Locutiuni conjunctionale

Relatia dintre doua propozitii se poate face si prin locutiuni conjunctionale (grupuri de doua sau mai multe cuvinte care impreuna au rol de conjunctie).
In componenta unei locutiuni conjunctionale se afla totdeauna o conjunctie sau alta parte de vorbire cu rol de conjunctie (pronume relativ sau adverb relativ). Mai frecvente sunt urmatoarele: indata ce, pana ce, dupa ce, pentru ca sa, fara sa, pana sa, cu toate ca, macar ca, chiar daca, pentru ca, asa incat, din cauza ca, in timp ce, in vreme ce, ori de cate ori, in loc sa, ca si cand, ca si cum, de parca etc. Locutiunile conjunctionale subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, adica exprima relatii de subordonarea unor propozitii fata de un termen regent: “Dar eu nu te mai tin minte, /macar ca nu-i asa demult de atunci /…” (M. Sadoveanu) Conjunctiile, respectiv locutiunile conjunctionale nu trebuie sa se confunde cu prepozitiile (locutiunile prepozitionale) sau cu adverbele (locutiunile adverbiale). Valoarea morfologica este data pentru fiecare dintre aceste parti de vorbire de contextul in care se afla, de raporturile pe care le stabilesc. Din cauza ploii a ajuns tarziu. Din cauza ca a plouat /a ajuns 2 tarziu. / Am adus flori sicadouri pentru fiecare. Pe mine m-a siamuzat. Inainte de plecarea ta am dat telefon. Inainte sa pleci am dat telefon.
1 1 2

- locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie, leaga complementul > de verbul determinat > > locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza, leaga propozitia subordonata nr.1 de regenta ei conjunctie coordonatoare copulativa, raport de coordonare in propozitie, leaga doua complemente

- adverb, cu sensul de „imediat”, „deja” > - locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie > - locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza >

Locutiunile conjunctionale nu trebuie confundate cu cele adverbiale, mai ales cand se afla in corelatie. Astfel, intr-o fraza de felul: “Decate ori te aud, / de atatea ori ma bucur.” /,prima locutiune este conjunctionala si introduce o propozitie subordonata circumstantiala de timp, iar a doua (de atatea ori) este locutine adverbiala si indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de timp pe langa verbul “ma bucur”. Locutiunile conjunctionale sunt grupuri sintactice nesudate, care au acelasi rol ca si conjunctiile simple si compuse.
1 2

Locutiuni adverbiale predicative din limba romana
Locutiuni adverbiale predicative din morfologia limbii romane
Imaginea generala asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa-numitele locutiuni adverbiale cu functie sintactica de predicat. Aceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta, necesitatea si probabilitatea.

Cand locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi. el poate fi. / 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 . cu siguranta. de buna seama. nominal sau verbal. Cu siguranta / ca vor intarzia. Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi. dupa imprejurari. / De prisos / sa continuam. atunci ea se comporta ca un predicat verbal. / Ori de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative. fara indoiala. Fara doar si poate / ca timpul va sterge acele amintiri. Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de conjunctia ca ori sa (in cazul locutiunii adverbiale “de prisos”). fara doar si poate etc. / E de prisos / sa muncesti. atunci formeaza un predicat nominal. / (impreuna cu verbul copulativ “a fi” subinteles alcatuieste predicat nominal) Sa se compare constructiile paralele: De prisos / sa muncesti.Ele sunt: de prisos.