CUPRINS

TEMA I. CONCEPTUL DE SISTEM CONTABIL..........................................................7 1.1. CONCEPTUL DE SISTEM ŞI CLASIFICAREA SISTEMELOR.............................7 1.2. CONCEPTUL DE SISTEM ECONOMIC..................................................................9 1.3. CONCEPTUL DE SISTEM CONTABIL..................................................................10 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................12 TEMA II. CLASIFICAREA SISTEMELOR CONTABILE.........................................14 2.1. METODOLOGIA DE CLASIFICARE A SISTEMELOR CONTABILE................14 2.1.1. Metodologia abordărilor extrinseci ...................................................................14 2.1.2. Metodologia de abordare intrinsecă ................................................................17 2.1.3. Metodologia abordărilor evoluţioniste a lui Nobes (1984) ..............................18 2.2. TIPOLOGIA CLASIFICĂRII SISTEMELOR CONTABILE..................................19 2.2.1. Tipurile de clasificări după metoda analitică ....................................................19 2.2.2. Tipurile de clasificări după metoda sintetică ....................................................20 2.2.3. Tipurile de clasificări după criteriul apropierii globale ...................................21 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................21 TEMA III. CONCEPTELE DE NORMALIZARE ŞI ARMONIZARE A CONTABILITĂŢII.............................................................................................................23 3.1. NOŢIUNEA ŞI CONŢINUTUL NORMALIZĂRII CONTABILITĂŢII.................23 3.2. NOŢIUNEA ŞI CONŢINUTUL ARMONIZĂRII CONTABILITĂŢII...................26 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................28 TEMA IV. SISTEMUL CONTABIL BRITANIC...........................................................30 4.1. REGLEMENTĂRILE CONTABILE BRITANICE..................................................31 4.2. STRUCTURA BILANŢULUI ŞI A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE.......36 4.3. STRUCTURA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE..........................43 4.4. STRUCTURA TABLOULUI TUTUROR CÂŞTIGURILOR ŞI PIERDERILOR CONTABILIZATE...........................................................................................................46 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................47 TEMA V. SISTEMUL CONTABIL AMERICAN...........................................................49 5.1. NORMELE CONTABILE AMERICANE................................................................50 5.2. PREZENTAREA BILANŢULUI ŞI A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE...53 5.3. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE.......................................................57 5.4. TABLOUL CAPITALURILOR PROPRII ŞI REZULTATUL GLOBAL...............60 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................61 TEMA VI. SISTEMUL CONTABIL CONTINENTAL..................................................62 6.1. ARMONIZAREA CONTABILĂ EUROPEANĂ.....................................................63 6.2. DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE...................64 6.3. DIRECTIVA A VII-A A COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE.................74 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................79 TEMA VII. ALTE SISTEME CONTABILE...................................................................82 7.1. SISTEMUL CONTABIL ISLAMIC.........................................................................82 7.1.1. Normele contabile islamice.................................................................................82 7.1.2. Situaţiile financiare islamice..............................................................................84 7.1.3. Tabloul de finantare............................................................................................89 7.2. SISTEMUL CONTABIL SUD-AMERICAN...........................................................90 TESTE DE EVALUARE..................................................................................................92 TEMA VIII. CONVERGENŢA SISTEMELOR CONTABILE....................................94

5

8.1 INTRODUCERE ÎN CONVERGENŢA SISTEMELOR CONTABILE..................95 8.2. CONCEPTUL DE CONVERGENŢĂ ÎN CONTABILITATE.................................98 8.3. DIMENSIUNI ALE CONVERGENŢEI CONTABILE INTERNAŢIONALE......101 8.4. CONVERGENTE INTERNATIONALE SI CONTABILITATE DIN ROMANIA .........................................................................................................................................103 TESTE DE EVALUARE................................................................................................103 BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................106

6

TEMA I. CONCEPTUL DE SISTEM CONTABIL
CONŢINUT: 1.1. 1.2. 1.3. REZUMAT: Pentru obţinerea informaţiei contabilitatea foloseşte anumite tehnici de colectare, înregistrare şi prelucrare, documente şi formulare specifice de prezentare a informaţiilor financiar-contabile. Totodată, contabilitatea trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare referitoare la funcţionarea întreprinderilor, la respectarea normelor privind protecţia mediului, a legislaţiei muncii (Codul muncii), a legislaţiei fiscale şi a altor reglementări juridice care afectează direct sau indirect activitatea unei întreprinderi. Toate aceste elemente definesc ceea ce numim sistemul contabil. OBIECTIVE
Principalele metode şi tehnici utilizate în analiză

Conceptul de sistem şi clasificarea sistemelor Conceptul de sistem economic Conceptul de sistem contabil

• •

Însuşirea unor cunoştinţe teoretice de bază privind conceptul de sistem şi clasificarea sistemelor. Cunoaşterea modalităţilor de aplicarea a teoriei sistemelor în domeniul economic, în general, şi în cel contabil, în special.

1.1. CONCEPTUL DE SISTEM ŞI CLASIFICAREA SISTEMELOR Teoria generală a sistemelor a apărut ca ştiinţă de sine stătătoare în anul 1964, părintele acesteia fiind considerat filozoful şi biologul Ludwig von Bertalanffy.1 În literatura de specialitate există mai multe definiţii ale conceptului de sistem. Esenţial în aceste definiţii este aceea că sistemul este conceput ca un ansamblu de elemente organizate pe baza legăturilor existente între ele şi a priorităţii ansamblului asupra părţilor sale componente. În ceea ce priveşte clasificarea sistemelor aceasta se poate face după o multitudine de criterii, dintre care enumerăm următoarele2: a. după provenienţă: - sisteme naturale; - sisteme artificiale (create de om); b. după natura componentelor:
1 2

Bertalanffy L., General Systems Theory, New York, George Braziller, 1964. Popa H., Dumitrescu C., Ioanovici F., Muţiu T., Inginerie industrială, Centrul de multiplicare al Universităţii Tehnice Timişoara, 1993. 7

Principalele metode şi tehnici utilizate în analiză

abstracte (conceptuale); reale, care la rândul lor pot fi: concrete (obiectuale), biologice (vii) şi fizico-chimice(nevii); c. după ierarhia sistemelor: - sisteme sociale; - sisteme economice; - organizaţii; - omul; - sisteme inginereşti, care pot fi: de producţie, tehnologice şi tehnice. O altă clasificare ia în considerare următoarele criterii3: a. după origine: - sisteme naturale (organisme vii); - sisteme elaborate (tehnice, economice şi conceptuale); b. după modul de funcţionare: - sisteme deschise, la care ieşirile depind de intrări, dar fără legături inverse; - sisteme închise, la care ieşirile influenţează intrările prin legături inverse; c. după comportamentul lor în timp: - sisteme statice, la care comportamentul nu depinde de variabila timp; - sisteme dinamice, la care comportamentul este influenţat în timp, discret (discontinuu) sau continuu; d. după variaţia în timp a intrărilor şi ieşirilor: - sisteme continue, la care are loc o modificare permanentă a mărimilor de intrare şi de ieşire; - sisteme discrete, la care are loc o modificare în salturi a mărimilor de intrări şi ieşiri; - sisteme hibride, la care are loc o modificare continuă şi în salturi a mărimilor de intrări şi ieşiri; e. după comportament: - sisteme deterministe, la care variabilele de intrare şi ieşire sunt cunoscute cu precizie; - sisteme nedeterministe, la care variabilele de intrate şi ieşire sunt necunoscute; - sisteme vagi, la care variabilele de intrare şi ieşire sunt neclar cunoscute; f. în funcţie de gradul de folosire a tehnicii electronice de calcul: - sisteme ierarhizate, la care deciziile se adoptă pe baza unor informaţii despre starea sistemelor subordonate; - sisteme automate, la care se realizează o anumită funcţie predeterminată, fără intervenţia continuă a sistemului de conducere sau a omului; g. după interacţiunea cu mediul exterior:
Dima I.C., Sisteme expert în management, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1995. 8

-

3

- sisteme mecanice, care nu îşi modifică organizarea internă la variaţiile mediului ambiant; - sisteme adaptive, care se modifică în funcţie de schimbarea mediului ambiant; - sisteme inventive, care îşi modifică organizarea internă după intenţia de schimbare a mediului ambiant (exterior); h. după gradul de eficacitate: - sisteme optimale, mare realizează maxim sau minim de performanţă; - sisteme neoptimale, care nu realizează maxim sau minim de performanţă. Pentru studierea sistemelor dinamice se pot utiliza următoarele metode: - analiza de sistem; - metoda modelării; - metoda simulării. Analiza sistemelor presupune parcurgerea următoarelor etape4: - cunoaşterea sistemului; - evaluarea critică a stării sistemului; - proiectarea noului sistem, care să-l înlocuiască pe cel vechi; - implementarea noului sistem.

1.2. CONCEPTUL DE SISTEM ECONOMIC Sistemele economice fac parte din cadrul sistemelor social-economice. Din punct de vedere al sferei lor de extindere, sistemele economice pot fi : - macrosisteme, la nivel mondial, regional sau naţional; - mezosisteme, la nivel regional sau local; - microsisteme, la nivelul unei întreprinderi. Întreprinderea reprezintă un sistem economic dinamic, funcţionând ca un sistem închis (la care ieşirile influenţează intrările prin legături inverse) şi adaptiv (care se modifică în funcţie de schimbarea mediului ambiant).Deci, întreprinderea este un sistem cibernetic, care presupune legături atât între subsistemele componente cât şi între acestea şi mediul exterior. Scopul final al întreprinderii este de a produce bunuri, de a executa lucrări sau de a presta servicii. Pentru aceasta ea foloseşte o serie de intrări (input), care sunt supuse unor procese de transformare, rezultând ieşirile (output). Intrările constau în resurse materiale, financiare, informaţionale şi de forţă de muncă, iar ieşirile din produse, lucrări şi servicii. Schematic, întreprinderea ca sistem cibernetic poate fi prezentată astfel (vezi figura nr. 1.1).

4

Dima I.,C., Opere citate, p. 17 9

MEDIUL EXTERN AL ÎNTREPRINDERII

Intrări (input): - resurse materiale - resurse financiare - informaţii - forţă de muncă

Procese de transformare

Ieşiri (output): - produse; - lucrări; - servicii.

Decizii
Subsistemul de autoreglare (managementul întreprinderii)

Informaţii

Figura nr. 1.1 Prezentarea schematică a întreprinderii ca sistem cibernetic Transformarea intrărilor în ieşiri se realizează prin intermediul funcţiilor de execuţie ale întreprinderii (funcţia de cercetare-dezvoltare, funcţia de producţie, funcţia comercială, funcţia de personal şi funcţia financiar-contabilă. Desfăşurarea proceselor de transformare poate fi perturbată atât ce către factorii externi întreprinderii (mediul extern), cât şi de factorii endogeni (interni) ai întreprinderii. Pentru a preîntâmpina aceste dereglări intervine subsistemul de autoreglare al întreprinderii, adică managementul întreprinderii. Acest subsistem ia decizii de alocare a intrărilor, de desfăşurare a proceselor de transformare şi de corectare a alocărilor de resurse, pe baza informaţiilor primite.

1.3. CONCEPTUL DE SISTEM CONTABIL Funcţia financiar-contabilă a întreprinderii reprezintă un subsistem al managementului întreprinderii, care are ca obiectiv asigurarea întreprinderii cu resursele necesare realizării funcţiei sale globale şi utilizarea optimă a

10

.gestiunea financiară. Contabilitatea în partidă dublă înregistrează orice operaţie economico-financiară în cel puţin două conturi simultan. fără a utiliza un alt cont corespondent. Toate aceste elemente definesc ceea ce numim sistemul contabil. Megan O. anglo-saxon. adică în partidă simplă sau în partidă dublă. documente şi formulare specifice de prezentare a informaţiilor financiar-contabile. Toate marile sisteme contabile (continental. înregistrare şi prelucrare. Totodată. Editura MIRTON. Timişoara.funcţia de informare a conducerii întreprinderii.. Pentru realizarea acestui obiectiv întreprinderea utilizează următoarele instrumente: . .funcţia de control a integrităţii patrimoniului şi a utilizării şi păstrării optime a acestuia. la respectarea normelor privind protecţia mediului.analiza economico-financiară. sistemul contabil este definit în funcţie de modul de efectuare a înregistrărilor în conturi. În sens restrâns şi în mod uzual. islamic. . a legislaţiei fiscale şi a altor reglementări juridice care afectează direct sau indirect activitatea unei întreprinderi. sud-american) au la bază contabilitatea în partidă dublă. furnizând acesteia informaţiile necesare luării deciziilor. Sistemul de contabilitate în partidă dublă poate fi organizat într-un singur circuit (sistemul integrat sau monist). . contabilitatea trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare referitoare la funcţionarea întreprinderilor. Pentru obţinerea acestei informaţii contabilitatea foloseşte anumite tehnici de colectare. p. Contabilitatea îndeplineşte următoarele funcţii5: . . Informaţia contabilă este o parte a informaţiei economice care exprimă în formă valorică mărimea şi structura resurselor existente la dispoziţia întreprinderii. prin punerea la dispoziţie a documentelor justificative care pot servi drept probe în justiţie. Bazele contabilităţii.contabilitatea. 12.calculaţia costurilor. . înregistrare şi prelucrare a datelor şi informaţiilor referitoare la procesele economice desfăşurate în cadrul întreprinderii. .funcţia juridică. 11 . 5 Caciuc L. Contabilitatea în partidă simplă înregistrează orice operaţie economico-financiară referitoare la modificarea volumului sau structurii patrimoniului într-un singur cont.funcţia de colectare. denumite conturi corespondente.. 2003.acestor resurse. modul de utilizarea a lor în derularea activităţii acesteia şi rezultatele obţinute în urma desfăşurării proceselor economicofinanciare. a legislaţiei muncii (Codul muncii). prin oferirea unor informaţii necesare elaborării programelor şi bugetelor pentru perioadele viitoare. sau în două circuite (sistemul dual).funcţia previzională.

2. contabilitatea financiară (generală) şi contabilitatea de gestiune. metoda matematică. metoda modelării. sisteme contabile în partidă dublă.Sistemul de contabilitate integrat (monist) presupune organizarea contabilităţii şi funcţionarea conturilor într-un singur circuit. reflectarea circuitului economic şi obiectivele contabilităţi. După concepţia de reprezentare a obiectului contabilităţii. TESTE DE EVALUARE 1. natura componentelor şi structura sistelor. sistemele contabile se clasifică astfel: a) sisteme contabile în partidă simplă. 12 . c) după de provenienţă. După provenienţă sistemele se clasifică în: a) naturale şi sociale. Care din următoarele funcţii nu le îndeplineşte contabilitatea? a) funcţia de colectare. înregistrare şi prelucrare a datelor şi informaţiilor. sistemele contabile sunt: a) sisteme contabile cu un singur circuit. 3. c) artificiale şi abstracte. c) funcţia previzională. sisteme contabile în partidă dublă. Studierea sistemelor dinamice se realizează prin următoarele metode: a) analiza sistem. sisteme contabile cu un singur circuit. c ) sisteme contabile în partidă simplă. Criteriile de clasificare a sistemelor sunt: a) după provenienţă. b) naturale şi artificiale. c) alte metode decât cele enumerate mai sus. natura componentelor şi ierarhia sistemelor. natura activităţii. b) sisteme contabile în partidă simplă. 6. şi ierarhia sistemelor. b) funcţia de informare a conducerii intreprinderii. atât cele ale contabilităţii financiare cât şi cele ale contabilităţii de gestiune. sisteme contabile în partide multiple. 5. d) funcţia socială. b) după de provenienţă. 4. După concepţia de organizare a conturilor pt. sisteme contabile cu două circuite. metoda simulării. b) analiza de sistem. metoda modelării. Sistemul de contabilitate dual presupune organizarea contabilităţii şi funcţionarea conturilor în două circuite separate.

c) registrul-jurnal. 9. c) corecte şi exacte.b) sisteme contabile în partidă simplă. registrul de casă 8. b) la sfârşitul fiecărei luni. 13 . registrul cartea mare. b) oportune şi părtinitoare . c) la sfârşitul fiecărui trimestru. După modul de funcţionare. registrul cartea mare. sistemele contabile sunt : a) sisteme deschise. 7. sisteme închise . registrul numerelor de inventar. sisteme dinamice . b) sisteme statice. Când se întocmeşte bilanţul contabil al unei întreprinderi? a) la sfârşitul anului. b) registrul-jurnal. c) niciuna din variantele de mai sus. 10. Principalele registre de contabilitate sunt: a) registrul-jurnal. c) sisteme naturale. sisteme elaborate.Informaţiile contabile sunt utile atunci când sunt: a) relevante şi credibile . registrul inventar. sisteme contabile în partidă dublă. sisteme contabile în partide multiple. registrul inventar.

CLASIFICAREA SISTEMELOR CONTABILE CONŢINUT: 2. metodologia abordărilor intrinseci şi metodologia abordărilor evoluţioniste.6 2. Bucureşti. identifică patru grupe de abordări. p. Metodologia abordărilor extrinseci Porneşte de la premisa că sistemele contabile sunt clasificate pe baza factorilor care influenţează natura şi practicile contabile. a. I.1.1. Sisteme contabile comparate”. Metodologia de clasificare a sistemelor contabile 2. clasificarea lui Seidler(1967) şi a Asociaţiei Americane de Contabilitate (AAA) (1977). 14 . pe baza analizei modelelor de dezvoltare contabilă. 25-30. METODOLOGIA DE CLASIFICARE A SISTEMELOR CONTABILE În activitatea ştiinţifică de abordare a clasificării sistemelor contabile internaţionale se remarcă următoarele trei metodologii : metodologia abordărilor extrinseci. OBIECTIVE: • • cunoaşterea tipologiilor de clasificare a sistemelor contabile definirea celor trei metodologii de clasificare a sistemelor contabile 2.2. metodologia abordărilor intrinseci şi metodologia abordărilor evoluţioniste. în anul 1967.TEMA II. Ediţia a II-a. 1999.1. Editura Economică. vol. Clasificarea lui Mueller.. şi anume: 6 Feleagă N. Tipologia clasificării sistemelor contabile REZUMAT: În clasificarea sistemelor contabile se remarcă următoarele trei metodologii : metodologia abordărilor extrinseci.1. clasificarea lui Gray (1988). În cadrul acestei metodologii de abordare se încadrează următoarele clasificări: clasificarea lui Mueller (1967).

opozabilă transparenţei. prin care contabilitatea este influenţată de politicile contabile naţionale. 2. b. opozabil optimismului. distanţă ierarhică mare sau mică. atât de către managerii întreprinderii cât şi de către autorităţile statului. obiectivele contabilităţii financiare. c. Ea este întâlnită în Franţa. 15 . masculinitatea opozabilă feminităţii. Germania. American Accounting Association ia în considerare opt factori de influenţă a practicilor contabile: sistemul economic. Clasificarea lui Gray (1988). Elveţia şi Suedia. • Abordarea contabilităţii ca disciplină independentă. 2. • Abordarea microeconomică. control puternic sau slab asupra incertitudinii. influenţa profesiei. Legăturile dintre valorile sociale. în general. îndeosebi în Statele Unite şi Marea Britanie. aplicarea normelor şi etica contabilă. Revue française de gestion. nivelul de dezvoltare economică. • Abordarea de tip „contabilitate uniformă”. conform căreia contabilitatea este considerată un mijloc eficient de administrare şi control. opozabilă controlului legal. Cel mai ilustrativ în acest sens este modelul olandez. 2. 4. 3. 4. iar acestea vor direcţiona scopurile unităţilor economice. uniformitatea. scopul final fiind menţinerea capitalului fizic investit în întreprindere. se bazează pe acţiunea factorilor culturali asupra sistemelor sociale. septembrie-octombrie 1987. pe care le denumeşte dimensiuni ale culturii naţionale: 1.. clientul. discreţia. Această abordare se întâlneşte în ţările anglo-saxone.• Abordarea macroeconomică. Din acest grup fac parte ţări ca Suedia. 7 Hofstede G. Pornind de la aceste valori sociale definite de Hofstede. care pune accentul pe practică şi pragmatism. conservatorismul. valorile culturale şi sistemele contabile sunt prezentate de către Gray schematic astfel (vezi figura nr. Franţa şi Germania. Clasificarea are la bază studiul lui Hofstede7 referitor la valorile culturale şi influenţele acestora asupra practicilor de conducere şi cointeresării salariaţilor din 50 de ţări. Clasificarea lui Seidler (1967) şi a Asociaţiei Americane de Contabilitate (1977). opozabilă flexibilităţii.1). Gray identifică patru valori contabile care pot să contribuie la clasificarea sistemelor contabile internaţionale: 1. educaţia şi formarea contabilă. individualismul opozabil colectivismului. se bazează sferele de influenţă şi zonele de influenţă. Cercetările sale iau în studiu patru criterii. sistemul politic. normele contabile. şi a celor contabile. 3. în special. Relativité culturelle des pratiques et théories de l'organisation. conform căreia contabilitatea este considerată o ramură a ştiinţelor economice şi a gestiunii afacerilor.

Valori sociale Individualism/ Colectivism Distanţă ierarhică Controlul incertitudinii Masculinitate/ Feminitate Valori contabile Profesionalism Uniformitate/Flexibilit ate Conservatorism/ Optimism Discreţie/Transparenţă Sistemele contabile/ practici Autoritate şi impunere Evaluarea activelor şi măsurarea profiturilor Comunicarea informaţiilor Accentuarea valorilor Accentuarea valorilor Figura nr. culturale şi practicile contabile Din analiza schemei de mai sus se observă că valorile sociale influenţează valorile contabile. 3. 3. • valorile contabile controlul incertitudinii şi masculinitate / feminitate influenţează valorile contabile discreţie / transparenţă. Schema legăturilor dintre valorile sociale. adică profesionalismul şi uniformitatea.2). astfel: • valorile culturale individualism / colectivism. 2. care îşi pun amprenta asupra practicilor contabile privind evaluarea activelor şi măsurarea profiturilor. Control legal ROMÂNIA 16 .1. care la rândul lor îşi pun amprenta asupra sistemelor contabile. care îşi pun amprenta asupra sistemelor contabile prin practicile de comunicare a informaţiilor. Gray ajunge la următoarea clasificare a zonelor de cultură contabilă (vezi figura nr. Luând în considerare primele două valori contabile prezentate în figura nr. influenţează valorile contabile profesionalism / controlul lega şi uniformitate / flexibilitate. • valoarea culturală distanţă ierarhică mare sau mică influenţează valorile contabile conservatorism / optimism. care apoi îşi pun amprenta asupra sistemelor contabile caracterizate prin practicile de autoritate şi impunere.1.

• diferenţa cea mai mare există între ţările anglo-saxone şi ţările latine mai puţin dezvoltate (grup din care face parte şi România).. • ţările asiatice mai puţin dezvoltate şi ţările africane au preponderent controlul legal asupra practicilor contabile şi mai puţin caracteristica de uniformitate. • ţările asiatice (foste colonii) se caracterizează prin controlul legal asupra practicilor contabile şi prin flexibilitate. Metodologia de abordare intrinsecă Utilizează o clasificare a sistemelor contabile în funcţie de natura practicilor contabile. 40) Din studierea schemei de mai sus se pot trage următoarele concluzii: • ţările anglo-saxone sunt caracterizate printr-un înalt profesionalism. 2. iar ţările din Europa nordică prin profesionalism şi flexibilitate moderate. • ţările latine mai puţin dezvoltate. 17 .Ţările latine mai Ţările asiatice puţin dezvoltate mai puţin Orientul Apropiat dezvoltat Japonia Ţările asiatice Flexibilitate (foste colonii) Ţările africane Uniformitate Europa nordică Ţările Ţările latine germanofone mai dezvoltate Ţările anglo-saxone Profesionalism Figura nr. p. iar ţările latine mai dezvoltate printr-o mare uniformitate şi apoi prin profesionalism. Studiul efectuat de către aceşti autori realizează o separare a practicilor de măsurare / evaluare de practicile de publicare a informaţiilor contabile. • ţările germanofile se caracterizează prin profesionalism şi uniformitate. se caracterizează atât printr-un control legal riguros asupra practicilor contabile. Cea mai reprezentativă abordare după această metodologie aparţine autorilor Nair şi Frank (1980).1. Opere citate. 2. cât şi printr-o uniformitate accentuată a acestor practici.2. introduce şi România). Clasificarea sistemelor contabile după autoritate şi impunere (Sursa: Feleagă N.. Orientul Apropiat şi Japonia (grup în care prof.2. Feleagă N. dar şi printr-o mare flexibilitate.

1.. 2. Clasificarea se bazează pe studiul a nouă factori care pot să influenţeze practicile de măsurare. din cadrul a 14 ţările dezvoltate. Din sistemul practicilor contabile el alege pentru studiu practicile de măsurare utilizate în informarea financiară de către societăţile pe acţiuni cotate la bursă. 2. Metodologia abordărilor evoluţioniste a lui Nobes (1984) Metodologia abordărilor evoluţioniste a lui Nobes (1984) este inspirată după clasificările din biologie. Opere citate. 28. p. Modelul IV. Modelul V. 18 . care sunt prezentate în tabelul nr. 2.3.Pe baza datelor din anul 1973 autorii au identificat patru grupe de sisteme contabile referitoare la practicile contabile de măsurare / evaluare (sistemul contabil al Commonwealth-ului. Clasificarea sistemelor contabile după Nair şi Frank I. Tabelul 2. şi anume: 1. tipul de utilizatori ai conturilor publicate de societăţile cotate. sistemul contabil latinoamerican. iar prin analiza practicilor de publicare a informaţiilor realizează o clasificare în şapte grupe.1. gradul în care legislaţia contabilă prescrie în detaliu practicile contabile. Pe baza datelor din anul 1975 Nair şi Frank au identificat cinci grupe referitoare la practicile de măsurare / evaluare. britanic Latinonord şi Statelor Commonwealt ameri-can + central Unite Sudul european Europei Australia Argentina Belgia Bermude Chile Bahamas Bolivia Danemarca Canada Fiji Brazilia Franţa Filipine Iran Columbia Germania Japonia Irlanda Etiopia Norvegia Mexic Jamaica Grecia Suedia Statele Unite Malaiezia India Elveţia Venezuela Noua Zeelandă Italia Zair Nicaragua Pakistan Olanda Panama Rodezia Paraguay Regatul Unit Peru Republica Sud Spania Africană Singapore Uruguay Trinidad Sursa: Preluat după Feleagă N. sistemul contabil din Europa continentală şi sistemul contabil al Statelor Unite). în detrimentul logicii profesionale. Modelul III.1. Modelul II. importanţa regulilor fiscale în măsurarea / evaluarea contabilă. 3.

2. debitorilor. abilitatea de a fi „generos” în practicile de constituire de provizioane.3.1. 7. susceptibilitatea ajustărilor. gradul de conservatorism / prudenţă în evaluarea clădirilor. p. Timişoara. Schema de clasificare a sistemelor contabile pe baza metodologiei de abordare evoluţionistă 2. stocurilor.3. Editura Mirton. 8. conform schemei prezentate în figura nr. în familii şi familiile în clase. 2. gradul de uniformitate în aplicarea regulilor contabile la nivelul societăţilor. 9. fiscală şi juridică Bazate pe fiscalitate Bazate pe codurile de lege Germania Sub o puternică influenţă guvernamentală şi a ştiinţelor economice SPECII Sub influenţă britanică Olanda Sub influenţă americană Canada Statele Unite Japonia Suedia Regatul Irlanda Noua Australia Unit Zeelandă Franţa Italia Spania Belgia Figura nr. 19 . pe baza costului de înlocuire în conturile principale sau suplimentare. Practicile de măsurare CLASE Bazate pe microeconomie Bazate pe macroeconomie FAMILII Teoria economică a afacerilor Practica afacerilor Abordare pragmatică.2. 3. agregând grupurile de ţări calificate drept specii. 1996. Tipurile de clasificări după metoda analitică 8 Cosma D. 45.2. de origine britanică Continentale Sub o puternică influenţă guvernamentală. gradul de rigoare în aplicarea costurilor istorice în conturile anuale.4. 2. practicile de consolidare. clasificări după criteriul apropierii globale. 2. 6. acestea pot fi grupate astfel8: 1. TIPOLOGIA CLASIFICĂRII SISTEMELOR CONTABILE În ceea ce privesc tipurile de clasificări. Sisteme contabile contemporane.. clasificări după metoda sintetică. În urma analizei efectuate Nobes obţine o clasificare sub formă de arbore familial. clasificări după metoda analitică. 5.

D.al patrulea parametru are în vedere obiectivele generale ale situaţiilor financiare (fiind acceptat obiectivul de imagine fidelă a situaţiei patrimoniului. şi anume: a) studiul întocmit de Asociaţia Americană de Contabilitate (AAA). după care se fac o serie de regrupări. . 2) elaborarea normelor contabile ia în considerare regulile fiscale (Norvegia). Spania. în acest sens existând trei situaţii: 1) separarea netă a normelor contabile de cele fiscale (Danemarca. care are la bază opt parametri şi cinci situaţii economice (vezi paragraful 2.2 „Metodologia de abordare intrinsecă”). existând trei mari apropieri: 1) apropiere juridică. Australia . Tipurile de clasificări după metoda sintetică Cuprind două studii principale. b) Studiul întocmit de Nair şi Frank utilizează o clasificare a sistemelor contabile în funcţie de natura practicilor contabile(vezi paragraful 2. şi studiul efectuat de Nair şi Frank.al cincilea parametru se referă la relaţia existentă între normele contabile şi regulile fiscale. punctul „b”). Canada. 2. . Japonia. s-a realizat pe baza unui chestionar adresat ţărilor membre în domeniul practicilor contabile. 20 . Elveţia. Elveţia. şi anume : concepţia tradiţională de protecţie a acţionarilor şi investitorilor. Anglia. Dintre cele mai semnificative tipuri de clasificări efectuate după această metodă se pot enumera: studiul O. adică ţări în care practicile contabile sunt reglementate de legi şi alte acte normative (Uniunea Europeană şi unele ţări din Europa).al treilea parametru ia în considerare respectarea normelor contabile profesionale. Suedia. Ţările de Jos. Spania. Statele Unite).1. care există în ţări ca Statele Unite. 3) apropiere în elaborarea normelor de către administraţie şi asociaţiile profesionale. care constituie baza declaraţiilor fiscale ( Franţa. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de întreprindere) şi destinaţia informaţiilor financiare (aici existând două concepţii. şi concepţia transparenţei informaţiilor financiare către publicul larg ). Belgia.Se bazează pe studierea sistemelor contabile pe baza mai multor parametri.C. a) Studiul întocmit de O. „Metodologia abordărilor extrinseci”. Pentru aceasta s-au utilizat cinci parametri pe baza cărora ţările au fost regrupate astfel: primul parametru a fost apropierea fiecărei ţări în elaborarea normelor. unde intră ţări ca Franţa.E.al doilea parametru ia în considerare recomandările internaţionale în elaborarea normelor contabile.C. Ţările de Jos. . 2) apropiere bazată pe autoreglementare de către asociaţiile profesionale. Japonia.1. Statele Unite. Germania. . Noua Zeelandă).2.Noua Zeelandă.D.2.E. 3) regulile fiscale sunt subordonate normelor contabile.1. Irlanda. Marea Britanie şi Irlanda.

3. . americană. b) Sub aspectul rolului sistemului contabil în organizarea economiei autorul G.1. americană şi a Europei continentale). 2. abordare de tip”contabilitate 2. a) Sub aspectul sferelor sau zonelor de influenţă s-au emis două opinii semnificative: . sub forma unui model arborescent (vezi paragraful 3. .b) studiul efectuat de către Nobes şi Parker. Portugalia. Spania.1. Care sunt Mueller? a) abordare contabilităţii uniformă”.sistemul contabil face parte ansamblul macroeconomic (Suedia). Clasificarea sistemelor contabile după metodologia de abordare intrinsecă aparţine lui: a) Nair şi Frank (1980).3. TESTE DE EVALUARE 1. abordare microeconomică.2.după Asociaţia Americană de Contabilitate (AAA) există cinci zone de influenţă (britanică. abordarea ca disciplină independentă. cele patru grupe de abordări utilizate în clasificarea lui macroeconomică. . Germania şi Ţările de Jos. d) Seidler (1967) şi a Asociaţiei Americane de Contabilitate 3. abordare de tip”contabilitate macroeconomică. „Metodologia abordărilor evoluţioniste”). abordarea ca disciplină independentă. „Metodologia abordărilor extrinseci”. punctul „a”): .sistemul contabil este un sistem uniform (Franţa). . comunistă). abordare microeconomică. şi anume: sferele sau zonele de influenţă şi rolul sistemului contabil în organizarea economiei.sistemul contabil face parte din universul microeconomic (Ţările de Jos). b) Gray (1988). Mueller (1960) clasifică sistemele contabile în patru categorii (vezi paragraful 2.1. abordare microeconomică. c) abordare contabilităţii uniformă”.sistemul contabil este un sistem pragmatic şi independent (Statele Unite. c) Mueller (1967) . Marea Britanie). abordarea ca disciplină socială. Tipurile de clasificări după criteriul apropierii globale Au în vedere următoarele două aspecte. abordare de tip”contabilitate macroeconomică.după Seidler (1967) există trei sfere de influenţă (britanică. Franţa. Care din următoarele tipuri de clasificări sunt folosite de către sistemele contabile? 21 . b) abordare contabilităţii uniformă”.

E : a) trei parametrii . Abordarea contabilităţii ca disciplină indpendentă se încadrează în: a) Clasificarea lui Mueller. b) Nobes (1994). b) clasificări după metoda analitică. Abordarea de tip “contabilitate uniformă”. sintetică. lui Seidler şi a AAA şi a lui Gray. c) Orientul Apropiat şi Japonia. c) Nair şi Frank (1980). Elveţia şi Suedia. Modelul Nobes pune accent pe : a) practicile de măsurare utilizate în informarea financiară de către societăţile pe acţiuni cotate la bursă . c) studiul efectuat de Nobes şi Parker şi studiul efectuat de Nair şi Frank. sintetică. 4. Clasificarea sistemelor contabile după metoda sintetică cuprinde două studii : a) studiul întocmit de AAA şi studiul efectuat de Nobes şi Parker . după criteriul îndepărtării . b) studiul întocmit de AAA şi studiul efectuat de Nair şi Frank . Abilitatea de a fi generos cu constituirea de provizioane si cu netezirea veniturilor. b) patru parametrii .C. b) Gray (1988). 6.D. c) alte clasificări. 9. c) Mueller (1967) .a) clasificări după metoda analitică. Câţi parametrii s-au utilizat pentru studiul întocmit de O. după criteriul apropierii globale . 10. Germania. c)Clasificarea lui Mueller şi a lui Gray. c) factorii care influenţează natura şi practicile contabile. d) Seidler (1967) şi a Asociaţiei Americane de Contabilitate. 5. 8. b)separarea practicilor de măsurare/evaluare de practicile de publicare a informaţiilor contabile . 7. reprezinta un factor ce apartine modelului lui : a) Nobes (1984). Abordarea evolutionista in delimitarea sistemelor contabile apartine lui: a) Gray (1988). din cadrul clasificării lui Mueller se întâlneşte în ţări ca: a)Franţa. Italia. b) Clasificarea lui Mueller şi a AAA. 22 . c) cinci parametrii. b) Franţa.

. Deva. OBIECTIVE: • • • cunoaşterea procesului de armonizare a contabilităţii în România cunoaşterea reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a C. REZUMAT: Armonizarea contabilităţii este procesul de adoptare a normelor şi reglementărilor contabile internaţionale în cadrul contabilităţii naţionale. iar „normalizarea contabilităţii” cuprinde şi laturile conceptuale (elaborarea de principii. „normarea contabilităţii” are un conţinut mai restrâns.. unii autori9. cunoaşterea reglementărilor contabile conforme cu Directiva a VII-a a C.366 23 .. ş. O părere oarecum similară consideră că normalizarea 9 Mateş D. Normalizarea contabilităţii urmăreşte două scopuri:obţinerea de către puterea publică a unei informaţii omogene referitoare la întrepridere şi folosirea informaţiilor contabile din situaţiile financiare de către utilizatorii externi. Noţiunea şi conţinutul normalizării contabilităţii Noţiunea şi conţinutul armonitării contabilităţii 3.a.TEMA III. Astfel. Oprean I.C. CONCEPTELE DE NORMALIZARE ŞI ARMONIZARE A CONTABILITĂŢII CONŢINUT: 3. p. concepţii.1. cea de „normare a contabilităţii” şi cea de „normalizare a contabilităţii”.E. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. ea ocupându-se doar cu elaborarea de norme..C. 1996.E. în special în ceea ce priveşte comparaţiile în timp (între exerciţiile financiare) şi în spaţiu (între întreprineri).2. modele şi proceduri contabile). Editura Intelcredo. 3. instrucţiuni şi precizări privind conducerea contabilităţii.. NOŢIUNEA ŞI CONŢINUTUL NORMALIZĂRII CONTABILITĂŢII Atât în literatura de specialitate cât şi în practica contabilă se utilizează două noţiuni.1.

Sub aspectul modalităţilor de elaborare şi de aplicare a obiectivelor normalizării contabilităţii se disting trei curente. Citate. . .. Există şi păreri care pun semnul egalităţii între „normele contabile internaţionale” şi „standardele contabile internaţionale”. Ediţia a II-a. Ne situăm pe poziţia celor care susţin că normalizarea contabilităţii este un concept mai cuprinzător decât cel de normare. Contabilitate aprofundată. Editura Mirton. regulile şi procedurile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. 2003. arătând că normalizarea este specifică Uniunii Europene şi cuprinde toate aspectele contabilităţii (de la consemnarea evenimentelor în documente şi înregistrarea în conturi până la prezentarea situaţiilor financiare). II. 24 . iar cuvântul „standards” de sorginte anglo-saxonă12. astfel: cuvântul „norme” este de sorginte franceză. C. G..contabilităţii cuprinde10: a) definirea de concepte.. 9 13 Ristea M... definit în literatura de specialitate şi „dizpozitivul de normalizare”13. p. G. 11 Caciuc L.10. care susţine necesitatea ca normalizarea să se realizeze prin intervenţia statului (legi şi alte acte normative). care reprezintă impunerea aplicării normelor contabile printr-o reglementare juridică (lege sau alte acte normative).. vol. fiind predominant în Franţa şi Germania.elaborarea şi adoptarea unei terminologii unitare pentru definirea conceptelor utilizate. b) aplicarea lor în practică în vederea asigurării comparabilităţii informaţiilor contabile.... principiilor şi procedurilor contabilităţii. 2004. care susţine că normalizarea contabilităţii trebuie făcută de către asociaţiile profesionale.cadrul contabil sau cadrul conceptual. Conţinutul normalizării. curentul pragmatic (normalizare profesională). se poate defini prin următoarele componente: . Op. curent predominant în Marea Britanie. sub forma unor principii. 31 12 Feleagă N.. principii şi norme contabile. În practică se utilizează destul de des noţiunea de reglementări contabile. iar aplicarea acestora trebuie impusă agenţilor economici prin intervenţia statului (legi şi alte acte normative). iar standardizarea este un concept internaţional care cuprinde norme. Megan O.elaborarea planului de conturi general şi a monografiei principalelor operaţii economico-financiare. 2.stabilirea structurii situaţiilor financiare şi a informaţiilor financiare pe care să le conţină acestea. . 10 Ristea M. Editura Universitară. curentul mixt. p.elaborarea normelor. Dumitru. şi are următoarele obiective: . 3. care rezultă din combinarea celor două curente anterioare şi care susţine că iniţiativa elaborării normelor contabile trebuie să aparţină asociaţiilor profesionale. şi anume: 1. Timişoara. şi metode privind convenţiile. curentul politic (normalizarea legală sau reglementată). diferenţa fiind dată doar de provenienţa noţiunilor. p. curent predominant în Statele Unite. Dumitru C. Sisteme contabile comparate. Bazele contabilităţii. Alţi autori pun în evidenţă diferenţele care există între normalizare şi standardizare11. Bucureşti.

sunt elaborate de către Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC). . Irlanda şi Statele Unite. Germania. b) Standardele Contabile Europene sunt elaborate de către Uniunea Europeană şi cuprind următoarele: .. care se referă la profesia liberă contabilă orientată spre auditarea conturilor anuale.întocmirea de rapoarte către Consilie în vederea obţinerii aprobării emiterii Interpretărilor finale. . În anul 1977 se înfiinţează Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor (SIC). care se referă la normele privind întocmirea şi prezentarea conturilor anuale ale societăţilor comerciale.publicarea Interpretărilor sub formă de proiect pentru a putea fi comentate. În ceea ce priveşte reţeaua de norme sau standarde contabile acestea pot fi: internaţionale. Japonia. care reglementează întocmirea conturilor consolidate de către grupul de întreprinderi. reglementările normative din domeniul contabil (dreptul contabil). pe baza unui acord între asociaţiile profesionale ale contabililor din Australia.E.E.dicţionarul de conversie contabilă. .să interpreteze aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi să furnizeze periodic recomandări cu privire la probleme de raportare financiară care nu sunt tratate în IFRS.planul de conturi şi schema de contabilizare a operaţiilor economico-financiare.instituţia normalizării contabile. Mexic.reţeaua de norme sau standarde contabile. . . Canada. Rolul acestui Consiliu este să elaboreze un set unic de standarde globale de contabilitate.E. Marea Britanie. transparente şi comparabile.politica de contabilitate. care are următoarele sarcini: . ţinând cont de standardele internaţionale şi de cele europene.E. . care apoi a fost restructurat în anul 2001. cu sediul la Londra. . Olanda. c) Standardele naţionale sau locale sunt elaborate de către fiecare ţară în parte.Directiva a VIII–a a C. - 25 .. În anul 2001 se înfiinţează Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB). europene şi naţionale (locale).ghidurile contabile profesionale. Franţa. . . Standardele contabile elaborate de către acest Consiliu se vor denumi Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). când i s-a schimbat şi denumirea în Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRIC). a) Standardele contabile internaţionale (IAS).Directiva a VII–a a C. care să asigure oferirea de către situaţiile financiare a unor informaţii calitative.E.E. care a luat fiinţă în anul 1973..Directiva a IV–a a C.

.instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale. Legea contabilităţii nr.01. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României nr. situaţia fluxurilor de trezorerie.persoanele juridice care nu îndeplinesc condiţiile pentru aplicarea IFRS întocmesc situaţii financiare anuale compuse din: bilanţ. contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. politici contabile şi note explicative.2005) 14 reglementează organizarea şi conducerea contabilităţii în ţara noastră. NOŢIUNEA ŞI CONŢINUTUL ARMONIZĂRII CONTABILITĂŢII Armonizarea contabilităţii poate fi definită ca fiind procesul de adoptare a normelor şi reglementărilor contabile internaţionale în cadrul contabilităţii naţionale.persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situaţii financiare anuale compuse din: bilanţ. cont de profit şi pierdere. În România. nu au personal calificat şi nici contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii şi au înregistrat o cifră de afaceri anuală de până la 50.contabilitatea poate fi organizată şi condusă în compartimente distincte. . acestea trebuie să permită identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. apoi de către Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB). . procesul de armonizare a contabilităţii este format din următoarele reglementări contabile: .000 euro. 14 *** Legea contabilităţii nr. . iar pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor în contabilitate se întocmeşte balanţa de verificare.Legea contabilităţii nr. politici contabile şi note explicative. . pe de o parte. până în anul 2003. 82/1991 (republicată în 14. . politici contabile şi note explicative. situaţia modificărilor capitalului propriu. sau pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii. .răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului. 82/1991 (republicată în 14.Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. 48 din 14 ianuarie 2005. elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC). ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal.01. conduse de către directorul economic. cont de profit şi pierdere. având următoarele coordonate principale: .Reglementările contabile conforme cu directivele europene.situaţiile financiare anuale întocmite de către persoanele juridice care aplică reglementări contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) se compun din: bilanţ. 26 .2. răspunderea pentru ţinerea contabilităţii revine administratorului unităţii. Registrul-inventar şi Cartea mare. .3. contul rezultatului exerciţiului. pe de altă parte (în cazul unităţilor la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte.2005).

şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Ordinul ministrului finanţelor publice nr.E. regiile autonome. situaţia fluxurilor de trezorerie.alte operaţiuni financiare efectuate în contul administraţiei publice centrale şi locale. 1080 bis din 30 noiembrie 2005. 1752/2005. numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50) întocmesc situaţii financiare care cuprind bilanţ. publicată în Monitorul Oficial al Românei nr. . se aplică de către următoarele categorii de persoane (denumite entităţi): societăţile comerciale. contul de profit şi pierdere. astfel: . . cifra de afaceri netă : 7. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. Reglementările contabile conforme cu directivele europene 15 intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2006 şi abrogă vechile reglementări în acest domeniu16.gestiunea datoriei publice interne şi externe. . bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetelor locale. 1752/2005. societăţile cooperatiste şi 15 *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. situaţia modificărilor capitalului propriu. bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. şi stabilesc noi criterii de mărime privind structura situaţiilor financiare. Aceste reglementări se aplică de către persoanele juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie (contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii). .Raportul anual cuprinde: situaţiile financiare anuale. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C. notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual bilanţul instituţiilor publice. Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.000 euro. 1080 din 30 noiembrie 2005 şi Anexa la Ordinul ministrului finanţelor nr. . 16 *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr.E.persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre cele trei criterii de mărime întocmesc situaţii financiare care cuprind bilanţul prescurtat.. publicat în Monitorul Oficial al României nr. cont de profit şi pierdere. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate. Ele se referă la Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi la Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţii Economice Europene. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.organizarea şi conducerea contabilităţii trezoreriei statului se face conform normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice şi cuprinde operaţiunile privind: . raportul administratorilor. societăţile/companiile naţionale. bugetului asigurărilor sociale de stat. institutele naţionale de cercetare –dezvoltare. 1 aliniatul (1) din Legea contabilităţii. propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii.execuţia de casă a bugetului de stat. conform cu art.societăţile-mamă trebuie să întocmească şi un raport anual consolidat. 27 .persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două din următoarele 3 criterii (total active : 3. note explicative la situaţiile financiare.300. armonizate cu directivele europene şi orice alte dispoziţii contrare Ordinului nr.650. .000 euro.E.E.

.000 euro. datorii pe termen lung.000 euro.E. intangibilităţii. cu sediul în România.12. subunităţile fără personalitate juridică. pragului de semnificaţie).transpunerea soldurilor conturilor din balanţa de verificare la 31. Aceste reglementări conţin prevederi referitoare la: . 2.celelalte persoane juridice care funcţionează pe principiile societăţilor comerciale. . la încheierea exerciţiului financiar.formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale. provizioane. concepţii. modele şi proceduri contabile. evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. .regulile de întocmire.E. datorii pe termen scurt. auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale.040. cu ocazia inventarierii. active circulante. Normarea contabilităţii se ocupă cu: a) elaborarea de norme.regulile de evaluare generale( la data intrării în entitate. cifra de afaceri netă 35. prevalenţei economicului asupra juridicului. Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a C. auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale consolidate. la data ieşirii din entitate) şi regulile de evaluare specifice diferitelor grupe de elemente patrimoniale (active imobilizate. permanenţei metodelor. număr de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 250. cu sediul în străinătate care aparţin persoanelor enumerate anterior.. instrucţiuni şi precizări privind conducerea contabilităţii. terţi. Societatea – mamă poate fi scutită de la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate dacă la data bilanţului său.520. TESTE DE EVALUARE 1. . capital şi rezerve. entităţile care urmează să fie consolidate nu depăşesc împreună limitele a două dintre următoarele criterii: total active 17.2005 în noul plan de conturi general. subvenţii. se aplică societăţilor – mamă organizate într-unul din următoarele tipuri de entităţi: a) societăţi comerciale. Care obiectiv nu face obiectivul normalizării contabilităţii: 28 .forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale consolidate. aprobare. .planul de conturi general. venituri şi cheltuieli.principiile contabile generale (continuităţii activităţii. c) alte entităţi care pot deţine participaţii în capitalul altor entităţi. c) elaborarea planului de conturi general şi a monografiei principalelor operaţii economico-financiare. prudenţei.regulile de întocmire. Aceste reglementări conţin prevederi referitoare la: . precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. . independenţei exerciţiului. b) elaborarea de principii. aprobare. necompensării. b) societăţi/companii naţionale.

După cultura contabilă şi armonizarea cu standardele internaţionale ale contabilităţii. sistemul contabil sud-american.E. principiilor şi procedurilor contabilităţii. c) Directiva a VIII a C.. 5. 8. globale şi locale.E. sistem contabil anglo-saxon. Directiva a VII a C. contul rezultatului exerciţiului. b) Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB). 82/1991. 6. contul de profit şi pierdere. Potrivit Legii Contabilităţii nr. Directiva a VII a C.E. şi Directiva a VIII a C.E.C. c) Comitetul Permanenet pentru Interpretarea Standardelor (SIC). Care din următroarele Directive aparţin Standardelor Contabile Europene? a) Directiva a IV a C. b) Directiva a IV a C. europene şi naţionale. b) sistem contabil continental. politici contabile şi note explicative. politici contabile şi note explicative.E. sistem contabil islamic.E.E.De câte feluri sunt standardele contabile? a) internaţionale. 3. b) curentul politic. 9. 7. De cine sunt elaborate standardele internaţionale contabile (IAS)? a) Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC). b) 2001.E.E. social şi juridic. c) curentul politic.E. b) internaţionale şi naţionale. sistemele contabile se clasifică în: a) sistem contabil continental. c) elaborarea de norme sub forma unor principii şi metode privind convenţiile..a) elaborarea şi adaptarea unei terminologii unitare pentru definirea conceptelor utilizate. persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situaţii financiare anuale compuse din: a) bilanţ. Care sunt curentele care stau la baza modalităţilor de elaborare şi aplicare a obiectivelor normalizării contabilităţii: a) curentul politic. pragmatic şi contabil. 4. În ce an au luat fiinţă Standardele Contabile Internaţionale? a) 1973. 29 . b) elaborarea normelor. regulile şi procedurile adoptate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.C. b) bilanţ. c) internaţionale. c) 1980. pragmatic şi mixt. sistemul contabil american.

contul de profot şi pierdere.000 euro.650. cele trei criterii de mărime privind structura situaţiilor financiare sunt: a) total active=3. nr. nr. mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar=50. TEMA IV. mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar=50. 10. cifra de afaceri netă=3.300.000 euro. situaţia modificărilor capitalului propriu. cifra de afaceri netă=7. Potrivit Legii contabilităţii nr.000 euro. 82/1991.650. SISTEMUL CONTABIL BRITANIC 30 .300. c) total active=3.000 euro. nr. b) total active=7.c) bilanţ.300.000 euro. mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar=25.650.000 euro. cifra de afaceri netă=7.

a) Legea societăţilor comerciale (Companies Act) datează încă din secolul al XIX-lea. OBIECTIVE: • • prezentarea structurii bilanţului şi a contului de profit şi pierdere prezentarea structurii fluxurilor de trezorerie 4. care a trasat în linii 31 . care prevedea responsabilităţi limitate ale acţionarilor la capitalul subscris. care este înlocuită în anul 1948 printr-o lege a consolidării. Marea Britanie este o ţară de drept cutumiar.Legea societăţilor comerciale (Companies Act). Indiferent de forma adoptată.3.CONŢINUT: 4. care urma să fie supus controlului acţionarilor. criteriile de clasificare a posturilor bilanţiere sunt: gradul de lichiditate. pentru posturile de activ şi gradul de exigibilitate. împreună cu cel american.2.normele organismelor de normalizare contabilă. Structura tabloului fluxurilor de trezorerie 4. iar în anul 1855 o a treia lege propune un conţinut al structurii bilanţului. în anul 1947 se emite Legea societăţilor comerciale ( Companies Act). pentru posturile de pasiv.4.1. care prevedea prezentarea unui bilanţ complet şi fidel („full and fair”). REGLEMENTĂRILE CONTABILE BRITANICE Sistemul contabil britanic face parte. respectiv avizele şi luările de poziţii ale comisiei de valori mobiliare. O adevărată reformă legislativă a avut loc în anii 1940.1. Reglementările contabile britanice 4. Tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate REZUMAT: În contabilitatea britanică bilanţul poate fi prezentat în structura generală şi în structura de detaliu. Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere 4. Astfel. . care trebuie să redea o imagine adevărată şi exactă a situaţiei financiare a întreprinderii (ceea ce sar traduce printr-o „imagine fidelă”). din sistemul contabil mai cuprinzător al ţărilor anglo-saxone. Legea din anul 1900 impune obligativitatea auditării şi publicării bilanţului.Structura generală a bilanţului este propusă prin Legea societăţilor comerciale sub două forme: forma orizontală (în cont) şi forma verticală (în listă). În anul 1855 se emite o a doua lege.bursa (Stock Exchange). în cadrul căruia dreptul contabil are următoarele componente: . . când guvernul britanic emite legea „Joint Stack Companies Act” (1844).

Efectivul de salariaţi (E) – „Employees”. . În ceea ce priveşte respectarea prevederilor privind întocmirea. . publicarea şi auditarea situaţiilor financiare acestea sunt obligatorii numai pentru întreprinderile mari.societăţilor cu responsabilitate limitată. Prevederea ca situaţiile financiare să prezinte o imagine corectă a fost înlocuită cu cea de imagine fidelă („true and fair view”).societăţi în participaţie.sucursale ale unor întreprinderi străine („Branch of a foreign undertaking”). regulile de întocmire. .anexă („Notes). Cifra de afaceri (CA) – „Turnover”. 32 .1. care reglementează: forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale consolidate. . aprobare.tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate („Statement of total recognised gains and losses”). care este în vigoare şi astăzi. auditare şi publicare a situaţiilor financiare anuale consolidate Prevederile legii societăţilor comerciale se aplică numai societăţilor de capitaluri. stabilirea unor conturi anuale care să redea o imagine fidelă a rezultatelor exerciţiului financiar. Această lege a fost modificată în anul 1989.tabloul fluxurilor de trezorerie („Cash flow statement”).cont de profit şi pierdere („Profit and loss account „).antreprenori individuali („Sole trader”).mari principalele componente ale contabilităţii societăţilor comerciale. În afara acestor societăţi de capitaluri. Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul nr. . Tabelul nr. şi conţinând prevederi privind ţinerea registrelor contabile şi înregistrarea operaţiilor pe măsura realizării lor. Legea societăţilor comerciale impune prezentarea conturilor anuale în următoarea structură: . . („Partnership”). care nu fac apel la economisirea publică („Private Limited Company” – Ltd). societate de persoane comparabilă cu societăţile în nume colectiv.bilanţ („Balance sheet”). 4.societăţilor pe acţiuni. Această lege integrează prevederile Directivei a IV-a a CEE. impus printr-o altă normă emisă după anul 1990. 4. adică: . O nouă lege a societăţilor comerciale este promulgată de către guvernul britanic în anul 1985 (Companies Act 1985). prin includerea prevederilor Directivei a VII-a a CEE. în economia britanică mai există şi următoarele tipuri de întreprinderi: .1. . care fac apel la economisirea publică („Public Limited Company” – PLC). impus printr-o normă contabilă emisă după anul 1990. Pentru a fi încadrate într-o anumită grupă de mărime trebuie îndeplinite două din trei criterii (fixate de Directiva a IV-a a CEE): Totalul bilanţier (TB) – „Balance Sheet Total.

6 mil.8 CA < 11. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată. 13. 8. 9. care are 35. .Institutul contabililor de gestiune (The Chartered Institute of Management Accountants . . Tratarea impozitului societăţilor. 15. 7. În perioada anilor 1971 – 1990 „Comitetul normelor contabile” (ASC) a publicat 25 de norme sau standarde denumite „Enunţuri ale practicii contabile normalizate” (Statement of Standard Accounting Practice – SSAP). £ milioane £ Cifra de afaceri CA < 2. . Elementele extraordinare şi ajustările privind exerciţiile anterioare.000 de membri. 2. Contabilitatea cheltuielilor de cercetare şi de dezvoltare (normă revizuită). 5. 10. Stocurile şi contractele pe termen lung (normă revizuită). . Tabloul resurselor şi utilizărilor*.Institutul experţilor contabili din Scoţia (The Institute of Chartered Accountants in Scotland – ICAS).Institutul experţilor contabili din Anglia şi Ţara Galilor (The Institute of Chartered Accountants in England and Wales – ICAEW).2 mil. Aceste institute (organisme) ale profesiei contabile sunt următoarele: . 12.000 de membri.Asociaţia contabililor autorizaţi (The Chartered Association of Certified Accountants – ACCA). 3. Informaţiile referitoare la politicile contabile.000 de membri. £ CA ≥ 11. Contabilizarea rezultatelor societăţilor asociate (normă revizuită). Conturile de grup. 33 .Institutul de auditare a sectorului public (The Chartered Institute of Public Finance and Accountancy – CIPFA. 6. care are 40. Contabilitatea amortizărilor (normă revizuită). 4. prin decizia institutelor profesiei. Profitul pe acţiune (normă revizuită).Criterii privind stabilirea mărimii societăţilor comerciale Criterii Societăţi mici Societăţi mijlocii Societăţi mari Totalul bilanţier TB < 1.000 de membri. Contabilitatea impozitelor amânate*. În anul 1971 ia fiinţă „Comitetul normelor contabile” (Accounting Standards Committee – ASC).2 mil. care are 8. Aceste norme SSAP sunt următoarele: 1. unele în vigoare şi astăzi.6 mil.4 TB < 5. Prelucrarea contabilă a subvenţiilor publice (normă revizuită).000 de membri. Contabilitatea puterii de cumpărare*. £ TB ≥ 5. Contabilizarea impozitelor amânate (normă revizuită). care are 13. 14.Institutul experţilor contabili din Irlanda (The Institute of Chartered Accountants in Ireland – ICAI). . care are100.CIMA). 11. £ milioane £ Efectivul de E < 50 E < 250 E ≥ 250 salariaţi b) Normele organismelor de normalizare contabilă.

Procesul de elaborare a normelor cuprinde următoarele etape: . Pentru desfăşurarea activităţii de elaborare a normelor contabile Consiliul dispune şi de o echipă tehnică cu activitate permanentă. Prin legea societăţilor comerciale din anul 1989 (CA 1989) guvernul britanic are dreptul să numească un consiliu care să răspundă de reglementările din domeniul contabil. 7 membri cu activitate temporară şi 2 observatori guvernamentali.„Consiliul normalizării contabile” (Accounting Standards Board – ASB). Tabloul fluxurilor de trezorerie 2. Aceste norme SSAP. * SSAP 7. Contabilitatea investiţiilor imobiliare. Contabilitatea contractelor de locaţii.se elaborează un proiect de normă privind comunicarea financiară. . Contabilitatea conversiilor monetare. . 18. 17. 25. Acest consiliu funcţionează începând cu anul 1990 şi are în componenţa sa două comitete: . Contabilitatea evenimentelor apărute după închiderea exerciţiului. 10. Aceste norme FRS tratează următoarele probleme: 1.16. 11 şi 16 nu mai sunt în vigoare. 19. care are sarcina de a elabora norme contabile şi care are în subordinea sa „Comitetul de urgenţă” (Urgent Issues Task Force – UITF). 24. Informarea sectorială. 23. care are sarcina să analizeze textele din Legea societăţilor comerciale sau din normele contabile care creează interpretări diferite. Contabilitatea riscurilor şi eventualităţilor. denumit „Consiliul comunicării financiare” (Financial Reporting Council – FRC). Contabilitatea cheltuielilor cu pensiile. care se difuzează pe o arie cât mai largă. deşi nu au o forţă legală ele se impun a fi aplicate în procesul de întocmire a conturilor anuale prin însuţi faptul că experţii contabili fiind membri ai unui organism profesional sunt obligaţi să respecte dispoziţiile prevăzute în SSAP-uri.se emite norma de comunicare financiară definitivă (Financial Reporting Standard – FRS). Contabilitatea participaţiilor în filiale 34 . pentru a fi supusă comentariilor. Consiliul normalizării contabile (ASB) este o instituţie inspirată după modelul american şi are în componenţa sa 11 membri. . 22. din care: 2 membri cu activitate permanentă. care se difuzează organizaţiilor profesionale şi altor persoane interesate. Contabilitatea achiziţiilor şi fuziunilor. Contabilitatea fondului comercial şi a diferenţelor din achiziţie (normă revizuită).se emite un document pentru discuţii. care are rolul de a controla aplicarea normelor.„Comitetul de revizuire a informaţiilor financiare” (Financial Reporting Review Panel – FRRP). Normele SSAP rămân valabile până la înlocuirea lor cu FRS. Contabilitatea în cost şi valori actuale*. care trebuie aprobată cu o majoritate de 2/3. 21. 20.

dintre care pot fi menţionate următoarele: . denumit „tablou al tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate. În caz că nu le respectă trebuie să explice motivul acestei nerespectări şi să analizeze consecinţele acesteia asupra situaţiilor financiare. Constatarea realităţii operaţiilor 6. pe baza sesizărilor făcute de către orice persoană. El publică directive provizorii în situaţia în care apar probleme tehnice şi emite „rezumate” (abstracts) pentru a evita generalizarea noilor practici care nu sunt agreate. Imobilizările 16.În ceea ce privesc situaţiile financiare este privilegiat bilanţul în detrimentul contului de profit şi pierdere.3. Impozitarea curentă (amânată). Acest tablou ar putea deveni o situaţie intermediară între contul de profit şi pierdere în costuri istorice şi bilanţ în valori reale. Tranzacţiile între părţile legate 9. Contabilitatea achiziţiilor şi fuziunilor de societăţi 7. Deprecierea imobilizărilor şi Goodwill-ul 12. Comitetul de urgenţă (UITF) este un subcomitet al ASB cu sarcina de a preciza modalităţile de aplicare a normelor contabile. 4. Comitetul de revizuire a informaţiilor financiare (FRRP) este compus din 20 de membri şi are sarcina de a veghea asupra aplicări normelor şi de a semnala abaterile constatate. Comunicările financiare derivate 14. Valoarea de deposedare a unui activ este mărimea cea mai mică dintre costul de înlocuire şi fluxurile de trezorerie generate de utilizarea sa. În caz contrar. c) Autoritatea bursieră a jucat un rol mult mai important în Marea Britanie decât în celelalte ţări europene. Valoarea justă în contabilitatea operaţiilor de achiziţie 8. FRRP recomandă conducerii revizuirea conturilor anuale de către aceste societăţi. Rezultatul pe acţiune 15. Dacă. Contabilitatea instrumentelor financiare 5. . . Prezentarea contului de profit şi pierdere (amendează parţial normele SSAP 3 şi SSAP 6. Întreprinderile asociate de tip joint-venture 10. 35 . Goodwill-ul şi imobilizările necorporale 11. Aceasta este o variantă a costului de înlocuire. El identifică societăţile comerciale care nu sunt în acord cu normele. pe cheltuiala lor. numită „valoare pentru întreprindere”. Comitetul depune o plângere la tribunalul de comerţ. Aceasta se datorează contextului istoric în care au apărut şi s-au dezvoltat elementele economiei capitaliste. Legea societăţilor comerciale din 1989 obligă întreprinderile să menţioneze în anexă dacă respectă normele contabile. după examinarea situaţiilor financiare se constată că acestea nu oferă o imagine fidelă asupra situaţiei financiare a întreprinderii. Normele ASB aduc o serie de elemente de noutate.Evaluarea elementelor bilanţului pe baza „valorii de deposedare”.Prin FRS 3 este introdus un cont de profit şi pierdere economic. îndeosebi în privinţa bilanţului în valori reale. Provizioanele 13.

gradul de exigibilitate. a) Bilanţul poate fi prezentat în structura generală şi în structura de detaliu. care necesita o finanţare pe termen lung. care cuprind: bilanţul. criteriile de clasificare a posturilor bilanţiere sunt: . Autoritatea bursieră recomandă societăţilor înscrise la bursă. pentru posturile de activ. Structura generală a bilanţului este propusă prin Legea societăţilor comerciale sub două forme: forma orizontală (în cont) şi forma verticală (în listă).gradul de lichiditate. să includă în situaţiile financiare anuale a unei recapitulări sintetice a datelor cuprinse în contul de rezultate. . care cuprinde: . STRUCTURA BILANŢULUI ŞI A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Legea societăţilor comerciale prevede obligativitatea întocmirii de către administratori a conturilor anuale. bilanţ. Cele două forme de prezentare a bilanţului sunt redate mai jos (tabelele nr.2.3). În acest context bursa londoneză (Stock Exchange) se înfiinţează încă din anul 1571. . generate de impactul revoluţiei industriale asupra dezvoltării economice. dividende plătite şi propuse. care conţine: cifra de afaceri. Tabelul nr. cotate şi necotate. rezultatul pe acţiune. Pe baza normelor FRS se impune publicarea şi a următoarelor două situaţii financiare: .tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate (FRS 3). Indiferent de forma adoptată.un comentariu referitor la operaţiile pe primele şase luni ale exerciţiului.un cont de rezultate prescurtat.2 Forma de prezentare orizontală (în cont) 36 . 4. contul de profit şi pierdere şi anexa. diferite nivele de rezultate. Tot o consecinţă a nevoilor de capitaluri mari. a apărut necesitatea înfiinţării unor societăţi anonime. tablou de finanţare din ultimele cinci exerciţii. 4. aceste societăţi trebuie să publice o situaţie a rezultatului provizoriu şi o dare de seamă semestrială. Pentru finanţarea activităţilor industriale. întreprinderile au trebuit să apeleze la economisirea publică. Totodată.Astfel.2 şi 4.tabloul fluxurilor de trezorerie (FRS 1): . pentru posturile de pasiv. adică au preferat finanţările pe termen scurt. în care riscurile inerente economiei de piaţă erau împărţite între acţionari. băncile engleze au finanţat cu precădere operaţiunile comerciale. 4.

4. Structura dataliată a bilanţului este prezentată doar sub forma verticală (tabelul nr.4) Imobilizări (Fixed assets) Imobilizări necorporale (Intangible fixed assets) Imobilizări corporale (Tangible fixed assets) Imobilizări financiare (Investments – fixed assets) Activ circulant (Current assets) Stocuri (Stocks) Debitori (Debtors) Structura detaliată a bilanţului Titluri de plasament (Investments – curent assets) Disponibilităţi (Cash at bank and in hand) Tabelul nr. 4.4 Cheltuieli constatate în avans şi venituri de primit (Prepayments and accrued income) Creditori cu scadenţă sub un an (Creditors: amounts falling due within one year) Activ net curent (Net current assets) 37 Activul total minus datorii curente (Total assets less current liabilities) . 4.3 Forma de prezentare verticală (în listă) Imobilizări Activ circulant Creditori cu scadenţă sub un an zentare verticală (în listă) Activ net (sau Pasiv net) Activul total minus pasivul curent Creditori cu scadenţă mai mare de un an Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capital şi rezerve În practica societăţilor comerciale britanice cea mai des utilizată este forma verticală.Imobilizări Activ circulant Total activ Capital şi rezerve Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Creditori cu scadenţă mai mare de un an Creditori cu scadenţă mai mică de un an Total pasiv Tabelul nr.

Imobilizările sunt înregistrate la costul istoric. după funcţie sau după natură. fără a exista posibilitatea reevaluării.Tabelul nr. În cadrul imobilizărilor necorporale nu se regăsesc „cheltuielile de constituire”. Subvenţia publică se va înscrie într-un cont de regularizare (de pasiv). 4. obţinută după deducerea provizioanelor şi a amortismentelor. cu cele două moduri de analiză a cheltuielilor. Structura generală a contului de profit şi pierdere poate fi prezentată.5 38 .4 inuare) Creditori cu scadenţă mai mare de un an (Creditors: amounts falling due after more than one year) Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (Provisions for liabilities and charges) Cheltuieli de plătit şi venituri constatate în avans (Accruals and deferred income) Capitaluri proprii (Capital and reserves) Capital (Calld up share capital) Prime de emisiune (Share premium account) Rezerve din reevaluare (Revaluation reserves) Alte rezerve (Other reserves) Rezultate reportate (Profit and loss account) Activele sunt prezentate în cadrul bilanţului la valoarea lor netă. conform Legii societăţilor comerciale. Datoriile (creditorii) sunt grupate după scadenţă şi nu după natura lor. Tabelul nr. rezultate din combinarea celor două forme de prezentare. 4. Se constată lipsa posturilor „provizioane reglementate” şi „subvenţii pentru investiţii”. b) Contul de profit şi pierdere poate fi prezentat în structura generală şi în structura de detaliu. iar suma se va repartiza în contul de profit şi pierdere pe durata de viaţă economic utilă a imobilizării corespunzătoare. conform normei SSAP 4 şi a Legii societăţilor comerciale (CA) 85. în patru moduri. orizontală (în cont) şi verticală (în listă).

cu analiza cheltuielilor după natură Producţia stocată (în cazul destocajului) Consumul de materii prime şi alte cheltuieli externe Cheltuieli de personal Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele imobilizărilor corporale Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Impozitul asupra rezultatului activităţii ordinare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare (profit) Cheltuieli extraordinare Impozitul asupra rezultatului extraordinar Rezultatul net al exerciţiului (profit) Cifra de afaceri Producţia stocată (în cazul stocajului) Producţia imibilizată Alte venituri din exploatare Venituri financiare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare (pierdere) Venituri extraordinare Rezultatul net al exerciţiului (pierdere) Ca şi modelul anterior. Tabelul nr.6 Modul de prezentare în cont (orizontală). 4. cu analiza cheltuielilor după funcţie Costul vânzărilor Cheltuielile de distribuţie Cheltuielile administrative Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Impozitul asupra rezultatului activităţii ordinare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare (profit) Cheltuieli extraordinare Impozitul asupra rezultatului extraordinar Rezultatul net al exerciţiului Cifra de afaceri Alte venituri din exploatare Venituri financiare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare (pierdere) Venituri extraordinare Rezultatul net al exerciţiului (pierdere) Se observă că în cadrul acestui model nu sunt prezentate distinct rezultatul activităţii ordinare înaintea impozitării şi rezultatul extraordinar.Modul de prezentare în cont (orizontală). 39 . şi în cadrul acestui model nu sunt prezentate distinct rezultatul activităţii ordinare înaintea impozitării şi rezultatul extraordinar.

cu analiza cheltuielilor după funcţie Cifra de afaceri Costul vânzărilor Marja brută Cheltuieli de distribuţie Cheltuieli administrative Alte venituri şi cheltuieli din exploatare Venituri şi cheltuieli financiare Rezultatul activităţii ordinare înaintea impozitării Impozitul asupra rezultatului activităţii ordinare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare Venituri şi cheltuieli extraordinare Impozitul asupra rezultatului extraordinar Rezultatul extraordinar după impozitare Rezultatul net al exerciţiului Se observă orientarea acestui model. Venituri şi cheltuieli extraordinare Impozitul asupra rezultatului extraordinar Structura detaliată a contului de profit şi pierdere va fi prezentată Rezultatul extraordinar după impozitare după modelul vertical (în listă). cât şi după impozitare. Tabelul nr.8 nuare) Venituri şi cheltuieli financiare Rezultatul activităţii ordinare înaintea impozitării Impozitul asupra rezultatului activităţii ordinare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare Acest model este orientat spre determinarea indicatorului „producţia doar datorită utilizării lui cu preponderenţă de către societăţile comerciale Rezultatul net al exerciţiului britanice. 40 . rezultatul extraordinar şi rezultatul net al exerciţiului.8 Modelul vertical (în listă). Sunt însă determinate şi celelalte niveluri ale rezultatului: rezultatul curent (rezultatul activităţii ordinare).Tabelul nr. În timp ce rezultatul curent este prezentat atât înainte de impozitare. cu analiza cheltuielilor după funcţie. în principal spre determinarea marjei brute (rezultatului brut). 4. 4. rezultatul extraordinar este prezentat numai după impozitare. cu analiza cheltuielilor după natura lor Cifra de afaceri ± Producţia stocată Producţia imobilizată Alte venituri din exploatare Consumul de materii prime şi materiale consumabile şi alte cheltuieli externe Cheltuieli de personal Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele imobilizărilor corporale şi necorporale Alte cheltuieli de exploatare Tabelul nr.7 Modelul vertical (în listă). 5.

în cazul întreprinderilor comerciale. care este tocmai costul de achiziţie şi de producţie al produselor şi serviciilor vândute. reluările din provizioane. Astfel. Pentru determinarea marjei brute. 4.costul funcţiei de „producţie”. porneşte de la cifra de afaceri. Alte venituri din exploatare conţine: redevenţele. elementele ordinare sunt cele care au legătură cu activitatea de bază a întreprinderii. adică: .9). excepţionale şi extraordinare. care reprezintă costul funcţiei activităţii de bază a întreprinderii. 5. în cazul întreprinderilor cu activitate de producţie. norma FRS 3 clasifică rezultatele în trei categorii: ordinare. costul imobilizărilor produse pentru nevoile proprii ale întreprinderii.Un specific al contabilităţii britanice este conţinutul mai restrâns al noţiunii de alte venituri din exploatare. care nu cuprinde următoarele elemente: producţia stocată.9 Structura de detaliu a contului de profit şi pierdere Cifra de afaceri Costul vânzărilor Marja brută Cheltuieli de distribuţie Cheltuieli administrative Alte venituri din exploatare Venituri generate de acţiunile deţinute în întreprinderile grupului Venituri din participaţii Venituri din alte imobilizări financiare Alte venituri financiare Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea elementelor financiare Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli similare Rezultatul activităţii ordinare înainte de impozitare Impozitul asupra rezultatului activităţilor ordinare Rezultatul activităţii ordinare după impozitare Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar (Extraordinary profit or loss) Impozitul asupra rezultatului extraordinar Alte impozite şi taxe neincluse în rubricile precedente Rezultatul net al exerciţiului Dividende Transferări la (reluări din) rezerve Rezultate reportate RezultateVeniturile de reportat şi cheltuielile extraordinare au o sferă de cuprindere mai restrânsă. Tabelul nr.Acest model al contului de profit şi pierdere (vezi tabelul nr. . din cifra de afaceri se scade costul vânzărilor. din care se scad sconturile şi rabaturile acordate. elementele 41 .costul funcţiei de „cumpărare – vânzare”. chiriile referitoare la imobile neafectate activităţii de bază (profesionale). care conţine vânzările de bunuri şi servicii legate de activitatea de bază a întreprinderii. În acest sens.

cuprinde patru grupe de informaţii: . rezultatele din cesiunile de imobilizări ce rezultă din evenimente extraordinare. naţionalizări. . .analiza activului net structurat pe sectoare de activitate şi zone geografice. Dintre elementele extraordinare definite de norma FRS 3 fac parte următoarele: pierderile şi profiturile rezultate în urma unor exproprieri. . Structura generală a anexei.modul de tratare a contractelor de locaţie.informaţiile referitoare la valorile contabile şi de piaţă ale stocurilor. . .informaţii suplimentare.modul de tratare a cheltuielilor privind impozitul pe profit. în cazul diferenţelor semnificative.prezentarea politicilor contabile. . . dar au un caracter anormal prin efectul lor asupra imaginii fidele.informaţii referitoare la activele reevaluate şi impactul asupra rezultatului.informaţiile relative la schimbările de politici contabile. .structura şi evoluţia activului imobilizat. amortizările şi provizioanele privind imobilizările ce rezultă din evenimente extraordinare. . Informaţii referitoare la bilanţ: . . elementele extraordinare sunt cele care se produc extrem de rar şi care nu depind de puterea de decizie a conducerii întreprinderii.excepţionale sunt implicate şi ele în activitatea de bază a întreprinderii. Structura de detaliu a anexei cuprinde următoarele informaţii: 1.modalităţi de amortizare a imobilizărilor.prezentarea şi justificarea metodelor de evaluare reţinute pentru contabilizarea titlurilor imobilizate. .modul de tratare a diferenţelor din conversiune.informaţiile referitoare la valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a titlurilor cotate. c) Anexa are şi ea o structură generală şi o structură de detaliu. . 2.analiza fondului comercial şi a modalităţilor de depreciere a acestuia. . efectele modificării reglementărilor fiscale. Prezentarea politicilor contabile: .analiza provizioanelor. efectele cutremurelor.informaţii referitoare la bilanţ. 42 .informaţiile referitoare la structura capitalului şi a variaţiei capitalurilor proprii.informaţii referitoare la contul de profit şi pierdere.informaţiile referitoare la cheltuielile de cercetare şi de dezvoltare.indicarea alegerilor efectuate de întreprindere în cadrul regulilor opţionale. . .informaţiile referitoare la datoriile garantate prin asigurări reale.menţionarea aplicării convenţiilor contabile de bază şi a eventualelor derogări. . . . reglementată prin Legea societăţilor comerciale (CA) 85. .

utilaje şi instalaţii. pe sectoare de activitate.datorii şi creanţe de impozit referitoare la diferenţele temporare între regimul fiscal şi tratamentul contabil. Informaţii suplimentare: . .3. 4.situaţia scadenţelor creanţelor şi datorilor la închiderea exerciţiului. .analiza cheltuielilor de personal. STRUCTURA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE Necesitatea întocmirii tabloului de finanţare a fost reglementată în Marea Britanie prin norma SSAP 10. . Această normă se referea la întreprinderile care realizau o cifră de afaceri de peste 2. Structura generală a tabloului fluxurilor de trezorerie cuprinde următoarele opt rubrici (conform versiunii revizuite din anul 1996): 1. . Se poate prezenta şi în acest caz o structură generală şi o structură de detaliu. impozitarea. 2. 3.angajamentele financiare.analiza cheltuielilor referitoare la amortizări şi provizioane.analiza rezultatului înaintea impozitării. Norma FRS 1 a înlocuit norma SSAP 10 începând cu anul 1992. - 4. . . şi care trebuiau să întocmească un tablou de finanţare denumit „Tablou de resurse şi utilizări de fonduri”.000 de lire.onorariile auditorilor. Informaţii referitoare la contul de profit şi pierdere: .prezentarea angajamentelor referitoare la pensii. . 3.informaţiile referitoare la remunerarea conducătorilor şi la salariile cele mai mari. iar structura tabloului fluxurilor de trezorerie se apropie de modelul american.800.informaţiile referitoare la veniturile generate de titlurile cotate. .analiza cheltuielilor referitoare la chiria pentru maşini. .analiza cheltuielilor şi veniturilor extraordinare. . elaborată de către ASC în anul 1975 şi revizuită în anul 1978. . 43 . activităţile de exploatare.informaţiile referitoare la operaţiile realizate cu conducătorii şi persoanele asociate.analiza cheltuielilor financiare. fiind un tablou al variaţiei fondului de rulment.analiza cifrei de afaceri pe sectoare de activitate şi zone (pieţe) geografice. . .efectivul mediu de salariaţi al exerciţiului. veniturile din participaţii şi servicii de finanţare.informaţiile privind cheltuielile financiare capitalizate.evenimentele posterioare închiderii exerciţiului. . .

17 1.300.00 0 Feleagă N.500.000 192. creditori etc.140. Tabelul nr. 6. 44 . cheltuielile de capital şi investiţiile financiare.700. 96. dar fără a genera fluxuri de trezorerie (cheltuieli cu amortizările şi provizioanele.100.000 160. debitori. dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii. p.200. 8.. conturile de stocuri.000 17 Total 1.000 1.000 532.11. I.10 Calculul fluxului de trezorerie din exploatare după metoda directă Flux de trezorerie din operaţii de exploatare Încasări din operaţiuni de exploatare Plata cheltuielilor de exploatare Rezultatul înainte de impozitare Impozite plătite Variaţia netă a trezoreriei de exploatare Anul precedent 5.000 800. Sisteme contabile comparate.000 1.400.000 168. 7. vol.000 Variaţia (Δ ±) 1. activităţile de finanţare. variaţia trezoreriei fiind egală cu diferenţa dintre încasări şi plăţi.4.100. 5. 1999. gestiunea lichidităţilor. şi anume: . ediţia a II-a.Metoda directă cuprinde încasările provenind din venituri şi plăţile generate de cheltuieli pentru activitatea de exploatare. Structura de detaliu a tabloului fluxurilor de trezorerie nu este una standardizată.11 Calculul fluxului de trezorerie din exploatare după metoda directă Activităţi Activităţi menţinute cedate Profitul din exploatare 980. 4. prezentarea ei putând fi făcută doar din extrase ale tablourilor publicate de diferite întreprinderi britanice.000 608.000 700.).Metoda indirectă constă în corectarea rezultatului exerciţiului cu elemente care au afectat rezultatul.000 1. Bucureşti.000 . Această rubrică cuprinde o reconciliere a profitului din exploatare cu fluxul de trezorerie al operaţiilor de exploatare.000 Anul curent 6. structura sa fiind prezentată în tabelul nr. Editura Economică.000 4.140.000 360. achiziţiile şi cesiunile de activităţi.000 5. 4. Tabelul nr. Activităţile de exploatare Variaţia trezoreriei se poate calcula după două metode. 4.

Fluxurile monetare legate de taxa pe valoarea adăugată şi alte taxe şi impozite ce nu sunt bazate pe profiturile raportate de întreprindere nu se includ în această rubrică. . . . . .608 2. 4. . . o coloană pentru anul curent şi altă coloană pentru anul precedent.dobânzile plătite.dividendele încasate de la întreprinderile asociate. sau la investiţii într-o entitate care ca 45 . 3. . Achiziţiile şi cesiunile de activităţi Aceste fluxuri de trezorerie se deosebesc de cele de la rubrica de „cheltuieli de capital şi investiţii financiare” prin faptul că se referă la achiziţiile şi cesiunile de activităţi. 5. Cheltuielile de capital şi investiţiile financiare În cadrul acestei rubrici se cuprind informaţii referitoare la: .încasările din cesiuni de imobilizări corporale. .plăţile generate de plasamentele financiare pe termen scurt şi pe termen lung (cu condiţia să nu constituie părţi ale rubricii „achiziţii şi cesiuni de activităţi”).încasările din cesiuni de active financiare pe termen scurt şi pe termen lung (cu condiţia să nu constituie părţi ale rubricii „achiziţii şi cesiuni de activităţi”).rambursările efectuate de terţi privind împrumuturile acordate (cu condiţia să nu constituie părţi ale rubricii „achiziţii şi cesiuni de activităţi”).împrumuturi acordate terţilor (cu condiţia să nu constituie părţi ale rubricii „achiziţii şi cesiuni de activităţi”).Cheltuieli cu amortizarea Profitul din cesiunea de imobilizări corporale Descreşterea stocurilor Creşterea creanţelor clienţi Diminuarea / creşterea datoriilor furnizori Alte elemente nemonetare ce includ mişcarea provizioanelor Fluxul de trezorerie din activităţile de exploatare 500 (25) 11 (150) (250) 600 980.plăţile efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale.dobânzile încasate. Total Aceste elemente sunt prezentate pe două coloane.dobânzile redevenţelor contractelor de locaţie – finanţare.000 15 (2) 9 (20) (60) 159. . Veniturile din participaţii şi servicii de finanţare La această rubrică se cuprinde următoarele elemente: . Impozitarea La această rubrică se includ numai fluxurile de încasări şi plăţi referitoare la impozitarea profiturilor din venituri şi capital.dividendele acţionarilor minoritari.933 515 (27) 20 (170) (310) 600 1.140.dividendele încasate din alte participaţii.

12 Tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate Anul Anul curent precedent Profitul net al exerciţiului Surplusul nerealizat din reevaluarea terenurilor Câştigul / pierderea nerealizată din investiţiile comerciale 46 . Tabelul nr. şi anume: .4.reducerea depozitelor la termen.rezultat al acestor tranzacţii.încasări din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital. . 4. 4.încasări din emisiunea de obligaţiuni şi din împrumuturile primite. pe aceeaşi poziţie cu celelalte situaţii financiare. . un „joint-venture” sau o filială.12. ca importanţă.cumpărarea de obligaţiuni.vânzarea de certificate de depozit.cumpărarea de certificate de depozit.plăţile privind redevenţele contractelor de locaţie – finanţare. 7. Modelul acestei situaţii este prezentat în tabelul nr. 8.creşterea depozitelor la termen. . Dividendele plătite referitoare la capitalul societăţii Această rubrică conţine dividendele plătite. . STRUCTURA TABLOULUI TUTUROR CÂŞTIGURILOR ŞI PIERDERILOR CONTABILIZATE Această a patra situaţie financiară a fost introdusă în Marea Britanie prin norma FRS 3. 6. . .plăţile pentru răscumpărarea acţiunilor societăţii. . . care o pune. . Gestiunea lichidităţilor La această rubrică se includ fluxurile de trezorerie generate de: . referitoare la acţiunile capitalului. Activităţile de finanţare În cadrul acestei rubrici se includ încasările şi plăţile generate de finanţarea externă.plăţile privind cheltuielile sau comisioanele generate de emisiunea de acţiuni. devine sau încetează să mai fie o întreprindere asociată. 4. .vânzarea de obligaţiuni etc.rambursările de împrumuturi (cu excepţia celor pe termen scurt).

b) bilant. cont de profit şi pierdere. tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizate. 4.Câştigurile / pierderile din conversia investiţiilor în monede străine Totalul câştigurilor şi pierderilor recunoscute aferente exerciţiului Ajustările anului precedent Totalul câştigurilor şi pierderilor recunoscute începând cu data ultimului raport anual Se observă că această situaţie preia din Contul de profit şi pierdere postul „Profitul net al exerciţiului”. cont de profit şi pierdere. În situaţia în care întreprinderea nu a realizat alte câştiguri şi pierderi. Normele organismelor de normalizare contabilă şi bursa . structura generală a anexei cuprinde informaţii referitoare la: a) bilant. contul de profit şi pierdere . fără a se mai întocmi Tabloul tuturor câştigurilor şi pierderilor recunoscute (contabilizate). c) bilanţ şi alte informaţii suplimentare. politici contabile şi informaţii suplimentare . Marea Britanie are în componenţa dreptului contabil următoarele : a)Legea Societăţilor Comerciale. cont de profit şi pierdere . în condiţii de continuitate a activităţii. bilanţul şi contul de profit şi pierdere poate fi prezentat în : a) structura generală şi în structura de detaliu . c) structura de detaliu. impune prezentarea conturilor anuale în următoarea structură : a) bilanţ. În sistemul contabil britanic. 47 . În sistemul contabil britanic. 2. tabloul fluxurilor de trezorerie. la care adaugă apoi toate câştigurile şi pierderile rezultate din modificări în valoarea activelor şi pasivelor (datoriilor). b) bilanţ. b) structura generală . anexă. b)Legea Societăţilor Comerciale. c) Normele organismelor de normalizare contabilă şi bursa . 3. contul de profit şi pierdere.Legea Societăţilor Comerciale în Marea Britanie. tabloul fluxurilor de trezorerie . anexă. se va face o menţiune în acest sens sub Contul de profit şi pierdere. TESTE DE EVALUARE 1 . Normele organismelor de normalizare contabilă şi Legea Contabilităţii . c) bilanţ.

În sistemul contabil britanic “Alte venituri din exploatare” conţin: a) producţia stocată. la contul de profit şi pierdere şi informaţii suplimentare . 6. Cum se calculează marja brută : a) cifra de afaceri – costul vânzărilor . b) cifra de afaceri – alte venituri din exploatare . vânzarea de obligaţiuni. informaţii referitoare la remunerarea conducătorilor şi la salariile cele mai mari. vânzarea de obligaţiuni. Structura generală a anexei cuprinde patru grupe de informaţii şi anume : a) structura de detaliu a taboului fluxurilor de trezorerie. informaţii referitoare la bilanţ. c)plăţile privind redevenţele contractelor de locaţie – finanţare. c) efectivul mediu de salariaţi al exerciţiului. 9. c)dobânzi încasate. modul de tratare a contractelor de locaţie. 7. dobânzi plătite. La rubrica “Gestiunea lichidităţilor” se cuprinde următoarele elemente: a) încasări din emisiunea de obligaţiuni şi din împrumuturile primate. onorariile auditorilor. c) prezentarea politicilor contabile. 10. b) prezentarea politicilor contabile. informaţii referitoare la bilanţ. b) creşterea depozitelor la termen. La rubrica “Veniturile din participaţii şi servicii de finanţare” se cuprinde următoarele elemente: a)dobânzi încasate. informaţii referitoare la structura generală a taboului fluxurilor de trezorerie. c) cifra de afaceri – alte venituri financiare. c) redevenţele. 48 . încasări din emisiunea de obligaţiuni şi din împrumuturile primite. analiza cheltuielilor şi veniturilor extraordinare.5. b)dobânzi încasate. la contul de profit şi pierdere şi informaţii suplimentare . reluări din provizioane. plăţile pentru răscumpărarea acţiunilor societăţii. dividendele acţionarilor minoritari. b) angajamentele financiare. cumpărarea de obligaţiuni. chiriile referitoare la immobile neafectate activităţii de bază. 8. reducerea depozitelor la termen. la contul de profit şi pierdere şi informaţii suplimentare . Care din următoarele informaţii sunt considerate informaţii suplimentare: a) onorariile auditorilor. b) costul imobilizărilor produse pentru nevoile proprii ale întreprinderii.

TEMA V. SISTEMUL CONTABIL AMERICAN CONŢINUT: 49 .

în anul 1887.crearea unei uniformizări în domeniul controlului. astăzi. Acesta a fost înfiinţat ca organism al profesiei contabile. prin prezenţa organismului american de normalizare contabilă (FASB). în zilele noastre. ca o economie a serviciilor.4. . capitalismul american este în serviciul industriei. OBIECTIVE: • • prezentarea structurii bilanţului şi a contului de profit şi pierdere prezentarea structurii fluxurilor de trezorerie 5. NORMELE CONTABILE AMERICANE Normalizarea contabilă în Statele Unite începe o dată cu crearea Institutului american al experţilor contabili autorizaţi („American Institute of Certified Public Accountants” – AICPA). Structura tabloului fluxurilor de trezorerie 5. iar industria rămâne nucleul forţei americane. a fost renovat. ca organism guvernamental de reglementare şi control a operaţiilor bursiere. produsele acestui proces.1. ca răspuns la marea criză a anilor ’30 şi după dificultăţile întâmpinate în anii ’70. Tabloul capitalurilor proprii şi rezultatul global REZUMAT: Normalizarea contabilă internaţională este rodul unei cercetări a mai multor culturi. s-a transformat a doua oară.3. în special ale cunoscătorilor (Insiders). Prezentarea bilanţului şi a contului de profit şi pierede 5. Deşi economia americană este calificată. mai întâi. Criza economică din anii 1929 – 1933 a scos în evidenţă şi precaritatea informaţiilor financiare pe care le puteau obţine investitorii.prescrierea forma şi conţinutul situaţiilor financiare inserate în notele de informare destinate publicului („prospectus”). De altfel. am numit normele internaţionale (IAS). în calitate de observator la reuniunile Consiliului IASC. reprimarea practicile ilicite.2. 50 .5.1. este instanţa profesională a experţilor contabili şi constituie sursa esenţială a doctrinei contabile în Statele Unite. Normele contabile americane 5. forţa sa şi poziţia ei de lider îşi găsesc sursa într-un model industrial. în profunzime. Congresul american (organul legislativ) creează. În domeniul contabilităţii acest organism a avut abilităţi referitoare la: . model care s-a constituit încă de la sfârşitul secolului trecut. În consecinţă. în anul 1934 Comisia Valorilor Mobiliare („Securities and Exchange Commission” – SEC). sunt puternic marcate de spiritul american.

în acest sens recomandările sale au dus la dizolvarea APB şi crearea unui organism de normalizare independent denumit Comitetul normelor de contabilitate financiară („Financial AccountingStandards Board” – FASB).înregistrarea cheltuielilor în acelaşi exerciţiu cu veniturile aferente. . Acest proiect s-a întins pe o perioadă de 10 ani . ca expresie a intervenţionismului statului american în economie.Comitetul Trueblood: reflectarea asupra obiectivelor situaţiilor financiare. Wheat şi Trueblood.recunoaşterea costului istoric ca bază de evaluare în contabilitate.elaborarea unui cadru conceptual care să permită o abordare „proactivă” a problemelor şi nu o gestiune a urgenţelor.reducerea numărului de prelucrări contabile alternative pentru tranzacţii identice. care a avut următoarele obiective: . În anul 1936 AICPA creează Comitetul procedurilor contabile („Committee Accounting Procedures” – CAP).principiul contabilizării veniturilor în momentul vânzării. . Ele au primit numele preşedinţilor lor. a costat 4 milioane de dolari şi s-a finalizat printr-un raport de patru mii de pagini.stabilirea rapoartelor pe care societăţile cotate sunt obligate să le prezinte periodic comisiei. .redactarea de principii contabile generale şi reguli contabile. Aceste două comitete au avut următoarele obiective: . Pe plan legislativ sunt promulgate două legi: Legea referitoare la titluri („Securities Act”). datorită faptului că acest consiliu era dominat de marile cabinete americane de audit. Principalele critici care i s-au adus se referă la: . în anul 1971 AICPA decis crearea a două comitete distincte. cunoscut sub denumirea de „New Deal” (politică promovată de preşedintele republican Franklin D. În timp ce opiniile au avut un caracter obligatoriu. . .dificultăţi în producerea de opinii coerente şi compatibile între ele. În anul 1959 CAP este înlocuit cu Consiliul principiilor contabile („Accounting Principles Board” – APB). care a publicat 51 de „buletine de cercetare”. .lipsa de independenţă.impunerea ca situaţiile care-i erau prezentate să fie avizate şi întocmite conform principiilor definite de profesia contabilă. în anul 1933 şi Legea referitoare la comercializarea titlurilor („Securities Exchange Act”). interpretările au avut doar un caracter de recomandare. cu sarcina de a finaliza cadrul conceptual al contabilităţii.eliminarea sau reducerea regulilor incoerente. . stabilind următoarele principii generale: . Datorită acestor nemulţumiri faţă de activitatea organismului de normalizare. În perioada existenţei sale (1959 – 1973). astfel încât să fie capabil să definitiveze proiectul de cadru conceptual. APB a emis 31 de opinii („Opinions”) şi 4 interpretări neoficiale („Statements”). . Roosvelt). - 51 .Comitetul Wheat: reformarea organismului de normalizare.

Procesul de elaborare a unei norme SFAS parcurge următoarele etape: • numirea unui grup de lucru pentru un subiect înscris pe ordinea de zi a FASB. Piramida acestor patru nivele este prezentată în figura nr. gradul de autoritate crescând de jos în sus. care prezintă conceptele fundamentale pe care se bazează normele de întocmire şi de prezentare a conturilor. Totalitatea normelor contabile elaborate de către instituţiile americane de normalizare formează aşa-zisele „principii contabile general admise” (GAAP).18 18 Feleagă N. 52 . • pe baza comentariilor primite şi analizate. şi dacă primeşte cel puţin 5 voturi devine un SFAS. care definesc regulile contabile pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.1. Federaţia analiştilor financiari. Institutul execuţiilor financiare. şi anume: . 175. Organismul de normalizare FASB are în componenţa sa un număr de 7 membri.Comitetul normelor de contabilitate financiară (FASB) îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea Fundaţiei contabilităţii financiare (Financial Accounting Foundation – FAF). Astfel. . dar care nu constituie „principii contabile general admise” ( Generally Accepted Accounting Principles GAAP). după ce a fost aprobat de minimum 5 membri. AICPA şi organismul responsabil de fixarea regulilor contabile specifice instituţiilor publice. care este supus votului. • emiterea unui raport de către grupul de lucru. Normele emise de către FASB sunt de două categorii. Opere citate. • emiterea de către FASB a unui proiect de normă şi a unui expozeu de motive. care este difuzat publicului pentru discutarea raportului.standarde de contabilitate financiară („Statements of Financial Accounting Standards – SFAS sau FASs). care întreprinde o serie de cercetări asupra acestuia. p. iar autoritatea cea mai mică o au cele de la nivelul patru. Aceste principii pot fi ierarhizate pe patru nivele. În structura FASB se mai află un Comitet de urgenţă („Emerging Issues Task Force – EITF).concepte de contabilitate financiară („Statements of financial accounting concepts – SFAC).. care este un organism privat. care sunt numiţi de către Fundaţia contabilităţii financiare (FAF). FASB întocmeşte documentul final. administratorii – mandatari ai acestei fundaţii provenind din următoarele organizaţii: Asociaţia profesorilor universitari de contabilitate (AAA). care are rolul de a identifica noi probleme şi de a soluţiona în regim de urgenţă unele probleme cu implicaţii limitate. acestea fiind considerate GAAP. Institutul contabililor de gestiune. autoritatea cea mai mare o au principiile general admise de la nivelul unu. 5. care este difuzat publicului.

1: Piramida ierarhiei principiilor contabile general admise Alte lucrări de specialitate prezintă o piramidă cu cinci nivele ierarhice. Opere citate.Nivelul 4 Nivelul 3 Nivelul 2 Nivelul 1 AICPA FASB Interpretările Ghiduri practice contabile FASB EITF Identificarea de noi probleme şi soluţionarea în regim de urgenţă a unor probleme FASB AICPA Buletine tehnice Ghiduri contabile şi de audit FASB APB Norme (FASs) şi Opinii interpretări din (1959 – 1973) 1973 până în prezent Practici contabile general acceptate întrun sector de activitate AICPA AcSEC Buletine practice AICPA Poziţii normative AICPA (CAP) Buletine contabile de cercetare (1939 – 1959) Figura nr. presupune alegerea variantei care minimalizează evaluarea şi rezultatul perioadei analizate. conform căruia contabilul trebuie să stabilească care aspecte sunt importante în cadrul informaţiei contabile oferite utilizatorilor. principiul importanţei relative. Cele mai importante principii invocate sunt următoarele: a. principiul continuităţii exploatării. 67 – 68.19 care pe lângă ce le patru nivele mai conţine un nivel de bază. dacă este periclitată calitatea informaţiei. principiul prudenţei. PREZENTAREA BILANŢULUI ŞI A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE 19 Cosma D. principiul separării exerciţiului. care dă întreprinderii posibilitatea de a se abate de la o reglementare.2. g. care presupune corelarea cheltuielilor cu veniturile pe care le-au realizat. conform căruia metodele contabile rămân neschimbate pe parcursul unui exerciţiu financiar şi de la un exerciţiu la altul. conform căruia activitatea întreprinderii este considerată în continuare. principiul preeminenţei realităţii asupra aparenţei. care se poate asimila cu principiul costului istoric. e. f. principiul permanenţei metodelor. 53 . d. 5.. c. principiul nominalismului. ceea ce are efecte asupra evaluării posturilor bilanţiere şi determină constituirea de provizioane şi amortismente. care conţine conceptele fundamentale ce susţin celelalte principii. 5. p. b.

care reprezintă tocmai diferenţa dintre active şi pasive (datorii). 6. • capitalurile proprii. 5. aceasta poate fi prezentată astfel (vezi tabelul nr. Modul de întocmire a Contului de profit şi pierdere este sub formă de listă.1.Structura situaţiilor financiare întocmite de către întreprinderile americane este următoarea: .DATORIILE În ceea ce priveşte structura de detaliu a bilanţului întreprinderilor americane. Rezultă că ecuaţia bilanţieră în cadrul contabilităţii întreprinderilor americane este următoarea: CAPITALURILE PROPRII = ACTIVELE . • pasivele sau datoriile.1).anexele la situaţiile financiare.contul de profit şi pierdere. b) Contul de profit şi pierdere are o structură mai puţin dezvoltată decât în cadrul întreprinderilor din Europa continentală.situaţia rezultatului global. ACTIVE CURENTE (CURRENT ASSETS) Disponibilităţi Plasamente financiare pe termen scurt Anul precedent 54 . . .tabloul capitalurilor proprii (situaţia variaţiei capitalurilor proprii). Aceasta datorită faptului că această situaţie financiară este utilizată mai mult pentru exteriorul întreprinderii decât pentru nevoile interne ale managementului întreprinderii americane. şi anume: • activele. a) Bilanţul întreprinderilor americane cuprinde în structura sa generală trei elemente principale. reprezintă sacrificii viitoare probabile (rezultate din obligaţiile actuale) privind beneficiile. .tabloul fluxurilor de trezorerie.bilanţul. . Structura de detaliu a bilanţului unei întreprinderi americane Anul curent I. . Tabelul nr. În funcţie de modul de prezentare a rezultatului Contul de profit şi pierdere poate fi simplu şi evoluat. reprezintă acele elemente care creează beneficii sau avantaje economice viitoare din tranzacţii sau evenimente trecute.

fără a-l defalca pe activităţile care l-au generat (din exploatare sau din afara exploatării) Modelul sub forma simplă se prezintă în tabelul nr.Prime de asigurare de primit Clienţi şi efecte de primit minus provizioane pentru creanţe Dubioase Total I II. prezintă un singur rezultat al exerciţiului. 5.2 Forma simplă a Contului de profit şi pierdere 55 . 5.2 Tabelul nr. IMOBILIZĂRI (FIXED ASSETS) Imobilizări financiare Imobilizări corporale Terenuri Clădiri minus: amortizările cumulate ale clădirilor Echipamente luate în leasing minus : amortizări cumulate Imobilizări necorporale Fond comercial Brevete Alte active necurente Total II Total activ (I + II) DATORII CURENTE (CURRENT LIABILITIES) Furnizori Efecte de plătit Impozite pe profit de plătit Dividende de plătit Datorii sub un an pentru contactele de leasing Total I DATORII PE TERMEN LUNG (LONG TERMS DEBTS) Datorii pe termen lung pentru contractele de leasing Total II CAPITALURI PROPRII (STOCKHOLDERS'EQUITY) Acţiuni preferenţiale Acţiuni ordinare Prime de emisiune Rezerve Total III Total datorii şi capitaluri proprii Contul de profit şi pierdere simplu (single step).

Modelul Contului de profit şi pierdere evoluat este prezentat în tabelul nr.sconturi privind cumpărările . 5.Cheltuieli cu dobânzile .Lipsuri constatate de clienţi Vânzări nete II.Venituri din dobânzi .Cheltuieli generale şi administrative .3 Forma evoluată a Contului de profit şi pierdere Anul curent Anul precedent I.Costul bunurilor vândute .Restituiri de bunuri vândute şi reduceri comerciale .3. COSTUL BUNURILOR VÂNDUTE (COST OF GOODS SOLD) Stocuri la începutul anului Cumpărări Cheltuieli cu transportul Minus: .Anul curent I.Schimbări în metodele contabile TOTAL VENITURI II. aceasta fiind în concordanţă cu norma internaţională IAS 8. MARJA BRUTĂ (GROSS MARGIN) (Vânzări nete – II) Cheltuielile de exploatare: .Cheltuieli de distribuţie . prezintă rezultatul din exploatare separat de rezultatul din afara exploatării.Vânzări nete . Tabelul nr.restituiri de bunuri cumpărate III.stocuri la finele anului .Cheltuieli cu impozitul pe profit TOTAL CHELTUIELI PROFITUL NET (I – II) ( NET INCOM) Anul precedent Contul de profit şi pierdere evoluat (multiple step).Reduceri financiare . 5. VÂNZĂRI (SALES). COSTURI ŞI CHELTUIELI (COSTS AND EXPENSES . cheltuielile generale şi administrative 56 . VENITURI (REVENUES) .cheltuielile cu distribuţia. minus: .

modificate prin norma FAS 102. PROFITUL NET AL ACTIVITĂŢILOR ORDINARE SAU DIN ACTIVITĂŢI MENŢINUTE (Profitul înaintea impozitării – Provizioane pentru impozitul pe profit) VI. TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Reglementările contabile în privinţa structurii tabloului de trezorerie pornesc de la opinia APB nr. PROFITUL EXPLOATĂRII ( III – Cheltuielile de exploatare) Alte venituri Minus: cheltuielile cu dobânzile Profitul înaintea impozitării Minus: Provizioane pentru impozitul pe profit V. PROFITUL NET Dividende privind acţiunile preferenţiale Numărul mediu de acţiuni ordinare în circulaţie Câştigul pe acţiune stabilit la nivelul activităţilor ordinare. din care s-a dedus efectul fiscal (cu minus) Câştiguri din cesiunea activităţilor abandonate. după acordarea dividendelor prioritare Câştigul pe acţiune stabilit pentru activităţile discontinue Pierderea pe acţiune privind elementele extraordinare Câştigul pe acţiune 5. ACTIVITĂŢI CEDATE SAU ABANDONATE Pierderi din activităţi cedate. PRFITUL NET (înaintea elementelor extraordinare şi efectul cumulativ al schimbărilor de metode contabile) (V ± VII) Elementele extraordinare. care permitea. dar nu solicita întreprinderilor să prezinte fluxurile de lichidităţi în tabloul de variaţii ale situaţiei financiare. 57 . Dispoziţiile prevăzute de norma FAS 95.cheltuielile de cercetare şi de dezvoltare IV. diminuate cu efectul fiscal VII. intitulată „Publicarea variaţiilor în situaţia financiară”.3.. din care s-a dedus efectul fiscal (± ) Profitul net înaintea efectului cumulativ al schimbărilor de metode contabile Efectul cumulativ al schimbărilor în metodele contabile (± ) VIII. 19.

de la finanţatori(proprietari) sau prin împrumuturi. primirea sau prestarea de servicii. Totodată. şi la rambursarea acestora.4. Cesiuni de imobilizări corporale 3. Metoda directă presupune prezentarea principalelor categorii de încasări brute şi de plăţi brute. 5. precum şi suma lor aritmetică. după scăderea disponibilităţilor acesteia 7. Împrumuturi acordate de întreprindere 6.4 Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de investire şi de finanţare Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de investire 1. însă 58 . Plăţi pentru cumpărarea companiei X. 19 şi obligă întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de trezorerie. Investiţii în imobilizări corporale 2.înlocuiesc opinia APB nr. Emisiunea de acţiuni în favoarea salariaţilor 12. cumpărarea sau vânzarea de active (întreprinderi. Şi aceste operaţii generează fluxuri pozitive de lichidităţi (încasări) şi fluxuri negative (plăţi).Răscumpărare de acţiuni 13. cumpărarea şi vânzarea de bunuri. Metoda indirectă nu presupune furnizarea de informaţii referitoare la categoriile de încasări şi plăţi generate de fluxurile de trezorerie. Creşterea datoriilor şi altor împrumuturi pe termen scurt 9. Operaţiile de investire se referă la acordarea de împrumuturi. Operaţiile de finanţare se referă la procurarea de resurse pe termen lung. 5. Dividende plătite 14. Fluxul net generat de operaţiile de investire (-1+2-3+4-5-6) Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de finanţare 8. Şi aceste operaţii generează atât fluxuri pozitive de lichidităţi (încasări). Fluxul net generat de operaţiile de finanţare (8+9-10+11-12-13) Tabloul fluxurilor de trezorerie generate de operaţiile de exploatare poate fi prezentat utilizând metoda directă sau metoda indirectă. cât şi fluxuri negative de lichidităţi (plăţi de dividende şi rambursări de împrumuturi). Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de investire şi de finanţare este prezentat în tabelul nr. se solicită ca informaţiile referitoare la operaţiile de finanţare şi de investiţii să facă obiectul unei publicări separate de cele care se referă la operaţiile de exploatare. Emisiunea de împrumuturi pe termen lung 10. echipamente sau alte active). Aceste operaţii pot genera fluxuri pozitive de lichidităţi(încasări) şi fluxuri negative de lichidităţi (plăţi). Operaţiile de exploatare se referă la producerea de bunuri. Tabelul nr. Cesiuni de titluri de plasament 5. Rambursarea fracţiunii exigibile din datoriile pe termen lung 11. Achiziţii de titluri de plasament 4.

după metoda directă.întreprinderile care adoptă această metodă sunt obligate să determine fluxul net de lichidităţi prin ajustarea rezultatului net. Încasări de prime de asigurare 8. şi din operaţiile de exploatare. 59 . Modelul tabloului fluxurilor de trezorerie din operaţii de exploatare. Creşterea dobânzilor şi impozitelor plătite 7. pe de o parte. Încasări de la clienţi 2.) . după metoda indirectă. Dividende încasate de la filiale 4. Dobânzi plătite 6. Provizioane privind pierderile din creanţele clienţi 3.7.6 Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare (metoda indirectă) I. 5. Câştiguri nedistribuite ale filialelor 5. este prezentat în tabelul nr.creşterea cheltuielilor constatate în avans (.5 Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare (metoda directă) 1. pe de altă parte) formează tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat. Variaţiile fondului de rulment: . Creşterea impozitelor amânate 8. Provizioane şi amortizări 2.) . Câştiguri din vânzarea terenurilor 4. 5.5. Creşterea altor datorii III.) 6.6. Tabelul nr. este prezentat în tabelul nr.descreşterea datoriilor faţă de furnizori şi a cheltuielilor de plătit ( . Modelul acestuia este prezentat în tabelul nr. Ajustări ale profitului pentru a obţine variaţia trezoreriei legată de exploatare: 1. 5. Fluxul net generat de operaţiile de exploatare (1– 2+3+4– 5– 6 + 7) Modelul tabloului fluxurilor de trezorerie din operaţii de exploatare.creşterea creanţelor clienţi ( . Ajustări totale (1+2-3-4±5+6+7+8 ) Fluxul net generat din operaţiile de exploatare ( I + II ) Însumarea celor două fluxuri de trezorerie ( din operaţiile de investire şi de finanţare. Profitul net II. 5. Impozite plătite 7. Dobânzi încasate 5. Tabelul nr.descreşterea stocurilor ( + ) . 5. Plăţi în favoarea furnizorilor şi a salariaţilor 3.

dar care afectează direct fondurile proprii trebuie să fie prezentate într-o situaţie financiară distinctă şi de aceeaşi importanţă cu celelalte situaţii financiare. referitoare la următoarele posturi bilanţiere: capital .Tabelul nr.acţiuni ordinare. . emisă de către FASB în anul 1997. Această normă prevede ca elementele ce nu tranzitează contul de profit şi pierdere. minus ajustări de reclasificare pentru câştiguri incluse în profitul net. prime de emisiune.ajustări privind conversia în monede străine. Rezultatul global mai poate fi prezentat şi prin crearea unei linii distincte în bilanţ. 5.7 Tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat I. atât în „rezultatul net” cât şi în „celelalte elemente ale rezultatului global”). Rezultatul global cuprinde următoarele elemente: .4. în cadrul capitalurilor proprii. Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de exploatare II. rezerve şi alte elemente. b) Rezultatul global este o situaţie financiară reglementată prin norma FAS 130 „Raportarea rezultatului global”.ajustări referitoare la valoarea minimă a datoriei privind pensiile. TABLOUL CAPITALURILOR PROPRII ŞI REZULTATUL GLOBAL a) Tabloul capitalurilor proprii prezintă variaţia capitalurilor proprii pe parcursul exerciţiului financiar. Creşterea netă a disponibilităţilor (I + II + III ) V.rezultatul net. Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de investire III. Fluxurile de trezorerie referitoare la operaţiile de finanţare IV. Disponibilităţi la finele exerciţiului ( IV + V ) 5.alte elemente ale rezultatului global. . . Disponibilităţi existente la începutul exerciţiului VI. pentru a se evita dubla lor contabilizare. . care la rândul lor sunt formate din: . 60 .celelalte elemente ale rezultatului global.câştiguri şi pierderi latente din titluri (câştiguri latente din deţinere ce apar în cursul perioadei. .

6. pasive. b) clădire. În contabilitatea americană. b) au o natură asemănătoare cu legalităţile din fizică şi chimie . dar complet amortizat. c) operaţii nemonetare semnificative. b) activităţi de investiţii şi de finanţare . În ce an a început normalizarea contabilă în Statele Unite: a) în anul 1887 b) în anul 1900 c) în anul 1936 2. d) utilaj folosit în producţia. 4. care din următoarele elemente reprezintă o completarea situaţiei fluxurilor de numerar: a) activităţi curente din exploatare . b) operaţii de investire şi operaţii de finanţare şi creşterea impozitelor amânate. c) se modifică foarte rar. c) operaţii din creşterea netă a disponibilităţilor şi operaţii din disponibilităţi existente la începutul exerciţiului. 5.Tabloul fluxurilor de trezorerie consilodat rezultă din însumarea a două fluxuri de trezorerie: a) operaţii de investire şi de finanţare şi operaţii de exploatare.TESTE DE EVALUARE 1. 7.Tabloul fluxurilor de trezorerie generate de operaţiile de exploatare utilizează următoarele metode: a) metoda matematică şi metoda statistică b) metoda simlă şi metoda compusă. capitaluri proprii 3. Principiul nominalismului se poate asimila cu: 61 . c) metoda directă şi metoda indirectă. Principiile contabile general acceptate: a) definesc politicile contabile aplicate la un moment dat . care dintre următoarele active vor fi incluse în categoria imobilizărilor corporale din bilanţ: a) camion deţinut spre vânzare de cîătre o firmă de comercializare a camioanelor. 8. care este şi ea scoasă la vânzare. pasive c) pasive. capitaluri proprii b) active.În contabilitatea americană.Care sunt elementele principale cuprinde în bilanţul întreprinderilor americane: a) active. c) spaţiu de parcare pentru angajaţii companiei .

c) principiul prudenţei. 9. SISTEMUL CONTABIL CONTINENTAL CONŢINUT: 62 . 10. c) Comitetului Trueblood. Comitetul normelor de contabilitate financiară (FASB) îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea: a) Fundaţiei contabilităţii financiare. b) principiul costului istoric. c) la fel de dezvoltată TEMA VI. b) mai puţin dezvoltată. b) Comitetului Wheat.a) principiul importanţei relative. Contul de profit şi pierdere comparativ cu cel din cadrul întreprinderilor din Europa continentală are o structură: a) foarte dezvoltată.

precum şi de procesul de globalizare economică.2.E. Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene 6.6. OBIECTIVE: • • Cunoaşterea obiectivelor Directivei a IV.3.1. şi care a avut printre obiectivele sale şi crearea unei pieţe comune. adică 25 iulie 1978.a Comunităţii Eonomice Europene.E.a Comunităţii Eonomice Europene. iar pe de altă parte de programul de armonizare legislativă în vederea integrării europene. 63 . precum şi implementarea completă a dispoziţiilor Directivei a IV-a a CCEE în legislaţia românească.) a fost înfiinţată prin Tratatul de la Roma. semnat în anul 1957. care impune asigurarea comaprabilităţii informaţiei contabile în spaţiu şi timp. 6. Această directivă a fost modificată şi completată 20 Comunitatea Economică Europeană (C.1. Directiva a VII-a a Comunităţii Economice Europene REZUMAT: Continuarea procesului de normalizare şi dezvoltare a sistemului contabil românesc este impusă pe de o parte de dezvoltarea pieţei de capital. ARMONIZAREA CONTABILĂ EUROPEANĂ Începutul armonizării contabile europene poate fi considerat data adoptării de către Comunitatea Economică Europeană‫٭‬20 a Directivei a IV-a. Obiectivele procesului de dezvoltare a sistemului contabil constau în asimilarea cadrului conceptual al Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi armonizarea cu cerinţele acestor standarde. Cunoaşterea obiectivelor Directivei a VII. Armonizarea contabilă europeană 6.

a raportului de gestiune.Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului din 18. Directiva a IV-a a fost adoptată şi aplicată cel mai devreme în Danemarca (adoptată la 10. Conţinutul Directivei a IV-a cuprinde: 9 motive. Considerentele precizează motivele Directivei.06. fiind excluse modalităţile de ţinere a contabilităţii. instituţiile financiare şi societăţile de asigurări. 64 . .necesitatea unei coordonări simultane în aceste domenii pentru diferite forme de societăţi comerciale.2003 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce priveşte sumele exprimate în euro.09. băncilor şi altor instituţii financiare şi ale societăţilor de asigurare privind modernizarea şi actualizarea regulilor contabile. 6. . 83/349/EEC. a regulilor de evaluare şi în domeniul publicării documentelor de către societăţile comerciale trebuie să ţină cont de protecţia asociaţilor şi terţilor.01.Directiva a XI-a a Consiliului 89/666 EEC din 21 12.1990). din care pot fi excluse băncile.2. Conţinutul ei se referă doar la situaţiile financiare. Directivei 83/349/EEC şi a Directivei 86/635/EEC privind regulile de evaluare pentru conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale. Adoptarea şi aplicarea acestor directive s-a efectuat cu oarecare întârziere în fiecare dintre ţările membre. . grupate în 12 secţiuni. DIRECTIVA A IV-A a COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE Directiva a IV-a Comunităţii Economice Europene se adresează societăţilor de capitaluri.2001 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC.06. .11.Directiva Consiliului 2003/38/EEC din 13.ulterior prin alte directive21. denumite „considerente”. cele mai importante fiind următoarele: . Aplicarea ei este obligatorie pentru toate ţările membre. .1981 şi aplicată începând cu 1. cea mai importantă fiind Directiva a VII-a din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate.1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte aria de aplicabilitate a acestor directive. .reglementările naţionale privind conţinutul şi structura conturilor anuale.05.1982). 86/635/EEC şi 91/674/EEC privind conturile anuale şi consolidate ale anumitor tipuri de societăţi comerciale. precum şi ale băncilor şi ale altor instituţii financiare.2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC. obligaţii.Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC privind conturile consolidate.11.1989 privind cerinţele de prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru.Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8.Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8. 62 de articole.06. care sunt de fapt obiectivele acesteia.1983 şi aplicată începând cu 1. Astfel. 21 .Directiva 2001/65/EEC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27. iar Directiva a VII-a în Irlanda (adoptată la 13. .1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale şi a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate în ceea ce priveşte excepţiile pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi publicarea conturilor în ecu. în caz de neaplicare fiind sesizată Curtea de justiţie.02.

.stabilirea minimului de informaţii financiare pe care societăţile concurente trebuie să le comunice publicului. Formatul bilanţului si al contului de profit şi pierdere nu poate fi modificat de la un exercitiu financiar la altul. prin utilizarea unor metode de evaluare comune. Ele trebuie însotite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situatiilor financiare anuale. . .asigurarea comparabilităţii şi echivalenţei informaţiilor prezentate în conturile anuale. profitului sau pierderii societăţii comwerciale. .. cele mai semnificative fiind următoarele: . Pentru fiecare element de bilanţ. .secţiunea 12: dispoziţii finale.secţiunea 7: reguli de evaluare. efectuată de către persoane abilitate.secţiunea 5: structura contului de profit şi pierdere.secţiunea 9: conţinutul raportului de gestiune. .secţiunea 11: control.secţiunea 3: structura bilanţului.situaţia modificărilor capitalului propriu.conturile de grup trebuie să redea o imagine fidelă asupra patrimoniului.obligaţia situaţiilor financiare de a reda o imagine fidelă asupra patrimoniului.secţiunea 4: dispoziţii deosebite privind anumite posturi din bilanţ.secţiunea 10: publicitate. din situaţia modificărilor 65 . Situatiile financiare anuale sunt auditate potrivit legii. care cuprind: . Situaţiile financiare anuale constitute un tot unitar. .notele explicative la situatiile financiare anuale. pozitiei financiare. Secţiunea 1: Dispoziţii generale privind situaţiile financiare anuale cuprinde ansamblul dispoziţiilor legale. Situaţiile financiare anuale ofera o imagine fidela a activelor. a situaţiei financiare şi a rezultatelor societăţii. .situaţia fluxurilor de trezorerie. . companiile naţionale şi alte persoane juridice care funcţionează pe principiile societăţilor comerciale întocmesc situaţii financiare anuale. . .secţiunea 8: conţinutul anexei.secţiunea 6: dispoziţii particulare privind anumite posturi a contului de profit şi pierdere. . . de cont de profit şi pierdere si. . . .bilanţ.obligativitatea publicării informaţiilor contabile.utilizarea unor structuri comune pentru prezentarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere.secţiunea 1: dispoziţii generale. . Obligaţiile sunt grupate pe următoarele 12 secţiuni: .secţiunea 2: dispoziţii generale privind bilanţul şi contul de profit şi pierdere.cont de profit si pierdere. . după caz. .necesitatea activităţii de control. datoriilor.societăţile comerciale. . .

Terenuri şi construcţii 2. Imobilizări necorporale 1. dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros 4. de la care se asteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat în mod credibil. Fondul comercial.capitalului propriu si/sau situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Cheltuieli de dezvoltare 3. In bilanţ elementele de activ si datorii sunt grupate după natură şi lichiditate. Imobilizări financiare 1. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie III. utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie II. Secţiunea 2: Formatul bilanţului este următorul: A. mărci comerciale. Investiţii deţinute ca imobilizări 6. c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. Un element de bilanţ. Alte împrumuturi B. Active circulante 66 . din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 5. Active imobilizate I. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Cheltuieli de constituire 2. datorii si capital propriu ale entitătii la sfârşitul exerciţiului financiar. din contul de profit şi pierdere şi. Alte instalaţii. brevete. Interese de participare 4. b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea careia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ. respectiv natură si exigibilitate. Concesiuni. după caz. drepturi şi active similare. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. În întelesul prezentelor reglementari: a) un activ reprezintă o resursă controlată de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute. licenţe. cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros 5. Imobilizări corporale 1.

furnizori 5. Alte creanţe 5. Stocuri 1. Sume datorate entităţilor afiliate 7. Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. Efecte de comerţ de plătit 6. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Total active minus datorii curente G. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 8. Efecte de comerţ de plătit 6. Alte investiţii pe termen scurt IV. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioada de pană la un an 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2. Cheltuieli în avans D. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Produse finite si mărfuri 4.I. Creanţe comerciale 2. Active circulante nete/datorii curente nete F. E.furnizori 5. Datorii comerciale . Alte datorii. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legata în virtutea intereselor de participare 4. Datorii comerciale . Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Investiţii pe termen scurt 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Sume datorate entităţilor afiliate 7. Sume de încasat de la entităţile afiliate 3. Casa si conturi la bănci C. Materii prime si materiale consumabile 2. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an 1. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 67 . inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2. Capital subscris si nevărsat III. Creanţe 1. Producţia în curs de execuţie 3.

dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor aparea. inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale H. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior. Capital si rezerve I. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar Secţiunea 3: Prevederi referitoare la elementele de bilanţ. Alte provizioane I. cele mai semnificative fiind următoarele: . Alte datorii. Cifra de afaceri netă 68 . trebuie prezentate la "Creanţe". Rezerve statutare sau contractuale 3. în scopul desfăşurării activităţilor entităţii. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe.8. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. sau este cert că vor exista. Rezerve 1. Capital subscris nevărsat II. Secţiunea 4: Formatul contului de profit şi pierdere este următorul: 1. Rezerve din reevaluare IV. In cazul în care astfel de venituri sunt semnificative. Mişcările diverselor elemente de imobilizări se prezintă în notele explicative. trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans". Provizioane 1. acestea trebuie prezentate şi în notele explicative.Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul caruia îi sunt destinate. nu se încasează pană la expirarea acestuia. Veniturile care. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar. Alte rezerve V. Capital subscris vărsat 2. Venituri în avans J. Prime de capital III. Veniturile de încasat înainte de data bilanţului. desi se refera la exerciţiul financiar în cauză. dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior. Rezerve legale 2. trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans". Capital subscris 1. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o bază continuă.

aferentă perioadei de raportare. Impozitul pe profit 19. în cifra de afaceri netă se include şi dobanda cuvenită acestor contracte. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară 18. cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate 11. Venituri din interese de participare. cu indicarea distinctă a celor privind entităţile afiliate 14. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare. Venituri extraordinare 16. Alte cheltuieli de exploatare 9. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale si imobilizările necorporale b) Ajustări de valoare privind activele circulante.In cazul entităţilor al căror obiect principal de activitate îl constituie activitatea de leasing. Venituri din alte investiţii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate. cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate 12.2. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizată 4. în cazul în care acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză 8. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar Secţiunea 5: Prevederi referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii. după deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugată. Alte venituri din exploatare 5. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante 13. Profitul sau pierderea din activitatea curentă 15. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activitatile curente ale entităţii şi care nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie 3. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare. precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Cheltuieli extraordinare 17. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii si indemnizaţtii b) Cheltuieli cu asigurăarile sociale. 69 . cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate 10. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe 6. cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii 7.

separat pentru cele de activ de cele de pasiv. . veniturilor şi cheltuielilor. prin luarea în consideraţie a tuturor elementelor ce o compun. prezentarea situaţiilor de sinteză ce privesc patrimoniul unităţii economice.Principiul prudenţei constă în aprecierea rezonabilă a faptelor astfel încât să se evite riscul transferului asupra viitorului a incertitudinilor prezentului. incertitudini ce pot greva patrimoniul şi rezultatele unei unităţi economice. se referă la următoarele: . la poziţia de pasiv “datorii comerciale-furnizori”. cu cel al prudenţei.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi datorii. datoriile către furnizorii de imobilizări şi datoriile către furnizori. . Principiul este în legătură directă cu celelalte principii şi. în special. lucrări şi servicii destinate a asigura realizarea obiectivelor exploatării. fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor. conform acestui principiu. la poziţia din activ “Cheltuieli de dezvoltare”. prin activităţi curente se întelege orice activităţi desfaşurate de o entitate. precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajeaza şi care sunt o continuare a primelor activităţi mentionate. pentru care aceştia încă nu au emis factura etc. contul de profit şi pierdere şi alte situaţii de sinteză ce se elaborează şi trebuie prezentate şi remise celor în drept la sfârşitul primului trimestru din anul următor). evaluarea activelor şi datoriilor. chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. se vor însuma. b) se ţine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior. fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. se vor înscrie cheltuielile de dezvoltare.Principiul independenţei exerciţiului impune luarea în considerare a tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se întocmesc documentele de raportare. . . Secţiunea 6: Principii contabile generale. incidente acestora sau care rezultă din acestea. datoriile către furnizori de valori materiale. chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului (de regulă bilanţul anual. diminuate cu amortismentul şi respectiv cu provizioanele calculate. precum şi a modului de stabilire a rezultatelor şi asigurarea în timp a informaţiilor contabile. ca parte integranta a afacerilor sale. permanenţei metodei şi independenţei exerciţiului. într-un viitor previzibil unitatea îşi continuă în mod normal activitatea.Principiul continuităţii activităţii. . c) se ţine cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.În înţelesul prezentelor reglementări. aceasta se va determina.Principiul permanenţei metodelor presupune asigurarea unei continuităţi în ceea ce priveşte aplicarea regulilor şi procedeelor contabile. De exemplu. Se au în vedere următoarele aspecte: a) se consideră profitul exerciţiului numai cel obţinut până la data încheierii exerciţiului financiar.Principiul intangibilităţii. În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ. acolo unde o poziţie însumează mai multe elemente patrimoniale. Potrivit acestui principiu bilanţul de 70 . Acesta presupune că.

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează. bunurile se evaluează si se înregistreaza ?n contabilitate la valoarea de intrare.pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social. . Secţiunea 7: Regului de evaluare. Elementele cu valori nesemnificative care nu au aceeaşi natură sau funcţii similare. pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.la cost de achiziţie . trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. Prin valoare justă se întelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie între păţti aflate în cunostinta de cauză în cadrul unei tranzacţii cu pretul determinat obiectiv. se aplica prevederile subsectiunii “Regului de evaluare alternative”. cheltuielile de transport. şi.la valoarea justă . nici veniturile cu cheltuielile.pentru bunurile produse î?n entitate. valoarea de aport si. . respectiv.deschidere al unui exerciţiu. poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii. nefiind necesară prezentarea lor separată. . In situaţia ?n care s-a optat pentru reevaluarea imobilizarilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă. Valorile elementelor ce reprezintă active. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie evidenţiat separat în situaţiile de sinteză contabilă. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.pentru bunurile procurate cu titlu oneros. în general.la cost de producţie . valoarea justă. În literatura de specialitate el mai poartă denumirea de “primordialitatea realităţii economice asupra aparenţei juridice”. . vor fi însumate. se substituie costului de achiziţie. care se stabileste astfel: . împreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor. c) si d). datoriilor. nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă datorii.Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. . Abateri de la principiile contabile generale prevăzute în prezenta sectiune pot fi efectuate în cazuri excepţionale. 71 . precum şi motivele care le-au determinat. stabilităa în urma evaluării .la valoarea de aport. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. In cazurile mentionate la lit. Orice astfel de abateri trebuie prezentate în notele explicative.pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. cu ocazia inventarierii. . Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor.Principiul pragului de semnificaţie. Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. a.Principiul necompensării. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale). Regulile de evaluare contabilă se referă la următoarele momente: la data intrării în patrimniul entităţii. la încheierea exerciţiului financiar. La data intrării în entitate . la ieşirea din patrimoniu. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare.

energie consumată ăn scopuri tehnologice. având în vedere specificul activităţii. La încheierea exerciţiului financiar. Dobanda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei. convenţiile. denumita valoare de inventar. evaluarea elementelor de activ si de pasiv se face la valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element. în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. In acest scop. construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie. respectiv de plată. denumită şi valoare de inventar. b) să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ. aceasta trebuie prezentată în notele explicative. regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare anuale.relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor. Cu ocazia inventarierii. d. dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. cunoscători ai activităţii desfaşurate ş i ai strategiei adoptate de entitate. elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare. manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie. de catre specialişti în domeniul economic şi tehnic. La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum . Aceste politici trebuie elaborate. Notele explicative trebuie: a) sa prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale si despre politicile contabile folosite. Conducerea fiecarei entitati trebuie sa stabileasca politici contabile pentru operatiunile derulate. c. Secţiunea 8: Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare anuale. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocatş ăn mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. si 72 . In cazul includerii dobânzii în valoarea activelor. b. Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat. bazele. Exemple de politici contabile sunt urmatoarele: amortizarea imobilizărilor (alegerea metodei şi a duratei de amortizare). capitalizarea dobânzii sau recunoasterea acesteia drept cheltuială. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. alegerea metodei de evaluare a stocurilor etc. valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii. contul de profit si pierdere si. si anume: materiale directe. Aceasta se stabileşte în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere şi preţul pieţei. prin situaţiile financiare anuale.precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. după caz. reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora. a unor informaţii care trebuie să fie: . în masura în care aceasta este legata de perioada de producţie. Politicile contabile reprezinta principiile.

denumirea şi sediul social ale fiecareia dintre entităţile în care entitatea detine interese de participare reprezentând un procent de capital de cel putin 20%. poziţia financiară şi profitul sau pierderea entitatii. valoarea capitalului şi rezervelor. împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă. care cuprinde cel puţin o prezentare fideă a dezvoltării si performanţei activităţilor entităţăi şi a poziţiei sale financiare. . Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport. .credibile în sensul că: reprezinta fidel activele. . . . sunt neutre. . datoriile. prezentând: proporţia de capital deţinută.metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situaţiile financiare anuale şi metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. ajuta la prezentarea unei imagini fidele asupra entitatii.dezvoltarea previzibila a entităţii..informatii referitoare la elementele de bilanţ. Raportul administratorilor oferă.o descriere a naturii activitatii desfasurate si principalele domenii de activitate. denumit raportul administratorilor. Secţiunea 10: Auditarea sa verificarea situaţiilor financiare anuale. informaţii despre: . de asemenea. profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare anuale. datoriilor. în cazul în care sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale. sunt prudente. Secţiunea 9: Conţinutul raportului administratorilor.evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar. . poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii. Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului. dacă este diferit de sediul oficial.denumirea.informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni. .relaţiile cu entităţile afiliate. . Notele explicative trebuie să cuprindă informatii referitoare la: . principal unde îşi desfaşoară activitatea.orice alta informatie care.informaţii referitoare la elementele din contul de profit şi pierdere.denumirea entitatii care face raportarea. sediul principal sau sediul social şi forma juridică ale fiecareia dintre entităţile la care entitatea este asociat cu raspundere nelimitata . . Auditorii financiari îşi exprimă o opinie referitoare la gradul de conformitate a 73 . .activităţile din domeniul cercetării si dezvoltării. Situaţiile financiare anuale ale entităţilor se auditează de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate ăn conditiile legii. sunt complete sub toate aspectele semnificative. . ?n opinia directorilor si administratorilor. .locul.existenţa de sucursale ale entităţii.utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare.

. publicata ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare. 6. împreuna cu raportul de audit sau raportul de verificare.menţionarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar.22 22 .o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia. aprobate în mod corespunzator. L 193 din data de 18 iulie 1983.3. sunt supuse aprobării adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. Secţiunea 11: Aprobarea. .raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar. . printr-un paragraf distinct fără ca opinia de audit să fie cu rezerve. . respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar. L 395 din 30 decembrie 1989. L 317 din 16 noiembrie 1990. după caz. însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză. şi raportul administratorilor. . semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale. Situaţiile financiare anuale. publicata ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerintele de prezentare referitoare la sucursalele deschise ?ntr-un Stat membru de catre anumite tipuri de societati comerciale care intra sub incidenta legislatiei unui alt Stat. după caz.o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. L 317 din 16 noiembrie 1990. potrivit legislaţiei în vigoare. Împreuna cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. DIRECTIVA A VII-A A COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE Directiva a şsaptea a Comunităţatilor Economice Europene 83/349/EEC din data de 13 iunie 1983 privind conturile consolidate a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. Situaţiile financiare anuale. daca situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale.Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale si a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate ?n ceea ce priveste aria de aplicabilitate a acestor directive.o descriere a ariei auditului financiar. publicata ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. Această Directivă a fost modificată şi completat ulterior. .o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi.Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC privind conturile anuale si a Directivei 83/349/EEC privind conturile consolidate ?n ceea ce priveste exceptiile pentru ?ntreprinderile mici si mijlocii si publicarea conturilor ?n ecu. Raportul auditorilor financiari cuprinde: . 74 .

d) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra acelei filiale. conducere şi de supraveghere ale filialei. o influenţă dominantă sau control asupra unei filiale. 86/635/EEC si 91/674/EEC privind conturile anuale si consolidate ale anumitor tipuri de societati comerciale.Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2003 pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC. au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot. L 178 din 17 iulie 2003. poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţilor incluse în aceste situaţii financiare. . sau c) acţiunile la entitatea în cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vânzării ulterioare a acestora. dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze. f) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie. L 283 din 27 octombrie 2001. ca urmare a unui acord încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi. în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate. 83/349/EEC. c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi deţine singur controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei filiale. publicata ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. denumită filială. considerate ca un tot unitar. 75 . O entitate poate fi exclusă de la consolidare în cazul în care includerea sa nu este semnificativă pentru scopul oferirii unei imagini fidele a activelor. care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar. precum si ale bancilor si ale altor institutii financiare. Directivei 83/349/EEC si a Directivei 86/635/EEC privind regulile de evaluare pentru conturile anuale si consolidate ale anumitor tipuri de societati comerciale. sau b) informaţiile necesare pentru elaborarea situaţiilor financiare anuale consolidate se pot obţine numai cu costuri sau întârzieri nejustificate. publicata ?n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut. b) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie. datoriilor. conducere şi de supraveghere ale acelei filiale. e) societatea-mamă deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv. g) societatea-mamă si filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă.Directiva 2001/65/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC. . bancilor si altor institutii financiare si ale societatilor de asigurare privind modernizarea si actualizarea regulilor contabile. face parte dintr-un grup de entităţi şi îndeplineşte una din urmatoarele condiţii: a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate. O entitate poate să nu fie inclusă în situaţiile financiare consolidate dacă: a) restricţii severe pe termen lung impiedică exercitarea de către societatea-mamă a drepturilor sale asupra activelor sau managementului acestei entităţi.O entitate trebuie să întocmeasca situaţii financiare anuale consolidate şi raport consolidat al administratorilor dacă aceasta (denumită societatemamă).

TITLURI PUSE IN ECHIVALENŢĂ B. şi alte imobilizari necorporale 4. Terenuri şi construcţii 2. drepturi şi active similare. sa fie semnificativa pentru scopul impozitarii viitoare. Concesiuni. Alte instalaţii. Instalaţii tehnice şi masini 3. Materii prime si materiale consumabile 2. Imprumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 5. oferind o imagine fidelă a activelor. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate neincluse în consolidare 3. poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţilor incluse în aceste situaţii financiare. ACTIVE IMOBILIZATE I. Interese de participare deţinute la entităţi neincluse în consolidare 4. Formatul bilanţului consolidat este următorul: A. Creanţe (Sumele care urmează a fi încasate după o perioada mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) 1. Produse finite şi mărfuri 4. Fond comercial pozitiv 5. Sume de încasat de la entităţile afiliate neincluse în consolidare 76 . IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie II. contul de profit si pierdere consolidat si notele explicative la situatiile financiare anuale consolidate. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate neincluse în consolidare 2.Situaţiile financiare anuale consolidate cuprind bilantul consolidat. datoriilor. Investiţii deţinute ca imobilizări 6. dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros. Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. licenţe. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie III. considerate ca un tot unitar. brevete. Aceste documente constituie un tot unitar. utilaje şi mobilier 4. ACTIVE CIRCULANTE I. Creanţe comerciale 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Alte împrumuturi IV. Producţia în curs de execuţie 3. Cheltuieli de constituire 2. Stocuri 1. mărci comerciale.

Efecte de comerţ de plătit 5. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. Efecte de comerţ de plătit 6. Datorii comerciale . DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN 1. Alte datorii. CHELTUIELI ÎN AVANS D.furnizori 5. Acţiuni deţinute la entităţi afiliate neincluse în consolidare 2. Provizioane pentru impozite 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Alte investiţii pe termen scurt IV. Capital subscris si nevărsat III.3. prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile 2. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Investiţii pe termen scurt 1. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE F. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 4. Datorii comerciale . inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale E. PROVIZIOANE 1. Casa si conturi la bănci C. Sume datorate entităţilor afiliate neincluse în consolidare 7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 8. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Alte provizioane 77 . Alte creanţe 5. Sume datorate entităţilor afiliate neincluse în consolidare 7. Sume datorate instituţiilor de credit 3. Provizioane pentru pensii si obligaţii similare 2. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile 2.furnizori 5. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 8. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale H. Alte datorii.

a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe 6. Subvenţii pentru investiţii 2. Producţia realizaăa pentru scopuri proprii si capitalizată 4. Prime de capital III. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferentăa) intereselor minoritare 2. Rezerve din reevaluare IV. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie 3. Venituri înregistrate în avans 3. Rezerve legale 2. Capital subscris 1. Alte venituri din exploatare 5. Rezerve 1. Fond comercial negativ J. Capital subscris nevărsat II. Rezerve de valoare justă 4. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) VII. INTERESE MINORITARE 1. REZERVE DIN CONVERSIE VI. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 5. Rezerve statutare sau contractuale 3. Cheltuieli cu personalul: a) Salarii si indemnizaţii 78 . Alte capitaluri proprii Formatul contului de profit şi pierdere consolidat este următorul: 1. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR aferent(ă) societăţii-mamă Repartizarea profitului VIII. Cifra de afaceri netă 2. Venituri în avans 1. Alte rezerve Acţiuni proprii V. Capital subscris vărsat 2. Capital si rezerve I.I.

Reglementări contabile conforme cu directivele europene. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) societăţii-mamă 23. Alte cheltuieli de exploatare Profitul sau pierderea din exploatare 9. c) Legea Contabilităţii nr. Normele organismelor de normalizare contabilă şi bursa. Venituri din interese de participare 10. 2. 82/1991. Impozitul pe profit 19. Reglementări contabile conforme cu directivele europene.Directiva a IV-a a Uniunii Europene cuprinde reglementari privind : 79 . Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante 13. b) Legea Contabilităţii nr. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) întreprinderilor asociate 22. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) entităţilor integrate 21. Profitul sau pierderea din activitatea curentă 15.b) Cheltuieli cu asigurările sociale. cu indicarea distincta a celor referitoare la pensii 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale si imobilizările necorporale b) Ajustări de valoare privind activele circulante. Legea Societăţilor Comerciale. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare 12. Venituri extraordinare 16. în cazul care acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale 8. 82/1991. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) intereselor minoritare TESTE DE EVALUARE 1. Reglementările contabile care stau la baza procesului de armonizare a contabilităţii în ţara noastră sunt: a) Legea Contabilităţii nr. Dobânzi de plătit si cheltuieli similare 14. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară 18. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate 11. Cheltuieli extraordinare 17. 82/1991.

10). b) conturile de grup trebuie să redea o imagine fidelă asupra patrimoniului. b) întocmirea conturilor consolidate de către grupul de întreprinderi . b) orizontală (art. c) verticală (art. Care din următoarele “considerente” se regăsesc printre obiectivele Directivei a IV-a? a) obligativitatea publicării informaţiilor contabile. c) că valorile elementelor ce reprezintă active. c) bilanţul. a poziţiei financiare şi a rezultatelor unei societăţi. şi. 7. un active reprezintă: a) o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente anterioare. c) asigurarea comparabilităţii şi echivalenţei informaţiilor prezentate în conturile anuale. b) prezentare fidelă a evoluţiei afacerilor. potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene. b) bilanţul.10). nici veniturile cu cheltuielile.9). prezentarea bilantului este posibila sub formă: a) orizontală (art. 80 . trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. b) că bilanţul de deschidere al unui exerciţiu. activităţi privind cercetarea şi dezvoltarea. 4. a situaţiei societăţii. 6. Potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene conturile anuale cuprind : a) bilanţul. şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. contul de profit şi pierdere . c) exercitarea liberă a profesiei contabile orientată spre auditarea conturilor anuale.9) şi verticală (art.Din punct de vedere economic.a) întocmirea şi prezentarea conturilor anuale ale societăţilor comerciale. nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă datorii. 5. Principiul permanentei metodelor presupune : a) asigurarea unei continuităţi în ceea ce priveşte aplicarea regulilor şi procedeelor contabile. Obiectivul primordial al armonizarii prezentarii conturilor conform directivei a IV-a a Uniunii Europene solicita : a) conturile anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a patrimoniului. c) evoluţia previzibilă a societăţii. Conform Directivei a IV-a a Uniunii Europene. contul de profit şi pierdere şi anexa. politici contabile şi note explicative. 8. 3.

la data intrării în unitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. Potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene.Din punct de vedere economic. Potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene. un pasiv reprezintă: a) o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente anterioare şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. b) costul de achiziţie. potrivit Directivei a IV-a a Uniunii Europene.b) un element identificabil al patrimoniului. valoarea justă. c) valoarea de aport. costul de producţie. costul de producţie. 81 . convenţii. reguli aplicate de o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale b) documente şi formulare specifice a informaţiilor financiar-contabile c) niciuna din cele menţionate mai sus 11. politicile contabile reprezintă: a) principii. care poate fi: a) costul de achiziţie. care are o valoare economică pozitivă pentru întreprindere. valoarea de aport. 9. valoarea justă. b) o datorie a cărui scadenţă şi mărime nu sunt stabilite în mod précis c) o datorie a cărui scadenţă şi mărime sunt stabilite în mod precis 10. c) un element care generează o resursă pe care entitatea o controlează.

OBIECTIVE: • • cunoaşterea bilanţului. 82 . Activităţile economice au anumite particularităţi în ţările islamice. care s-au accentuat odată cu fenomenul de globalizare. Sunnah (tradiţia). denumit sharia. Izvoarele shariei sunt: Coranul.2. Sunnah (tradiţia). se bazează pe preceptele codului islamic. Normele contabile islamice Normele contabile. şi interpretările Doctorilor în Islam. Sistemul contabil islamic 7.1. denumit sharia. ALTE SISTEME CONTABILE CONŢINUT: 7. ele desfăşurându-se după regulile Coranului şi ale Sunnahului. Izvoarele shariei sunt: Coranul. situaţiile financiare şi tabloul de finanţare. şi interpretările Doctorilor în Islam. ca de altfel şi celelalte norme ale vieţii economice.1. contului de rezultate şi anexele islamice cunoaşterea particularităţilor ţărilor islamice în economie. interpretările date de diferite şcoli juridice duc la o diversitate a normelor contabile. SISTEMUL CONTABIL ISLAMIC Ca şi celelalte sisteme contabile şi sistemul contabil islamic va fi tratat pe următoarele coordonate: normele contabile. ca de altfel şi celelalte norme ale vieţii economice.1.TEMA VII. 7. Sistemul contabil sud-american REZUMAT: Normele contabile. 7. La această diversitate au contribuit şi relaţiile economice tot mai complexe cu economiile occidentale.1. se bazează pe preceptele codului islamic. Dacă primele două izvoare creează o unitate în rândul ţărilor islamice.

20 % din bogăţiile miniere. să mărturiseşti legea de musulman (shahadah). 2. 3. Op. să posteşti în timpul perioadei Ramadanului (Sawm). 83 . 10 % pe veniturile obţinute de pe terenurile agricole neirigate. monedă de hârtie)..5 % asupra capitalului deţinut (aur. înşelăciunea şi cerşetoria. În cazul Zakat-ului plătit de către întreprinderi. (Beirut. Cuvântul Zakat înseamnă a purifica. el fiind conceput ca o contribuţie a prosperităţii. tranzacţiile cu dobândă (riba). veniturile din agricultură. jocurile de noroc sau la loterii. baza de calcul este capitalul deţinut. astfel: 2. 273. datornicilor. Aceste particularităţi ale activităţilor economice îşi pun amprenta şi asupra normelor contabile. Dintre acestea cel mai important este preceptul al treilea (Zakat). 1977). pentru a câştiga inimi şi pentru cauza lui Alah23. jaful. procentul definit de sharia fiind diferit în funcţie de tipul activităţii economice desfăşurate. a curăţa. 260. 5 % pe veniturile obţinute de pe terenurile agricole irigate. 4. bordeluri şi alte localuri de acest tip. Dintre aceste particularităţi pot fi amintite câştigurile obţinute din următoarele activităţi considerate ilegale: producerea. care îşi pune amprenta asupra normelor contabile. Implicaţii asupra contabilităţii are doar Zakat-ul plătit de către întreprinderi şi nu cel plătit de către persoane individuale. el nefiind considerat o taxă sau un impozit. p. să contribui la bunăstarea celorlalţi (Zakat). distribuirea şi vânzarea băuturilor alcoolice. dacă ai posibilitatea (Hajj). denumite cei cinci stâlpi de bază ai credinţei islamice. călătorilor nevoiaşi. care au obligaţia colectării şi administrării Zakat-ului după regulile sharia. El este cheltuit pentru ajutorarea săracilor. plata salariilor colectorilor acestuia. frauda. ele desfăşurându-se după regulile Coranului şi ale Sunnahului. vol. să faci un pelerinaj la Mecca. care corespunde la o valoare de piaţă de 83 grame aur. 23 Fiqhuz Zakah – Zusuf Quardawi. I. 5. îndeosebi în privinţa colectării şi repartizării resurselor. Baza de calcul a Zakat-ului în cazul persoanelor individuale este considerată o bază minimală denumită nissab. şi anume: 1. Particularităţile contabilităţii islamice au la bază cinci precepte fundamentale ale islamului (Arkan ul Islam). comerţ şi afaceri. Plătirea Zakat-ului păstrează averea curăţată de lăcomie şi avariţie. Colectarea lui revine statului sau băncilor islamice. 123. sau asupra veniturilor totale anuale obţinute de către industriaşi sau oameni de afaceri. hoţia. să te rogi de cinci ori pe zi (salah).Activităţile economice au anumite particularităţi în ţările islamice. eliberarea sclavilor. Plata Zakat-ului are o conotaţie spirituală. p. Citate. preluat după Cosma D. argint. exportul prin contrabandă.

stocuri. Dacă fondurile colectate din Zakat sunt considerabile. finanţarea proiectelor micilor meseriaşi şi antreprenori. Astfel. Repartizarea Zakat-ului se face nu numai pe considerente sociale (ajutorarea săracilor). conturile de rezultate şi anexele. a) Bilanţul este un document esenţial al analizei financiare. mărimea acestuia crescând proporţional cu numărul de capete deţinut în fiecare an.evaluarea bunurilor materiale se face la valoarea lor de piaţă. construcţia de imobile. debitori. De asemeni. cu excepţia agriculturii. investiţii financiare. el exprimând echilibrul între resursele şi utilizările întreprinderii (echilibrul financiar).pentru crescătorii de animale există un număr de la care se determină plata Zakat. legile islamice permit utilizarea lor pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare economico-socială.1. astfel: active fixe. denumit Consiliul religios al supravegherii. rezerve. lucrări în curs.2. Gestionarea şi repartizarea fondurilor Zakat-ului se face. care pot fi: resurse interne (capital. pentru a obţine veniturile necesare întreţinerii familiei sale. . 84 . 7. Structura sa este prezentată în tabelul nr. care supervizează gestionarea acestui cont al Zakat-ului.veniturile luate în calcul sunt venituri nete. Forma de prezentare a bilanţului este cea orizontală. bilanţul. ele fiind clasificate în funcţie de destinaţia lor. de către bănci. sunt ajutaţi cei care sunt îndatoraţi şi nu-şi pot achita datoriile. - 7. Pentru aceasta fiecare bancă islamică are un consiliu special. debitori diverşi şi lichidităţi. deoarece regula de calcul a Zakat-ului nu este opozabilă decât musulmanilor. cum ar fi: crearea de întreprinderi. fiecare bancă islamică are un cont special denumit Cont Al-Zakat şi al serviciului social. Pasivul bilanţului cuprinde totalitatea resurselor de capital investite în întreprindere. Evaluarea bazei de calcul a Zakat-ului se face respectând următoarele reguli generale: . ca şi colectarea lui. alte surse externe). Astfel. .perioada de referinţă este anul complet. creditori. ci şi pe considerente economice. Activul bilanţului cuprinde bunurile de care dispune întreprinderea la un moment dat. care este gestionat autonom şi independent faţă de alte depozite. Situaţiile financiare islamice Structura situaţiilor financiare islamice cuprinde. meseriaşii şi comercianţii primesc ceea ce au nevoie pentru a-şi exercita meseria sau comerţul. împrumuturi.1. surplus reportat şi dotări) şi resurse externe (împrumuturi pe termen lung. adică activul în partea stângă şi pasivul în partea dreaptă. O problemă deosebită se ridică atunci când întreprinderea aparţine atât musulmanilor cât şi nemusulmanilor.

mori Mobilier şi materiale de birou Şeptel. faună maritimă şi fluvială Cheltuieli rentabile amânate Imobilizări necorporale Lucrări în curs Terenuri Construcţii. 21 211 212 22 221 222 223 224 225 226 227 228 23 231 232 233 234 235 236 237 238 239 24 241 242 243 25 85 .1 Structura bilanţului islamic Suma Conturi Active fixe Terenuri Construcţii. 11 111 112 113 114 115 116 117 118 119 12 121 122 123 124 125 126 127 128 129 13 131 131 1 131 2 131 3 131 4 131 5 Suma Conturi Capital Capital propriu Participarea statului Rezerve şi surplus reportat Rezerva legală Rezervă investită în obligaţii de stat Rezerva de finanţare a investiţiilor Rezervă generală Rezerva de rambursare a participaţiei statului Rezerva de creştere a preţurilor de active Surplus reportat Alte rezerve Dotări Dotări din amortizări Dotări din impozite litigioase Dotări din clienţi dubioşi Dotări din rambursarea dobânzilor la împrumuturi Dotări din procese Dot. drumuri Maşini Materiale de transport Echipament. clădiri. utilaje. utilaje. 7. seminţe. drumuri Maşini Materiale de transport Echipament. din scăderea preţurilor de mărfuri Dot. mori Mobilier şi materiale de birou Şeptel. clădiri. faună maritimă şi fluvială Cheltuieli rentabile amânate Cheltuieli de investiţii Stocuri Stoc de aprovizionat materiale Stoc de materii prime Stoc de combustibil Stoc de furnituri de întreţinere Stoc de ambalaje Stoc de fertilizanţi. furaje Nr.Tabelul nr. din scăderea preţurilor de titluri financiare Împrumuturi Împrumuturi pe termen lung Împrumuturi pe termen mediu Împrumuturi pe termen scurt Bănci creditoare Nr.din indemnizaţii de concediere Dotări din scăderea preţurilor de active Dot.

Stoc de deşeuri Stoc divers Stoc de produse în curs Stoc de produse finite Stoc de mărfuri aflate în custodie Stoc de mărfuri de revânzare Stoc de credite documentare pentru cumpărare de mărfuri Împrumuturi Împrumuturi pe termen lung Împrumuturi pe termen mediu Împrumuturi pe termen scurt Investiţii financiare Investiţii în obligaţii de stat Investiţii în titluri naţionale Investiţii străine Casa de investiţii Debitori Clienţi Efecte de primit Alţi debitori Debitori diverşi Debitori diverşi Alte solduri debitoare Încasări curente alocate Lichidităţi Casa Bancă – conturi curente Bancă – depozite permanente Total activ (11+12+13+14+15+16+17+18 )

131 6 131 9 132 133 134 135 136 14 141 142 143 15 151 152 153 154 16 161 162 163 17 171 172 173 18 181 182 183

Descoperit Datorii pe termen scurt cu angajament Conturi curente contrapartidă creditelor documentare Creditori Furnizori Efecte de plătit Alţi creditori Creditori din repartizarea surplusului Conturi creditori diverşi Creditori diverşi Alte solduri creditoare Cheltuieli curente alocate eşuate Rezultatul exerciţiului

251 252 253 26 261 262 263 264 27 272 273 274 28

Total pasiv (21+22+23+24+25+26+27+28+ )

Se observă că posturile bilanţului sunt ordonate după planul de conturi. Această clasificare răspunde următoarelor obiective: simplificarea construcţiei tabloului de utilizări şi resurse; măsurarea volumului investiţiilor din punct de vedere economic; construcţia bugetului; determinarea lichidităţilor disponibile; determinarea autofinanţării. b) Conturile de rezultate sunt compuse din două situaţii financiare distincte, şi anume: Contul de producţie şi comerţ şi Contul de pierderi şi profit. Contul de producţie şi comerţ prezintă rezultatele din activitatea de producţie şi de comerţ, fiind similar Contului de rezultate din activitatea de exploatare din celelalte sisteme contabile. Modelul acontului de producţie şi comerţ este prezentat în tabelul nr. 7.2.

86

Tabelul nr. 7.2. Structura „Contului de producţie şi comerţ” Mijloace Surse Suma Numele contului Nr. Suma Numele contului Nr. COSTUL VARIAŢIA DE PRODUCŢIEI STOC A 531 PRODUCŢIEI ÎN Salarii 532 CURS 414 Aprovizionări 533 materiale 535 Costul producţiei 41 Aprovizionări (sold) servicii Cheltuieli transferate ÎNCASĂRI DIN 411 curente ACTIVITATEA 412 631 CURENTĂ COSTUL 632 413 SERVICIILOR 633 Vânzări nete de PRODUCTIVE 635 produse finite 416 Variaţia de stoc a 417 Salarii produselor finite (în Aprovizionări stocuri) 418 materiale Diferenţă de evaluare Aprovizionări 534 din variaţia de stoc a 4181 servicii 358 produselor finite 4182 Cheltuieli transferate Încasări din curente 359 activităţile terţilor 4183 Servicii vândute COSTUL PRODUCŢIEI MĂRFURI SPRE (SOLD REVÂNZARE REPORTAT) 42 Vânzări nete Cumpărări pentru Variaţia de stoc a 421 vânzare 731 mărfurilor pentru 422 Diferenţă de 732 vânzare 423 evaluare din variaţia 733 Diferenţă din de stoc a produselor 734 evaluarea variaţiei de finite stoc a mărfurilor Diferenţă de evaluare pentru vânzare din variaţia de stoc a 735 mărfurilor pentru Deficit brut al revânzare producţiei (sold) DEFICIT BRUT AL PRODUCŢIEI COSTUL SERVICIILOR SUBVENŢII Subvenţii pentru mărfuri Subvenţii pentru

87

COMERCIALE Salarii Aprovizionări materiale Aprovizionări servicii Excedent brut din producţie şi comerţ (preluat din Contul de pierdere şi profit) Cheltuieli transferate curente

servicii Subvenţii pentru export Deficit brut din producţie şi comerţ (sold preluat din Contul de pierderi şi profit)

Contul de pierderi ;i profit este o situaţie financiară care are ca finalitate determinarea excedentului de distribuit sau a pierderii de acoperit. Acest cont permite trecerea de la rezultatul producţiei şi comercializării la rezultatul net contabil. Operaţiunile înregistrate în acest cont nu sunt legate de activitatea curentă a întreprinderii. Modelul Contului de pierderi şi profit este prezentat în tabelul nr. 7.3. Tabelul nr. 7.3 Structura „Contului de pierderi şi profit” Mijloace Surse Suma Numele contului Nr. Suma Numele contului Nr. Deficit brut din Excedentul brut al producţie şi comerţ producţiei şi (report al contului de comerţului (reportat producţie şi comerţ) din contul de COSTUL producţie şi comerţ) SERVICIILOR ADMINISTRATIVE Venituri financiare ŞI FINANCIARE Salarii ÎNCASĂRI Aprovizionări TRANSFERATE materiale Aprovizionări servicii Dobânzi creditori Cheltuieli transferate Locaţii reale curente creditoare TRANSFERURI Profituri din capital CURENTE ALOCATE (plusvalori din Donaţii cesiune) Subvenţii Încasări din anii Rambursări şi amenzi anteriori Pierderi din capital Rambursări şi (mai puţin valori de amenzi cesiune) Încasări diverse Cheltuieli din anii Locaţii prevăzute

88

4.anteriori Pierderi de la clienţi dubioşi Dotări şi provizioane (mai puţin dotări din amortizări) Impozite funciare Impozite pe venit Profit de distribuit (rezultat net) PROFIT REZERVĂ Rezerva legală Rezerva investită în obligaţii de stat Rezerva de finanţare a investiţiilor Rezerva generală Rezerva de rambursare a participării statului Rezerva creşterii preţurilor de activ Profit reportat Alte rezerve PROFIT DISTRIBUIT Cota-parte a statului Cota-parte a acţionarilor Alte cote-părţi Diferenţă din dobânzi calculate Profituri din activităţi de construcţii Profituri din activităţi de locuinţe Profituri din lucrări de reformă a terenului Altele Deficit curent Profit de repartizat 7. prezintă variaţia conturilor de activ şi de pasiv pe parcursul a două exerciţii financiare succesive. Tabloul de finantare Tabloul de finanţare. Tabloul de finanţare Utilizări Achiziţii de active fixe (cumpărate pe plan local în cursul exerciţiului) Dobânzi vărsate înaintea producţiei Creşterea stocurilor Creşterea împrumuturilor pe termen lung Creşterea investiţiilor financiare Resurse Autofinanţare Reducerea activelor fixe Reducerea structurilor Reducerea împrumuturilor pe termen lung Reducerea investiţiilor financiare Reducerea debitorilor 89 . Suma algebrică a variaţiei activelor (utilizărilor) trebuie să fie egală cu cea a variaţiei pasivelor (resurselor). Modelul tabloului de finanţare este prezentat în tabelul nr. 7. 7.3.1.4. Tabelul nr. denumit şi tabloul de utilizări şi resurse.

În această situaţie principiul stabilităţii unităţii monetare şi principiul costului istoric determină rezultate fictive. astfel: . organismele de normalizare contabilă au emis o serie de norme. inflaţia poate induce şi o eroare de desincronizare asupra situaţiilor financiare24. dar în realitate ea realizează pierdere. fără a comensura rezultatul inflaţiei situaţiile financiare pot să prezinte realizarea unui profit scriptic de către întreprindere. Situaţiile financiare bazate pe principiul costului istoric pot fi retratate prin două metode. Pentru contracararea acestor efecte ale fenomenului inflaţionist se pot folosi diferite instrumente fiscale. prin aplicarea anumitor proceduri şi a raţionamentului profesional. Această normă precizează că în economia ţărilor care trec prin tranziţie conturile anuale nu pot prezenta corect situaţia financiară dacă se utilizează costul istoric. care prevede că situaţiile financiare trebuie retratate. Astfel. 228.Comitetul normelor contabile (Accounting Standards Committee – ASC) a emis norma SSAP 20 „Contabilitatea conversiilor monetare”. pe mai mulţi ani. De asemenea. “Noul sistem contabil al agenţilor economici din România”. iar în cadrul “Contului de profit şi pierdere” cheltuielile sunt exprimate în unităţi monetare anterioare celor în care sunt exprimate veniturile corespondente.Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASC) emite în anul 1991 Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 29 (reformulat în anul 1994) „Raportarea financiară în economii hiperinflaţioniste”. p. a indexării costului istoric şi a folosirii valorii 24 Ristea M. În cadrul “Bilanţului” elementele cele mai afectate de această desincronizare sunt mijloacele şi stocurile. denumite impropriu contabilitate de inflaţie. Bucureşti. 1993. valorile elementelor cuprinse în aceste situaţii necesitând o ajustare la nivelul preţurilor curente dinainte de începerea procesului de tranziţie. Editat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 90 .2.. Pentru tratarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare ale unor economii hiperinflaţioniste.Creşterea debitorilor Creşterea debitorilor diverşi Creşteri de casă şi de bancă Creşterea deficitului curent (pierderile exerciţiului) Reduceri de capital Reduceri de rezerve şi dotări Diminuarea băncilor creditoare Diminuarea creditorilor Diminuarea creditorilor diverşi Rambursarea împrumuturilor Reducerea debitorilor diverşi Reduceri de casă şi bănci Împrumuturi şi participarea statului Creşterea creditorilor şi băncilor creditoare 7. care se aplică în zonele cu economii hiperinflaţioniste. SISTEMUL CONTABIL SUD-AMERICAN Economiile ţărilor sud-americane sunt confruntate cu o inflaţie persistentă. . şi care a înlocuit normele SSAP 7 „Contabilitatea puterii de cumpărare” şi SSAP 16 „Contabilitatea în cost şi valori actuale”.

actuale. ♦ Conversia bilanţului de deschidere şi a celui de închidere a exerciţiului în unităţi de putere de cumpărare curentă la data închiderii exerciţiului.. 27 Ristea M. a treia fiind o combinare a celor două. Valoarea acestor elemente patrimoniale fluctuează în termeni monetari. astfel că nu se câştigă şi nici nu se pierde putere de cumpărare. dacă întreprinderea are poziţia de creditor net27. “Noul sistem contabil al agenţilor economici din România”. sau la pierdere. diferenţa dintre capitalurile proprii de la închiderea exerciţiului şi de la deschiderea exerciţiului constituind rezultatul exerciţiului în unităţi de putere curentă de cumpărare. presupune parcurgerea următoarelor etape: ♦ Conversia bilanţului de deschidere a exerciţiului în unităţi de putere de cumpărare curentă la data introducerii sistemului. Pentru aplicarea acestei metode activele şi pasivele sunt regrupate în monetare şi nemonetare. Conceptual există de fapt doar două metode. 25 . datoriile pe termen scurt şi alte valori de activ şi de pasiv care reprezintă lichidităţi imediate. Aceasta datorită faptului că modificarea preţului acestor active compensează pierderea de putere de cumpărare a monedei.. stocuri. 187. Ristea M. indiferent de modificarea nivelului general al preţurilor. p. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Elementele monetare sunt constituite din: creanţe. 228. II. după alţi autori26. rezultatul obţinut trebuind să coincidă cu rezultatul obţinut de la etapa a doua. 4. dacă întreprinderea poziţia de debitor net. după unii autori25. sau prin trei metode: indexarea în funcţie de puterea de cumpărare generală. În termeni monetari aceste elemente patrimoniale au o valoare fixă. vol. Ionaşcu I. vol. înlocuirea costului istoric cu costul actual. 1996.). Contabilitatea societăţilor comerciale. Editura Economica. Pentru aplicarea acestei metode se pune problema alegerii unui indice reprezentativ al evoluţiei nivelului general al preţurilor. Elementele nemonetare sunt constituite din acele elemente patrimoniale altele decât cele monetare (mijloace fixe. În acest sens se pot folosi indici generali şi indici specifici. (coordonator). p. disponibilităţi. combinarea metodei indexării şi a metodei costului actual. Datorită faptului că un indice sintetic al preţurilor nu poate aprecia destul de exact valoarea deprecierii monetare se recomandă combinarea indicilor specifici cu ajutorul mediilor. 91 . “Contabilitate financiară”. Sistemul contabil construit după această metodă. Metoda indexării constă în folosirea indicilor de preţuri pentru indexarea costului istoric ca preţ de înregistrare în conturi. etc. ♦ Conversia contului de profit şi pierdere în unităţi de putere de cumpărare curentă. 26 Feleagă N. împrumuturi primite pe termen mediu şi lung. 120. Editat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 1993. furnizori. 1993. stabilită prin contract în unităţi monetare nominale. adică în putere curentă de cumpărare. Deţinerea de elemente monetare în perioade de creştere a preţurilor poate conduce la câştig. p..

Care sunt izvoarele codului islamic. Metoda combinată ar fi soluţia cea mai bună. valoarea de realizare. c) tranzacţiile cu dobândă.rezultatul obţinut din tranzacţiile reale. la care se adaugă ajustările făcute Contului de profit şi pierdere în etapa a doua. Sunnah şi Zakat. Astfel. 4. b) să contribui la bunăstarea celorlalţi. 3. c) Salah. Calcularea ratei îndatorării pe baza capitalurilor proprii obţinute prin retratarea elementelor nemonetare ale bilanţului exerciţiului anterior. b) Coranul. 2. Conversia situaţiilor financiare din costuri istorice în costuri actuale (curente) parcurge următoarele etape: 1. dacă metoda indexării corectează parţial diferenţele generate de modificarea preţurilor. Sunnah şi interpretările Doctorilor în Islam.rezultatul generat de inflaţie. metoda folosirii costului actual elimină dezavantajul utilizării indicelui general de creştere a preţurilor (în condiţiile în care preţurile unor bunuri se abat mult de la medie). Aceasta însă cu condiţia identificării în rezultatul exerciţiului a următoarelor trei elemente distincte: . valoarea pentru întreprindere. Ajustarea Contului de profit şi pierdere încheiat la finele exerciţiului curent în funcţie de costul actual al mijloacelor fixe consumate şi al stocurilor vândute în cursul anului (ţinând seama de conservarea necesarului de fond de rulment monetar).rezultatul latent. Zakat şi Sawn. denumit sharia: a) Coranul. . Modificarea bazei de evaluare se poate face în funcţie de: costul înlocuirii. 3. 5. valoarea actualizată a încasărilor nete viitoare.Metoda folosirii valorii actuale (sau a costului actual) presupune revederea costului istoric ca bază de evaluare a patrimoniului la un moment dat.Care din următoarele reguli generale se respectă la evaluarea bazei de calcul a Zakat-ului: 92 . Întocmirea variantei finale a situaţiilor financiare (Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere). TESTE DE EVALUARE 1. Întocmirea bilanţului exerciţiului curent încheiat şi evidenţierea câştigurilor din deţinerea de active la finele exerciţiului. calculat ca diferenţă între valorile actuale şi valorile istorice ale bunurilor obţinute. 2. Retratarea elementelor nemonetare (mijloace fixe şi stocuri)din bilanţul exerciţiului financiar anterior. metoda combinată ar beneficia de avantajele conjugate ale celor două metode.Care din următoarele percepte fundamentale ale islamului sunt denumite stâlpi de bază ai credinţei islamice: a) exportul prin contrabandă. .

împrumuturi.a) evaluarea bunurilor materiale se face la valoarea lor de piaţă. c) dificit brut al producţiei şi comerţ şi contul de profit şi pierdere. b) lucrări în curs. lichidităţi. b)doar verticală. b) determinarea activităţii curente a întreprinderii. b) împrumuturi pe termen lung şi debitori. tabloul de finanţare prezintă variaţia costurilor de activ şi de pasiv? a) a două exerciţii financiare succesive. 4. c) determinarea încasărilor transferate. Pe parcurul a câtor exerciţii financiare succesive. c) debitori diverşi şi dotări. Din câte situaţii financiare distincte sunt compuse Conturile de rezultate: a) contul de producţie şi comerţ şi contul de profit şi pierdere. b) veniturile luate în calcul sunt venituri brute. a) a unui exerciţiu financiar. activele şi pasivele sunt regrupate în: a) monetare şi mixte. 93 . stocuri. Care din următoarele bunuri de care dispune întreprinderea la un moment dat sunt cuprinse în activul bilanţului: a) lucrări în curs. 5. b) nemonetare şi mixte. b) contul de producţie şi comerţ şi contul de profit distribuit. 10. b) a trei exerciţii financiare succesive. 7. 6. surplus reportat şi dotări. c) capital. Forma de prezentare a bilanţului este: a)orizontală şi verticală. Contul de profit şi pierdere este o situaţioe financiară care are ca şi finalitate: a) determinarea excedentului de distribuţie sau a pierderii de acoperit. c) monetare şi nemonetare.Care din următoarele resurse de capital investite în întreprindere fac parte din pasivul bilanţului: a) capital. 9. c) perioada de referinţă este luna.Pentru aplicarea metodei indexării. c)doar orizontală. rezerve. 8. stocuri şi dotări.

Principalele fenomene care guvernează procesul reformei contabile contemporane la nivel mondial sunt: normalizarea. ca raspuns la procesul de globalizare a economiilor. OBIECTIVE : • • • Cunoaşterea conceptului de convergenţă a sistemelor contabile .3. conformitatea şi internaţionalizarea contabilităţii. respectiv preluarea ca standarde naţionale sau elaborarea de standarde naţionale.2. 94 . Cunoaşterea fenomenelor care guvernează procesul reformei contabile contemporane. CONVERGENŢA SISTEMELOR CONTABILE CONŢINUT: 8. tendinţa generală in domeniul contabilităţii este aceea de convergenţă a sistemelor contabile de referinţa.4.TEMA VIII. 8.1. convergenţa. 8. armonizarea. Modalităţile de adoptare a IFRS. rpin convergenţă cu standardele internaţionale. 8. Introducere în convergenţa sistemelor contabile Conceptul de convergenţă în contabilitate Dimensiuni ale convergenţei contabile internaţionale Convergente internationale si contabilitatea din România REZUMAT: La nivel mondial.

acest comitet (IFRIC) este insărcinat cu interpretarea standardelor emise si eventual. IASB. dupa ce s-au primit eventualele comentarii. Standardele vechiului organism. Odata confirmate de IASB. organizată dupa modelul organismului american de normalizare (FASB). Ceilalţi ``trestees`` sunt cooptaţi ca personalităţi.1 INTRODUCERE ÎN CONVERGENŢA SISTEMELOR CONTABILE In martie 2001. In conecsiune cu IASB. Consiliul international de standarde contabile: IASB are intreaga responsabilitate privind elaborarea si publicarea standardelor contabile internaţionale. Misiunile esenţiale ale administratorilor sunt: puterea de a finanţa noul dispozitiv de normalizare si de a vota bugetul organismului. Consiliul international de standarde contabile (Internationale Accounting Standards Board: ISAB) devenit fundatie. Cinci dintre ei sunt nimiţi de Federaţia internaţională a expertilor contabili (International Federation of Accountants: IFAC). Comitetul international de interpretări privind raportările financiare (International Financial Reporting Interpretations Committee: IFRIC) . calitatea de a numi membri ai IASB.adunarea administratorilor (trustees) . isi păstrează simbolizarea (IAS) şi vor rămâne in vigoare.un consiliu consultativ de normalizare (International Accounting Standards Advisory Council: IASAC). IASB publică un proiect de norma (exposure draf: ED). deci un IFRS. Adunarea administratorilor este compusă din 19 membri. Comitetul de interpretare. in materie de contabilitate si normalizare. cu formularea de propuneri pentru rezolvarea de probleme ce ar putea să fie ridicate de aplicarea standardelor. in etapa a doua. IASC. interpretăriile au aceasi autoritate ca si standardele. Consiliul consultativ de normalizare este un forum al persoanelor şi organizaţiilor vizate pentru raportarea financiară şi armonizarea contabilă 95 .organismul de normalizare propriu-zis. utilizatorii de conturi si universitarii. Procedura de elaborare a standardelor (due process) este reprodusă după cea a organismului American de normalizare si comportă dou etape principale: intr-o prima etapă. in urma unui proces de consultare a diverselor organizaţii care reprezintă preparatorii de conturi. care preia activitaţile de armonizare de la vechiul organism internaţional (International Accounting Standards Committee: IASC) . Consiliul publică standardul definitiv sau amână publicarea acestuia. Fundaţia este compusa din patru elemente: . pana cand ele vor fi ănlocuite printr-un standard al IASB. Comitetul consultativ de normalizare si Comitetul de interpretare. Ele poartă numele de standarde internaţionale de raportare financiară (International Financial Reporting Standards: IFRS).un comitet de interpretare.8. consecinţa a competenţelor lor profosionale.

să nu pierdem din vedere implicaţiile majore a unei astfel de opţiuni. atunci când realitatea impune acest fapt. Referitor la bilanţ. Cât priveşte principiul primordialităţii economicului asupra juridicului (traducere din engleza ce nu este in conformitate cu intelesul anglo-saxon). Aşa dupa cum ii indică numele. In acest sens. Ea este cu atât mai mare cu cât unele ţari europene (in fapt. el are o misiune de consiliere pe care o exercită in sprijinul IASB. in absenţa unui control de drept. O atare adoptare a adus si aduce schimbări fundamentale in aria de reflecţie a profesioniştilor contabili din batrânul continent. De asemenea.standardele internaţionale de raportare financiara (IFRSx) elaborate ca atare de IASB. . chiar prin cadrul conceptual internaţional: furnizarea de informaţii privind satisfacerea necesităţilor investitorilor. cel puţin deocamdata. ca si cele ce nu au necesitat o astfel de ameliorare sau nu s-a impus. intervenţia lui solocita credinţa in judecata formulată de profesionistul contabil. in fundamentarea decizilor lor referitoare la cumpărarea. In zilele noastre. consiliul ajută organismul internaţional să fixeze programul său de lucru şi priorităţiile sale. ``Comitetul permanent de interpretare`` (Standing Iterpretations Committee). Elementul nodal al acestor evoluţii este in acord cu obiectivul ataşat contabilităţii. primordialitatea acordata bilantului in raport cu celelalte situaţii fianciare.interpretari de tip nou: elaborate de comitetul IFRIC sau de predecesorul său. Recursul tot mai des la valoarea justa. in favoarea unei structuri care sa exprime mai bine realitatea economica si financiara. majoritatea) au fost si mai sunt inca purtătoare ale unui model contabil îndepartat de filosofia anglo-saxona. se acreditează termenul general de referenţial contabil internaţional IFRS ce cuprinde: . Avănd in vedere ambiţiile uniunii europene in legatură cu adoptarea referenţialului contabil internaţional. in sistemul de masurare. ele (mai ales cele din urma) sunt supuse eliminariilor si revizuirilor. el ne poate conduce la ideea accentului pus pe un control de fapt. eliminarea lor. . este evidentă pierderea de viteza a bilanţului patrimonial. Provocările aduc dupa sine bulversarea celor cantonaţi in tradiţile lor osificate. să-şi dea avizul asupra proiectelor de norme. el trebuie să fie consultat de administratori. păstrarea sau vânzarea titlurilor financiare pe care le deţin. model dupa care se inspira si lucrările organismului internaţional de normalizare. nu inseamna abandonarea costurilor istorice si a prudenţei. Mai mult. in situaţia in care aceştia vizează modificarea statutelor IASB.standarde internaţionale de contabilitate (IASx) ce au suportat si vor suporta un proces de revizuire prin eliminarea alternativelor. redundantelor si conflictelor in conţinutul lor. Dintr-un atare obiectiv decurge.internaţională. dar cel puţin 96 . cu predilectie. In acest raport de forţe se plasează aplicarea din ce in ce mai pregnanta a principiului prevalenţei conţinutului economic asupra naturii juridice (substante over form) şi recursul la un sistem de evaluare bazat pe valoarea justă.

in prezent. Trezirea la ora standardelor contabile internaţionale. Adesea. In acest sens. pe care le numim standardele IFRS si intepretări IFRIC. in trecutul nu prea îndepartat funcţiunile contului si nemuritorul plan. În asimilarea standardelor internaţionale. Formarea profesională necesară in asimilarea literelei si spiritului standardelor IFRS este absolut necesară şi va decanta valorile. valoarea justă se calculează pe baza de modele ce fac apel la actualizări. asa cum asimilam. organismele internaţionale International Accounting Standards Board si Financial Accounting Standards Board desfăşoară negocieri în vederea eliminarii diferenţelor existente între cele doua sisteme contabile. deci subiectivate. cu atât mai mult cu cât aceste noi produse normalizatoare. s-ar impune şi necesitatea unei abordări comparative intre referenţialul naţional şi cel produs de IASB. in primul rand. indiferent unde se află. informaţia este concentrată. cerinţele IAS-IFRS sunt prezentate pe domenii de interes. respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene şi OMFP nr.diminuarea prezenţei acestor principii in mesajul contabil. deşi relative brusca. situaţii de grup. cum ar fi prezentarea informaţiilor in situaţile financiare.1121/2006 privind aplicarea IFRS. conduc la folosirea unei doze deloc neglijabile de estimare deci aproximare. Preparatorii. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu IFRS. La nivel mondial. Adoptarea pentru prima dată a IFRS. la valorile actuale ale fluxurilor de trezorerie aşteptate de întreprinderea in cauza. având un pronunţat caracter practic şi supunând atenţiei un număr mare de probleme cu care aceştia se confruntă în aplicarea prevederilor IAS-IFRS. Timp in care anglo-saxoni continuă să reflecteze şi să marească gap-ul care ne separa. tendinţa generală in domeniul contabilităţii este aceea de convergenţă a sistemelor contabile de referinţa. Din raţiuni de uşurare a apropierii cunostinţelor. fapt confirmat de cele două reglementari emise de Ministerul Finanţelor Publice: OMFP nr. astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să beneficieze de informaţii omogene. Invăţarea lor nu trebiee sa repete la nesfârşit lecţia debitarilor si creditarilor. o valoare de piaţă (market value) ceea ce înseamnă ca activele si datoriile ar trebui sa fie evaluate pe o piaţă eficientă. 97 . utilizatorii. într-un proces de implementare graduală a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. fără a fi necesară parcurgerea întregului standard. evaluarea şi recunoaşterea elementelor în bilanţ şi in contul de profit si pierdere. lăsând loc unui criteriu mai apropiat de optimul intre relevanţa si fiabilitatea informaţilor. In conţinutul său. Valoarea justă este. ceea ce va permite întelegerea rapida a problematicii IAS-IFRS referitoare la un anumit domeniu. şi auditorii conturilor trebuie sa propeze o mare capacitate de interpretare şi de judecată. Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Contabilitatea din ţara noastra se află. este totusi necesara. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare conform IFRS se adreseaza profesioniştiilor din domeniul financiar-contabil. detaliile teoretice sunt succinte.. ca raspuns la procesul de globalizare a economiilor.

trebuie menţionat rolul EFRAG care aduce o contribuţie majora din partea sectorului privat. Principalele fenomene care guvernează procesul reformei contabile contemporane la nivel mondial sunt: normalizarea. IASB si FASB au convenit identificarea tuturor punctelor de dezacord in vederea asigurării intr-un termen rezonabil a convergenţei necesare. Exista convingerea ca nivelul inalt al expunerilor si intervenţiilor efectuate in legatură cu tema centrala a Congresului au contribuit la clarificarea mai buna a unor aspecte legate de convergenşa in implementarea standardelor de raportare financiara. Conformitatea contabilă este procesul prin care este apreciată concordanţa în acţiunea şi conţinutul regulilor de prezentare şi întocmire a situaţiilor financiare. metodele contabile şi terminologia. obiective care se pot realiza numai prin acţiunea de normalizare a sa. Aceste fenomene acţionează atât în mod individual. Internaţionalizarea contabilităţii îşi are izvorul în preocupările de armonizare internaţională a regulilor şi practicilor contabile. Fenomenul contabil contemporan prezintă caracteristici axate pe nevoia de armonizare şi uniformitate în contabilitate. La nivel european. aspectele legate de 98 . prin acordul de la Norwalk. normalizatorii şi utilizatorii informaţiilor financiar-contabile.8. cât şi într-o relaţie de intercondiţionare reciprocă. convergenţa. diferita. Convergenţa contabilă este procesul prin normele contabile sunt elaborate de o manieră care este capabilă să conducă către acelaşi fapt sau scop. infiinţat pentru a da glas punctului de vedere european in ce priveşte evoluţia IFRS.2. Armonizarea contabilă este procesul prin care regulile sau normele contabile sunt perfecţionate pentru a fi făcute comparabile. CONCEPTUL DE CONVERGENŢĂ ÎN CONTABILITATE Noul concept legat de armonizare sau convergenţă preocupa deopotriva organismele profesionale. conformitatea şi internaţionalizarea contabilităţii. si anume in timp ce Standardele americane se bazează pe un ansamblu de norme şi reguli foarte detaliate şi conţin informaţii destinate intreprinderilor care caută clienţi pe pieţele americane. armonizarea. Standardele internaţionale de contabilitate se bazează pe principii fundamentale si conţin informaţii destinate întreprinderilor care caută capital pe pieţele internaţionale). reprezentând o armonizare a reglementărilor naţionale cu regulile prezentate de organismele regionale şi internaţionale de normalizare contabilă. Cu toate diferenţele majore existente între cele două referenţiale contabile (din care mentionam optica. constituind şi obiective generale ale acestei discipline. Normalizarea contabilă este procesul prin care se armonizează prezentarea situaţiilor financiare. In acest context. prin evidenţierea similitudinii dintre naţional –regional -internaţional. O prima dimensiune a convergenţei în contabilitate o reprezintă convergenţa dintre Standardele americane de contabilitate (USGAAP) si Standardele internaţionale de contabilitate (IAS/IFRS).

ci păstrarea patrimoniului care garantează relaţiile lor cu intreprinderile. utilizatorii conturilor si cei care le pregătesc. Aspectul care particularizează modelul european ţine nu de primele etape ale evoluţiei sale. în special normalizatorii naţionali. 3) implicaţiile juridice enorme: să nu uităm sistemele juridice si de drept diferite a caror modificare presupune timp indelungat si riscuri de dereglare. cel puţin temporar. băncile si asigurările. deja aceste doua directive au fost amendate prin introducerea in anul 2002 a valorii juste si in anul 2003 a opţiunilor in ce priveste evaluarea. profesia contabilă. exclusiv a funcţiei comunitare. ci şi aplicarea politicilor de 99 . Includerea progresivă a altor ţări în mecanismul economic european a mutat accentele construcţiei dinspre cele care vizau definirea pieţei comunitare spre cele care aveau ca finalitate reglementarea acestora. Astfel. aceaşi soarta o au si companiile care consolidează în ceea ce priveşte conturile consolidate.convergenţa in contabilitate au in vedere identificarea punctelor de dezacord intre directivele europene. cu deosebire Directiva a IV-a si a VII-a şi Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS/IFRS). In ultimii ani in tarile UE s-au facut paşi mari pentru a imbunătăţi sistemul de raportare financiară. Procesul de integrare europeană nu presupune numai o integrare a pieţelor. iar FEE conlucrează strans cu toţi partenerii în dezbaterea acestor aspecte. determinante au devenit procesele de convergenţă şi de coeziune pe baza politicilor comune. pieţele de capital au nevoie de o raportare financiară de inaltă calitate. Este un joc de echilibristică între economic şi social. a mediului economic si social. socială şi teritorială. când funcţia sa de bază ţinteşte direct convergenţa internă şi coeziunea economică. In concepţia IFAC si FEE. bancile nu caută neaparat performanţe la aceste intreprinderi. Există o opoziţie destul de mare pentru extinderea aplicării standardelor internationale de contabilitate la alte întreprinderi decât cele menţionate şi motivele sunt multiple: 1) în majoritatea ţărilor cea mai mare parte a întreprinderilor o formează grupa intreprinderilor mici şi mijlocii pentru care aplicarea Standardelor este dificilă si costisitoare. 2) utilizatorii principali ai informaţiilor furnizate de intreprinderile mici sunt de regulă statul (bugetul) şi băncile: bugetul foloseşte contabilitatea întreprinderii pentru stabilirea rezultatului fiscal si schimbări majore in acest domeniu ar insemna ca statul să-şi piardă o sursă importantă de venituri. intr-adevar. Varianta sub care a debutat modelul european a urmat logica teoriei neoclasice privind comerţul internaţional. a căror finalitate este adaptarea la standardele nucleului performant al modelului. cu scopul de a asigura stabilitate construcţiei . reflectare şi schimb de informaţii intre principalele părţi interesate. Parlamentul European a decis: Standardele internationale de contabilitate (IAS/IFRS) vor fi obligatorii incepând cu anul 2005 pentru companiile cotate la bursa. ci de stadiul la care a ajuns şi funcţionează. mecanismul de adoptare a IFRS trebuie să reprezinte un prilej de deliberare. supraveghetorii din domeniul titlurilor de valoare. Modelul european are ca finalitate asigurarea demnităţii sociale a indivizilor şi pentru aceasta s-a realizat subordonarea pieţei.

o provocare pentru profesia contabilă din Romania. se poate dovedi a nu fi suficient pentru realizarea unor lucrări de calitate si a unor raportari corecte. În literatura de specialitate. dar şi al politicilor naţionale care influenţează creşterea şi modernizarea economică. noţiunile de coeziune şi convergenţă se confundă. Având in vedere dezavantajul abordării pe baza de principii (si anume posibilitatea unei prea mari "creativităţi" care poate fi pusă in slujba unei cosmetizări a informaţiei contabile) dar şi dezavantajele abordării pe bază de reguli detaliate (cum ar fi inăbusirea iniţiativelor. crearea falsei si extrem de dăunatoarei impresii că dacă respecţi regulile totul merge sau crearea tentaţiei şi chiar a unor mecanisme de ocolire a regulilor) consideram că. Modelul european de integrare are ca finalitate creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor UE. 100 . în condiţiile reducerii disparităţilor de dezvoltare.coeziune socială. Aceasta din urmă este rezultatul politicii comunitare de coeziune. Modernizarea economică presupune atât adaptarea la structura modelului european. Şi totuşi Armonizare sau Convergenţă in contabilitate? IFRS . atunci vor influenţa pozitiv potenţialul economiei şi. sensul fiind acela al reducerii disparităţilor de dezvoltare. de asemenea. Acest mod de abordare promovează fermitatea şi transparenţa şi ajută companiile să răspunda in mod corespunzator la situaţii complexe faţă de noile evoluţii din practica afacerilor. modul exclusivist de abordare. Acest mod de abordare previne. Procesul de convergenţă vizează atât adaptarea structurii sistemului economic la ciclul economic global. aceasta inseamnă că principiile clare destinate a servi interesul public consolidează reguli care arată modul in care aceste principii ar trebui aplicate in situaţii concrete. promotoarea susţinerii implementarii IFRS in UE pana in 2005. fie numai pe bază de principii. cât şi la caracteristicile structurale ale ciclului de afaceri global. Atunci când se discută despre sursele interne ale convergenţei. Dacă aceştia generează o transformare a economiei. Saltul a însemnat subordonarea pieţei funcţiei comunitare pentru a se consolida finalitatea socială a sistemului. de la piaţa spontană la reglementarea pieţei. sprijină modul de abordare bazat pe principii a Standardelor de raportare financiară. inclusiv din perspectiva atitudinii teoretice. Acest obiectiv specific poate fi realizat prin armonizarea proceselor de convergenţă (internă şi externă) şi de coeziune. Principii contabile sau reguli contabile detaliate? FEE. de convergenţă economică pe termen lung. prin urmare procesul. În prezent. generând astfel câştiguri de bunăstare pentru toţi. fie numai pe bază de reguli. cât şi a economiilor componente la caracteristicile structurale ale modelului european. se au în vedere factorii care stimulează procesul de creştere economică. Acest capitol analizează numai aspectele care ţin de transformarea modelului european în concordanţă cu evoluţiile globale. aglomerarea cu reglementări si "scăpările tehnice" care pot apărea acolo unde sunt dezvoltate reguli detaliate in incercarea de a acoperi toate eventualităţile care pot aparea in practica. mecanismele modelului european de economie au evoluat.

procesul cu altitudinea cea mai mare in evoluţia contabilităţii la nivel mondial este convergenţa intre cele doua referenţiale contabile internaţional recunoscute: IFRS si USGAAP. DIMENSIUNI ALE CONVERGENŢEI CONTABILE INTERNAŢIONALE In primii sai ani de existenta (2001-2005) organismul international de nominalizare IASB a indeplinit 3 sarcini majore: . La vremea cand uniunea europeana a decis să adopte standardele IAS/IFRS. Este vorba despre acordul de la Norwalk. toate companiile cotate pe pietele financiare din UE sa adopte pachetul existent de standarde internaţionale. nici IASB si nici FASB nu au raspuns la intrebările legate de modelul de guvernanta. In privinta ‘platformei stabile’ trebuie precizat că. este usor astazi de observat ca Europa exercită o influenţă mai mica asupra lucrărilor organismului internaţional de nominalizare decat SUA. In mod cert.construirea unei ``platforme stabile`` care să conţină standardele performante. în urma revizuirii.Cea mai importantă consecinţă a Programului elaborat de normalizatorul roman o constituie deschiderea drumului afirmării profesiei contabile la adevarata sa valoare. el a primit un ajutor semnificativ de la comisia europeana. Pentru specialişti.montarea unui cadru puternic. Standardele elaborate si publicate. pentru realizarea convergenţei standardelor naţionale cu standardele internationale. De asemenea consiliul a decis ca numai acele standarde elaborate si publicate pana in 2004 inclusiv sa fie aplicate in 2005. Pe data de 18 Septembrie 2002. dupa aceasta data. adesea. 101 . Consiliul organismului international s-a concentrat asupra implicaţilor practice ale propuneri comisiei europene ca. În contextul in care IASB a ales o politica de covergenşa a referenţialului IFRS cu cel american USGAAP. .montarea unui cadru flexibil. utilizatorii informaţiilor furnizate de situaţiile financiare devin din ce in ce mai constienţi de rolul profesionistului contabil in intreprindere. acestea au fost prezentate ca un raspuns european la dominaţia reglementărilor americane (USGAAP) în viziunea pieţelor financiare mondiale. inca de la primele sale angajari. la care se adaugă noile standarde IFRS. in economie in general. Mediul de afaceri. trebuie sa fie aplicate in 2006 sau mai tarziu. Pe de alta parte. o atare afirmaţie ar merită sa fie nuanţată. pentru realizarea convergenţei standardelor internaţionale (IAS/IFRS) cu cele americane (USGAAP). se poate afirma că. 8. chiar dacă în batrânul continent sa luat decizia de adoptare a referenţialului internaţional.3. Totusi. . pentru moment. incepand cu 1 Ianuarie 2005. cele doua organisme normalizatoare (ISAB si FASB) au convenit asupra unui calendar şi a unei metode privind procesul de convergenţă.

IFRS 3. a exponenţilor marelui public. proiectul a exclus un numar de opţiuni prezente in standardele IAS. IAS 1: ``Prezentarea situatilor financiare`` IAS 2: ``Stocurile`` IAS 8: ``Politici contabile. proiectul avizat si eliminarea standardului IAS15: ``Informarea care reflecta efectele variatilor de preturi`` (un standard al contabilitatii de inflatie) Finalizarea acestui proiect de imbunatatiri s-a realizat in Decembrie 2003. a caror existentă provoca elemente de nesiguranţă şi reducea comparabilitatea. Aşa se face ca deschizatorul de drum IFRS 1 este urmat de: IFRS 2. normalizatorilor contabili naţionali. In sfârşit. 102 . proiectul de imbunătăţire a militat pentru implementarea celor mai bune practici la nivel mondial. a specialiştilor comisilor de valori mobiliare. Contractele de asigurare (Insurance Contracts) care a intrat în vigoare dupa 1 Ianuarie 2005. consiliului consultativ de normalizare. iar celelalte două pentru realizarea obiectivului de convergenţă între cele doua mari sisteme contabile cu vocaţie mondială (cel internaţional şi cel american). obiectivele IASB au impus să se elimine optiunile (alternativele).In procesul de revizuire. schimbari in estimarile contabile si erori`` IAS10: ``Evenimente ce survin dupa data inchiderii exercitiului`` IAS16: ``Imobilizarile corporale`` IAS17: ``Contractele de locatie`` IAS21: ``Efectele variatilor cursurilor monedelor straine`` IAS24: ``Prezentarea informatilor referitoare la tranzactile cu partile afiliate`` IAS27: ``Situatile financiare consolidate si individuale`` IAS28: ``Investitii in intreprinderile asociate`` IAS31: ``Interese in asocierile in participatie`` IAS33: ``Rezultatul pe actiune`` IAS40: ``Investitile imobiliare`` Dincolo de aceste standarde revizuite. IFRS 4. Grupările de intreprinderi (Business Combinations) care a intrat în vigoare dupa 31 Martie 2004. In scopul realizării convergenţei. De asemenea proiectul a primit adeziunea unei game largi de actori ai pieţelor financiare. Continutul proiectului de imbunatăţiri avizat. primele două ca urmare a inexistenţei unui standard anterior. redundantele si conflictele apărute in conţinutul standardelor. Plata pe baza de acţiuni (Share-based Payment) care a intrat în vigoare dupa 1 Ianuarie 2005. Alături de acest proiect şi pentru a ghida adoptarea pentru prima dată a standardelor internaţionale de raportare financiară (care vizeaza IFRS 1) era necesară definitivarea lucrărilor la patru proiecte de standarde de tip nou (International Financial Reporting Standard). capabil să se constituie într-un ghid de plecare.

a fost şi este un produs de import.4. aplicabil in ţara noastră începând cu 1 Ianuarie 2006 se cer a fi conforme cu directivele contabile europene. Reglementările unui nou ordin (OMFP) nr. Comitetul international de 103 . Una este realizabilă pe termen lung: formarea şi dezvoltarea unei şcoli româneşti de contabilitate. toate aceastea susţinute de studiu de caz relevante. TESTE DE EVALUARE 1. organismul de normalizare propriu-zis. Nu o putem face pentru că afirmăm. politici contabile de recunoaştere. Aproximativ 1500 de întreprinderi româneşti au început. Este probabil. 8. standard după standard. indiferent că a fost consecinta unei fracturi istorice sau nu. Două condiţii ne lipesesc pentru a avea satisfacţia dată de existenţa unui produs contabil indigen. CONVERGENTE INTERNATIONALE SI CONTABILITATE DIN ROMANIA Ne ferim de fiecare dată să folosim formula (contabilitatea romaneasca). IASB. profesorii si studenţii să asimileze lecţiile convergenţei între referenţialul internaţional şi cel american. de la declanşarea reformelor contabile.IFRS 5. Componentele arhitecturii cadrului contabil internaţional. principiu după principiu. aventura cunoaşterii şi aplicării standardelor contabile internaţionale (IAS). procesul cel mai complex căruia specialiştii trebuie să îi facă faţă. un comitet de interpretare. odata cu asimilarea reglementărilor regăsite in Ordinul Ministrului Finanţelor Publice (OMFP) numarul 94 din Februarie 2001. pentru anul 2005. 1752. măsurare şi publicare a conturilor. Care din următoarele elemente fac parte din Consiliul international de standarde contabile (Internationale Accounting Standards Board: ISAB) : a) adunarea administratorilor (trustees). Trecerea la sistemul bazat pe standarde IFRS cere ca economiştii contabili. că aproape totdeauna sistemul contabil practicat în ţara noastră. inclusiv proiectul de reformă a acestui cadru. Drumul internaţionalizării şi europenizării contabilităţii din România trece şi prin asimilarea produselor convergenţei intre cele două referenţiale contabile de nivel mondial. vor constitui materia incandescentă a unei revoluţii financiare ce ne asteaptă in anii care urmează. experţii si auditorii financiari. Standardele rezultate din aceste proiecte desăvârşesc platforma stabilă a standardelor. dacă este necesar putem să susţinem afirmaţia. organizarea şi găsirea soluţilor optime de funcţionalitate a unui organism independent de normalizare. Cealaltă pe termen mediu: infiinţarea. dupa 1990. Active necurente deţinute în scopul tranzacţionarii şi abandonurile de activităţi (Non-current Assets Held for Sale and Discontinued Operations) care a intrat in vigoare dupa 1 Ianuarie 2005.

Începând cu ce an Parlamentul European a decis ca Standardele internaţionale de contabilitate (IAS/IFRS) să fie obligatorii? a) 2005. b) să răspundă pentru elaborarea şi publicarea standardelor contabile internaţionale. c) Comisia Valorilor Mobiliare (SEC). c) internaţionalizare contabilă. b) montarea unui cadru inflexibil. b) normalizare contabilă.un consiliu consultativ de normalizare (International Accounting Standards Advisory Council: IASAC). Care din următoarele sarcini au fost îndeplinite în primii săi ani de existenţă (2001-2005) de organismul internaţional de nominalizare ? a) construirea unei “platforme stabile” care să conţină standardele performante. b) adaptarea structurii sistemului economic la ciclul economic global . Cum se numeşte procesul prin care se armonizează situaţiile financiare. 5.interpretări privind raportările financiare (International Financial Reporting Interpretations Committee: IFRIC) . Din câţi membri este compusă Adunarea Administratorilor? a) 10 membri. 7. 2. c) 19 membri.Comitetul de interpretare are ca sarcini: a) să interpreteze standardele emise. cât şi a economiilor componente la caracteristicile structurale ale modelului european . Procesul de convergenţă vizează : a) atât adaptarea structurii sistemului economic la ciclul economic global. c) convergenţă contabilă. 104 .Cum se numeşte procesul prin care normele contabile sunt elaborate de o manieră capabilă să conducă către acelaşi fapt sau scop? a) convergenţă contabilă. c) 2001. 8. metodele contabile şi terminologia? a) armonizare contabilă. c) adaptarea economiilor componente la caracteristicile structurale ale modelului european. b) 15 membri. c) să de-a avizul asupra proiectelor de norme. 6. 4. b) conformitate contabilă. 3. b) 2000. c)montarea unui cadru prin care nu se realizează convergenţa standardelor naţionale cu standardele internationale. b) Comisia Standardelor de Contabilitate Guvernamentală (GASB).

generând astfel câştiguri de bunăstare pentru toţi . 105 . b) doar o integrare a pieţelor . Procesul de integrare europeană presupune : a)integrare a pieţelor. c) niciuna din variantele enumerate mai sus. 10. Care sunt motivele? a) în majoritatea ţărilor cea mai mare parte a întreprinderilor o formează grupa intreprinderilor mici şi mijlocii pentru care aplicarea Standardelor este dificilă si costisitoare.9. Există o opoziţie destul de mare pentru extinderea aplicării standardelor internationale de contabilitate la alte întreprinderi decât cele cotate la bursă. b) utilizatorii principali ai informaţiilor furnizate de intreprinderile mici nu sunt statul (bugetul) şi băncile . aplicarea politicilor de coeziune socială. c) implicaţiile juridice nu există.

Muţiu T. Haţegan C. Caciuc L.. vol.a. Editura Scrisul românesc. Editura CECCAR. Editura Eurostampa. Bucureşti. Editura CECCAR. – Metode şi politici contabile de întreprindere. 1964. Contabilitatea societăţilor comerciale. General Systems Theory.. Inginerie industrială.. traducere din limba engleză.C. Feleagă N. Bucureşti. 2. Editura Economică. voII şi III. sudamerican). Editura Economică.. Editura Tribuna Economică. 1995. Bucureşti. Timişoara. Bucuresti 8.. – Contabilitate aprofundată. Bucureşti. Ristea M. Studiu comparativ al sistemelor de contabilitate contemporane (anglo-saxon. Bucureşti.Teză de doctorat. 13. Malciu... Reglementare si practici de consolidare a conturilor. 15. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară 2007.BIBLIOGRAFIE 1. Feleagă L... Ordin nr. 14. Bucureşti.. Ristea M. ş.. 16. Editura CECCAR. 7. 2006. Editura Tribuna Economică. O abordare europeană internaţională. Editura Universitară. Popa H. 1996. Editura Intelcredo. 1996 9. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România. Editura Economică. 2005. 18. Dumitru C. 2007.. Dumitru C. 2007.. 17. continental. Bertalanffy L. 2000. 4. Sisteme contabile comparate. 12. (coordonator). 2374/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. Contabilitate consolidată. Feleagă N. Ristea M. Centrul de multiplicare al Universităţii Tehnice Timişoara. Ioanovici F. Mateş D. George Braziller. 1999. 106 . ediţia a II-a. Timişoara. Dumitrescu C. Sisteme expert în management... 48 din 14 ianuarie 2005. 2000. vol. Dima I. *** Legea contabilităţii nr. *** CECCAR – Ghiduri pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate.. 6. Din orele astrale ale Europei contabile .. Feleagă N. 10. 1993. Craiova. Cosma D. 3... Bucureşti. L. Teaciuc M. Sabău C. Bazele contabilităţii. ***IASB. New York. – Contabilitate afacerilor. 11. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României nr. 5.. Sisteme contabile comparate.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 1996. Feleaga N (2004). II. ediţia a II-a. 1999. Deva. Bucureşti. 2004. Ristea M. Oprean I. islamic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful