.„Şi Eu voi ruga pe Tatăl. Cel de-al doilea mijloc pe care îl foloseşte Dumnezeu este inextricabil întreţesut cu primul. Mai degrabă.” – Ioan 14. Întrebuinţarea Bibliei în consiliere nu depinde de înţelegerea sau abilitatea umană de a face principiile Scripturilor să funcţioneze adecvat. şi anume Duhul adevărului. dar voi Îl cunoaşteţi. Un alt ajutor promis În Ioan 14. şi El vă va da un alt Mângâietor. pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte.16-17 Duhul Sfânt în consiliere Scripturile stabilesc cu claritate Cuvântul lui Dumnezeu ca mijlocul de a aduce sfatul Său în vieţile noastre.

este unul din două cuvinte ale Noului Testament traduse uneori în versiunile mai noi ca şi Consilier. Duhul Sfânt va fi trimis de Tatăl ca să continue lucrarea de consiliere divină a Fiului. Acest cuvânt conţine câteva înţelegeri pline de însemnătate pentru consilierea biblică adevărată. va fi folositor un comentariu pe scurt la momentul de faţă. fiindcă oferirea de consolare este atât de caracteristică pentru a fi „cineva chemat alături să ajute. Ajutorul.Când Isus a spus aceste cuvinte.” Oferirea unui sfat de mângâiere sau consolare este unul din cele două tipuri fundamentale de consiliere pe care ar trebui să fim pregătiţi să le oferim. De aceea. Acest termen este adesea tradus Mângâietor. dar plină de acurateţe a termenului pentru Ajutor ar fi „cineva chemat alături să ajute. Deşi mai târziu îl vom analiza în detaliu. Acum. Duhul adevărului Isus a prezentat în detaliu lucrarea Duhului Sfânt în Ioan 16. Dumnezeu foloseşte adevărul Cuvântului Său ca să aibă impact asupra vieţilor. Acesta locuieşte acum în urmaşii Domnului Isus Cristos şi lucrează prin ei.” Aceasta este ceea fusese Isus pentru ucenici când era cu ei. Acest Ajutor promis va fi în esenţă exact ca Cel de dinainte. Duhul Sfânt va îndeplini acest gen de lucrare în vieţile lor ca unul care va locui în ei şi-i va ajuta de-a lungul drumului lor prin viaţă. „cineva chemat alături să ajute”. Cât de perfect se potriveşte acest titlu contextului nostru referitor la mijloacele lui Dumnezeu în consiliere. Cel care a inspirat adevărul consemnat în Cuvântul lui Dumnezeu este Duhul Adevărului.” Observaţi titlul. O traducere oarecum stângace. iar Cel care realizează acest impact este numit Duhul Adevărului. Consilierea biblică nu este realizată doar prin a avea pe cineva care să citească sau să citeze ceva din . Celălalt este un sfat de confruntare. După Isus. care-l descrie aici pe Duhul Sfânt. fiindcă El va fi la fel Dumnezeu. El era pe cale de a pleca de lângă ucenicii Săi pentru a Se întoarce la Tatăl Său. Vor fi furnizate mai multe informaţii cu referire la amândouă aceste teme în capitolul despre Viaţa Bisericii. El i-a consolat cu asigurarea că Tatăl le va da un alt Ajutor sau Apărător. oferit aici ca să-L descrie pe Duhul Sfânt. Duhul Adev ă rului.13: „Când va veni Mângâietorul. Acest termen. Stăpânul. are s ă v ă călăuzească în tot adevărul. Duhul Adevărului este şi Cel care aduce adevărul ca să îndrepte vieţile oamenilor. „Duhul Adevărului”. Sfetnicul lor Minunat. Duhul Sfânt este absolut indispensabil pentru consilierea în modul lui Dumnezeu. Ucenicii au fost întristaţi de acest anunţ. înălţat înapoi în glorie. Isus fusese Învăţătorul lor. Consilierul sau Sfetnicul Minunat.

Acestea sunt resursele divine ale harului lui Dumnezeu. Acest contrast este o problemă de viaţă şi de moarte. ci Duhul care vine de la Dumnezeu. nerăscumpăraţi. Pe de altă parte. iar nu după vechea slovă” (Romani 7. iar apoi să le oferim altora în Numele Lui. Tocmai acestea dau naştere la atât de multe dintre nevoile predominante de consiliere.12-13 oferă motive solide pentru care Duhul Sfânt trebuie să fie total implicat în lucrarea de consiliere: „Şi noi n-am primit duhul lumii. în care să creştem şi din care să ne alimentăm. „într-un duh nou. care instruieşte. Duhul Sfânt este dat să ne călăuzească în acest adevăr: „El vă va călăuzi în tot adevărul. întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. Unul dintre motivele pentru care am primit Duhul este ca să putem cunoaşte lucrurile oferite nouă de Dumnezeu cu bunăvoinţă.” Duhul trebuie să ne îndrume în toate aspectele Cuvântului lui Dumnezeu în timp ce-L citim şi-L studiem. inclusiv acele porţiuni specifice pe care trebuie în special să le considerăm la momentul oportun. spiritual vorbind. dar Duhul dă viaţa” (2 Corinteni 3. Trebuie să consiliem în aceeaşi manieră în care trebuie să fie făcută toată lucrarea. teoriile şi resursele lor.” Noi care suntem credincioşi în Domnul Isus Cristos nu am primit duhul lumii. Duhul lumii se referă la înţelepciunea oamenilor fireşti. Îndrumătorul nostru în tot Adevărul Dumnezeu intenţionează să schimbe vieţi prin puterea adevărului care se află în Cuvântul Său. Lucruri oferite de Dumnezeu cu bunăvoinţă 1 Corinteni 2. ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt. Ajungem să înţelegem aceste realităţi prin lucrarea revelatoare . „căci slova omoară. ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. noi am primit Duhul care este de la Dumnezeu şi care vine în întâmpinarea tuturor acestor nevoi de consiliere. metodologiile.Cuvântul lui Dumnezeu. Acestea sunt lucrurile de care au nevoie oamenii la consiliere.6). Aceste bogăţii cereşti sunt cele pe baza cărora noi trebuie să trăim. oferite nouă pe cheltuiala Sa.6). Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească. convinge şi transformă în orice situaţie de consiliere. şi în timp ce-L folosim în lucrarea de slujire a altora. Duhul Sfânt trebuie să fie agentul motivator. inclusiv toate valorile. Această înţelepciune pământească produce căile lumii. Aceste rezerve spirituale nelimitate sunt acum ale noastre în Cristos. Doar El dezvăluie şi aplică toată Scriptura. scopurile.

tărie. Au nevoie ca Dumnezeu să lucreze în ei voinţa şi înfăptuirea bunei Sale plăceri. Acum biserica sună exact ca lumea.” Probabil că am uitat faptul că Dumnezeu are un vocabular mare. Au nevoie de speranţă.” Oamenii lui Dumnezeu folosesc din ce în ce mai mult vocabularul lumii când vorbesc despre problemele omului şi soluţiile necesare. Au nevoie de noua viaţă care este disponibilă doar prin harul lui Dumnezeu. co-dependenţă. noi ar trebui să vorbim despre lucrurile lui Dumnezeu oferite prin harul Său aşa cum intenţionează Domnul. este incomparabil. Vorbirea despre lucruri oferite cu bunăvoinţă „Şi vorbim despre aceste lucruri” ne spune să proclamăm aceste lucruri minunate pe care le oferă harul lui Dumnezeu. acestea sunt „lucrurile care ne-au fost date de Dumnezeu prin harul Său.a Duhului lui Dumnezeu. La urma urmei. De fapt. nu din învăţătura Duhului Sfânt. o dragostea pe care ei n-ar putea-o merita niciodată. vorbind despre disfuncţionalism. când vorbim despre aceste daruri oferite într-un mod unic prin harul lui Dumnezeu. Au nevoie de dragostea aflată numai la Domnul. lumea are toate acele niveluri educaţionale avansate care după toate probabilităţile conţin o aşa înţelegere profundă a inimii umane. Cuvinte învăţate de Duhul Sfânt Totuşi.” Mare parte a lucrării biblice de consiliere are de-a face cu a vorbi oamenilor despre aceste daruri binevoitoare ale lui Dumnezeu care sunt disponibile să lucreze în vieţile lor. Ei bine. biserica fie îi trimite pe oamenii căutători şi nevoiaşi în lume pentru a găsi sprijin. O asemenea terminologie nu a provenit din studiile biblice. victimizare şi respect de sine. Au nevoie de iertarea oferită de Isus Cristos. Trebuie să vorbim. Când Domnul adresează nevoile omului şi remediile necesare. Prin urmare. În schimb. Aceşti termeni şi concepte au provenit de la teoreticienii umanişti ai lumii. „nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească. Consideraţi ce anume au nevoie cu adevărat majoritatea oamenilor să găsească atunci când caută sau fac apel la consiliere. El foloseşte termeni divini care conţin precizie cerească şi . Noi trebuie să vorbim în cuvinte „învăţate de la Duhul Sfânt. sau încercăm să aducem înţelepciunea elevată a lumii în biserică. Trist este faptul că biserica Domnului a ajuns atât de intimidată de lume şi teoriile ei de consiliere şi sistemele ei psihoterapeutice încât prea adesea noi credem că nu avem nimic de spus. care ni le dezvăluie prin Cuvântul lui Dumnezeu. ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt. Ei decurg din înţelepciunea omului. noi trebuie să folosim genul de cuvinte pe care le-a ales Domnul. pace şi încurajare.

El face să strălucească lumina spirituală acolo unde exista întuneric spiritual. El creează viaţă spirituală acolo unde era moarte spirituală. Oricare ar fi situaţia. Când biserica încearcă să integreze sau să unească teoriile psihologice cu adevărurile biblice. separare. De obicei se dezvoltă în această manieră. convertire şi mântuire. Fie ca noi să slujim în lucrare cu înţelepciunea lui Dumnezeu. Totuşi. dătătoare de viaţă şi transformatoare ale vieţii. robie. iar Duhul Sfânt poate fi recunoscut chiar ca fiind important. Prin urmare.” Înţelepciunea omului compară lucrurile fireşti cu cele fireşti. Atunci când se întâmplă acest fapt în lucrarea noastră personală. ei spun că Biblia nu este suficientă pentru . Acesta este un alt motiv pentru care teoria psihologică este atât de departe de ceea ce este necesar în lucrarea de slujire a oamenilor. problemele vieţii sunt descrise ca fiind cu mult mai complexe astăzi decât în „zilele Bibliei”. Pentru a dezvălui calea spre plenitudine sau desăvâşire. Oferă libertate spirituală acolo unde exista robie spirituală. conceptele pământeşti ale omului sunt anemice şi lipsite de viaţă. se poate realiza cu adevărat o consiliere biblică evlavioasă. Se adresează în cuvinte învăţate doar prin înţelepciune umană. Dumnezeu foloseşte cuvinte precum păcat. Duhul doreşte să aducă lucrurile spirituale în legătură cu cele spirituale. Duhul lui Dumnezeu combin ă lucrurile spirituale cu cele spirituale. înstrăinare. În comparaţie cu aceste cuvinte cereşti din partea lui Dumnezeu.” Acest clişeu tip umbrelă apare frecvent la momentul de faţă. Remediile lui Dumnezeu sunt explicate în termeni ca şi convingere de păcat. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 5: „Problemele vieţii sunt prea complexe astăzi ca să fie întrebuinţate doar Biblia şi Duhul Sfânt. Dăruieşte şi dezvoltă o înţelegere spirituală acolo unde exista confuzie spirituală. moarte. Biblia este confirmată ca fiind bună. rezultatul este în cel mai bun caz o comparare a lucrurilor fireşti cu cele spirituale sau duhovniceşti. glorificare. sfinţire. dedicare şi transformare. condamnare şi judecată. identificare. Aduce tărie spirituală pentru slăbiciunea spirituală. pocăinţă. nu cu înţelepciunea omului.speranţă supranaturală. Compararea lucrurilor spirituale cu cele spirituale Unul dintre motivele pentru care trebuie să sfătuim în termenii Duhului Sfânt este acela că Duhul compară „lucrurile duhovniceşti cu cele duhovniceşti. mărturisire. Oferă soluţii spirituale la probleme spirituale. Aceasta devine imposibilitatea proverbială de amestecare a apei cu uleiul. Ca să descrie problemele omului. El foloseşte concepte ca justificare.

lipsiţi de evlavie ca Sigmund Freud. B. . Abraham Maslow. Am uitat noi oare că autorul Cuvântului lui Dumnezeu este „EU SUNT”? El este Cel etern. când alţii vin la noi pentru un sfat evlavios. Afirmaţiile şi hotărârile Sale nu sunt toane sau capricii trecătoare. nimic nu este prea complicat pentru Duhul Sfânt. dorim să-i îndemnăm să-şi pună nădejdea lor în lucrarea Duhului Sfânt care să garanteze vreun beneficiu spiritual pentru vieţile lor. iar Duhul Sfânt nu mai este suficient. Cei care folosesc acest clişeu ca să justifice întrebuinţarea teoriilor psihologice în lucrarea de slujire a bisericii lasă să se subînţeleagă faptul că Dumnezeu a permis insuficienţe în Cuvântul Său.zilele prezente. De aceea. Concluzie Alături de Cuvântul Său. Prin urmare. aceasta nu înseamnă că înţelepciunea lui Dumnezeu este inadecvată. Având în vedere dimensiunile infinite ale înţelegerii divine. Mai mult decât atât. Fie ca Domnul să ne ierte pentru tratarea cu atâta uşurinţă a Cuvântului Său şi pentru neîncrederea în lucrarea Duhului Său. Adevărata consiliere biblică nu se poate realiza fără implicarea totală a Duhului Adevărului. noi trebuie să depindem de Duhul ca să ne îndrume în adevărul Cuvântului. Chiar dacă noi admitem că viaţa a devenit tot mai complexă şi greu de trăit. Tot astfel. Carl Jung. cel de-al doilea mijloc fundamental pe care-l foloseşte Dumnezeu în oferirea sfatului Său în vieţile noastre este Duhul Sfânt. El nu îmbătrâneşte sau nu se demodează. Skinner şi alţii. aceste „omisiuni cereşti” sunt acum remediate de gânditori umanişti. când căutăm sfat din partea Domnului sau suntem folosiţi să împărtăşim sfatul Său cu alţii. chiar oamenii lui Dumnezeu caută în afară aşa-zisa „înţelepciune contemporană” şi acel „adevăr actualizat”. În plus. fie ca El să ne trezească ca să vedem modul în care ne îndepărtăm de El şi de Cuvântul Său. Mulţi oameni au acceptat acest raţionament.F.

Rugăciunea din Cuvântul lui Dumnezeu Rugăciunea care se bazează doar pe conţinutul Cuvântului lui Dumnezeu este cea mai sigură şi cea mai eficientă rugăciune dintre toate. .” – Coloseni 1. Lucrarea necesară a Duhului are loc în inimi căutătoare şi care practică rugăciunea. rugăciunea este esenţială în consilierea după voia lui Dumnezeu.9 Capitolul 6 Rugăciunea în consiliere Alături de Cuvântul lui Dumnezeu şi Duhul lui Dumnezeu. cel de-al treilea mijloc pe care îl foloseşte Domnul pentru a-şi pune la dispoziţie sfatul Său este rugăciunea. din ziua când am auzit aceste lucruri. Rugăciunea exprimă dorinţa noastră după lucrarea lui Dumnezeu în vieţile noastre şi dependenţa noastră de această lucrare. Din moment ce Domnul nostru este Sfetnicul minunat. nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui. iar sfatul Cuvântului Său se dezvăluie prin Duhul Sfânt.„De aceea şi noi. pentru că voia lui Dumnezeu este descoperită în Cuvântul Său. în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească.

aceasta este o rug ă ciune remarcabilă atât pentru cei care caută sfat cât şi pentru cei care dau sfat.9: „De aceea şi noi. unii oameni dau greş să caute pe Domnul fiindcă ajung să fie distraşi de o căutare deşartă a înţelepciunii umane. Multe dintre aceste motive sunt legate de două avertizări generale pe care le-a dat Iacov. şi nu izbutiţi să căpătaţi. ne ascultă. în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească. cu gând să risipiţi în plăcerile voastre” (Iacov 4. şi nu aveţi. ucideţi. Din moment ce atât de mult din lucrarea de consiliere implică oameni care caut ă s ă cunoasc ă voia lui Dumnezeu. Sau cereţi şi nu căpătaţi. alţii îşi aduc cererea lor de a cunoaşte voia lui Dumnezeu direct la Domnul. şi nu aveţi. ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut” (1 Ioan 5. Cuno ş tin ţ a cerut ă aici este cea care provine din înţelegerea şi înţelepciunea lui Dumnezeu care este oferită omului. şi astfel devin preocupaţi de părerile umane şi sfatul pământesc. pe care o avem la El. Unii oameni nici măcar nu se roagă Domnului pentru ceea ce este necesar. dacă cerem ceva după voia Lui. Alţi oameni se roagă lui Dumnezeu.2-3).14-15). Alţii sunt abătuţi de prezumţie. vă certaţi şi vă luptaţi.” . dar sunt conduşi doar de motivaţii care urmăresc satisfacerea intereselor lor personale. Există două asemenea rugăciuni ale apostolului Pavel în Scripturi care au o însemnătate specială pentru cei care caută sau oferă sfat. Şi dacă ştim că ne ascultă. orice i-am cere. nu încetăm să ne rugăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii Lui. Remediul pentru aceste deprinderi în deşertăciune este de a striga către Sfetnicul Minunat ca El să ne facă să „fim umpluţi de cunoştinţa voii Lui. presupunând greşit că înţeleg pe deplin care ar fi voia lui Dumnezeu pentru ei. Cunoaşterea voii lui Dumnezeu Una dintre aceste rugăciuni se găseşte în Coloseni 1. pentru că cereţi rău. În lumina unui asemenea adevăr. „Voi poftiţi.„Îndrăzneala. pizmuiţi. în orice fel de înţelepciune şi pricepere duhovnicească. Totuşi. din ziua când am auzit aceste lucruri.” Această rugăciune este ca vieţile să fie umplute de cunoştinţa voii lui Dumnezeu. însă motivaţi de complacerea firească. Prin urmare. pentru că nu cereţi. probabil că rugăciunea noastră cea mai înţeleaptă ar fi modelată după înseşi rugăciunile oamenilor evlavioşi din Cuvântul lui Dumnezeu. este că. Există diferite motive pentru care asemenea căutători nu află uşor voia lui Dumnezeu.

Când asemenea oameni vin la biserică sau la prieteni creştini după ajutor. Acest Isus a murit pe cruce pentru păcatele lumii şi a fost înviat din morţi ca să ofere victorie asupra păcatului şi morţii. ei au nevoie mai presus de orice altceva să primească sfat care le oferă o oportunitate de a-L întâlni pe Domnul prin harul Său mântuitor. Nevoia lor cea mai mare nu este cum să trateze un adolescent problematic. .1. Pentru cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu Să aplicăm acest adevăr mai întâi celor care nu-L cunosc pe Domnul într-un mod mântuitor. sau cum să-şi stăpânească firea. dificultăţi şi provocări pentru care nu au deloc răspunsuri suficiente. celor care nu au nicio cunoaştere personală mântuitoare a lui Dumnezeu. Şi noi am privit slava Lui. care era Cuvântul lui Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu. plin de har şi adevăr. 14). Tatăl slavei. a venit pe pământ ca om: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. Evident că aceasta se aplică celor care sunt în lume. Totuşi. sau cum să răspundă în faţa stresului de la slujbă. pentru cei care trăiesc deja într-o relaţie mântuitoare cu Domnul. nevoia lor cea mai presantă este încă de a-L cunoaşte mai bine pe El.Cunoaşterea lui Dumnezeu Cealaltă rugăciune în Cuvânt care are o însemnătate specială pentru subiectul consilierii biblice se găseşte în Efeseni 1. Ei se luptă frecvent cu probleme. în cunoaşterea Lui. să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire. Apoi. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi. Evanghelia este „vestea bună” că Isus. Mulţi oameni care caută sfat şi direcţie în viaţă n-au aflat încă iertare de păcate şi o viaţă nouă prin Isus Cristos. Aceasta este o rugăciune ca „Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos.” Acest verset sumarizează cea mai mare nevoie comună pe care o avem. Ei au nevoie să ajungă să-L cunoască pe Domnul. Evanghelia şi întâlnirea Domnului Întâlnirea mântuitoare iniţială cu Domnul are loc prin Evanghelia lui Isus Cristos.17. Domnul poate începe să lucreze în toate celelalte nevoi ale lor mai puţin importante. Nevoia lor prioritară este să ajungă să-L cunoască prin lucrarea mântuitoare a Domnului Isus Cristos. o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl” (Ioan 1. Este nevoia de mai multă cunoaştere a lui Dumnezeu.

că Cristos a murit pentru păcatele noastre. Unde îţi este biruinţa. . 3. Prin urmare. Evanghelia pe care v-am propovăduit-o . harul plin de iubire al lui Dumnezeu oferă iertare şi viaţă veşnică tuturor care se pocăiesc de păcatele lor şi îşi pun încrederea lor în Domnul Isus pentru mântuire.” (Ioan 1. moarte? Unde îţi este boldul. să aplicăm acest subiect de prioritate fundamentală a cunoa ş terii lui Dumnezeu la cei care au început deja o rela ţ ie mântuitoare cu Domnul Isus Cristos. A ajunge să-L cunoaştem pe Domnul într-un mod progresiv înseamnă că vom înţelege tot mai mult cine este El. Pentru cei care-L cunosc pe Dumnezeu Acum. „Isus a venit în Galileea şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3. adică celor ce cred în Numele Lui.3). 4. moarte? . şi mult. acelaşi Isus aduce naştere din nou spirituală în familia lui Dumnezeu pentru toţi care cred în El. „Drept răspuns.16). dacă un om nu se na ş te din nou. mult mai mult. care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Cristos! (1 Corinteni 15. 55. Consideraţi modul în care o cunoaştere care se aprofundează cu Dumnezeu afectează orice domeniu al vieţii unei persoane. El zicea: «S-a împlinit vremea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu. Dar tuturor celor ce L-au primit. ei L-au întâlnit şi au început să umble cu El. Isus i-a zis: «Adevărat. 57).. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie»” (Marcu 1.. nici din voia firii lor. după Scripturi. Dezvoltarea acestei relaţii într-o manieră mai profundă şi mai intimă este scopul de acum. nici din voia vreunui om. Nevoia lor cea mai mare încă este de a ajunge să-L cunoască pe Domnul.„Vă fac cunoscut.. născuţi nu din sânge. Prin urmare. cum gândeşte El.. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea. că a fost îngropat şi a înviat a treia zi. după Scripturi. şi ai Săi nu L-au primit. primindu-L ca Domn şi Mântuitor.14). ce poate face El în şi prin noi. . „A venit la ai Săi. pentru ca oricine crede în El să nu piară.11-13). nu poate vedea Împ ă r ă ţ ia lui Dumnezeu»” (Ioan 3. ci din Dumnezeu. Da.1. . le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu. O asemenea . fraţilor. şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. că a dat pe singurul Lui Fiu. adevărat îţi spun că. ce a făcut El pentru noi.

durere. în cunoaşterea Lui.1).” (Luca 18. dacă cineva este însufleţit de o viziune plină de entuziasm a slujirii creştine. minunat pentru întreaga noastră lucrare personală şi de consiliere. vărsaţi-vă inimile înaintea Lui!” (Psalmul 62. provocare. Tatăl slavei. evlavioase. precum şi s-o vadă realizată în mod adecvat.8). În orice situaţie de viaţă şi pelerinaj. dacă o persoană este înzestrată şi roditoare. speranţă.” Locul general al rugăciunii Dincolo de aceste două rugăciuni profunde de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi de a fi umpluţi de cunoştinţa voii Lui. toţi cărora le-am sluji ar fi mult ajutaţi. a ajunge să-L cunoaştem pe Domnul mai bine este nevoia noastră cea mai mare. dacă o persoană se umflă de mândrie. Dacă o persoană este imobilizată de confuzie. „Popoare. această rugăciune din Efeseni 1. să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire. Prin urmare. Dacă am fi pur şi simplu dedicaţi să ajutăm pe oricine care apare pe calea noastră să-L cunoască mai mult pe El. în orice vreme. Dacă cineva este chinuit de teamă. .17 poate fi un mod inestimabil de a ne ruga şi de a-i îndemna pe alţii să se roage: „ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Cristos. cunoaşterea resurselor spirituale disponibile nouă prin Cristos poate aduce speranţă şi pace. vis sau oportunitate care nu poate fi influenţată adecvat de o cunoaştere mai mare a Domnului. De asemenea. cunoscând lucrarea de convingere şi apărare a Duhului Sfânt îi va aminti de sursa cerească din care provine toată acea binecuvântare spirituală. Dacă cineva este copleşit de propriile sale imperfecţiuni. „Isus le-a spus o pildă. Ajutarea altora să-L cunoască pe Domnul mai bine ar putea fi un obiectiv primar. ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase. cunoscând blândeţea şi umilinţa Domnului Isus produce umilinţă şi dependenţă care Îi fac plăcere Lui. Tot astfel. el are nevoie de o cunoaştere crescândă a Domnului ca să evalueze viziunea. Cuvântul lui Dumnezeu prezintă clar în atât de multe locuri că rugăciunea trebuie să fie parte a tot ce apare pe calea noastră. Pe de altă parte. este bine să fie amintit locul general al rugăciunii în viaţa şi lucrarea creştină. Nu există nevoie.cunoaştere a lui Dumnezeu influenţează lucrurile pe care oamenii le întâmpină zilnic. cunoscând mai mult înţelepciunea Domnului înlocuieşte acea confuzie cu direcţie din partea Lui. încredeţi-vă în El. cunoscând mai mult puterea protectoare a Domnului înlocuieşte această teamă cu siguranţă în El.

cu mulţumiri. consilierea nu poate fi niciodată ceea ce a intenţionat Dumnezeu. Evident că rugăciunea trebuie să aibă un loc constant în tot ceea ce experimentăm.„Faceţi în toată vremea. „Nu vă îngrijoraţi de nimic. tot felul de rugăciuni şi cereri. De-a lungul anilor. „Rugaţi-vă neîncetat. cu toată stăruinţa.18). aduceţi cererile voastre la cuno ş tin ţ a lui Dumnezeu. Vegheaţi la aceasta.6). m-am mirat şi neliniştit la mărturiile celor care au căutat ajutor în aşa-numitele centre şi clinici de consiliere creştină şi prea frecvent au aflat rugăciunea neglijată întru totul. şi rugăciune pentru toţi sfinţii” (Efeseni 6.” (1 Tesaloniceni 5. rugăciunea. prin rug ă ciuni ş i cereri. şi fie ca şi ei să ajungă oameni ai rugăciunii. Fără rugăciune. Concluzie Aşadar.” (Filipeni 4. . Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrarea Duhului Sfânt aduc sfatul lui Dumnezeu în vieţile oamenilor. Fie ca cei care caută ajutor din partea noastră să ne găsească a fi oamenii ai rugăciunii. Fie ca noi să strigăm la Domnul să prevină acest lucru în lucrarea noastră personală şi cea de consiliere. Fie ca lucrările noastre de ucenicizare şi consiliere să fie dominate de obiceiul rugăciunii. ci. în orice lucru.17). prin Duhul.

care ne mângâie în toate necazurile noastre. pentru ca. care la fel necesită atenţie specială. viaţa bisericii. există un al patrulea domeniu esenţial.„Binecuvântat să fie Dumnezeu. care include o chemare la a ne sfătui unii pe alţii: . Totuşi. Vom privi mai mult la fiecare din acestea în capitolul despre „Situaţia de consiliere”. să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz.3-4 Capitolul 7 Viaţa bisericii în consiliere Am considerat trei mijloace de bază pe care le foloseşte Domnul ca să ne aducă sfatul Său: Cuvântul lui Dumnezeu. Tatăl Domnului nostru Isus Cristos. prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu. Duhul Sfânt şi rugăciunea. Acest aspect esenţial al trăirii împreună în Trupul lui Cristos este o parte critică a consilierii în modul lui Dumnezeu.12-17 este o descriere concisă şi măreaţă a acestei vieţi. care examinează biblic acel moment când efectiv stăm faţă-n faţă cu o altă persoană.” – 2 Corinteni 1. umblând în relaţii şi depinzând de resursele care le avem la dispoziţie ca poporul lui Dumnezeu. Coloseni 3. Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri. Viaţa bisericii descrisă Viaţa bisericii se referă la trăirea creştinilor împreună ca familia lui Dumnezeu.

a folosit acest termen ca să creeze expresia „Consiliere noutetică”. De asemenea. . Cuvântul lui Cristos . Cum va iertat Cristos. aşa iertaţi-vă şi voi. . şi dacă unul are pricină să se plângă de altul. Asemenea sfătuiri produc prin urmare.sfinţi şi preaiubiţi . Dr. iertare şi unitate. Acesta este mediul spiritual în care Dumnezeu a hotărât să aibă loc sfătuirea sau consilierea. cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră. Cuvântul iniţial în formă verbală este „noutheteo”. cu blândeţe. Consiliere prin confruntare În versetul 16. cu cuvântul sau cu fapta. să stăpânească în inimile voastre şi fiţi recunoscători. Îngăduiţi-vă unii pe alţii. sfinţi şi preaiubiţi. cu bunătate. Trupul lui Cristos: „ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu . aţi fost chemaţi ca să alcătuiţi un singur trup.„Astfel dar. în timp ce toţi sunt atinşi de Cuvântul lui Dumnezeu. . cu smerenie. bunătate. prin El. lui Dumnezeu Tatăl. . cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti. preaiubiţi şi iertaţi. ca să alcătuiţi un singur trup. o dare de socoteală divină în faţa autorităţii Cuvântului lui Dumnezeu şi a consecinţelor lui declarate. ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu. Sfătuiţi-vă unii pe alţii . Cuvântul care este tradus ca „sfătuiţi-vă” ar putea fi tradus şi „consiliaţi-vă”.Cuvântul lui Cristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea.” Asemenea termeni descriu un context în care credincioşii îşi ating vieţile unii altora prin dragoste. Învăţaţivă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi. de pacea şi prezenţa Sa. care este legătura desăvârşirii. puşi deoparte. . Acest aspect al consilierii biblice are de-a face cu confruntarea. cu îndelungă răbdare. observaţi câţiva termeni care indică modul în care Biserica trebuie să trăiască şi să funcţioneze împreună: „unii pe alţii (apare de trei ori) . pacea lui Dumnezeu . aducând oamenii faţă-n faţă cu adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. totul în Numele Domnului Isus. Pacea lui Cristos. Jay Adams. îmbrăcaţi-vă cu dragostea. . Şi orice faceţi. De fapt. . . expresia „sfătuiţi-vă unii pe alţii” are implicaţii mari pentru lucrarea de consiliere biblică. unele versiuni ale Bibliei îl traduc uneori ca şi consiliere.” Acestea descriu cu claritate familia lui Dumnezeu alcătuită din cei aleşi. .” Observaţi câteva din expresiile cheie care stabilesc aceasta ca o imagine a vieţii în Biserică. un consilier biblic înzestrat şi un lingvist biblic renumit. . . Dar mai presus de toate acestea. răbdare.legătura desăvârşirii . iertaţi-vă unul pe altul. . . îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare. . la care aţi fost chemaţi.cum v-a iertat Cristos . să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi.

unii pe alţii. Noi trebuie să ne sfătuim unii pe alţii. depinzând de factori precum darul. prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu.Observaţi în continuare includerea expresiei „unii pe alţii”. Totuşi. iertaţi-vă unii pe alţii. Fără îndoială că măsura în care fiecare din oamenii lui Dumnezeu vor fi implicaţi în consilierea altora va fi mult diferită. Este o lucrare de mutualitate şi reciprocitate. Unele sunt date chiar aici în pasajul nostru de faţă din Coloseni. să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Observa ţ i repetarea emfatic ă a acestui termen atractiv. sunt potenţial incluşi toţi în planul biblic pentru consiliere. aşa cum s-a . însă toţi avem ceva de valoare spirituală pentru a contribui la edificarea mutuală. Chiar aşanumitele clinici de consiliere creştină au în general două lipsuri majore. În al doilea rând. Consilierea din perspectiva lui Dumnezeu nu este pentru elita psihologică profesională. echiparea ş i disponibilitatea. Un aspect cheie al consilierii acordate unii altora În 2 Corinteni 1. Trebuie să fie împărtăşită de toţi creştinii în timp ce se relaţionează împreună ca familia lui Dumnezeu. care ne mângâie în toate necazurile noastre. învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă (consiliaţi-vă) unii pe alţii. chemarea. şi anume. îngăduiţi-vă unii pe alţii. Lucrarea de consiliere nu a fost plănuită să aibă loc într-o anumită clinică profesională sau oficiu izolat. P ă rintele îndur ă rilor ş i Dumnezeul orică rei mângâieri. Consilierea în modul lui Dumnezeu este întru câtva o lucrare pentru toţi oamenii lui Dumnezeu. Niciunul dintre noi nu are toate răspunsurile lui Dumnezeu.3-4 avem o imagine frumoasă a unuia dintre modurile în care noi toţi putem să ne sfătuim unii pe alţii: „Binecuvântat să fie Dumnezeu. În plus. Este unul din cei doi termeni greceşti pe care unele versiuni îl traduc uneori ca şi „consiliere sau sfătuire” (celălalt. Tatăl Domnului nostru Isus Cristos. noi toţi putem creşte în a învăţa cum să ne slujim unii altora. Există multe lucr ă ri de genul „unii pe al ţ ii” prezentate în Cuvântul lui Dumnezeu pentru toţi oamenii din familia lui Dumnezeu. Acest cuvânt în limba greacă provine de la verbul „parakaleo”. asemenea clinici sunt prea adesea angajate în integrarea sau combinarea teoriilor psihologice corupte ale omului cu adevărul curat al Cuvântului lui Dumnezeu. În primul rând. pentru ca. „mângâiere”. Dumnezeu a aranjat ca lucrarea de consiliere să se realizeze în contextul vieţii de biserică. Creştinii trebuie să se „sfătuiască/consilieze unii pe alţii”. maturitatea. ele sunt separate de măsura deplină a vieţii în Trupul lui Cristos.

Unul din motivele pentru care El ne mângâie este ca noi să putem mângâia pe alţii. aceasta nu este singura lucrare de mângâiere pe care un credincios o poate oferi altuia. Întregul orizont al consilierii biblice este cuprins în aceşti doi termeni. ca să poată fi şi ei mângâiaţi de El. am văzut că acest sfat de la Dumnezeu va include confruntare (de la termenul „noutheteo”). „Paraclet”. Alţii . este minunat când Dumnezeu ne mângâie prin cineva care a experimentat tocmai ceea ce întâmpinăm noi. Cu siguranţă. Dumnezeu ne mângâie pentru că El are compasiune faţă de noi.observat mai înainte. cerinţele şi consecinţele Cuvântului lui Dumnezeu. Confruntare şi mângâiere. Diferite versiuni traduc acest termen cu Mângâietor sau Ajutor sau Sfătuitor/Consilier în anumite instanţe. Duhul Sfânt este Cel pe care Tatăl L-a chemat să vină alături şi să ajute pe oamenii Săi şi să-i împuternicească pentru a se mângâia/consola/încuraja şi sfătui unii pe alţii. din moment ce nu am întâmpinat niciodată în mod exact situaţia prin care trece el sau ea. trecătoare. Totuşi. Mai apoi. Toată mângâierea adevărată trebuie să fie a lui Dumnezeu sau este doar o mângâiere pământească. Lege şi har Dumnezeu a hotărât ca lucrarea de consiliere să aibă loc în contextul vieţii de Biserică. Dumnezeul nostru al oricărei mângâieri efective şi valide este Cel care ne mângâie în toate necazurile noastre. este „noutheteo”). Mulţi oameni care caută sfat trebuie să fie confruntaţi după standardele. Sursa oricărei mângâieri adevărate Dumnezeul oricărei mângâieri este subiectul principal al acestor versete. „Parakaleo” vorbeşte despre a fi chemat alături pentru a oferi ajutor şi încurajare. Da. El intenţionează să transmită mângâierea Sa altora. Aceasta îi încurajează să privească la El. firească. noi putem spune oricărei alte persoane întristate despre acea mângâiere pe care am primit-o. în toate presiunile. dificultăţile şi neputinţele noastre. De asemenea. centrată pe om. O formă substantivală a acestui cuvânt („paracletos”) a produs un termen transliterat în engleză şi română. am întâlnit un termen diferit care presupune sfat de mângâiere (de la „parakaleo”). Dumnezeul oricărei mângâieri foloseşte mărturia noastră ca să le amintească de sursa mângâierii. El are şi o imagine de ansamblu în vedere. Dacă am fost întristaţi în vreun mod anume şi am aflat mângâiere din partea lui Dumnezeu. Mângâiere pentru orice dificultate Uneori credem că nu putem oferi unei persoane vreun sfat în suferinţa lor specifică. Totuşi. pe care mulţi îl folosesc atunci când fac referire la Duhul Sfânt.

căci ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit.” Legea lui Dumnezeu dezvăluie caracterul sfânt al lui Dumnezeu şi cere ca poporul lui Dumnezeu să umble pe calea sfinţeniei descrisă în poruncile ei. Vom vedea că legea lui Dumnezeu este legată de consiliere prin confruntare. Eu Domnul. „Ştim însă că tot ce spune Legea. Dumnezeul vostru»” Aici. unul dintre foloasele vitale ale Legii lui Dumnezeu este să confrunte inimi rebele şi încăpăţânate. .trebuie s ă fie mângâia ţ i de resursele. Ca să înţelegem dacă o persoană ar trebui să primească confruntare sau mângâiere. Dumnezeul vostru sunt sfânt. Consilierea din Legea lui Dumnezeu Caracterul Legii lui Dumnezeu este sfinţenia. Fiecare din voi să cinstească pe mama sa şi pe tatăl său şi să păzească Sabatele Mele. Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii. Oricine caută sfat trebuie să primească pe unul sau pe celălalt din acestea.pentru ca orice gură să fie astupată şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. pentru cei fără evlavie.19-20). deoarece prin Lege vina cunoştinţa deplină a păcatului” (Romani 3. ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi. în timp ce harul lui Dumnezeu este legat de consiliere prin mângâiere. Scopul măreţ al Legii lui Dumnezeu este să ne arate totul despre păcat. spune . promisiunile ş i asigur ă rile Cuvântului lui Dumnezeu. scopurile ş i foloasele legii şi harului. . „Astfel. ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă” (Galateni 3. Apoi. Eu sunt Domnul. Domnul spune. trebuie să considerăm caracteristicile. aşa cum este reflectat în Levitic 19. făcându-ne în felul acesta responsabili înaintea lui Dumnezeu. poate să ne îndrume spre Cristos pentru iertarea Sa şi o viaţă nouă.24) De asemenea. Legea ne-a fost un îndrumător spre Cristos. .8-9).1-4: „Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: «Vorbeşte întregii adunări a copiilor lui Israel şi spune-le: Fiţi sfinţi. căci Eu sunt sfânt. necuraţi” (1 Timotei 1. pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi. Dumnezeul vostru. „Fiţi sfinţi căci Eu Domnul. în mijlocul diverselor porunci din Lege. „Noi ştim că Legea este bună dacă cineva o întrebuinţează bine. sau o combinare adecvată a celor două.

Ori de câte ori consiliem pe cei care sunt zdrobiţi şi umili înaintea Domnului. Acesta le va da speranţa şi încurajarea de care au nevoie ca să se încreadă în El şi resursele Lui nemăsurabile. prin Domnul nostru Isus Cristos.” (Iacov 4. lucrar ea harului lui Dumnezeu pentru mântuir e demonstrează dragostea Sa măreaţă şi jertfitoare. aşa cum este reflectată în Romani 5. Domnul va dori ca noi să-i confruntăm în primul rând cu Legea Sa. pe de alta. Unul dintre marile foloase ale harului lui Dumnezeu este de a mângâia inimile care sunt smerite. . . prin credinţă. blânde şi receptive. . se pune în loc o nădejde mai bună. „Dar.” Aici. în care suntem. am intrat în această stare de har. ce schimbă viaţa cu Dumnezeul nostru glorios al dragostei infinite. pe când eram noi încă păcătoşi. Această speranţă mai bună este harul dătător de viaţă al lui Dumnezeu. cât şi pentru progresul înnoit în credinţă. dar d ă har celor smeriţi». ne dă un har şi mai mare. „Căci Legea n-a făcut nimic desăvârşit – şi. De aceea zice Scriptura: «Dumnezeu st ă împotriva celor mândri. dar pe care Legea nu poate s-o ofere.1.Ori de câte ori consiliem pe cei care se complac în păcat sau răzvrătire împotriva căilor lui Dumnezeu. prin care ne apropiem de Dumnezeu . 2 şi 8: „Deci fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi. . Cristos a murit pentru noi. prin credinţă. . dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că. avem pace cu Dumnezeu. căci este bine ca inima să fie întărită prin har” (Evrei 7.6).19 şi 13. Harul lui Dumnezeu revelează caracterul iubitor al lui Dumnezeu şi îi încurajează pe oameni să se încreadă în Cel care-i iubeşte atât de mult.9). ce pot produce viaţa pe care o doreşte Dumnezeu. în schimb. Lui Îi datorăm faptul că. el va dori ca noi să-i mângâiem în primul rând cu harul Său. Aceasta le va da oportunitatea să se pocăiască de nesupunerea lor spirituală şi să se smerească înaintea Domnului. . atât pentru mântuirea iniţială. Scopul cel mai înalt al harului lui Dumnezeu este să ne restaureze la viaţa de evlavie pe care o proclamă şi o cere Legea atât de perfect. Consilierea din harul lui Dumnezeu Caracterul harului lui Dumnezeu este dragostea. care dezvoltă adânc în inimile noastre o relaţie intimă.

Dac ă acesta este cazul. prin adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. haideţi . ce presupune rug ă ciune din partea inimilor încrez ă toare ş i căutătoare. în timp ce ne slujim unii altora în viaţa de Biserică. Acestea sunt categoriile creşterii şi sfatului pe care le dezvoltă Domnul în vieţile noastre. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne arate dacă sfatul pe care-l primim şi sfatul pe care-l d ă m se potrive ş te modelului S ă u. dată nouă pentru ucenicizare şi sfinţire. toate în contextul dragostei Domnului. fiind în acelaşi timp alerţi şi precauţi să evităm înţelepciunea filozofică a acestei lumi şi resursele vieţii personale (a sinelui).Prin urmare. prin implicarea totală a Duhului Sfânt. sau o combinare adecvată a celor două. eliberează şi susţine viaţa. care dăruieşte viaţă. Duhul Adevărului. cel de-al patrulea mijloc fundamental pe care îl foloseşte Dumnezeu în aducerea sfatului Său în vieţile oamenilor este viaţa Bisericii. Consilierea în modul lui Dumnezeu nu este preluarea de idei de la experţii lumii în teoria psihologică. Dacă nu. unde oamenii lui Dumnezeu împărtăşesc viaţa împreună în Cristos. Acesta este cadrul pe care Dumnezeu s-a angajat să-l folosească. Consilierea în modul lui Dumnezeu constă în: • • • • • • • înţelepciunea şi cunoaşterea completă şi atotsuficientă a lui Isus Cristos. Concluzie Prin urmare. Rezumat al secţiunilor 1 şi 2 Ce s-a spus până acum despre „O perspectivă biblică asupra consilierii” şi „Mijloacele de bază ale lui Dumnezeu în consiliere” ar putea fi rezumat în următoarea afirmaţie dezvoltată. care este împărtăşită în relaţiile şi lucrările de slujire ale unii altora din Biserica lui Cristos. În schimb. schimbă. oricine caută sfat trebuie să primească sfat din Lege şi sfat din har. este punerea speranţei naostre în Domnul şi folosirea mijloacelor Lui hotărâte de consiliere. mulţumiţi-I lui Dumnezeu şi continuaţi în felul acesta. Sfetnicul nostru Minunat. Vom examina multe aspecte ale acestui proces în capitolele care ne stau înainte.

să ne rugăm ca toţi din lumea Bisericii să facă acelaşi lucru.să-I îngăduim Domnului să ajusteze consilierea noastră conform voii Sale. SECŢIUNEA 3 ECHIPAREA CONSILIERILOR . De asemenea.

În cele din urmă. Apoi. intrăm într-un alt segment major al studiului nostru în consilierea după voia lui Dumnezeu. Vom examina cine ar trebui să fie implicat în lucrarea de consiliere. De asemenea. acesta este un domeniu strategic de studiu. vom privi la modul în care toţi creştinii se pot pregăti pentru o asemenea slujire. Această secţiune de studiu ne asigură că oamenii lui Dumnezeu pot fi echipaţi să-şi ofere sfatul Său unii altora. . Biserica Domnului este natural înclinată să creadă că mare parte a consilierii ar trebui să fie încredinţată experţilor care sunt pregătiţi în înţelepciunea psihologică a omului. vom considera câteva linii directive biblice pentru toate situaţiile de consiliere. respectiv pentru acele momente când un credincios stă faţă-n faţă ca să ajute pe cineva care caută sau are nevoie de îndrumare. Fără această alimentare din Cuvântul lui Dumnezeu. Această secţiune despre „Echiparea consilierilor” se clădeşte pe faptul biblic că lucrarea de consiliere este intenţionată pentru toţi oamenii lui Dumnezeu. Încă o dată.La acest moment. vom explora adevăruri spirituale vitale care oferă mai multă pregătire pentru consiliere.

” Orice credincios în general Acest pasaj. plini şi de orice fel de cunoştinţă.16 cu privire la „sfătuiţi-vă unii pe alţii”. şi astfel sunteţi în stare să vă sfătuiţi unii pe alţii. plini şi de orice fel de cunoştinţă. şi altele din Cuvântul lui Dumnezeu. Această afirmaţie a Domnului făcută prin apostolul Pavel este adresată „fraţilor”. fraţilor. eu însumi sunt încredinţat că sunteţi plini de bunătate. Prin aplicaţie.14 va fi punctul nostru de început pentru subiectul important referitor la cine trebuie să facă consiliere: „În ce vă priveşte pe voi. este pentru orice creştin din orice biserică Nou Testamentară de atunci sau de-a lungul erei bisericii.„În ce vă priveşte pe voi. şi astfel sunteţi în stare să vă sfătuiţi unii pe alţii. Acest verset conţine aceeaşi expresie aflată în Coloseni 3. Termenul originar provine iarăşi din verbul „noutheteo”. prezintă foarte clar faptul că orice credincios în general trebuie să fie împlicat în lucrarea de consiliere. Prin . tuturor fraţilor şi surorilor familiei lui Dumnezeu din cadrul bisericii din Roma. Capitolul 8 Cine trebuie să facă consiliere Romani 15. eu însumi sunt încredinţat că sunteţi plini de bunătate. care poate fi tradus consiliere. fraţilor.

au precedat această declaraţie referitoare la competenţa de a consilia. avem aici un indiciu că toţi credincioşii în general trebuie să se sfătuiască sau să se consilieze unii pe alţii. numită „Competent to counsel” (Competent de a consilia).” Această expresie este tradusă în Williams Translation of the New Testament astfel „competenţi să vă consiliaţi unii pe alţii. Porţiunea finală din Romani 15. Ei cred că această abordare informală de a se ajuta unii pe alţii ar fi suficientă în situaţii de nevoie minoră. Competent să consilieze Aceasta ridică întrebarea dacă sau nu creştinii sunt competenţi să se consilieze unii pe alţii.” Acesta este pasajul din care dr.” Da. noi ar trebui să fim pregătiţi să trimitem cazurile dificile la experţi. din moment ce ei sunt singurii care înţeleg pe deplin omul şi pot ca urmare să trateze cu eficienţă problemele complexe. O asemenea competenţă decurge din dependenţa şi alimentarea din resurse minunate disponibile tuturor celor care sunt în Cristos Isus. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 6 „Trebuie să fim mereu pregătiţi să trimitem cazurile dificile de consiliere la experţi pregătiţi din punct de vedere psihologic. această afirmare a competenţei generale în consiliere a unii altora sună doar marginal acceptabilă. este esenţial ca noi să realizăm din punctul de vedere al lui Dumnezeu cine sunt de fapt experţii. Totuşi. Pentru unii oameni.urmare.14 adresează direct această problemă: „şi astfel sunteţi în stare să vă sfătuiţi unii pe alţii. ce se poate spune despre cazurile dificile? Acest raţionament conchide frecvent prin clişeul următor. Experţii lui Dumnezeu în consiliere . care a fost publicată în 1970. lucrarea şi resursele Domnului Isus Cristos. Jay Adams şi-a luat titlul cărţii sale clasice pe tema consilierii biblice. care proclamă Persoana. Dumnezeu declară pe toţi credincioşii ca fiind în mod potenţial capabili să-şi ofere sfat evlavios unii altora. Plini de bunătate şi cunoştinţă Patrusprezece capitole şi jumătate din Romani. Credincioşii care cresc în aceste descoperiri ale bunătăţii Domnului şi ale cunoaşterii lui Dumnezeu ajung în mod progresiv şi practic cei care prin urmare sunt „competenţi să consilieze”. Totuşi.

Dar hrana tare este pentru oamenii mari. îi echipează şi îi ridică în procesul derulant al vieţii Bisericii.13-14: „Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire. Mai degrabă. ei vor rămâne prunci în Cristos. „Cristos a murit pentru noi”). căci este un prunc. să se ţină de îmbărbătare . Acest cuvânt provine de la un verb pe care l-am considerat mai înainte. Domnul are un mod de a dezvolta consilieri experţi în cadrul familiei Sale. Darul specificat aici ar fi (sau ar include) darul spiritual al consilierii. pentru aceia a căror judecată s-a deprins. Ei sunt aceia care trebuie să devină experţii Domnului în familia Sa. sperând să înţeleagă omul prin studierea teoriilor umane despre om. fiindcă ei sunt înzestraţi supranatural de Dumnezeu să funcţioneze în această capacitate. consilierea va deveni lucrarea lor de slujire principală. Este unul din cei doi termeni greceşti care poate fi tradus prin „consiliere”. . .6 şi 8 oferă o înţelegere a acestei asigurări: „Deoarece avem felurite daruri. „Cristos trăieşte în noi”). Trebuie să existe şi acel tip de maturizare despre care se vorbeşte în Evrei 5. Totuşi. . pentru unii. „parakaleo”. prin întrebuinţare.cine îmbărbătează pe alţii. ei sunt cei pe care Dumnezeu îi înzestrează. Noi toţi putem şi trebuie să sfătuim pe alţii într-o anumită măsură.” Darul spiritual al consilierii Versetul 8 specifică unul din aceste daruri ca fiind „încurajarea”. să deosebească binele şi răul. dacă vor să-şi folosească darurile lor la potenţialul maxim. Toţi oamenii lui Dumnezeu în general trebuie să se sfătuiască unii pe alţii. Maturizarea din hrana tare spirituală Doar înzestrarea spirituală nu va face un creştin să fie consilier biblic expert. Romani 12. după harul care ne-a fost dat .Experţii adevăraţi din familia lui Dumnezeu nu sunt cei care sunt pregătiţi din punct de vedere psihologic în înţelepciunea umană. Dacă se hrănesc doar cu laptele spiritual de bază (precum. dacă ei pătrund în hrana tare a Cuvântului (precum. Unora dintre oamenii lui Dumnezeu le-a fost dat în special şi darul spiritual al consilierii. Ei sunt aceia din trupul lui Cristos înzestraţi în mod suveran de Dumnezeu ca să ofere consiliere spirituală într-o manieră categoric competentă. Dimpotrivă.” Chiar cei care sunt în mare măsură înzestraţi de Domnul să ofere sfatul Său trebuie la fel să crească şi să se maturizeze din punct de vedere spiritual. şi apoi . .

fiindcă ei funcţionează zilnic ca educatori sau oameni de afaceri sau bunici. Ei vor putea să-i ajute pe alţii să distingă între lucrurile care sunt ale lui Dumnezeu şi cele ale duşmanului.4-5 Isus a rostit un adevăr care are implicaţii profunde pentru subiectul nostru: „Rămâneţi în Mine. căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic. unul la care noi putem trimite oameni atunci când ajutorul pe care l-am oferit este insuficient. chiar în situaţii care ar presupune folosirea „harului general” acceptabil al ştiinţei medicale. dacă nu rămâneţi în Mine. noi încă dorim să fim alerţi pentru a evita influenţa aportului filozofic al teoriei psihologice.trăiesc după adevărul acestei hrane tari. Acest tip de creştere şi dezvoltare evlavioasă este ceea ce transformă consilierul înzestrat într-un „expert spiritual” eficient. Eu sunt Viţa.” Atât timp cât creştinii rămân în Cristos. dacă nu rămâne în viţă. vieţile lor şi lucrarea lor de consiliere vor fi mult îmbunătăţite. cei care cresc şi se dezvoltă în următoarele realităţi spirituale vor fi mai ales de folos în mâinile Sfetnicului Minunat. şi sunt maturi în El pentru a sfătui cu mare eficienţă. tot aşa nici voi nu puteţi aduce aduce rod. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine. Deprinderea crescândă pentru toţi consilierii Pe lângă competenţa generală în consiliere care este disponibilă tuturor credincioşilor şi înzestrarea specială care este dată unora. Unii dintre aceşti experţi sunt în roluri de conducere vocaţionale în personalul bisericii. sau între lucruri care sunt ale Duhului şi cele ale firii pământeşti. Isus ne cheamă pe toţi să rămânem în . ei sunt înzestraţi de Dumnezeu să consilieze cu o competenţă remarcabilă. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod. Alţii nu sunt foarte vizibili sau vădit recunoscuţi ca şi consilieri. Totuşi. simţurile lor spirituale vor fi pregătite să slujească cu discernământ spiritual eficient. Fie ca Domnul să ridice o armată de asemenea experţi printre noi! Expertiza medicală Vom examina mai târziu locul expertizei medicale şi rolul pe care-l poate avea în consilierea celor care experimentează probleme legate de disfuncţionalităţi psihologice adevărate. Rămânerea în Cristos În Ioan 15. şi Eu voi rămâne în voi. voi sunteţi mlădiţele. Totuşi.

Dacă în schimb consiliem cu o inimă fără dragoste. Trăirea după îndrumarea Duhului Aşa cum rămânerea în Cristos îmbogăţeşte lucrarea de consiliere. Nu au nevoie de ceea ce mlădiţa poate oferi de una singură. bunătate. îndelunga r ă bdare. privind la Cristos pentru orice. În realitate. Noi trebuie să rămânem în Cristos dacă dorim mult rod în consiliere. înfrânarea poftelor . prima roadă a Duhului este dragostea. Ceea ce trebuie să audă oamenii atunci când îi consiliem este doar ceea ce Domnul le poate da. De fapt. Viţa. sperând în El. Vom deveni imediat nerăbdători sau lipsiţi de amabilitate şi blândeţe sau ne vom ieşi din fire. blândeţe şi control de sine supranaturale. . Oamenii care caută sfat din partea noastră trebuie să găsească rod în vieţile noastre ce rezultă dintr-o relaţie dependentă de Isus Cristos. dimpotriv ă . noi care suntem mlădiţe spirituale nu putem aduce rod spiritual dacă nu ne tragem viaţa noastră din Isus. bun ă tatea. Unde vom găsi dragostea de care avem nevoie? Este de la Duhul lui Dumnezeu. pacea. celelalte trăsături minunate ale Duhul aflat la lucru pot fi doar aspecte diferite ale dragostei lui Dumnezeu care lucrează în vieţile noastre. blândeţea. Când slujim pe oameni cu bucurie. facerea de bine. nu putem face nimic în domeniul consilierii evlavioase. energizantă şi susţinătoare a Duhului Sfânt.” Dragostea este atât de importantă când ne consiliem unii pe alţii. facere de bine. . credincioşie. pace. Tot aşa. cu atât mai mult va fi rodul pe care-l va aduce în lucrarea de slujire personală a altora.Dacă trăim prin Duhul. sfatul nostru va fi fără putere şi oferit cu neglijenţă. bizuindu-se pe El. Întreaga viaţă în Cristos ar trebui să fie caracterizată de o dependenţă umilă de lucrarea călăuzitoare. încrezându-se în El. este: dragostea. Viţa este Consilierul Minunat. Galateni 5. îndelungă răbdare. Avem nevoie de roada Duhului Sfânt! Asemenea roadă spirituală se dezvoltă în aceia care trăiesc după îndrumarea Duhului.El şi să-I permitem să trăiască în noi şi prin noi. Din moment ce noi a trebuit să primim viaţă spirituală de la Duhul Sfânt ca să ne naştem din nou. bucuria. fie ca noi să trăim zilnic pe calea dependenţei de El.22-23 şi 25 vorbeşte despre o asemenea viaţă: „Roada Duhului. Despărţiţi de El. Ei au nevoie de ceea ce este în Viţă şi care se manifestă prin viaţa mlădiţei. Consilierea biblică roditoare depinde de o . să şi umblăm prin Duhul. Cu cât un copil al lui Dumnezeu creşte în viaţa de stăruinţă. la fel face şi trăirea după îndrumarea Duhului. vieţile lor pot fi influenţate în mare măsură. credincio ş ia. O mlădiţă fizică nu poate aduce rod fizic dacă nu-şi trage viaţa din viţă.

În mod caracteristic. Consilierea în modul lui Dumnezeu necesit ă prezen ţ a roadei asemănătoare lui Cristos în vieţile noastre. Trăirea prin Cuvânt şi rugăciune Trăirea prin Cuvânt şi rugăciune sporeşte şi capacitatea de a consilia aşa cum intenţionează Dumnezeu.” În lucrarea de consiliere auziţi lucruri uluitoare. rugăciunea noastră se poate bizui pe această promisiune măreaţă: „Cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. Totuşi. cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. Când dăm ascultare Domnului în mod regulat din Cuvântul Său. Păstrarea confidenţialităţii Păstrarea confidenţialităţii este o altă calitate de caracter care măreşte capacitatea noastră de a transmite altora sfatul lui Dumnezeu. influenţându-i ca urmare pe alţii oameni ce vin la noi după ajutor.” Această afimaţie adaugă două alte aspecte la viaţa de stăruinţă în Cristos: Cuvântul lui Dumnezeu şi rugăciunea.asemenea umblare spirituală. în Ioan 15. lucrarea noastră personală de slujire a altora va fi marcată de rugăciuni care şi-au primit răspunsul în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Apoi. Cu cât Cuvântul Său locuieşte mai mult în noi. Prin urmare. viaţa noastră de rugăciune trebuie să fie călăuzită continuu de Cuvântul lui Dumnezeu care trăieşte în noi.” Această făgăduinţă din partea lui Dumnezeu n-ar trebui să dea naştere la o listă de cumpărături lumeşti pe baza dorinţelor arzătoare pământeşti. această realitate se poate dezvolta în noi. Dimpotrivă. adică. Proverbe 11. noi vom cere ceea ce proclamă şi asigură Cuvântul. fiindcă există o responsabilitate spirituală pentru orice este auzit. Când rămânem în Cristos. există o curiozitate firească care doreşte să audă orice detaliu posibil al oricărei .7: „Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele. să locuiască şi să îndrume orice domeniu din vieţile noastre. Câteodată auziţi lucruri pe care aproape că doriţi să nu le fi auzit. Nu depinde de pregătirea psihologică în labirintele invenţiei umane.13 conţine înţelegerea ce dezvăluie acest adevăr: „Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse. Ambele aceste aspecte sunt tratate într-un verset strategic. când omul încearcă să înţeleagă omul. dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. cu atât rugăciunile noastre vor fi controlate de Cuvântul Său. Dumnezeu doreşte ca şi cuvintele Lui să rămână în noi.

Iar. Această moarte jertfitoare pentru păcatele noastre nu a fost doar ca să asigure mântuirea noastră. Sacrificiul pentru alţii Bunăvoinţa de a se sacrifica personal pentru beneficiul celor în nevoie este un alt factor care îmbogăţeşte lucrarea de consiliere a unei persoane. orice creştin în general şi cei înzestraţi în particular. demn de încredere şi de nădejde care va păstra confidenţialitatea cu oamenii care îşi deschid inimile lor faţă de noi. Trebuie s ă renun ţă m la timpul. În plus. Oportunităţi de a împărtăşi sfatul Domnului cu alţii apar tipic în momente de tulburare sau necaz. 1 Ioan 3. prin Cuvântul Său şi prin rugăciune. ci şi ca un exemplu pentru noi de urmat. Trebuie să ne dăm pe noi înşine pentru beneficiul şi binecuvântarea altora. şi noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi. În plus. este specific intenţionat pentru acei creştini care au fost înzestraţi spiritual de Domnul pentru o lucrare personală mai extinsă. Trebuie să iubim aşa cum El a iubit. Este clar din acest pasaj din Scriptură că Dumnezeu nu doreşte ca noi să răspândim în jur ceea ce am aflat într-o conversaţie privată. Noi trebuie să exprimăm dragostea lui Dumnezeu prin a ne da vieţile noastre pentru fraţi.” Dragostea lui Dumnezeu a fost arătată în ultimă instanţă prin aceea că Isus Cristos a venit şi Şi-a dat viaţa Sa pe cruce pentru noi. În plus. Doreşte să ne dea un caracter statornic. păstrează confidenţialitatea şi se sacrifică pentru alţii.16 relatează acest aspect: „Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Şi-a dat viaţa pentru noi. Dimpotrivă. există adesea o ispită de a împărtăşi aceste secrete în mod neadecvat cu alţii. Dacă nu suntem dornici să sacrificăm confortul şi comoditatea noastră. energia ş i interesele noastre. . În schimb. Concluzie Mandatul biblic cu privire la cine trebuie să consilieze este adresat mai întâi oricărui credincios în general.testări sau falimentări. El doreşte să formeze un spirit credincios în noi. lucrarea noastră personală va fi în mare măsură împiedicată. trăiesc prin Duhul Sfânt. El a iubit într-un mod plin de sacrificiu. va tinde să înflorească dacă ne sacrificăm cu dragoste pentru alţii. O asemenea integritate plină de credincioşie ca şi consilier va întări în mod hotărâtor lucrarea de consiliere a cuiva. cu toţii pot avea deprinderea lor mult întărită dacă rămân în Cristos.

Domnul a oferit un asemenea plan pentru toţi oamenii Săi. pentru zidirea trupului lui Cristos. în vederea lucrării de slujire. pe alţii.„Şi El a dat pe unii apostoli. pe alţii.” Efeseni 4. din moment ce toţi creştinii sunt chemaţi să participe la lucrarea de consiliere. pentru desăvârşirea sfinţilor. cei care sunt în special înzestraţi de Dumnezeu pentru o implicare substanţială în consiliere vor beneficia şi din procesul de echipare ca să-L slujească pe El mai bine. Tot astfel. păstori şi învăţători. pe alţii. evanghelişti. proroci. Echiparea de către liderii bisericii Capitolul 9 .11-12 Echiparea pentru lucrarea de consiliere A fi echipat pentru lucrarea personală de slujire este potrivit pentru orice credincios.

În fiecare din aceste categorii. ei ne echipează ca să slujim în Numele Lui. Dumnezeu doreşte să-i folosească ca să ne hrănească. fiind echipat pentru bătălie. noi toţi . Echipându-ne unii pe alţii Liderii Bisericii nu sunt singurii care trebuie să fie potriviţi pentru echiparea credincioşilor pentru lucrarea de slujire. toţi creştinii sunt trimişi în lucrarea de mărturisire înaintea celor nemântuiţi. amintiţi-vă că „sfinţii” se referă la toţi creştinii.Efeseni 4. Dumnezeu doreşte să ne echipeze în vederea rodniciei şi eficienţei.11-12 prezintă aranjamentul fundamental pe care l-a instituit Dumnezeu ca să ne echipeze pentru lucrările de slujire l-a care ne-a chemat: „Şi El a dat pe unii apostoli. laudă şi rugăciune. în vederea lucrării de slujire. În plus. care definesc şi dezvoltă specializările lucrării noastre. pe alţii. păstori şi învăţători. pe alţii. noi suntem chemaţi să slujim într-o diversitate de lucrări. Mai mult. Domnul oferă Bisericii diferiţi oameni înzestraţi în conducere. Lucrare pentru toţi credincioşii În echiparea sfinţilor.” Acesta este tiparul de echipare generală pentru toţi oamenii din familia lui Dumnezeu. Orice urmaş al Domnului este chemat să slujească în închinare. nu la o anumită categorie religioasă sau grup religios de elită. Una din funcţiile principale pentru liderii din biserică este „desăvârşirea (echiparea) sfinţilor în vederea lucrării de slujire”. De fapt. Echiparea vorbeşte despre a fi pregătit pentru slujire. pe alţii. Pentru a fi mai mult folosiţi de Dumnezeu în lucrare. pentru zidirea trupului lui Cristos. să ne îndrume şi să ne pregătească pentru mai multă slujire în Împărăţia Sa. evanghelişti. noi trebuie să fim în permanenţă asociaţi cu vieţile şi lucrările de slujire ale conducătorilor Bisericii. Prea frecvent în lumea bisericii. proroci. toate fiind îndreptate spre Dumnezeu. Când liderii Bisericii ne înva ţ ă Cuvântul lui Dumnezeu ş i exemplifică lucrarea creştină. aşa-numita lucrare „full-time”. O asemenea gândire este străină de Cuvântul lui Dumnezeu. aşa cum s-a observat mai înainte la „lucrările de slujire unii altora” (inclusiv sfătuirea sau consilierea). Fiecare membru al Trupului lui Cristos trebuie să slujească altor membrii ai Bisericii. Dacă suntem credincioşi în Isus Cristos. pentru desăvârşirea sfinţilor. ne gândim la lucrare ca fiind exclusiv pentru cei care sunt „pe deplin maturi spiritual” sau sunt implicaţi în lucrare creştină vocaţională. Domnul a dat tuturor celor din poporul Său daruri spirituale.

Edificarea şi zidirea împreună a unora şi altora este ceea ce intenţionează Domnul. fiecare dintre noi ajutând pe ceilalţi. „A ş adar.2).trebuie să fim implicaţi în acest proces. în ce este bine. Include asistarea altora în înfruntarea dificultăţilor cum se cuvine. s ă urm ă rim lucrurile care duc la pacea ş i zidirea noastră. cum şi faceţi în adevăr. Deşi poate avea loc evident la un Studiu de ucenicizare acasă. poate să se realizeze şi la un picnic al bisericii.11). şi de regimentul nostru spiritual privat de rugăciune şi devoţiune.” (1 Tesaloniceni 5.19) „Fiecare din noi să placă aproapelui.16-17 stabileşte acest adevăr de neclintit: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe. de unii şi alţii împreună. Edificarea unora şi altora este parte a ceea ce hotărăşte Dumnezeu pentru noi toţi ca să ajungem mai echipaţi pentru a-L sluji pe El. să mustre. pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. să îndrepte.” . „întăriţi-vă unii pe alţii” este una dintre cele mai evidente. să crească şi să se maturizeze. Cea citată mai sus. Parte a minunii şi simplităţii acestei abordări biblice a instruirii reciproce este flexibilitatea şi versatilitatea ei. Echiparea prin Cuvântul lui Dumnezeu Când suntem echipaţi de liderii bisericii. luarea de decizii biblice. poate să se producă şi într-o excursie pe munte. în vederea zidirii altora. Cu toate că se poate petrece sigur la un serviciu de închinare duminica dimineaţa. mângâiaţi-vă şi întăriţi-vă unii pe alţii.” (Romani 15. echiparea prin Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie percepută ca centrală şi de neînlocuit. 2 Timotei 3. cultivarea discernământului şi stabilirea de priorităţi. Toate lucrările de slujire unii altora prezentate în Cuvântul lui Dumnezeu pot contribui la procesul de echipare a unora şi altora. să dea înţelepciune în neprihănire. „De aceea.” (Romani 14. ci şi sporeşte eficienţa noastră pentru lucrarea de consiliere în particular. Aceasta presupune ajutarea altora să înveţe. Deşi se poate desfăşura în mod cert la un curs al şcolii de misiune. Aspectul concludent în echiparea reciprocă a unora şi altora este că nu doar ne pregăteşte mai mult pentru toată lucrarea de slujire în general. poate opera chiar şi la o reuniune de familie. Scripturile prezintă acest fapt frecvent neglijat în locuri diferite.

Scripturile sunt de folos şi pentru aceasta. Uneori oamenii au nevoie să cunoască faptul că ei Îl înţeleg greşit pe Domnul sau se îndepărtează de la calea Lui pentru vieţile lor. Pe lângă învăţătură. Scripturile ne învaţă despre cine este Dumnezeu şi cum să umblăm cu El aşa cum se cuvine. mustrare. adică. mustrare şi îndreptare. De fapt. Echipat pentru orice lucrare bună Pe măsură ce noi primim Scripturile pentru învăţare. Scripturile ne pot aduce pe căile drepte ale lui Dumnezeu. totuşi El a afirmat prin scrierile lor exact ceea ce intenţiona să comunice. Cuvântul lui Dumnezeu poate să ne şi instruiască în neprihănire. Cu toate că Dumnezeu a folosit personalităţile şi vocabularele profeţilor şi apostolilor. Această capacitate a Cuvântului este atât de importantă. a ne spune când gândim sau ne comportăm greşit. instrumentele Lui umane. vieţile noastre sunt desăvârşite în procesul de dezvoltare spirituală şi mai echipate pentru slujirea evlavioasă. încât o dată ce suntem înapoi pe calea lui Dumnezeum trebuie să fim în stare să înaintăm pe ea. procese spirituale indispensabile au loc înlăuntrul nostru. Ori de câte ori ne îndepărtăm de Dumnezeu. În plus. Ori de câte ori I se permite Duhului Sfânt să folosească Scripturile în vieţile noastre. mustrare. Biblia deţine abilitatea hotărâtă divin de a face tot ceea ce a trimis-o Dumnezeu să înfăptuiască. îndreptare şi instruire. instruire în neprihănire Una dintre nevoile cele mai mari pe care toţi oameni o au este să primească o descriere plină de acurateţe a lui Dumnezeu şi a căii Lui pentru vieţile noastre. ci şi să cunoaştem cum să ne îndreptăm din punct de vedere spiritual. Prin urmare. Ei bine. învăţătură. ne pot ajuta să ne ajustăm raţiunea şi conduita noastră la căile lui Dumnezeu. ele sunt adevăruri pe care trebuie să le transmitem altora în momente de lucrare personală şi consiliere. corectare. noi nu numai că avem nevoie de un cuvânt de mustrare. adică.Inspiraţia şi abilitatea Scripturilor Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu. Aceste abilităţi ale Cuvântului lui Dumnezeu sunt câteva din resursele pe care le foloseşte El ca să modeleze şi să echipeze vieţile noastre pentru a-L sluji. Biblia este folositoare pentru a ne aduce o asemenea doctrină. Aceasta înseamnă că orice cuvânt este literalmente „suflat de Dumnezeu”. acest proces de a avea Cuvântul lui Dumnezeu la lucru în vieţile noastre . Doctrină. Biblia este şi de folos pentru mustrare. Ele ne pot oferi un cuvânt de îndreptare.

ar trebui să aibă aprobarea lui Dumnezeu.este în mod potenţial atât de eficient încât putem fi „cu totul destoinici pentru orice lucrare bună. Aceasta ar include cerinţa adresată Domnului de a clarifica ce spune El într-un pasaj prin ce a afirmat într-un alt pasaj. deoarece consilierul a fost iresponsabil cu Scripturile. învăţând să-L lăsăm să spună ceea ce intenţionează Duhul lui Dumnezeu şi nu ceea ce preferă firea omului. făcându-şi timp să-L citească. Fie ca Domnul să stârnească în noi un zel pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum versiunea King James prezintă: „Studiează ca să te prezinţi ca un om încercat înaintea lui Dumnezeu. Scripturile ne echipează complet ca să participăm la lucrarea bună a slujirii.” Această procedură de echipare prin Cuvântul lui Dumnezeu nu promite pur şi simplu că noi putem fi „parţial” echipaţi pentru „anumite” lucrări bune. fiindcă cei care îi consiliază nu au fost sârguincioşi în studierea Cuvântului lui Dumnezeu. este imperativ ca noi să studiem cu toată seriozitatea Cuvântul Său. să mediteze la El. inclusiv consiliere. să se roage în privinţa înţelesului Său şi să considere implicaţiile Lui. dacă dorim să fim echipaţi pentru lucrarea de consiliere. în învăţătură – în orice ne cheamă Domnul să facem. Alţi oameni care caută ajutor sunt trimişi cu speranţe false sau priorităţi centrate pe sine sau explicaţii umaniste. Lucrarea în Cuvânt Un aspect al îngăduirii Cuvântului lui Dumnezeu să-şi facă lucrarea sa de echipare în noi este de a fi cei care lucrează cu sârguinţă în Cuvânt. 2 Timotei 2. Dumnezeu cheamă pe slujitorii Lui să fie lucrători în Cuvânt. O asemenea grijă arătată Cuvântului adevărului va fi folosită de Dumnezeu ca să-i elibereze pe oameni şi să-i facă desăvârşiţi. astfel încât să-L mânuim cu acurateţe. inclusiv consiliere.” Folosirea noastră a Bibliei în orice domeniu al vieţii. cei care doresc să fie precişi în uzanţa lor a Cuvântului lui Dumnezeu. Mulţi oameni care caută consiliere sunt lăsaţi în robie sau zdrobire sau confuzie.15 adresează acest subiect: „Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat. lăsând Scriptura să explice Scriptura. Ne oferă asigurarea de a fi pregătiţi pe deplin pentru orice sarcină spirituală pe care doreşte Dumnezeu s-o întreprindem. Aceasta ar include slujirea altora în rugăciune.” Oricine doreşte să fie folosit de Dumnezeu pentru a consilia în modul Său va dori cu persistenţă să studieze Scripturile. Prin urmare. Făgăduinţa din partea Domnului este cu mult mai radicală decât atât. în ospitalitate. . în ucenicizare. Există o nevoie disperată în trupul lui Cristos de slujitori biblici. ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine şi care împarte drept Cuvântul adevărului.

” . nu putem lăsa lucrarea de consiliere în seama câtorva experţi (care sunt deseori instruiţi lumeşte în privinţa aceasta).3-5 oferă sprijin considerabil în acest domeniu: „De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau. O asemenea purtare lipsită de iubire şi nechibzuită este greşită şi neacceptabilă. Dumnezeu are linii spirituale îndrumătoare bine delimitate care sunt menite să diminueze acest pericol potenţial în lucrarea personală şi în ucenicizare. Cei care sunt întru câtva sceptici cu privire la „sfătuirea unii altora” sunt preocupaţi de faptul că unii consilieri în devenire îşi vor folosi săbiile lor spirituale sau Bibliile lor cu neglijenţă. Matei 7. tu ai o bârnă într-al tău?.. Totuşi. şi. Acest scenariu înfiorător este sigur o posibilitate. ştiu că din inadvertenţă am tăiat câteva urechi prin folosirea mea neglijentă a Scripturilor.. sperând a ne asigura că niciunul dintre noi nu taie urechile cuiva. când am încercat să ajutăm pe un alt credincios. mulţi dintre noi au făcut probabil ceva de genul acesta. Oricum. Liniile directive protectoare ale lui Dumnezeu În plus. Vom acorda o atenţie mai aprofundată unor asemenea aspecte mai târziu.Protejarea de ”tăierea urechilor” (asprime tăioasă în abordare) Unul dintre beneficiile mai importante care decurg din a fi echipat de Scripturi este acela că noi devenim tot mai protejaţi de folosirea Cuvântului într-o manieră iresponsabilă sau distructivă. Chiar acei aşa-numiţi experţi au tăiat fără îndoială câteva urechi atunci când au început. Ei se tem că rezultatul ar putea fi asemănător folosirii impulsive şi greşite de către Petru a sabiei lui în grădina Ghetsimani. Acum. slujitorului marelui preot i-a fost tăiată urechea în mod nepotrivit. când colo. cum poţi zice fratelui tău: «Lasămă să scot paiul din ochiul tău». nu sunt în favoarea creştinilor care fără a ţine seama de nimic rănesc tăios alţi creştini sub pretextul de a-şi duce la îndeplinire lucrarea lor de slujire unii pentru alţii. Este foarte probabil faptul că în mod practic oricine a avut bunăvoinţa să slujească pe alţii a „tăiat câteva urechi” atunci când a început să slujească Domnului. Făţarnicule. În acel caz. scoate întâi bârna din ochiul tău. însă menţionarea câtorva acum va fi folositoare. De fapt. Când am început să slujesc ca pastor la sfârşitul anilor 1960. şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. o asemenea abordare nebiblică şi extrem de protectoare va împiedica dezvoltarea lucrării de consiliere printre toţi oamenii lui Dumnezeu aşa cum intenţionează El.

Orice copil al lui Dumnezeu. primitori umili ai Cuvântului lui Dumnezeu. va deveni progresiv un consilier al vindecării spirituale. De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi. rodnicia şi victoria spirituală. care vă poate mântui sufletele. zăbavnici la mânie. zăbavnic la mânie.18 vorbeşte despre acest mare privilegiu de dezvoltare a unei relaţii de maturizare cu Mântuitorul: „Ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos.” Iacov 1. curăţiţi de nelegiuire. Oh. înceţi la vorbire. aici se află esenţa a ceea ce înseamnă întru totul creşterea: creşterea în harul şi cunoştinţa Domnului. Nimic nu ne va echipa mai mult ca să consiliem în modul lui Dumnezeu decât a ajunge să-L cunoaştem pe Domnul mai bine.19-21 oferă o altă protecţie semnificativă împotriva „retezării altora” la întâmplare. Harul Său face posibilă transformarea. preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare.” Dumnezeu doreşte ca proprii Săi copii să crească. Acesta include iertare şi viaţă veşnică. hrană şi tărie. Toate acestea şi mai mult sunt gratuit oferite tuturor care nu le merită. încet la vorbire.” Aceste exemple de trăire constituie o precauţiune minunată pentru lucrarea spirituală. însă merge cu mult dincolo de aceste binecuvântări fără de preţ. Creşterea în cunoaşterea Domnului Un alt mod de a evita oferirea unei lucrări personale neadecvate este de a creşte în cunoaşterea Domnului. de la a fi slujiţi la slujire. din condiţia de prunci spirituali la adulţi spirituali. în locul uzanţei fireşti. căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. care-I va permite Domnului să modeleze slujirea sa tot mai mult în trăirea descrisă de aceste versete. 2 Petru 3. nu le pot câştiga. şi apoi încercarea de a o numi lucrare de slujire. Ei bine.Dacă avem bunăvoinţa să îngăduim Domnului să se ocupe de problemele şi păcatele din propriile noastre vieţi. El vrea ca noi să trecem de la lapte la carne. atunci vom fi mai capabili de a „vedea desluşit să scoatem paiul din ochiul fratelui (nostru). Harul lui Dumnezeu include ajutor zilnic. Consideraţi-le: grabnici la ascultare. şi nu le pot produce de . cât va maximiza această creştere lucrarea de consiliere a cuiva! Creşterea în harul lui Dumnezeu Harul Domnului este ceea ce oferă El tuturor celor care-L caută cu smerenie. „Ştiţi bine lucrul acesta.

Ei bine. Putem înţelege uşor ce va face o relaţie intensă cu Dumnezeu lucrării de consiliere a cuiva. la conducerea Sa rânduită şi unii faţă de alţii. Apoi. De fapt. . Trupul lui Cristos. programele educaţionale umane în teoria psihologică nu vor fi necesare. Evident că după ce înţelegem mai mult harul Său. la Cuvântul Său. Domnul Isus este Sfetnicul Minunat. Dumnezeu Însuşi va pregăti şi va echipa vieţile noastre pentru slujire atunci când ne relaţionăm adecvat la El. Nevoia cea mai mare pe care noi toţi o avem este de a-L cunoaşte mai bine pe Domnul. noi dezvoltăm o cunoaştere progresivă a Lui.unii singuri. (Notă: O mulţime de albume video şi audio despre „Creşterea în harul lui Dumnezeu” sunt disponibile pentru studiu mai aprofundat pe acest subiect. noi vom înţelege mai mult însăşi inima Domnului nostru. Vezi Living în Christ Ministries Resources la sfârşitul acestei cărţi). din moment ce numai harul lui Dumnezeu este suficient să întâmpine nevoile lor cele mai mari. Cuvântul lui Dumnezeu indică necesitatea de a da la o parte aceste filozofii pământeşti. ne vom dezvolta în eficienţă şi rodnicie. când ne exercităm darurile pe care ni le-a dat El şi umblăm după liniile Sale directive protectoare. În măsura în care Îl cunoaştem pe El. O cunoaştere progresivă a lui Dumnezeu Atunci când creştem în harul lui Dumnezeu. În esenţă. Prin urmare. noi vom creşte în cunoaşterea Lui. iar măreţia Sa va influenţa mai mult vieţile noastre. El doreşte să ne folosească ca instrumentele Sale în oferirea sfatului Său. Acesta este scopul pentru echipare în lucrarea de consiliere. sau măcar consiliere în special. dacă le avem deja. A creşte în acest har şi a trăi conform lui ne pregăteşte minunat să consiliem pe alţii. El l-a întipărit în însăşi viaţa Bisericii. Dumnezeu nu a trecut cu vederea acest subiect important. fiind transformaţi ca să slujim şi să consiliem (sfătuim) aşa cum a făcut El. Concluzie Mulţi creştini se întreabă frecvent în legătură cu modul în care pot fi echipaţi pentru orice lucrare în general. sfatul nostru va fi realmente sfatul Său exprimat prin vieţile noastre.

Capitolul 10 .” – 1 Petru 4. ca de ceva ciudat care a dat peste voi.„Preaiubiţilor.12 Elemente vitale pentru majoritatea situaţiilor de consiliere Cele două capitole precedente au cuprins câteva din resursele Domnului pentru echiparea oamenilor Săi de a se consilia unii pe alţii. nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru. Aceste adev ă ruri biblice strategice provin din două domenii de acţiune ale călătoriei mele. care a venit peste voi ca să vă încerce. ca ucenic al Domnului Isus Cristos şi ca pastor în mijlocul turmei Sale. Elemente biblice vitale vor fi luate acum în considerare pentru o preg ă tire continu ă în lucrarea personal ă .

Cu alte cuvinte. am început să comunic câteva din adevărurile pe care le vom lua în considerare.” Ei bine. În al doilea rând. deşi eu nu am fost în stare să prezint niciun sfat specific. Persoana respectivă a plecat foarte încurajată şi întărită. dificultăţile şi imposibilităţile sunt experienţele care provoacă cel mai frecvent căutarea consilierii. să-L rugăm pe Domnul să ne consilieze mai întâi pe noi prin aceste realităţi care modelează viaţa. am transmis aceste adevăruri la mii de oameni. În mod tipic. În mod necontenit Dumnezeu şi-a oferit încurajarea Sa unică prin aceste pasaje din Cuvântul Său. ce are de spus Sfetnicul Minunat în legătură cu acest subiect în Cuvântul Său. Chiar înaintea sugerării că nu aveam nimic specific să ofer. Am urmat acelaşi exemplu în mijocul fiecărei situaţii dilematice. Dumnezeu a trimis pe calea mea o mulţime de oportunităţi de consiliere care m-au lăsat perplex. care dezvăluie următoarele aspecte vitale. dificultăţi şi imposibilităţi Încercările. Încercări. aceste pasaje din Scriptură au fost folosite în mod profund de Domnul de-a lungul ultimilor treizeci de ani de lucrare în consilierea pastorală a vieţi de oameni suferinzi şi flâmânzi. precum „atunci când se întâmplă acest lucru. Când ascultam pe credincioşi cu probleme care-şi vărsau inimile şedinţă după şedinţă. Spre uimirea mea. Totuşi. Natura obişnuită a încercărilor . fiecare din ace ş ti zece sau doisprezece sfin ţ i consternaţi au rămas foarte încurajaţi şi atinşi de Domnul. ele vor fi sigur de folosul cel mai mare în relaţie cu alţii dacă sunt mai întâi primite şi urmate în mod personal. Gândurile predominante în minţile celor care se frământă în vremuri nefavorabile sunt deseori eronate şi chinuitoare. aceste pasaje din Cuvântul lui Dumnezeu sunt câteva dintre acelea care au consiliat cel mai mult propria mea inimă şi viaţă pe parcursul ultimilor treizeci şi trei de ani de umblare cu Isus Cristos. Biblia spune să faci astfel”. ceva foarte semnificativ se petrecuse pe parcursul acestei prime serii de întâlniri nefavorabile. O lecţie din perplexitate Cu mai mult de douăzeci de ani în urmă. Apoi vom fi mai echipaţi să le împărtăşim cu alţii.În primul rând. gândirea lor include asemenea erori precum: „Dificultatea asta este atât de neobişnuită” şi „Lucrul ăsta este fără sens” şi „Nu există nicio cale de ieşire din situaţia asta. nicio iluminare biblică specifică nu-mi venea în minte în legătură cu dilemele lor. Totuşi. De atunci încolo. Recomand aceste adev ă ruri fiec ă rui cititor atât pentru uzul personal cât şi pentru a le împărtăşi cu alţii.

suferinţa merită sigur disconfortul.15 ne relatează despre acest fel de încercare: „Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaş sau ca hoţ sau ca făcător de rele sau ca unul care se amestecă în treburile altuia.” Deşi avem un mare temei pentru a ne bucura în viaţa creştină. Totuşi. 1 Petru 4. nu vă miraţi de încercarea de foc din mijlocul vostru.12 tratează acest domeniu: „Preaiubiţilor.” Apoi. complăcându-ne în trăire firească şi neascultându-L pe Domnul. care a venit peste voi ca să vă încerce. sunteţi întristaţi pentru puţină vreme. ne putem confrunta şi cu o mâhnire foarte mare ca urmare a încercărilor felurite care apar pe calea noastră. slava şi cinstea.6-7 vorbeşte despre o suferinţă evlavioasă şi arată câteva dintre beneficiile spirituale care rezultă din aceasta: „În ea voi vă bucuraţi mult. Nu este un lucru ciudat. Dacă suferim în acest mod. măcar că acum. pentru ca încercarea credinţei voastre. Cu certitudine acest fel de gândire este de înţeles. În schimb. să aibă ca urmare lauda. când o încercare grea şi aprigă se abate asupra noastră. prin felurite încercări. noi examinăm încercarea mai greu de înţeles. urmează o descriere a necazului. Ni se spune aici că încercarea neplăcură este pentru testarea noastră spirituală. Beneficiile încercărilor 1 Petru 1. dacă trebuie. la arătarea lui Isus Cristos. .1 Petru 4. adică suferinţa care este legată de umblarea pe căile evlaviei. din pricina dividendelor spirituale pe care le va produce. Dumnezeu doreşte să ne pocăim de lucrul rău şi să privim spre El ca să ne ierte şi să ne conducă iarăşi pe calea Sa.” O asemenea suferinţă rezultă din ceva greşit pe care-l comitem. nu trebuie să fim surprinşi atunci când apar încercări. cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc. pe măsură ce creştem în Domnul. Acesta nu este genul de suferinţă pe care-l considerăm la momentul de faţă. ca de ceva ciudat care a dat peste voi. Există un fel de încercare care este nepotrivită şi ar trebui să se diminueze în vieţile noastre. Totuşi.” Nu este neobişnuit ca o situaţie de consiliere să înceapă cu o afirmaţie de genul aceasta: „Cel mai ciudat lucru care mi s-a întâmplat. însoţită de un sentiment profund de şoc şi surpriză faţă de ceea ce s-a experimentat.

Credinţa noastră poate fi dovedită autentică prin situaţii de viaţă provocatoare. El aduce vitalitate spirituală. trebuie să considerăm toate încercările noastre ca un temei pentru bucurie.” Când apar încercările pe calea noastră. Dacă ne încredem în Domnul în mijlocul adversităţilor intense. iar acest fapt ne aduce bucurie în inimi. Mai degrabă.” Când vremurile sunt grele. când ne-am încrezut în El. Cei care ne observă pot remarca faptul că profesiunea credinţei noastre în Dumnezeu este reală. tot acest proces atinge punctul culminant la revenirea Domnului Isus. De asemenea. Dumnezeu aseamănă credinţa cu aurul. ele ofer ă oportunitatea s ă ne încredem în Domnul. trebuie să le considerăm a fi un motiv de bucurie. Aceasta este o modalitate prin care Dumnezeu completează şi desăvârşeşte vieţile noastre pe baza experienţei. Dificultăţile vieţii nu sunt plăcute în sine. când El primeşte toată onoarea şi gloria pentru ceea ce a făcut în fiecare situaţie. Dumnezeu doreşte ca noi să ne bizuim totalmente pe acest adevăr: El poate folosi încercările ca să producă răbdare în noi. ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. credinţa noastră este cultivată înspre o mai mare puritate şi realitate. ne este oferită şansa să vedem prin urmare realitatea dependenţei noastre de Domnul. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea. observaţi că se referă la „felurite încercări”. Acum şi atunci. ci când treceţi prin ele. ci par că îşi fac apariţia toate deodată. şi răbdare asemenea lui Cristos în caracterul nostru. În timpul acestor perioade. . O asemenea perspectivă este un act de credinţă. Când apar dificult ăţ i. În cele din urmă. trebuie să cunoaştem adevărul care este descoperit aici: „ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. indicând că există o serie diversă care n-ar trebui să ne surprindă. ca să fiţi desăvârşiţi.2-4 oferă o înţelegere mai divină pe această temă a suferinţei evlavioase şi a beneficiilor care pot fi derivate din ea: „Fraţii mei. Totuşi. Dumnezeu ne trece prin focuri circumstanţiale sau situaţionale ca adevărata credinţă în El să fie separată de dependenţa de alţii sau de noi înşine. statornicie evlavioasă. ele nu numai că apar una după alta. nu doar vorbe religioase. care trece printr-un proces de purificare. astfel încât zgura fără valoare să fie separată de ceea ce este preţios. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne bucure suferinţa. În acest pasaj din Scriptură. vedem ce poate face Dumnezeu cu ele. Metalul preţios este încălzit intens. Aici avem un indiciu că încercările sunt parte normală a experienţei creştine. Observaţi că nu spune dacă ele apar. De asemenea. să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări. Tot aşa. prin credinţă. În plus. Iacov 1. întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic.

În încercări. Cu certitudine Dumnezeu poate oferi alinare şi poate aduce eliberare. trebuie să depindem de ceea ce numai Domnul poate asigura. resursele noastre umane sunt dovedite a fi neadecvate. Sfatul tipic dat celui care trece prin încercare vizează doar ieşirea din acea situaţie neplăcută. Creşterea în credinţă prin imposibilităţi Fie că ne complacem în digresiuni psihologice fireşti sau ne străduim să-L urmăm pe Domnul. din când în când Dumnezeu pune imposibilităţi radicale pe calea noastră ca să crească încrederea noastră în . În vremuri de dificultate. Trebuie să ne bizuim pe desăvârşirea care este deja a noastră în Cristos. Cei care caută sfat sau consiliere şi cei care dau sfat trebuie să ştie acest adevăr.Trebuie să ştim că încercarea credinţei noastre produce răbdare. nu dorim să pierdem din vedere lucrarea mai mare de transformare pe care doreşte El s-o facă. În mijlocul încercărilor mari. Dumnezeu doreşte ca noi să creştem pentru a fi maturi şi să nu ducem lipsă de nimic. Observaţia exclamativă a teoriei psihologice în acest moment propune posibilitatea unui ocol în jurul crucii. ar ă tându-i decăderea spirituală. Integralitatea sau perfecţiunea vieţii de care avem nevoie se găseşte în Cristos. În mod obişnuit noi creştem cel mai mult prin dificultăţi. cât şi în sfatul pe care-l oferim. „voi aveţi totul deplin în El” (vom studia acest subiect glorios în Secţiunea 4 despre „Adevăruri fundamentale”). aflând tot ce este necesar în El. Pe de alt ă parte. firea noastră este circumcisă. Consilierea psihologică şi încercările Acest fapt ne duce la un alt subiect de preocupare referitor la folosirea teoriei psihologice în consiliere. Coloseni 2. Dumnezeu doreş te s ă r ă stigneasc ă firea. Dumnezeu aduce o persoană la o altă întâlnire cu crucea uceniciei. Prin urmare. păstrând intactă viaţa sinelui ca să încerce manipularea drumului ei printr-un al moment provocator. în special în aşa-numita consiliere creş tin ă . Prin aceasta. Tendinţa generală a unei persoane aflată în încercare este doar să caute uşurare. el sau ea vor fi pregătiţi să exercite acea alegere dătătoare de viaţă de a continua să-L urmeze pe Cristos. Teoria psihologică apelează ş i clă de ş te speran ţă bazându-se pe firea pământească şi resursele naturale ale umanităţii. atât în sfatul pe care-l căutăm. Aceasta prezint ă persoanei op ţiunea cerească de a spune NU sinelui şi de moarte a sinelui (vezi Luca 9. pe când credinţa noastră este exersată. adică să fim desăvârşiţi în Cristos.23). Totuşi.10a spune. Teoria psihologică oferă firii pământeşti nenumărate idei şi abordări prin care omul poate să se descurce sau să facă faţă fără necesitatea dependenţei totale de Domnul. Fie ca Domnul să ne ţină alerţi în faţa acestor digresiuni psihologice.

El ne izbăveşte din circumstanţa noastră de moarte. Aceste trei cuvinte ne asigură că încercările noastre aparent inutile se pot îndrepta spre o concluzie valoroasă. ci în Dumnezeu care învie morţi. În versetul 9. .apăsaţi peste măsură de mult. acest fapt necesită deseori ca noi să învăţăm mai mult să nu ne punem încrederea în noi înşine. încercările imposibile pot părea foarte lipsite de sens. aşa cum dezvăluie 2 Corinteni 1. Cel mai probabil este că Domnul a păstrat deliberat ascunse detaliile. Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim.8-10: „În adevăr. . Povara extrem de mare arată că era prea grea de îndurat. pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine. ci în Dumnezeu care învie morţii. Totuşi. dacă Pavel a avut de întâmpinat asemenea vremuri.” Noi toţi ştim că este dezirabil să creştem în încrederea noastră faţă de Dumnezeu.” Observaţi termenii care indică dimensiunile intolerabile ale acestei adversităţi: „necazul . „Pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine. aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă. . fraţilor. ne spune gândul că trebuie să murim. Când ne încredem în Dumnezeu care învie morţii. Însuşi apostolul evlavios Pavel n-a fost imun la asemenea experienţe. Nu ni se spune exact ce i s-a întâmplat. Prin urmare. Încurajaţi să ne punem nădejdea zilnic în El. Dacă un copil al lui Dumnezeu umblă în voia lui Dumnezeu şi-L slujeşte cu credincioşie.El. astfel încât ne vom pune încrederea mai repede şi mai deplin doar în El. . . expresia simplă „pentru ca” dezvăluie că Dumnezeu avea un scop bine determinat pentru această imposibilitate. El ne-a izbăvit şi ne izbăveşte dintr-o astfel de moarte şi avem nădejde că ne va mai izbăvi încă. Fără îndoială că el a fost cel mai credincios şi mai roditor lider din Biserica primului secol. de care am fost apăsaţi peste măsură de mult. Cu certitudine. mai presus de puterile noastre. ca noi toţi să aplicăm mai mult aceste adevăruri la propriile noastre imposibilităţi. Această încercare trecuse dincolo de stadiul unei dificultăţi extreme în sfera imposibilităţii totale. Mai presus de puterile noastre indică faptul că fusese consumată toată energia care era disponibilă. aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă . noi anticipăm lucrarea Sa continuă de izbăvire pentru noi. el şi echipa sa au trecut prin imposibilităţi uluitoare.” Necazul se referă la nenorociri sau presiuni sau apăsări. întocmai cum ne va învia mai târziu din mormânt. Disperarea vieţii sugerează că toată speranţa se risipise. Totuşi. Domnul ne pune în situaţii extreme care ne purifică de dependenţa personală. nu voim să vă lăsăm în necunoştinţă despre necazul care ne-a lovit în Asia. Nu uitaţi cine scria această mărturie: apostolul Pavel. la fel şi noi. Confimarea interioară a morţii presupune o depresie profundă. mai presus de puterile noastre.

care este credincios. Slăvit să fie Domnul că uneori o izbăvire instantanee este disponibilă. Dumnezeu ştie perfect de bine că în timp ce depindem de El. Totuşi. Credincioşia lui Dumnezeu Aici este speran ţ a noastr ă în timpul încerc ă rilor ş i testelor: „Dumnezeu este credincios.” Ispitele şi încercările pe care le întâmpinăm nu sunt unice. Domnul „va pregăti mijlocul să ieşiţi din ea.Aceste cuvinte care dezvoltă credinţa duc la o altă categorie de elemente vitale care pot fi extrem de roditoare în cele mai multe întâlniri sau şedinţe de consiliere. nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre. În general. dificultăţi şi imposibilităţi este atât de important să găseşti speranţă. aşa cum este indicat de expresia. Multă nelinişte apare din luarea în considerare a gândului că nimeni n-a trecut vreodată printr-o nenorocire atât de bizară sau ridicolă ca a noastră.” Alţii au trecut prin situaţii asemănătoare. Deseori noi am prefera ca acolo să fie o nişă sau o ieşire chiar deasupra capului nostru. Ne putem încrede în El că nu îngăduie să se abată vreo dificultate asupra noastră care să fie prea greu de îndurat pentru noi. noi suntem împuterniciţi să facem faţă provocărilor care măresc credinţa. ca s-o puteţi răbda.13: „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. „ca s-o puteţi răbda (îndura). Calea de ieşire este de a-l străbate până la sfârşitul desemnat. şi se află probabil în ele acum. Totuşi. prin care Domnul să ne poată smulge afară din încercarea grea sau de foc. Cuvântul lui Dumnezeu abundă cu asemenea binecuvântări. încurajare şi siguranţă. aceste virtuţi trebuie să fie cele care vin de la Dumnezeu Însuşi. ruta generală a eliberării din încercări este de a găsi har susţinător de la Domnul pentru a . aşa cum este exemplificat de 1 Corinteni 10. Totuşi. Speranţă. încurajare şi siguranţă Când te confrunţi cu încercări. se pare că modalitatea lui Dumnezeu de ieşire este de a trece prin ele până la sfârşit. Totuşi.” El asigură calea adecvată de a lăsa în cele din urmă imposibilităţile în spate. căci este demn de încredere. nu pur şi simplu derivate din opiniile umane şi tradiţiile culturale. a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea.” Ne putem bizui pe El. „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. împreună cu ispita.” Am putea asemăna testele vieţii cu un tunel. Şi Dumnezeu. ci. Pe lângă supravegherea şi dirijarea dimensiunilor încercărilor noastre. Acest adevăr poate forţa uneori credulitatea noastră.

ea pare să dureze la nesfârşit. „Dumnezeul oricărui har.10 prezintă un alt cuvânt remarcabil de speranţă şi încurajare. credincioşia lui Dumnezeu este sursa noastră de încurajare de-a lungul acestui întreg proces. vă va întări. după ce veţi suferi puţină vreme. După ce se sfârşeşte suferinţa necesară. Se referă la ceea ce poate urma după o perioadă de suferinţă. El doreşte să „ne desăvârşească. care v-a chemat în Cristos Isus la slava Sa veşnică. vă va desăvârşi. timpul este scurt din perspectiva eternităţii. însă. să ne întărească (confirme). Între acum.10: . Suferinţa este îngăduită să apară uneori pe calea noastră ca să pregătească vieţile noastre pentru lucrarea pe care El doreşte s-o facă în noi. dăruindu-ne o relaţie mai stabilă cu El. Când apare. Dumnezeu Însuşi încheie întregul proces prin acordarea acelor rezultate pe care numai El le poate produce. aici pe pământ. şi mai târziu. Ei se pot afla chiar în pragul de a avea parte de noi măsuri din aceste rezultate evlavioase produse în vieţile lor de Domnul Însuşi. Dumnezeu are lucruri pe care doreşte să le facă în vieţile noastre. „Dumnezeul oricărui har” poate să ofere din belşug orice măsură sau tip de har necesar. acolo în cer. El ne desăvârşeşte. Îşi oferă harul Său susţinător ca să ne treacă prin dificultate. făcându-ne mai maturi din punct de vedere spiritual.” Cei care-L cunosc pe Domnul Isus Cristos au fost invitaţi să ia parte la gloriile veşnice ale lui Dumnezeu. că Cel care este la lucru în noi e „Dumnezeul oricărui har. El încheie cu îndurare perioada de adversitate atunci când consideră că este adecvat. Dumnezeul nostru este cu noi Dumnezeu proclamase în trecut cuvinte de speranţă asemănătoare pentru poporul Său în Isaia 41. Ne confirmă. Observaţi.” El are motive pline de îndurare ca să permită suferinţa. vă va da putere şi vă va face neclintiţi. Acesta este un cuvânt vital de speranţă pentru cei care trec prin probleme. Totuşi. Ne reface caracterul prin harul Său transformator.îndura până când El hotărăşte că toate aspectele spirituale pertinente au fost realizate pe deplin. acordându-ne mai multă siguranţă în umblarea noastră creştină. După suferinţă 1 Petru 5. să ne dea putere şi să ne facă neclintiţi” în credinţă. El ne întăreşte. În orice caz. lăsându-ne mai fortificaţi prin resursele lui Cristos. Ne face neclintiţi.

ei toţi agonizează în legătură cu acelaşi sentiment de inadecvare personală. nu te uita cu îngrijorare. Chiar noi care suntem iertaţi de Domnul şi ne-a fost oferită o viaţă nouă în Cristos nu suntem „în stare (suficienţi) să gândim ceva ca venind de la noi.” Fără Domnul care trăieşte în noi şi lucrează pri noi. Acest fapt este atât umilitor cât şi eliberator. Eu te întăresc. deşi circumstanţele lor pot fi foarte diferite în detaliu. Este umilitor să realizăm să nu avem în noi înşine ceea ce este esenţial pentru trăirea adevărată. dificultăţilor şi imposibilităţilor.5: „Nu că noi. Totuşi. Prin urmare. În plus. El ne dăruieşte o triplă promisiune că va acţiona în favoarea noastră chiar în privinţele în care ne aflăm în atât de mare nevoie. atunci când sunt îndrumaţi să nu . este eliberator să ştim că Dumnezeu nu aşteaptă ca noi să producem elementele necesare unei vieţi acceptabile înaintea Lui. Acest fapt este foarte clar declarat în 2 Corinteni 3. dimpotrivă. căci Eu sunt cu tine. nu putem produce adecvat ceea ce necesită viaţa sau ceea ce doreşte Dumnezeu. prin noi înşine. vine de la Dumnezeu. Nu trebuie să facem faţă singuri luptei. Aceste adevăruri sunt legate de un alt subiect vital care se referă la majoritatea situaţiilor de consiliere. nu ale noastre. Suficienţă în general Mulţi sfinţi care caută consiliere din motive diferite se luptă de obicei să facă faţă situaţiilor lor prin propria lor suficienţă. nu ale noastre Ca cei care primesc sfat şi oferă sfat. Ne va ajuta când suntem inadecvaţi. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare. (Notă: Un album de casete audio de şase ore pe tema „God’s Sufficiency for Godly Living” (Suficienţa lui Dumnezeu pentru trăirea evlavioasă) este disponibil pentru un studiu aprofundat pe acest subiect. Ce binecuvântare are Dumnezeu pentru fiecare din ei. suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. noi trebuie să învăţăm tot mai mult să ne bizuim pe resursele lui Dumnezeu. adică.” În timpul încercărilor. există o realitate suficientă care ne aduce mângâiere şi siguranţă. Vezi Living in Christ Ministries Resources la finalul acestei cărţi). resursele pe care trebuie să ne bizuim în ultimă instanţă. Resursele lui Dumnezeu. panica şi anxietatea pot ataca necontenit. Ne va sprijini când suntem pe punctul să ne prăbuşim. căci Eu sunt Dumnezeul tău.„Nu te teme. Totuşi.” Omul nu este sursa a ceea ce are nevoie el. El ne va întări când suntem slabi. Destoinicia noastră. Dumnezeul nostru este cu noi. tot Eu îţi vin în ajutor.

În Proverbe 3. înţelepciune. Toţi trebuie să-şi găsească sursa lor de suficienţă doar în Domnul. ci la resursele infinite ale Dumnezeului Atotputernic.5-6. dimpotrivă. Suficienţa înţelepciunii şi îndrumării În sfera generală a adecvării pentru trăire. prin noi înşine suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. nu de la noi înşine. vine de la Dumnezeu. Acest adevăr avea să ajungă una din acele realităţi personale. victorie şi tărie. Cerinţele de păstorire erau cu mult mai multe decât îmi imaginasem eu vreodată. Totuşi. stăpânire de sine sau orice altceva. tărie. înţelepciunea este un atribut special care este atât de des necesar. Asemenea necesităţi spirituale nu provin de la noi. hotărâre. Era pe la sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor ’70 când Domnul a început să-mi prezinte această problemă vitală de bizuire pe resursele Sale. Ajunsesem foarte obosit şi cât se poate de descurajat. „Nu că noi. Această perspectivă ar fi indicat un devotament bine inten ţ ionat fa ţ ă de Dumnezeu. Probabil că nu aveam ceea ce trebuia ca să umblu în rodnicie şi credincioşie. Acest aspect vital este unul pe care să-l trăim şi să-l împărtăşim în orice situaţie de consiliere. doream să-L slujesc pe Domnul şi să-I fiu plăcut. bucurie. El făcuse atât de mult pentru mine. să fiu „dl. Este o problemă a resurselor lui Dumnezeu.mai privească la propriile lor resurse limitate.” Nu trebuie să producem neprihănire. eram însufleţit şi încurajat să descopăr că suficienţa lui Dumnezeu îmi era disponibilă când depindeam de El. dragoste. Acest adevăr glorios că Dumnezeu nu aştepta ca eu să produc o viaţă creştină eficientă de unul singur a fost apă vie pentru un suflet istovit şi însetat. pastor în orice aspect”. Domnul oferă remediul Său pentru această situaţie grea: . nu ale noastre. de pace. Toate aceste capacităţi trebuie să vină de la Dumnezeu. Mă străduisem din greu pe parcursul acelor ani să fiu „dl. Totuşi. în locul propriilor mele resurse. însă tot atât de frecvent lipseşte din propriile noastre resurse. nevoia fundamentală este aceeaşi. Totu ş i. Dacă cineva este neliniştit din cauza lipsei de înţelegere. Puţinul pe care-l puteam face era să fiu adecvat şi eficient pentru El. Lupta zadarnică pentru aflarea adecvării în sine însuşi pentru a trata o problemă prezentă poate deveni o povară cu mult mai mare decât însăşi problema. pace. demonstra ş i o lips ă de conştientizare privind sursa potrivită a suficienţei pentru creştere şi slujire. ele ne pot parveni noi în mod necontenit de la Domnul Dumnezeul nostru. nepreţuite şi transformatoare de viaţă ale Cuvântului lui Dumnezeu. creştin în toate”.” În plus. speranţă. „Destoinicia noastră.

Rugăciunea şi citirea Cuvântului lui Dumnezeu vor fi sigur modalităţi potrivite să demonstrăm că nădejdea noastră este în Domnul şi nu în noi înşine. Instrumentul sfatului uman evlavios nu va fi exclus.” În cele din urmă. „Nu te bizui pe înţelepciunea ta. şi El îţi va netezi cărările. punerea tuturor aşteptărilor şi speranţei noastre în El. ne îndreptăm atenţia noastră spre Isus ca să fie pentru noi Sfetnicul Minunat aşa cum a afirmat El să fie în Scripturi. folosind înţelegerea şi înţelepciunea Sa de neegalat. În schimb. Suficienţa tăriei Tăria sau puterea este un alt atribut necesar în mod regulat pentru trăire. atât timp cât inimile noastre sunt ataşate de Domnul şi dorim ca Duhul Său să ne convingă sau să ne îndrume. precum şi modul de o accesa.” În această mărturisire. care consideră că trebuie să ofere soluţia finală pentru orice dilemă de pe pământ. „Recunoaşte-L în toate căile tale. „Încrede-te în Domnul din toată inima ta.„Încrede-te în Domnul din toat ă inima ta ş i nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale. nu ale noastre. „Şi El îţi va netezi cărările.” Ce siguranţă de neclintit conferă acest adevăr sufletului credincios! Este posibil ca noi să nu putem îndruma o persoană pe calea precisă pe care ar trebui s-o urmeze. mai întâi de toate. Îl recunoaştem pe Domnul ca Cel care poate mânui orice aspect al dificult ă ţ ii pe care o întâmpin ă m.29-31 revelează singura sursă de tărie care se va dovedi adecvată pentru cerinţele vieţii.” Pe lângă aceasta. Totuşi. cheia sau aspectul esenţial reprezintă resursele lui Dumnezeu. Putem ajuta ca persoană dezorientată să meargă pe calea sa cu o încredere interioară că Domnul va îndruma cu credincioşie şi înţelepciune calea sa prin imposibilitatea întâmpinată şi chiar prin cele care-i stau încă înainte. adevărata nevoie este să ajuţi oamenii să înveţe cum să permită Domnului să călăuzească calea lor. De asemenea. Apoi. Ceea ce este cu adevărat potrivit în multe situaţii nu este o mulţime de sfaturi de la consilieri bine intenţionaţi. trebuie să refuzăm a ne bizui pe cea mai bună analiză a noastră a situaţiei. În căutarea suficienţei de înţelepciune şi îndrumare. Experimentarea călăuzirii lui Dumnezeu presupune. consecinţa minunată a acestei dispoziţii minunate înaintea lui Dumnezeu este că ne putem sprijini pe promisiunea Lui de a ne călăuzi. putem fi folosiţi de Dumnezeu într-o manieră mult mai profundă.” Găsirea căii adecvate prin labirintul circumstanţelor vieţii îi lasă de obicei pe oameni într-o paralizie efectivă de nedumerire şi indecizie. Resursele umane se dovedesc iarăşi a fi insuficiente în mod permanent. . acest pasaj arată cine se califică pentru această tărie. Isaia 40.

este o atitudine spirituală.” Mulţi din cei care caută sfat sunt motivaţi de un sentiment de slăbiciune şi istovire personală. umblă şi nu ostenesc. care obstrucţionează calea. nu ale noastre. El măreşte puterea.” Cei care se califică ca recipienţi ai acestei puteri ce vine de la Dumnezeu sunt cei care vor admite cu umilinţă că sunt în nevoie. Ori de câte ori ne recunoaştem lipsa noastră de putere şi admitem că Dumnezeu trebuie să fie sursa noastră. . Nu este o acţiune sau inacţiune fizică. .„El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. ei zboară ca vulturii. în orice condiţie. O asemenea exercitare a credinţei noastre ne permite să umblăm în promisiunile Lui trainice că va asigura toată puterea susţinătoare necesară. chiar tinerii se clatină. trebuie să învăţăm să-L aşteptăm pe Domnul. Altădată adversitatea este asemenea împresurării de armate multiple.” În sfera găsirii suficienţei tăriei elementul esenţial îl reprezintă iarăşi resursele lui Dumnezeu. Domnul însuşi este Cel care o asigură. aleargă şi nu obosesc. aleargă şi nu obosesc. Problemele pe care le întâmpină le epuizează capacităţile lor limitate. Asemenea dileme determină pe mulţi oameni să caute alinare prin consiliere. Se aplică la fel de mult odihnei întrun balansoar ca şi cursei de alergare pentru a ajunge la linia de demarcaţie. Dificultatea este uneori ca un gigant prevestitor. Aşteptarea Domnului presupune punerea speranţei şi aşteptărilor noastre în Dumnezeu şi bizuirea pe El ca să asigure ce este necesar. celui ce cade în leşin. nelăsând o cale de ieşire. Le putem îndrepta atenţia spre sursa inepuizabilă de tărie de care au nevoie. . dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea. Există o vreme pentru a şedea şi o vreme pentru a alerga. o vreme pentru a zăbovi şi o vreme pentru a acţiona. Flăcăii obosesc şi ostenesc. „El dă tărie . Mai degrabă. ei zboară ca vulturii. Cuvântul lui Dumnezeu deţine o . Suficienţă pentru victorie Înfrângerea iminentă datorată circumstanţelor copleşitoare este un alt factor obişnuit în viaţă care dezvăluie inadecvarea resurselor umane. Totuşi. „El dă tărie celui obosit . „Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea. aşteptând ca Domnul să devină mijlocul de acces la această putere cerească. umblă şi nu ostenesc. pentru că nu-şi vor înfrunta cu umilinţă propria slăbiciune înaintea lui Dumnezeu. .” Prea mulţi bărbaţi şi femei care se confruntă cu probleme nu reuşesc să găsescă tăria pe care o caută cu disperare.” Aşteptându-L pe Domnul cuprinde mai mult decât doar a permite ca timpul să treacă. „Cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea.

„Îndată ce Filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David.1 aflăm o altă perspectivă asupra acestui adevăr. Confruntat de un gigant 1 Samuel 17.” Goliat era un duşman înspăimântător.înţelegere vitală pentru noi când ne aflăm în aceste situaţii sau pentru a o oferi altora care se confruntă cu lupte similare. a luat o piatră şi a aruncat-o cu praştia. în loc de a înfrunta un gigant înspăimântător. 48-49). „David a zis Filisteanului: «Tu vii împotriva mea cu sabie. nici prin suliţă. Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu mântuieşte nici prin sabie. David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea Filisteanului. care însemna o înfrângere aproape sigură pentru poporul lui Dumnezeu. Astăzi Domnul te va da în mâinile mele. Totuşi. Căci biruinţa este a Domnului. David a venit împotriva lui „în Numele Domnului. Împresurat de multe armate În 2 Cronici 20. pe care ai ocărât-o. iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oştirilor. „După aceea. având acest absolut fundamental ca speranţă a lui şi cu praştia pregătită (v. „Astăzi Domnul te va da în mâinile mele. Totuşi. în Numele Dumnezeului oştirii lui Israel. astăzi voi da stârvurile taberei Filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului. care a căzut cu faţa la pământ. David nu-i era pe potrivă ca mărime sau armură umană. Aici David i se adresează lui Goliat. Şi tot pământul va şti că Israel are un Dumnezeu.” David a alergat cu nădejde spre gigant.45-47 vorbeşte despre giganţi ameninţători care ne confruntă din când în când. a lovit pe Filistean în frunte. au pornit cu război împotriva lui Iosafat.” David a folosit ce îl învăţase Dumnezeu mai înainte să folosească. iar Domnul i-a dat victorie asupra gigantului. te voi doborî şi-ţi voi tăia capul. cu suliţă şi cu pavăză.” Încrederea ultimă a lui David era „biruinţa este a Domnului.” adică. Aici.” . fiii lui Moab şi fiii lui Amon şi cu ei nişte Maoniţi. depinzând de Domnul şi resursele Lui. Şi-a vârât mâna în traistă. şi piatra a intrat în fruntea Filisteanului. Şi El vă dă în mâinile noastre». omul lui Dumnezeu este înconjurat de multe armate. circumstanţele specifice sunt foarte diferite.

. Iuda şi Ierusalim. nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi. staţi acolo şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul. . ieşiţi-le înainte. mâine. având un plan concret în minte. Domnul a pus o pândă împotriva fiilor lui Amon şi ai lui Moab şi împotriva celor din muntele Seir. 14-15). tot Iuda şi locuitorii din Ierusalim. Totuşi. Apoi. Dumnezeu i-a oferit aceeaşi speranţă fundamentală pe care s-a sprijinit David cu mulţi ani mai înainte (v. fiul lui Zaharia . nu a noastră.Spre deosebire de David. dar ochii noştri sunt îndreptaţi spre Tine. Iosafat nu va trebui nici măcar să se ocupe direct de circumstanţele lui imposibile. „În clipa când au început cântările şi laudele. El a adus confuzie în mijocul duşmanilor ca să se omoare unii pe alţii (v. după ce au isprăvit cu locuitorii din Seir.” Din nou adevărul fundamental va fi „lupta este a Domnului. „O. şi tu.” Această realitate va fi demonstrată acum într-o manieră cu totul nouă. Dumnezeu avea să intervină mai direct decât a făcut-o cu David (v. David era confruntat de un . s-au ajutat unii pe alţii să se nimicească. căci nu voi veţi lupta. ci Dumnezeu». 17). împărate Iosafat! Aşa vă vorbeşte Domnul: Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi. Fiii lui Amon şi ai lui Moab s-au aruncat asupra locuitorilor din muntele Seir ca să-i nimicească cu desăvârşire şi să-i prăpădească. Dumnezeul nostru. „Atunci Duhul Domnului a venit în mijlocul adunării peste Iahaziel. care înaintează împotriva noastră. Şi au fost bătuţi. care de altfel a alergat cu îndrăzneală împotriva duşmanului său. şi nu ştim ce să facem. „Nu veţi avea de luptat în lupta aceasta: aşezaţi-vă. Şi. Iosafat a fost total copleşit şi nedumerit (v. el a început să apeleze la Domnul. nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi suntem fără putere înaintea acestei mari mulţimi. şi Domnul va fi cu voi!” Această promisiune remarcabilă i-a determinat pe oameni să dea laudă şi închinare Domnului. dinaintea acestei mari mulţimi.” Circumstanţele pământeşti pe care le-au întâmpinat David şi Iosafat păreau atât de diferite la suprafaţă. şi Iahaziel a zis: «Ascultaţi. 20). Când ei îşi înălţau adorarea către Domnul. care veniseră împotriva lui Iuda. 12).” Iosafat se simţea complet neadecvat şi nu avea niciun plan de acţiune.

În cele din urmă. în timp ce Iosafat era înconjurat de o alianţă a trei naţiuni.” Nu avem în noi înşine suficienţa să câştigăm victoria de unii singuri.” sau „Explorează adânc înlăuntrul tău şi vei găsi tot ce-ţi trebuie. Totuşi. dimpotrivă. . Ei pot oferi chiar îndemnuri bine intenţionate de genul. . David ştia precis ce ar trebui să facă şi a trecut la acţiune agresivă ca să-şi ducă la îndeplinire planul. nu ale noastre. Producerea perseverenţei necesare din partea noastră pare în general opţiunea cea mai rezonabilă. Multe persoane caută sfat pentru că vitalitatea lor se alterează. Privind la Domnul Un alt mod de a înţelege aceste elemente vitale este acela de a privi mereu la Domnul. Când circumstanţele sunt copleşitoare şi înfrângerea pare sigură. cu toţii trebuie să vedem şi să înţelegem că „lupta este a Domnului. Întradevăr. nu avea nicio siguranţă a direcţiei şi s-a retras pasiv din conflict. Iosafat a stat cu încredere liniştit.singur gigant. victoria depinde de resursele lui Dumnezeu. Fie confruntaţi de un uriaş al circumstanţei sau împresuraţi de armatele multe ale circumstanţelor. să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. cuprinde binecuvântări nenumărate. crezând că „lupta este a Domnului”.. asemănările dintre cele două episoade sunt cu mult mai profunde decât diferenţele. Tentaţia lor este să se focalizeze în orice direcţie posibilă cu excepţia celei care le va oferi îndurare. însă ele pot fi umbrite periodit de provocări. Iosafat. Acest lucru s-a datorat faptului că amândoi au depins de ceea ce putea să realizeze Dumnezeu. întrerupte de căzături la o sută de metri. Cursa poate deveni grea şi asiduă..” Evident că . Poate părea uneori să fie un maraton şi o alergare (călare) cu obstacole combinate. amândoi bărbaţii au găsit resurse suficiente pentru victorie. În mod tipic prietenii.” Trăirea vieţii creştine este asemenea alergării unei curse.1-2 vorbeşte despre această problemă importantă în imaginea alergării cursei vieţii: „. David a trecut la acţiune. nu de ceea ce puteau realiza ei. Nici să nu încercăm să devenim sau să evităm să devenim. un David agresiv sau un Iosafat pasiv. Evrei 12. „Ai tot ce-ţi trebuie în tine. . Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre. colegii şi terapeuţii creştini profesionişti ne vor îndemna să ne bizuim pe resursele noastre proprii. ci a lui Dumnezeu”. Cum să găseşti suficienţă pentru victorie este o chestiune vitală atunci când te confrunţi cu circumstanţe imposibile sau slujeşti altora care se confruntă cu acelaşi fel de încercări. crezând cuvântul profetic prin Iahaziel că „lupta nu este a voastră. doar rezistă. adică la Isus.

Consilierea psihologică şi privirea îndreptată spre Isus Unul dintre marile eşecuri ale consilierii creştine din timpul modern. ne-am pus încrederea noastră în Cel care era vrednic să ne încredem în El. În moartea Lui am văzut plata pentru păcatele noastre. Isus. Isus trebuie să fie şi Cel care desăvârşeşte credinţa noastră. În Persoana Lui am văzut că Domnul Dumnezeu venise ca om. aceasta nu este consiliere după voia sau în modul lui Dumnezeu. El foloseşte aceeaşi metodologie aşa cum a făcut-o la întemeierea credinţei în noi. El S-a oferit pe Sine ca Domn şi Mântuitor. Domnul Se dovedeşte demn de încredere. El a făcut acest lucru. În tot acest timp. El lucrează potrivit în noi conform cu ceea ce a descoperit în Cuvântul său. Când am început viaţa de credinţă. focalizându-şi atenţia şi aşteptările lor asupra Lui. iar credinţa a fost întemeiată în noi. cât şi de nevoia noastră de a avea iertare şi viaţă nouă. dacă credinţa noastră trebuie să crească şi să se dezvolte. resursele nelimitate şi lucrările efective realizate pentru noi. Isus desăvârşeşte credinţa în vieţile celor care privesc la El. Duhul Sfânt ne-a convins de realitatea afirmaţiilor Lui. Pasajul nostru din Evrei 12 Îl descrie pe Isus ca Autorul credinţei. Isus a întemeiat acea credinţă în vieţile noastre. Isus. Apoi.din perspectiva Scripturilor. De-a lungul acestui proces. aşa că noi exercităm progresiv tot mai multă încredere în El. Desăvârşirea credinţei noastre Tot aşa. Autorul (Căpetenia) şi Desăvârşirea credinţei. Unul dintre rezultate este că noi găsim în El şi de la El rezistenţa şi răbdarea pe care le necesită cursa vieţii. În El am văzut viaţa nouă pusă la dipoziţia noastră. în încercarea ei de a integra teoria umanistă psihologică în . De aceea. Printr-o prezentare a Evangheliei. În toate acestea. Singurul mod în care oamenii lui Dumnezeu pot alerga cu răbdare cursa care le stă înainte este privind la Isus. dezvăluindu-Şi caracterul Său neasemuit.17). De la început până la sfârşit viaţa creştină se dezvoltă din încrederea în Domnul. El ni se descoperă prin Cuvântul Său. prezentându-Se nouă pe Sine ca Cel în care ne putem încrede pentru mântuire. Autorul (Căpetenia) credinţei noastre Cuvântul lui Dumnezeu subliniază faptul că „cel neprihănit va trăi prin credinţă” (Romani 1.

Apoi. Auzim ceva din Cuvânt şi nu putem aştepta ca să-l oferim altcuiva. Putem uneori să ocolim acest proces. când El foloseşte acele adevăruri să modeleze viaţa voastră. îngăduiţi Domnului să vă folosească pentru a le împărtăşi cu alţii la timpul potrivit.adevărul spiritual biblic. să aplicăm mai întâi acel adevăr la propriile noastre vieţi. şi totuşi. Un asemenea tip de consiliere nu dezvoltă credinţa în Domnul. să vă rugaţi cu privire la ele şi să meditaţi la ele. Vă încurajez să le citiţi. este că în mod tipic produce o consiliere care nu se centrează pe Domnul. încurajare şi siguranţă”. De asemenea. cât de profund se adresează nevoilor şi vieţilor oamenilor. Atunci. Ţineţi minte că modalitatea excepţională de a fi pregătiţi să-i consiliem pe al ţ ii este s ă -L avem pe Dumnezeu în permanen ţ ă consiliindu-ne pe noi. nici nu aduce vitalitate spirituală de la Domnul. speranţa lor trebuie să fie găsită în speculaţii pământeşti fără sfârşit care dau impresia că oferă remediile vieţii în toate aceste privinţe. El ne va folosi în mod cert să transmitem sfatul Său altora. Deşi este bine să avem această dorinţă. dificultăţi şi imposibilităţi”. nu ale noastre” şi „Privirea îndreptată spre Domnul”. În schimb. Dacă privim la Dumnezeu să ne consilieze. să le studiaţi. fiţi pregătiţi în ocaziile de consiliere să le transmiteţi altora. . Dorim s ă fim pregătiţi să împărtăşim altora adev ărul Domnului despre „Încercări. încurajează oamenii să devină preocupaţi de sine. rugându-L pe Dumnezeu să-l înfăptuiască în umblarea noastră cu El. Apoi. demonstrează cât de mult poate face Dumnezeu cu doar câteva proclamări ale luminii şi adevărului Său incomparabil. Concluzie Pentru a fi echipat s ă consiliezi în modul lui Dumnezeu. Apoi. de circumstanţe şi de trecut. vom fi mai adecvat echipaţi să-l împărtăşim cu alţii. elementele vitale ca cele pe care le-am considerat se pot dovedi a fi inestimabile. văzând cât de aplicabile sunt ele pe scară largă. „Resursele lui Dumnezeu. rugaţi-L pe Dumnezeu să vă facă în stare să umblaţi în ele. Aceasta este una din modalităţile fundamentale prin care Dumnezeu ne echipează ca să fim mai roditori şi eficienţi în lucrarea personală de slujire a altora. rugaţi-L pe Sfetnicul Minunat să vă dezvăluie tot mai mult o listă deschisă de asemenea elemente vitale. S-ar putea să fiţi uimiţi. Cu certitudine această listă nu este exhaustivă privind ceea ce este necesar în consilierea altora. de alţii. „Speranţă. În plus. Totuşi.

Scripturile sunt bogate în înţelegeri pătrunzătoare aplicabile oricărui tip de şedinţă de consiliere. în orice lucru. prin rugăciuni şi cereri.6 Linii directive pentru situaţia de consiliere O altă sferă de echipare care poate fi extrem de folositoare este dată de liniile directive pentru situaţia de consiliere.” – Filipeni 4.„Nu vă îngrijoraţi de nimic. căutând să cunoască gândul Domnului pentru orice problemă de viaţă dată. Putem privi în Cuvântul lui Dumnezeu să decoperim ce ar trebui să se întâmple când o persoană stă de vorbă cu o altă persoană. ci. aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu. Capitolul 11 . cu mulţumiri. Aşa cum ar trebui să anticipăm.

Când trăim tot mai mult în această manieră. Totuşi. eu. Nu putem trăi zilnic în orice manieră pe care ar dori-o firea noastră.Urmaţi. nu ca ni ş te neîn ţ elep ţ i. dar acum sunteţi lumină în Domnul. după cum şi Cristos ne-a iubit . Acest lucru este demn sau potrivit pentru cei care sunt chemaţi să poarte Numele lui Isus în această lume plină de nevoi şi neputinţe. Perspectiva biblică asupra consilierii Pe lângă o umblare zilnică cuvioasă cu Dumnezeu. îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste . şi apoi cincisprezece minute înaintea şedinţei cu o altă persoană să ne amintim că trebuie să ne pregătim inimile pentru a fi folosiţi de Dumnezeu. Prea uşor ne gândim la lucrarea noastră de consiliere ca fiind acel moment când împărtăşim cuiva un cuvânt de înţelepciune care îi va schimba viaţa.Preceptele şi tiparele biblice pe care le vom considera acum sunt potrivite pentru orice varietate a situaţiei de consiliere. Trăiţi în dragoste. Viaţa şi slujirea în Cristos presupun umblarea cu El zi de zi şi pas cu pas.41 ne oferă implicaţiile pe care le putem considera în privinţa acestei linii directive: . sau orice alte relaţii între credincioşi. 8. fie formală sau informală. „Vă sfătuiesc. să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o. . vom fi din ce în ce mai pregătiţi pentru orice situa ţ ie de consiliere care poate ap ă rea. . 5. fie planificată sau spontană. dragostea. lumina şi înţelepciunea Lui. Desigur. 15). fie anticipat ă sau neprevăzută.1-2. fie implicând personalul bisericii sau conducătorii bisericii. .Luaţi seama deci să umblaţi cu b ă gare de seam ă . umblând în unitatea. Odinioară eraţi întuneric. dar. acest lucru se poate întâmpla prin harul lui Dumnezeu care lucrează în noi şi prin noi. toată lucrarea de slujire trebuie să decurgă dintr-o umblare personală cuvioasă cu Domnul. Umblarea personală cuvioasă Liniile directive de la Domnul pentru lucrarea personală de slujire presupun şi perioade care preced şedinţa noastră de împărtăşire cu o altă persoană. dar. Psalmul 119. . Ideal ar fi ca orice pas din fiecare zi să fie făcut urmându-L pe Domnul. cel întemniţat pentru Domnul. pilda lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi. ci ca ni ş te înţelepţi . a doua linie directivă pentru lucrarea personală de slujire va fi deţinerea unei perspective biblice asupra consilierii. cu îndelungă răbdare. .1-2. . .” (Efeseni 4. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii . cu toată smerenia şi blândeţea.

prin lucrarea Duhului Sfânt în vieţile celor care se roagă. prin Duhul. ci al Duhului. în mijlocul relaţiilor pe care le avem unii cu alţii şi în lucrările de slujire ale poporului Său care trăieşte împreună în sânul vieţii Bisericii. „aspecte de desfăşurare” şi „curs”. mântuirea Ta. El face aceasta „după făgăduinţa Sa.„Să vină. căci slova omoară. Ca în orice sferă a vieţii şi slujirii creştine. Dumnezeu doreşte să ne folosească ca instrumente ale sfatului Său dătător de viaţă. Dorim să fim foarte sensibili la Duhul Domnului în consilierea unul faţă de altul. după făgăduinţa Ta!” În consilierea biblică adevărată. cu multă rugăciune şi în sânul vieţii Bisericii. acest concept ar putea fi examinat ca şi „cursul” unei şedinţe de consiliere. îndurarea Ta peste mine. Mai înainte am văzut că o asemenea perspectivă Îl include pe Domnul ca şi Consilier sau Sfetnic. Duhul lui Dumnezeu poate fi Cel de care depindem ca să dea călăuzire şi să lucreze în ambele părţi implicate într-o situaţie de . dar Duhul dă viaţa” (2 Corinteni 3. noi proclamăm îndurările şi lucrările mântuitoare ale Domnului pentru om. acestea sunt elementele spirituale care ar trebui să cuprindă gândirea noastră şi convingerile noastre cu privire la lucrarea de consiliere.” prin intermediul Cuvântului Său şi în acord cu acesta. Mai mult. El nu doreşte ca noi să funcţionăm sub o îndrumare a „procedurii literei Legii” care privează oamenii de viaţa pe care le-o poate da numai Duhul Său cel Sfânt. Aceasta este o linie directivă hotărâtoare pentru pregătirea noastră înainte ca acele perioade de confruntare să apară în lucrarea personală de slujire. Doamne. De asemenea. dorim să avem o perspectivă biblică completă asupra consilierii. Angajamentul nostru faţă de aceste aspecte esenţiale va fi demonstrat prin umblarea noastră continuă în Cuvânt.6). Pentru a transmite asemenea realităţi altora. Prin urmare. trebuie să fim în acelaşi mod devotaţi lucrării Duhului Sfânt. dorim ca Dumnezeu să ni le descopere nouă. cuprinde aspecte diferite de desf ăş urare ale situa ţ iei de consiliere. care va primi cea mai mare atenţie a noastr ă . am văzut că Domnul ne oferă sfatul Său de ucenicie şi sfinţire prin Cuvântul Său. Aceşti termeni. calea uceniciei şi procesul sfinţirii. au fost selectaţi cu rugăciune pentru a evita să ajungem prinşi în vreo procedură de consiliere prea ajustată încât să-i obligăm pe oameni să acţioneze sistematic. Aspecte de desfăşurare Cea de-a treia linie directivă. trebuie să fie „nu al slovei. La fel de important ca devotamentul nostru în folosirea Bibliei pentru consiliere. De aceea.

În mod obişnuit. Capitolul 4 din Ioan oferă o imagine divină a locului ascultării în consilierea biblică. Totuşi. fiecare participant poate să privească la Sfetnicul Minunat pentru orice motiv de nelinişte. cât şi de perspectiva de a invita o altă persoană să se ocupe de problemă. având funcţia Sfetnicului Minunat. atât de problema pe care o are. Prin urmare. ascultând ce avea de spus şi ea. Isus a împărtăşit multe realităţi spirituale glorioase cu ea.consiliere. Următoarea este o listă de asemenea aspecte esenţiale. ci şi rolul Duhului Sfânt. cu o femeie care avea mari nevoi spirituale. Acolo Domnul Isus stă la fântâna lui Iacov din Samaria. există realităţi biblice sigure care sunt prezente sau aplicabile practic în orice situaţie de consiliere. De asemenea. cu mulţumiri. Atât de des. ci pot apărea în succesiuni variate. cuprinde câteva implicaţii potrivite pentru situaţia de consiliere. Aspectul # 2: Ascultarea preocupărilor căutătorilor Ascultarea este de asemenea un aspect important al consilierii biblice. în orice lucru. prin rugăciuni şi cereri. trebuie să căutăm nu doar principii biblice. este înţelept a se satura orice situaţie de consiliere cu rugăciune. Pe parcursul timpului lor împreună. de-a lungul întregului proces. aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu. S-ar putea ca ele să nu apară întotdeauna. Persoana care caută consilierea este frecvent foarte neliniştită. Tot aşa. ci. ele apar de obicei în această ordine. cel mai probabil este că ne vom şi ruga. „Nu vă îngrijoraţi de nimic. persoana care oferă ajutor este de obicei preocupată dacă se va dovedi folositoare sau nu. la momentul respectiv El Şi-a arătat dragostea faţă de ea. după ce am afirmat toate acestea. Dacă întâmplător ascultăm cu atenţie pe cineva care îşi varsă inima înaintea noastră. situaţia de consiliere este încărcată de nelinişte. Aspectul # 1: Rugăciunea privind situaţia de consiliere Filipeni 4. Totuşi. Totuşi.” Rug ă ciunea este parte esen ţ ial ă a consilierii în modul lui Dumnezeu. . În rugăciune. este mai mult decât suficient ca problemele prin care trec oamenii să provoace rugăciune în viaţa cuiva care încearcă să ofere sprijin evlavios. Atunci când consiliem sau evaluăm resursele de consiliere potenţiale. Aceasta va presupune ca fiecare persoană să se roage înainte de apropierea şedinţei şi periodic în inima sa de-a lungul şedinţei.6 ne ofer ă o imagine semnificativ ă a importan ţ ei rugăciunii în toată viaţa creştină. Însă anticipaţi din nou faptul că orice situaţie trebuie să fie o lucrare dinamică a lui Dumnezeu.

în orice situaţie de consiliere.” Când ascultăm într-un duh de rugăciune pe cei care caută ajutor. marea poruncă a lui Isus din Matei 28. cel mai mare ajutor pe care li-l .” Domnul nu a părăsit cerul ca să sufere o moarte cruntă pe cruce aici jos pe pământ pentru a produce în mod posibil cetăţeni creştini mai bine adaptaţi. Mântuirea este iniţial prioritatea cea mai mare a lui Dumnezeu pentru om. Prin urmare. Este plăcut Domnului să asculţi. Chiar astăzi. face o prostie şi îşi trage ruşinea. Aşa cum s-a observat mai înainte în Capitolul 2. pentru că este parte a modului în care slujeşte El oamenilor. El sfătuieşte. Prin urmare. Indiferent de motivul afirmat pentru care au venit să caute sprijin. dacă el sau ea nu cunoaşte încă harul Său mântuitor. Aspectul # 3: Preocupat mai întâi de mântuire Pe măsură ce înaintăm într-o situaţie de consiliere. Aceasta înseamnă că Domnul doreşte să folosească problema persoanei ca s-o aducă pe calea uceniciei. Dăm ascultare problemei care este exprimată de cel care caută ajutorul nostru. Mai mult.19. Este bine să asculţi. care Îl vor urma şi vor începe să ajute pe alţii să facă la fel. Domnul nostru înviat şi înălţat încă oferă atenţie plină de iubire strigătelor poporului Său. Amintiţi-vă. Ascultarea a ceea ce oamenii au de spus poate fi un mod important de a demonstra iubirea lui Dumnezeu plină de grijă. când Domnului I se permite să fie Consilierul. având în vedere calea uceniciei.13 ne avertizează în legătură cu nevoia noastră de a asculta înainte de a răspunde: „Cine răspunde fără să fi ascultat. aşa cum arată clar cele patru Evanghelii.Isus a fost un ascultător răbdător. Spre deosebire de Isus. dăm ascultare şi problemelor care ar putea fi de o prioritate spirituală mai mare decât ceea ce se află în mintea pesoanei la momentul respectiv. vom dori să ne rugăm şi să ascultăm. El a venit să cheme un grup de ucenici. dacă Fiul lui Dumnezeu a considerat potrivit să asculte. ar trebui să fim mereu preocupaţi în principal de condiţia mântuirii căutătorului. necesită această perspectivă în consiliere. Totuşi. cu cât mai mult ar trebui noi. noi nu ştim în mod specific ce se află în inima oricărei persoane individuale date. Domnul poate începe s ă ne d ă ruiasc ă în ţ elegerea de a împ ă rt ăş i răspunsurile Sale cu ei. că va fi prezent tot timpul de acum încolo în viaţa ucenicilor Săi. dacă nu este evident pentru noi faptul că el sau ea a ajuns deja să-l cunoască pe Domnul. Domnul doreşte ca noi să fim mereu disponibili ca instrumentele Lui pentru a împărtăşi Evanghelia mântuirii cu orice căutător care ar trebui s-o audă. Proverbe 18. „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate Neamurile. să ascultăm şi să ne rugăm.

Ea era preocupată cu dragoste de logodna fiicei ei cu un tânăr din biserica la care eram pastor. începeam să mă îndoiesc că ea Îl cunoaştea. această şedinţă de consiliere reliefează câteva aspecte importante de înţelepciune pentru lucrarea personală de slujire. Apoi.putem oferi este acela de a-i ajuta să-L întâlnească pe Isus Cristos ca Domnul şi Mântuitorul lor personal. Apropo. Din absenţa oricărei referiri la Domnul în conversaţia ei. Având permisiunea ei. Mama frecventase serviciile bisericii noastre doar pentru o perioadă scurtă de timp. Mai întâi. Am întrebat-o dacă puteam împărtăşi ceva din Cuvântul lui Dumnezeu. dragul meu prieten şi pastor asistent. Ilustraţie de consiliere Cu câţiva ani în urmă. Aşadar. o soră evlavioasă în Domnul este cel mai bun instrument pentru o lucrare personală de slujire a unei femei. Îl rugam pe Domnul în linişte sămi dea un indiciu cu privire la locul unde se afla ea cu El. Din privirea ei şi comentariul nedumerit pe care l-a oferit. Nu aveam nicio cunoştinţă despre relaţia ei cu Dumnezeu. Acea persoană poate oferi sprijin suplimentar în rugăciune. În cele din urmă. de exemplu. ea a început să-şi explice necazul. revenind la istorisirea noastră. Am ascultat cu atenţie şi în duh de rugăciune. Eu şi John. o mamă a venit să mă vadă. De asemenea. am fost foarte sigur că nu se afla încă pe calea uceniciei. pe care le-am admis pe măsură ce am continuat să ascult. am început cu o rugăciune. mă întrebam cu privire la condiţia mântuirii ei. astfel încât ea va înţelege cum să-L aibă pe Domnul în viaţa ei . este adesea benefic să avem o a treia parte implicată în situaţia de consiliere. în timp ce ascultam ce era pe inima ei. Ideal. deşi în anumite cazuri nu ar putea fi posibil să aranjezi pe cineva acceptabil pentru cea care caută sfat. această a treia persoană poate fi o prezenţă protectoare. Aşadar. aceasta este o manieră sănătoasă din punct de vedere scriptural în care să pregăteşti şi să dezvolţi consilieri spirituali în familia lui Dumnezeu. ori de câte ori un pastor sau alt frate este chemat să consilieze o femeie. dorind să exprim dragostea lui Dumnezeu pentru ea prin atenţia mea. Trebuia să audă Evanghelia mântuirii în Isus Cristos. cerându-I Domnului să ne călăuzească în voia Sa în tot ce vom discuta. Avea unele preocupări valide care se refereau atât la fiica ei cât şi la viitorul ginere. Mai mult. Apoi. am întrebat-o dacă Îl avea pe Cristos în viaţa ei într-un mod în care ea putea apela la El în această criză de familie. Pe de altă parte. am stat de vorbă cu ea într-o după-amiază. Ea trebuia să audă chemarea de a veni şi a-L urma pe Isus. poate oferi înţelegere biblică suplimentară pe tot parcursul. Fiica şi viitorul ginere erau amândoi ucenici ai Domnului Isus. eu şi John au stat de vorbă cu acea mamă preocupată.

când ne rugăm şi-i ascultăm pe cei care solicită sprijinul nostru. m ă rturisindu. 6. respectiv căsătoria nepotrivită a fiicei ei (pe care Domnul a rezolvat-o în cele din urmă). Aşa că mi-am deschis Biblia şi am început să citesc mai multe versete iniţial despre mântuire. În cele din urmă. Efeseni 2.” Această poruncă nu va presupune doar aducerea oamenilor pe calea uceniciei. El dorea s-o cheme pe calea uceniciei. această mamă sinceră şi-a plecat capul în mâini şi a început să plângă cu suspine. Dorea să mântuiască sufletul ei.16. Am citit versete ca Ioan 3.pentru această situaţie grea prezentă. Având aportul meu îndrumător. Apoi am început să conversăm pentru un timp mai lung despre realităţile şi gloriile vieţii noi în Cristos.6. Această implicaţie decurge din trimiterea atotcuprinz ă toare a lui Isus. „Deci. noi am încheiat prin a ne ocupa eficient de motivul principal pentru care o trimisese El pe calea noastră pe această mamă scumpă. N-am revenit niciodată la motivul afirmat al vizitei ei. prin harul lui Dumnezeu.ş i încrederea în Isus Cristos ca Domn şi Mântuitor al ei. „Duce ţ i-v ă ş i face ţ i ucenici din toate neamurile. Dacă aşa stau lucrurile. nu trebuie să fim preocupaţi doar de mântuirea iniţială. ea şi-a ridicat capul şi a fost prima care a vorbit. Romani 3. Aspectul # 4: Preocupat de ucenicie continuă Din nou. Dacă Îl cunosc deja pe Domnul. dorim ca El să ne arate dacă ei doresc să trăiască ca ucenicii Săi. Cu alte cuvinte. ea s-a rugat.23. ci şi ajutarea lor de a-L urma pe Isus pe această cale.ş i nevoia dup ă iertarea lui Dumnezeu ş i punându. pe când continuam citirea diferitelor versete ale Evangheliei. în orice şedinţă de consiliere.23. Dacă nu umblă în această .11-13. Am comentat că părea să aibă un simţământ profund al nevoii ei după acest har mântuitor pe care îl descria Cuvântul lui Dumnezeu. noi îi cerem Domnului să clarifice această problemă. El sfătuieşte având în vedere calea uceniciei. pocăindu-se de păcatele ei. 14. de asta sunt atât de entuziasmaţi cei doi copii!” I-am răspuns afirmativ cu bucurie în timp ce am început să sărbătorim spontan mântuirea ei nou-descoperită. Ea a fost numaidecât de acord cu sinceritate. putem să-i încurajăm atunci să-L urmeze pe Isus pe calea Sa pentru vieţile lor. De aceea. ucenicia continuă este o altă problemă de mare prioritate de care trebuie să fim preocupaţi în fiecare situaţie de consiliere. Totuşi. Ea a indicat că ar dori ca eu că fac acest lucru. Prin urmare. făcând-o drept urmare în stare să înceapă o umblare cu El prin timp. când Domnului i Se permite să fie consilier. precum şi toate celelalte întrebări de viaţă care-i stăteau încă în faţă. După ce ne-am rugat împreună. direct în eternitate. Cu o faţă strălucitoare şi plină de bucurie ea a exclamat. fără niciun comentariu.8-9: 1 Ioan 5. ci şi de ucenicia continuă.

„Nu-mi place ce obţin eu din toată treaba asta. să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze». Pe când reflecta la o şedinţă de consiliere reunită.23. Ce va indica unde este inima în privinţa acestei probleme critice? Un indiciu scurt din Luca 9.” . „John. Domnul nu este interesat doar ca sufletele tulburate să găsească o nouă măsură de încurajare sau alinare.” „ Eu nu. prioritatea lui Dumnezeu pentru ei va fi să acorde atenţie imediată şi substanţială uceniciei continue. John a remarcat. Aceşti termeni ai uceniciei lasă doar o singură opţiune pentru viaţă.” „Nu pot să mai am încredere în nimeni decât în mine însumi. Totuşi. Aspectul # 5: Anticiparea împărtăşirii Scripturii Din moment ce Domnul este Sfetnicul Minunat. 2 Corinteni 5.14-15 şi Coloseni 3.19-20. să se lepede de sine. mie şi mine). Asemenea focalizare neadecvată poate fi constatată prin repetarea unei varietăţi de comentarii centrate pe sine şi care slujesc sinele. Credincio ş ii centra ţ i pe sine. „Bob.17.1-2. urmarea lui Isus pentru a găsi în El tot ce ne trebuie pentru o viaţă adevărată.” „Acesta nu este drept cu mine. Uneori în situaţiile de consiliere.” M-am gândit pentru o clipă şi am răspuns. pentru ca Isus Cristos să poată fi urmat ca Domn. Este probabil timpul să avem o considerare biblică şi directă a uceniciei continue pe baza unor versete precum: Luca 9.manieră. 1 Corinteni 6. El doreşte să ia tot ce îi determină să caute sprijin şi să-l folosească pentru a-i aduce la o viaţă de ucenicie. urmarea lui Isus ca ucenic presupune o bunăvoinţă zilnică de a spune NU vieţii personale independente şi de a îmbrăţişa crucea lui Cristos ca instrumentul nostru personal de moarte faţă de viaţa proprie. Romani 12. care r ă spund la Cuvântul lui Dumnezeu privind ucenicia continuă Îl vor vedea sigur pe Domnul la lucru în dilemele lor curente. aduc oamenii la Cuvânt mai repede decât o făceam înainte. creştinii s-ar putea consuma în conversaţii despre „trinitatea nesfântă” (eu.” Asemenea afirma ţ ii demonstrează o absenţă serioasă a lepădării de sine (a spune NU sinelui) şi a morţii faţă de sine. iar El sfătuieşte prin Cuvântul S ă u. împ ă rt ăş irea Scripturii trebuie s ă fie aspectul predominant al oricărei situaţii de consiliere. chiar mai semnificativ este faptul că ei Îl vor vedea pe Domnul acţionând într-o manieră tot mai completă în toate sferele vieţii lor. tu sigur aduci oamenii la Scripturi mai repede decât mine.” Aşa cum s-a observat mai înainte în Capitolul 2.” „Eu nu voi permite nim ă nui s ă m ă trateze astfel.23 ne va oferi înţelegerea necesară: „Apoi a zis tuturor: «Dacă voieşte cineva să vină după Mine.mi voi asuma responsabilitatea pentru toată problema asta.

când Duhul îmi aminteşte un pasaj din Scriptură. oamenii lui Dumnezeu se descalifică de la a fi folosiţi de Dumnezeu în lucrarea personală de slujire. când suntem disponibili pentru a sluji. opiniile şi sugestiile umane. oricând mi se pune o întrebare care necesită aportul meu în legătură cu problemele comunicate. Aşadar. Observaţi. Aceasta este oportunitatea pentru ca suficien ţ a Scripturii să fie manifestată în vieţile oamenilor. pe care-L va trimite Tatăl. Totuşi. Apoi. „Dar Mângâietorul. Apoi. Când ascult şi mă rog în orice situaţie de consiliere.De-a lungul anilor de consiliere am ajuns să anticip cu tot mai multă ardoare momentul în care pot deschide Cuvântul lui Dumnezeu şi să I-l citesc unei inimi căutătoare. centrale şi ele schimbă viaţa. este însuşirea Cuvântului Domnului. Mai degrabă. Răspunsul personal şi hrănirea din Cuvântul lui Dumnezeu este ceea ce determină să se dezvolte în inimile noastre un rezervor al adevărului tot mai plin. Duhul Sfânt extrage din această acumulare lăuntrică a realităţilor cereşti pentru lucrarea de slujire a altora. Duhul ne va „aduce aminte” cum se cuvine ceea ce El deja ne-a învăţat. adevărul învăţat mai înainte este ceea ce ne aminteşte Duhul Sfânt. îngăduind Duhului Sfânt să ne înveţe din tot sfatul lui Dumnezeu. Un cuvânt de avertizare şi încurajare ar putea fi benefic la momentul de faţă. Prea adesea. Se tem că nu vor fi în stare să-şi amintească versetele necesare din Biblie. Aceasta este ocazia când I se permite Sfetnicului Minunat să funcţioneze într-un rol pe care numai El îl poate îndeplini adecvat. slavă să fie adusă Lui. Ori de câte ori îmi vin în minte versete din Scriptură. Cu siguranţă El poate folosi memoria voastră pentru slava Sa. vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. în Numele Meu. încep să citesc Cuvântul lui Dumnezeu din acele porţiuni din Scriptură pe care Duhul Sfânt m-a făcut să mi le amintesc. iar noi trebuie să le anticipăm atunci când consiliem în modul lui Dumnezeu. pentru că ei cred că memoria lor nu este acceptabilă. depinde de ce anume este cel mai adecvat la momentul respectiv. fie îmi fac o însemnare mentală a lui sau mi-l notez pe o bucată de hârtie. O considerare a Cuvântului lui Dumnezeu sub îndrumarea Duhului este ceea ce separă adevărata consiliere biblică de teoriile. care răspunde rugăciunii mele.” (Ioan 14. Dacă Dumnezeu v-a înzestrat cu o memorie remarcabilă. consider aceasta o lucrare directă a Duhului Sfânt. aşa cum s-a prezentat anterior în Capitolul 4. Prin .26). cheia pentru a fi folosit în consiliere nu este memoria. adică Duhul Sfânt. Aceste momente ale dezvăluirii Cuvântului lui Dumnezeu direct în inimile tulburate şi căutătoare sunt momente inestimabile. îi cer Domnului să-mi permită să cunosc ce vrea El să spun celor care doresc ajutor.

înşelăciune sau curvie. lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău. „Fugiţi de curvie” (1 Corinteni 6. „Preaiubiţilor. care se războiesc cu sufletul. pacea. împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată” (2 Timotei 2. Aspectul # 6: Urmărirea cu atenţie a răspunsurilor vădit necesare Un alt aspect al desfăşurării situaţiilor de consiliere este acela de a fi alert la orice răspuns clar.urmare. să vă feriţi de poftele firii pământeşti. Matei 5. unei asemenea persoane nu-i trebuie lunii de testare a personalităţii ca să înţelegă de ce nu poate funcţiona. având o minte clară. Aspectul # 7: Încurajarea meditării la Scriptură . Acestui căutător apăsat nu-i trebuie luni de analiză introspectivă în legătură cu motivul pentru care nu se poate închina lui Dumnezeu cu toată inima sa. apoi vino de adu-ţi darul. Din nou. dragostea. vă dezvăluie că a fost implicat în mod consecvent într-o viaţă secretă de minciună.22).” Imaginaţi-vă pe cineva care îşi varsă inima înaintea voastră în legătură cu neputinţa de a-şi aduce cu bunăvoinţă închinarea şi lauda Domnului.” (1 Petru 2. nu poate dormi sau nu se poate concentra din cauza neliniştii continue care stăpâneşte gândurile lui. vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători.18). el trebuie să caute o modalitate imediată de acţiune pentru a se împăca cu persoana pe care nu a tratat-o cum se cuvine. „Fugi de poftele tinere ţ ii ş i urm ă re ş te neprih ă nirea. Multe din problemele pe care oamenii apăsaţi le aduc altora în vederea obţinerii de sprijin nu sunt probleme complicate în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. credin ţ a. dacă îţi aduci darul la altar. este bântuit de gânduri legate de o anumită persoană căreia i-a greşit cumplit. dorim să fim acei oameni care în mod obişnuit primesc şi asimilează Scripturile în vieţile lor.23-24 oferă o ilustraţie clară a acestui aspect esenţial: „Aşa că. Acum. şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta. În schimb. Apoi. Apoi.11). El trebuie să răspundă fără întârziere la câteva porunci direct din Cuvântul lui Dumnezeu. imaginaţi-vă o persoană care împărtăşeşte cu voi un chin mare ce se petrece necontenit în mintea sa. El nu poate mânca. el dezvăluie faptul că ori de câte ori încearcă să se închine lui Dumnezeu. care este necesar în viaţa celor ce caută îndrumare.

Când slujim cuiva ce caută sprijinul nostru, realizăm frecvent că va fi potrivit să ne reîntâlnim curând. Sugerarea unor porţiuni din Scriptură la care să se mediteze în timpul zilelor care intervin poate fi foarte productivă. Cea mai probabilă selecţie a pasajelor din Biblie care să fie sugerate vor fi cele pe care ni le aminteşte Duhul Sfânt în timp ce ascultăm şi ne rugăm pe parcursul şedinţei de consiliere. Aceste pasaje pot fi folositoare în şedinţele viitoare cu acea persoană, când petrecem timp, considerând împreună ce i-a spus Dumnezeu în timpul personal de citire şi meditare. În plus, aceste pasaje pot fi inestimabile în a-l ajuta să dezvolte o perspectivă adecvată asupra căii uceniciei pe termen lung, care ar trebui să includă auzirea personală şi regulată a mesajului din partea Domnului prin Cuvântul Său. Scopul nostru în consilierea altora trebuie s ă fie folosit de Dumnezeu pentru aducerea Cuvântului Său în vieţile lor, astfel încât El să-i poată sfătui. Dacă se acordă atenţie consecventă Cuvântului lui Dumnezeu între şedinţele de consiliere, drumul este larg deschis ca Domnul să sfătuiască zi de zi acea inimă căutătoare. Ori de câte ori o persoană aude un mesaj din partea Domnului prin Cuvântul Său fără ca noi să fim prezenţi, putem să-i explicăm mai târziu cât de adecvat este acest proces în umblarea sa zilnică ca ucenic al lui Isus Cristos. Dorinţa noastră pentru cei pe care-i consiliem este ca ei să dezvolte aceeaşi atitudine şi devotament faţă de Scriptură aşa cum se exprimă în Psalmul 119.15-16 şi 97: „Mă gândesc adânc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am sub ochi. Mă desfătez în orânduirile Tale şi nu uit Cuvântul Tău. Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.” Un alt cuvânt de avertizare este potrivit la momentul de faţă. Meditarea poate fi foarte periculoasă, dacă este abordată în modul uman şi nu al lui Dumnezeu. În mod caracteristic, modalitatea omului de meditare are centrarea greşită pusă pe minte sau poate mai rău, nicio focalizare. Teoriile psihologice de meditare constau deseori în concentrarea gândirii pe sine, imaginându-şi toate lucrurile pe care sinele doreşte să le aibă, să le facă sau să devină. În cel mai bun caz, aceasta este distragere spirituală, din moment ce Dumnezeu caută ucenici care se vor lepăda de sine şi-L vom urma. Pe de altă parte, filozofiile meditaţiei New Age sugerează golirea minţii pentru a primi noi gânduri şi idei. Asemenea practică pasivă şi subiectivă poate lăsa oamenii vulnerabili în faţa influenţei din partea lumii, a firii pământeşti şi chiar a diavolului. Meditaţia biblică necesită gândire şi reflectare activă la conţinutul obiectiv al Cuvântului lui Dumnezeu. Presupune concentrarea asupra a ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său. Totodată, noi trebuie să-I

cerem în rugăciune să ne dăruiască o înţelegere adevărată, însoţită de aplicarea Sa personală a acelui adevăr în vieţile noastre. Duhul va folosi o asemenea meditaţie evlavioasă ca să ofere sfat şi să producă viaţa ulterioară care este prezentată în Psalmul 1.1-3: „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori! Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit.” Aspectul # 8: Rugăciunea persistentă în legătură cu situaţia Ultimul aspect al desfăşurării situaţiei de consiliere pe care-l vom lua în considerare este rugăciunea persistentă în legătură cu situaţia. În parte, aceasta este o repetare a primului aspect pe care l-am examinat. Totuşi, este mai mult decât o simplă repetare, chiar dacă există o mare valoare doar în repetarea adevărurilor importante. La început am accentuat rugăciunea privind situaţia de consiliere în timp ce se apropia, când începea şi pe măsură ce se dezvolta. Aici, vom sublinia persistenţa în rugăciune. „Rugaţi-vă neîncetat” (1 Tesaloniceni 5.17). „Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase.” (Luca 18.1). „Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” (Efeseni 6.18). „Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.” (Coloseni 4.2) Prea frecvent tendinţa este să încetaţi să vă rugaţi în legătură cu o situaţie de consiliere înainte ca Dumnezeu să ducă la bun sfârşit lucrarea pe care doreşte s-o facă. De multe ori nevoile din cadrul consilierii ne vor tenta să renunţăm şi să fim descurajaţi, când în schimb ar trebui să-L c ă ut ă m pe Domnul în rug ă ciune. Rug ă ciunea vigilent ă , sincer ă ş i stăruitoare este perfect menită pentru orice situaţie de consiliere. Nu dorim să ne rugăm doar înainte şi în timpul oricărei ocazii de consiliere, ci şi atunci când se sfârşeşte şedinţa, după ce s-a finalizat şi mai apoi atât de multe zile câte simţim că Domnul ne pune pe inimă. În plus, dorim să încurajăm persoana care caută ajutor să înalţe în rugăciune cu tenacitate problemele care au provocat căutarea sfatului,

precum şi acele probleme pe care le-a evidenţiat Dumnezeu din Scripturi de-a lungul timpului. Cu alte cuvinte, saturarea întregii consilieri cu multă rugăciune persistentă este un aspect esenţial al consilierii în modul lui Dumnezeu. Încă o dată, Domnul este Sfetnicul Minunat. Prin rugăciune noi continuăm să încredinţăm toate problemele în mâinile Sale ca El să-şi poată descoperi tot mai mult voia Sa desăvârşită şi s-o înfăptuiască pe deplin, în conformitate cu înţelepciunea, puterea şi dragostea Sa infinită. Concluzie Aceste linii directive pentru situaţia de consiliere nu sunt deloc exhaustive sau comprehensive în sfera de aplicaţie. Totuşi, ele sunt fundamentale din punct de vedere biblic şi, prin urmare, demne de încredere şi eficiente când se află în dependenţă de Duhul Sfânt. În căutarea de iluminări profunde care să ne echipeze şi să ne facă mai eficienţi în lucrarea de consiliere unii cu alţii, avem nevoie mai degrabă de simple linii directive scripturale ca acestea, şi nu de teoriile psihologice sofisticate ale omului. Aşa-zisa consiliere creştină Pe parcursul a circa treizeci de ani de lucrare, am întâlnit din ce în ce mai mult aşa-zisa consiliere creştină care neglija realităţile biblice descrise mai sus, în timp ce sublinia filozofiile teoretice ale omului. Prea mulţi creştini oferă sau caută sfat bazat pe introspecţie subiectivă, efort personal neputincios ş i autojustificare umanist ă . Orice sfat care neglijează rugăciunea, minimalizează Scriptura sau pierde din vedere ucenicia nu este consiliere în modul lui Dumnezeu. Rezumat al secţiunii 3 Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă îndrumare clară cu privire la cine trebuie să consilieze şi cum trebuie să fie echipaţi ei. Toţi credincioşii în general trebuie să participe la lucrarea personală de împărtăşire a sfatului lui Dumnezeu unii cu alţii. Unii se vor dovedi a avea o înzestrare specială în această sferă de slujire şi, prin urmare, vor fi mai eficienţi decât alţii. Unii vor avea o chemare mai distinctă la consiliere şi, prin urmare, vor investi mai mult timp în ea decât alţii. Progresiv toţi vor ajunge roditori şi eficienţi în această lucrare pe măsură ce se maturizează în vieţile lor în Cristos. Echiparea tuturor credincioşilor pentru a se consilia unii pe alţii trebuie să provină din calea biblic rânduită pe care a stabilit-o Dumnezeu pentru toată slujirea spirituală. Aceasta se aplică familiei lui

Prin urmare. folosind mijloacele de echipare pe care le-a rânduit El. Va încorpora în principal echiparea în şi prin Cuvântul lui Dumnezeu (2 Timotei 3.11-12). cu un accent major pus asupra creşterii în harul lui Dumnezeu şi în cunoştinţa Lui (2 Petru 3. SECŢIUNEA 4 . Sfinţii echipaţi în această manieră devin tot mai asemenea Domnului Isus Cristos.18). sub îndrumarea şi dezvoltarea spirituală a liderilor hotărâţi de Dumnezeu (Efeseni 4.19). Fie ca noi să-L căutăm pe Domnul pentru a ne echipa să ne slujim unii altora în maniera pe care o doreşte El. Asemenea pregătire pentru lucrarea de slujire dezvăluie şi aspecte biblice vitale ce sunt folositoare în cele mai multe situaţii de consiliere. ei consiliază tot mai mult aşa cum intenţionează Sfetnicul Minunat.Dumnezeu în general. chiar atunci când n-ar fi imediat evidente linii directive specifice în anumite privinţe circumstanţiale.16-17). Această cale va include participarea la viaţa Bisericii (Romani 14. precum şi consilierilor special înzestraţi şi în mod vizibil chemaţi.

Unele adevăruri din Biblie sunt fundamentale. şi adevărul vă va face slobozi. Acum. În mod asemănător vorbind. Toată viaţa creştină trebuie să fie clădită pe ele şi influenţată de ele. . vom contempla un alt fapt semnificativ. Orice aspect al umblării unui ucenic trebuie să fie dezvoltat în jurul lor şi în legătură cu ele.ADEVĂRURI FUNDAMENTALE PENTRU CONSILIERE Acum vom considera rolul strategic pe care adevărurile biblice fundamentale îl pot îndeplini în cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. unele adevăruri biblice sunt centrale. Alte adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu nu sunt fundamentale şi centrale. sunteţi în adevăr ucenicii Mei. Acest subiect ne oferă posibilitatea să considerăm însăşi esenţa realităţilor spirituale pe care le foloseşte Dumnezeu ca să schimbe radical vieţile oamenilor.31-32 arată în această direcţie: „Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu.” Aşa cum am observat mai înainte în aceste versete. tot adevărul Cuvântului lui Dumnezeu ofer ă putere eliberatoare pentru vie ţ ile oamenilor. Ioan 8. veţi cunoaşte adevărul. Nu tot adevărul Cuvântului lui Dumnezeu este menit să aibă un impact de egală profunzime sau extindere completă în vieţile noastre.

Chiar ucenicii cei mai sinceri ai lui Isus poat ajunge foarte abătuţi într-o căutare după versete din Biblie care să satisfacă o mentalitate de genul „când se întâmplă asta. mai ales importantă în unele vieţi la anumite perioade. Nici nu ne vom aştepta ca acest verset să fie inclus într-o categorie intenţionată pentru credincioşi flămânzi. înnoirea minţii şi lupta spirituală.” Motivul pentru omiterea acestui verset dintro asemenea categorie este c ă adev ă rul pe care-l afirm ă nu este fundamental. încât o viaţă întreagă de adevăr nefundamental nu va avea un impact suficient asupra lor. fă acest lucru”. nu vom sta de vorbă cu ucenici începători şi le vom spune că dezvoltarea unei trăiri creştine şi evlavioase este legată întru totul de acest adevăr. fiind consiliaţi în câteva domenii de adevăruri fundamentale ar putea în cele din urmă să le influenţeze practic orice sferă a vieţii lor. care se maturizează. decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. Împărtăşirea adevărurilor fundamentale altor oameni nu numai că-i va ajuta să treacă cu bine prin dificultatea lor prezentă. Consilierea cu adevăruri fundamentale Situaţiile de consiliere sunt permanent în pericol de a ajunge înglodate în probleme circumstanţiale. cine suntem noi în Cristos. Totuşi. fiind intitulată: „Elementele esenţiale ale creşterii şi slujirii creştine. ştim că afimaţia de faţă este atât adevărată cât şi generală şi. Oamenii insistă deseori asupra detaliilor dilematice sau neplăcute din vieţile lor. însoţite de o căutare de adevăruri ce nu sunt fundamentale. Oferirea unei înţelegeri biblice specifice pentru anumite nevoi îşi are locul ei sigur în cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. Adevărurile fundamentale pe care le vom examina în această secţiune sunt patru la număr: identificarea cu Cristos. Totuşi. nu dorim ca acest tip de lucrare să umbrească abordarea mai esenţială de împărtăşire a adevărurilor fundamentale cu cei care vin la noi pentru consiliere. Dacă Îl vom căuta pe .9 ne oferă un bun exemplu de adevăr care nu este fundamental: „Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş. în timp ce caută măsuri specifice să-şi restabilească o sferă personală de pace şi trai liniştit. Totuşi.” Din moment ce Domnul a inclus aceasta în Proverbe.Un adevăr nefundamental Proverbe 21. Mulţi oameni se luptă cu atât de multe probleme imposibile în lăuntrul lor şi în jurul lor. ci îi poate şi asista în dezvoltarea unei vieţi mai asemănătoare lui Cristos în general.

Domnul pentru înţelegerea acestor adevăruri şi pentru o umblare în aceste adevăruri în vederea maturizării, atunci El ne va folosi să slujim cu aceste realităţi glorioase altor oameni care vin la noi pentru a căuta ajutor şi direcţie în viaţă.

„Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Cristos! – Romani 5.17

Capitolul 12

Identificarea adevărurilor din Romani 5-8

Identificarea adevărurilor din Cuvântul lui Dumnezeu poate părea profund inspiratoare, totuşi extrem de evazivă. Scripturile leagă aceste adevăruri de o mulţime de realităţi spirituale dezirabile, precum birunţa, rodnicia şi desăvârşirea. Totuşi, umblarea în aceste adevăruri poate părea irealizabilă sau inaplicabilă. Termenul identificare este tipic folosit de învăţătorii Bibliei şi teologii biblici cu referire la credincioşi, care sunt uniţi cu Cristos (Romani 6.5) sau lipiţi de Cristos (1 Corinteni 6.17). Este inerent legat de acea expresie simplă, însă extraordinară „în Cristos” (Efeseni 1.3). În cadrul acestor adevăruri ale identificării se află tot ce este diponibil oricărei persoane care a ajuns să locuiască spiritual în Cristos prin credinţă mântuitoare în Domnul Isus Cristos. Fiecare credincios trebuie să înveţe despre tot ce este al nostru în Cristos şi să umble în aceste minunate asigurări. Capitolele 5 până la 8 din Romani vorbesc despre aceste aspecte într-o manieră distinct captivantă. În Adam sau în Cristos Capitolul 5 din Romani prezintă aspectul crucial al fiinţării „în Adam” sau „în Cristos”. Toate problemele şi necazurile umanităţii sunt legate de fiinţarea în Adam. Toate remediile şi resursele lui Dumnezeu pentru om sunt strâns legate de fiinţarea în Cristos. Romani 5.12 începe să prezinte aceste aspecte: „De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit...” În Adam, problemele omului Printr-un singur om, Adam, a intrat păcatul în lume. Răzvrătirea lui Adam împotriva lui Dumnezeu a adus păcat şi moarte în lume. Această moarte nu a fost doar fizică. Mai grav, a inclus moarte spirituală, o separare de Dumnezeu, cu tot ce atrage după sine ceea ce este mort spiritual. Apoi, din generaţie în generaţie această moarte s-a extins la toţi care au fost identificaţi cu Adam: respectiv, toată omenirea. Acesta este motivul pentru care vieţile oamenilor sunt atât de înrobite şi destrămate. Doar circumstanţele personale nu sunt problema fundamentală. Evaluarea circumstanţelor personale ale oamenilor este abordarea tipică pentru explicarea dificultăţilor în viaţă. Cuvântul lui Dumnezeu trece dincolo de asemenea probleme vizibile şi temporale şi ajunge chiar la cauza nevăzută şi constantă a tuturor problemelor printre oameni. Păcatul care a început cu Adam a fost transmis oricărui om ce este, a fost sau este înrudit cu Adam prin naştere fizică naturală. Adam a dat naştere

la o rasă de păcătoşi, de răzvrătiţi care slujesc sinele în locul lui Dumnezeu. În Adam, natura omului este problema, nu doar comportamentul lui. Prin urmare, consilierea psihologică, care poate spera doar într-o schimbare a comportamentului, nu este în stare să ofere omului ceea ce are el nevoie cu adevărat. Oamenii trebuie să dobândească o nouă provenienţă sau origine, o sursă nouă de viaţă. Consilierea întemeiată pe teoria psihologică poate doar să încerce a face rasa lui Adam un pic mai funcţională; pe când omul trebuie să aibă parte de o întreagă viaţă nouă, o viaţă care nu este dominată de păcat şi moarte spirituală. Asemenea viaţă trebuie să fie găsită doar în Cristos. În Cristos, remediile lui Dumnezeu Romani 5.17 reafirmă pe scurt problema păcatului cu care se confruntă omul în Adam, iar apoi continuă să descrie remediul complet pe care-l oferă Dumnezeu în Cristos: „Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Cristos!” Din nou este menţ ionată r ă zvră tirea lui Adam împotriva lui Dumnezeu. Prin acel păcat moartea a domnit peste familia umană. De aceea lumea în general şi persoanele individuale în particular ajung atât de devastate. Un dictator despot numit moartea stăpâneşte peste toţi cei care sunt identificaţi cu Adam. În spatele acestui termen impersonal, moarte, se află acţiunea duşmanului sufletelor umane, „dumnezeul acestui veac” (2 Corinteni 4.4). Influenţa lui devastatoare încurajează egoismul, necinstea, frica, îndoiala, brutalitatea, necredincio ş ia, perversitatea, complacerea în plăceri lumeşti, războaiele, prejudecata, apatia, abuzul, dependenţa, mândria, curvia, ura şi multe altele. Totuşi, există un remediu care este „mult mai mult” decât suficient pentru a trata aceste indicii înspăimântătoare ale morţii spirituale. „Cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Cristos.” Două realităţi cereşti sunt menţionate aici, care îi vor face în stare pe oameni să trăiască tot mai mult ca biruitori asemenea lui Cristos, umblând în victorie şi vitalitate spirituală. Aceste două realităţi sunt „darul neprihănirii” şi „plinătatea harului”. Una dintre acestea este cunoscută de orice persoană care nu mai este „în Adam”, ci se află acum

slujire. aducere de roade.8). „Darul neprihănirii” este cel de care este conştient orice ucenic al lui Isus sau altfel nu este ucenic al Domnului. Iertarea este doar prima noastră înghiţitură dătătoare de viaţă din oceanul harului Său abundent. Vorbind spiritual. care este Isus Cristos. Noi ştim că Dumnezeu ne-a iertat prin harul Său şi suntem atât de recunoscători că El a făcut aceasta. Cei care-şi pun credinţa în Isus Cristos devin cei care sunt identificaţi cu Cristos. Acest dar doar le acordă un loc în familia lui Dumnezeu.„în Cristos” prin credinţa în El. Totuşi. cu toate resursele Domnului puse la dispoziţia lor. pierdem din vedere faptul măreţ că harul Lui este cu mult mai mult decât doar iertare. Mărturia lui din 1 Corinteni 15. Sunt născuţi în familia lui Dumnezeu. Har pentru biruinţă şi slujire Pentru a domni în viaţă prin Cristos. Aceste resurse îmbelşugate ale harului lui Dumnezeu trebuie să fie însuşite în mod personal şi constant pentru a „domni în viaţă prin acel unul singur. a omenirii căzute şi păcătoase. Deţinerea darului neprihănirii nu-i determină automat pe copiii lui Dumnezeu să trăiască ca biruitori.” Atât de des credincioşii în Isus Cristos se gândesc la har ca fiind identic cu iertarea. Există şi har pentru creştere. care este a lor ca dar de la Dumnezeu. „Plinătatea harului” este resursa divină pe care o neglijează prea mulţi credincioşi. pentru a prisosi în fapte bune. Aceasta descrie pe toţi care sunt în Cristos. doar iertarea nu produce o experienţă creştină victorioasă. există mai mult decât har iertător. ei sunt aşezaţi în Cristos. Ca şi cu „darul neprihănirii”. care cuprinde „bogăţiile nepătrunse ale lui Cristos” (Efeseni 3. Pavel a fost un exemplu al celui care a depins umil şi permanent de plinătatea harului lui Dumnezeu în viaţa şi slujirea zilnică. noi trebuie să ne alimentăm zilnic prin credinţă din plinătatea harului care se află în Cristos. În acel ocean de har ceresc. pentru a fi tranformaţi şi a trăi în biruinţă. Cealaltă este în mod trist necunoscută de mulţi credincioşi adevăraţi.10 dezvăluie faptul că harul lui Dumnezeu a fost dinamica forţă divină la lucru în viaţa lui care l-a făcut creştinul eficient şi biruitor ce a devenit: . Oricine se apropie de Domnul pe temeiul oricărei alte condiţii încă se află în familia lui Adam. Sunt acceptaţi de Dumnezeu pe baza neprihănirii lui Cristos. Darul neprihănirii îngăduie fiilor păcătoşi ai lui Adam să stea înaintea unui Dumnezeu sfânt.

onoarea şi slujirea Lui. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic. făcuţi una cu El. fiindcă dezvăluie lucruri pe care le-a făcut Dumnezeu pentru noi. vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. pentru ca. Noi am murit cu El la cruce. În general. Asemenea versete sunt printre cele mai fundamentale dintre toate în Cuvântul lui Dumnezeu. identificaţi cu El. am fost botezaţi în moartea Lui? Noi deci. dacă ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui. prin botezul în moartea Lui. care este în mine. tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă. La înviere. a înviat din morţi. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El. am fost îngropaţi împreună cu El. am fost înviaţi cu El ca să „trăim o viaţă nouă”. Moartea eului nostru vechi .” adică. Beneficiem deplin de El şi împărtăşim prin ce a trecut El la cruce şi înviere. Aceste pasaje sunt greu de înţeles la început pentru cei mai mulţi dintre noi. ba încă am lucrat mai mult decât toţi: totuşi nu eu. ni se pare mai uşor să ne raportăm la învăţături care privesc lucrurile pe care ni le porunceşte Dumnezeu să le facem pentru El. pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui. în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului. trebuie să cunoaştem mai întâi ce a realizat El deja pentru noi. Istoria Lui spirituală devine istoria noastră spirituală înaintea Tatălui. Totuşi. Noi am fost „uniţi împreună” cu El. Aşa cum Adam a acţionat în numele tuturor celor ce sunt înrudiţi cu el prin naştere fizică. Aceste versete revelează faptul că toţi ucenicii Domnului au fost „botezaţi în Isus Cristos. după cum Cristos. În adevăr. Moartea şi învierea Lui devin ale noastre.„Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt.” Cunoaşterea faptelor „Nu ştiţi?” Acestea sunt fapte pe care trebuie să le cunoaştem. supranaturală. ca să lucrăm pentru Dumnezeu.” Uniţi cu Cristos Capitolul 6 din Romani se clădeşte pe această binecuvântare glorioasă a harului îmbelşugat disponibil în Cristos prin descrierea credincioşilor ca fiind uniţi cu Cristos: „Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos. naturală. alipiţi de El. pentru gloria. prin slava Tatălui. tot aşa Cristos a acţionat în numele tuturor celor ce sunt înrudiţi cu El prin naştere spirituală. Unele porţiuni din Scripturi sunt fapte cereşti pe care trebuie să le cunoaştem ca să trăim în modul dorit de Dumnezeu aici pe pământ. ci harul lui Dumnezeu.

au exercitat o influenţă dominatoare asupra rasei lui Adam. Totuşi. iar duhul lui a murit. Dumnezeu a creat oamenii să fie vii în duhul lor. sunt obligaţi să existe sub robia păcatului.” Oricine începe în familia lui Adam ca rob al păcatului. Nevoia profundă a omului este să aibă acest trup al păcatului îndepărtat din poziţia lui dominatoare. mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu că există o cale pentru a „nu mai fi robi ai păcatului”. pe versuri rimate (în engleză) pentru copii. Ilustrat de „Humpty Dumpty” Pentru a ilustra remediul eliberator al lui Dumnezeu. De atunci încolo. capabili să se relaţioneze şi să-I răspundă Lui. este un aspect esenţial al acestor adevăruri măreţe ale identificării pe care trebuie să le cunoaştem. Humpty Dumpty a căzut livid Toţi oamenii şi caii regelui.Moartea omului nostru vechi. Acest fapt este la fel de adevărat despre preşedintele respectat de la conducere precum este despre ponegritul dependent de cocaină. să reflectăm la povestea personajului în formă de ou. „Humpty Dumpty a stat pe zid. prin gândirea. în care locuieşte păcatul. Totuşi. persoana care a trăit mai întâi în ceea ce a devenit trupul nostru de păcat. în familia lui Adam. aceste trupuri umane. Această realitate imaterială a experienţei umane trebuia să se manifeste într-un trup fizic care a făcut ce i s-a spus să facă. . aşa cum au făcut Adam şi Eva înaintea răzvrătirii lor păcătoase. Vechea noastră viaţă personală. omul s-a răzvrătit. emo ţ iile ş i voin ţ a lui. prin personalitatea lui. Eliberarea de sub stăpânirea păcatului necesită o izbăvire spirituală din „trupul păcatului”. pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui. Pentru a suplini această nevoie Dumnezeu asigură un remediu radical. trupul păcatului trebuie să „fie dezbrăcat de puterea lui”. să fie „dezbrăcat de puterea lui”. Soluţia drastică a lui Dumnezeu este execuţia spirituală a locatarului iniţial. independentă a fost executată la crucea lui Isus Cristos. Consideraţi din nou Romani 6. în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului.6: „Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El. Humpty Dumpty. Toţi care sau născut doar o dată. unul pe care nu l-ar produce niciodată omul şi teoriile lui speculative. Această viaţă spirituală trebuia să fie exprimată prin sufletul omului. a vechiului nostru eu. Dacă trebuie să „nu mai fim robi ai păcatului”.

cu toate teoriile lor ale centrării pe sine şi resursele efortului personal. inclusiv Alfred Adler. Putem învăţa să-l lăsăm pe Humpty . aceasta va stimula speranţa unei anumite refaceri. Ei încearcă tot ce le stă în putere ca să-l readucă pe Humpty în starea lui anterioară. Abraham Maslow se alătură mulţimii de experţi. Mulţi alţii se înghesuie să-şi ofere asistenţa. Deodat ă . Omul cel vechi. speculând în privinţa lui Humpty. deşi încă locuieşte într-un trup al păcatului. un ego şi un super-ego. Skinner. Apoi proclamă că singura speranţă a lui Humpty este să îngăduie vieţii lui distruse să fie executată pe crucea Fiului Său. El porunceşte tuturor experţilor să se dea înapoi. Acum. vie spiritual poate învăţa progresiv să spună NU acestui trup al păcatului şi. omul cel vechi poate fi înlocuit de o nouă făptură în Cristos. toţi oamenii şi caii regelui s-au adunat în jurul acestui ou vătămat şi distrus.” S ă -i permitem lui Humpty s ă -l portretizeze pe Adam în considerarea noastră. acest locatar nou.Nu l-au putut reface pe Humpty. B. Da. a existat o cădere mare cu urmări îngrozitoare. Totuşi. Acest nou Humpty poate atunci să împărtăşească în toată plinătatea viaţa înviată a Fiului lui Dumnezeu. prin urmare. Carl Yung este acolo. Domnul Dumnezeu Atotputernic anun ţ ă cu voce tunătoare un cuvânt de instruire. să-l dezbrace de puterea lui în mod practic şi progresiv. El sugerează o ierarhie rezonabilă a nevoilor din punct de vedere uman. William James şi Carl Rogers. Tatăl va învia cu Fiul Său un nou Humpty. niciunul dintre ei. făcându-l tot ceea ce poate spera vreodată să fie. Apoi. aceasta va ajuta la elucidarea acestui ou sfărâmat. am fost înviaţi cu El la o viaţă spirituală cu totul nouă. în locul celui vechi sfărâmat. nu a fost în stare să spună NU acestui trup al păcatului. Nici nu trebuie să încercăm „să-l refacem pe Humpty Dumpty”. făcând afirmaţii referitoare la Humpty ca prototip antic al unui mântuitor. Aceasta este ceea ce ofer ă Dumnezeu familiei dec ă zute ş i destrămate a lui Adam.F. prin identificarea cu El în moartea şi învierea Lui. Cu certitudine. care promite actualizarea personală a lui Humpty. nu trebuie „să mai fie rob al păcatului”. fiind mort spiritual. Aceasta este speranţa pe care o au şi trebuie s-o audă oamenii lui Dumnezeu. Prin credinţa în Cristos. Erich Fromm. Sigur. Prin identificarea noastră cu Domnul Isus. Acum. nu-l pot reface pe Humpty. El crede că are amplasate un id. Sigmund Freud poate fi văzut acolo. Orice ne-ar fi înrobit înainte sau ne-ar fi apăsat şi chinuit vieţile noastre nu trebuie să ne domine acum. „Oul uman” originar a fost zdrobit aproape dincolo de a mai fi recunoscut. Această persoană nouă.

Teoriile psihologice nu pot spera niciodată să înlocuiască vechea noastră viaţă căzută cu o viaţă total nouă. cu atât mai mult Îl vom vedea pe Dumnezeu demonstrându-le în experienţa noastră. Bizuirea pe fapte Ce trebuie să facem noi cu aceste fapte? Romani 6. Le putem considera ca atare. Romani 6. Acesta este modul în care trebuie să trăim viaţa cea nouă pe care ne-a dat-o Dumnezeu în Fiul Său. ne-a fost dată o viaţă nouă care se poate relaţiona la Dumnezeu şi Îi poate răspunde. Noi trebuie să „considerăm” că aceste lucruri sunt aşa. Dacă suntem în Cristos. Cel mai bun lucru pe care-l pot realiza vreodată speculaţiile umane este o rearanjare.Dumpty în mormânt.” În moartea noastră cu Cristos. „Tot aşa şi voi înşivă. o reformare sau readaptare a vieţii celei vechi în Adam. Cu cât trăim mai mult prin credinţa în aceste realităţi. deplină şi de maturizare în Fiul Său. Trebuie să depindem de realitatea şi eficienţa lor. Acesta este un alt mod de a spune „cel neprihănit va trăi prin credin ţ ă ” (Romani 1. Acestea sunt fapte sau realităţi biblice pe care Dumnezeu doreşte ca noi să le cunoaştem. socotiţi-vă morţi faţă de păcat şi vii pentru Dumnezeu. În învierea noastră cu Cristos. aceste afirmaţii sunt adevărate cu privire la noi. Numai Domnul şi adevărul Său pot oferi o viaţă nouă. Copiii lui Dumnezeu nu tr ă iesc dup ă circumstanţe sau după sentimente sau după cea mai bună străduinţă personală sau după o abilitate specială de a face faţă în viaţă. El doar ne cere să ne încredem în El. Trebuie să conchidem că ceea ce a împlinit deja Dumnezeu pentru noi în Cristos poate realmente împiedica păcatul de la a ne ţine în robie spirituală. Ne putem bizui pe ele. viaţa noastră veche a murit faţă de păcat. Domnul nostru.17). eliberată.13 vorbeşte în această privinţă: .11 ne spune că trebuie să ne bizuim pe ele. Predarea noastră lui Dumnezeu Pe măsură ce învăţăm să ne bizuim pe faptele pe care le-a făcut Dumnezeu pentru noi în Cristos. noi suntem făcuţi în stare ca progresiv să ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu pentru scopurile şi voia Sa. Putem explora această viaţă nouă în Isus Cristos şi să îngăduim vechilor veşminte mortuare provenite de la păcatul şi moartea lui Adam să continue să se desprindă şi să cadă. în Isus Cristos. Dumnezeu a făcut aceste lucruri pentru noi în lucrarea Fiului Său. Acesta este adevărul în Cristos care ne poate face liberi.

noi învăţăm din experienţă despre nevoia noastră absolută de resursele conferite în Romani 6. am voinţa să fac binele. O luptă firească Versetele 18 şi 19 descriu câteva aspecte ale acestei lupte dificile.11). nu-l fac. şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre. în adevăr. foloseşte-o în vederea neprihănirii. ce-i drept. Nu doresc să continui să ofer membrele trupului meu păcatului aşa cum obişnuiam să fac. Duhul lui Dumnezeu produce în noi o dorinţă să fim plăcuţi lui . Mulţi se întorc la ea periodic. din cauza lucrării Fiului Tău pentru mine. prin dependenţa de resursele noastre umane moştenite de la Adam. ca nişte unelte ale nelegiuirii. ca vii. Prin urmare. din morţi cum eraţi. se pare că orice creştin trece prin ea. „Iată viaţa mea.” Umblarea după îndemnurile firii pământeşti În capitolele 5 şi 6 din Romani există suficientă asigurare pentru a avea o „viaţă din belşug” pe parcursul zilelor pe pământ. adică în firea mea pământească. Ca făpturi noi în Cristos.” Ca oameni vii pentru Dumnezeu putem spune: „Tată. Romani 7 se referă la umblarea după îndemnurile firii pământeşti. Căci binele pe care vreau să-l fac. ca pe nişte unelte ale neprihănirii. fiinţa mea întreagă şi foloseşte-mă ca intrument al neprihănirii.” Aceasta este hotărârea pe care doreşte s-o ia persoana cea nouă în Cristos. precum şi o intrare „din belşug în Împărăţia veşnică” (2 Petru 1. Spun NU impulsurilor fireşti. Ştiu. Doamne. Această abordare neadecvată şi nepotrivită a vieţii creştine se încheie mereu cu o luptă firească. iată ce fac! De îndată ce privim la Cristos ca Domnul şi Mântuitorul nostru. ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu. Spun NU la aceasta. pentru că. de ce este necesar capitolul 7 din Romani? În conflictele din Romani 7. ia membrele trupului meu. ci răul pe care nu vreau să-l fac.„Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre. Deşi nu trebuie să rămânem în această luptă din Romani 7. Tratează încercarea de a fi plăcuţi lui Dumnezeu prin eforturile noastre cele mai bune. fiindcă sunt o persoană nouă în Cristos. sunt înviat din morţi. Iată viaţa mea. că nimic bun nu locuieşte în mine. mă ofer pe mine însumi Ţie. noi dorim să spunem. dar n-am puterea să-l fac.

umanitatea noastră firească. Totuşi. începe să dezvolte în noi o desfătare în căile Lui. planurile măreţe pe care le am ca să fiu plăcut lui Dumnezeu ajung neînfăptuite?!” La multe din aceste ocazii. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu” (Marcu 10. care este în mădularele mele. Încep să-i fiul plăcut lui Dumnezeu. care împarte bunătatea Lui în şi prin inima nouă a unei făpturi noi în Cristos Isus. ne va ţine în lupta din Romani 7. dar văd în mădularele mele o altă lege. Dumnezeul care singur este bun. toate lucrurile pe care nu doresc să le fac.18 şi 19. asta-i exact unde mă aflu eu!” Fără îndoială că acesta este motivul pentru care a îngăduit Dumnezeu să fie inclusă în Scripturi această mărturisire a apostolului Pavel. nu este bună. să trăim la nivelul binelui şi standardelor sfinte ale lui Dumnezeu. când deschideam Biblia şi citeam Romani 7.” Unul dintre adevărurile decisive . Pe de altă parte. „Păi.18). Totuşi. fiindcă duhul lui este mort faţă de lucrurile lui Dumnezeu. există şi o „altă lege în modularele mele. „Fiindcă. Firea noastră p ă mântească . nădejdea slavei” (Coloseni 1. Este încercarea de a trăi independent. Asemenea străduinţă firească ca să fim plăcuţi lui Dumnezeu. descoperită în Legea Lui sfântă.” Isus a spus. Această luptă zadarnică este relatată mai departe în versetele 22 şi 23. Binele din vieţile noastre este că Fiul lui Dumnezeu. care se luptă împotriva legii primite de mintea mea şi mă ţine rob legii păcatului. Motivul pentru care se poate întâmpla acest lucru este că „nimic bun nu locuieşte în mine. adică în firea mea pământească. locuieşte în vieţile noastre. Totuşi.27). ce bătălie poate să se dea înlăuntrul minţii! Forţe rivale există înlăuntrul fiecăruia dintre noi care-L cunoaştem pe Domnul. fără bizuirea pe „Cristos în noi. după omul dinăuntru. le fac. ne găsim uneori în postura de a face chiar opusul a ceea ce dorim. ei cu greu puteau crede că citeam din Cuvântul lui Dumnezeu. îmi place Legea lui Dumnezeu. Acolo în inimile noastre locuie ş te dragostea trimis ă de Duhul pentru voia desăvârşită a lui Dumnezeu. odată ce Domnul vine să locuiască în vieţile noastre. când încercăm să fim implicaţi în lucruri bune şi să evităm ceea ce este rău.Dumnezeu prin înfăptuirea binelui şi reţinerea de la rău. De multe ori de-a lungul anilor în numeroase situaţii de consiliere. Domnul ştia că vom fim uneori de unii singuri. Deseori exclamau. Tot ce e bun în vieţile noastre trebuie să fie un rezultat al lucrării Duhului lui Dumnezeu. Această desfătare evlavioasă în Lege nu se poate dezvolta în omul lăuntric al unui necredincios. În opoziţie cu această dragoste pentru lucrurile lui Dumnezeu. oamenii au rostit acest strigăt neliniştit: „Doresc să fiu plăcut lui Dumnezeu. Încercarea de a fi buni pe baza efortului nostru cel mai bun nu reuşeşte să depindă de singurul bine ce ne stă la dispoziţie.” Oh.

Acest trup va rămâne acelaşi trup până suntem cu Domnul Isus.23 spune că „dar şi noi.. Firea pământească nu poate înfrânge firea pământească. Mai târziu. Făptura cea nouă în Cristos este menită să trăiască prin împărtăşirea în viaţa altuia. prin lucrarea puterii pe care o are de a. Romani 8. care este în mădularele noastre.” Aceleaşi trupuri vechi de la Adam Tot acest conflict îi leagă pe creştini de faptul că au aceleaşi trupuri fizice pe care le aveau înainte de a fi mântuiţi. Tu şi eu nu putem învinge în lupta împotriva firii pământeşti prin cel mai mare efort al nostru. Suntem locatari noi care trăim în aceleaşi corturi vechi. în capitolul 14. Romani 7. Când am crezut în Domnul Isus am primit un duh nou şi am fost născuţi din nou ca făpturi noi în Cristos. bizuindu-ne pe resursele noastre proprii. singura cale de scăpare este un strigăt umil după un Izbăvitor. Un strigăt umil după un Izbăvitor Iată aici un adevăr strategic. prin dependenţa de viaţa Domnului Isus Cristos. prin Isus Cristos.ş i m ă rturiseasc ă umil falimentul său spiritual şi să strige după Cel care poate să-l izbăvească va cânta curând un cântec de mulţumire la adresa lui Dumnezeu pentru . care avem cele dintâi roade ale Duhului.Ş i supune toate lucrurile” (Filipeni 3. Prin urmare. răscumpărarea trupului nostru. emoţiile şi voinţele noastre) pot fi în procesul de înnoire prin lucrarea transformatoare zilnică a lui Dumnezeu în noi. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu. care este predispus să păcătuiască. nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte? . care are legătură cu cel de faţă: înnoirea minţii. sufletele noastre (minţile. Lăsaţi pe seama planurilor noastre cele mai bune. prin urmare cu un creier. vom examina un alt subiect important.. suspinăm în noi şi aşteptăm .24-25 prezintă acest aspect într-o manieră foarte clară: „O. Domnul nostru!” Orice credincios care binevoie ş te s ă .privind lupta rezultantă este că nu putem obţine victoria .21). Niciuna din aceste realităţi nu afectează trupul pe care l-am primit prin linia descendentă a lui a Adam.” Ne zbatem sub povara trăirii cu un trup şi.. După aceea. această „altă lege” care se luptă împotriva dorinţei noastre de a fi plăcuţi lui Dumnezeu ne va „ţine robi legii păcatului. ori de câte ori un credincios este prins în chinurile luptei de a fi plăcut lui Dumnezeu prin resursele lui proprii.. care „va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.

lucrarea eliberatoare a lui Isus Cristos, Domnul nostru! Observaţi totuşi, dispoziţia răstignirii firii pământeşti din această rugăminte umilă după ajutor. „O, nenorocitul de mine.” Aceasta este o mărturisire de a fi total neadecvaţi să îndeplinim funcţia de a fi propriul nostru izbăvitor. Observaţi că această rugăminte umilă din Romani 7 este o aplicare intensă a mărturisirii uceniciei din Luca 9.23, pe care trebuie s-o facem zilnic. „Apoi a zis tuturor: «Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze.” În orice zi trebuie să ne ocupăm radical de viaţa sinelui care doreşte să împiedice progresul nostru ca ucenici ai lui Isus Cristos. Trebuie să spunem NU acestei vieţi umane independente, chiar moarte ei, ca să putem afla viaţă doar în Isus. Aceasta pregăteşte calea noastră de obstrucţionare a sinelui, ca să putem să-L „urmăm pe El”. Ori de câte ori neglijăm această cale a lepădării de sine, ne regăsim în cele din urmă în lupta din Romani 7 a „umblării după îndemnurile firii pământeşti”. Acesta este momentul când Domnul doreşte să înfruntăm din plin şi să negăm profund resursele firii pământeşti. Sintagma: „O, nenorocitul de mine” afirmă situaţia propriu-zisă într-o manieră spiritual concretă şi umilă. Substitute psihologice pentru starea de nenorocire De-a lungul ţării, mulţi copii răscumpăraţi ai lui Dumnezeu, prinşi în lupta din Romani 7, caută sprijin la consilieri creştini, care sunt devotaţi integrării teoriei psihologice în adevărul biblic. În loc de a fi încurajaţi să se smerească înaintea lui Dumnezeu prin această rugăciune biblică a mortificării firii pământeşti, aceşti sfinţi asediaţi sunt invitaţi să o substituie prin confesiuni de protejare şi întărire a firii pământeşti. Prin urmare, strigătul celui nenorocit devine, „O, cât sunt de disfuncţional”; sau „O, cât sunt de co-dependent”; sau probabil chiar mai popular, „O, cât sunt de victimizat”. Niciun asemenea pretext nu poate înlocui vreodată în mod acceptabil rugămintea disperată pe care Dumnezeu este dornic s-o onoreze. Substituirea lui „ce” cu „cine” O altă substituire tragică este oferită tipic de consilierii creştini cu înclinaţie psihologică. I s-a permis lui „ce” să-l înlocuiască pe „cine”. Firii autosuficiente a omului îi place să întrebe, „Ce pot face ca să ies din această dificultate?” Prea mulţi consilieri sunt pregătiţi să dea sute de speranţe false autosatisfăcătoare, deghizate în perspective sofisticate, pseudo-ştiinţifice şi psihologice. Prin urmare, în loc ca oamenii să

găsească mângâierea lui Dumnezeu prin dependenţă umilă de El, ei se avântă într-o altă încercare firească de a deveni propriul lor izbăvitor. Dumnezeu aşteaptă să audă rugămintea umilă, „Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?” El nu este interesat de ceea ce poate fi plăsmuit de creierul decăzut, independent şi înclinat spre păcat care rezidă în „acest trup de moarte”. Cât de trist este faptul că mulţimi de credincioşi frustraţi sunt ademeniţi să evite însăşi rugăciunea care va accesa harul abundent al lui Dumnezeu. În acelaşi timp, firea lor îndârjită este zadarnic încurajată şi întărită împotriva singurei căii pe care trebuie să înainteze în cele din urmă, dacă trebuie să existe progres spiritual adevărat. Isus, Izbăvitorul nostru complet Ceea ce se evidenţiază deasupra tuturor acestor lucruri este rolul pe care Isus trebuie să-l îndeplinească în mod unic şi complet ca izbăvitor al nostru. Cristos doreşte să fie Izbăvitorul nostru total. El ne-a eliberat de sub pedeapsa păcatului, atunci când a murit pe cruce. El ne va elibera într-o zi din însăşi prezenţa păcatului, când Se va întoarce să ne ia pentru a fi cu El pentru totdeauna. Între timp, El ne eliberează de sub puterea păcatului, când I se permite să fie obiectul speranţei noastre. Nimic mai puţin decât aceasta nu va fi de ajuns. Avem nevoie de eliberarea lui Cristos din sărăcia spirituală jalnică a firii la fel de mult precum am avut nevoie de izbăvirea Lui din vinovăţia păcatului. Sufletele chinuite care înalţă această rugăciune umilă din Romani 7.24 sunt cele care „iau profund în considerare” faptul că sunt în mod unic ş i exclusiv „vii pentru Dumnezeu în Isus Cristos, Domnul nostru” (Romani 6.11). Aceştia sunt cei care vor cânta mărturisirea plină de recunoştinţă, „Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu – (izbăvirea este) – prin Isus Cristos, Domnul nostru!” Aceştia sunt oamenii care sunt pregătiţi să trăiască după îndemnurile Duhului, să se încreadă în Duhul Sfânt pentru a face resursele lui Isus partea lor prezentă pentru o trăire biruitoare. Umblarea după îndemnurile Duhului Romani 8.3-4 cuprinde cele două „umblări” disponibile oricărui ucenic al lui Isus Cristos. Mai mult, ele prezintă speranţa extraordinară care este a noastră, dacă facem alegerea intenţionată de Dumnezeu. „Căci – lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere – Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţând, din pricina păcatului, pe însuşi Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.”

Slăbiciunea Legii lui Dumnezeu este aceea că omenirea nu a putut să trăiască la înălţimea cerinţelor ei prin resursele umanităţii căzute. Prin urmare, Isus, Fiul lui Dumnezeu, a venit pe pământ ca om fără de păcat ca să înfăptuiască ceea ce n-a putut împlini niciodată Legea, adică, să rezolve problema păcatului şi să ofere omenirii o cale de a satisface cerinţele Legii. Isus a murit ca să plătească datoria ce a fost făcută de păcatele noastre împotriva Legii lui Dumnezeu. Acum, rămâne o alegere de zi cu zi şi pas cu pas pentru cei care s-au încrezut în El pentru curăţirea din păcat. Vom umbla noi după îndemnurile firii pământeşti, pe calea robiei şi înfrângerii descrisă în Romani 7, sau vom umbla după îndemnurile Duhului, pe calea libertăţii şi victoriei descrisă în Romani 8? Pentru cei care binevoiesc să umble după îndemnurile Duhului, „cerinţele drepte ale Legii” pot fi progresiv împlinite în experienţa vieţii lor. Aceasta este o poten ţ ialitate uimitoare, când cineva î ş i aminte ş te dimensiunea cerească a cerinţei drepte a Legii. Poruncile lui Dumnezeu impun ca noi să fim la fel de perfecţi ca Tatăl ceresc (Matei 5.48) în orice privinţă, dar mai ales în sfinţenie (1 Petru 1.15-16) şi în dragoste (Matei 22.36-40). Putem creşte în asemănarea cristică sfântă şi plină de iubire atunci când „nu umblăm după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.” Legea Duhului de viaţă în Cristos Isus Motivul pentru care umblarea după îndemnurile Duhului are un aşa impact radical asupra experienţei noastre poate fi văzut în Romani 8.2: „În adevăr, legea Duhului de viaţă în Cristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii.” Atunci când umblăm după îndemnurile Duhului, în vieţile noastre funcţionează principiul spiritual foarte important al „legii Duhului de viaţă în Cristos Isus”. Pe parcursul acestui timp noi suntem eliberaţi de principiul spiritual mai neînsemnat „al legii păcatului şi morţii”. Suntem cu toţii familiarizaţi cu maniera în care o lege mai importantă poate anula o lege mai puţin importantă în sfera lumii fizice. Un mare avion intercontinental cu reacţie oferă un exemplu evident. Aceste avioane imense sunt ţinute „în robie” faţă de pământ prin ceea ce am putea numi o lege secundară. Legea gravitaţiei. Dacă nu se instituie o lege mai superioară, acel aerovehicul impresionant nu are nicio speranţă de a fi „liber” să zboare ca o pasăre. Totuşi, ori de câte ori gigantul constrâns de pămât se supune legii aerodinamicii mai importante, se poate înălţa ca un vultur spre cer. Tot aşa se întâmplă în domeniul spiritual. Ori de câte ori umblăm după îndemnurile Duhului, în locul îndemnurilor firii pământeşti, „legea

Ni se dau „picioare (spirituale) ca ale cerbilor . Trebuie să decidem continuu dacă vom umbla după îndemnurile firii.(mai importantă) Duhului de viaţă în Cristos Isus” ne „izbăveşte de legea (secundară) păcatului şi a morţii”. Domnul se ocupă de omul cel vechi în Adam prin crucea Fiului Său.ca să mergem pe înălţimi (din punct de vedere spiritual)” (Habacuc 3. 6. Aceasta îi îngăduie lui Cristos să fie viaţa noastră în mod practic la momentul respectiv.19) şi care poate să atingă progresiv standardul Legii sfinte a lui Dumnezeu (Romani 8. deplină şi liberă.. viaţa noastră”). El creează în Cristos un om nou printr-o unire cu Cristos în învierea Lui. aceasta este una din marile bucurii ale consilierii în modul lui Dumnezeu.4 („Cristos. depinzând de abilităţile fireşti ale omului. Umblarea noastră în dependenţă de Duhul Sfânt permite Duhului să ne confere însăşi viaţa care este în Cristos Isus. 7 şi 8. Putem îndrepta atenţia oamenilor spre o viaţă care este completă. În aceste adevăruri am văzut că toate problemele omului sunt legate de începutul său în familia căzută a rasei lui Adam. Printre altele. Prin urmare. sunt făcuţi în stare să „zburăm (spiritual) ca vulturii” (Isaia 40. Mulţi dintre aceştia anticipă că le vor aduce reuşită câteva măsuri procedurale sau înţelegeri psihologice în căutarea lor după plinătatea vieţii. În acelaşi timp. nenumăraţi sunt implicaţi în evaluarea extensivă a tulburărilor lor comportamentale sau a suferinţelor circumstanţiale. în Cristos Isus” (Efeseni 2. suntem făcuţi în stare să percepem realmente viaţa ca cei care am fost aşezaţi „în locurile cereşti.19). Aceste versete descriu plinătatea vieţii disponibile în Cristos celor „care nu umblă după îndemnurile firii pământeşti. Majoritatea lor vastă ar putea să găsească fără îndoială măsuri remarcabile de asistenţă evlavioasă prin considerarea acestor adevăruri fundamentale ale identificării găsite în Romani 5.31).6). chiar dacă suntem una cu Cristos şi putem trăi prin împărtăşirea vieţii Lui cu noi. aşa cum a afirmat El să fie în Coloseni 3. În loc să fim ţinuţi în robia sinelui de gravitaţia spirituală a „legii păcatului şi morţii”. viaţa lui Cristos spre a fi trăită în ei. Concluzie Dintre mulţimile de credincioşi care caută ajutor prin consiliere. Aceast ă crea ţ ie nou ă de ţ ine bog ăţ iile îmbelşugate ale harului lui Dumnezeu făcute pe deplin accesibile lui în Cristos. Aceasta este incomensurabil superioară unei vieţii modelate de teoriile umaniste ale omului. încă avem o alegere constantă care trebuie să fie exercitată. toate remediile lui Dumnezeu pentru om sunt aflate în resursele disponibile în Cristos.4). viaţa lui Cristos poate fi cu adevărat manifestată în noi şi prin noi. sau vom . Apoi.. ci după îndemnurile Duhului”. Aceasta este singura viaţă care poate fi formată în noi (Galateni 4. Totuşi.

aceste adevăruri pot influenţa simultan şi progresiv orice sferă a vieţii unei persoane.17 Cine suntem noi în Cristos Capitolul 13 . Când ne bizuim pe ele şi apoi le împărtăşim cu alţii în lucrarea personală.” – 2 Corinteni 5.umbla dup ă îndemnurile Duhului . Asemenea realităţi sunt fundamentale pentru viaţa creştină. este o făptură nouă. bizuindu-ne pe resursele supranaturale ale lui Dumnezeu. dacă este cineva în Cristos. Cei care trăiesc în dependenţă de Duhul lui Dumnezeu cresc tot mai mult în asemănarea cu Cristos. în timp ce Isus îşi împărtăşeşte viaţa în ei şi prin ei. Aceasta este una din marile bucurii pe care ni le dăruieşte Domnul în cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. Cele vechi sau dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. „Căci.

„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioar ă . Aceasta este cu adevărat o identitate tragică pentru toţi care nu sunt în Cristos. trebuie ca Domnul să ne spună. dacă este cineva în Cristos. este o făptură nouă. Nu suntem cine ne spun emoţiile noastre că suntem. Când învăţăm să depindem de ele. Dumnezeu tratează aceste subiecte pe deplin în Cuvântul Său. Unii oameni se angajează într-un comportament greu de înţeles sau chiar bizar. cei care se află în Cristos primesc o identitate complet nouă. Oamenii doresc să ştie cine sunt ei.” Ucenicii Domnului Isus nu sunt aceeaşi oameni care au fost înainte de întâlnirea cu El.1-3) Până când oamenii nu ajung să-L cunoască pe Isus Cristos ca Domn şi Mântuitor. acesta este un factor motivator obişnuit în vieţile celor care caută consilierea. Ei merită mânie şi atrag după sine mânia prin însăşi esenţa lor. dup ă mersul lumii acesteia. Suntem cine spune Dumnezeu că suntem. a tuturor celor care sunt în Adam. încercând să descopere care ar putea fi identitatea lor.” (Efeseni 2. Pentru a descoperi cu acurateţe şi pe deplin cine suntem. iată că toate lucrurile s-au făcut noi. Identitatea cea veche în Adam Identitatea celor nemântuiţi.17 afirmă cu hotărâre acest fapt minunat: „Căci. cele vechi s-au dus. acestea pot influenţa în acelaşi timp multe domenii ale vieţii spirituale a unei persoane. Între ei eram şi noi toţi odinioară. Încă o dată. Sunt caracterizaţi de complacere în plăceri şi neascultare. când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei. Din moment ce trăim acum în Cristos şi depindem de resursele Lui. vom vedea iarăşi că asemenea adevăruri sunt centrale şi formative. acum că ne aflăm în Cristos. dup ă domnul puterii văzduhului. Făpturi noi în Cristos Pe de altă parte. când trăiam în poftele firii noastre pământeşti. 2 Corinteni 5. ca şi ceilalţi.Pe măsură ce continuăm să luăm în considerare adevărurile fundamentale pentru consilierea în modul lui Dumnezeu. Cine suntem noi în Cristos este un alt aspect semnificativ al acestui tip de adevăr. a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. noi suntem cine ne-a făcut . Nu suntem cine spun alţii că suntem. este clar definită în Scripturi şi e complet înspăimântătoare. ei sunt morţi din punct de vedere spiritual şi sub controlul lui Satan.

viaţa viţei poate curge prin mlădiţă şi să producă rod îmbelşugat care este caracteristic vieţii ce se află în viţă. Nu ne putem dezvolta vieţile noastre prin teoriile psihologice ale omului.4. nu am avut nicio resursă suficientă de care să depindem pentru o trăire adevărată. prin urmare. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod. putem trăi în această manieră nouă. Am fost născuţi din nou prin Duhul lui Dumnezeu de sus. El ne spune atunci într-un limbaj direct prin Cuvântul Său: „Voi sunteţi mlădiţele. Observaţi cum aceste scopuri divine sunt minunat atinse în revelaţia Viţei şi mlădiţelor. Da. Aceasta-i exact ceea ce Domnul are în minte pentru noi ca mlădiţe spirituale. Cu toate acestea. prin slava Tatălui. să-I aducem glorie şi onoare Lui. Aşa cum o exprimă Romani 6. este imperativ să căutăm în Viţa noastră viaţa abundentă pe care doreşte El s-o . Ni s-a dăruit o viaţă nouă în Domnul. Orice mlădiţă fizică trebuie să găsească în viţă tot ce îi trebuie pentru o viaţă din abundenţă şi plină de rod. Asemenea teorii subliniază în mod tipic o examinare retrospectivă a vechilor lucruri moarte în vechea noastră existenţă moartă. suntem făpturi noi spirituale.” Domnul ne oferă asemenea iluminări în privinţa identităţii noastre spirituale ca să putem şti cum să ne relaţionăm la El şi. Mlădiţe în Viţă În vechea noastră stare moartă de fiinţare în Adam. voi sunteţi mlădiţele. În lumina noii noastre identităţi. noi încă trăim în aceleaşi vechi corturi fizice. Acum. trebuie să ne luptăm încă cu ceea ce s-a întipărit în vechile noastre creiere fizice. Noi doar Îl întrebăm pe Cel care ne-a creat.Dumnezeu să fim. Dorim să învăţăm să ne trăim noua noastră viaţă în Cristos şi noua noastră identitate în El. Adevărat. Acum că suntem în Cristos. este o problemă atât de simplă să descoperim cine suntem. În poziţia noastră înaintea lui Dumnezeu. noi suntem mlădiţe în Viţă: „Eu sunt Viţa. Aşadar. Mlădiţa nu trebuie şi în adevăr nu poate să-şi susţină propria viaţă.6). nea răscumpărat şi ne-a aşezat în Cristos. şi putem acum „să slujim întrun duh nou” (Romani 7. în Cristos. Noi nu avem viaţă în noi înşine ca mlădiţe. suntem locatari noi în aceste trupuri vechi. întemeiaţi pe cine este Isus şi tot ce a împlinit El pentru noi. Atât cât Îl priveşte pe Dumnezeu. Totuşi. caracterul şi destinul nostru au dispărut. căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15. şi „toate lucrurile s-au făcut noi”. viaţa noastră veche.5). tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă”. Oricine este în Cristos este o făptură nouă. Mlădiţa nu poate produce vreun rod de una singură. „după cum Cristos a înviat din morţi.

9-10 dezv ă luie aceast ă realitate extraordinară: „Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. Plinătatea vieţii menţionată acolo este legată întru totul de cine este Cristos şi ce asigură El pentru noi. nu produsă de noi şi caracteristică nouă. pace. care este cu adevărat asemenea lui Cristos. avem o viaţă care nu este parţială sau goală sau lipsită de elementele necesare. O asemenea viaţă statornică va manifesta roada Duhului. această afirmaţie din Coloseni 2 nu are nimic de-a face cu ceea ce suntem în stare să înfăptuim. ne bizuim pe El.” Aceasta ar fi o mărturisire validă pentru noi toţi. face ca asemenea rodnicie să fie aşteptarea noastră normală. se află chiar acolo în Viţă. „dragoste. Tot ce cere Dumnezeu de la noi. sperăm în El.22-23). Din moment ce suntem în El. privim spre El. blânde ţ e. Compleţi în Cristos Strâns legat de fiinţarea ca mlădiţe în Viţă este faptul că noi suntem comple ţ i în Cristos. care poate influenţa vieţile pentru Împărăţia lui Dumnezeu sau Îi poate aduce onoare şi glorie Lui. Tot ce ne trebuie ca mlădiţe în Viţă. bucurie. Coloseni 2. În El. inacceptabilă a rasei defectuoase a lui . Voi aveţi totul deplin în El. dacă am vorbi despre viaţa noastră personală. Pe de altă parte. Gândiţi-vă la implicaţiile acestui adevăr. după tot ce flămânzim. Practic orice credincios în Isus va spune cel mai probabil. „Aceşti termeni nu mă descriu pe mine. cea mai bună viaţă pe care ar putea s-o producă resursele noastre umane fireşti. Nu trebuie să încercăm să producem o viaţă întreagă. Dacă noi rămânem doar în El. să cunoaştem şi să devenim. bun ă tate.avem. Totuşi. viaţa Lui va curge prin noi.” Iată aici unul dintre aspectele uimitoare a cine suntem noi în Cristos. nu putem face nimic care să fie de valoare eternă. acea viaţă a Lui se va manifesta prin noi. care este completă. mlădiţe în Viţă. Ori de câte ori ne bizuim pe noi înşine. dacă vom trăi în dependenţă de Viţa noastră. deplină şi sănătoasă. credincio ş ie. facere de bine. tot ce doreşte El ca noi să fim. prin lucrarea Duhului Sfânt. înfrânare a poftelor” (Galateni 5. În Domnul Isus Cristos se află resursele depline a ceea ce are Dumnezeirea pentru om. Avem o viaţă disponibilă pentru noi. umblăm cu El. care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri. Rezultatul va fi adevărată roadă spirituală în vieţile noastre produsă de El şi caracteristică Lui. fiindcă viaţa mea este lipsită. Despărţiţi de Isus. imperfectă şi cu defecte. se află deja acolo în Viţă. A fi cine suntem acum în Cristos. suntem prin urmare compleţi în plinătatea Lui. îndelungă răbdare. accesăm viaţa firească. Plinătatea vieţii în El. tot ce tânjim să trăim.

„Voi însă sunteţi o seminţie aleasă. Descriu însăşi esenţa fiinţei noastre ca făpturi noi. „Voi sunteţi trupul lui Cristos” (1 Corinteni 12. „Nu ştiţi că voi sunteţi Templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?” (1 Corinteni 3. Suntem clădirea. Ele sunt adevărate cu privire la noi din pricina Persoanei şi Lucrării Domnului Isus Cristos. Suntem vasele care strălucesc în această lume întunecată lumina cerului pe care doar El poate s-o radieze. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu. prin urmare sunt în Cristos.8). Oricând ne bizuim pe acea viaţă de credinţă în El.27). Toate aceste binecuvântări.Adam. Suntem mâinile. Suntem ogorul în care El plantează şi creşte rodul Său spiritual. „Voi sunteţi arătaţi ca fiind epistola lui Cristos” (2 Corinteni 3. un neam sfânt. cine suntem în Cristos este temeiul pentru experimentarea vieţii din abundenţă. ca să poată locui acolo. dar acum sunteţi lumină în Domnul. ne însuşim natura deplină a vieţii.9). formează identitatea noastră spirituală. Suntem o împărăţie pusă deoparte pentru Dumnezeu. o preoţie împărătească. picioarele.9). Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii” (Efeseni 5.16). Suntem însăşi posesia Lui. Aşa stau lucrurile fiindcă noi suntem în Cristos. . Suntem aleşii lui Dumnezeu. precum şi multe altele. Noi suntem conlucrători unii cu alţii şi cu Dumnezeu. Încă o dată. „Odinioară eraţi întuneric. clădirea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 3. beneficiind din caracterul şi resursele Lui. Suntem preoţi într-o monarhie divină. un popor pe care Dumnezeu Şi l-a cîştigat ca să fie al Lui. Aceste declaraţii descriu parţial însăşi esenţa şi identitatea celor care sunt ucenici ai Domnului Isus şi. ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată” (1 Petru 2.3). Suntem epistole vii ale realităţii Lui pe care oamenii le citesc zilnic. Mai mult în legătură cu cine suntem în Cristos Există mult mai mult în Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la cine suntem noi în Cristos. Plinătatea vieţii de care avem nevoie este deja a noastră în Cristos. braţele şi vocea Lui în această lume astăzi. templul pe care îl clădeşte El. Versetele următoare ne dau câteva exemple ample ale acestor adevăruri măreţe: „Căci noi suntem împreună lucrători cu Dumnezeu.

dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei. folosesc această temă ca rampă greşită pentru mentalitatea respectului de sine. Un lucru pe care ele nu-l fac merită avertizare specială. Cu toate acestea. „Te face acest lucru să te simţi bine în ce te priveşte?” Unii oamenii care aud despre identitatea noastră nouă în Cristos spun. Unii oameni care învaţă despre creştini că au o identitate nouă în Cristos denaturează acest mesaj prin afirmaţia. „Îmi place aceasta. Această situaţie deplorabilă este modul în care prezintă unii noua noastră identitate în Cristos ca mijloc de inserare a filozofiei respectului de sine pe uşa din spate a Împărăţiei lui Dumnezeu.34-35) „Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde. Trebuie să fim de acord cu Dumnezeu că orice viaţă pe care am putea s-o producem şi s-o susţinem de unii singuri este o viaţă de dispreţuit şi de lepădat. unii oameni care învaţă despre cine suntem în Cristos. precum şi unii care ascultă învăţătura dată. să se lepede de sine însuşi.” (Marcu 8. Avertizarea în legătură cu „respectul de sine vârât pe uşa din spate” Ar putea fi adevărat faptul că mulţi dintre noi am auzit foarte puţin în bisericile noastre despre cine suntem în Cristos. nu de iubit şi de stimat. Asemenea aplicaţii pierd complet din vedere aspectul central al Cuvântului lui Dumnezeu pe acest subiect şi contaminează tragic rezultatele intenţionate. o altă evoluţie tristă a însoţit această temă măreaţă atunci când i s-a acordat o atenţie adecvată în învăţătură. şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. Isus a închis în mod evident şi efectiv uşa din faţă a Împărăţiei Lui în privinţa respectului de sine. pentru că îmi întăreşte percepţia sau imaginea de sine”. „Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi şi le-a zis: «Dacă voieşte cineva să vină după Mine.” (Ioan 12. o va mântui».25) Toţi care Îl urmează pe Domnul trebuie să aibă bunăvoinţa să spună NU vieţii personale independente. Totuşi. Trebuie să fie dornici să o aibă ţintuită pe cruce. Asemenea gândire se centrează pe persoana greşită. o va pierde. Îndemnul în privinţa „stimei lui Cristos” . Căci oricine va vrea să-şi scape viaţa. să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. Aceasta este o neglijenţă tristă în cel mai bun caz.Fiecare din aceste realităţi oferă iluminare în relaţionarea faţă de Domnul şi generează motive pentru a-I da Lui glorie.

cu echipa noastră de sport. precum ş i a firii umanit ă ţ ii răscumpărate. Fiecare mlădiţă se distinge de celelalte.. pentru ca. Separaţi o mlădiţă din viţă şi i s-a dus toată identitatea de viaţă. şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite . La fel stau lucrurile cu noi toţi care-L urmăm pe Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune. cu ţara noastră. fraţilor.Acest mesaj încurajator.26-31). Şi voi.. să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. prin El. identitatea noastră se bazează pe relaţia noastră cu El şi tot ce a făcut El pentru noi. după cum este scris: «Cine se laudă să se laude în Domnul».. neprihănire. este să se laude cu lucrurile personale.. Scripturile ne spun cu exactitate unde trebuie să ţintească lauda noastră.. şi nu pe noi înşine. însă toată asemenea lăudare trebuie să fie îndreptată spre Domnul. 1 Petru 4. nici mlădiţele din viţă. Tot aşa. uitaţi-vă la voi care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii. să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Cristos. Mlădiţele dintr-o viţă fizică au identităţi individuale.” (1 Corinteni 1. deşi avem identităţi individuale. Ca şi credincioşi în Isus Cristos.. nici mulţi de neam ales. şi i s-a dus toată identitatea vieţii. Dumnezeu a ales lucrurile slabe a lumii . îndepărtaţi un ochi din trup. sfinţire şi răscumpărare.” . Lauda în Domnul Am fost creaţi ca fiinţe care doresc cu ardoare să se laude cu ceva. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii . instructiv şi care clădeşte credinţa în legătură cu cine suntem noi în Cristos ar trebui să ducă la o stimă a lui Cristos. Pe de altă parte. sunteţi în Cristos Isus. Ei bine.11 ne face cunoscut că toată gloria pentru timp şi eternitate trebuie să fie îndreptată spre Domnul: „Dacă vorbeşte cineva. Dorim să ne mândrim cu abilităţile noastre. De fapt. Înlăturaţi-L pe Isus din vieţile noastre şi a dispărut toată identitatea vieţii. Ar trebui să ne provoace să-L preţuim pe El cu multă consideraţie. nici mulţi puternici. nu stimă de sine. nici mădularele trupului fizic nu au identităţi independente. cu familia noastră. Există multă laudă cuvenită să fie dată identităţii noastre în Cristos. şi unde nu trebuie să fie îndreptată. Un ochi se deosebeşte uşor de un picior sau o ureche sau de orice alt mădular al trupului. pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Tendin ţ a fireasc ă a omului c ă zut. „De pildă. Dacă slujeşte cineva. noi nu mai avem identităţi independente. M ă dularele unui trup fizic au identit ă ţ i individuale. a căruia este slava şi puterea în vecii vecilor! Amin. Acest fapt este adevărat pentru că.

întreaga noastră umblare cu El va fi întărită. Locul în care nu le lasă se centrează pe noi înşine. să împărtăşim aceste realităţi glorioase cu alţii care vin la noi. căutând sprijin spiritual. Amintiţi-vă. ci să vă prefaceţi. ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună. acesta este parte a tot ce înseamnă înnoirea minţii. Concluzie Pentru creşterea şi dezvoltarea noastră spirituală. „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia. tot acest adevăr despre cine suntem în Cristos. căutându-L.O întrebare de reflectare Cu ceva timp în urmă s-a ridicat o întrebare la unul din seminariile pe tema consilierii în modul lui Dumnezeu pe care-l conduc de ani la rând în America şi peste ocean. care va fi următorul nostru adevăr fundamental de luat în considerare. un asemenea adevăr va marca un mod de gândire complet nou. unde ne lasă asta?” Conluzia era că noi nu rămâneam într-o stare prea bună. Ne lasă asiguraţi din abundenţă cu resurse spirituale şi prisosind din belşug în scopurile cereşti. Ne lasă slăvindu-L pe Domnul. nemăsurat de binecuvântaţi. ne lasă într-o poziţie remarcabilă.” – Romani 12. Totuşi. De fapt. copleşiţi. cineva a întrebat cu o anumită frustrare. Ne lasă umiliţi. iubindu-L. prin înnoirea minţii voastre. Ne lasă pe deplin asiguraţi. şi că toată lauda şi gloria se îndreaptă spre El şi nu spre noi. pentru mulţi oameni ai lui Dumnezeu. După ce a auzit că şi uşa din spate a Împărăţiei lui Dumnezeu a fost închisă în privinţa gândirii bazate pe respectul de sine. precum şi pentru lucrarea noastră personală de slujire a altora.2 Capitolul 14 . glorificându-L şi dorind să fim centraţi totalmente pe El. încurajaţi. vom fi pregătiţi ca urmare. Aceste descoperiri din partea Domnului ne arată cum să ne raportăm la El şi ne oferă motive temeinice ca să-L slăvim şi să-L înălţăm. cunoaşterea a cine suntem în Cristos este un adevăr fundamental strategic. De asemenea. Dacă-L rugăm pe Domnul să ne consolideze mai mult aceste adevăruri. plini de speranţă şi pace. în toată siguranţă şi iubiţi veşnic. plăcută şi desăvârşită. Un ultim gând se află în ordine. slujindu-L. „Păi.

. Vieţile noastre erau devotate complacerii în plăceri. prin înnoirea minţii voastre”. sau dedat la desfrânare . Acest pasaj reliefează un alt adevăr fundamental şi crucial pentru consilierea în modul lui Dumnezeu. . de unde provine toată luminarea sau înţelegerea adevărată.” Aceasta-i ceea ce caracteriza gândirea noastră înainte să venim la Isus Cristos. în deşertăciunea gândurilor lor. fiind străini de viaţa lui Dumnezeu.17-19 ne arată de ce minţile umane au nevoie cu atâta disperare să fie înnoite: „Iată. Aceasta presupune să învăţăm să gândim în modul lui Dumnezeu. pe măsură ce credincioşii cresc în această lucrare transformatoare a lui Dumnezeu. Nu exista nicio iluminare spirituală în înţelegerea noastră. Înnoirea minţii este un subiect biblic căruia ar trebui să i se acorde atenţie constantă în trăirea creştină şi lucrarea personală. s-au dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie. odată ce venim la Isus ca Domnul şi Mântuitorul nostru. În noi sălăşluia o ignoranţă spirituală intrinsecă. din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.2 să „vă prefaceţi. noi şi oamenii cărora le slujim nu putem fi schimbaţi în ceea ce doreşte Dumnezeu ca noi să fim. având mintea întunecată. Toate acestea indică emfatic nevoia disperată pe care o avem cu toţii de a găsi un mod nou de gândire. fiind străini de viaţa lui Dumnezeu. din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.” Aceste fraze pline de acurateţe descriu pe oamenii care există fără o cunoaştere a lui Dumnezeu: „Deşertăciunea gândurilor lor. ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii. Eram împietriţi în faţa lucrării convingătoare a Duhului lui Dumnezeu.. ţinând seama de faptul că mai înainte ne-am umplut minţile cu modul omenesc de gândire. săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.. Necesitatea ca minţile să fie înnoite Descrierea completă a minţii celor nerăscumpăraţi din Efeseni 4. impactul poate fi experimentat simultan în multiple sfere ale dezvoltării spirituale.Înnoirea minţii Dumnezeu ne îndrumă în Romani 12. dar. Ne afundam în căutări profane. Eram izolaţi de viaţa lui Dumnezeu. Esenţa inerentă a fiinţei noastre se opunea lucrurilor cerului. Dimpotrivă.. Ei şi-au pierdut orice pic de simţire. şi-au pierdut orice pic de simţire. fără stăpânire evlavioasă. cu motivaţii pline de lăcomie.. Raţionamentele noastre erau vanitoase şi fără conţinut. având mintea întunecată. Fără acest adevăr.

înţelegerea noastră a oricărei probleme individuale de gândire va fi umbrit ă . În schimb. adevărata problemă nu este circumstanţa nefavorabilă sau problema care domină atenţia lor. Mentalitatea pe care Dumnezeu doreşte s-o avem cuprinde atât recunoaşterea faptului că El există cât şi dorinţa arzătoare să devenim oameni care-L iubim cu toată fiinţa noastră. Când perspectiva predominantă a gândirii noastre este greşită. Dispoziţia fundamentală a minţii la unii oameni este că ei vor admite doar că Dumnezeu există. a zugrăvit pereţii creierului nostru cu muruială brută. Duhul înnoit al minţii Un aspect al minţii noastre care necesită înnoire este mentalitatea generală. Apoi. Orice „duh al minţii” trebuie să fie înnoit în această structură care este plăcută lui Dumnezeu.23 ni se spune „să vă înnoiţi în duhul minţii voastre”. omul nostru vechi în Adam. indecentă. pe când altele sunt curioase să înveţe anumite fapte sau realităţi despre El. „duhul min ţ ii” (lor). Valorile şi priorităţile. pe când alţii sunt dornici să-L cunoască şi să-I răspundă. Exemple diferite ne pot ajuta să înţelegem ce ar putea dori Domnul să facă aici. pot influenţa acum perspectivele noastre. Este ca şi cum locatarul anterior. În Efeseni 4. fiecare dintre noi trebuie să lupte cu tot ceea ce a fost infiltrat în creierul nostru fizic de „omul vechi” care eram odată în Adam. ei trebuie să ia în considerare o înnoire a structurii lor mentale fundamentale. Gânduri rătăcitoare pot să se antreze uşor în sferele nesănătoase ale gândirii lumeşti dezvoltate de-a lungul anilor de existenţă fără Cristos în vieţile noastre. Această murdărire mentală necesită urgent renovare. centrată pe sine şi indulgenţă faţă de firea pământească. Deseori în lucrarea personală şi cea de consiliere. suntem născuţi din nou şi începem să trăim în locuinţa acestui cort fizic. să avem minţile noastre funcţionând aşa cum a intenţionat Dumnezeu. adică. dispoziţia de bază sau centrarea sau perspectiva predominantă a minţii noastre. Versetele temei semnificative din cartea Proverbe au legătură cu acest subiect. tind să umbrească evaluările noastre. Duhul unor minţi este foarte sceptic cu privire la existenţa lui Dumnezeu. Pereţii mentali sunt rezugrăviţi pe măsură ce noi învăţăm progresiv şi amănunţit să gândim în modul lui Dumnezeu în toate aspectele pe care le întâmpinăm. „Duhul minţii” (noastre) sugerează cadrul fundamental al gândirii noastre. Amintirile din viaţa cea veche. . învăţate în zilele dinainte ca Isus să devină Domnul şi Stăpânul nostru. înregistrate în creierul nostru.Ca făpturi noi în Cristos. Acesta un loc bun de unde să începem a avea minţile noastre restaurate la condiţia lor adecvată. atunci când considerăm modul în care să-i fim plăcuţi şi să-i slujim lui Cristos astăzi. şi simţim nevoia radicală să facem o redecorare majoră.

Desigur.1-2.” Doar această poruncă ar trebui să fie suficientă ca să prevină Biserica Domnului de la modelarea consilierii ei după ideile teoreticienilor psihologi umani. Domnul tratează acest subiect cu mult dincolo de problema importantă a mentalităţii noastre şi pătrunde în orizontul întreg al gândirii noastre: „Vă îndemn. plăcută şi desăvârşită.” Nu sunt prezentaţi aici deloc termeni de limitare. Cei care sunt în lume. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia. după căile umane. Evitarea conformării faţă de lumea aceasta Ucenicii Domnului Isus Cristos nu trebuie să aibă gândirea lor modelată şi conformată după lume. ci trebuie să parcurgă şi o transformare de la căile vechi ale omului la căile noi ale lui Dumnezeu. pentru îndurarea lui Dumnezeu. precum ş i modul în care gândirea cuiva modelează toate aspectele vieţii în general. ci să vă prefaceţi. dispozi ţ ia noastr ă mental ă fundamentală nu include o recunoaştere reverenţială şi plină de respect a Domnului Dumnezeu Atotputernic. „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia. ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună. ci să vă prefaceţi.7) „Începutul înţelepciunii este frica de Domnul. trebuie înnoit orice aspect al gândirii noastre. dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura. prin înnoirea minţii voastre. dar.10) Dac ă „duhul min ţ ii” (noastre). fraţilor. Această poruncă acoperă orice sferă a gândirii unei persoane. nu putem nici măcar să începem să funcţionăm pe baza unei cunoaşteri şi înţelepciuni adevărate.” Da. . această poruncă este mult mai vastă decât problema care priveşte modul în care consiliem. Creştinii nu trebuie doar să evite tiparele lumeşti de gândire şi trăire.” (Proverbe 9. separaţi de Cristos şi adevărul Său.„Frica Domnului este începutul ştiinţei. şi ştiinţa sfinţilor este priceperea. „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia. plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. au vieţile lor modelate de gândurile lumii. Înnoirea întregii minţi În Romani 12. prin înnoirea minţii voastre. Mai mult totuşi. să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie. trebuie să fim înnoiţi în duhul minţii noastre.” (Proverbe 1. Lucrarea de înnoire a lui Dumnezeu trebuie să cuprindă mintea întreagă. sfântă.

Asemenea vieţi stagnate nu se află în locul spiritual în care minţile ajung să fie înnoite.Fiind transformaţi În loc ca lumea să ne modeleze prin presiuni externe. . pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru. sfântă. Prin Cuvântul Său şi prin lucrarea Duhului Său Sfânt. Prin urmare. priorităţi şi resurse pentru trăire. Trăiesc încă după înţelepciunea lor.” Dumnezeu ne-a răscumpărat vieţile prin sângele preţios al Fiul Său drag. noi nu urmărim cu sinceritate gândul Domnului.19-20: „Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt. textul nostru oferă înţelegerea necesară. plăcută lui Dumnezeu. Acest proces este o lucrare lăuntrică a lui Dumnezeu. ci în ei înşişi. Nu sunt conştienţi sau nu au răspuns adevărului din 1 Corinteni 6. Încă se ţin şi trăiesc după mulţimea căilor lor vechi de gândire. Urmează o altă întrebare: De ce unii creştini nu au minţile lor înnoite? Din nou. Când ne percepem vieţile ca ale noastre. Asemenea creştini nu au minţile lor înnoite. De ce oare este aşa? Răspunsul se află chiar aici în textul nostru de faţă. care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Acum aparţinem Domnului. Încrederea lor nu este în Dumnezeu. ei persistă în a vorbi. Ei continuă să trăiască la fel cum trăiau atunci când erau morţi în fărădelegi şi păcate. Domnul ne dăruieşte un mod de gândire total nou. trebuie să avem vieţile noastre transformate în mod profund şi progresiv prin înnoirea minţii noastre. cu cât învăţăm mai mult să gândim în modul Domnului în toate domeniile vieţii. Este trist faptul că mulţi creştini nu par să aibă niciodată vieţile schimbate în mod semnificativ. În acest proces. Dumnezeu dezvoltă în noi un nou set ceresc de înţelegeri.” Înnoirea minţii se produce atunci când cineva trăieşte pe altarul lui Dumnezeu. Însă. a acţiona şi a decide la fel cum făcuseră de obicei înainte. Proslăviţi. când recunoaştem stăpânirea lui Dumnezeu peste vieţile noastre. avem o dorinţă arzătoare să cunoaştem ce doreşte El să facă cu aceste vieţi care sunt realmente ale Lui. valori. Apoi. Jertfe vii Versetul precedent indică acel cadrul spiritual în care pot fi înnoite minţile: „Aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie. care sunt ale lui Dumnezeu. nu ale noastre. dar. cu atât vom avea vieţile noastre transformate. Mulţi credincioşi presupun în mod greşit că vieţile lor le aparţin. Dorim să hotărâm în viaţă fiind îndrumaţi de înţelegerea noastră.

pentru ca să fie prin har. Prin urmare. acceptând stăpânirea Lui peste însăşi existenţa lor? Încă o dată. Înţelegerea şi aprecierea tratării pline de bunătate şi îndurare a lui Dumnezeu faţă de noi este ceea ce ne determină să ne aducem pe noi înşine înaintea Lui. 4) Capitolul 3 adaugă lucrarea îndurătoare a Domnului în justificarea care a asigurat-o pentru noi „f ă r ă plat ă . fraţilor.” Căile pline de îndurare ale lui Dumnezeu sunt descoperite în capitolul 4 prin interconectarea credinţei. „. pentru îndurarea lui Dumnezeu. În capitolul 2. prin răscumpărarea care este în Cristos Isus. prin credinţă. care este „puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (v. dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt. îndurarea lui Dumnezeu este văzută în „Evanghelia lui Cristos”.. . Domnul îşi dezvăluie îndurările Lui glorioase faţă de cei care merită doar judecată şi condamnare.. am intrat în această stare de har. În capitolul 1.” De-a lungul celor unsprezece capitole ale acestei epistole dinamice. Lui Îi datorăm faptul că. prin harul S ă u. mila lui Dumnezeu este sugerată printr-o întrebare pătrunzătoare: „Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii. textul nostru sugerează răspunsul. se cuvine o altă întrebare acum: De ce oare unii creştini nuşi pun vieţile pe altarul lui Dumnezeu. 16). 1-2). în care suntem” (v. avem pace cu Dumnezeu. Capitolul 5 abundă în afimaţii cereşti referitoare la mila lui Dumnezeu: „. care ne-a fost dat” (v.. 5). şi pentru ca făgăduinţa să fie chezăşuită pentru toată sămânţa” (v. îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? (v.Totuşi. harului şi promisiunilor lui Dumnezeu: „De aceea moştenitori sunt cei ce se fac prin credinţă. S-ar putea ca ei să fie conştienţi de apelul biblic adecvat care face altarul lui Dumnezeu singurul loc rezonabil din punct de vedere spiritual unde să ne predăm vieţile noastre. inima răscumpărată şi încrezătoare se poate odihni în siguranţă deplină cu privire la promisiunile lucrării mântuitoare a Domnului pentru el sau ea. 16). Îndurările lui Dumnezeu Apelul lui Dumnezeu pentru noi ca să devenim jertfe vii pentru El se bazează pe îndurările Lui mari: „Vă îndemn.. prin Domnul nostru Isus Cristos. dar.

biruinţă pentru trăire şi har suficient să acopere (şi să restaureze din) păcat abundent! În capitolul 6 sunt proclamate alte îndurări referitoare la izbăvirea din stăpânirea păcatului: „Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră. Doar acest singur capitol oferă resurse divine. 20). pentru că nu sunteţi sub Lege. legea Duhului de viaţă în Cristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii” (v. 2) „.„Dacă deci prin greşeala unuia singur. în toată plinătatea. ci după îndemnurile Duhului” (v. care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti. 4). „. 6) Capitolul 8 se remarcă prin bogăţia descrierii îndurărilor lui Dumnezeu: „În adevăr. 28). „Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi.. Cel ce a înviat pe Cristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare. nemeritate pentru pacea cu Dumnezeu. mila lui Dumnezeu conferă mai multă libertate de sub Lege: „Dar acum. pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou. ci sub har” (v. iar nu după vechea slovă” (v.. care este Isus Cristos! (v. „De altă parte... vor domni în viaţă prin acel unul singur. 17). ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. care locuieşte în voi” (v. care are să fie descoperită faţă de noi” (v. acolo harul s-a înmulţit şi mai mult” (v. harul şi darul neprihănirii. 14) În capitolul 7. 18). moartea a domnit prin el singur. cu mult mai mult cei ce primesc. inimi pline de dragoste. dar unde s-a înmulţit păcatul. „Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare. pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi. care ne ţinea robi. accesul la har. din pricina Duhului Său. am fost izbăviţi de Lege şi suntem morţi faţă de Legea aceasta. şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său” (v. . 11).

aşa cum este descoperită prin Cuvântul lui Dumnezeu. „Căci sunt bine încredinţat că nici moartea. tot mai mult conformată voii lui Dumnezeu. ci L-a dat pentru noi toţi. ca să poată învăţa din ce în ce mai mult cum să gândească în orice privinţă în modul lui Dumnezeu.” Niciun alt răspuns nu are sens. nici stăpânirile. nici înălţimea. nu putem obliga oamenii să-şi predea vieţile pe altarul lui Dumnezeu. nici cele viitoare. nici puterile.„El. Prin urmare. poporul Lui îndărătnic şi neînduplecat: „Iată că pun în Sion o Piatră de poticnire şi o stâncă de cădere: şi cine crede în El nu va fi dat de ruşine” (9. nici o altă făptură. nici îngerii. acesta este creştinul care va experiementa o viaţă transformată. nici lucrurile de acum. Totuşi. nici adâncimea. nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu. Manifestările voii lui Dumnezeu . Acest tip de viaţă parcurge o înnoire continuă a minţii. 38-39). Nu-i putem bate efectiv la cap cu un asemenea angajament.21). nici viaţa. „Doamne. îndurarea lui Dumnezeu este proclamată în credincioşia Lui faţă de Israel. Aceasta este persoana care cultivă o pasiune de a fi în Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul nostru” (v.33). Numai după o elaborare extinsă a îndurărilor glorioase ale lui Dumnezeu faţă de toţi cei care cred urmează apelul dat pentru a răspunde cum se cuvine. care este în Isus Cristos. toate lucrurile?” (v. iată viaţa mea este a Ta s-o foloseşti aşa cum îţi place.26). „Toat ă ziua Mi-am întins mâinile spre un norod r ă zvr ă tit ş i împotrivitor la vorbă” (10. singurul lucru rezonabil din punct de vedere spiritual pe care să-l facem este să spunem. cum nu ne va da fără plată. Îndurările irezistibile ale Domnului înmoaie inima înspre această abandonare necesară înaintea Lui. împreună cu El. Slujba voastră duhovnicească Din moment ce Dumnezeu a fost atât de îndurător faţă de noi. care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său. În capitolele 9 până la 11. 32). „Izbăvitorul va veni din Sion şi va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov” (11.

El vrea să ne atingă în realitatea trăirii noastre prezente. Apoi. Mai degrabă întăreşte viaţa sinelui în loc de a o considera ca fiind moartă. Un exemplu obişnuit al acesteia ar fi încercarea de a vindeca amintirile prin vizualizarea lui Isus. orice experienţe prezente şi orice preocupări viitoare. ar trebui să fim alerţi şi să-i alertăm şi pe alţii în legătură cu acea consiliere care sună întru câtva asemenea înnoirii minţii. cea bună. Rezultatul este o viaţă care manifestă zi de zi „voia lui Dumnezea. dar se bazează pe o mentalitate psihologică. Cu cât acea viaţă trece prin transformarea spirituală. Mai întâi. un pastor sau conducător al bisericii trebuie să descopere resursele lui Dumnezeu pentru realizarea schimbărilor în vieţile lor. Vieţile noastre pot realmente deveni o manifestare sporită a acelei voinţe divine. viaţa de închinare este pusă pe altarul lui Dumnezeu pentru folosul ş i gloria Sa. dar este de fapt doar un joc de gândire psihologic. Asemenea abordări de consiliere sunt deseori prezentate ca şi creştine. când persoana caută să cunoască ce doreşte Dumnezeu să facă cu viaţa ei. inima este atinsă de măreţia îndurărilor lui Dumnezeu. Succesiunea care duce la un asemenea rezultat încântător este prezentată aici. Aceasta nu dă naştere la asemănarea cu Cristos. Totuşi. . cu atât gândirea persoanei este conformată tot mai mult cu cea a Domnului. Este un lucru minunat când cineva este mereu preocupat de voia lui Dumnezeu. care pătrunde în amintirile noastre neplăcute şi se ocupă de situaţia respectivă şi/sau ne încurajează acolo în mijlocul ei. El intenţionează ca noi să gândim aşa cum gândeşte El în legătură cu orice amintiri trecute. există o cale mult mai bună disponibilă decât urmărirea sporadică a voii lui Dumnezeu de la o criză la alta.Mulţi credincioşi caută voia lui Dumnezeu doar în vreme de dificultate sau dilemă. Ei ar beneficia imens din acest adevăr fundamental despre înnoirea minţii. Doreşte să înnoiască minţile noastre la momentul prezent. Totuşi. Apoi. Concluzie şi avertizare Mulţi oameni care caută un cuvânt de sfătuire de la un membru al familiei. plăcută şi desăvârşită”. În locul bâjbâielii umaniste printr-un anumit tip de „imaginaţie îndreptată spre trecut”. ajutându-ne să gândim în modul Său în orice domeniu al vieţii. Domnul doreşte să ne influenţeze astăzi. un prieten. Încercarea de a manipula realitatea sau a o dezvolta prin puterile imaginaţiei noastre presupune bizuirea pe resursele firii pământeşti. Doreşte să ne înveţe să ne încredem în El acum şi să-L urmăm astăzi. înnoirea min ţ ii poate continua permanent.

„Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu.” – Efeseni 6.11 Capitolul 15 Lupta spirituală . ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.

împotriva st ă pânitorilor întunericului acestui veac. deşi bătălia ar putea implica oameni. ci împotriva căpeteniilor. diavolul. Singurele lui dorinţe sunt să ne sfâşie.10a). vom considera un domeniu mai strategic. împotriva st ă pânitorilor întunericului acestui veac. pe când alţii au uitat de ea. Mai degrabă. să înjunghie şi să prăpădească” (Ioan 10. împotriva domniilor. „Hoţul nu vine decât să fure. ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului.19). Stând la pândă pe urmele noastre zi după zi se află un duşman spiritual care doreşte să distrugă vieţile noastre. „Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui. lupta noastră este împotriva „c ă peteniilor. Faptul major # 1: Duşmanul Scripturile prezintă foarte clar faptul că noi avem un duşman spiritual. aşa cum ar face-o un leu înfuriat. Prin urmare.În legătură cu adevărurile fundamentale. împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti” (Efeseni 6. De aceea viaţa poate părea mereu să fie o luptă aprigă de moarte. „Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău” (1 Ioan 5. să ne prăpădească şi să ne distrugă. În general cauza fundamentală a unor asemenea lupte este faptul că vieţile umane sunt trăite în fiecare zi pe un câmp de bătălie. „Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu. dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită” (1 Petru 5. respectiv lupta spirituală.8). împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti” pe care duşmanul le are la dispoziţie pentru folosul său. Aceştia sunt îngeri demonici. lupta noastră nu este în principal împotriva altor oameni. Trei fapte sau realităţi biblice majore sunt critice pentru trăirea creştină şi pentru oferirea sfatului biblic în legătură cu războiul spiritual. Mulţi creştini au fost învăţaţi puţin despre această realitate esenţială a luptei. agitată sau chiar imposibilă. Foarte frecvent. Influenţa vastă a duşmanului Scripturile atestă amploarea uimitoare a influenţei duşmanului. căzuţi care pot complica circumstanţele noastre.11-12). împotriva domniilor. cei care caută sfat se întreabă de ce viaţa poate deveni atât de dificilă. . pot stânjeni relaţiile noastre şi ne pot încurca minţile.

Prin urmare. Modalităţile de amăgire ale duşmanului Când adversarul nostru necruţător încearcă să-şi impună voinţa asupra familiei omului. îmbrăcăminte şi relaţii sexuale. a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia. în vieţile tuturor celor nemântuiţi. Totuşi. în sistemele politice. adulter. precum şi în toate sistemele lor. în sistemele economice. prin influenţa duşmanului. „Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti. el profită mai ales de trei modalităţi de ademenire pământească. Aceasta înseamnă că aportul lui dominator este prezent în toate sistemele acestei lumi: în sistemele educaţionale. ceva cu care se poate mândri şi făli. „Pofta ochilor” include interesul natural de a vedea. Nevoia de haine poate fi denaturată într-o preocupare cu moda sau o forţare de a arăta mai bine decât alţii. aceste impulsuri naturale devin distorsionate şi pervertite. a învăţa şi a cunoaşte. „Lăudăroşia vieţii” este legată de dorinţa firească a omului să găsească ceva în viaţă care este valoros şi valid. este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării.16) „Pofta firii pământeşti” cuprinde nevoile umane şi dorinţele fireşti. care este chipul lui Dumnezeu” (2 Corinteni 4. în sistemele religioase şi. cel rău exercită presiune şi persuasiune. prezent şi în sistemele de consiliere. . el orbeşte pe toţi aceia care nu vor crede în Dumnezeul adevărat şi etern. nu este de la Tatăl. da. ca hrană. Totuşi. ci din lume” (1 Ioan 2. Ca „dumnezeul veacului acestuia”.3-4). ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Cristos. omul cedează în faţa tentaţiilor duşmanului cu înălţările false precum mândrie naţională sau supremaţie etnică sau respect de sine.„Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită. această dorinţă de a cunoaşte devine o năzuinţă după intelectualism uman sau o speculaţie absurdă în teoriile umaniste sau o căutare bizară după o conştiinţă cosmică. pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii. prin activităţile înşelătoare ale diavolului. Nevoia de rela ţ ie sexual ă poate fi corupt ă în curvie. omul nu vede înţelepciunea lui Dumnezeu în creaţia din jurul său. Influen ţ a du ş manului nostru spiritual este sim ţ it ă în lumea întreagă. În schimb. homosexualitate sau pornografie. în loc să se laude cu Dumnezeu care l-a creat şi binevoieşte să-l răscumpere. Nevoia de hrană poate deveni o ademenire spre lăcomie şi îmbuibare sau o teamă îngrozitoare de a lua în greutate. Totuşi.

„El a arătat putere cu braţul Lui. a risipit gândurile pe care le aveau cei mândri în inima lor” (Luca 1.6).51) „Dar. Pe deplin con ş tient de aceast ă ameninţare pentru forţele întunericului. a zis: «Mi-e scârbă de mândria lui Iacov»” (Amos 6.” (Proverbe 6.16-17)... „Mândria unui om îl coboară.. „Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mândru şi trufaş.18). „ Mândria merge înaintea pieirii. în schimb. împotriva oricui se înalţă. dar d ă har celor smeriţi»” (Iacov 4.O poveste imaginară despre mândrie şi respect de sine Pe la mijlocul secolului al XX-lea Biserica Domnului Isus făcea progrese spirituale remarcabile.12). De aceea zice Scriptura: «Dumnezeu st ă împotriva celor mândri. „Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului.23). „Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine însuşi şi Domnul. Un demon învăţat a citat chiar o mulţime de pasaje biblice pentru a demonstra zădărnicia aparentă a acestei strategii a mândriei. limba mincinoasă . ca să fie plecat” (Isaia 2. ne dă un har şi mai mare. ş i trufia merge înaintea căderii” (Proverbe 16. Dumnezeul oştirilor. „Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte: ochii trufaşi. ei au fost toţi foarte tulburaţi. amintind celorlalţi că oamenilor lui Dumnezeu li se spusese clar că mândria era total neacceptabilă înaintea Domnului. Au început să plăsmuiască noi strategii prin care să poată submina lucrarea lui Dumnezeu printre şi prin oamenii Săi. dar cine este smerit cu duhul capătă cinste” (Proverbe 29. Era mult prea flagrantă ca . Acest demon cu înclinaţie teologică şi-a asigurat apoi colegii că ademenirea prin mândrie va fi ineficientă. ea nu va rămâne nepedepsită” (Proverbe 16. Un demon conducător a sugerat ca ei să încerce să angajeze armata Domnului extrem de mult în probleme de mândrie personală. Mulţi alţii din jurul mesei au protestat cu vehemenţă.5). La auzul raportului despre progresul Bisericii. diavolul a convocat o întrunire a comisiei puterilor şi căpeteniilor lui.8). hotărât.

el a fost înfrânt de Isus şi nu poate câştiga bătălia.tactică de înşelare. la sfârşitul secolului al XX-lea. Acesta este cel de-al doilea fapt biblic major referitor la lupta spirituală. dar. demonii strategi î ş i ţ in cu bucurie r ă suflarea. hai să-l numim respect de sine”. „Acum. şi apoi este aruncat în iazul de foc în cele din urmă (vezi Apocalipsa 20. Totuşi. prin frica morţii. dacă puteau numai să găsească un eufemism clinic. adică pe diavolul. a sugerat cu entuziasm un cunoscător mai abil al tacticii. mai acceptabil care să înlocuiască termenul de mândrie. pentru ca. El era sigur că va funcţiona. victoria a fost deja câştigată de Domnul Isus Cristos.14-15 prezintă un aspect al acestei victorii: „Astfel. Duşmanul nu va înceta lupta lui până când nu este legat mai întâi în adânc. credincioşi în Isus Cristos descurajaţi şi neliniştiţi acceptă în general hotărârea populară şi autorizată care vine de la atât de multe biserici – că respectul de sine deficitar se află la rădăcina celor mai multe din problemele lor. „Chiar crezi că vor ceda în faţa acestei terminologii?!” Acum. Prin urmare. Răspunsul incredibil al majorităţii celor prezenţi a izbucnic aproape la unison. să nimicească pe cel ce are puterea morţii. învăţătorii şi predicatorii îndeamnă oamenii să se ocupe cu seriozitate de îmbunătăţirea respectului lor de sine deficitar. Între timp. consilierii. un alt demon conducător a insistat mai departe în considerarea manevrei de mândrie. 10). deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii. „Ştiu.1-2. să vedem dacă te putem ajuta să-ţi ridici nivelul mândriei şi lăudăroşiei vieţii tale”. Faptul major # 2: Victoria lui Cristos Deşi este adevărat că ne aflăm într-o bătălie spirituală. şi să izbăvească pe toţi aceia care. sperând ca niciun conducător de biserică să nu expună pe neaşteptate această uneltire demonică. Satan ţine omenirea într-o robie a fricii privind . tot aşa şi El însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele. Victorie asupra morţii şi a diavolului Evrei 2. Totuşi. prin moarte. El a insistat că orice credincios ar cădea cu anevoie în plasa unui asemenea plan vădit.” O lucrare devastatoare pe care a realizat-o Isus împotriva duşmanului nostru este aceea că El a înlăturat frica de moarte pentru poporul lui Dumnezeu. erau supuşi robiei toată viaţa lor. spunându-i unui căutător descurajat.

O victorie deplină . care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic. dar îndrăzniţi. Isus S-a ocupat de frica noastră prin venirea pe pământ ca om şi murind în locul nostru pe cruce.” Deoarece Isus a fost înviat din morţi. Noi avem viaţă veşnică în Cristos. toate eşecurile noastre sub Legea lui Dumnezeu au fost anulate. Victorie asupra lumii În Ioan 16. poate să ne susţină în timp ce umblăm în lumea aceasta. Acum. după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce.33 ne este redat un alt aspect al victoriei lui Cristos: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. biruitorul asupra lumii. Isus Cristos. În acelaşi timp. Victorie asupra forţelor demonice Coloseni 2. Aceasta este lovitura distructivă pe care a dat-o Isus diavolului.13-15 expune un alt aspect al victoriei măreţe a lui Cristos pe cruce: „Pe voi. cohortele lui Satan au fost dezarmate şi public înfrânte înaintea tuturor oştirilor de îngeri. acest adevăr nu trebuie să ne descurajeze. şi l-a nimicit. A dezbrăcat domniile şi stăpânirile şi lea făcut de ocară înaintea lumii. După aceea. ştiind că Isus a fost biruitor asupra lumii. A şters zapisul cu poruncile lui. pironindu-l pe cruce. aşa că frica de moarte şi-a pierdut controlul asupra noastră. iertate şi ţintuite pe cruce. noi care credem în El am fost aduşi la viaţă împreună cu El. nu trebuie să ne fie teamă de ceea ce poate aduce lumea împotriva noastră. Dumnezeu v-a adus la via ţă împreună cu El. orice persoană care va depinde de această lucrare triumfătoare a lui Cristos nu trebuie să mai lâncezească în condamnarea şi moartea spirituală în care îi aduc cu plăcere agenţii demonici pe păcătoşii vinovaţi. fiindcă El a murit şi a înviat pentru noi.” O certitudine neobişnuită a vieţii este că noi toţi vom întâmpina dificultăţi şi probleme în această lume. nu trebuie să ne fie frică de moarte. În lume veţi avea necazuri.moartea. În plus. Eu am biruit lumea. care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră p ă mânteasc ă net ă iat ă împrejur. după ce ne-a iertat toate greşelile. Când trăim în dependenţă de Domnul. Totuşi. Noi care credem în Cristos putem trăi cu o pace senină şi triumfătoare.

Faptul major # 3: Stând fermi în victoria lui Cristos Primul fapt major referitor la lupta spirituală este că avem un duşman. după ce veţi fi biruit totul. împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac. Cel de-al treilea fapt major se referă la modul în care intrăm în această victorie într-un mod personal şi practic. neprihănirea. credinţa. Scripturile proclamă o victorie spirituală deplină asupra lumii. Versetul 10 a vorbit despre abilitatea noastră de a „ţine piept împotriva” uneltirilor duşmanului nostru. împotriva domniilor. Evanghelia. ci împotriva căpeteniilor. Această . a păcatului şi sinelui. împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui. îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii. precum şi încrederea noastră în ea. mântuirea şi Cuvântul Său. Dumnezeu ne-a dat adev ă rul. Cel de-al doilea fapt major este că Isus Cristos a asigurat o victorie spirituală deplină. fraţilor. Suntem chemaţi să stăm fermi în această victorie eternă. Tăria pentru umblarea în victorie este tăria Domnului. dar. în felul acesta stăm fermi în victorie. De aceea. şi nu în noi înşine sau în circumstanţe preferabile. Efeseni 6. Versetul 13 ne cheamă „să rămânem în picioare”. Conştientizarea noastră a victoriei Lui măreţe. Asemenea poziţie include punerea încrederii noastre în Biruitorul nostru ceresc. Îmbrăcaţivă cu toată armura lui Dumnezeu. aşa că nu trebuie să ne descumpănim într-o înfrângere. Versetul 14 adaugă „staţi gata. vor determina dacă experimentăm sau nu beneficiile ei în vieţile noastre zilnice.” Acest pasaj biblic clasic despre lupta spirituală ne cheamă în esenţă să stăm fermi în victoria pe care ne-a asigurat-o Cristos. ne-am bucurat în victoria proclamată acolo asupra păcatului şi sinelui. dar”. Domnul Isus Cristos a asigurat pentru poporul Său o victorie spirituală veşnică asupra oricărui aspect de înfrângere pe care-l vor întâmpina vreodată. ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Versetul 13 foloseşte un limbaj asemănător despre noi ca fiind în stare „să ne împotrivim” în vremurile de atac ale celui rău. întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. având mijlocul încins cu adevărul. Protecţia pentru a rămâne în victorie este armura Domnului. aşa că noi trăim zilnic pe un câmp de bătălie. Noi trebuie să depindem cu rugăciune de aceste resurse ale Domnului şi. Domnul Isus Cristos a obţinut un triumf total pentru poporul Său. a diavolului. Tratate împreună cu pasajele pe care le-am examinat aici. Staţi gata.10-14 deţine înţelegerea necesară aici: „Încolo. ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare. luaţi toată armura lui Dumnezeu.Când am considerat mai înainte Romani 5 până la 8 în studiile noastre. a firii pământeşti.

Dimpotrivă. noi rămânem „mai mult decât biruitori”. Totuşi. Este a noastră prin lucrarea Celui „care ne-a iubit” suficient pentru a face ce era necesar ca să obţină victoria pentru noi. treji şi pregătiţi să ne angajăm în bătălia pentru sufletele oamenilor şi gloria lui Dumnezeu. Este posibil ca uneori să ne îndoim de aceste adevăruri şi. „Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Cristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau foametea sau lipsa de îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? După cum este scris: «Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua. Această victorie mare nu este a noastră pe temeiul a ceea ce putem realiza. strâmtorare. lipsă de îmbrăcăminte.35-37). primejdie sau sabie”. victoria lui Cristos este deplin asigurată şi disponibilă permanent. prin Acela care ne-a iubit” (Romani 8. Totuşi. Credincioşii în Isus Cristos nu speră să obţină o victorie abia perceptibilă în ultimele momente ale unei vieţi de luptă şi sforţare. De asemenea. foamete. de fapt creştinii sunt „mai mult decât biruitori”.37). ştiind că avem deja un triumf măreţ şi nemaipomenit ce este al nostru prin Cristos. Mai mult decât biruitori Poziţia fermă în victoria lui Cristos include şi credinţa că. în toate aceste lucruri. bucuria în acel triumf nu aşteaptă înlăturarea oricărei circumstanţe neplăcute. noi suntem mai mult decât biruitori. Chiar şi atunci când suntem „daţi morţii toată ziua” şi suntem „socotiţi ca nişte oi de tăiat”. . în locul căutării unei vieţi de confort şi izolare. suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat». prigonire. Chiar şi atunci când suntem ameninţaţi de „necaz. noi suntem mai mult decât biruitori. „în toate aceste lucruri” noi suntem mai mult decât biruitori. Poziţia adecvată va include să fim alerţi. prin Acela care ne-a iubit” (Romani 8. Periodic am putea să ajungem copleşiţi de situaţiile noastre şi. prin urmare să nu culegem toate beneficiile realităţii lor. prin urmare să uităm aceste realităţi. „Totuşi.poziţie triumfătoare într-o lume de luptă presupune disponibilitate pentru slujire pe câmpul de bătălie. În schimb. noi continuăm încă să fim „mai mult decât biruitori”. atât timp cât acceptăm Cuvântul lui Dumnezeu în legătură cu realitatea şi intensitatea luptei. noi învăţăm cum să întâmpinăm fiecare zi prin credinţă. în toate aceste lucruri. Această poziţie de tipul celei din Efeseni 6 nu va deţine loc pentru şoc şi surprindere când lupta se deslănţuie aprig şi cu înverşunare.

încercând să avanseze sau consideră retragerea. Sunt lansate lăudăroşii de tipul: „Îl vom înnebuni pe diavol în seara asta” sau „Îl vom pune pe fugă pe diavol înainte de încheierea acestui program”. care a fost deja înfrânt. Dacă înţelegem to mai mult lucrarea triumfătoare a lui Cristos la cruce şi înviere. Unele televiziuni religioase ne pot determina să gândim că victoria spirituală provine din hărţuirea şi bombardarea verbală a diavolului. În plus.Concluzie şi avertizare În trăirea vieţii creştine. Rezumatul secţiunii 4 despre adevăruri fundamentale Orice subiect biblic dezbătut în această carte oferă indiciul pentru care sfatul lui Dumnezeu este cu mult superior faţă de sfatul omului. Nu trebuie să ne angajăm într-o luptă corp la corp cu el.47). în aceste aspecte legate de Adevăruri fundamentale. Când lucrurile stau astfel. Ar trebui să fie aţintită spre Domnul Isus Cristos. Chiar oameni buni din biserici bune pot ajunge să fie prinşi într-un tip de luptă care pare să depindă de corzile vocale. înnoirea minţii şi lupta spirituală. cine suntem noi în Cristos. Totuşi. măreţia resurselor lui Dumnezeu se remarcă în maniera cea mai evidentă. să fim alerţi la mentalitatea abătută şi tentantă de a urmări să-l distrugem noi pe diavol. iar noi putem sta fermi în victoria Sa. Percepută corect. În schimb. De asemenea. În cadrul acestora am văzut ceea ce numai Domnul asigură pentru a transforma vieţi şi a le desăvârşi. Aceste adevăruri au fost considerate sub egida a patru categorii: identificarea cu Cristos. trebuie să ştim că avem un duşman spiritual. dar care nu este necesară. plini de roadă şi de speranţă în victoria Lui deplină. noi nu suntem deloc pe potriva lui. duşmanul nu este deloc pe potriva Domnului. Totuşi. bătălia nu trebuie să fie între noi şi el. Aten ţ ia noastr ă n-ar trebui s ă fie îndreptat ă asupra duşmanului. şi apoi împărtăşindu-le cu pelerini flămânzi sau care se confruntă cu probleme. lupta poate fi lăsată să se dea între Isus şi duşmanul nostru. A lupta cu el folosindu-ne de resursele noastre proprii duce mereu la înfrângere tragică. vom fi tot mai puţin interesaţi dacă diavolul este furios sau bucuros. . Isus a triumfat. vom dori să auzim mereu să Isus a câştigat bătălia şi că noi putem sta fără frică. care a câştigat deja victoria. Victoria poate suna ca şi cum totul depinde de cât de multe lucruri zgomotoase ş i intimidante i le poate striga cineva du ş manului. Amintiţi-vă: „Lupta (biruinţa) este a Domnului” (1 Samuel 17. trăindu-le din ce în ce mai mult. ca şi în slujirea oamenilor cu sfatul lui Dumnezeu. Fie ca noi să fim acei oameni care învaţă aceste realităţi.

3). Atunci când vieţile noastre sunt transformate. Totuşi. Când trăim în Cuvântul lui Dumnezeu. Acest adevăr ne oferă posibilitatea să trăim zilnic pe baza împărtăşirii vieţii Domnului cu noi. Toate problemele omului sunt legate de relaţia noastră de la început cu Adam. Toate soluţiile lui Dumnezeu se găsesc în noua noastră relaţie cu Isus Cristos. şi i-a fost dată o viaţă nouă în învierea Lui. lupta spirituală este o provocare obişnuită. şi-a îngropat viaţa cea veche cu El în moartea Lui.4). ci mai degrabă pentru a putea cunoaşte cum să ne relatăm adecvat la „Cristos. mlădiţe în adevărata Viţă şi împliniţi în El. Fiindcă oricine a fost unit cu Domnul Isus prin credinţa în El. Prin înnoirea minţii. SECŢIUNEA 5 . Considerând cine suntem în Cristos ne-a oferit o înţelegere profundă a ceea ce caracterizează această viaţă nouă. fiindcă avem un duşman care se opune la tot ce doreşte Dumnezeu să creeze. o victorie deplină ne stă la dispoziţie prin Cristos. viaţa noastră” (Coloseni 3. învăţând să percepem viaţa aşa cum intenţionează Dumnezeu. fiindcă în aceste realităţi biblice Domnul ne-a „dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia. Domnul asigură procesul care transformă vieţi. Noi care ne-am pus credinţa în Isus suntem făpturi noi în Cristos. prin cunoaşterea Lui” (2 Petru 1. Asemenea revelaţii glorioase ne sunt date nu în scopul întăririi eului.Identificarea adevărurilor din Romani 5 la 8 revelează cauza problemelor omenirii. Nu există nimic disponibil în domeniul teoriilor umane care să înceapă măcar să rivalizeze asemenea adevăruri fundamentale. Duhul Sfânt ne schimbă vieţile într-o manifestare a voii Lui desăvârşite. pe măsură ce învăţăm să stăm prin credinţă în lucrarea Sa încheiată. precum şi remediile pe care le oferă Dumnezeu.

Aceste ameninţări pot fi discernute.11-12 ne spune că noi care suntem astăzi în Biserica Domnului putem învăţa din eşecurile poporului Său comise de-a lungul veacurilor. peste care au venit sfârşiturile . vom privi la cele două ameninţări majore care împiedică Biserica de la consilierea în modul lui Dumnezeu. privind la două erori majore care l-au împiedicat pe Israel de la umblarea pe căile Domnului cu mult timp în umă. 1 Corinteni 10. astfel încât să nu fim nevoiţi să ne împiedicăm nebuneşte în aceeaşi manieră: „Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră.AMENINŢĂRI MAJORE PENTRU CONSILIEREA ÎN MODUL LUI DUMNEZEU În cea de-a cincea secţiune a noastră şi ultima.

13a Capitolul 16 Părăsirea Sfetnicului . cine crede să stă în picioare să ia seama să nu cadă. Acesta a dus la cel de-al doilea rău al lor.” Primul rău al lui Israel a constat în părăsirea Domnului.veacurilor.” Ieremia 2. Izvorul apelor vii” – Ieremia 2. puţuri crăpate. mulţi oameni din Biserică părăsesc pe Sfetnicul nostru minunat. Izvorul apelor vii. „Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine. săparea de cisterne care nu puteau ţine apă. Părăsirea Sfetnicului nostru minunat şi întoarcerea la sfatul lumesc sunt cele două ameninţări majore care dăunează consilierii în modul lui Dumnezeu din cadrul Bisericii. Astfel. În domeniul consilierii şi uceniciei personale. Biserica compară greşelile lui Israel comise cu mult timp în urmă. De asemenea. Astăzi. care nu ţin apă. întoarcerea la sfatul lumesc. acest fapt duce la un alt rău înspăimântător.13 dezvăluie cele două fărădelegi care l-au împiedicat odată pe Israel să umble pe căile Domnului: „Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine. şi şi-au săpat puţuri. dar.

13a).Te-ai îngrăşat. Coloseni 2.3 ne-a spus că El este un consilier atât de minunat încât în El sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ştiinţei. Apostazia lui Israel (de asemenea numit Ieşurun) a fost profeţită într-o cântare pe care a dat-o Dumnezeu lui Moise în Deuteronom 32. La începutul studiilor noastre. am citit din Isaia 9.6 că unul dintre titlurile lui Cristos ar fi Sfetnic Minunat. vor azvârli din picior împotriva lui Dumnezeu în răzvrătire. . L-au mâniat prin urâciuni. Ameninţarea majoră este că Biserica părăseşte pe Domnul ca Sfetnicul ei minunat în multe moduri. Părăsirea Domnului Dumnezeu a fost mereu la dispoziţia lui Israel ca „Izvorul apelor vii”. Au adus jertfe dracilor. Biserica părăseşte frecvent pe Domnul prin neglijarea Cuvântului Său sau desconsiderarea resurselor Sale. veniţi de curând.. Atunci. Dumnezeu nu le părea a fi suficient să le satisfacă interesele şi năzuinţele inimilor lor. Totuşi. Acest fapt se aseamănă foarte mult cu ce s-a întâmplat lui Israel pe vremea lui Ieremia: „Căci poporul Meu .. te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! – Şi a părăsit pe Dumnezeu.nostru minunat Amenin ţ area principal ă pentru consilierea în modul lui Dumnezeu din cadrul Trupului lui Cristos nu este ceva din afara Bisericii. ei s-au îndepărtat de El. Vor părăsi pe Dumnezeul viu şi adevărat care i-a făcut. a nesocotit Stânca mântuirii lui. fiind Sursa curgătoare a realităţii şi vitalităţii lor spirituale. M-a părăsit. Prin . Biserica rămâne deschisă înaintea înşelăciunii. Ameninţarea principală nu o reprezintă teoriile psihologice ale lumii. dumnezei noi. de care nu se temuseră părinţii (lor)”. În consecinţă. veniţi de curând. L-au întărâtat la gelozie prin dumnezei străini.” Veneau zile când Israel se va îngrăşa din pricina prosperităţii. Tragic însă. Izvorul apelor vii” (Ieremia 2. unor idoli care nu sunt dumnezei. Tot ce ne trebuie pentru a trăi o viaţă plăcută lui Dumnezeu se găseşte în Domnul Isus Cristos. unor dumnezei pe care nu-i cunoşteau. Prin Duhul şi resursele Sale noi putem ajunge ceea ce doreşte El să fim pentru timpul de faţă şi eternitate. Aceşti dumnezei falşi erau „dumnezei noi. Vor nesocoti pe Cel care a fost Izvorul veşnic al mântuirii lor.15-18: „Israel s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior. Dumnezei idolatrii ai naţiunilor din jurul lor le vor câştiga încrederea. Ziditorul lui. de care nu se temuseră părinţii noştri. descoperit prin Cuvântul Său.

ne scoate din întuneric la lumină. Când Roboam a fost capabil să-şi stabilească împărăţia şi şi-a întărit poziţia. Unii deţin chiar certificate de expertiză în consiliere psihologică de la agenţii guvernamentale cu autoritate sau instituţii prestigioase ale lumii sau chiar de la seminarii evanghelice foarte respectate. Israel va da tot mai puţină atenţie Dumnezeului care i-a scos din robie ca să-i facă poporul Său. dar nu este probabil surprinzător faptul că poporul l-a urmat. Dumnezeu nu a mai fost ţelul exclusiv al vieţilor lor. Cu certitudine că Israel a rămas foarte religios prin toate acestea. De asemenea. nici periferia vieţii şi mesajului Bisericii. străduindu-se să stea în picioare pe nisipul mişcător şi înşelător al teoriilor umaniste. Lucrarea de consiliere a Bisericii părăseşte din ce în ce mai mult pe Stânca divină. Prea de multe ori. Lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu ne scoate din păcat şi ne aduce iertare. Avem conducători cu multe diplome teologice. el a părăsit Cuvântul lui Dumnezeu. Noi Îl uităm pe Sfetnicul nostru minunat. Acest fapt are o aplicaţie pentru Biserica de astăzi. Părăsirea Cuvântului lui Dumnezeu Părăsirea Domnului duce inevitabil la o părăsire a Cuvântului Său. din Adam în Cristos. Ca Israel atunci. al speranţelor şi activităţilor lor. Domnul nu este prezent în toate. mulţi oameni din Biserică părăsesc acum Cuvântul lui Dumnezeu. El nu este nici centrul. Domnul Isus Cristos este Stânca mântuirii noastre. ca Israelul din vechime. comori financiare substanţiale şi catedrale spectaculoase. Totuşi. din deznădejde la speranţă şi glorie. 2 Cronici 12. El este temelia puternică şi susţinătoare a lucrării divine de eliberare pe care numai Dumnezeu o oferă tuturor celor care cred în Isus Cristos. Ele sunt implicate în multe activităţi religioase care pot fi văzute în Scripturi. Aceasta echivalează cu o părăsire subtilă a Domnului Isus Cristos.1 consemnează această evoluţie dezastruoasă în istoria lui Israel: „Când s-a întărit Roboam în domnie şi a căpătat putere. biserica americană crede acum că este puternică şi stabilă. Multe părţi ale lumii Bisericii sunt extrem de religioase. Roboam. care ne-a făcut poporul lui Dumnezeu. Această lucrare întreagă de mântuire se întemeiază pe Isus. a părăsit Legea Domnului. a întâmpinat multe provocări după moartea lui Solomon. Trist. şi tot Israelul a părăsit-o împreună cu el. alunecăm în nisip mişcător. Totuşi. . din lume în Împărăţia Lui. Ori de câte ori ne îndepărtăm de El în vreun fel. Avem organizaţii religioase impresionante. Stânca mântuirii noastre.urmare.” Noul rege.

Acest fenomen trist produce mulţi conducători de biserică care sunt exemple moderne ale pericolelor expuse în Proverbe 28. credincioşii care rămân credincioşi Cuvântului lui Dumnezeu se vor lupta cu cei răi care contrazic Cuvântul lui Dumnezeu. Este Biblia mesajul Dumnezeului Celui viu care ne vorbeşte? Este Cuvântul Lui plin de autoritate? Este pe deplin suficientă să dezvolte cunoaşterea adevărată a lui Dumnezeu în vieţile noastre. plin de autoritate şi pe deplin suficient. dar neîmplinire În bisericile care învaţă încă Cuvântul lui Dumnezeu. Vor să expună asemenea probleme şi să protejeze pe oamenii lui Dumnezeu de această ameninţare ucigătoare. Ei o acceptă şi o recomandă. în multe biserici astăzi. evlavie. Este uimitor cum pastori remarcabil de buni sunt prompţi să suplinească Cuvântul lui Dumnezeu cu înţelepciune din lume. Această luptă se reduce la perspectiva pe care o avem despre Cuvântul lui Dumnezeu. dar lipsa de interes în trăirea Lui. Credincioşii care îşi pierd devotamentul sau încrederea lor în Cuvântul lui Dumnezeu vor lăuda pe cei nelegiuiţi care resping Cuvântul lui Dumnezeu. acei lideri care sunt convinşi de suficienţa totală a Scripturilor binevoiesc să se angajeze în avertizări şi înştiinţări categorice contra oricărei amestecări a curentelor poluate ale teoriilor umaniste cu apa curată a Cuvântului. există un alt aspect mai subtil de părăsire a Cuvântului Domnului.4: „Cei ce părăsesc Legea laudă pe cel rău.21-22 tratează acest pericol: . vom lua poziţie împotriva oricăror încercări de a suplini mesajul Lui des ă vâr ş it de eliberare.Lumea Bisericii îşi pierde încrederea ei în Scripturi. Ascultare. dar cei ce păzesc Legea se mânie pe el. Presupune auzirea Cuvântului. Aşadar. ucenicie şi sfătuire. asigurându-ne prin urmare tot ce ne trebuie pentru viaţă şi evlavie? Dacă credem aceste adevăruri despre Cuvântului lui Dumnezeu. Ei doresc să reziste intruziunii înţelepciunii omului în viaţa poporului lui Dumnezeu. Se pare că tot mai puţini pastori consideră Cuvântul lui Dumnezeu pe deplin inspirat. libertate. plenitudine. Pe de altă parte. O integrează în mesajul şi lucrarea lor. conducătorii care neagă în practică suficienţa Scripturilor sunt foarte entuziasmaţi de teoria psihologică. va fi integrat în mesajul de învăţătură şi consiliere. Iacov 1. Pe de altă parte. Aproape orice dă impresia să ajute oamenii să iasă dintr-o strâmtorare circumstanţială sau să asiste biserica lor să devină o organizaţie religioasă înfloritoare.” Acest proverb aduce un avertisment de trezire pentru familia lui Dumnezeu. neprih ă nire.

oamenii au fost expuşi la adevărurile care au fost subliniate de-a lungul acestei cărţi. acolo unde Cuvântul lui Dumnezeu a fost citit şi luat în considerare în decadele recente. trebuie să permitem cu umilinţă ca Dumnezeu să planteze sămânţa Cuvântului Său în solul inimilor noastre. nu numai ascult ă tori. colegii biblice şi seminarii. În biserici. Oricând au fost citite pasajele din Psalmul 19.24.” Iată aici modul în care trebuie să ne apropiem de Cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca noi să-L primim cu umilinţă. Motivul pentru care trebuie să primim Cuvântul lui Dumnezeu în această manieră este acela că doar El poate să mântuiască sufletele noastre. Cuvântul Domnului poate să ne salveze de ceea ce distruge vieţile şi ne poate face ceea ce doreşte Dumnezeu ca noi să fim. Trebuie să umblăm în lumina adevărului Său. Trebuie să renunţăm la orice este pervertit din punct de vedere spiritual sau are de-a face cu răul ce abundă peste tot în jurul nostru. Aceasta va include viaţa pe care am avut-o înainte de a-L întâlni pe Cristos şi toate căile omenirii căzute.6. În asemenea contexte. oamenii L-au auzit pe Dumnezeu spunând că El doreşte să folosească Cuvântul Său curat şi suficient ca mijloc de a ne oferi sfatul Său. Trebuie să devenim şi să trăim ceea ce afirmă Biblia. Oricând au fost citite versetele din Ioan 14. Apoi. Cuvântul lui Dumnezeu are o capacitate divină de a înfăptui ceea ce teoriile umane n-ar putea niciodată să realizeze. Trebuie să trăim după adevărul pe care-l proclamă. Această receptivitate cu blândeţe şi umilinţă a Cuvântului cuprinde o dorinţă de a avea vieţile noastre transformate de tot ceea ce ne-a spus Dumnezeu. Oricând a fost citit Coloseni 2. oamenii L-au auzit pe Dumnezeu spunând că Domnul Însuşi este Sfetnicul nostru Minunat.„De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi. case.16 şi 16. Scripturile au proclamat realităţile esenţiale ale lucrării de consiliere evlavioasă. oamenii L-au auzit pe Dumnezeu spunând că toate comorile în ţ elepciunii ş i ş tiin ţ ei sunt ascunse în Sfetnicul nostru Minunat. oamenii L-au auzit pe Dumnezeu spunând că Duhul Său trebuie să fie pe deplin implicat în cadrul consilierii în modul lui Dumnezeu. scopurile şi direcţiile în viaţă determinate de Cuvântul lui Dumnezeu. Fi ţ i împlinitori ai Cuvântului. Oricând au fost citite capitolele din Romani 5 până la 8. care vă poate mântui sufletele. Doar Cuvântul lui Dumnezeu poate să ne salveze sufletele.13. înşelându-vă singuri.3. Oricând a fost citit Isaia 9. De aceea este inutil să combinăm Cuvântul lui Dumnezeu cu speculaţii umane. având valorile noastre.7-8 şi 119. De aceea este atât de tragic să ne schimbăm focalizarea şi speranţa nooastră în orice altă direcţie. oamenii L-au auzit pe Dumnezeu spunând că El .

Isus Cristos trebuie să fie „totul în toţi” (Coloseni 3. mulţi oameni „se înşeală singuri”. care se desfată în folosirea înşelăciunii ca să ne îndepărteze de la căile Domnului. după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui.ne-a asigurat adevărurile fundamentale ce dăruiesc viaţa şi o schimbă. Tragic este faptul că. Înşelarea vicleană a duşmanului În 2 Corinteni 11. diavolul a folosit cu iste ţ ime domeniul intrigant al psihologiei pentru a-i ademeni pe oamenii lui Dumnezeu să părăsească pe Domnul ca Sfetnicul nostru Minunat. o abordare de auzire şi neîmplinire. Asemenea cale de înşelare personală se află chiar în mâinile diavolului. Tactica pe care o foloseşte el este înşelarea cu viclenie. punând la îndoială Cuvântul Domnului. el a sedus-o pe Eva prin ademenire vicleană să-şi piardă încrederea în calea simplă pe care o asigurase Dumnezeu pentru om. Duşmanul sufletelor noastre doreşte să ne îndepărteze de la această „curăţie şi credincioşie care este faţă de Cristos”.3 apostolul Pavel a exprimat o temere serioasă în legătură cu înşelarea dinlăuntrul Bisericii Domnului Isus Cristos. Acest fapt este adevărat dacă considerăm iertarea de păcate. Tot ce are nevoie cineva pentru timp şi eternitate se găseşte în Domnul Isus Cristos. şi care lucrează în moduri ample să transforme vieţile noastre. Ar putea fi adevărat că teoriile psihologice ale omului reprezintă tactica cea mai iscusită pe . Prin urmare. deşi nenumăraţi credincioşi şi lideri de biserici au auzit aceste cuvinte care descriu consilierea din perspectiva lui Dumnezeu. ci şi să ne dăruim vieţile noastre lor în fiecare zi.” Apostolul Pavel era preocupat că unii oameni din Biserică s-ar putea îndepărta de la „curăţia şi credincioşia care este faţă de Cristos”. Mesajul Cuvântului lui Dumnezeu este extraordinar de simplu. cultivarea unei vieţi evlavioase. Nu trebuie doar să primim cu blândeţe aceste cuvinte inspirate. Satan nu s-a oferit pe sine şi căile lui ca înlocuitor ostentativ pentru Dumnezeu şi căile Sale.11) pentru poporul Său. în această abordare inacceptabilă a Cuvântului lui Dumnezeu. nu doar să le ascultăm. exact cum a făcut cu Eva. În decadele recente. Diavolul a venit în grădină şi a început s-o convingă pe cale raţională pe Eva. În schimb. Trebuie să trăim după aceste adevăruri. Domnul intenţionează ca noi să trăim prin aceste proclamări şi resurse cereşti. găsirea scopului în viaţă sau consilierea de care avem nevoie în ultimă instanţă de-a lungul întregii vieţi. mult prea puţini le-au împlinit. Mulţi creştini şi lideri de biserici împărtăşesc astăzi o preocupare asemănătoare: „Dar mă tem ca. tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Cristos.

du ş manul îndep ă rteaz ă pe mul ţ i credincioşi de la adevărurile simple şi suficiente găsite în Domnul Isus Cristos. care vine doar să jăfuiască.care a folosit-o vreodată duşmanul împotriva omenirii în general şi a Bisericii Domnului în particular. Când sunt comparate cu „credincioşia şi curăţia (simplitatea) care este în Cristos”. . Înşelarea din biserică profeţită Prin aceste teorii atractive. Nici nu spune că orice învăţător creştin. Dumnezeu ne-a avertizat mai dinainte în Cuvântul Său că se va întâmpla aşa în zilele din urmă: „Dar Duhul spune lămurit că. Întreaga structură a teoriei psihologice a venit de la cei care „zac în cel rău” (1 Ioan 5. în vremurile din urmă. Aceste teorii au aparenţa certitudinii ştiinţifice. unii se vor lepăda de credinţă.1). Există mulţi oameni dragi ai lui Dumnezeu care au fost prinşi în câteva aspecte ale pregătirii psihologice. colegiu biblic sau seminar care încearcă să integreze teoria psihologică în lucrarea creştină este apostat. Ele par să ofere răspunsuri profunde şi pline de înţelegere pentru luptele şi problemele omului. Duhul Sfânt spune aici în termeni clari că vin zile când unii din Biserică se vor îndepărta de mesajul Cuvântului lui Dumnezeu.19). Câtă dibăcie din partea duşmanului nostru. dar în schimb aduc robie şi moarte. Acest proces de abandonare a ceea ce a spus Dumnezeu va presupune acordarea atenţiei la ce vor avea de spus duhurile demonice înşelătoare. Oamenii îşi vor schimba devotamentul lor de la Scripturi. Aceasta nu înseamnă că orice creştin din terapia psihologică se află sub controlul influenţei demonice. ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor” (1 Timotei 4. consilier. aceste speculaţii complicate dau impresia că noi trebuie să le integrăm în gândirea şi lucrarea noastră de slujire. nu de la apostolii şi profeţii din vechime sau de la pastorii şi teologii biblici de astăzi. chiar dacă din neatenţie. să omoare şi să distrugă. „Credinţa” este mesajul Cuvântului lui Dumnezeu în care trebuie să ne punem încrederea noastră. Provin de la genii intelectuale care deţin diplome variate de educaţie superioară. să ofere teorii inutile care promit viaţă şi plenitudine. Nu sugerează că orice creştin care este psiholog sau psihiatru este vândut diavolului. A da la o parte asemenea posibilităţi impresionante va părea să fie nesocotinţă. îngustime a minţii şi naivitate. Ele provin de la marii gânditori ai lumii. Aceasta este o profeţie extrem de gravă când luăm în considerare sursa fundamentală a teoriilor psihologice. Doctrinele lor sunt cu adevărat „doctrinele sau învăţăturile demonilor”.

care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii. biserici. adică.33). adâncul bogăţiei.) presupune că mesajul lui Cristos este simplist. Aceeaşi simplitate cuprinde faptul suplimentar că toate resursele lui Dumnezeu în Cristos sunt disponibile omului printr-o relaţie de credinţă: „Cel neprihănit prin credinţă va trăi” (Romani 1. „O.9-10). n. asemenea implicare cu aceste teorii lumeşti introduce concepte distructive din punct de vedere spiritual în vieţi. mie. „Simplitatea care este în Cristos” se centrează în jurul faptului nesofisticat că tot ce are nevoie omul şi tot ce are Dumnezeu pentru om se găseşte în Cristos (care va include revelaţia Lui scrisă. Căci Duhul cerceteaz ă totul. „Dar. mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Cristos” (Efeseni 3.17). urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit. după cum este scris: «Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut. dar nu simplist Mulţi oameni par să gândească greşit că „simplitatea care este în Cristos” („curăţia şi credincioşia care este faţă de Cristos”. Aceste adevăruri sunt suficient de simple pentru un copil să le înţeleagă şi să beneficieze din ele. Pe de altă parte. Simplu. centre de pregătire biblică şi aşa-numitele clinici de consiliere creştină. prin îndepărtarea de la „curăţia şi credincioşia care este faţă de Cristos”. Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. . „Da. chiar ş i lucrurile adânci ale lui Dumnezeu” (1Corinteni 2.versiunea Cornilescu în lb. română. Totuşi.tr. Prin urmare. case. lipsit de conţinut sau insuficient.Totuşi.8). înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! (Romani 11. ele pot fi cunoscute în experienţa noastră personală prin credinţă şi acceptare. adâncimile realităţilor harului lui Dumnezeu care se găsesc în Cristos sunt de aşa natură că n-ar putea niciodată să fie înţelese pe deplin chiar de cele mai strălucite minţi răscumpărate printre copiii Săi. aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc». Resursele cuprinse în „simplitatea care este în Cristos” sunt peste măsură. echivalează cu o părăsire deplorabilă a Sfetnicului nostru Minunat. Biblia). Nimic nu poate fi mai departe de realitate.

echivalează cu o formă subtilă însă fatală de părăsire a Sfetnicului nostru Minunat. şi-L rog ca. potrivit cu bogăţia slavei Sale. aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. Şi noi am privit slava Lui. Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har după har” (Ioan 1.” Isus Cristos a venit pe pământ să ofere toate aceste bogăţii pentru noi.. bogăţia slavei Sale . ca să ajungeţi plini de toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efeseni 3.. Duhul Sfânt ne descoperă aceste comori nouă (oamenii lui Dumnezeu) – şi prin noi tuturor care vor auzi..„. lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. nemărginita bogăţie a harului Său .19).” Totuşi.” „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi.. prin Duhul Lui.. ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său.16).. „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi.7). „.. în bunătatea Lui faţă de noi în Cristos Isus” (Efeseni 2. . Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har după har.14. plin de har şi de adevăr.. urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit. A crede că „simplitatea care este în Cristos” este simplistă. restaura şi reclădi vieţile oamenilor. Doar El poate îndrepta. Iertarea... plinătatea lui Dumnezeu . Observaţi câteva expresii captivante din Scriptură care vorbesc despre bogăţiile spirituale însemnate care sunt disponibile în Cristos: „O. „.. Concluzie Nu trebuie să-L părăsim pe Isus ca Sfetnicul nostru Minunat.” Acestea sunt realităţi cereşti pe care nu le-am putea descoperi sau înţelege niciodată de unii singuri. „Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. adică inconsistentă sau insuficientă. „Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui!” „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut.. plin de har şi adevăr. 16). şi să cunoaşteţi dragostea lui Cristos. o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. în omul dinăuntru” (Efeseni 3...... adâncul bogăţiei . care întrece orice cunoştinţă. Şi noi am privit slava Lui. El .. plin de har şi de adevăr. pentru că aceasta este ameninţarea principală pentru consilierea în modul lui Dumnezeu. vor crede şi vor primi. să vă facă să vă întăriţi în putere. Dumnezeu are căile Lui de a aduce aceste binecuvântări glorioase în vieţile noastre. bogăţiile nepătrunse ale lui Cristos . curăţia şi viaţa veşnică se găsesc numai în Cristos.

În plus. transformare şi plenitudine a vieţii.. Această ameninţare secundară va fi examinată pe larg în capitolul următor. Ori de câte ori ne îndoim că El este suficient. „Căci poporul Meu . noi L-am părăsit într-o oarecare măsură prin limitarea a tot ceea ce este El menit să fie în vieţile noastre. şi-a săpat puţuri. care nu ţin apă. Doar Isus aduce libertate spirituală.este singurul care poate oferi viaţă din belşug. creştere spirituală şi victorie spirituală.. puţuri crăpate.” – Ieremia 2.13b . cedarea în faţa acestei ameninţări primare duce mereu la ameninţarea ulterioară: întoarcerea la sfatul lumesc.

ei îşi săpau practic puţuri care se dovedeau să fie sparte. Aceasta se aseamănă cu ceea ce a făcut Israel când L-a părăsit pe Domnul. Capitolul 17 Doctrine străine Aceia din lumea Bisericii care transmit mai departe poporului lui Dumnezeu aceste sisteme psihologice eronate ale omului sunt de fapt implicaţi în învăţarea de doctrine străine. care este părăsirea Sfetnicului nostru Minunat. Dumnezeu ne-a dat avertizări categorice împotriva unei asemenea practici. Puţuri crăpate Când Israel L-a părăsit pe Domnul. şi-a săpat puţuri. Izvorul apelor vii. care nu ţin apă” (Ieremia 2. Israel a devenit vulnerabil în faţa ispitelor sistemelor religioase idolatre. Ne făurim sisteme umane de susţinere. Aceste puţuri religioase nu puteau de fapt să ţină apa care era necesară pentru trăirea vieţii în modul lui Dumnezeu. Sistemele nu vor ţine apa. Nu putem vedea că dacă Dumnezeu nu este sursa. Vor fi pline de lacune. Când poporul Dumnezeului viu şi adevărat a început să se întoarcă la aceşti dumnezei falşi. sistemele de gândire vor fi eronate şi deficiente. Aceasta este ceea ce face Biserica Domnului Isus Cristos de astăzi prin căutarea aportului umanist al teoriilor psihologice ale lumii. a căutat să colecteze un fel de „apă înlocuitoare” prin care să trăiască. „Căci poporul Meu . revigorare şi alimentare.. Prin părăsirea Domnului. lumeşti de peste tot în jurul lor.Întoarcerea la sfatul lumesc Întoarcerea la sfatul lumesc este cea de-a doua din cele două ameninţări majore pentru consilierea în modul lui Dumnezeu din cadrul Bisericii.. Această a doua ameninţare este o consecinţă inevitabilă a cedării în faţa primei ameninţări. puţuri crăpate. Nu vor oferi o consiliere în modul lui Dumnezeu. Aceia care consideră că Domnul Isus Cristos şi Cuvântul Său nu sunt suficiente pentru nevoile de consiliere ale oamenilor vor sfârşi căutând răspunsuri suplimentare în sistemele psihologice ale lumii.13b). .

Această problemă a fost urgentă pentru apostolul Pavel. decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinţă. Trebuie să acordăm aceeaşi prioritate acestei probleme în vieţile noastre. . Doctrinele străine sunt clar evidente astăzi în perspectivele de consiliere ale multor biserici. nu este surprinzător că mitul şi speculaţia caracterizează sistemele de consiliere psihologică ale omului. a trebuit să se spună la oameni diferiţi să nu înveţe „doctrine străine” sau „alte învăţături”. presupuneri ş i presupozi ţ ii periculoase abund ă în min ţ ile întunecate ale omenirii nerăscumpărate. Aşadar. p ă reri. sentimentelor. care încurajează şi încearcă să justifice o asemenea abordare a consilierii.„După cum te-am rugat. în lucrările şi bisericile noastre. este o doctrină străină care trebuie să fie expusă şi respinsă. motivaţiilor şi atitudinilor. Apoi. Mitul psihanalizei Psihanaliza este un mit pe care mulţi din lumea bisericii o percep ca tehnică de consiliere validă. Deşi Domnul ne-a avertizat să nu dăm atenţie unor asemenea presupuneri lumeşti.3-4) Din zilele de început ale Bisericii. fantezii. la plecarea mea în Macedonia. mulţi creştini dau şi primesc cu aviditate sfat bazat pe asemenea gândire umană nefondată. aşa fac şi acum” (1 Timotei 1. Mituri şi speculaţii Aceste cuvinte din 1 Timotei indică faptul că mitul şi speculaţia sunt legate de învăţarea de doctrine străine. Asemenea doctrine inacceptabile ar cuprinde toată învăţătura care este străină Cuvântului lui Dumnezeu. El l-a rugat pe Timotei să rămână la Efes pentru a confrunta acest pericol. Există un alt „Clişeu tip umbrelă” popular. chiar necesară. să rămâi în Efes. învăţătorii şi consilierii acestor biserici trebuie să fie instruiţi cu toată seriozitatea să nu înveţe abordările lor nebiblice de consiliere. consilierul caută explicaţii şi înţelegeri prin examinarea istoriei relaţiilor şi experienţelor acelei persoane. Această procedură este folosită în multe abordări diferite atât de profesionişti pregătiţi cât şi practicieni autodicta ţ i. ca să porunceşti unora să nu înveţe pe alţii altă învăţătură şi să nu se ţină de basme şi de înşirări de neamuri fără sfârşit. care dau naştere mai mult la certuri de vorbe. Superstiţii. Conducătorii. când sunt dezvăluite răspunsuri lăuntrice la probleme. persoane individuale şi evenimente. Dacă vreun principiu de consiliere nu poate fi găsit în Cuvântul lui Dumnezeu. fabule. În cadrul acestei tehnici în mod esen ţ ial consilierul încurajează consiliatul să realizeze o evaluare introspectivă a gândurilor.

După mulţi ani de creştere şi slujire creştină. întrucât şi eu am fost apucat de Cristos Isus. El mergea înainte spre ţelul de a ajunge să-L cunoască pe Domnul mai bine: „Ba încă. dar fac un singur lucru. încercarea de a-i ajuta pe creştini prin explorarea trecutului lor este asemenea încercării de a găsi viaţă prin săparea într-un cimitir. pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu.” Direcţiile introspective şi retrospective ale omului În consilierea psihanalitic ă . Asemenea speculaţie nu poate fi dovedită în privin ţ a umanit ă ţ ii în general. Direcţiile lui Dumnezeu orientate ascendent şi spre viitor Direcţiile umaniste introspective şi retrospective sunt pline de pericolul morţii. speranţa şi însăşi viaţa noastră. precum şi a resurselor pentru o schimbare necesară. uitându-l. se găsesc toate în relaţia noastră cu Cristos.CLIŞEU TIP UMBRELĂ # 7: „Problemele oamenilor sunt înrădăcinate în trecutul lor şi. faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Cristos Isus. Evaluarea şi explicarea vieţilor noastre. fiindcă sunt direcţiile opuse sfatului lui Dumnezeu. Şi . De fapt. dacă trebuie să descoperim soluţii pentru prezent. Cine este El. alerg spre ţintă. în Cristos Isus” (Filipeni 3. persoana care caut ă ajutor este direcţionată introspectiv şi retrospectiv pe temeiul presupoziţiei că vieţile oamenilor pot fi explicate de însumarea totală a experienţelor lor de la naştere până în prezent. Mai mult. În schimb. dar alerg înainte. căutând să-l apuc. o călătorie introspectivă în lăuntrul şi trecutul său nu era speranţa progresului său. În Împărăţia cerului vieţile sunt transformate şi dezvoltate prin privirea îndreptată înainte (viitor) şi în sus (ascendent). alerga înainte şi privea în sus. prin urmare trebuie să examinăm amănunţit trecutul fiecărei persoane. „Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit. În multe privinţe.. . eu nu cred că l-am apucat încă. Fraţilor. Domnul meu. el îşi dădea la o parte trecutul. ea nu se aplic ă sigur credincioşilor în Domnul Isus Cristos. Totuşi. ce a făcut El.12-14).. apostolul Pavel a admis cu umilinţă că nu atinsese plinătatea a tot ce avea Dumnezeu pentru el când i-a salvat sufletul. uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte. ce ne oferă El nouă şi ce poate face El în şi prin noi este locul unde găsim înţelegerea profundă. şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere.

Pe de altă parte.” Credincioşii în Isus Cristos sunt chemaţi să-şi focalizeze atenţia asupra lucrurilor de sus. o viaţă în care „Cristos este totul şi în toţi” (Coloseni 3. Această viaţă nouă nu se găseşte în sine sau în circumstanţe sau în orice altă resursă pământească. promisiunilor şi resurselor Lui. El răspundea chemării de sus. nu la cele de pe pământ. adică asupra lucrurilor cere şti. Mitul controlului gândirii subconştiente Controlul gândirii subconştiente este un alt mit al consilierii speculative îmbărţişat de mulţi oameni din bisericile contemporane. Căci vor aţi murit. şi viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Adevărata viaţă creştină pe care intenţionează Dumnezeu ca noi s-o trăim poate fi dezvoltată doar atunci când căutăm zilnic pe Domnul. asupra circumstanţelor noastre. Cei care şi-au pus credinţa lor în Domnul Isus au murit pe cruce cu El. frustrare şi lipsa rodniciei din cauza falimentului spiritual al firii pământeşti. Asemenea perspectiv ă p ă mânteasc ă rezult ă în stagnare spirituală. Apoi. adevărul. 8 şi 10).să-L cunosc pe El” (v. speranţă şi împlinire prin dragostea. găsind în El tăria noastră.3. a voinţei şi abilităţilor noastre. Un alt clişeu popular exprimă această perspectivă. mila şi harul lui Dumnezeu. Viaţa cea nouă care este disponibilă tuturor ucenicilor Domnului este „ascunsă cu Cristos în Dumnezeu”. Se găseşte doar în Cristos. această perspectivă cerească oferă sens. Această doctrină străină susţine că vieţile oamenilor sunt controlate de ceea ce se află în minţilor lor sub nivelul gândurilor conştiente. 11). Făcând astfel. speranţa noastră şi toate lucrurile. Tatăl a pus capăt vieţilor lor vechi la răstignirea Fiului Său.2-3 subliniază cu putere această chemare de sus a lui Dumnezeu: „Gândiţi-vă la lucrurile de sus. Aceasta presupune concentrarea asupra Domnului ş i asupra scopurilor. Aceasta va presupune concentrarea asupra noastră. Motivul ultim pentru care trebuie să căutăm lucrurile cereşti şi să nu urmărim lucrurile pământeşti este dat în versetul 3. creştinii nu trebuie să-şi focalizeze atenţia lor asupra lucrurilor de pe pământ. înţelepciunea noastră. Umblarea cu Domnul în aceste direcţii înspre înainte şi în sus (cer) ne permite să experimentăm tot mai mult realităţile Lui „Cristos care este viaţa noastră”. Coloseni 3. CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 8: . cereşti a Domnului de a creşte în cunoaşterea lui Dumnezeu.

speranţa omului de victorie şi libertate nu stă în încercarea de aducere la suprafaţă a acestor presupuse gânduri subconştiente. Problemele lipsei de evlavie şi ale păcătoşeniei sunt umbrite de un nou vocabular patologic al bolilor şi tulburărilor. Învăţarea de a gândi aşa cum gândeşte Domnul este sigur o resursă mai mult decât suficientă pentru eliberarea din orice control real (sau imaginar) al gâdurilor subconştiente. dacă vor dori să găsească ajutor real. Gândirea cerească este sigur posibilă pentru copiii lui Dumnezeu. Asemenea afirmaţii nu înseamnă că. în loc de păcatul beţiei.„Oamenii sunt controlaţi de probleme îngropate în gândirea lor subcon ş tient ă ş i. în locul păcatului lăcomiei sau poftei nesăţioase şi avide. La . Totuşi. din moment de „noi avem gândul lui Cristos” (1 Corinteni 2. prin urmare ei trebuie s ă dezv ă luie aceste probleme. remediile adevărate ale lui Dumnezeu pentru problemele reale sunt trecute cu vederea în locul remediilor false ale omului pentru probleme imaginate.” S-ar putea sau nu să fie demonstrat să aceasta este o modalitate de atac pe care diavolul o poate folosi ca să-i înlănţuie pe necredincioşi (sau chiar pe credincioşii care trăiesc după îndemnurile firii pământeşti).31). Nu trebuie să negăm că omul are boli fizice reale. Speranţa omului se află în schimb în venirea la Cristos ca Domn şi Mântuitor. de fapt consilierii biblici trebuie să nege problemele psihologice actuale care pot dăuna omenirii. Conceptele biblice ale gândirii neevlavioase şi comportamentului păcătos dispar cu tristeţe din învăţătura şi consilierea multor lideri de biserici. Duhul lui Cristos locuieşte în oamenii Lui ca să le descopere prin Scripturi gândul Domnului. iar acest aspect fizic poate contacta boli şi poate funcţiona neadecvat. În consecinţă. Isus a spus. dacă acest lucru este posibil sau nu. Li se spune că suferă de pe urma unei tulburări obsesive la cumpărături. Adevărata consiliere biblică nu este o chestiune de aducere a teologiei eronate a ştiinţei creştine în sfera consilierii. nu înseamnă refuzul recunoaşterii unor asemenea probleme ca tulburări ale creierului sau boli genetice ale creierului. şi apoi învăţarea de a gândi şi de a trăi după standardul gândirii lui Dumnezeu. Scripturile descriu omul având un aspect fizic al constituţiei lui. Miturile bolii mintale şi ale comportamentului bolnav O altă doctrină străină în lumea Bisericii este fabulaţia că gândirea şi comportamentul indezirabile sunt de fapt boală mintală şi comportament bolnav.16). ci cei bolnavi” (Luca 5. Biblia nu interzice lucrarea de slujire medicală pentru oamenii bolnavi. A fi devotat Cuvântului lui Dumnezeu. „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor. în locul teoriilor psihologice ale omului. Oamenilor li se spune ast ă zi c ă sufer ă de boala alcoolismului.

Încă o dată.2). dacă dezechilibrul este cauza sau efectul gândirii şi comportamentului greşit se află în sfera incitantă a incertitudinii. Ideal ar fi ca medici capabili (inclusiv cei competenţi în labirintul complex al organului fizic al creierului) să se poată ocupa de nevoile fizice ale oamenilor. ori de câte ori un credincios care lucrează în domeniul sănătăţii mintale lasă deoparte pregătirea lui filozofică lumească şi îndrumă oamenii în nevoie spre Domnul şi resursele Lui. locul meu de . În consecinţă. noi toţi ar trebui să ne încurajăm unii pe alţii să adoptăm confesiunea lui David despre Domnul. ambele nevoi fizice şi de altă natură sunt tratate acum de o nouă preoţie a psihiatrilor care pot recomanda medicamente pentru probleme fizice. Dumnezeu va folosi acea persoană într-un mod minunat. se poate dezvolta o dependenţă nesănătoasă şi inutilă orientată spre soluţii chimice pentru nevoi fizice (şi chiar emoţionale). dacă sunt implicate sau nu instrumente umane. Doar Domnul este Cel care poate valida pe deplin opţiunile medicale. Totuşi. cei pe care Domnul îi foloseşte sunt folosiţi în pofida pregătirii lor în teoriile psihologice umanist-speculative şi nu pe baza unei asemenea pregătiri. „Da. Da. Pe lângă aceasta. suflete. Cu regret însă. încrede-te în Dumnezeu.14). „Doamne. chiar asemenea probleme ca „dezechilibre de natură chimică” sunt potenţial valide pentru constituţia fizică a fiinţelor umane. Turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina. cât şi al consilierului spiritual biblic prescris. Totuşi. scutul meu. În cele din urmă. modul de evaluare a tuturor acestor dezechilibre posibile se elucidează deseori cel mai bine de tehnologia medicală. Totuşi. speranţa şi suficienţa lui. Biblia îndreaptă oamenii aflaţi în nevoie spre Domnul. aceasta nu înseamnă că oamenii cu profesii în domeniul sănătăţii mintale nu pot fi niciodată folosiţi de Dumnezeu. Tu eşti stânca mea în care mă ascund. El este Stânca şi Ajutorul meu. mulţi căutători şi de asemenea persoane care ajută presupun neadecvat că tratamentul medicamentos este o parte esenţială a asitării celor mai multe suflete în nevoie. în timp ce oferă răspunsuri filozofice umaniste pentru problemele de altă natură decât cea fizică. tăria care mă scapă şi întăritura mea!” (Psalmul 18. Această tendinţă uzurpă din ce în ce mai mult atât rolurile medicului biblic autorizat. izbăvitorul meu! Dumnezeule. Tu eşti stânca mea.Luca se face referire ca la „doctorul preaiubit” (Coloseni 4. în Dumnezeu este stânca puterii mele. căci de la El îmi vine nădejdea. nu ca la un anume credincios renegat care trebuie să părăsească profesia medicală. cetăţuia mea. Nicio altă cale nu va întâmpina vreodată nevoile lor cele mai profunde. în timp ce creştini evlavioşi. poate oferi puterea susţinătoare necesară sau poate produce plenitudinea dorită. Aşa cum s-a afirmat mai înainte. maturi se pot ocupa de nevoile spirituale. În plus. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul şi slava mea.

Am fost expus pentru prima dată la această denaturare specifică a Scripturii în 1967. Abraham Maslow. „acest pasaj din Scriptură ne învaţă să ne ocupăm şi să învăţăm să ne iubim pe noi înşine tot mai mult în modul în care ar trebui. care a deschis uşa pentru o expunere a Scripturilor subtilă şi înşelătoare. ale emisiunilor creştine de la radio cu cea mai bună cotare şi ale bisericilor evanghelice frecventate foarte bine indică astăzi că aceste mesaj eronat al iubirii de sine predomină prin biserici. Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. dacă doresc să aibă vieţi împlinite şi eficace.35-40). Textul pentru mesajul lui deplorabil. un învăţător al Legii. este: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi». cu toată inima ta. vorbitorul a făcut o afirmaţie firească instigatoare. „Şi unul din ei. Alfred Adler. I-a pus întrebarea următoare: «Învăţătorule. asemenea ei. totuşi de neuitat. a adăugat el. După a fost citit acest pasaj din Cuvântul lui Dumnezeu. Afirmaţia lui a fost: „În general oamenii nu se iubesc cu adevărat pe ei înşişi aşa cum ar trebui.5-8). a fost din Evanghelia după Matei. pe când slujeam ca pastor de tineret în sudul Californiei. Această doctrină străină a fost dezvoltată de psihologi seculari ca şi Carl Rogers. încredeţi-vă în El.” „De aceea”. William James şi Eric Fromm. ca să-L ispitească. cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Vorbitorul invitat era de la un seminar evanghelic important. Denaturarea severă a Cuvântului lui Dumnezeu a instituit această afirmaţie anti-biblică în cursul predominant al învăţăturii şi consilierii bisericii moderne.” Mesajele cărţilor religioase cele mai bine vândute. Mitul iubirii de sine O iluzie populară de consiliere cu impact enorm în lumea bisericii este mitul iubirii de sine. Ei bine. ea deformează perspectiva generală a Scripturilor pe care orice credincios trebuie s-o aibă cu privire la sine şi la . Iar a doua. Popoare.” Mai târziu a concluzionat: „În ultimă instanţă.adăpost. vom fi chiar în stare să ajungem la chestiunea mai importantă a iubirii lui Dumnezeu. în orice vreme. Biserica noastră trimisese grupul de liceeni într-o tabără de tineri la unul dintre cele mai mari şi mai respectate Centre creştine de conferinţă din statul respectiv. care este cea mai mare poruncă din Lege?» Isus i-a răspuns: «Să iubeşti pe Domnul. Mulţi se vor întreba de ce ar trebuie să fie contestată această învăţătură.” El a afirmat în continuare. Dumnezeul tău. În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii” (Matei 22. Această teorie susţine că oamenii trebuie să înveţe să se iubească pe sine. pe de o parte. vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru” (Psalmul 62. vom fi în stare să iubim pe alţii pe măsură ce învăţăm să ne iubim cum se cuvine pe noi înşine. „În cele din urmă.

Totul în Cuvântul lui Dumnezeu este legat de iubirea lui Dumnezeu şi iubirea altora.2 şi 12. Înţelegerea temperamentului cuiva este percepută acum de unii oameni ca o cheie pentru maximizarea dezvoltării ca persoană.” El ne porunceşte să acordăm atenţie plină de iubire altora pe care noi toţi ne-o acordăm nouă înşine în mod firesc şi egoist. Suntem avertizaţi în mod repetat în Cuvântul lui Dumnezeu să nu adăugăm la el sau să nu extragem nimic din el (vezi Deuteronom 4. şi Apocalipsa 22. Isus a spus că există două porunci în acest mesaj pe care-l oferea. Fără ca Domnul să fie prezent şi activ în vieţile . În al treilea rând şi cel mai critic dintre toate. Când Isus ne spune să „iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. acest mesaj contravine radical chiar pasajul din care s-a învăţat mitul iubirii de sine. Isus a spus că totul din Scriptură atârnă de aceste două porunci. nu trei. învăţătura aceasta falsă inversează prioritatea pe care o dă Isus în aceste două porunci. În primul rând. Pe de altă parte. Asemenea fabula ţ ie vine din ad ă ugarea la Cuvântul lui Dumnezeu. când acest mit al iubirii de sine este impus greşit învăţăturii lui Isus. 2 şi 10). Matei 22.18-19).32. Nu există nimic rămas în Cuvântul lui Dumnezeu care să aibă legătură cu această a treia poruncă imaginară de a învăţa să ne iubim pe noi înşine. Aceasta este o problemă foarte gravă în sine. Învăţătura lui Isus de aici este menită să însărcineze oamenii în viaţă să se concentreze pe învăţarea iubirii lui Dumnezeu cu toată fiinţa lor.Dumnezeu.5-6. Isus nu ne-a poruncit să mergem şi să învăţăm să ne iubim pe noi în ş ine. Proverbe 30. Trei erori semnificative Există trei erori semnificative în această expunere a iubirii de sine doar din acest pasaj. În al doilea rând. Iubirea lui Dumnezeu „este cea dintâi şi cea mai mare poruncă.” Pe de altă parte. Asemenea probleme au fost tratate în locuri diferite de-a lungul acestei cărţi (vezi mai ales Cap. oamenii sunt trimişi să se concentreze pe a învăţa să se iubească pe ei înşişi?!? Asemenea rezultat este diametral opus cu ce intenţiona Isus să insufle în vieţile oamenilor. Alte mituri de consilire populare Există multe alte mituri populare de consiliere care au pătruns în viaţa şi lucrarea bisericilor şi organizaţiilor religioase din zilele prezente.35-40. Unii cre ş tini au ajuns mai interesa ţ i în examinarea tipurilor lor de temperament decât în a se familiariza mai mult cu trăsăturile distinctive ale naturii lui Isus. Printre ele sunt domeniile captivante ale analizei temperamentale şi ale ordinii după naştere.

noastre, orice persoan ă de pe p ă mânt va manifesta un tip de temperament „Adamic depravat”. Indiferent de tipurile de temperament pe care ni le-ar atribui alţi oameni, Dumnezeu doreşte în esenţă să transforme temperamentele noastre tot mai mult după chipul Fiului Său preaiubit. De fapt, oamenii au nevoie de o consiliere care să-i îndepărteze de la focalizarea asupra atributelor fireşti şi, în schimb, să-i îndrepte spre o înţelegere mai aprofundată a Domnului Isus Cristos. Conformarea faţă de Cristos este ceea ce doreşte Domnul pentru vieţile noastre. Asemenea transformare spirituală este determinată de Duhul lui Dumnezeu care lucrează în inimile celor care privesc în Cuvântul lui Dumnezeu pentru a vedea gloriile caracterului Fiului lui Dumnezeu. „Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Corinteni 3.18). De asemenea, teoriile ordinii după naştere găsesc o acceptare nefondată în cadrul comunităţii creştine. În această sferă de gândire, locul unei persoane în succesiunea naşterii este perceput ca stabilind anumite tendinţe şi atitudini inerente care vor deveni o influenţă decisivă majoră în viaţa acesteia. Deşi teoreticienii ar putea pleda pentru un caz aparent plauzibil în aceste privinţe printre oamenii nerăscumpăraţi ai lumii, o asemenea perspectivă nu deţine niciun loc valid în gândirea copiilor răscumpăraţi ai Domnului. În vieţile noastre, elementele hotărâtoare ale creşterii şi dezvoltării adecvate sunt legate de realităţile care apar odată cu orice naştere din nou spirituală, şi nu din ordinea naşterii fireşti. „Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: «Trebuie să vă naşteţi din nou»” (Ioan 3.6-7). „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Cristos din morţi” (1 Petru 1.3). „Căci, dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă. Cele vechi sau dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi” (2 Corinteni 5.17). Speculaţie sau credinţă De ce este atât de necesar să expunem şi să evităm aceste „mituri” şi „doctrine străine”? Fiindcă asemenea idei nebiblice „dau naştere mai

mult la certuri de vorbe, decât fac să înainteze lucrul lui Dumnezeu prin credinţă” (1 Timotei 1.4). Lucrarea lui Dumnezeu în şi cu vieţile noastre are loc prin credinţă. Domnul îndreaptă vieţi, restaurează vieţi şi conduce vieţi prin credinţă, nu prin speculaţie. Dumnezeu atinge şi schimbă oamenii când ei îşi pun încrederea în El şi în Cuvântul Său. Speculaţia are de-a face cu presupuneri, presupoziţii şi teorii umane, care nu sunt demne de încredere. Asemenea perspective lumeşti şi nedemne de încredere împiedică lucrarea pe care doreşte Dumnezeu s-o facă, o lucrare care este realizată prin credinţa în Dumnezeu şi adevărul descoperit al Cuvântului Său. „Deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: «Cel neprihănit va trăi prin credinţă»” (Romani 1.17). „Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11.6). „Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvântul Tău” (Psalmul 119.42). „Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale” (Psalmul 119.74). „Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta” (Psalmul 119.114). Înţelepciunea omului, nu înţelepciunea lui Dumnezeu Un alt mod de evaluare a tuturor acestor probleme care ţin de mituri şi doctrine străine este să observăm că ele sunt înţelepciune umană, nu înţelepciunea lui Dumnezeu. 1 Corinteni 1.18-21 revelează cât de importantă este distincţia între înţelepciunea umană şi înţelepciunea divină: „Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci este scris: «Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi şi voi nimici priceperea celor pricepuţi». Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în în ţ elepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a g ă sit cu cale s ă mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii.”

Înţelepciunea lui Dumnezeu de a salva vieţi prin moartea Fiului Său pe cruce sună nebuneşte pentru cei care pier şi care nu vor ceda înaintea căilor lui Dumnezeu. Totuşi, mesajul este de fapt puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor care cred. În ţ elepciunea lui Dumnezeu face de fapt înţelepciunea umană nebunie, din moment ce omul nu poate nici măcar să iniţieze o relaţie cu Dumnezeu prin toată înţelepciunea lui umană. De aceea, Dumnezeu doreşte să demoleze şi să distrug ă aceast ă în ţ elegere deplasat ă ş i stupid ă pe care omul o promovează prin speculaţiile lui cele mai strălucite. 1 Corinteni 3.19-20 adaugă mai multă luminare cerească la această temă: „Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: «El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor». Şi iarăşi: «Domnul cunoaşte gândurile celor înţelepţi. Ştie că sunt deşarte».” „Nebunie” este estimarea lui Dumnezeu pentru înţelepciunea care vine de la marii gânditori umani. Consideraţi implicaţiile acestui adevăr remarcabil şi umilitor. Atât cât Îl priveşte pe Dumnezeu, contemplările cele mai profunde ale omului sunt marcate de absurditate, lipsă de bun simţ şi nebunie. Mai mult decât atât, Dumnezeu a fost mereu conştient pe deplin de teoriile care vor fi generate de Freud, Jung, Adler, Maslow şi toate celelalte genii psihologice respectate de oameni: „Domnul cunoaşte gândurile celor înţelepţi.” Totuşi, observaţi pronunţarea Lui finală în legătură cu raţionamentele lor: „Ştie că sunt deşarte.” Aceasta înseamnă că raţionamentele lor sunt zadarnice şi inutile pentru scopurile lui Dumnezeu în vieţile oamenilor. Prin urmare, de ce oare ar dori Biserica Domnului Isus Cristos să integreze asemenea teorii falimentare în mesajul şi lucrarea ei? Programe de recuperare prin eforturi personale în 12 etape În cadrul dezbaterii despre înţelepciunea umană, o abordare de consiliere acceptată pe scară largă de lumea bisericii necesită o anumită evaluare. Această abordare este „Programul de recuperare prin eforturi personale în 12 etape.” Multe biserici dezvoltă programe de grupuri mici bazate pe aceşti doisprezece paşi care îşi au originea în mişcarea alcoolicilor anonimi. În general, Scriptura este corelată într-o anumită măsură cu aceste principii declarate pentru a oferi programului un ton sau un accent creştin. Apoi, oameni suferinzi sau în nevoie se adună împreună după natura problemelor lor comun exprimate, precum: alcool, temeri, droguri, relaţii nesănătoase şi multe alte suferinţe.

O altă parte a răspunsului provine din faptul că unele grupuri în doisprezece paşi îmbrăţişează diferite realităţi spirituale pe care Dumnezeu le binecuvântează şi le foloseşte. Dacă aceasta era natura Dumnezeului nostru. am avut multe dintre aceste mărturii validate substanţial şi extensiv. n-a avut vreodată totul perfect din punct de vedere teologic şi spiritual. cu excepţia lui Isus. milă. gruparea oamenilor împreună în jurul necazurilor lor comune şi a deficienţelor personale stabileşte un fel de societate de compătimire mutuală. Totuşi. Pe lângă aceasta. dragoste. Problema se ridică la premiza acestor programe. exagerată sau artificială.Mărturiile nenumăraţilor participanţi creştini dau impresia că binecuvântări mari ale lui Dumnezeu însoţesc în mod caracteristic aceste programe. Unele grupuri exercită măsuri biblice de adevăr. În timpul celor treizeci de ani de lucrare. Unii creştini implicaţi relatează modul în care au ajuns să cunoască pe Domnul printr-un asemenea grup. Cum este posibil ca mărturii valide ale roadei spirituale să provină dintr-o mişcare denaturată semnificativ de prezenţa presupunerii umane inutile? Ei bine. Programele sprijinesc afirmaţii de genul: „Sunt un alcoolic în recuperare” sau „Sunt un violator (agesor sexual) în recuperare”. participanţ ii sunt încuraja ţ i s ă adopte confesiuni nebiblice care contravin identităţii lor adevărate în Cristos. speranţă. Un credincios care este în robie faţă de beţie nu este „un alcoolic în recuperare”. compasiune şi umilinţă. Totuşi. în locul unei relaţii comune cu Domnul Isus Cristos. după ce recunoaştem toate acestea. Mai mult decât atât. În plus. creştinul respectiv este un copil al lui Dumnezeu care trebuie să înveţe să trăiască în iertarea şi victoria ce sunt disponibile tuturor celor ce sunt făpturi noi în Cristos. Problemele susţinute împreună pot deveni centrul părtăşiei. Alţii mai vorbesc de un interes înnoit şi o foame după Dumnezeu. În schimb. credinţă. iar apoi încercând să potriveşti pasaje din Scripturi doveditoare pentru fiecare din ele. decât identitatea prin relaţie cu Cristos. sunt preocupat de prezenţa impregnantă şi influenţa contaminatoare a înţelepciunii umane care însoţeşte în general „Programele în 12 etape”. deşi câţiva din aceşti doisprezece paşi pot fi uşor adaptaţi la Cuvântul lui Dumnezeu. nu există nici măcar o justificare spirituală pentru dezvoltarea şi sprijinirea acestor programe . cu ceilalţi încercarea de a face principiile să pară biblice poate sfârşi în a fi forţată. Asemenea mărturisiri exprimă mai degrabă o identitate de păcat şi faliment. Începând cu doisprezece principii umane. Alţii relatează cum şi-au alinat suferinţa şi neliniştea lor. Duhul Sfânt poate găsi un loc sigur pentru a lucra în asemenea inimi. parte a răspunsului se află în faptul că Dumnezeu nu este un Fariseu acuzator. Dumnezeu nu cere ca noi să avem o teologie biblică impecabil corelată şi perfect aplicată înainte să vină în ajutorul nostru sau să facă o lucrare de îndurare şi har printre noi. creeaz ă o predilec ţ ie lumească întărită. niciunul dintre noi n-am vedea lucrarea Sa în şi prin vieţile noastre. Nimeni.

în timp ce căutăm cu sinceritate şi ardoare să părăsim înţelepciunea omului. nu Duh O manieră finală în care vom estima aceste probleme ce presupun mituri şi doctrine străine este să luăm în considerare faptul că ele sunt probleme ale firii. în anul secetei nu se teme şi nu încetează să aducă rod». este ceea ce transformă vieţile. În acest capitol. şi frunzişul lui rămâne verde. Fire. trebuie să ne adunăm ca ucenici ai Lui în biserici. în grupuri mici şi în cadru relaţional de unu la unu. În consecinţă.” Diferenţa între fire şi Duh este la fel de radicală ca diferenţa între blestem şi binecuvântare. sunt blestemaţi. locuieşte în locurile arse ale pustiului. într-un pământ sărat şi fără locuitori. nu se teme de căldură. dorind să ne alipim întru totul de înţelepciunea lui Dumnezeu. dacă renun ţ ă la „Programele de recuperare prin eforturi personale în douăsprezece etape” în favoarea realităţilor biblice de neînlocuit ale lui Dumnezeu. Cei care îşi pun speranţele lor în firea omului. Ucenicia centrată pe Cristos. . Dumnezeu restaurează vieţile şi le transformă în ceea ce doreşte El să devină. Ieremia 17. Modelul lui Dumnezeu pentru recuperare este în primul rând acela de a invita oamenii să înceapă să-L urmeze pe Domnul. nu Duhul lui Dumnezeu. în resursele umane fireşti.5-8 prezintă câteva din diferenţele drastice între aceste două resurse: „Aşa vorbeşte Domnul: «Blestemat să fie omul care se încrede în om. nu ale Duhului. cei care se încred în teoriile psihologice concepute de firea omului vor avea parte de acest blestem care este inerent firii pământeşti.care depind în mare măsură de înţelepciunea omului. Sursa unor asemenea sisteme este firea omului. Vieţile lor ajung ca locurile aride ale pustiului. care se sprijineşte pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul! Căci este ca un nenorocit în pustiu şi nu vede venind fericirea. Prin urmare. Biserica Domnului va câştiga mult şi nu va pierde nimic. căutând împreună să-L cunoaştem mai bine. avându-L pe Cristos ca centrul atenţiei noastre. Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile spre râu. Apoi. În acelaşi timp. presupunând rugăciune şi studiul Bibliei împuternicite de Duhul. am acordat atenţie la diferite perspective de consiliere care sunt infiltrate cu teorii psihologice şi filozofii centrate pe sine. fără să cunoască vreodată adevărata abundenţă a vitalităţii spirituale. putem da glorie şi mulţumiri lui Dumnezeu pentru tot ce face în orice grup sau mişcare. când vine.

Duhul ne-a adus mesajul Evangheliei prin câteva mijloace prin care am auzit adevărul despre păcatul nostru şi despre mântuirea în Isus Cristos. de odinioară. fiindcă „carnea (firea) nu foloseşte la nimic”. Isus a vorbit despre acest contrast semnificativ între firea pământească şi Duhul Sfânt. suntem atât de nechibzuiţi încât să credem că putem creşte. viaţa spirituală trebuie să vină iniţial şi continuu din prezenţa şi lucrarea Duhului Sfânt. Ne-am pus încrederea noastră în Domnul Isus ca să ne mântuiască şi ne-am născut din nou prin Duhul lui Dumnezeu de sus. În acelaşi mod. Resursele fireşti ale sistemelor umaniste de consiliere nu pot oferi niciun beneficiu care dăruieşte sau dezvoltă viaţă în Împărăţia lui Dumnezeu. Galateni 3. Acum. Apoi Duhul Sfânt ne-a convins de realitatea nevoii noastre şi siguranţa lui Isus ca Mântuitor. Vieţile lor devin asemenea pomilor înverziţi şi roditori care cresc pe malurile unui râu abundent. carnea nu foloseşte la nimic. Mă doare inima când văd Biserica lui Isus Cristos încercând să integreze adevărul biblic şi teoria psihologică.63). orice copil al lui Dumnezeu poate să crească şi să prisosească în această viaţă veşnică doar prin lucrarea continuă a Duhului Domnului. vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească?” Noi care-L urmă m pe Domnul am început această umblare spirituală prin lucrarea Duhului lui Dumnezeu.3 aduce în această discuţie o întrebare irezistibilă cu răspuns biblic clar: „Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul. ne putem dezvolta şi progresa în această viaţă nouă în Cristos prin născociri fireşti umane? Tragic este faptul că mulţi din lumea bisericii care se sprijină pe integrarea teoriilor psihologice ale omului vor trebui să răspundă: „Da.” (Ioan 6. Adevărata viaţă. „Duhul este acela care dă viaţă. prin credinţa în Isus Cristos. Aceasta este binecuvântarea ce se află peste cei care se încred în resursele de consiliere cereşti ale Sfetnicului nostru Minunat şi ale Duhului Sfânt prin Cuvântul Său. Orice copil al lui Dumnezeu a primit viaţă veşnică când s-a născut din nou prin Duhul lui Dumnezeu. cei care îşi pun speranţa lor în ceea ce poate face Domnul prin Duhul Său sunt pe deplin binecuvântaţi. Asemenea vieţi aduc mereu rod îmbelşugat şi locuiesc în seninătate spirituală chiar în vremuri de stres şi dificultate circumstanţială. noi suntem aşa de nechibzuiţi!” CLIŞEUL TIP UMBRELĂ # 9: .Pe de altă parte. Am început prin Duhul.

vrea să-i împiedice pe oameni să intre în această plinătate a vieţii. Cuvântul lui Dumnezeu interzice categoric credincio ş ilor acceptarea îndrumării care se bazează pe speculaţiile filozofice ale unui „medic al minţii”. este asemenea comparaţiei merelor şi toxinelor. tradiţii ale oamenilor şi principii lumeşti fundamentale care-i vor lua captivi pe oameni. Trebuie să „luăm seama ca nimeni” să nu ne influenţeze vieţile printr-o asemenea gândire. Isus a spus: „Hoţul nu vine decât să fure. Raţionamentul pare legitim la suprafaţă. Duşmanul sufletelor oamenilor. Există viaţă din abundenţă în adevărul şi realitatea că Isus se îngrijeşte. Scripturile nu interzic creştinilor să accepte asistenţa „harului general” din partea unui medic. Aşa cum s-a afirmat înainte. Strategia lui include propagarea unui curent poluat de filozofie umană. să înjunghie şi să prăpădească. şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10. Teoriile psihologice care sunt folosite de „medicul pentru minte” sunt preluate din curentul filozofic poluat al ipotezelor umane. prin urmare. îndepărtându-i de adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. .” Discipolii lui Cristos trebuie să fie alerţi faţă de oricine ar putea să-i „fure cu filosofia” sau „cu o amăgire deşartă”. toată legitimitatea dispare când realizăm că acea comparaţie a „medicului pentru trup” cu „medicul pentru minte” este chiar mai puţin adecvată decât compara ţ ia merelor ş i portocalelor. Vorbind de ameninţarea fundamentală a oilor Lui.8 oferă un asemenea avertisment biblic: „Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă. psihologi clinici creştini bine-intenţionaţi şi chiar liderii bisericii naţionale foarte respectaţi şi renumiţi. Coloseni 2. după datina oamenilor. şi nu după Cristos. operând ca „dumnezeul acestui veac” fals şi uzurpator. Totuşi. Pe de altă parte. De fapt. Această categorie de oameni i-ar include pe terapeuţii declaraţi atei. Eu am venit ca oile să aibă viaţă.„Mergi la un medic atunci când trupul nu funcţionează bine. de ce nu mergi la un medic de minte (psihiatru sau psiholog) atunci când mintea nu-ţi funcţionează adecvat?” Acest clişeu tip umbrelă este în cele din urmă ridicat de unii oameni atunci când Biserica este avertizată în legătură cu integrarea teoriilor psihologice de consiliere.10). Vieţile noastre trebuie să fie îndrumate şi călăuzite doar de ceea ce este „în conformitate cu Cristos”. înşelăciuni deşarte. după învăţăturile începătoare ale lumii.

Într-un asemenea loc de pericol spiritual. căutând cu sinceritate pe Domnul. ei vor ajunge în ultimă instanţă să se întoarc ă la sfatul lumesc. Dorim să urmăm miturile şi doctrinele străine. . Bogăţiile demne de încredere şi infinite ce sunt ale noastre în Cristos se diminuează în estimarea noastră. Integrarea psihologiei în Cuvântul lui Dumnezeu nu mai este percepută ca o ameninţare. Fie ca noi să fim mereu alerţi şi în duh de rugăciune. Atenţia noastră este îndreptată introspectiv şi retrospectiv. noi ne schimbăm de la o percepţie biblică centrată pe Cristos la o perspectivă filozofică centrată pe om. grupul de sprijin pentru recuperare înlocuieşte uşor grupul de ucenicie prin studiul Bibliei. Înţelepciunea umană începe să aibă un apel mai mare decât înţelepciunea lui Dumnezeu. Aceasta-i ceea ce se întâmpl ă când minimalizăm loialitatea sau credincioşia noastră faţă de „Izvorul apelor vii”.Concluzie Ori de câte ori şi în orice măsură posibilă. ci mai degrabă devine aşteptarea plenitudinii pentru noi şi cei pe care dorim să-i ajutăm. Încercăm să încropim o existenţă mizeră în jurul „puţurilor crăpate. Lucrarea Duhului poate fi stinsă de pofta carnal ă dup ă ceea ce satisface firea p ă mânteasc ă . Este deplorabil faptul că mulţi din sânul Bisericii sunt angajaţi în mare măsură în această derivă teologică. în locul iubirii Domnului cu toată fiinţa noastră. În toată această mreajă tragică. Suntem vulnerabili să transferăm aşteptările noastre de la credinţa în Dumnezeu şi Cuvântul Său la încrederea în om şi speculaţiile lui cele mai recente. Fie ca noi să mergem la ei. oamenii lui Dumnezeu Îl părăsesc pe Sfetnicul lor Minunat. să le spunem adevărul în dragoste şi să ne rugăm cu ardoare ca ei să se întoarcă întru totul la Sfetnicul Minunat. Pasiunea noastră devine iubirea de sine. care nu ţin apă”. pe când noutăţile filozofiei umane care sunt finite şi nu inspiră încredere capătă o valoare tot mai mare. astfel încât să nu ne alăturăm rândurilor lor. în loc să privească sus la lucrurile cereşti şi înainte pentru a vedea ce va face Domnul ulterior în vieţile noastre. Clinica psihologică creştină poate părea să ofere mai multă speranţă decât Biserica Domnului Isus Cristos. Dorinţa noastră să aflăm gândul lui Cristos este abătută de căutarea zadarnică să dezvăluim gândirea noastră subconştientă.

în ţ elepciunea filozofic ă a omului ar fi ca o balt ă st ă tut ă cu ap ă contaminată. Ucenicia şi sfinţirea ca scopurile consilierii evlavioase în contrast cu îmbunătăţirea respectului de sine sau stabilirea unei zone de confort. Dacă am asemăna resursele lui Dumnezeu cu o fântână biblică de apă vie. Ar fi de folos să reflectăm la câteva diferenţe între consilierea în modul lui Dumnezeu şi consilierea în modul uman. Pregătirea pentru a consilia prin creşterea spirituală în contrast cu avansarea din punct de vedere intelectual în înţelepciunea umană. • • • Da. dacă am redirecţiona timpul. Învăţarea de sta ferm în victoria asupra duşmanului sufletelor oamenilor în contrast cu încercarea de a folosi teoriile duşmanului pentru a trăi liber de sub stăpânirea lui. Rugăciunea în contrast cu gândirea pozitivă. nea iertat şi trăieşte în noi în contrast cu o fiinţă umană bineintenţionată. a murit pentru noi. Trăirea împreună şi slujirea unii altora în Trupul lui Cristos în contrast cu întâlnirea într-o clinică lumească. Acestea cuprind: • • • • • • • • Dumnezeu ca şi Consilier în contrast cu omul ca şi consilier. Care vor fi rezultatele în Trupul lui Cristos. însă supusă greşelilor. Având un Sfetnic Minunat care ne-a creat. Dacă am asemăna realităţile glorioase ale consilierii în modul lui Dumnezeu cu o mină de aur cerească. Dezvoltarea unei vieţi noi în Cristos în contrast cu încercarea de a îmbunătăţi viaţa cea veche în Adam (prin efort personal şi speranţă în sine). Adevărurile absolute ale lui Dumnezeu în contrast cu teoriile dubioase ale omului.Concluzie: O reformă în consiliere Criza consilierii în lumea Bisericii este legată în principal de faptul că mul ţ i cre ş tini fie în ţ eleg gre ş it sau subestimeaz ă diferen ţ ele fundamentale între consilierea biblică şi consilierea psihologică. consilierea psihologică a omului ar fi o groapă de pietriş pământească. există un contrast izbitor de esenţă şi putere între aceste două perspective de consiliere. Având gândul lui Cristos în contrast cu jocurile minţii umane. atenţia şi energiile care se îndreaptă în aceste . Duhul Sfânt ca învăţător şi transformator în contrast cu expertul uman.

În cele din urmă. Vom asista fără îndoială la o revoluţie în sânul lucrării de consiliere creştină. ce ar fi dacă am investi tot ce avem în mina biblică de aur ceresc şi băutura spirituală a apei vieţii care se găseşte în Sfetnicul nostru Minunat şi Cuvântul Său curat? Vom vedea sigur mulţimi de oameni eliberaţi şi făcuţi integri. vom vedea probabil o reformă spirituală profundă şi de mare anvergură în cadrul familiei lui Dumnezeu. iar Domnul va fi foarte mult glorificat prin ea.domenii de acţiune ale ajutorului şi speranţei centrate pe om? În schimb. Să ne rugăm pentru o asemenea reformă şi să ne punem personal la dispoziţia lui Dumnezeu pentru a ne folosi în realizarea ei! . Biserica lui Isus Cristos are nevoie de ea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful