INSTITUTUL CENTRAL DE  CERCETARE.    PROIECTARE   ŞI  DIRECTIVARE­  ÎN CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA Nr.

 51  din 30 decembrie 1989 
PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE  PENTRU PROIECTAREA ŞI   EXECUTAREA LUCRĂRILOR  DE CONSTRUCŢII DIN BETON   APARENT ŞI PARAMENT  NATURAL,, indicativ C 122­89.  Biroul  executiv  al  Consiliului  ştiinţific  al  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare, şi directivare în construcţii;  Având  în  vedere  prevederile  art.  5,  litera  „d"  din  Decretul  nr.  170/1976,  cât  şi  avizul CTE­ICCPDC nr. 88 din 14 febr. 1989;  In  temeiul  Decretului  nr.  170/1976,  modificat  prin  Decretul  nr.  31/1983,  privind  organizarea şi funcţionarea Institutului  central de cercetare, proiectare şi directivare în  construcţii, cât şi a Legii nr. 5/1978, emite următoarea  DECIZIE:  1.  Se aprobă  „Instrucţiunile  tehnice pentru  proiectarea şi  executarea lucrărilor de  construcţii din beton aparent cu parament  natural"   având   indicativul   C 122­89.  2.  Instrucţiunile    tehnice    de    la    pct.      I      intră    în    vigoare    la  data    publicării    în  Buletinul  construcţiilor.  La aceeaşi dată încetează valabilitatea instrucţiunilor tehnice cu acelaşi titlu, având  indicativul C 122­81, aprobate de ICCPDC cu Decizia nr. 48 din  14.05.1981. 

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, 

Dr. arh. GHEORGHE POLIZU

" I N S T R U C Ţ I U N I     T E H N I C E   P E N T R U  PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII DIN BETON  ARMAT CU PARAMENT NATURAL"  INDICATIV C 122­89 

Elaborat de I.C.C.P.D.C ­ FILIALA CLUJ­NAPOCA 
Şef filială: dr. ing. Adrian Ioani  Elaborator: dr. ing. Petru Popa  Responsabil   din   partea   I.C.C.P.D,C.: ing. Aurelia.   Rădulescu

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTARE ŞI  EXECUTAREA  LUCRĂRILOR DE  CONSTRUCŢII DIN  BETON APARENT CU PARAMENT NATURAL 

INDICATIV  C 122­89  ÎNLOCUIESC:  C 122­81 

1.  PREVEDERI GENERALE 

Scopul instrucţiunilor tehnice  1.1.    Prezentele  instrucţiuni  tehnice  se  referă  la  proiectarea  şi  executarea  construcţiilor din beton, executate   monolit   sau din   elemente   prefabricate,   betonul  fiind  realizat   aparent cu parament natural rezultat din decofrare.  1.2.    Scopul  prezentelor  instrucţiuni  tehnice  este  de  a  pune  la      dispoziţia  proiectanţilor   şi   executanţilor   din   construcţii, datele necesare pentru proiectarea şi  executarea unor lucrări din beton aparent cu parament natural.  Caracteristicile betonului aparent cu parament natural  1.3.  Betonul aparent cu parament natural este betonul la care feţele văzute rămân  nefinisate sau neacoperite cu materiale străine după decofrare, aspectul acestora (testura)  depinzând de textura tăbliei cofrajului, iar calitatea acestora depinzând — în principal —  de calitatea şi etanşarea cofrajului, de compoziţia şi compactarea betonului, de modul şi  atenţia  executării  cofrajelor  şi  punerii  în  operă  a  betonului  şi  de  întreţinerea  după  betonare,  respectiv decofrare.  1.4.    Culoarea  betonului  aparent  cu  parament  natural  este  culoarea  naturală  a  cimentului,  putând  avea  nuanţe  diferite  (de  la  gri  alb),  în  funcţie  de  natura  materialului  din tăblia cofrajului, 
Elaborate de:  I.C.C.P.D.C. FILIALA CLUJ­NAPOCA 

Aprobate de ICCPDC cu decizia nr.  51 din 30 decembrie  1989

de    calitatea    şi  natura    cimentului,    precum      şi    de    cantitatea  şi  natura  părţilor  fine  utilizate.  Betonul  aparent  cu  parament  natural  poate  fi  colorat  în  masă,  prin      introducerea      la  preparare   de   oxizi   coloranţi.  1.5. Orice lucrare ce urmează a fi executată din beton aparent cu parament natural  trebuie  proiectată  ca  atare,  avându­se  în  vedere  încă  din  primele  faze  ale  proiectării  caracteristicile specifice  ale  acestuia  precum  şi  aspectul urmărit.  1.6.      La  proiectarea  conformării  structurale  a  macro  şi  micro­geometriei  faţadelor,  se  va  acorda  o  atenţie  deosebită  scurgerii  corecte  a  apei  de  toate  elementele  faţadei  prin  prevederea  detaliilor  necesare  (şorţuri,  solbancuri,  lăcrimare  etc.),  evitând  scurgerile din ploaie de pe un element de altul sau şiroirea pe faţada elementelor:  1.7.  La executarea construcţiilor din beton aparent,  se  va asigura realizarea unor  betoane cu o compactitate periferică deosebită  pentru  ca pelicula de suprafaţă să  aibă  o  durabilitate  cât  mai  mare  împotriva      acţiunilor      de      eroziune      datorate      scurgerilor  apelor  de  ploaie,      particulelor  solide    purtate  de    vânt      şi  a  poluanţilor  atmosferici  ce  formează compuşii chimici corozivi.  Clasificarea betoanelor aparente cu parament natural  1.8.  Betonul  aparent   cu   parament  natural   se  clasifică   în funcţie  de   textura  feţei   aparente,   culoare   şi   calitate,  astfel:  a)  După textură suprafeţele de beton aparent pot fi:  ­  netede (mate sau sticloase);  ­  rugoase (simple sau cu desene speciale) ;  ­  profilate;  ­  sculpturale.  b)  Din punct de vedere al culorii, betonul aparent poate fi:  ­  beton gri ­ realizat cu agregate şi cimenturi obişnuite;  ­  beton  alb  ­  realizat  cu  agregat  alb  0  ­  3  mm,  restul  obişnuite,  ciment  alb  şi  obişnuit în diferite proporţii;  ­  beton  colorat  ­  realizat  cu  agregate  obişnuite  sau  combinate  şi  cimenturi  colorate, sau ciment obişnuit şi alb şi oxizi coloranţi,   în  diferite proporţii.  c)  Din  punct  de vedere  al  calităţii,  suprafeţele de beton aparent se clasifică în  trei clase de calitate notate cu I, II, III.  Caracterizarea  fiecărei  clase  de  calitate  se  face  prin  defecţiuni  admisibile,  exprimate  ­  concret sau indicat prin limite de distanţă, la care sunt perceptibile ­ în tabelul  1.

Tabelul 1 

Nr.  crt.  0  1 

Denumirea defectului  1 

Exfolieri ale stratului superficial  produse la decofrare. 

Calitatea supraf. de beton aparent  I  II  III  2  3  4  Max.  2  Max. 5cm  /  2  Nu se admit.  10cm  /  2  /m  2  /m  Se admit dacă nu dăunează rolului 

Pori vizibili, ştirbituri în lungul muchiilor., defecte  funcţional şi aspectului estetic, suprafaţa  2  în geometria desenului, rosturi de betonare vizibile,  fiind privită cu ochiul liber de la o  diferenţa de nuanţa a culorii. 

distanţă de :  2m 

4m 

6m 

3  Deformaţii maxime admisibile la geometria 
elementului sau suprafeţei şi a rosturilor:  ­  deformaţii generale  ­ deformaţii locale 

f  ≤ l/600  f  ≤ b/400 

f  ≤ l/500  f  ≤ b/300 

f  ≤ l/400  f  ≤ b/200 

Domenii de utilizare  1.9.  Betoanele aparente cu parament natural, executate monolit,   prefabricat   sau  preturnat,        pot      fi      utilizate  la  clădiri  civile,    construcţii    industriale    sau    lucrări  inginereşti,  clasa  de  calitate  şi  textura  urmând  a  fi  hotărâte  de  proiectantul  lucrării,  corespunzător cu funcţionalitatea clădirii (lucrării) şi cu scopul urmărit.  1.10.    Executarea  betoanelor  aparente  cu  parament  natural  se  admite  numai  la  temperaturi mai mari de +5°C.  1.11.  La executarea betoanelor aparente cu parament natural în zona Mării Negre,  pe lângă prevederile din prezentele instrucţiuni  tehnice,   se  vor  respecta  şi  prevederile  din Normativul C 140­86, anexa VII.3, privind grosimea stratului de  acoperire cu beton a  armăturilor.  1.12. Nu se vor executa construcţii în beton aparent cu parament natural în zonele  industriale cu mediu agresiv (acid sulfuric, clor şi produse clorosodice, superfosfaţi etc.),  unde betonul trebuie protejat cu pelicule protectoare. 

2. COFRAJE ŞI TIPARE  Principii de bază  2.1. Cofrajele pentru betoane aparente turnate pe şantier şi tiparele pentru cele  realizate în ateliere şi poligoane de prefabricate trebuie să corespundă unor condiţii  superioare de calitate faţă de cofrajele şi tiparele obişnuite. Cofrajele şi tiparele trebuie să  îndeplinească următoarele condiţii de bază:

 pe lângă prevederile de la punctul anterior.  muchii. metal.5.  Clasificarea şi proiectarea cofrajelor  2. În tabelul 2 se prezintă domeniul de utilizare a diferitelor cofraje şi tipare ce  se pot adopta pentru realizarea elementelor  cu  feţe  din  beton  aparent.  Materializarea punctelor c­h se va face prin planşe şi detalii de execuţie. acesta  măsurându­se din baza reliefului spre interiorul elementului;  b)  se recomandă ca direcţia profilelor să fie verticală sau apropiată de aceasta; se  vor evita direcţiile orizontale;  c) dimensiunile reliefurilor în secţiune se stabilesc în funcţie de efectele estetice  urmărite; se recomandă respectarea următoarelor rapoarte între dimensiuni (fig.4.a) să fie etanşe pentru a se evita scurgerea laptelui de ciment în timpul turnării şi  vibrării betonului;  b) să asigure forma şi stabilitatea elementului de beton până când acesta poate  prelua singur solicitările la care este supus;  c) să fie rigide.  2..) şi în cazul materialelor cu o oarecare  elasticitate; .  2. în general în  orice punct unde este posibilă scurgerea laptelui de ciment;  g)  realizarea   elementelor   de   rigidizare   şi   susţinere — în general a tuturor  accesoriilor care au incidenţă cu asigurarea aspectului suprafeţei şi rigidităţii cofrajului;  h) realizarea rosturilor de betonare cu precizarea poziţiei acestora.  culorii şi nuanţei dorite precum  şi  omogenitatea  texturii  şi  suprafeţei;  e) să se monteze şi demonteze uşor;  f) să  se poată curăţa cu uşurinţă după fiecare utilizare;  g) să nu intre în rezonanţă în timpul compactării betonului prin vibrare;  h) să reziste la tratările termice ale elementelor (tiparele pentru elementele  prefabricate) ;  i) să fie economice.  Realizarea   elementelor   din  beton   aparent   comportă elaborarea în  prealabil a unui proiect de cofraj prin care se vor rezolva:  a)  alegerea judicioasă a materialului în vederea asigurării unei anumite calităţi a  betonului (I; II­a; III­a) şi a unei anumite texturi a suprafeţei;  b)  stabilirea judicioasă a tipului de cofraje se va utiliza (vezi tabelul 2);  c)  stabilirea dimensiunilor în plan şi a dispoziţiei panourilor ;  d)  modul  de  realizare  a  rosturilor marcate  (profilate  şi netede);  e)  realizarea muchiilor  la  colţurile   elementelor;  f)  realizarea etanşării  la  rosturi. 7.7.  Când  pentru   obţinerea   unor   efecte   plastic­decorative deosebite se  adoptă texturi profilate sau sculpturale. răşini etc.. 1):  a  ≥ 0.6.1 ­ când pentru crearea reliefurilor se folosesc materiale neabsorbante cu  h  suprafaţa lucioasă (mase plastice.   în  dreptul  distanţierilor. se vor  avea în vedere următoarele :  a)  se va asigura stratul de acoperire al armăturilor prevăzute la cap. deformaţiile admisibile pe lungimea elementului şi local (în  secţiune) să se înscrie în condiţiile tabelului 1;  d) să  asigure obţinerea  testurii.

5.5  ­  în      cazul    utilizării    unor  materiale    absorbante  şi  cu  suprafaţa  rugoasă  h  (lemn);  d)  feţele  laterale ale reliefurilor  vor fi teşite (fig..30° ­  în cazul   folosirii   unor   materiale   absorbante sau cu suprafaţa rugoasă.5 mm;  f)  stabilirea desenului în zona colţurilor se va face astfel încât la colţurile exterioare  să se asigure o lăţime a profilului din colţ puţin egală cu lăţimea „a" precizată la punctul  c. înclinarea acestora faţă de  direcţia de decofrare fiind:  φ  ≥  15°. dar nu mai puţin de 2.0 cm;  Fig... în alte condiţii valorile se determină experimental;  e)  ori de câte ori este posibil ­ fără a afecta desenul texturii ­ se va asigura rotunjirea  muchiilor din vârfurile şi din rădăcina reliefurilor cu raze de racordare de 3... 2); .Fig..3.50 mm.1..  1)...2..  Valorile prezentate la punctele c şi d sunt   valabile  pentru adâncimi curente ale  reliefurilor g=10. 2  g) amplasarea reliefurilor la colţurile interioare se va face astfel încât să se  permită decofrarea feţelor concurente în colţ ţinând seama de grosimea panourilor de  cofraj (fig.  1  a  ≥  1...20° ­  când  pentru  realizarea  reliefurilor  se  folosesc  materiale  neabsorbante  cu  suprafaţa lucioasă şi a celora cu o  oarecare elasticitate;  φ≥ 25°.

  foi  de  tablă  decapată.  Se  admit  mici  zgârieturi  sau  2  crăpături (2.9..  ­  să  aibă  o  duritate  corespunzătoare  astfel  încât  să  nu  se  degradeze  în  timpul  turnării. selectată.  ştirbituri. Proiectul de cofraj va fi însoţit de o fişă tehnologică prin care se vor face  precizări legate de tehnologia de tratare a feţei cofrajului.  pot  fi . Materialele folosite pentru tăblia panourilor de cofraj trebuie să îndeplinească  următoarele condiţii:  ­  să fie  inerte faţă de reacţiile de  hidratare ale cimentului  şi  faţă de substanţele  decofrante;. d  (vezi şi fig.  Pentru  betoane  de  calitatea  II­a.  se  va  folosi  pentru  obţinerea  unei texturi rugoase cu desene speciale;  b)  placajul tego se va folosi numai pentru betoanele de calitatea II­a şi a III­a. b.h) se pot realiza feţe din beton aparent cu textura profilată sau sculpturală şi în  cazul unor elemente curbe. asigurând numărul   de   reutilizări preconizate;  ­  să  prezinte  suficientă  rigiditate  pentru  a  nu  se  deforma  în  timpul  turnării  betonului; ­  să  aibă  o  suprafaţă  omogenă  din  punct  de  vedere  al  gradului  de  absorbţie  al  apei din beton.  iar  scândură  cu  fibra  reliefată.  selectată  pentru  betoanele  de  calitatea  I.  placaj    tego.      Pentru  betoanele  de  calitatea III­a se va folosi scândură clasa D.  pungi  de  răşină  sau  coajă  înfundată.  plăci  de  mase  plastice  dure  sau  răşini  poliesterice armate cu fibră de sticlă şi   alte materiale;  a)    scândură    de    răşinoase  folosită  pentru    tăblia    cofrajului  va  fi  fără  noduri  căzătoare şi zone putrede. placaj) şi de 3 mm când se fixează direct pe ramă.  umflături.  prelucrată  conform  Anexei  4.  sub  forma  unor  plăci  de  diferite  dimensiuni. etanşarea şi  decofrarea. Pe faţa de contact cu betonul nu se admit crăpături.  Pentru  betoanele  de  calitatea  I  şi  a  II­a  se  va  folosi  scândură  clasa  C  (STAS  1949­86).  1).  Se va  folosi placaj de clasa I (STAS 7004­86). c.  Pentru  tăblia  panourilor  se  pot  folosi  următoarele  materiale:    scândură  din  răşinoase.7./m  cu lăţime sub un mm şi lungime sub 200 mm) şi neomogenităţi  ale  peliculei  de  film  tego  în  proporţie  de  până  la  10%.  Materiale  2. montarea.  Scândură brută se va folosi pentru obţinerea unui beton aparent cu textura netedă  rugoasă;  scândură  geluită  se  va  folosi  pentru  obţinerea  unor  texturi  netede  mate.  placajul se va selecta după criteriul omogenităţii suprafeţei;  c)  foile    de  tablă  decapată    se  vor  folosi  pentru    obţinerea  unor  betoane  de  calitatea  I  şi  a  II­a.  exfolieri  sau  denivelări. cu peliculă continuă şi omogenă  fără  smulgeri  de  fibre.8. bine uscată.  pe  criteriul  omogenităţii    texturii    şi    compactităţii..  2.  Tabla ondulată sau cutată se poate folosi pentru obţinerea unor texturi profilate de  calitatea II­a şi a III­a;  d)  masele plastice dure obţinute din polietilenă deformată prin termovacuumare. cu condiţia respectării prevederilor de al punctele: a.3) buc.  cu  forme  sculpturale  şi  profilate.  2.  Ele  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  fixate  prin  STAS­urile  în  vigoare.  Grosimea  minimă  va  fi  de  2  mm  când  table  se  fixează  pe  un  suport  existent  (scândură.  teşituri  la  canturi.

    puzderie    de    cânepă  etc.  chituri.  Secţiunile ramelor panourilor vor fi în funcţie de rezistenţa materialului folosit în  tăblie şi de distanţele între rigidizările locale ale cofrajului.  se  pot  folosi  la  realizarea  unor  texturi sculpturale de calitatea II­a;  g)    se  mai  pot  folosi  şi  alte  materiale  ca  plăci  de  lemn  de  tipul  PANEL  cu  feţe  impermeabilizate cu răşini.  Notă: Tabelul 2 se află la sfârşitul buletinului.  materialul  folosit  la  confecţionarea  ramelor  şi  fururilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  ­  să aibă cel puţin două feţe în unghi diedru.11.  cel  puţin  pe  o  direcţie  şi  anume  în  sensul  grosimii  panoului.  Pentru   scheletul  panourilor   de   cofraj   se  vor  folosi dulapi şi rigle din  răşinoase sau profile metalice.  În  cazul  folosirii  profilelor  metalice  se  vor  respecta  condiţiile  STAS­urilor  în  vigoare.  aplicate  peste  tăblia  panoului.  2.    Pentru  realizarea  betoanelor  profilate  sau  sculpturale  (betoane  în  relief).  benzi  adezive.  profile  metalice cu pereţi subţiri.  partea  din  spate  a  plăcilor.  Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite în urma unei simple selectări.). mase plastice dure sau răşini  poliesterice sau epoxidice armate cu fibre de sticlă.  Aceste materiale trebuie să satisfacă condiţiile de calitate prevăzute la punctul 2.10.  Etanşarea cofrajelor se poate face folosind unul  din următoarele materiale:  fâşii  de  carton  moale.  baghete  de  diverse  profiluri. profile sau foi de tablă ambutisată. iar  pentru calitatea a III­a se vor folosi dulapi clasa D (STAS  1949­86).  conuri  şi  rondele. .  Pentru betoanele de calitatea I şi a II­a se vor folosi numai dulapi de clasa C.  sub  forma  unor  plăci  de  dimensiuni  diferite  cu  forme  sculpturale  şi  profilate. materialul  se prelucrează la maşină. plane şi rectilinii;  ­  să  aibă  grosime  constantă.  Indiferent  de  calitatea  betonului.  elementele  de  relief  aplicate  pe  tăblia  panoului  pot  fi  realizate  din:  cherestea.  se  va  umple  cu  un  beton  uşor (din  rumeguş.  Pentru  a  avea  o  rigiditate  corespunzătoare.  2.  pot  fi  utilizate ca tăblii la tipare pentru executarea betoanelor aparente de calitatea I şi a II­a;  f)  covoarele de cauciuc prezentând o faţă cu reliefuri şi covoarele din împletituri  de  fire  de  mase  plastice. placaj melaminat etc.9.12.  2.  în  cazul  reliefurilor  mari.    utilizând    ca    lianţi  cimentul sau răşinile epoxidice;  e)  mortarele cu răşini poliesterice şi epoxidice armate cu fibră de sticlă (anexa 1).utilizate  pentru  executarea  betoanelor  aparente  de  calitatea  I  şi  a  II­a.

  c)    Benzile  adezive  pe  suport  plastic  se  pot  folosi  la  betoanele  de  calitatea  III­a  (dau  o  nuanţă  diferită  betonului).  Baghetele  de  lemn  îmbrăcate  în  fâşii  de  cauciuc  moale  şi  subţiri  (grosimea  0. Ele se folosesc la  betoane de calitatea I...  Forma  şi  dimensiunile  menghinelor  de .  fără  defecte locale.  Baghetele din lemn se pot folosi pentru betoane de calitatea II­a şi a III­a.  domeniile  şi  modul  de  aplicare.  b)    Baghetele  de  diverse  profiluri    (fig. II­a şi a III­a.  Pentru   asamblarea   şi   strângerea   panourilor   se   vor folosi menghine  cu strângere prin înfiletare.  2.  sunt prezentate în Anexa 2. curente şi de colţ şi cu strângere prin împănare şi dispozitive  de  strângere.12 mm;  ­  "c" să fie maximum 10 mm pentru a se asigura acoperirea armăturii cu beton;  pentru  rosturi  profilate  mai  adânci.  fără  încreţire  la  suprafaţa  cofrajului.  Se  recomandă  benzile  de  lăţime  mică. egală cu grosimea elementelor ce se asamblează. 3  a)  Fâşiile de carton moale (mucava) vor fi de 2.  Baghetele de cauciuc sau masă plastică se vor folosi la betoane de calitatea I.  prezentate  orientativ  în  Anexa  3.    3).  Ele  trebuie  să  adere  perfect.  Tipurile  de  chituri. pot fi din lemn moale (plop. cauciuc sau masă plastică.  Dimensiunile  din figura  3  se  vor  încadra în   următoarele limite:  ­  "a" să fie egală cu grosimea panoului ;  ­  "b"  să fie cuprinsă între 6. ulm. paltin..    se  va  mări    corespunzător  grosimea  stratului  de  acoperire cu   beton;  ­  "d" se recomandă să nu depăşească 5 mm.5  mm) se pot folosi pentru betoane de calitatea I şi a II­a.Fig. paralele şi fără ştirbituri;  ­ să  aibă  secţiune  constantă  şi  feţe plane.  d)    Chiturile  au  un  domeniu  de  folosire  foarte  larg  la  cofrajele  pentru  betoane  aparente.13.3 mm grosime cu margini drepte  şi lăţimea constantă.  Materialele de etanşare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  ­  să nu fie atacate de substanţele decofrante şi să fie inerte la reacţiile de hidratare  a cimentului ;  ­ să aibă o oarecare elasticitate pentru a realiza prin strângere o bună etanşeitate;  ­  să­şi      păstreze      profilul        în        timpul  turnării  betonului;  ­  să  aibă  muchiile  drepte.. brad).  ele folosindu­se atât ca material de etanşare pentru toate genurile de rosturi cât  şi  ca  material  pentru      rectificări      locale      ale      suprafeţelor      şi      muchiilor      tăbliei  panourilor  şi  elementelor  de  relief.  utilizate    pentru  rosturi  marcate  şi  muchii teşite.  să  nu  fie  atacate  de  substanţele  decofrante şi să fie inerte la reacţiile de hidratare ale cimentului.

 astfel  încât deformaţiile să se  înscrie  în  limitele date  la punctul  2.   liniare.  pe  clase  de  calitate.  Menghinele  şi  dispozitivele  de  strângere  fac  parte  din  prospectul  de  cofraje  şi  tipare pentru betoane aparente şi trebuie să fie soluţionate de proiectantul de specialitate.    Tăblia  (astereala)  panourilor  de  cofraj  va  fi  bine  fixată  pe  rame:  între  astereală şi ramă nu se admit spaţii. beton masiv etc. Elementele tip CMU vor fi selecţionate.16.).strângere  trebuie  să  fie  corelată  cu  forma  şi  dimensiunile  ramelor  panourilor  de  cofraj.  fără ştirbituri  sau alte defecte  locale;  dacă  nu  se  prevede  altfel.  La  astereala  realizată  din  scânduri  geluite  sau  brute.  Panourile de cofraj  2. eliminându­se pe  cele care prezintă deformaţii locale sau abateri de la rectiliniaritate. .  Menghinele şi dispozitivele de strângere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  ­  să  asigure  strângerea  uniformă  pe  toată  lăţimea  ramelor  pentru    a  asigura  etanşarea la faţa asterelei;  ­  să fie sigure.  scândurile  trebuie  să  se  îmbine foarte strâns între ele; îmbinarea scândurilor se va face cu lambă şi uluc. 4).  grindă. stâlp.  Aceste panouri se vor chitui şi etanşa conform tehnicii prevăzute în Anexa 2. se va  urmări ca rosturile să se găsească dispuse deasupra   elementelor  de  rigidizare   (coaste).15. să nu cedeze în timpul punerii în operă a betonului sau ulterior;  ­  să fie cât mai uşoare;  ­  să permită o montare şi  demontare rapidă în condiţii de siguranţă;  ­  să se poată reutiliza de cât mai multe ori.    suprafeţele  canturilor    vor  fi    perfect    perpendiculare  pe  suprafaţa tăbliei;  e)    să  respecte    riguros  dimensiunile    în  plan  prevăzute    în  proiect;  toleranţele  maxime  admise.    Pentru    rigidizarea    cofrajelor      se    recomandă    folosirea  elementelor  de  rigidizare  tip  CMU  (SECOM).  specifice  elementului  care  se  cofrează  (perete.    Panourile    de    cofraj      trebuie    să    îndeplinească  următoarele  condiţii  de  bază;  a)  să  fie rigide.  2.  trebuie  să  se  încadreze  în  prevederile  STAS  10265/1­89;  f)  să asigure cu rigurozitate unghiul de 90° la colţurile panourilor; se pot executa  şi panouri de alte forme cu respectarea riguroasă a detaliilor din proiect. cu falţ şi  în unghi la beton aparent de calitatea I şi a II­a şi prin alăturare la betoanele de calitatea  III­a (fig.  În cazul când tăblia panoului se realizează din mai multe foi de placaj tego.  planşeu.  de aceeaşi  nuanţă.3;  b)  să aibă grosimea constantă;  c)    să  aibă  rame  de  contur  pentru  a­şi  menţine  forma  geometrică  şi  a  se  putea  îmbina etanş cu panourile adiacente;  d)  să aibă canturile perfect plane.14. care vor trebui să  precizeze unghiurile fiecărui colţ ;  g)  să fie etanş;  h) suprafaţa de contact a panourilor cu betonul trebuie să fie omogenă. fără zgârieturi.  2.

Fig.  asigurarea continuităţii ramei de contur se va face prin intercalarea.   se recomandă ca.  dar  numai  după  ce  au  fost  în  prealabil  selectate  şi  rectificate  pentru  a  se  încadra  în  condiţiile  de  calitate  cerute  panourilor pentru  betoane  aparente.  Panourile  astfel  realizate  vor  avea  înălţimea  egală  cu  a  pereţilor  (fig.  Când este posibil. panourile  să  fie  trase pe cant la maşina de geluit.   livrate   de  fabricile producătoare. .  rosturile  se  deschid  sau  apar  unele  crăpături.19. iar panourile ce cofrează aceeaşi faţă de beton aparent să  fie de aceeaşi grosime. după  fixarea tăbliei.5).  Distanţa între aceste elemente se stabileşte din condiţia de rigiditate a asterelei panoului.18.17.   Elementele  de  rigidizare  din  interiorul  ramei  panoului  (coastele)  vor  avea  înălţimea egală cu cea a ramei exterioare.  2.  2.  fixate  pe  scheletul  panoului. a unei fururi de lemn prelucrate la grosime. 4  În toate cazurile îmbinările vor fi lipite şi cu aracet.20. de secţiune egală cu cea  a  fururilor  de  fixare.  La  betoanele  în relief. tăblia  se poate realiza din  plăci  din  mase plastice  sau din  răşini.  Îmbinarea ramei la colţurile panoului se va face astfel încât să asigure o rigiditate  maximă  a acesteia  şi  menţinerea unghiului  de 90°  la colţ.  Panourile   de   dimensiuni tipizate.  ele  se  vor  chitui. În cazul utilizării riglelor din  lemn se recomandă tipul de îmbinare la jumătatea lemnului.  In  acest  caz  în  proiectul  cofrajului  se  vor  preciza  soluţia de fixare a plăcilor pe schelet şi soluţia de etanşare a rosturilor dintre  2.  Dacă. vor  putea  fi  utilizate  la  betoane  aparente  de  calitatea  a  III­a. Rama de contur a panourilor de cofraj trebuie să fie de secţiune constantă.  2.  În  cazul  panourilor  mari  din  placaj  tego  şi  elemente  SECOM  pentru  pereţi.  în  urma  uscării. pe conturul inferior şi  superior al panoului.

  2.  La realizarea betoanelor  aparente  de  calitate  superioara la care nu se pot  folosi panourile tipizate precum şi la realizarea betoanelor  aparente cu  texturi  deosebite  se vor utiliza panouri de cofraj (tipar) speciale.  aplicându­se tehnica prezentată în Anexa 2 ;  ­  la  tăbliile  din  scânduri  se  va  acorda  o  atenţie  deosebită  realizării  acestora  la  aceeaşi grosime;  ­  în cazul betoanelor aparente având textura   rugoasă   cu fibre reliefate se vor  utiliza scânduri tratate chimic şi prin ardere după tehnica prezentată în Anexa 4 ;  ­  în cazul  tăbliilor realizate  din foi  de  tablă  decapată. răşini  şi  mortare  cu  răşini  armate  cu  fibră  de  sticlă.3.3.  Panouri speciale pentru texturi netede  3.  covoare  din  cauciuc  dur. profile.  suplimentare faţă de cele de la pct. foile utilizate vor fi fără  cute şi defecte; foile vor fi tăiate astfel ca prin alăturare rostul dintre ele să fie minim (sub  0. confecţionate în ateliere.  asigurându­se totodată etanşarea rostului ;  ­  fixarea      tăbliilor    metalice    pe      coaste      şi    rame    metalice  se  va  realiza  cu  şuruburi cu cap  înecat sau prin cordoane şi puncte de sudură; după  fixare. –  având   imprimat   negativul   texturii   (numite  în continuare plăci cu relief). . covoare etc).  din  tablă  ondulată sau cutată   etc. de pe faţa în contact cu tăblia.1.  Panouri speciale pentru texturi profilate  3.  îmbinările se  vor prelucra şi finisa.5 mm); dacă este necesar se va asigura o prelucrare a marginii foii în contact;  ­  se  va  acorda  o  atenţie  deosebită  la  fixarea  tăbliilor  pe  rame  şi  coaste.  Betoanele  aparente  cu  texturi  în  relief  –  profilate  sau  sculpturale  –  se  realizează în cofraje sau tipare la care pentru faţa aparentă în relief se pot utiliza:  ­  panouri speciale alcătuite în condiţiile precizate la punctul 3. se vor prelucra prin polizare;  ­  tăierea foilor din placaj tego se va face astfel încât rostul de îmbinare între ele  să  fie cât  mai  mic; chituirea acestor rosturi  se  va  face  în condiţii de calitate superioară.   din  profile  metalice   subţiri.2. din diferite materiale (lemn.  metal etc);  ­  panouri speciale având scheletul din rame şi coaste din lemn sau metal pe care  se fixează tăblii din plăci rigide – din răşini şi mortare cu răşini armate cu fibră de sticlă.  din  mase plastice.2 pe faţa cărora se  aplică elemente de relief (plăci.    La  confecţionarea  acestor  panouri  se  vor  respecta  următoarele  condiţii. CONFECŢIONAREA COFRAJELOR SPECIALE  3.  Pentru a reduce la minimum numărul rosturilor între panouri este necesar ca dimensiunile  acestora să fie cât mai mari.  mase  plastice.15:  ­  ramele şi coastele din lemn se vor confecţiona din rigle prelucrate la grosime pe  ambele direcţii;  ­  ramele  şi  coastele  din metal  se vor confecţiona  astfel ca înnădirea acestora  pe  faţa  de  contact  cu  tăblia  să  fie  perfect  plană;      sudurile    de    îmbinare    a  profilelor  scheletului   (rame  şi coaste).

6..  Fig. pe  lângă  condiţiile  de  proiectare  de  la  punctele  2.b);  ­  în cazul când într­un colţ exterior se întâlnesc o suprafaţă netedă cu o suprafaţă  având  textura  în  relief. 6); ·  natura  materialelor  ce  se  vor  utiliza  pentru  elementele  de  relief.5  şi  2.4.c;  ­  proiectul  de  cofraj  va conţine  desenul  elementelor  de relief sau se va anexa  proiectul matriţei pentru confecţionarea elementelor de relief sau a plăcilor cu relief.  evitându­se soluţia din fig.  desenul  texturii  va  fi  întrerupt  la  o  distanţă  "d"  faţă  de  colţ  (fig.  7. 6 . 7.    ţinând  seama  de  posibilitatea  realizării  unor  nuanţe  diferite  folosind  materiale  cu  grad  de  absorbţie diferit;  ­  pentru  a  se  putea  realiza  înnădirea  panourilor  la  colţul  elementelor.a)  sau  se  va  realiza  teşirea  colţului folosind şipci de lemn (fig.  8  a  şi  b.3. care va preciza în detaliu: ·  toate  elementele  geometrice  ale  texturii. La proiectarea cofrajelor pentru betoane aparente profilate sau sculpturale.  la  îmbinarea  panourilor  se  va  adopta  soluţia  din  fig.  cu  precizarea  că  în  cazul  texturilor sculpturale înălţimile maxime de relief nu vor depăşi 35.45 mm; ·  la  poziţionarea  rosturilor   între  panouri   (când  acestea sunt necesare) şi  între  plăcile  cu  relief  se  va  asigura  integrarea  amprentei  rostului  în  desenul  general  al  texturii; ·  desenul  va  fi  astfel  conceput  încât  să  se  asigure  continuitatea  acestuia  în  dreptul rosturilor dintre plăcile cu relief (fig. 8..  se  vor  avea  în  vedere  şi  următoarele:  ­  concepţia  desenului  texturii  se  stabileşte  de  proiectantul  de  specialitate  (arhitect).

6. astfel încât  să se asigure imprimarea exactă   în beton a texturii prevăzute.Fig. Toleranţele admise se vor  încadra în prevederile STAS 10265/1­89;  ­  calitatea feţei în contact cu betonul va fi cea prevăzută în proiectul cofrajului;  ­  în  cazul  texturilor  profilate.  Se recomandă ca elementele de relief din mase plastice.    Fixarea  elementelor  de  relief  pe  panoul  de  cofraj  constituie  o  condiţie  esenţială  în  obţinerea  unor  betoane  aparente  cu  texturi  profilate  de  calitate  corespunzătoare. In acest scop se vor  asigura următoarele  condiţii:  ­  fixarea se va face în poziţia prevăzută în proiect;  ­  fixarea  va   fi  corespunzătoare  pe  întreaga  suprafaţă  şi pe tot conturul  lor.  3. din răşini sau din cauciuc dur să  fie executate pe aceeaşi matriţă.  La  confecţionarea  elementelor  de  relief  vor  trebui  asigurate  următoarele  condiţii:  ­  se vor respecta forma geometrică şi dimensiunile stabilite în proiect.  astfel  încât  să  nu  existe  rosturi  deschise  între  panou  şi  elementul  de  relief:  această  condiţie se va urmări pe toată durata de utilizare a cofrajului; .5. 8  3.  elementele  de  relief  şi  muchiile  acestora  vor  fi  perfect liniare şi nu vor prezenta ştirbituri mai mari sau mai multe decât cele prevăzute în  tabelul 1;  ­  să nu fie deformate sau fisurate.

   în cazul elementelor de  relief metalice fixate pe  tăblii metalice;  ­  fixarea prin lipire.  9).  Tehnica  de  lipire  şi  durata  de  întărire  vor  fi  cele  prevăzute în instrucţiunile de utilizare a adezivului folosit. după fixare  se  procedează  la  curăţirea  acestora  prin  polizare  şi  şlefuire. în spatele tăbliei se vor prevedea rigle  din  lemn  (fig.  Fixarea  prin  lipire  se  va  face  cu  adezivi  compatibili  cu;  materialul  tăbliei  şi  a  2  elementelor  de  relief.   în  cazul  fixării pe tăblii din lemn sau din produse din lemn ;  ­  fixarea prin  şuruburi sau  prin  cordoane de  sudură..  3.   10  La  lipire  se  va  asigura  poziţionarea  corectă  şi  presarea  elementului  de  relief  pe  tăblie  până  la  întărirea  adezivului.  care  asigură  o  aderenţă  de  cel  puţin  4.­  soluţia de fixare şi de înnădire a elementelor de relief să fie astfel aleasă încât să  nu se producă amprente inestetice pe suprafaţa elementului;  ­  în cazul că se impune fixarea suprapusă a mai multor elemente de relief se va  asigura o bună fixare şi etanşare a fiecăruia în parte.  În cazul fixării elementelor de relief metalice prin cordoane de sudură.  Fig.  şi  nu  se  dizolvă  în  prezenţa  acestora.5  N/mm  (în  cazul  unor  reliefuri  curente)  şi  care  nu  intră  în  reacţie  cu  produşii  din  reacţia  de  hidratare  a  cimentului.  cu  oxizii  utilizaţi  pentru  betoanele  colorate.  asigurându­se  un  grad  de  finisare corespunzător calităţii de beton cerut..  Soluţiile curente de fixare ce se pot utiliza sunt: fixarea  şurubului   pentru  lemn   cu  cap  îngropat.7. fără a depăşi 200 mm.  În  cazul  fixării  cu  şuruburi  pentru  lemn  pe  panouri  având  tăblia  din  placaj  tego  sau din scânduri cu grosime mai mică de 15 mm. .  Distanţa  între  şuruburile  de  fixare  se  stabileşte  în  funcţie  de  dimensiunile elementelor de relief şi a tăbliei.

 dar nu va fi mai mică de 10 mm.10.  trebuie  să  îndeplinească condiţiile de calitate precizate la punctele 2. 2.11.17 şi 2. De asemenea.  3.9.5 mm în cazul betoanelor de calitatea I  şi  maximum   1 mm  la betoanele de calitatea a II­a;  ­  cantul  plăcilor  va  coincide  perfect  cu  cantul  perimetral  al  scheletului  când  aceasta se impune; . Suplimentar se va ţine seama de următoarele:  ­  grosimea  lor  se  stabileşte  corelat  cu  distanţa  între  coastele  panoului.  11.10) şi în găurile practicate  pentru fixare.  Fig.  După aplicarea elementelor de relief se procedează la matarea şuruburilor cu chit.b).  pe  care  se  fixează  plăcile  cu  relief.    Ramele  şi  coastele.   În   vederea   unei   etanşării   corespunzătoare  a   rostului între  elementele  de  relief  şi  tăblie.  respectându­se  condiţia  de  rezistenţă  şi  respectiv  limitele  de  deformaţii  precizate  în  tabelul   1 ; se recomandă ca distanţa între coastele panoului să nu depăşească 400 mm;  ­  dimensiunile în plan se vor stabili astfel încât îmbinarea între plăci să se facă pe  axul coastelor;  ­  din confecţionare se va asigura aceeaşi grosime pentru toate plăcile;  ­  faţa în contact cu scheletul (rame şi coaste) va fi perfect plană şi va asigura un  contact continuu pe tot conturul coastelor şi ramelor. iar distanţa de  la şuruburi până la marginea coastei  „b" va fi de minimum 15 mm (fig.  înaintea unei  noi  reutilizări. se recomandă  folosirea unor  chituri de etanşare aplicate pe dosul elementelor de relief (fig.a);  ­  lăţimea ramelor în cazul când cantul plăcii este retras faţă de cantul panoului se  va stabili astfel  încât să se realizeze o petrecere a plăcii peste ramă de cel puţin 40  mm  (fig.    La  îmbinarea  cap  la  cap  a  elementelor  de  relief.  La fixarea plăcilor pe schelet se vor avea în vedere următoarele:  ­  rostul între plăci va fi de maximum 0.    În  cazul  când  se  produc  desprinderi  locale  ale  elementelor  de    relief.18. se procedează   la refacerea  locală a  fixării  şi  la  închiderea  rosturilor prin chituire.  3.  3.    Plăcile      cu      relief      vor      trebui      să      satisfacă      condiţiile  de  calitate  prevăzute la pct.   şi   în  dreptul  şuruburilor  de  fixare.8.  3.3.  Rosturile  între capete în contact  se vor chitui. pe toată secţiunea lor. 11.9. 11  3.12. se va  ţine seama de următoarele:  ­  lăţimea coastelor se va stabili  astfel  încât  să permită fixarea celor două plăci  care se îmbină; distanţa de la marginea plăcii până la şuruburile de fixare „a" se stabileşte  în funcţie de materialul şi grosimea plăcii.  dimensiunile  şi  forma  capetelor  ce      vin  în  contact  vor  fi    identice  şi  prelucrate  astfel  încât  să  se  realizeze  un  contact perfect. respectându­se tehnica prezentată în Anexa 2.13.

  se va face pregătirea plăcilor cu relief constând din:  ­  curăţirea eventualelor bavuri;  ­  îndreptarea canturilor prin polizare dacă este necesar;  ­  eventuale  curăţiri  de  bavuri  pe  spatele  tăbliei  şi  eventualele  îndreptări  ale  spatelui tăbliei;  ­  realizarea găurilor pentru şuruburile de fixare   şi tencuirea acestora.  cu  cap  îngropat.  11).  3.  3.13.  Se recomandă ca operaţiile să se facă mecanizat cu maşini portabile.14.  cofrajele  speciale  se  vor  depozita  şi  manipula  astfel  încât  să  fie  ferite  de  loviri.  3.  Fig.  3.15. deoarece duce la diferenţe  de textură şi nuanţă.­ se va avea grijă să nu se distrugi plăcile în dreptul elementelor  de  fixare;  ­  se va asigura o perfectă etanşare a rostului între plăci şi a elementelor de fixare.  zgârieturi  sau  de  agenţii  atmosferici  excesivi  (raze  solare.17.16.  precipitaţii etc).  Pentru realizarea panourilor speciale cu plăci cu relief se pot adopta şi alte  soluţii de fixare a plăcilor cu respectarea condiţiilor prevăzute la punctul 3.  12).  utilizând chiturile şi tehnica precizate în Anexa 2. .  Se  va  asigura  fixarea  plăcilor  pe  tot  conturul. la execuţia acestora (fig.  iar  când  acestea  sunt  mai  mari  de  400 x 400 mm se va asigura şi fixarea în câmp. Se va evita  pe cât posibil prelucrarea feţei tăbliilor în contact cu betonul.  După  confecţionare.  Etanşarea rostului  între tăblii  şi  etanşarea şuruburilor de  fixare se  va realiza prin  chituire conform tehnicii prezentate în Anexa 2.  Înainte  de fixare.  iar  în  cazul  fixării  pe  coaste  şi  rame  metalice  —  cu  şuruburi  cu  cap  îngropat cu şaibe elastice şi piuliţe; distanţa maximă între ele va fi de 200 mm.  Lungimea  şuruburilor  pentru  lemn  se  va  stabili  astfel  încât  să  se  asigure  o  încastrare a acestora în coaste şi rame de cel puţin d = 40 mm (fig. se recomandă soluţia de fixare a plăcilor cu relief pe  schelet cu şuruburi înglobate în masa plăcilor.  Fixarea plăcilor pe rame şi coaste din lemn se face cu şuruburi pentru lemn. 12  În cazul plăcilor din răşini şi din mortare cu răşini armate cu fibre de sticlă şi în  cazul plăcilor din mase plastice dure.

.  şi  că  contribuie  la  obţinerea unei suprafeţe de beton omogene şi  fără pete;  ­  să nu atace faţa cofrajului şi să o protejeze împotriva  alterării;  ­  să  favorizeze  umezirea  feţei  cofrajului  şi  să  menţină  o  umiditate  constantă  a  cofrajului în cazul cofrajelor din lemn;  ­  să permită   aplicarea   tratamentelor   termice   când   este  cazul;  4.5.    să  nu  murdărească  suprafaţa  cofrajului.. recomandabile fiind motorinele neftenice care asigură o reducere a  tensiunii superficiale;  ­  ceara sub formă de pastă; se recomandă în cazul betoanelor cu textură netedă. de  textura şi calitatea suprafeţei de beton ce se urmăreşte a se realiza.    se poate utiliza la toate tipurile  de cofraje.4. PRODUSE DE DECOFRARE.  Substanţele decofrante pot fi:  ­  substanţele decofrante curente.  Dintre  substanţele  decofrante  cu  adaosuri  se  recomandă  soluţia  de  motorină  cu  adaos de 6.      să      asigure  reducerea   fenomenului   de tensiune  superficială  care favorizează  reţinerea bulelor de  aer pe suprafaţa cofrajului şi deci producerea de pori pe suprafaţa elementului de beton.50ºC.  Substanţele decofrante curente recomandate la betoane aparente sunt:  ­  motorinele.  săpunuri dau detergenţi). amestecându­se continuu până la topirea .2.  Produsele de decofrare se  vor alege  în  funcţie de  natura feţei cofrajului.  4.10% parafină sau stearină preparată la cald.    În  vederea  reducerii  tensiunii  superficiale.    Substanţele  decofrante  utilizate  pentru  betoane  aparente  trebuie    să  îndeplinească următoarele  condiţii:  ­ să fie inerte faţă de ciment şi faţă de reacţiile de hidratare a acestuia; eventualele  reacţii ce se pot produce să fie în  favoarea obţinerii unei calităţii superioare a feţei de beton aparent ;  ­  să  fie  curate.  4.  4.      răşini  poliesterice).  apoi  se procedează  la  încălzire până la  temperatura de 40ºC.  pe  lângă  reducerea  la  minim  a  aderenţei  la  interfaţa      beton­cofraj.  4. cu condiţia să fie  aplicată foarte uniform;  ­  ceara   lichidă.   obţinută  prin  dizolvarea  pastei   în   terpinol; se recomandă în  cazul  cofrajelor  cu  tăblii  din  materiale  neabsorbante  (metal.   APLICAREA   SUBSTANŢELOR  DECOFRANTE  4.3.6..  lucioasă sau netedă sticloasă.  Substanţele   decofrante   folosite   în   cazul   betoanelor aparente trebuie ca.   aşezate  pe  un  postament  orizontal;  ­  parafina sau stearină se introduce de la început în motorină.  se  recomandă  substanţe  decofrante cu  adaosuri  tensioactive   (acizi graşi.  mase  plastice.  La prepararea la cald a acestei soluţii se vor respecta următoarele măsuri PCI:  ­  prepararea se va face în vase metalice perfect etanşe;  ­  încălzirea se va face pe reşouri electrice cu rezistenţe înglobate.1..4.  fără  adausuri;  ­  substanţe decofrante cu adaosuri.

 jetul se dirijează perpendicular pe suprafaţa cofrajului.10.9. 13 . În timpul pulverizării.  Substanţa decofrantă nu se va aplica pe timp de ploaie.  În cazul cofrajelor cu reliefuri. astfel încât să se obţină o aplicare uniformă şi în  straturi subţiri ale substanţei decofrante. astfel încât:  ­  să  se  realizeze  o  peliculă  subţire  şi  continuă  a  substanţei  de    cofrante    pe  suprafaţa  cofrajului;  ­  să nu se formeze aglomerări locale sau în rădăcina reliefurilor care pot diminua  efectul estetic al suprafeţei.  EXECUTAREA ROSTURILOR ŞI A  MUCHIILOR TEŞITE  5. Aplicarea substanţelor decofrante se va face numai pe suprafeţe curate. Aplicarea substanţei decofrante se va  face  în două straturi  foarte subţiri. fără murdăririi sau impurităţi.11.  Fig.1.  cu  adaos  de  până  la  30%  din  soluţia  de  săpun.  la  intervale de cel puţin 1/2 oră. aplicarea substanţelor decofrante se va face cu cel  mult  1  oră  înaintea  turnării  betonului  pentru  a  se  evita  adunarea  substanţei  în  rădăcina  reliefurilor.  potrivind distanţa dintre duză şi panou.  4.  Aplicarea se poate face prin pulverizarea sau cu pensula.  4.  Emulsia  de  motorină.  4.  În  timpul  aplicării  substanţelor  decofrante  se  interzice  prezenţa  de  flăcări  deschise sau surse de scântei la o distanţă mai mică de 5 m de locul aplicării.  4.7.  este  recomandată în cazul tăbliilor absorbante.  5. Etanşarea între panourile alăturate la acelaşi  element se asigură prin aşezarea  între  panouri  a  unor  materiale  de  etanşare  sau  prin  lipirea  de­a  lungul  rostului  a  unei  benzi adezive.  Înainte  de  utilizare  se  vor  efectua  probe  preliminare.8. Motorina şi ceilalţi componenţi folosiţi la prepararea substanţelor decofrante  vor fi de calitate superioară.completă a parafinei sau stearinei; în timpul amestecării se va avea grijă să nu se producă  sau să nu se răstoarne vasul.  4. Livrarea acestora va fi însoţită  de  certificatele  de  calitate  ale  producătorilor. ETANŞAREA COFRAJELOR.

 dacă în proiect nu se prevede altfel;  ­  strângerea cu menghine a panourilor în rost să se facă cât mai aproape de faţa  betonului şi la maximum 50 cm distanţă în  lungul rostului. sau prin chiturile în cazul unor baghete  mai rigide;  —  de regulă.  de  nuanţă puţin diferită. astfel:  ­  la rosturile realizate cu fâşii  din  carton. lipirea acestora pe rost se va face simetric faţă  de axa rostului. baghetele se vor realiza dintr­o singură bucată. mucava sau din alte materiale.5. liniar şi fără încreţituri; aplicarea benzilor adezive se va face după  montarea şi strîngerea panourilor adiacente; rosturile cu deschidere de 2 mm şi mai mari.  La realizarea acestor rosturi  se  vor asigura următoarele:  ­  tăblia a două panouri adiacente să fie în acelaşi plan;  ­  materialul  de  etanşare  să  se  găsească  în  planul feţei cofrajului pentru a nu  lăsa amprente sau bavuri pe faţa betonului ;  ­  rosturile să fie coliniare.  Tehnica  de  realizare  a  rosturilor  netede  depinde  denatura  materialelor  utilizate.4.2. datorită diferenţei de absorbţie a apei. IlI­a se admit abateri care vor trebui remediate prin chituire; ..  13). asigurîndu­se continuitatea prin lipire sau chituire;  —  muchiile baghetei se vor menţine în coincidenţă cu muchiile panourilor de cofraj (fig.5.  trebuie chituite înainte de aplicarea benzilor adezive pentru a nu fi străpunse în procesul  de punere în operă a betonului; utilizarea benzilor adezive se poate face numai cînd se  asigură accesul la faţa cofraguiui ale cărui rosturi se etanşează; se recomandă totodată ca  din considerente estetice banda adezivă să nu fie mai lată de 2 cm ;  —  la rosturile realizate cu chit se vor respecta condiţiile şi tehnica de lucru prevăzute în  Anexa 2.    Rosturile  netede  sunt  vizibile  şi  trebuie  să  se  prezinte  ca  o  linie  curată. rostul şi suprafeţele alăturate trebuie să rămînă curate. sau sub forma unei fâşii mai  deschise la culoare şi lucioasă în cazul benzilor adezive.  5. iar  suplimentar se vor asigura următoarele:  —  feţele baghetelor  în  contact  cu panourile se vor   aşeza continuu pe cantul panoului  fără rosturi deschise; această condiţie poate fi  asigurată folosind baghete elastice  (cauciuc sau lemn îmbrăcat în fîşii de cauciuc). aceasta se va face cu multă  atenţie. La realizarea  acestora se vor respecta în general condiţiile de bază impuse rosturilor netede.  fig.  astfel încât să  fie aliniate perfect cu faţa panoului; după montarea panourilor se procedează la strângerea  cu menghine şi rectificarea rosturilor;  —  la rosturile realizate cu benzi adezive.3. acestea  se vor fixa cu cuie mici pe unul din canturile panourilor adiacente rostului.12 şi ţinând seama de prevederile de la pct.  14); la betoanele de călit..  Rosturile  dintre  panourile  de  cofraj  pot fi realizate sub forma unor rosturi  netede  sau  a  unor  rosturi  marcate  (profilate.5.  La terminarea operaţii.  Realizarea rosturilor netede  5. pe lungimea sau lăţimea  unui element cofrat; dacă înnădirea nu poate fi evitată. Forma rosturilor marcate este funcţie de profilul baghetei utilizate.3. 5.  Realizarea rosturilor marcate  5.  utilizând  materialele  prevăzute  la  punctul 2.5.

.— baghetele  de  lemn  se  vor  fixa  pe  cantul panoului  montat  anterior  cu  cuie  mici.      iar  pentru  strîngere se va utiliza menghina   de colţ.  înainte  de  fixarea  baghetei. în apă;  — ia  realizarea  rosturilor  cu  baghete  din  mase  plastice  sau  cauciuc.  Aşezarea panourilor se poate face în două variante (fig.  în  caz  contrar. 15. 17).  Tăblia  cofrajului  se  va  continua  pe  cantul  unuia  din  panouri.  Etanşarea  panourilor  de  cofraj  adiacente  de  la  elemente  diferite  se  realizează  sub forma unor rosturi netede sau marcate.7.  Varianta „a" se recomandă pentru calităţile I şi II de beton. Etanşarea găurilor de trecere a tiranţilor de strângere se va face cu conuri de  capăt din  material plastic (tip  CMU)  la cazul  betoanelor de calitatea II­a şi  a III­a şi cu  rondele din cauciuc cu guler pentru betoanele de calitatea I (fig. se  vor uriliza profile cu secţiuni simple fără întrînduri; îmbrăcarea prealabilă­.  5.  Alte etanşări  5. Se recomandă  ca baghetele din lemn să fie păstrate înainte de montare cea.6.  se  va  introduce un strat subţire de chit între feţele baghetei şi cantul panourilor.  5. 24 ore.  fixarea  baghetelor pe cantul panoului montat anterior se va face prin lipire sau prin cuie iniei;  — la realizarea rosturilor din baghete de lemn îmbrăcate în fîşii subţiri de cauciuc.  Realizarea  rosturilor  de  betonare  se  va  face  numai  în  dreptul muchiilor intrînde a rosturilor marcate conform fig. a baghetei se  va face prin lipire cu Prenadez. 16.  apoi se va monta panoul următor şi se vor strînge panourile cu menghine; bagheta trebuie  să  închidă  bine  rostul  între  panouri.8.  5.9. iar varianta „b" pentru  calităţile II şi III de beton. a şi b).

  masă plastică sau cauciuc de  diferite forme (fig. 18). Dimensiunile „a" trebuie să fie egală cu grosimea panoului. Muchiile stâlpilor şi grinzilor se recomandă a se realiza teşite.  19  şi  precizările de la punctul 5. În acest scop.10.  Realizarea  muchiilor  teşite  se  face  respectând  detaliile  de  montaj  din  fig.  se recomandă  montarea  la colţuri a unor baghete de  lemn. 17  Realizarea muchiilor teşite la stâlpi şi grinzi  5.Fig. .5.

 făcându­se controlul şi rectificarea acestuia şi se va încheia cu  cofrajul pentru faţa de calitate inferioară. şpraiţuri etc).3.Fig.  6.  6. se va monta în prealabil cofrajul de pe faţa de  calitate superioară.   a  detaliilor   acestuia  şi  a succesiunii operaţiilor de montaj. a pieselor auxiliare de strângere şi rigidizare  (menghine.  Montarea cofrajelor se face astfel  încât să se asigure respectarea  întocmai  a  proiectului.4.  20).1.2.5 m.  La betoanele de calitatea I şi a II­a se impune condiţia suplimentară ca faţa opusă  celei de calitate superioară să se co­freze în registre orizontale de maximum 1. a materialelor de etanşare. pentru  a se putea controla introducerea betonului în cofraj şi respectarea programului de vibrare  (fig. bare CMU.  6. . În  cazul în care ambele feţe sunt aparente. 19  6.  La pereţii de beton la care numai una din feţe este aparentă.  Operaţia de montaj  trebuie să fie precedată de  aducerea la faţa locului a tuturor  panourilor. MONTAREA ŞI RIGIDIZAREA COFRAJELOR  6. tiranţi. montajul va începe cu  panourile de pe această faţă pentru a putea efectua conturul şi rectificarea cofrajului.

 grinzi etc).  vor  fi dispuse  în  poziţie orizontală sau verticală după caz.  Montajul  trebuie  făcut  cu  multă  grijă  pentru a  evita  deteriorarea  panourilor.   şpraiţuri S1­S3). efectuându­se un control permanent al acestora  cu firul cu plumb şi cu nivela cu bulă de aer;  c)  odată cu montarea.   iar capetele  acestora vor fi bine etanşate;  g)  înainte de montarea panourilor pe ultima faţă a elementului.  La montaj  se va consulta fişa de utilizare pentru cofrajul mixt uşor (CMU);  e) aplicarea substanţei decofrante se face cu cât mai puţin timp înainte de montare  a armăturii şi de betonare;  f)    în  cazul  în  care  se  folosesc  tiranţii  cu  zăvor  pentru  strângere.Fig.   menghine  Ml.  5.   plăcuţe.  (bare  Bl—B5.  astfel  încât  strângerea  finală  se  realizează  după  montarea  elementelor  de  rigidizare  orizontale şi verticale ;  d)    pentru  rigidizare  şi        şpraiţuire        se      folosesc      elementele  SECOM.  Se vor respecta următoarele reguli de bază:  a)  panourile se vor monta după elementele de aliniere fixate în prealabil;  b)  panourile adiacente vor  fi aşezate    în   acelaşi    plan   şi.  6.6.  Succesiunea operaţiilor de montaj este specifică naturii elementelor ce se cofrează (pereţi. . se execută etanşarea între două panouri şi realizarea etanşă  a muchiilor şi colţurilor. plăci. conform prevederilor de la cap.  stâlpi. 20  6. se verifică poziţia  distanţierilor  destinaţi  asigurării  stratului  de  acoperire  cu  beton  şi  se  rectifică  poziţia  acestora dacă este cazul;  h) nu se permite sprijinirea unor părţi din schela de turnare pe cofraj.  Menghinele folosite pentru strângere vor fi acţionate progresiv în sistem iterativ.5.   M2. La montarea şi rigidizarea cofrajelor se vor urmări condiţiile de calitate ce se  cer betoanelor aparente pe clase decantate (tabelul 1) şi în special următoarele condiţii în  directă legătură  cu   tehnologia  montajului:  ­  asigurarea unor rosturi şi muchii de lăţimi şi adâncimi constante şi liniare;  ­  asigurarea condiţiilor de rigiditate impuse calităţilor de beton;  ­  asigurarea  unei  etanşări  cât mai bune.  aceştia  vor  fi  introduşi în tuburi de masă plastică tăiate la lungimea prevăzută în proiect.

 Se pot confecţiona distanţieri  şi din alte  materiale dacă acestea sunt  inerte la reacţiile de hidratare a cimentului.  7.  Acolo  unde  situaţia  o  permite. panourile de cofraj se Vor îmbina etanş cu panourile nivelului inferior.8.  găuri  prin  care  se  trec  dornuri  ale  dispozitivului de manipulare.  Armarea  elementelor  de  grosime  redusă  10  ­  15mm. precum şi următoarele precizări suplimentare:  a)  acoperirea cu beton a armăturilor se va  majora cu 0. STNP. rezistente la alcali tip RA.5 cm (pentru betoane de  calitatea I şi a II­a). . ARMĂTURI  Armarea   cu   armături  obişnuite   (OB.  în cazul în care etanşarea nu se  asigură  prin  alte soluţii  tehnice.   PC.6.    La  faţadele    clădirilor  cu  mai  multe  nivele  executate  din  beton  aparent  cu  parament natural. dacă pentru manipulare se adoptă sistemul cu urechi  de agăţare din oţel­beton.  Se interzice utilizarea distanţierilor din oţel­beton;  c)  se va urmări  ca distanţierii  să aibă o suprafaţă de contact cu cofrajul cât  mai  mică.7. Se acceptă distanţieri cu   suprafeţe  de contact  relativ  mari de ordinul  a 1 cm . STPB).  Armarea cu fibre de sticlă  7.  se  recomandă  ca  pentru  manipulare  să  se  adopte  sistemul  cu  găuri  în  elementul  prefabricat.  se  va  asigura  un  control  permanent  al  cofrajului  remediindu­se pe loc eventualele defecţiuni.  7. doar pentru betoane de calitatea a II­a şi a III­a;  d)   în ce priveşte armăturile. faţă de cazul betoanelor armate  obişnuite;  b)    pentru  poziţionarea  armăturilor  şi  menţinerea  lor  la  distanţa  prescrisă  de    la  faţa interioară a cofrajelor se vor folosi distanţieri din mase plastice de culoare apropiată  cu cea a  betonului.  6. cu lungimi între 30—50 mm.  La  armarea  elementelor  din  beton  aparent  se  \or  respecta  prevederile  din  Normativul C 140­86. se impune o fasonare atentă cu respectarea riguroasă  a dimensiunilor barelor şi a carcaselor;  e)    legarea  armăturilor  cu  sârmă  se  va  face  întotdeauna  cu  capetele      spre  interiorul   elementelor   şi   dublând   secţiunea   de sârmă;  f)   înaintea turnării se va verifica dacă armăturile sunt  la distanţa prescrisă faţă  de suprafaţa interioară a cofrajului;  g)  în  cazul  prefabricatelor  de  beton  având  una  sau  mai  multe  feţe  realizate  în  beton aparent cu parament natural.    În  timpul  betonării.  se  va  face  cu  fibre  de  sticlă disperse. de preferinţă punctiformă.1. acestea se vor trata contra ruginei pe porţiunea barei care este  în exterior.2. au o culoare apropiată de cea a betonului şi nu  produc pete în timp.

.........  inclusiv adaosul de   părţi   fine....  Agregatele trebuie să prezinte uniformitate şi stabilitate a nuanţei pe toată durata  lucrării..  La  prepararea  betonului  se  va  utiliza  aceeaşi  calitate  de  ciment  şi  de  aceeaşi  provenienţă;  se recomandă ca................  ­  pentru  betoane calitatea I  .  fapt  pentru  care  acestea  trebuie  spălate  integral  sau  cel  puţin  sortul  0......... se poate reduce cantităţile de ciment cu respectarea condiţiei de clasă...0... sulfaţi etc.....2  mm................. STAS 1500­78;  ­  P 40..  Agregatele  utilizate  pentru   beton   aparent   trebuie  să  fie curate.8..0.........2)...... recomandându­se ca la acelaşi obiectiv calitatea agregatelor să fie aceiaşi......... peste limitele admise de STAS  1667­  76.....2... să  nu  conţină resturi organice. BETONUL  8..........  Betonul proaspăt utilizat pentru executarea betoanelor aparent trebuie să aibă  o  lucrabilitate ridicată  (L2—L3)  şi o coeziune internă sporită care să reducă tendinţa de  segregare a agregatelor  în  timpul vibrării betonului...........  În  cazul  când  se  utilizează  ca  adaos  de  parte  fină  cenuşa  de  centrale  termoelectrice.......... de   granulozitate;  ­  pentru betoane calitatea III  .. zona I  de granulozitate;  ­  pentru   betoane   calitatea   II   .3..7mm.   se  va     face    conform    prevederilor    Normativului C 140­86  (anexa    V......  Pentru obţinerea betoanelor aparente de culoare alb cu o tentă uşoară spre gri sau  crem...  Aceste  calităţi  se  vor  asigura  printr­un  conţinut  de  părţi  fine  sporit  faţă  de  cel  folosit  la  betoanele  obişnuite  şi  prin  adaosuri  de  substanţe  plastifiante  sau  superplastifiante..... ..3mm trebuie să fie alb..  cantitatea orientativă fiind cea indicată în tabelul 3.....  respectând  următoarele granulozităţi....2  mm)  cenuşă  de  centrale  termoelectrice.....4......  Materiale  8...... marmoră etc).......... partea de agregat 0..  Cimenturile  recomandate      a    fi    utilizate      la      prepararea  betoanelor  aparente sunt:  ­  Pa 35.  8...1...450  kg/m  în  această  cantitate  se  cuprinde  cimentul......STAS 7055­80.  Se  recomandă  utilizarea  cu  precădere  a  agregatelor  de  râu  care  asigură  o  lucrabilitate  mai  bună (cel puţin sorturile 0 ­ 3 şi 3 ­7 mm)..... zona li de granulozitate;  8.... provenind din roci sănătoase cristaline  (calcar.  Se  recomandă  a  se  folosi  ca  adaos  de  părţi  fine  (0......  se  limitează  între  400..... filerul de calcar şi praful de tuf vulcanic..................... cantitatea de ciment să  fie asigurată de  la  început pentru  întreaga cantitate de beton ce se realizează aparent la acelaşi obiect....  pe  care  trebuie  să  o  conţină  betonul  3..STAS 388­80;  ­  PA 35........  partea fină din nisip şi  adaosul  de  părţi  fine... săruri solubile...  proaspăt....  Cantitatea  totală  de  părţi  fine  0.  Stabilirea granulometriei agregatului..............  Dozajul  de  ciment  trebuie  să  asigure  clasa  de  beton  prescrisă  de  proiectant......

  Aditivul  superplastifiant  FLUBET  trebuie  să   îndeplinească condiţiile  tehnice prevăzute în NTR­ MICh Nr.  Se pot utiliza oxizii: galben.    trebuie  să  provină  din  rocă    sănătoasă.  Apa  trebuie   să   îndeplinească   prevederile   din   STAS 790­84.  stabilirea  compoziţiei  şi  controlul  calităţii  betonului  se  \or  face  conform  Norma­  tivului C 140­86 (anexa V. prepararea soluţiei de aditivi.  Adaosurile stabilizatoare.      trebuie      să      îndeplinească      condiţiile  prevăzute  în  STAS  8819/1­88.  calitatea betonului proaspăt  8.Executantul  are  obligaţia  de  a  verifica  în  prealabil  reţeta  de    beton    pentru    a  asigura  clasa  prescrisă.  Turda);  ­  polimer   1712   şi   SBR60   (produse  de  C.  8.1  mm.  Pentru ca nuanţele de culoare să fie mai accentuate şi mai omogene. L3 — indicată orientativ în tabelul 3.  8. În tabelul 3 se prezintă unele compoziţii orientative pentru diferite clase de beton  aparent pe trepte de calitate.  trebuie   să   îndeplinească   condiţiile   prevăzute în STAS 539­79.  Cenuşa  de  centrale  termoelectrice.      Folosirea      lui      se      va    putea    face  în  baza  normei  interne  elaborată  de  producător.  Cantitatea  de  apă  utilizată  trebuie  să  fie  cea  corespunzătoare  lucrabilităţii  betonului L2. Râşnov).  utilizat  ca  adaos  la  prepararea  betoanelor      aparente.  8.  Aditivul superplastifiant FLUBET se poate utiliza numai la prepararea betoanelor  aparente calitatea II şi III.  Pentru  obţinerea  nuanţei  dorite.).Ch..  se  vor  efectua  încercări  de  probă  cu  materialele  componente  existente.  utilizaţi  la  obţinerea  betoanelor  aparente  colorate  în  masă.  8. verde.5.   privind  condiţiile  tehnice  şi metodele  de   încercare  a apei pentru mortare şi betoane. negru şi combinaţii  între aceştia pentru  obţinerea unor nuanţe  intermediare.9.6. dozarea în  beton.11.8.2. .3.  8.7.5%  din  cantitatea  de  ciment. se recomandă ca  dozajul de oxid colorant  să nu  depăşească  6%  din greutatea cimentului.  8.Ch.  Din  motive tehnico­economice. adăugate în masa betonului în procent de 0. 10663­82. vor  fi exclusiv de origine  minerală.   Borzeşti);  ­  romacril  ER (produs de I.. Oxizii  coloranţi trebuie să prezinte stabilitate  de nuanţă în timp şi să nu intre în reacţie în timpul hidratării cimentului. roşu.  Compoziţia betonului se va stabili conform metodologiei din Normativul C  140­86.10.  Compoziţia betonului.  Folosirea cenuşii de centrale termoelectrice se va face conform Instrucţiunilor tehnice C  189­88.  8.Ch.  în  vederea  menţinerii  nuanţei  de  culoare  în  timp  la  betoanele  aparente.  Filerul  de  calcar.  Tuful  vulcanic. pot fi. în ordinea de calitate:  ­  policlorura  de  vinii ­ latex  (produs  de  I.12.  Oxizii  coloranţi.  nealterată.  utilizată   ca   adaos la   prepararea  betoanelor. diferenţa de 40% rămânând ciment obişnuit Pa 35.  respectiv  proporţia  între  aceştia  la  nuanţe intermediare.  sort  0. se recomandă  ca la executarea betoanelor aparente colorate să se utilizeze în proporţie de până la 60%  ciment alb PA 35.  variind  procentul  de  oxid.

 clădiri in­  L2 2.42 cm;  ­  separare apă max.. 3%.    clădiri  L3 7.  La  prepararea  betonului  se  va  respecta  cu  stricteţe  dozarea  conform  reţetei  verificate prin încercări preliminare.50%  faţă  de  cel  obişnuit.5. 4 minute).  ingin.Calitatea  betonului  proaspăt  se  apreciază  prin  indicii  de  lucrabilitate:  tasare  con  etalon şi grad de compactare..  kg/m  nului  mm  mm  7­20  16­40  l/m  FLU­  3  *)  Domeniul de utilitare  kg/m  86  cm  mm  mm  BET  3  l/m  Bc10  III L2 2.0  325  ­ 5. dozarea făcându­se cu o parte din apa de  amestecare având grijă să nu se formeze cocoloşi.  (Bcl5).5 cm;  Gc  = 1.15.0  250  150 ­  493  356  526  542 183  Ziduri de sprijin.  Clasa  lit..  părţi  tif.0  325  100  ­  822  463  455  ­  185  Bcl5  I  L3 7.0  930  465  450  ­  175  civ.5  250  ­  3.  până  se  obţine o omogenizare complectă a amestecului (cca.  se  recomandă  ca  tasarea  să  nu  depăşească  12  cm.  con  cim.07;  ­  răspândire 34...  rea  Dozaj  7­16  16­31  plas­  feţei  conf.  so­  cluri şi ziduri de ele­  Bcl5  II  vaţie  (Bc10).0  410  ­  ­  830  455  455  ­  200  *) Calitatea feţelor aparente este funcţie de durata   vibrării   şi   de   caracteristicile   vibratorului   conform  tabelului 4.  3  3  fine  CHO/  etal.  Când  din  motive  tehnice  sau  organizatorice  se  va  utiliza  beton  pompabil.  Ca mijloace  de  amestecare  se  recomandă  utilizarea  betonierelor cu ax  vertical care asigură o omogenizare mai bună a amestecului.  Când  se  introduc  adaosuri  de  părţi  fine  sau  oxizi  coloranţi  în  compoziţia  betonului. so­  luri şi ziduri de eleva­  Bcl5  III ţie (Bcl0).    În  ce  priveşte  depozitarea  şi  dozarea  materialelor  componente  se  vor  respecta prevederile  Normativului C 140­86 şi următoarele precizări suplimentare: oxizii  coloranţi se vor păstra în saci  în locuri uscate.  reţeta  va  fi  stabilită  prin  încercări  preliminare  respectând următorii indici de lucrabilitate:  ­  tasare  con  2.13..  timpul  de  malaxare  se  va  majora  cu  25.  Prepararea şi transportul betonului  8.18.    Pentru  fiecare  lucrare.  Bcl5  II  L3  4.0  325  100 ­  814  456  455  ­  200  Clădiri social­cultura­  le   de  artă  şi   clădiri  Bc25  I  monumentale  L3  7.  Tabelul 3  COMPOZIŢII ORIENTATIVE PENTRU DIFERITE CLASE DE  BETOANE APARENTE Adaos  Agregate de balastieră  Lucrabi  Tasa­  super­  Calit.. răspândire şi separare apă. beto­  0­3  3­7  sau  sau  Apă  apar.  8.5  325  ­  ­  925  465  450  ­  185  Bc10  II  L3 5. .0  930  470  455  ­  165  dustriale şi agrozooteh­  nice (Bcl5)  Bcl5  III  L2  2.  Nu  se  recomandă  ca  în  amestecul  de  beton  să  se  introducă  adaosuri  contra  îngheţului (ca de exemplu clorura de calciu).7.1.14.  şi   ind.  sporul  de  lucrabilitate  obţinându­se  în  special prin adaosul de substanţe superplastifiante.5  665  371  412  334 163  Ziduri de  sprijin.5  325  ­  5..  8.

 după extragerea tijei vibratorului din beton.2.. 5. Straturile vor fi orizontale sau cît mai apropiate de Orizontală. Cînd betonarea se întrerupe din condiţii tehnologice sau accidentale şi  cimentul  începe  priza.  8. . în  lucrare a betonului se va face fără întreruperi. ori de cîte ori  înălţimea elementului depăşeşte 1 metru. care maschează mai uşor rostul dintre două straturi de turnare. în cazul cînd turnarea se face succesiv. Asupra betonului proaspăt se vor efectua probe pentru stabilirea consistenţei  şi lucrabilităţii conform Normativului C 140­86.  9.  La grinzi.81%;  ­ ciur de 16 mm                          100%.'8:  9. PUNEREA  ÎN  OPERĂ  A  BETONULUI  Turnarea   betonului  9.5 m pentru calitatea III­a. Rosturile de turnare trebuie să coincidă cu muchia intrîndă a unui rost aparent.5 m pentru  calitatea I­a.16.58%;  ­ ciur de 7 mm                   75%.6.7mm.NOTA:   Cantitatea de oxid colorant ce se va adăuga în compoziţia betonului.   Turnarea betonului în cofraje se va efectua cu bene cu furtun şi burlane de  tablă. determinând suplimentar răspîndirea şi  separarea apei. indicîndu­se  următoarea   compoziţie granulometrică privind trecerile prin ciur.17.. conform proiectului. Pentru betoanele de calitatea II­a şi a III­a turnarea se poate efectua şi cu pompe de  beton.  9.  9.  Stratul următor de beton. după tasarea ce se produce în urma  vibrării. Normativului C 140­86 şi  următoarele precizări; punerea. se va scădea din adaosul de părţi  fine  3  sau din sortul de nisip 0 ­ 3 mm.1. în procente din  greutate:  ­ ciur de 4 mm                  31%. de la locul de preparare la cel de punere în operă. în bene prevăzute cu furtun. să se realizeze nivelul superior al elementului.3. în funcţie de timpul de priză al  cimentului.. se va turna cel mai tîrziu  după 30 de minute de la turnarea stratului precedent. cel puţin  la betoanele de calitatea I.. multe probe de tasare a betonului  prin vibrare.  9.  de condiţiile  atmosferice  la  turnare  etc. aticuri şi la ultimul strat al stîlpilor şi pereţilor sau rosturi de  betonare.  reluarea betonării  se va face numai după terminarea prizei  cimentalui (cel puţin   12 ore) şi printr­un strat de amorsare de 2­3 cm grosime. betonul se va introduce în exces astfel ca. Transportul betonului. Transportul loco­obiect al betonului este  recomandabil a fi efectuat cu macarale. 1. în acest scop se vor efectua mai.   Înălţimea maximă de la care se poate turna betonul este de 0.  Betonul  de  amorsare  va fi mai  bogat  în  sortul  0. iar dacă  nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru conform pct.. Rosturile de turnare se  vor realiza ca poziţie "conform Normativului C 140­  86.7 —5.   La turnarea betonului se vor respecta prevederile. fără  complectări de beton. astfel ca densitatea betonului proaspăt să rămână 2350 kg/m  .4.  Eventualele complectări de beton se vor introduce în cofraj în timpul vibrării  betonului şi în nici un caz...0 m pentru calitatea II­a si de   1.5.  profilat în adîcime.  8.  9.  Dozajul de ciment se va păstra acelaşi cu cel al betonului iniţial. se  va efectua numai cu autoagitatoare.

50 cm. aparent   cu   parament natural trebuie să asigure pe  lîngă îndeplinirea condiţiilor de rezistenţe mecanice si obţinerea unei compactităţi  periferice superioare şi a unor texturi omogene fără pori. foarte rapidă:  1" max.  caracteristicile reologice ale betonului proaspăt şi caracteristicile vibratorului (tabelul 4).  9. funcţie de lucrabilitatea betonului si calitatea feţei aparente proiectată a se  obţine. pentru ca aceste rosturi să se afle  exact în dreptul muchiei şipcii.. pentru a evita  desnisiparea betonului în dreptul muchiilor rostului profilat. iar  partea din şipca rămasă deasupra rostului se curăţă cu şpaclu şi se şterge cu o cîrpă aspră.35  cm  se  va  vibra  întotdeauna  împreună  cu  jumătatea  superioară a stratului turnat anterior pentru a nu apărea urme de separare  între straturile  de betonare şi pentru a asigura  condiţii corespunzătoare cu suprasarcină pentru  întreaga  înălţime a fiecărui strat.  Mărimea  duratei  de  vibrare  peste  aceste  limite  nu  este  urmată  de  o  creştere  sensibilă a calităţii suprafeţei de beton aparent. etanşat la îmbinarea cu şipcile.  Vibrarea betonului cu vibratoare de interior  9.7. 2";  ­  staţionarea la partea inferioară a stratului pe o durată de   1/4 t­2";  ­  extragerea din jumătatea inferioară a stratului de beton cu durata de 2/4 t;  ­  extragerea din jumătatea superioară a stratului de beton cu durata de   1/4 t.    Durata  unui  ciclu  de  vibrare  „t"  pentru  un  strat  de  40.În general.  segregări sau defecte vizibile  de suprafaţă.. Pentru îndeplinirea acestor condiţii.  Acest timp se repartizează după cum urmează:  ­  imersia tijei.12. Compactarea   betonului.. respectiv două rînduri.  Stratul supus vibrării trebuie să aibă o suprasarcină de beton. . După terminarea vibrării. bine.. rosturile de turnare trebuie să corespundă ca poziţie cu rosturile  dintre  două  panouri..  9. pentru a avea în permanenţă unul în rezervă..  funcţie  de  calitatea urmărită a se obţine.20000  vibraţii/minut;  Timpii  de  vibrare  pentru  un  ciclu  al  elementelor  din  beton  aparent.13. în special pentru betoane de calitatea I şi a II­a.8.  Este  necesar  ca  pentru  fiecare  lucrare  de  beton  aparent  să  se  întocmească  programe de vibrare.  9.50  cm  înălţime  se  stabileşte  la  45  secunde. avînd grijă să nu se afîneze betonul. Astfel stratul  turnat.  9.. . suprafaţa rostului de betonare se finisează cu un  şpaclu purtat de­a lungul şipcii la nivelul muchiei.9.  9.  funcţie  de  calitatea  suprafeţei  aparente.10.. care să fie verificate  în prealabil în condiţii loco­obiect. pentru ca pe  suprafaţa betonului să nu apară rosturi suplimentare. Primul strat de beton va avea grosimea de 40.  150  secunde. compactarea trebuie efectuată cu  anumite tipuri de vibratoare.   sau  dintre  două foi  de placaj  tego. cu performanţe tehnice superioare şi după anumite programe  de vibrare.  9.  La betonul aparent se vor utiliza vibratoare cu o frecvenţă de 12000.    La  compactarea  betonului  se  vor  respecta  prevederile  din    Normativul  C  140­86;  înainte de  începerea operaţiilor de vibrare se va asigura la punctul de lucru două  vibratoare cu aceleaşi caracteristici.11... se vor lua conform tabelului 4. se va monta în interiorul elementului respectiv un perete  despărţitor provizoriu din scînduri.  în  grosime  de  25.În cazul rosturilor de turnare verticale.

  trebuie tratată distinct. se va proceda  la o revibrare a  acestuia cu o durată de 15. iar extragerea ei se va face cât mai uniform  pentru a nu rămâne bule de aer în urma ei în beton.5  II  3  3  5  7.  la  maximum  2  ore..20 sec.Pentru o înălţime mai mică sau mai mare a stratului de beton se păstrează aceeaşi  timpi de imersie şi staţionare ca mai sus.  9.  Tabelul 4  TIMPII DE VIBRARE PENTRU UN CICLU LA TURNAREA SUCCESIVĂ  Calitatea  Tasarea  feţei  conului  aparente  cm  5  7.    care  nu  mai  are  suprasarcină.  Tija   vibratorului   trebuie   introdusă   vertical   şi   cât mai repede în masa  betonului  pentru  ca  compactarea  să  înceapă  de  jos  în  sus.    Compactarea  ultimului    strat    de  beton.5  4  7. micşorând respectiv mărind proporţional timpul  de extragere.5  7.5  5  5  3  7..  Revibrarea  se  \a  efectua  cu  un  vibrator  de  suprafaţă  adaptat  dimensiunilor   elementului.5  III  3  5  3  5  7.  în  intervalul 30  minute.  Pentru a realiza şi la acest strat aproximativ acelaşi nivel de calitate.5  Beton Pompat  II ­ III  12  Adaos  cenuşă  cenuşă  ­  ­  cenuşă  FLUBET  FLUBET  cenuşă  cenuşă  FLUBET  FLUBET  FLUBET  FLUBET  FLUBET  FLUBET  FLUBET  FLUBET  cenuşă  cenuşă  FLUBET  FLUBET  FLUBET  cenuşă  FLUBET  FLUBET  Beton  clasa  Bc10  Bc15  Bc25  Bc25  Bc10  Bc15  Bc15  Bc15  Bc15  Bc25  Bc25  Bc25  Bc10  Bc15  Bc15  Bc15  Bc15  Bc15  Bc15  Bc25  Bc25  Bc25  Bc25  Bc25  Bc20  Vibrator  Timp de  6 Martie  vibrare "t"  Timişoara  secunde  Φ  71  58  58  71  71  71  58  58  58  58  71  58  71  58  58  71  58  58  58  58  58  171  38  38  58  120  150  150  120  90  90  120  90  120  120  90  90  60  45  60  45  75  45  60  60  75  45  120  120  20  9.14. .15.  Agitarea  tijei  se  va  face  uşor  pentru a nu introduce aer în masa betonului.5  I  5  5  4  5  3  7. pe ciclu.

5. Durata unui ciclu de vibrare se stabileşte la 30.. limita superioară corespunzând calităţii  I ­ II. .  Turnarea şi compactarea laminară a betonului  9.  compactate pe mese vibrante sau cu vibratoare de suprafaţă.20.5 sec). fără impact.. 16.  9.  iar  în cazurile când acest lucru  nu se poate evita se  vor lua  măsuri speciale de consolidare şi etanşare  a  cofrajelor  prin   îndesirea rigidizărilor şi a  pieselor metalice de  strângere.17.  Procedeul necesită utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare de interior.  se  obţin  betoane  de  calitate  mai  bună şi cu o compactitate periferică superioară.    Turnarea  şi  compactarea  laminară  pe  verticală  necesită  o  organizare  tehnologică  mai  complexa  a  procesului  de  betonare.  tablă  etc.  Vibrarea betonului pe mese vibrante  9. Turnarea betonului se poate  face cu un buncăr mobil începând de la o margine..Vibrarea betonului cu vibratoare de suprafaţă (placă)  9. sau de la mijloc sure margini cu două  buncăre mobile la elemente de suprafaţă mai marc. Tuburile de turnare vor rămâne circa 10  cm înglobate în stratul de beton pentru ca turnarea să se facă fără impact.    parapeţi    de  balcoane.  În  timpul  vibrării  se  recomandă  ca  vibratorul  placă  să  fie  uşor  mişcat  pentru  a  permite evacuarea bulelor de aer din beton.    Elementele  din  beton  aparent  executate  uzinat  se  pot  compacta  pe  mese  vibrante.    Procedeul    coastă    în    turnarea  continuă    a  betonului  prin  tuburi  din  PVC..  Vibrarea betonului cu vibratoare de cofraj  9.19.5 minute (un cm în  3. pentru a îngloba cât mai  puţine bule de aer. funcţie de calitatea feţei aparente.. 7..  cu  faţa  aparentă  în  jos.. 120".  Viteza de turnare laminară pe înălţime este de 1 m în 4.  Tiparele  vor  fi  fixate  de  masa  vibrantă.  Durata  de  vibrare  variază  funcţie  de  lucrabilitatea betonului şi grosimea stratului de beton între 60".4. dar  durata  totală  de  vibrare  se  micşorează  corespunzător  cu  numărul  vibratoarelor.  Aplicând  şi  o  revibrare  a  betonului  cu  o  durată  de  15  ­  30"  în  intervalul  de  la  compactare  până  înaintea  începerii  prizei  cimentului.  iar  calitatea betonului rezultă mai bună decât în cazul turnării şi compactării succesive.45 secunde pentru un strat  de 10 cm grosime.. racordate  la  un  buncăr  şi  vibrarea  con­comitentă  cu  vibratoare  de  interior  fixate  de  buncărul  de  turnare.  Turnarea  şi  compactarea  laminară  pe  orizontală  se  aplică  la  executarea  uzinată  a  elementelor  de    închidere.    Nu      se      recomandă    utilizarea      vibratoarelor    de      cofraj  la  executarea  lucrărilor de beton aparent.  Puterea mesei vibrante va fi corelată cu greutatea ansamblului  tipar ­ element.18.    Ridicarea  ansamblului   se  va  face  mecanic  sau  hidraulic.

21.22. BETONUL ŞI MORTARUL  PENTRU  TORCRETARE  10. îngheţului etc).  La  executarea  betoanelor  armate  cu  fibră  de  sticlă  dispersă  se  vor  utiliza  următoarele materiale:  ­  ciment Pa 35 sau P 40;  ­  nisip de râu sort 0.    în  vederea evitării formării microfisurilor. folosite ca  placaje  sau  ca  şi  cofraje    înglobate.6%  din  masa  betonului.  se  vor  folosi cimenturile albe PA 35 în proporţie de până la 60% şi oxizii coloranţi în proporţie  de maximum 6% din greutatea cimentului.  trebuie  luate  măsuri  pentru  a  evita uscarea feţei libere a betonului.  de  5.    se  va  utiliza  mortarul    armat    cu    fibră    de    sticlă  dispersă.3.. sub formă de rolă;  ­  apa.1..  pentru  injectarea  canalelor  elementelor  post­comprimate.  9.  este  asigurată  de  dispozitivul  automat  de  tăiat  şi  pulverizat  fibra  de  sticlă  concomitent cu pulverizarea mortarului. ale ploii care spală.1 mm;  ­  fibra de sticlă rezistentă la alcali (RA).  iar  temperatura  tiparelor  încălzitoare  65°C.  betonul  proaspăt  trebuie  protejat    împotriva  intemperiilor  (efectele soarelui..  Pentru  obţinerea  betoanelor  colorate  armate  cu  fibră  de  sticlă  dispersă.. vântului care usucă.Întărirea betonului  9.  Pomparea  mortarului  se  va  face  CSM  pompe  cu .  Dozarea  materialelor  se  va  face  gravimetric  sau  volumetric.  10. Temperatura maximă a betonului nu va depăşi 70°C. astfel ca betonul să aibă o temperatură nu mai mare de 35°C pentru  a evita apariţia unei întăriri premature care prejudiciază buna punerea în operă.  cu  urcarea  progresivă  a  temperaturii  şi  răcire  lentă pentru a evita şocurile termice.  În  primele  zile  este  necesară  menţinerea  unei  umidităţi  ridicate  pentru  a  asigura  hidratarea  cimentului  şi  o  dezvoltare  redusă  a  contracţiilor.  Cantitatea  de  fibră  de  sticlă  necesară.  10.  10.23.    După  turnare. betonul se poate prepara din  componenţi încălziţi..  Pentru a accelera întărirea betonului în faza iniţială.      ciclul      este  determinat  respectând  un  timp  suficient  de  prepriză.  De  asemenea.. 15 mm).    În      cazul    aplicării      tratamentului      termic.2.    Pentru  obţinerea  mortarului  (betonului)  armat  cu  fibră  de  sticlă.    Prepararea  betonului  (mortarului)  armat  cu  fibră  de  sticlă  dispersă  se  va  face astfel:  Se  prepară  mortarul  în  malaxoare  cu  palete  sau  elice  având  minimum  J50O  rotaţii/minut  sau  în  malaxoare  utilizate  la  prepararea  mortarului.  până  la  obţinerea  rezistenţelor  mecanice  corespunzătoare  pentru  a  prelua  eforturile  din  contracţii.  raportul  ciment­nisip va fi de 1  : 1 pentru marca M200 şi de 2:1 pentru marca M 300.  Protejarea se va face conform capitolului 12.  apa  necesară  stabilindu­se  prin  încercări  preliminare  funcţie  de  lucrabilitatea  dorită.  Pentru realizarea elementelor de grosime redusă (10.  9.  conform  Normativului  C  21­85.

. pentru a evita  exfolierea feţei aparente a betonului.1.5.2..  11.  11.  11.3  zile  dacă  se  utilizează  ciment cu întărire rapidă (P 40).. Se porneşte apoi dispozitivul de tăiat şi pulverizat fibra de sticlă şi se aplică  concomitent  cu  mortarul  în  tipar  până  la  obţinerea  grosimii  necesare.  Se  pornesc  concomitent  pompa şi aerul comprimat şi se aplică în tipar prin pulverizare un strat subţire de mortar  (cca.  Punerea în operă a mortarelor (betoanelor) armate cu fibră de sticlă dispersă  se  va  face  cu  ajutorul  unui  dispozitiv  automat  de  tăiat  şi  pulverizat  fibră  de  sticlă  concomitent cu mortarul.  La demontarea cofrajelor este strict interzis să se folosească răngi sau alte  mijloace  care  ar  putea  deteriora  betonul.. 11. .  Prima  cifră  se  referă  la  temperatura  de  peste  18.4.  11. pentru a nu se degrada faţa aparentă a betonului sau a  elementelor sculpturale.  după  care  acesta  se  introduce  în  pâlnia  (rezervor)  pompei  de  injectat.5 zile de la turnare dacă betonul  s­a  confecţionat  cu  ciment  cu  întărire  normală  (Pa  35)  şi  la  1. astfel  încât suprafaţa să rămână rugoasă  pentru a avea o aderenţă sporită la stratul suport.  se  poate  utiliza  betonul  torcretat.  după care se adaugă alternativ nisipul şi diferenţa de ciment.  11..18˚C.5.  iar  următoarea  la    temperaturi  cuprinse  între  5.    Pentru  realizarea  elementelor  cu  grosime  de  3.  10.  La  prepararea  mortarului  se  va  introduce  în  malaxor  întreaga  cantitate  de  apă..  Pentru  acesta  se  prepară  mortarul  de  fluiditatea  dorită  în  malaxor.  asigurând  astfel  proporţia  corespunzătoare cu debitul şi viteza de dispersie a fibrelor  de  sticlă. 2 mm).. Amestecul trebuie să aibă o  consistenţă de 28"—34" determinată cu pâlnia etalon conform Normativului C 21­85. Nuanţa la decofrare este funcţie de  timpul cât stă betonul în cofraj; diferenţa de nuanţă nu se estompează cu timpul. 11.  Manipularea  panourilor  de  cofraj  se  va  face  cu  multă  atenţie  pentru  a  nu  se  degrada suprafaţa sau muchiile panoului.  Intradosul  elementului se  netezeşte cu mistria sau cu rola.2.  10. Stabilirea compoziţiei. privind  timpul de menţinere în cofraj şi modul de decofrare.12.  urmărindu­se desprinderea corectă atât a cofrajelor şi elementelor de relief aplicate cât şi  a baghetelor de la muchii şi rosturi.  Decofrarea betonului aparent trebuie efectuată cu mare grijă.8  cm  sau  a  elementelor  compozite din mai multe straturi.  care  au  un  debit  de  1000  l/oră. prepararea şi punerea în operă a betonului prin torcretare  se va face conform Instrucţiunilor tehnice C 130­78. În plus se vor respecta prevederile de  la pct.  după care se pune  în  funcţiune agitatorul şi  se adaugă cca. DECOFRAREA  11.  La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul C 140­86..  Decofrarea betonului poate avea loc la 3. 1/2 din cantitatea de ciment..  Decofrarea  se  va  efectua  cât  mai  uşor.3.. la care stratul exterior urmează să fie realizat din beton  aparent  obişnuit  sau  colorat  armat  cu  armătură  obişnuită.4. ruperea muchiilor  şi deteriorarea  cofrajelor.şnec  tip  INCERC.    Decofrarea  trebuie  să  se  facă  concomitent  pe  întreaga  suprafaţă  a  elementului pentru ca betonul să aibă aceeaşi vârstă.

  După curăţirea completă a cofrajelor se  va proceda la o revizuire atentă a  acestora  pentru  a  depista  eventualele  defecţiuni  produse  în  timpul  decofrării.  faţa cofrajului  trebuie curăţită şi spălată cu mare atenţie după decofrare şi înainte de betonare.  11.9.  pe  betonul  aparent pentru că acestea pot produce deteriorarea lui.11.  Atât  cofrajele  noi  cât  şi  cele  curăţate  pentru  reutilizare  vor  fi  păstrate  în  locuri  ferite  de  soare. iar prin umbrirea parţială în timpul  întăririi betonului   capătă  nuanţe  diferite.  11.  stivuindu­le  în  mod  obişnuit  (cele  de  tego). Este interzis să se utilizeze simultan cofraje care prezintă grade de uzură sau  de folosire diferite. periclitând calitatea feţei betonului.  după  câteva  reutilizări. .  adăugind  pentru  completare  o  şipcă  sau  scândurică cu acelaşi grad de uzură. aparentă a [jetonului. deoarece orice semn.  cu  pastă  de  ciment­aracet. . iar suprafaţa betonului să se deterioreze.  perii  şi  cârpe.  care  prezintă  acelaşi grad de uzură.  11.  11.  Eventualele  ştirbituri  ale  muchiilor    tăbliilor  şi  reliefurilor  utilizate  ca  negative la betoanele sculpturale şi în relief se prelucrează cu pila.  Dacă  la  cofrajele  din  scânduri  se  observă.10.      Nu    este    permisă      aşezarea  suprapusă   a  panourilor. rosturile vor fi  curăţate de materialele străine şi chituite cu pastă de ciment­aracet. Manipularea şi depozitarea lor se va face cu o deosebită grijă  întrucât sunt casante.  se va proceda la înlocuirea ei totală. polizorul.6.12.Este interzis ca decofrarea să înceapă mai devreme de termenele minime.  a  utilajelor  etc. pentru ca absorbţia de apă la suprafaţa betonului să fie uniformă. de mână şi  hârtie sticlată. riscând  astfel ca muchiile să se rupă.  Decofrarea se face în ordinea inversă cofrării.  Este  interzisă  rezemarea  materialelor  de  orice  fel.  11.7.  11. defect  sau murdărie de pe astereala cofrajului apare pe faţa.  11.  ploi  şi  vânturi.  că  rosturile  dintre scândurile asterelei s­au lărgit.  Scândurile  degradate  din  astereală  se  vor  înlocui  cu  alte  scânduri.8.  pentru a  evita apariţia petelor.  Când  rosturile  s­au  deschis  prea  mult.  Ori de câte ori astereala panoului nu mai corespunde condiţiilor betonului aparent.  după  care  se  spală foarte atent cu apă.  este  recomandabil  a  se  demonta  toate  scândurile  panoului  şi  a  se  rebate  corect.    Depozitarea  cofrajelor  curăţate  se  va  face  în  perechi  de  panouri  cu  astereală  aşezate  faţă  în  faţă.  La curăţirea cofrajelor se va avea grijă ca astereala să nu fie zgâriată. Acest lucru are o importanţă deosebită. fie cu macaraua.  Indiferent  de  natura  materialului  folosit   pentru  astereală.  Manipularea cofrajelor se va face fie manual. pentru a nu se deforma. Rosturile create între reliefuri şi astereală se vor chitui cu chit de  ciment­aracet­apă (3:1:1).    Depozitarea  şi  manipularea  cofrajelor  utilizate  la  betonul  cu  texturi  profilate  sau  sculpturale  se  va  face  în  poziţia  verticală.  funcţie de  greutatea lor.  Curăţirea  panourilor  de  cofraj  se  va  face  cu  şpaclu.  luându­se  măsuri  de  reparare  a  defecţiunilor  mai  mari  şi  de  rectificare  a  celor  mici.

   Repararea    porţiunilor    exfoliate.  se  va  face  cu  mortar  alcătuit  din  nisip  0. iar aspectul ulterior să fie  cât mai apropiat de cel al feţei betonului.2.   spălându­se   apoi locul cu  exces de apă.      desnisipate.  se  observă  multe  microfisuri.    Petele   provocate   de   substanţele   decofrante   se  vor înlătura   prin  spălarea  cu  apă  şi  detergenţi. se vor realiza un număr de 10.. ciment alb.  12.  În  apa  de  amestecare  se  recomandă  introducerea  a  cca. după completa lor uscare.  Înainte de executarea remedierilor cu mortar se va uda cu apă locul care se repară. este recomandabil ca pe suprafaţa betonului aparent să se aplice o peliculă de  adeziv  incolor  din  copolimeri  ternari  sau  răşini  epoxidice.I. 4663/1973.20%  din    greutatea      acesteia  Aracet   E 50.  bavurilor  etc.6..  Acestea  se  pot  prelucra  imediat  după  decofrare  pentru ..3% după care se  va  spăla cu apă în exces.  12.7. Reparaţiile nu trebuie însă să aibă  aspect de tencuială. nu se vor executa reparaţii în cazul în care defecţiunile sunt mici  şi nu strică aspectul de piatră naturală al suprafeţei betonului.  De regulă.12 reţete diferite de mortar cu care  se vor executa probe de tencuială de maximum 1 cm grosime şi care se vor compara după  completa  uscare  cu  faţa  aparentă  a  betonului..  În  cazul  când. ele se vor limita strict la defecţiunile locale. TRATAREA SUPRAFEŢELOR DUPĂ DECOFRARE  12.  Scurgerile de lapte de ciment de pe suprafaţa aparentă a betonului se vor înlătura  cu şpaclul şi cârpa uscată.  Înlăturarea  eflorescenţelor  de  var  şi  a  eventualelor pete de rugină sau de  altă  natură  se  face  prin  perierea  cu  peria  de  sârmă  a  suprafeţei  de  beton  complet  întări. produs de Întreprinderea Chimică Râşnov N.  În  ce  priveşte  întreţinerea  betonului  după  decofrare  se  vor  respecta  prevederile Normativului C140­86 şi următoarele precizări suplimentare:  ­ umiditatea permanentă a betonului se va menţine timp de 7 zile pentru betonul  de calitatea III­a şi 14 zile pentru betoanele de calitatea II­a şi I­a colorate.  Se  poate  utiliza  cu  bune  rezultate „Romacrilul ER".   În funcţie de aspectul final dorit. poate apărea necesară prelucrarea  locală  a  suprafeţelor  aparente.  În acest scop.4.  12.3.  12.  sau prin  spălarea cu  soluţie de acid clorhidric  în  concentraţie de 1.      a    ştirbiturilor..1. până la dispariţia totală a urmelor de acid. în proporţie ce se vor stabili prin încercări pe şantier..  Tratarea  specială  a suprafeţelor  de beton  aparent  12.  Remedierea  micilor  defecţiuni  datorate  turnării  betonului sau produse  la  decofrare  12.1  mm    ciment    şi    părţi  fine    (aceleaşi  utilizate  la  betoane).12.  alegând  în  final  reţeta  care  realizează  nuanţa cea mai apropiată de cea a suprafeţei betonului.  cu  toate  măsurile  şi  precauţiunile  luate.5.

  Ca  piese  de  distanţare  se  recomandă  şipcile  din  lemn  de  esenţă  moale.  şpriţuire.  contactul  feţelor  de  beton.  pe  cât  posibil.1.  buciardare. .  care  acţionează  la  suprafaţa  betonului;  după  decofrare.10.  suprafaţa  betonului  se  spală  cu  apă  sub  presiune;  la  nevoie  se  poate  ajuta  şi  cu  peria  de  sârmă.  în  cazuri cu totul excepţionale.  Depozitarea elementelor  în  poligon  şi  pe  şantier  se  va  face  în poziţie  verticală.evidenţierea  granulelor  de  agregat  prin:  spălare.   Se  va  evita  depozitarea  suprapusă  a  elementelor. folosind  în acest scop folii de polietilenă sau prelate;  ­  la  rezemare  se  va  evita.  12.  în  standuri  special  amenajate.  Pe  timpul  transportului  şi  a  depozitării  elementelor  prefabricate  din  beton  aparent se vor lua următoarele măsuri cu caracter general:  ­  feţele de beton aparent se vor proteja  împotriva murdăriei şi a prafului.  12.  Când  aceasta  se  face.  11.3.  12. după întărirea betonului.  Perierea  şi  spălarea  suprafeţei  aparente  se  va  efectua  înainte  de  sfârşitul    prizei  cimentului.    Sablarea  suprafeţei  aparente  se  va  executa  cu  un  jet  de  nisip.  Acest tratament nu se poate aplica în cazul granulelor care dau reacţii chimice cu  soluţia acidă.  periere.2.  până  apar  granulele de agregat.  13.  12.  Rezemarea  se  va  face  pe  un  material  elastic.9. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA ELEMENTELOR  PREFABRICATE DIN  BETON  APARENT  13.  La elementele subţiri există riscul  de  a  se  produce  fisuri  fapt  pentru  care  se  recomandă  aplicarea  procedeului  numai  la  elementele masive şi elementele cu grosime mai mare.8.  aparent  cu  standul şi în mod deosebit al muchiilor şi profilelor. Acest procedeu  poate disloca granulele de agregat sau sfărâma dacă  sunt  slabe. evidenţierea granulelor fiind în funcţie de durata  tratamentului.  Decaparea  cu  acizi  a  suprafeţei  aparente  se  va  efectua  prin  ungerea  cu  soluţia de acid clorhidric diluat (1 : 5). Pentru betoane de calitatea I şi a II­a se interzice depozitarea  suprapusă.  După tratarea cu soluţia acidă.  13.      Buciardarea  sau  şpriţuirea  suprafeţei  aparente  se  execută  cu  ciocanul  de  buciardă.  Se  interzic  materialele  care  lasă  urme  vizibile (amprente sau pete).      Înainte  de  turnarea  betonului  se  va  face  ungerea  cofrajelor  cu  soluţii  întârzietoare  de  priză.  decapare  cu  acizi.  sablare.  13.  Părţile standului care vin în contact direct cu feţele de beton aparent se vor proteja cu un  material moale care să nu păteze betonul. între elemente se va lăsa un spaţiu de ventilare şi se vor lua  măsuri  ca  apa  să  nu  se  scurgă  de  pe  un  element  pe  altul.  Prin  aceste  tratamente  de  suprafaţă  se  îndepărtează  o  parte  din  grosimea stratului de acoperire cu Leton a armăturilor. suprafaţa tratată se va spăla cu apă din abundenţă  până la înlăturarea oricăror urme de acid. respectiv cu şpiţul.

  În  cazul  când  nu    este  posibil  se  va  reduce  la  minimum  intervalul    între  sosirea la şantier  a elementului prefabricat şi montarea acestuia.    adaptate  tipului  fiecărui    element  prefabricat.4.  Ca  şi  în  depozit.  poziţia  elementelor va fi verticală iar rezermarea pe platforma mijlocului de transport se   va face  prin intermediul unui material elastic.  13.  13.5. fixate pe standul de rezemare. Fixarea se va face cu dispozitive  prevăzute cu materiale  moi.  Montarea elementelor prefabricate se va face de regulă direct din mijlocul  de  transport. .  elimine  posibilitatea  atingerii    între  suprafeţele  învecinate.      În    timpul    transportului.6. între acestea se vor interpune  materiale  elastice  având  o  grosime    care  să.   în punctele de  contact cu  elementul prefabricat.   În cazul pachetelor de mai  multe elemente.7.13. elastice.      elementul    sau    pachetul  de  elemente  prefabricate vor fi bine.  13.  Transportul se va face bucată cu bucată sau în pachete cu mijloace special  echipate.

 necesitând o  tehnică  relativ   simplă  de   confecţionare. putând fi folosite de 400—600 ori şi chiar de 800 ori  după recondiţionare;  ­ proprietăţile   mecanice   şi   elastice   corespunzătoare   realizării  unor  tăblii  care  preiau  singure   împingerea   betonului. ceea ce prezintă un avantaj pentru decofrare însă.      conform      STAS      8511­76. în cazul  când  se doreşte confecţionarea unor plăci cu relief capabile  să preia singure  împingerea  betonului. se recomandă folosirea următorilor componenţi: ·  nisip      cuarţos      de      Făget      sort. chiar sub  forţa unor covoare de dimensiuni  mari.  30  ­  50%  din  cantitatea de răşină; ·  răşini  poliesterice  nesaturate  tip NESTRAPOL  220 sau 450 H — produse   de  întreprinderea   „Policolor"   Bucureşti  iar  ca  adaosuri  pentru  întărire; ·  iniţiator  ­  PEROXID  DE  METILETILCETONĂ  ­  produs      de      întreprinderea  chimică    „Dudeşti"    Bucureşti; ·  accelerator — NAFTENAT   DE   COBALT — soluţie   cu 2% cobalt (preparat  conf.  Prin  folosirea  mortarelor  cu  răşini  poliesterice  de  tip  NESTRAPOL.  1.  Elementele de relief din răşini epoxidice se caracterizează prin:  ­ o bună copiere a desenului de pe matriţă şi o bună imprimare a acestuia în beton;  ­ rezistă la 300­400 refolosiri şi  chiar mai multe după recondiţionare;  ­ o rigiditate mai mică. .  Mortarele (chiturile) pe bază de răşini epoxidice pot fi utilizate la confecţionarea  elementelor de relief de diferite dimensiuni.  produs  de  întreprinderea  de  detergenţi  „Dero" Ploieşti. impun rigidizarea  lor  cu miezuri  din   lemn  sau  metal;  ­ datorită   rigidităţii   relativ   reduse   pot   fi    aplicate   pe tăblii curbe;  ­  prezintă  deformaţii    şi    contracţii  mult  mai      mici    decât  cele    din  răşini  poliesterice;  ­ prezintă avantajul că nu conţin componenţi  din import. Rezistă în condiţii bune la tratamentele termice în diferite regimuri curente  aplicate  la   executarea  elementelor  prefabricate.ANEXA 1  CONFECŢIONAREA PLĂCILOR CU RELIEF ŞI A ELEMENTELOR DE  RELIEF DIN RĂŞINI ŞI MORTARE CU RĂŞINI   POLIESTERICE   ŞI  EPOXIDICE  ARMATE  CU  FIBRE  DE   STICLĂ  Plăcile  cu  relief  şi  elementele  de  relief  din  mortare  cu  răşini  poliestere  şi  epoxidice  armate  cu  fibre  de  sticlă  se  pot  realiza  în  ateliere  de  şantier  cu  dotări  şi  amenajări minime. Materiale  Pentru  prepararea  mortarelor  din  răşini  poliesterice  necesare  confecţionării  tăbliilor şi elementelor de relief. se asigură:  ­ copierea întocmai a negativului desenului texturii de pe matriţă şi redarea fidelă  a acestuia pe faţa elementului de beton;  ­  realizarea  unor  plăci  şi  elemente  de  relief  rezistente  la  uzură  şi  la  tratamente  termice.  STAS  1203­87  şi  STAS  5549­81).  armate  cu  fibre de sticlă.

.  Se va considera optimă reţeta care pentru probe de 70x70x40 milimetri.0. de 2...  În cazul plăcilor cu relief  fixate direct pe schelet (rame şi coaste). cantitatea de fibră (în kg) stabilindu­se  între 2. din ipsos. variaţia dimensiunilor plăcilor sau a elementelor de relief.18°C).8. concentraţia  peroxidului de metiletilcetonă. se recomandă  realizarea unui strat de 3.1.5%.20%  din greutatea răşinii. din mortar cu ciment sau din piatră sculptată:  2.. Alcătuire ..  În  tabelul  de  mai  jos  se  prezintă  rezistenţele  la  rupere  şi  modulii  de  elasticitate  informativi pentru diferite procente de armare :  2  Rezistenţe la rupere N/mm  Procent  de armare  2%…5%  15%…20%  Modul de elasticitate  2  N/mm  3000…4500  4000…6000  Tracţiune  40…50  50…60  Compresiune  700…80  1000…110  Încovoiere  550…60  800…90  2.  Aceşti  solvenţi  se  vor  folosi  şi  pentru  diluarea  răşinii  până  la  consistenţa  necesară.    realizată  prin  tăierea rovingului la   lungimi   de   20..  Pentru  armare  se  recomandă  fibre  de  sticlă  sub  formă  de  ROVING  produse  de  întreprinderea  de  fibre  şi  ţesături  din  fibre  de  sticlă  Bucureşti.  păstrate  la temperatură constantă   (16o.  Având  în  vedere  condiţiile  de  şantier  în  care  trebuie  executate  şi  calitatea  lor  bună.5 mm grosime (grosime  minimă) cu procent redus de armare  2..8%   din    cantitatea  de   răşină; ·  accelerator   între   0.  pentru  confecţionarea  tăbliilor  şi  a  elementelor  de  relief  se  recomandă  folosirea  matriţelor din lemn.4%   din    cantitatea   de   răşină..20%.1...30 ore..  Procentul de armare se va stabili în funcţie de domeniul de folosire şi de rezistenţa  necesară. tipul şi puritatea solventului cu care s­a preparat soluţia de  naftenat de cobalt. reţeta se va  stabili  pe  bază  de  probe. . acesta se poate duce la  diluţia necesară (conţinutul 2% cobalt) folosind următorii solvenţi:  ­ white spirt tehnic;  ­ toluen;  ­ xilen.În cazul când naftenatul de cobalt se procură în alte diluţii. iar după întărire un al doilea strat cu procent ridicat de armare de 15.  Întrucât proporţia optimă în care trebuie introduşi în amestec componenţii de mai  sus este influenţată de o serie de factori ca: tipul şi vârsta răşinii poliesterice. 10%.... Matriţe  Pentru  turnarea  pieselor  din  răşini  poliesterice  armate  cu  fibră  de  sticlă  se  pot  folosi matriţe din diferite materiale...  folosind  diferite  proporţii  de  întăritor  şi  accelerator  cuprinse  între limitele: ·  iniţiator   între   0. conduce la un timp de întărire de 24..    dispersă.40 mm......  Elementele de relief se pot realiza cu procent redus "de armare.

  2.  cu  următoarele precizări: . Condiţii de calitate  Matriţele   trebuie   să   îndeplinească  următoarele   condiţii  ­  să  fie  perfect  etanşe;  ­  să  fie  executate  la  dimensiunile  şi  forma  prevăzute  în  proiect    (admiţându­se  abateri  de maxim  ±0.2.  1.1):  Fig. piatră sculptată etc.  cu pastă de ciment aracet.  fund ­ realizat   din   lemn. Confecţionarea plăcilor cu relief şi a elementelor de relief  3.    laterale  demontabile  ­  realizate  din  dulapi  finisaţi  prin'  rindeluire. trebuie pregătită astfel:  ­  matriţa  se curăţă foarte bine de orice  impurităţi sau orice urmă de  praf.   mortar   de   ciment.1.5 mm);  ­ să fie suficient de rigide (atenţie mare la laterale);  ­ unghiurile de 90° între laterale să fie respectate cu stricteţe ;  ­ lateralele să fie perfect liniare;  ­ unghiul  între  laterale  şi fundul matriţei  să fie strict de 90°;  ­ să permită decofrarea prin demontarea lateralelor;  ­ înălţimea feţei superioare a lateralelor faţă de fund să fie aceeaşi pentru a asigura  grosimea constantă a elementului turnat;  ­ reliefurile să fie executate întocmai după desenul texturii;  ­ suprafeţele netede să fie bine finisate şi să nu prezinte nici un fel de denivelări  sau zgârieturi.  matriţa  confecţionată  în  condiţiile  de  la  punctul  2. dispuse pe două direcţii;  2.2.   ipsos.  3.Matriţele   au   următoarea   alcătuire   (fig. Pregătirea componenţilor  Reţeta  se  stabileşte  în  condiţiile  precizate  la  punctul  1  din  prezenta  anexă.  1. După uscarea perfectă a chitului se finisează cu hârtie sticlată  fină.  suport ­ realizat din rigle de lemn sau metalice.  care prezintă pe faţă pozitivul texturii şi e  prevăzut la partea  inferioară cu   sisteme de  fixare pe suport;  3. astfel încât să se acopere perfect  întreaga suprafaţă interioară a matriţei.1  din  prezenta anexă. 1. Pregătirea matriţei  Înainte  de  utilizare.  3.  cu o  perie moale sau cu o cârpă uscată;  ­  faţa fundului matriţei se chituieşte dacă prezintă pori ciobituri sau alte defecte.  apoi  se  aplică  în  2­3  straturi  uniforme  şi  subţiri  o  peliculă  de  izolare  de  sticlă  solubilă;  ­  după  uscare  se  aplică  decofrantul  realizat  din  ceară  de  parchet    dizolvată    în  diluant  prin  pensulare  în   două  straturi foarte subţiri.1.    având  un  sistem demontabil de strângere pe cantul tăbliei.

  Întrucât răşinile.Ind.  solvenţii  sunt  inflamabili.C. sau defecte se poate continua şi turnarea celorlalte piese.30°C.. Măsuri de prevenire..      specifice    lucrărilor      cu    răşini  poliesterice  şi  epoxidice şi respectiv cu fibre  de sticlă.;  ­ normele  republicane   şi  departamentale   de   protecţie a muncii în vigoare;  ­  prevederile    NTS    şi    PSI..      În  acest      scop  răşina  poliesterică  se  diluează  cu  diluant  D005  până  se  obţine  vâscozitatea  optimă  de  lucru  (aceea a unor vopsele  mai groase) ­ timp de scurgere  la 20°C pe cupa 08 de 10­20 sec.  iar . se pot folosi dizolvanţii  arătaţi mai sus.  Păstrarea în vederea întăririi  După  turnare.2  privind  confecţionarea  matriţelor şi respectiv de la pct..  după realizarea primului strat se lasă un timp de 24 ore pentru întărirea parţială.  la  temperatura  minimă  de  16.  într­o  încăpere  bine  aerisită.  alternând  un  strat  de  răşină  cu  un  strat  de  fibră  de  sticlă  presărat uniform pe suprafaţa răşinei.      caverne      etc). în vigoare;  ­ normele de prevenire si stingere a incendiilor  emise de M. plăcile şi elementele de relief  realizate  din  răşini  cu  fibră  de  sticlă  sunt  combustibile. trebuie  să aibă  fluiditatea  necesară pentru a umple  bine reliefurile;  în  caz contrar  apar  defecte  diferite      (neregularităţi.. Turnarea  Pentru turnare se fixează matriţa în poziţie perfect orizontală. se vor respecta:  ­ normele de protecţie contra incendiilor. .  materialul  lemnos pentru  matriţă. 3.  Amestecarea se face cu o baghetă de lemn.  plăcilor  cu  relief  şi  a  clementelor  de  relief din răşini poliesterice armate cu fibre de sticlă.  3. operaţia repetându­se până la umplerea completă a  matriţei.  În cazul realizării plăcilor cu un  strat superior cu procent  mai ridicat de armare.48 ore  şi  nu  se  produc  degajări excesive de căldură.5.  3.4.  prepararea  se  face  cu  maximum  15­20    minute  înainte      de     turnare      în  ordinea:  ­ se diluează răşina;  ­ se adaugă  nisipul amestecându­se pe parcurs  şi  în continuare până  la obţinerea  unui amestec omogen;  ­ se adaugă acceleratorul şi se amestecă până la omogenizarea completă;  ­ se adaugă iniţiatorul şi se amestecă până la omogenizarea totală..  Decofrarea  În  caz  că  s­au  respectat  întocmai  condiţiile  de  la  pct.18°C  si  maximă de 22.  În  caz  că  se  asigură  o  întărire  în  timp  de  24.  matriţa  se  păstrează  până  la  întărirea  completă  pe  o  suprafaţă  perfect  orizontală.      pori.  4.. după care  se continuă turnarea.  3.­  mortarul  din  răşini. Se toarnă amestecul  în  straturi  succesive  subţiri.3. a incendiilor şi tehnica securităţii muncii  La  confecţionarea  şi  utilizarea  matriţelor. decofrarea se face foarte  uşor prin îndepărtarea lateralelor şi ridicarea elementului de relief sau a plăcii din matriţă..  Întotdeauna  se  face  mai  întâi  o  verificare  a  reţetei  stabilite  prin  turnarea  unui  element  de  probă. în cazul răşinilor  poliesterice.  Pentru curăţirea mâinilor şi a sculelor.1 privind pregătirea matriţelor. asigurându­se un procent mai ridicat de armare.  utilizate  la  turnarea  elementelor  de  relief  şi  a  plăcilor  cu  relief. este necesară corectarea reţetei.  2. În  caz că nu se realizează aceste condiţii.  Cantitatea de diluant nu va depăşi însă 10­15% din cantitatea de răşină.

  conform  NTR  7398­78.  Trebuie  aplicat   în   straturi   cât   mai   subţiri:  ­  chitul  ciment­aracet­apă  (proporţie  3:1:1).  Se pot utiliza următoarele tipuri de chituri:  ­  chitul  tiocolic  ALUTCHIT. se va   acorda  o  atenţie   sporită  următoarelor: ·  încăperea se va amenaja în mod special.peroxidul de metiletilcetonă respectiv componenta CI.24ore suficient pentru a nu  refula în timpul vibrării;  ­ să aibă o oarecare elasticitate după întărire.  pentru  a nu fisura în timpul vibrării;  ­  să  se    îndepărteze    (curăţe)    cu  uşurinţă  după  decofrare. dotată  cu mijloace adecvate de prevenire şi stingere a incendiilor şi amplasată departe de surse  de foc deschise sau de scântei; ·  în  încăperea  respectivă  nu  sunt  permise  procese  sau  operaţii  care  folosesc  foc  deschis sau care produc scântei; ·  manipularea.  are  dezavantajul că este solubil în substanţele decofrante pe bază de motorină. aderă bine  la suprafeţe.  produs  de  CUPSIC  Bucureşti. ciment sau substanţe decofrante;  ­ chitul  ROMTIX 85.  este plastic.  produs  de  Centrala  Industrială de Produse Anorganice — Râmnicu Vâlcea este plastic în momentul aplicării.  aderă  bine  la  suprafeţe  curăţate şi nu este atacat de apă.  rămâne  elastic  după  întărire.  păstrează o oarecare elasticitate  după  întărire.  ANEXA 2  UTILIZAREA CHITURILOR ÎN OPERAŢIILE DE ETANŞARE ŞI  RECTIFICARE  Chiturile  utilizate  ca  material  de  etanşare  trebuie  să  îndeplinească  următoarele  condiţii:  ­ să adere al suprafeţele cu care vin în contact;  ­ să fie inerte faţă de ciment şi faţă de reacţiile de hidratare a cimentului;  ­ să nu producă reacţii cu substanţele..  după  preparare  este  plastic  şi  aderă  bine  la  suprafeţe  şi  se . este explozibilă.  precum  şi  chitul  preparat  cu  răşini  poliesterice  şi  epoxidice. reacţii care să păteze betonul;  ­ să se aplice uşor şi să se întărească în următoarele 4. fiind în permanenţă bine aerisită. decofrante.  aderă bine la suprafeţe.  Muncitorii  vor  lucra  cu  echipament  de  protecţie  adecvat  pentru  operaţiile  de  turnare a răşinilor şi de pregătire a armăturii  din  fibre  de  sticlă.  nu  refulează  în  timpul  vibrării. .   transportul  şi   depozitarea  componenţilor se va face în condiţiile  specifice prevăzute expres în prospectul fiecărui  produs   în  parte. nu se întăreşte în timp.  conform  NTR  9409­75.  este plastic.   conform  NTR 4337­75. dând pete care  însă se pot îndepărta prin răzuire cu hârtie sticlată ;  ­  chitul  ROMALCHID.  în    vederea  unui  nou  ciclu  de  cofrare.  produs  de CUPSIC Bucureşti. are dezavantajul  că refulează  în  timpul    vibrării  şi  se  înmoaie  în  oarecare  măsură  în  prezenţa  motorinei.

14 mm — când  se  folosesc  pentru  etanşarea între  panouri şi respectiv de  Φ4. Pregătirea şi prepararea chiturilor  În principiu chiturile se prepară conform prospectelor care le însoţesc.  elementelor de relief şi baghetelor. I I  I  I  I  ­  I I  I I  I I  I I  I I  I I I  ­  ­  I I I  I I I  ­  I I I  ­  I I  ­  ­  I I  I I  I...  Pentru chiturile nominalizate mai sus prepararea şi pregătirea se face astfel:  ­  chitul  tiocolic  ALUTCHIT  se  prepară  cu  maxim  1  oră  înainte  de  întrebuinţare  prin  amestecarea  componenţilor  A  şi  B  în  proporţie  de  1  parte  din  componentul  B  (întăritor)  la  8  părţi  din  componentul  A. În vederea aplicării. aceasta asigurându­se prin întărirea în aer liber.  La  prepararea şi aplicarea acestui chit se vor avea în vedere şi prevederile din Instrucţiunile  tehnice C 197­89;  ­ chitul ROMTIX 05 — după scoaterea cantităţii necesare din bidon se păstrează  cufundat într­un vas cu apă. la diferitele operaţii în funcţie de calitatea de beton  aparent ce se urmăreşte a se realiza. . Aracet  Chit răşini  ­  I. I I  I. Şnurul se realizează prin rularea  chitului între palmele umezite;  ­ chitul ROMALCHID ­ se păstrează în bidoane şi înainte de aplicare se amestecă  cu  praf  de  ipsos  prin  frământare  în  palmă  (ca  un  aluat). I I  ­  I  Etanşarea rosturilor între tăbliile din  placaj tego ale panourilor mari  Etanşarea rosturilor între tăbliile din  mase plastice dure sau din răşini  Etanşarea rosturilor între elementele  de relief şi tăblia panourilor  Etanşarea fixărilor cu şuruburi şi  ştemuirea capului şuruburilor  Etanşarea rosturilor netede sau  marcate între panouri  Rectificări ale suprafeţei tăbliilor sau  elementelor de relief din materiale  lemnoase  Rectificări ale suprafeţei tăbliilor sau  elementelor de relief din mase  plastice dure sau din răşini  poliesterice  I I  ­  ­  ­  ­  NOTĂ:   I. II şi III reprezintă calitatea de beton aparent ce trebuie realizată  2.  până  la  obţinerea  consistenţei  necesare după care se realizează şnurul ca mai sus fără a umezi palmele  Consistenţa  optimă  a  chiturilor  ROMTIX  05  şi  ROMALCHID  este  cea  a  plastilinei. se pregăteşte înainte cu maximum 1 oră  sub forma unor şnururi  de  Φ10..  Se  prepară  numai  cantitatea  necesară. respectiv prin amestecarea cu  ipsos. I I  I.  Operaţia  Calitatea betonului  Alutchit Romtix 85  Romalchit  Cim.8 mm pentru alte etanşări.  În  tabelul  de  mai  jos  se  prezintă  domeniul  de  folosire  a  chiturilor  de  diferite  categorii din prezentele instrucţiuni.întăreşte  devenind  dur;  se  folosesc  în  special  la  rectificări  ale  suprafeţelor  şi  muchiilor  tăbliei panourilor..

.  În cazul chitului sub formă de pastă.8.Pasta de ciment­aracet se prepară din 1 parte aracet. Chitul refulat se îndepărtează cu şpaclul (umezit în  cazul Romtixului). pe marginea suprafeţei  care se etanşează şi pe cantul acestora. După aceea se procedează la curăţirea rostului prin ştergere cu o cârpă  înmuiată  în  terpinol  ­  în  cazul  Alutchitului  sau  cu  o  cârpă  uscată  în  cazul  pastei  de  ciment­aracet (figura 2.  cu  deosebirea  că  banda  aplicată  pe  spatele  şi  cantul  tăbliei  se  obţine  prin  întinderea cu mâna umedă a şnurului.1. La fixarea celei de a doua tăblii se  presează  lateral până când cele două tăblii sunt  bine  alăturate.  În  cazul  chiturilor  pregătite  sub  forţă  de  şnururi  (ROMTIX). asigurându­  se astfel o întărire în timp de 1.  Faza I­a  Fig.2 ore de la preparare  3. 2.  Orice  etanşare  începe  prin  curăţirea  şi  decaparea  suprafeţelor  pe  care  se  aplică  chitul. Tehnica de aplicare a chiturilor  Tehnica de aplicare a chiturilor depinde de natura acestuia şi de operaţia care se execută.1.. acesta se aplică cu şpaclul pe spatele tăbliilor  sub forma unei benzi de 10. iar curăţirea se face cu o cârpă înmuiată în petrosin..  operaţiile  sunt  aceleaşi. 15 mm lăţime şi 2...  Pentru a evita formarea grunzurilor se recomandă adăugarea pe rând a prafului de  ciment pe măsură ce compoziţia este amestecată .  Apoi se realizează fixarea pe rând a tăbliilor.  a) Etanşarea rosturilor  între tăblii şi  între plăcile cu relief.1).3 mm grosime. Chitul refulat din rost se  curăţă cu şpaclul.  Chitul cu răşini poliesterice se prepară similar mortarului pentru plăci cu relief şi  elemente de relief cu următoarele precizări :  ­ în locul nisipului se utilizează praf de talc;  ­ calitatea de peroxid de metiletilcetonă va   fi mai mare (0... 1 parte apă şi 3 părţi praf de  ciment amestecate cu şpaclul până la omogenizare.. .5%).

 Operaţia se  execută prim umplerea cu chit a găurilor realizate pentru introducerea şuruburilor de  fixare.  În cazul Alutchitului aplicat la etanşarea panourilor cu schelet din lemn înainte de  aplicarea benzii de chit.50  mm  lăţime  şi  de  2.  După montarea şi strângerea panourilor cu menghine. după  care se procedează la finisarea suprafeţei cu o racletă de cauciuc înmuiata în substanţă  diluantă. . suprafaţa se amorsează cu prenadez; amorsa se lasă să se usuce  timp de 15..  Fig.  e)  În cazul în care la aplicarea baghetelor pentru realizarea de rosturi profilate  este necesară o etanşare cu chit a rosturilor dintre baghetă şi canturile panourilor. După întărire se montează şi se  strâng panourile. se taie cu cuţitul şi se îndepărtează cu şpaclul chitul în exces.  d) Etanşarea rosturilor între panouri  Înainte  de  montare  se  aplică  pe  cantul  panourilor  şnururile  din  ROMTIX  sau  ROMALCHID  astfel  încât  si  se  formeze  benzi  de  chit  de  40. 2.2. se procedează la  îndepărtarea şi curăţirea chitului refulat din rosturi  în modul  prezentat  la  punctul  a.. 2.  c) Etanşarea fixărilor cu şuruburi şi ştemuirea capului şurubului. 2. chitul  refulat  pe  lângă  capul  şurubului:  ­ se  îndepărtează şi  se  şterge  apoi  cu  cârpa — în  cazul când se doreşte ca şi  capul şurubului să rămână aparent;  ­ se acoperă capul şurubului (care este înecat cu 2. cu deosebirea că banda de  chit se realizează pe spatele elementului de relief (fig. După fixare... 2.  Modul de etanşare este identic cu cel prezentat mai sus.3 mm faţă de planul tăbliei sau  a reliefului) prin ştemuire cu şpaclul sau cu spatula (umezită în cazul Romtixului).b) Etanşarea rostului  între  elementele  de relief  şi  tăblie. Îndepărtarea chitului refulat  după fixarea elementului de relief pe tăblie se face prin aceleaşi procedee ca mai sus. Apoi se aplică chitul cu şpaclul în benzi de 40—50 mm lăţime şi 2 ­  3 mm grosime pe unul din panourile ce vin în contact.2). 20 min.  chiturile şi tehnica de aplicare sunt  aceleaşi cu cele precizate la pct..3.  Fig.... d.3  mm grosime (fig.3).

.. fără să fie  deloc murdărite  suprafeţele   alăturate. cu pastă de ciment­aracet. . cu o cârpă înmuiată în apă respectiv în terpinol (în cazul folosirii chitului  alutchid) sau diluant   (la  celelalte   chituri).. când este strict necesară.+ 15°C.  Se procedează apoi la aplicarea chitului cu şpaclul sau cu spatula.  După decofrare. se recomandă ca îndepărtarea  chitului şi curăţirea să se facă după 1/2.  f)  Rectificarea   suprafeţei   tăbliilor   sau   a   elementelor   de relief..  Operaţia se poate executa.  Mai întâi se procedează la curăţirea perfectă şi decaparea suprafeţei pe care se  aplică chitul. astfel încât după curăţire să existe chit numai în rosturi.  În cazul Romalchidului.O condiţie importantă în obţinerea unei chituiri corespunzătoare este curăţirea  perfectă a suprafeţelor.  Chituirea nu se va realiza la temperaturi mai mici de +10°C . completându­se  golurile şi finisând suprafaţa până când se obţine calitatea dorită.. în  cazul suprafeţelor din lemn sau cu chit Alutehit ori cu chit din răşini în cazul suprafeţelor  din mase plastice sau din răşini. care se deformează în timp.. în cazul folosirii chitului Romtix şi Romalchid este necesară  verificarea suprafeţei betonului în dreptul rosturilor şi eventuala curăţire sau repararea  acesteia dacă este necesar. suprafaţa  se va feri de atingeri  de  orice  fel  până  la  întărirea  chitului.1 oră de la strângere. . în continuare.

ANEXA 3  ADISPOYITIVE PENTRU ASAMBLAREA   ŞI   STRÂNGEREA  PANOURILOR .

  dispozitiv  de  strângere .   panou lateral  5.   longeron  3.  material  de etanşare  6.  traversă  2.  tăblie cu  relief  4.Dispozitiv de strângere a panourilor  laterale ale tiparelor  1.

  coasta panoului  4.  traversă  2.  tăblie  5.  panou lateral  7.Dispozitiv de fixare şi strângere a panourilor laterale ale tiparelor cu şuruburi  protejate  1.  elemente de relief  6.  covor  de etanşare  8.  piuliţă   fixată   pe   rama  panoului .  rama panoului  3.  şurub  cu  guler  9.

 După terminarea arderii primului strat de soluţie.  cu  şipci  de  distanţare  pe  verticală  şi  interspaţii de 5­10 mm pe orizontală.  Se  aplică apoi al treilea strat de soluţie şi se arde. După ardere dulapii se păstrează în locuri ferite de umezeală;  ­  efectuarea  operaţiunilor  de  curăţire  a  dulapilor  şi  scândurilor  de  partea  de  lemn  ars    Această  operaţiune  se  poate  face  mecanizat  cu  perii  de  sârmă  circulare  montate  la  un  polizor  cu  ax  flexibil  şi  manual  cu  perii  de  sârmă  obişnuite  Curăţirea  se  face  atât  în  lungul  fibrei  cât  şi  transversal..  Personalul care execută operaţiile de tratare chimică şi ardere a dulapilor va fi instruit special în  acest scop şi va purta obligatoriu echipament de protecţie adecvat.. unde se recomandă să se menţină  3­5 ore pentru diluarea şi eliminarea soluţiei de acid absorbit în timpul tratării chimice   ; pentru spălare se  poate utiliza şi puţin detergent; după spălare materialul tratat se scoate şi se aşează în şoproane în aer liber.. se aplică în acelaşi fel  al doilea strat se soluţie şi se aprinde. la  o  sursă  de  căldură  fără  flacără  deschisă  şi  amestecare  pentru  omogenizare;  ­ arderea scândurilor şi dulapilor cu soluţia preparată; în acest scop se aşează 5 ­ 6 scânduri sau  dulapi  cu  faţa  ce  trebuie  arsă  în  sus.  Curăţirea  se  consideră  terminată  atunci  când  faţa  arsă  nu  mai  prezintă  reziduuri  de  lemn  ars.  în  greutate;  prepararea  soluţiei se  va  face  întotdeauna  prin  turnarea  treptată  a  acidului clorhidric concentrat în apă şi amestecare;  ­ turnarea soluţiei chimice în albie.  evitându­se  ca  aceasta  să  se  scurgă  pe  canturile  scândurilor  sau  dulapilor;  se  aprinde  apoi  soluţia.  pe  acestea  se  mai  aplică  încă  un  strat  de  soluţie  şi  se  arde.  Se  aplică  uniform  soluţia  cu  o  pensulă. iar distanţa între fibrele tari să fie cât mai mare (3.  deoarece  cei  din  mijloc  ard  mai  intens.. iar la partea superioară se aşază greutăţi din piatră sau beton pentru a  le menţine în soluţia chimică;  ­  prepararea  soluţiei  chimice.. astfel ca să aibă desene cât mai frumoase ale fibrelor  tari. profilarea fibrelor  devine şi mai pronunţată;  ­  executarea  asterelii  se  face  prin  prelucrarea  canturilor  scândurilor  şi  dulapilor.  iar  culoarea ei este maro­deschis. Dacă după terminarea arderii acestui strat se mai observă  porţiuni  insuficient  arse.  tăierea  la  dimensiuni şi montarea acestora pe ramele suport. .  care  se  diluează  în  apă  în raport  de  1/2.  după  care  se  scot  într­un  şopron  în aer liber  şi  se  aşează în  poziţie înclinată lăsându­se 2 ­ 3 zile pentru uscare;  ­ prepararea soluţiei de ardere din motorină cu adaos de 6% parafină sau cerezină.  pentru uscare câteva zile. pentru a nu se produce accidente; Scândurile  şi  dulapii  se  păstrează în  soluţie  12.  preferabil  cu  o  lampă  de  benzină  în  special  primul strat şi se lasă să ardă liber... Se vor utiliza parapete laterale de protecţie împotriva vântului sau a pericolului  de  extindere  a  focului..  pe  profile  metalice  sau  grinzişoare din beton armat.  sub  forma  de  praf. este de  3.  unul  lângă  altul. Se taie apoi Scândurile şi dulapii cu 5 cm  mai lungi decât dimensiunile panourilor de cofraj a căror astereală o constituie;  ­  se  confecţionează  o  albie  de  dimensiuni  corespunzătoare (sau  se  dotează  cu  una  existentă)  din  lemn sau metal şi se protejează la interior cu folie de polietilenă etanşă;  ­  se  aşează  în  albie  prin  stivuire  scândurile  şi  dulapii.  să nu prezinte putreziciuni sau defecte locale (clasa C şi D ales). Adâncimea fibrelor moi înlăturate prin ardere şi curăţire.8 mm;  ­  spălarea scândurilor şi dulapurilor arşi. Lemnul trebuie să fie sănătos.  Arderea  corectă  se  apreciază  prin  culoarea maro­închis  cu  un  uşor  început de  carbonizare.  fără  interspaţii  între  ei.  În acest  fel  se  efectuează  arderea  întregii cantităţi de material.  1/4. 10 mm şi mai mult).  într­un bazin cu apă. prin încălzirea  componenţilor într­un  vas  metalic  la  40 ­  50°C. Dacă după 2­3 zile de uscare se procedează la o nouă curăţire.24  ore. După terminarea celui de al doilea strat se face o reaşezare a dulapilor  în  sensul  că  cei  din  mijloc  schimbă  locul  cu  cei  de  margine. se procedează la  prelucrarea  specială  a  scândurilor  şi  dulapilor  de  brad  pentru  evidenţierea  fibrelor  tari  ale  acestora.ANEXA 4  TRATAREA  LEMNULUI  ÎN VEDEREA   EVIDENŢIERII FIBRELOR  În cazul când se urmăreşte obţinerea unor betoane aparente de calitate superioară.  Prelucrarea specială a lemnului comportă următoarele procese tehnologice:  ­ alegerea scândurilor şi dulapilor de brad. cu multă atenţie.  din  acid  clorhidric  concentrat  (STAS  339­66).

 ARMĂTURI ·  Armarea cu armături obişnuite (OB. DECOFRAREA  12. STPB ·  Armarea cu fibre de sticlă  8.  ANEXA 2. ETANŞAREA COFRAJELOR. BETONUL ŞI MORTARUL PENTRU TORCRETARE  11. Tratarea lemnului în vederea evidenţierii fibrelor . MONTAREA ŞI RIGIDIZAREA COFRAJELOR  7. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI ·  Turnarea betonului ·  Vibrarea betonului cu vibratoare de interior ·  Vibrarea betonului cu vibratoare de suprafaţă ·  Vibrarea betonului cu vibratoare de cofraj ·  Vibrarea betonului  pe  mese  vibrante ·  Turnarea şi compactarea laminară a betonului ·  Întărirea betonului  10. BETONUL ·  Materiale ·  Compoziţia betonului. Confecţionarea plăcilor cu relief şi a elementelor de relief din răşini şi mortare cu răşini  poliesterice şi epoxidice armate cu fibre de sticlă. TRANSPORTUL  ŞI  DEPOZITAREA  ELEMENTELOR   PREFABRICATE DIN BETON  APARENT  ANEXE  ANEXA 1. CONFECŢIONAREA COFRAJELOR SPECIALE ·  Panouri speciale pentru texturi netede ·  Panouri speciale pentru texturi profilate  4. EXECUTAREA ROSTURILOR ŞI A MUCHIILOR TEŞITE ·  Realizarea rosturilor netede ·  Realizarea rosturilor marcate ·  Alte etanşări ·  Realizarea muchiilor teşite la stâlpi şi grinzi  6. calitatea betonului    proaspăt ·  Prepararea şi transportul   betonului  9. PRODUSE   DE   DECOFRARE. Utilizarea ciuturilor în operaţiile de etanşare şi rectificare  ANEXA 3. STN13. PC.   APLICAREA   SUBSTANŢELOR DECOFRANTE  5.CUPRINS  1. Dispozitive   pentru   asamblarea   şi   strângerea   panourilor  ANEXA 4. COFRAJE ŞI TIPARE ·  Principii de bază ·  Clasificarea şi proiectarea cofrajelor ·  Materiale ·  Panourile de cofraj  3. PREVEDERI GENERALE ·  Scopul instrucţiunilor tehnice ·  Caracteristicile betonului aparent ·  Caracteristicile betonului aparent cu parament natural ·  Clasificarea betoanelor aparente cu parament natural ·  Domenii de utilizare  2.  TRATAREA SUPRAFEŢELOR DUPĂ DECOFRARE ·  Întreţinerea betonului după decofrare ·  Remedierea micilor defecţiuni datorate turnării ·  Remedierea micilor defecţiuni datorate turnării  betonului sau produse la decofrare ·  Tratarea specială a suprafeţelor din beton aparent  13.

 ră­  scânduri  şini sau ma­  se plastice  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  . Cal.  Sculpturale  Netede  rugoase  Netede  sticloase  simple  Dimensiuni  Prelucrare  Schelet  Tăblie  cu desen  special  Elemente  de  relief  ELEMENTE  Elemente  prefabricate liniare  ●  ●  ●  ●  ●  ● Elemente  prefabricate plane  Plăci cu grinzi şi  nervuri monolite  Plăci plane  monolite  Profilate  Pereţi  monoliţi  Stâlpi  monoliţi  Elementele  solului CMU şi  Cofraje din  elemente  panouri  specifice  Mici. cu  curente  betonului  dimensiuni  aparent  tipizate  Cofraje pa­  Elemente ale  mari  nouri mari  setului CMU  sau semipa­ ce betonului  nouri  aparent  Netede  mate  Cal.  I  II­a  III­a  OBSERVAŢII  din rigle  Confecţio­  de brad  nate in ate­  liere  În ateliere  elementele  şi asambla­  setului şi  te lângă lo­  fururi din  cul de tilizare  lemn  din placaj tego de  calitatea I­a  ●  ○*  ●  ●  ●  ●  ●  ○**  * în condiţiile unei  execuţii îngrijite cu  ○**  materiale selectate  ** în cazul preturnă­  rilor pe şantier  * din semipanouri  când există posibili­  tatea decofrării  ** în cazul preturnă­  rilor pe şantier  * în cazul placajelor  tego cu peliculă uni­  formă şi continuă pe  toată suprafaţa  ** din semipanouri  când există posibili­  tatea decofrării  *** în cazul preturnă­  rilor  * în cazul placajelor  tego cu peliculă uni­  formă şi continuă pe  toată suprafaţa  * la cazul acoperirii  cu o peliculă din  răşină epoxidică  din placaj tego de  calitatea I­a  ●  ●  ●  ○*  ○**  din placaj tego de  calitatea I­a  selecţionat  ●  ○*  ●  ●  ○**  ○***  Speciale  Elemente ale  cât mai mari  confecţionate rame şi coas­  setului CMU  posibil  în ateliere  te din rigle  sau elemente  de lemn (sau  special  din profile  confecţionate  metalice)  plus elemente  specifice  betonului  aparent  din placaj tego de  calitatea I­a  selecţionat  scânduri geluite  ●  ○*  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  tablă decapată  scânduri geluite  scânduri cu fibra  reliefată  placaj tego sau  covoare din  astereală din  cauciuc.  Cal. de Bet.Tabelul 2  ALCĂTUIRE  PANOURI  Tipul  cofrajelor  Elemente de  rezistenţă de  rigidizare  locală de  ansamblu şi  de etanşare  CLASIFICAREA COFRAJELOR PENTRU BETON APARENT  DOMENIU DE UTILIZARE  TEXTURI  Calit.

placaj tego de cal elemente de  I­a selecţionat  relief din  sau  material  scânduri de lemn  lemnos  mase  plastice  dure sau  răşini  tablă  profile din  tablă  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ○*  ●  ●  ●  * în condiţii de execu­  ţie deosebite; cu  închiderea perfectă a  lor între tăblie şi  profilul aplicat.  tablă profilată  plăci din mase  plastice dure  răşini  LEGENDA: ● recomandabil  ○  recomandabil în condiţiile prevazute la coloana observaţii ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  ●  .