PROIECT COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

Indicativ CR 6

Contr.nr.455/2010 Faza 1: Redactarea I

Elaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI S.C. PROVEST PROIECT S.R.L.

NOTA: 1. Prevederile tehnice din Capitolele 8 si 9 din proiect au fost doar actualizate faŃă de versiunea din 2006 având în vedere faptul că, în prezent, se află în derulare elaborarea reglementarii tehnice: Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie 2.Prevederile proiectului sunt corelate cu prevederile proiectului codului P 100-1 (document aflat în revizuire).

martie 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului 1.2. RelaŃia cu alte norme 1.3. DefiniŃii principale 1.3.1. Tipuri de zidării 1.3.2. Mortare. 1.3.3. Elemente pentru zidărie 1.3.4. PereŃi din zidărie 1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.4.1. NotaŃii 1.4.2. UnităŃi de măsură 1.4.3. Lista tabelelor 1.4.5. Lista figurilor 1.5. Documente normative de referinŃă

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinŃe fundamentale 2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) 2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea 2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice 2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă 2.2.3. CondiŃia de stabilitate. 2.2.4. CondiŃia de rigiditate 2.2.5. CondiŃia de ductilitate 2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie 2.4. Variabile de bază 2.4.1. AcŃiuni 2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor 2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor 2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei 2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) 2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS)

CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie 3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie 3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie 3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice 3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice 3.1.2.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului 3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată 2

3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie 3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie 3.2. Mortare 3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie 3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie 3.2.3. ProprietăŃile mortarelor 3.2.3.1. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie 3.2.3.2. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar 3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului 3.3. Beton 3.3.1. GeneralităŃi 3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA 3.3.3. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA 3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee, scări şi infrastructură). 3.4. OŃeluri pentru armături 3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei

CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei 4.1.1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei. 4.1.1.1. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.2. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei 4.1.1.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare 4.1.1.2.1. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal 4.1.1.2.2. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare 4.1.2. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei. 4.1.2.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ - ε) 4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei 4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal 4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal 4.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei 4.3. Durabilitatea zidăriei 4.3.1. GeneralităŃi 4.3.2. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4.3.2.1. CondiŃii de microclimat de expunere 4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei

3

Zidăria armată (ZC.3. PereŃi de subsol 5.2. Dimensiuni maxime în plan 5.2.1.3. Tipul planşeului 5.2. OŃel pentru armături 4. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale 5.2.2. Criterii de regularitate structurală 5.1. Structuri cu pereŃi rari 5.2.3. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5.4.1.1.2. Elemente de legătură pentru pereŃi 4.2. Durabilitatea betoanelor 4.3. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale 6.2.2.2. 2.2. 6.2.4.1.2.1.3.1.2.1. Zidăria nearmată (ZNA) 5.4.1.5.5.7.1.3.5. Excentricitate din alcătuirea structurii. Eclise.1. Principii generale de calcul 6.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali 6.3.1.6.3.3. Alegerea tipului de zidărie 5.4. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie CAPITOLUL 6.3.2. Dimensiuni maxime în elevaŃie 5. ZIA) 5. Separarea clădirii în tronsoane 5.2. PoziŃionarea golurilor mari în planşee 5.5.1.3.3. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie 5.4. Planşee la infrastructură 5.3.3.2.2. Mortar 4.4.1.2.1.3.2.2.5. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.2.3.2.2.2. Straturi de rupere a capilarităŃii 4. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului CAPITOLUL 5. Modelul de calcul pentru încărcări verticale 6. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.4. Calculul structurilor la încărcări verticale 6.3. Alegerea sistemului de pereŃi structurali 5.1 Structuri cu pereŃi deşi 5.1.2.2. ZC+AR.1.5. Elemente pentru zidărie 4.2. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5.1.2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE CLĂDIRILOR CU 5.3.2.2.3. Supante. Socluri 5.3.1.2.4.4.4. Şarpante 5.2. scoabe şi corniere 4. FundaŃii 5. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.3.4.2.4. console 5.1. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI DIN ZIDĂRIE 6.3. Grosimea pereŃilor de zidărie 5. Proiectarea preliminară a infrastructurii 5. Goluri în pereŃii structurali din zidărie 5.3.3.4. ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) 4 .1. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat 5.

Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6.2. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.6. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.3.3.1.4.6. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median 6.3.1.6.6. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată 6.1.6.5.1.2. 6. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan 6.4.2.1.1.3. 6.7.1.3. 6.2.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui 6.4.8. Modelul de calcul 6.2. betonului şi armăturii.3.6.1.6. Metoda forŃelor seismice statice echivalente 6.6.4.2. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată 6.1.6.2.1.2.4. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice 6. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 5 . 6.5. 6. Ipoteze de calcul 6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale.CondiŃii generale de calcul 6.4.1.6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) 6.6. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6.6.6.8. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali 6.1.4. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali 6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată 6.6.2.6. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie 6.3.1.6.Metoda de calcul 6.4.4.6.6.4. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii 6.2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) 6.6.3. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) 6.6.2.CondiŃii generale de calcul 6. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui 6.1.1.5.1.2.6.2.3.6.2.6.2.1.6.2.6.6.1.6. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare 6.3.1.1.1.1. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) 6.4.6. Calculul planşeelor 6. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali 6.2.3. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal 6.3.4.1.1.4. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm 6. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui 6.3.4.1.6.3. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale 6.2.2. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate 6. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei.2.4. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată 6.2.2.1.1.6. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor 6.5.8.3.3.5. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan.3.2.1. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns 6.6.4. 6.Modelul de calcul.1. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6.3.3. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre 6.6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice 6.

3. Planşee la infrastructură .2.2.2.2. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare 7.2.1. Prevederi constructive referitoare la planşee 7.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8.2.1.2.3.1.1. Perioada de priză 8.2.2.1.1.2. FundaŃii 7.1. Materiale 8.1.2.2.2.3.1.2.1.1. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri.1.2.1. Prevederi constructive referitoare la centuri 7. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat 7.8.3.1. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie 7. Verificarea cerinŃei de ductilitate CAPITOLUL 7.Utilizarea apei calde la preparare 6 .2.2.3. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat 7.1.2.2.3.2.1.2.2.1.4. Socluri 7. 7.4.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan 6.8. Prevederi generale 7. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) 7.3.3.1. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE 7.1. 7. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA). 7.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă).2.2. Metode şi timp de preparare 8.2.Prepararea materialelor 8. Verificarea cerinŃei de stabilitate 6.2. Prevederi generale 7.3.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier.3. PereŃi de subsol din beton simplu 7. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă 8.2.4.2. PereŃi de subsol 7.1.ConŃinut de clor 8.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.2.1.3.7. Prevederi constructive privind suprastructura.1. Armături 8.2.1.2. Generalitati 8.2.2. 7.1.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rigiditate 6.4.3.2.5.2. manipulare si depozitarea materialelor 8.2. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali 7.3.6.3.3. Armarea zidăriei în rosturile orizontale 7.3.1. GeneralităŃi 8.2.1.2.2.1.1.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor 8.3.2.2.3.8.6.3. Acceptare. Materiale pentru structură 7.1. Prevederi constructive privind infrastructura 7.1.1.1.3.Aditivi 8.1.3. HidroizolaŃii la infrastructură 7.8. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee 6. 7.3. Dozare 8.

2.2.3.8.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului. Executarea zidăriilor 8.2.1.2. Rosturi .3.6. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor.4.3. Incărcarea zidăriei 8.5.GeneralităŃi 8.4.4. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie 7 . Alte detalii de execuŃie 8. 8.3.1. Controlul executiei 9.3. TiranŃi din oŃel şi accesorii 9. Controlul proiectarii 9.6.4.6. 9.4. Rosturi de mortar care permit deplasări 8.4.4. ProtecŃia zidăriei 8.6.4. Zidărie confinată 8. ProtecŃia împotriva îngheŃului 8.2.GeneralităŃi 8. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) 8. Legăturile pereŃilor 8.3.4.4. Montarea armăturilor 8.3. 9.2.6.2. Valorile coeficientului seismic cs 2.4.1.4. ProtecŃia zidăriei nou executate 8. ANEXA A 1.1.2.5.3.3.3.4.3.1.3.2.2.4. GeneralităŃi 8.2. Abateri limită 8.2. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei 8.6.2. InălŃimea zidăriei 8.3.1.2. Rostuire la zidărie existentă 8.2.5.2.4. Utilizarea mortarelor predozate 8.

Zidăria armată vertical şi orizontal. stabilitate. Se recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate pe baza unei analize de tip "cost-beneficiu" care să Ńină seama de costul total probabil al construcŃiei pe durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare. (5) Nivelurile de siguranŃă rezultate din calculul şi prevederile constructive acest Cod constituie niveluri minime de calitate în sensul Legii nr. PREVEDERI GENERALE 1. rigiditate şi ductilitate ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi la durabilitatea acestora. (4) Prezentul Cod nu conŃine prevederi referitoare la rezistenŃa la foc a părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. industriale şi agrozootehnice sau ale părŃilor acestora. • zidărie confinată (ZC). 8 . • zidărie cu inimă armată (ZIA). Alte cerinŃe. definite la 1. proiectantul poate adopta măsuri suplimentare pentru obŃinerea unor niveluri de asigurare superioare. La solicitarea investitorului. Figura 1.10/1995. aliniat prevederilor standardului SR EN 1996-1-2.1. Aceste prevederi vor face obiectul unui volum separat. pereŃi de zidărie înrămată în cadre din beton armat/oŃel (ZIC) şi pereŃi nestructurali din zidărie pentru toate tipurile de clădiri. Domeniul de utilizare şi scopul Codului (1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie. indicativ CR6 stabileşte cerinŃele şi condiŃiile minime pentru alegerea materialelor.1 Tipuri de alcătuire pentru pereŃi din zidărie armată (a) Zidărie confinată (b) Zidărie cu inima armată NOTĂ.3. prin tema de proiectare. calculul şi detalierea constructivă pentru: • • clădiri cu pereŃi structurali din zidărie.: • zidărie simplă/nearmată (ZNA). De asemenea nu face obiectul prezentului Cod zidăria executată cu elemente pentru zidărie recuperate din demolări. realizate cu următoarele tipuri de alcătuire. nu constituie obiectul acestei părŃi a Codului. (2) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile. cele privind izolarea termică şi acustică. • zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR). (3) Codul se referă numai la cerinŃele de rezistenŃă.1.CAPITOLUL 1. de exemplu. executată cu elemente pentru zidărie cu forme speciale şi zidăria precomprimată nu fac obiectul prezentului Cod.

în textul prezentului Cod. prevederile Codului au caracter orientativ. conformitatea cu normele europene este recunoscută prin existenŃa marcajului CE. În cazul clădirilor cu alcătuiri neuzuale sau care sunt destinate unor funcŃiuni speciale. satisfac cerinŃele specifice pentru zidăriile din zonele seismice date în prezentul Cod şi în Codul P100-1. prin care vor fi stabilite domeniile şi condiŃiile tehnice de folosire. • (8) Prevederile privind execuŃia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să se indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcŃii şi nivelul calităŃii execuŃiei pe şantier. • NOTĂ.00 m şi înălŃimi de 6. clădiri tip "hală/sală" cu deschideri şi înălŃimi moderate (de regulă. (9) CondiŃiile speciale pentru execuŃia lucrărilor în situaŃii particulare (condiŃii de temperaturi extreme.00 ÷ 8.etc. În această categorie se vor încadra: arcele. care îndeplinesc următoarele două condiŃii: • sunt conforme cu normele europene asimilate ca norme naŃionale (SR EN) şi cu Anexele NaŃionale la acestea. etc. clădiri agrozootehnice. rezervoarele.00 m) pentru săli de gimnastică. (10) Prevederile Codului se aplică numai structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie realizate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. clădiri pentru învăŃământ şi ocrotirea sănătăŃii. (11) În cazul structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie executate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. Aceste elemente şi mortare vor fi utilizate numai pe baza unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România. caiete de sarcini. care nu satisfac una dintre cerinŃele de la (10). specificaŃii) în conformitate cu prevederile Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie. (12) Prevederile prezentului Cod vor fi aplicate numai dacă condiŃiile de calitate şi valorile caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate ale materialelor componente şi ale zidăriilor realizate cu acestea sunt stabilite din următoarelor categorii de informaŃii: 9 . industriale şi agrozootehnice enumerate la (7). ateliere. Notă. etc) vor fi menŃionate obligatoriu în documentaŃie (planuri. coşurile de fum. prevederile Codului au numai caracter orientativ. creşe. (în curs de elaborare). acest document va fi denumit precurtat Codul de practică. internate.00 ÷15. alte clădiri cu funcŃiuni similare (hoteluri. fabricate în Ńară sau din import. zidării care se încarcă prematur. precum şi planşeele mixte cu corpuri de umplutură ceramice sau din beton. depozite. moteluri. . cu deschideri maxime de 9. cămine. zidurile de sprijin. CondiŃiile de calitate şi caracteristicile respective se referă la elemente şi/sau mortare considerate individual precum şi la zidăriile executate cu acestea. alte tipuri de clădiri social-culturale care nu necesită spaŃii libere mari şi care au funcŃiuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării). cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare. (7) Structurile cu pereŃi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: • clădiri etajate cu înălŃime până la P+4E inclusiv: locuinŃe.). etc. Pentru simplificarea redactării.(6) Prevederile prezentului Cod referitoare la proiectare clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se vor aplica numai pentru clădirilor civile. produse în Ńară sau din import. sau cu alte norme din România privitoare la condiŃiile de calitate şi/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv cerinŃele de durabilitate).

• • • • • încercări efectuate de producător. este precizat tipul încercărilor şi al datelor furnizate de încercări: încercări statice/cvasistatice/dinamice. (15) În lipsa datelor fundamentate ştiinŃific. 10 . aşa cum se menŃionează la (12). (14) În cazul elementelor pentru zidărie. lemn) se vor folosi reglementările specifice enumerate la 1. încercări efectuate conform standardelor europene (EN) pentru produse similare. se vor folosi valorile forfetare ale caracteristicilor mecanice ale materialelor componente şi ale zidăriei stabilite prin prezentul Cod. prin produse similare se înŃeleg. de regulă. prevederile Codului vor fi completate cu cele ale reglementărilor specifice privitoare la alcătuirea de ansamblu. (2) Pentru proiectarea părŃilor de construcŃie din alte materiale (beton armat.2. metal. se va face numai în următoarele condiŃii: • • • este cunoscută metodologia de testare şi de interpretare a rezultatelor: de exemplu. în laboratoare recunoscute. actualizate pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN).1 şi SR EN 771-4 şi cu procedeele menŃionate în acestea. efectuate în cadrul unui proiect sau existente într-o bază de date din străinătate. şi care sunt puse în operă.5 Documente normative de referinŃă (3) În cazul clădirilor situate pe terenuri de fundare dificile. testate conform standardelor europene (EN). date relevante din agrementele tehnice eliberate de autorităŃile competente din România pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN). în condiŃii de calitate similare cu nivelul mediu al manoperei din România. grosimii pereŃilor interiori şi exteriori ai elementelor cu goluri verticale. etc. aceiaşi profilaŃie a feŃelor verticale de capăt (în cazul elementelor cu îmbinări tip "nut şi feder"). etc. conform cerinŃelor standardelor SR EN 771. în laboratoare recunoscute din Ńară sau din străinătate. conformitatea / neconformitatea cu procedeele stabilite prin SR EN. valori medii sau caracteristice. obŃinute din una dintre sursele menŃionate la (12) în condiŃiile de la (13) şi (14). la dimensionarea şi la detalierea constructivă a clădirilor din zidărie şi a elementelor acestora. volumului de goluri. 1. compoziŃia şi procedeul tehnologic de producŃie. în cazul unor proiecte concrete. alcătuite cu materiale care satisfac cele două condiŃii de la (10). informaŃii existente în baza de date naŃională. elemente având valori apropiate ale dimensiunilor. furnizorul (importator/producător) confirmă că produsul respectiv are proprietăŃi similare/identice cu cel încercat în ceea ce priveşte materiă primă. RelaŃia cu alte norme (1) Codul tratează prevederile speciale relative la proiectarea seismică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi a elementelor nestructurale din zidărie în corelare cu prevederile din Codul de proiectare seismică P100-1. pentru proiectarea clădirilor cu structuri şi/sau părŃi/elemente de construcŃie din zidărie.. de exemplu. (13) Folosirea datelor stabilite prin încercări. informaŃii existente într-o bază de date recunoscută din străinătate pentru produse similare.

Mortarele pentru zidărie. DefiniŃii principale 1. zidăria cu inimă armată. nisip şi apă sunt definite de SR EN 998-2 prin: • ConcepŃie mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziŃie şi metodă de obŃinere este aleasă de producător în vederea obŃinerii caracteristicilor specificate (concept de performanŃă). 11 . pietriş monogranular . zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale. executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic. Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de zidărie. sunt prevăzute armături în cantităŃi suficiente. mortar de reŃetă pentru zidărie: mortar produs conform proporŃiilor predeterminate. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având spaŃiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat. Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la care. înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel.3. nisip. Amestecul se realizează cu o consistenŃă redusă . mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) : mortar pentru zidărie fără caracteristici speciale. nu vor luate în considerare pentru preluarea solicitărilor verticale şi seismice Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat pe verticală (stâlpişori) şi pe orizontală (centuri).1. conform prezentului Cod. Elementele de confinare şi armăturile prevăzute constructiv. • • • • 1. ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcŃie de proporŃiile stabilite ale constituenŃilor (concept de reŃetă).2. alcătuite din liant.1.şi apă. mortar pentru zidărie pentru straturi subŃiri (T) : mortar performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată - • Caracteristici şi utilizare: - • Mortar-beton (grout): amestec de ciment. din oŃel sau din alte materiale cu rezistenŃă semnificativă la întindere. în rosturile orizontale. turnate după executarea zidăriei.tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălŃime.3. în scopul creşterii rezistenŃei la forŃă tăietoare şi a ductilităŃii peretelui.3. Tipuri de zidării • Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conŃine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată .cum sunt zidăria confinată. cu legături mecanice între straturi.de dimensiunea unui bob de mazăre . cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări. Mortare.

PereŃi din zidărie • Perete structural: perete destinat să reziste forŃelor verticale şi orizontale care acŃionează. rezistenŃa medie la compresiune) pe care producătorul are convingerea că o poate atinge având în vedere precizia încercărilor şi variabilitatea procesului de producŃie. • Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcŃiei.2. greutatea proprie. acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii. greutatea obiectelor suspendate 12 . Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I . suprimarea în timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate. în anumite condiŃii. • Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oŃel.3. • Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete. sunt "pereŃi structurali" şi vor fi calculaŃi şi alcătuiŃi conform prevederilor din prezentul Cod. În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcŃie. PereŃii de zidărie care îndeplinesc condiŃiile geometrice minime date la par. Elemente pentru zidărie • Valoare declarată : valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu. cu care conlucrează la preluarea forŃelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităŃii acestuia.1. contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice. care nu face parte din structura principală dar care. RezistenŃa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenŃa la compresiune corespunzătoare fractilului de 5% al distribuŃiei statistice a rezistenŃei la compresiune.3. care au continuitate până la fundaŃii şi care sunt executaŃi din materialele menŃionate la Cap.5. încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor sau a cutremurului. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenŃa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≤ 5%. • • • • • 1. dar care preiau forŃele orizontale care acŃionează în planul lor. 3 şi 4. care nu sunt încărcaŃi direct cu forŃe verticale. sunt denumiŃi şi pereŃi de contravântuire.4. Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitările provenite din interacŃiunea cu cadrul în situaŃia de proiectare seismică. în planul său. RezistenŃa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenŃelor la compresiune ale elementelor. pereŃii paraleli cu direcŃia elementelor principale ale planşeului. RezistenŃa standardizată la compresiune a elementului : rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenŃa echivalentă a unui element "uscat în aer" cu lăŃimea de 100 mm şi înălŃimea de 100 mm.3. în principal. Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări: greutatea proprie. greutatea obiectelor suspendate pe perete.

dată de încărcările perpendiculare pe perete →6. C clasa de rezistenŃă la compresiune a betonului →3.(1). emk excentricitatea finală la 1/2 din înălŃimea peretelui →6.1.1.4.3. Apl aria planşeului unui etaj→5. dată de încărcările perpendiculare pe perete →6. Aasc aria armăturii din stâlpişorul comprimat →6.2.3.2.2. Azc aria zonei comprimate la compresiune excentrică pentru un perete de ZNA →6.(1).6.2. (4).2.1.2.(1).T.3..2.- încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor. dp lăŃimea diagonalei active a panoului de zidărie înrămată dr deplasarea relativă de nivel a clădirii →6. ehm excentricitatea la 1/2 din înălŃimea peretelui. Aw aria secŃiunii orizontale a peretelui → . dpilastru distanŃa între axele pilaştrilor de rigidizare →6.2.I) →6.6.(1).2.6.(2).2.(2)..1.1.2.1. ei0 excentricitatea datorată încărcărilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete →6.3. as aria armăturii /unitatea de lungime din stratul median al ZIA →6.net aria netă totală a pereŃilor pe una din direcŃiile principale ale clădirii →5. NotaŃii Simbolurile specifice.6. Abc aria betonului comprimat dintr-un stâlpişor →6.2.4.(3).2.6.2. A aria secŃiunii transversale a unui element →6.(2). Az.3.1.1. Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului →4.2) excentricitatea de aplicare a încărcărilor din planşee pe un perete →6.6.6.2.3. di (i=1.2.1.2.6..2.2.1. Dp lungimea diagonalei panoului de zidărie înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel ea excentricitatea accidentală a forŃelor verticale →6. ehi excentricitatea la partea superioară/inferioară a peretelui.(7).(1).(1).1.(6).6.1.1.6.1.2.1. Asw aria armăturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forŃei tăietoare →6.2.3. 13 ..3. utilizate în acest Cod pentru structuri din zidărie sunt: a1 distanŃa de la capătul peretelui până la cea mai apropiată extremitate a reazemului care transmite forŃa verticală →6.5.6.6.2.3. a cutremurului şi a vântului (în cazul panourilor de faŃadă). ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui →6.(1).(2) bactiv lăŃimea activă a tălpii unui element compus (L.6.1.1.2.(1).(1).2.3.1.. NotaŃii.(4).6. ag valoarea de proiectare a acceleraŃiei seismice a terenului →5.(1).2.4(5).4.(3).3. dRG distanŃa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R) →6.4. 1.(1). ek excentricitatea datorată curgerii lente→6.2.2.2.2. unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.2.1.(6).2. Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurtă durată al zidăriei simple →4.2.1. Aef aria peretelui efectiv încărcată cu forŃa concentrată →6.(2) As aria de armătură întinsă din stâlpişori →6.4.(4).6. dependente de material.8. Ab aria pe care se aplică forŃa concentrată →6.1.1.6..(1).3.(3).3.(1).

2 (1).1.1.3.4(1).1.1.1.6..2 (1).(3). fmed rezistenŃa unitară medie la compresiune a elementelor pentru zidărie.1.1. fxd1 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4.(1).1..(5) fcd* valoarea de bază a rezistenŃei de proiectare la compresiune a betonului →6. în planul peretelui → ..1.. fy limita de elasticitate a oŃelului → . fkh rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal.3.1.1. coeficient de corecŃie pentru rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei fδ →4.(5). fvd0 rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →6.(1).6..1.3.1. fbh rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie paralel cu faŃa rostului orizontal.1.1..2.1.(2). fk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei →4.. fd rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei →4.3.1. fxd2 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale→4.(2).3.2.(4).. în planul peretelui → .1.1..6.3.1.1..(2).1.1.(2).2. Ez.4.. fbok rezistenŃa unitară caracteristică de aderenŃă a armăturii →4.4.2.(1).(6).3. 14 . în planul peretelui →3.1.3.3.EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4.(8). fm rezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului → 3.2.6.1. fmbk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul median al pereŃilor din zidărie cu inimă armată→3.2 (1). fvd rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei →4...1.. fvk0 rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →3.1.(7).2.(3).1.1.2.(6).3.3.1.3. fcd rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului → 6.1.1.(1). normal pe faŃa rostului orizontal →4.1.3. fysd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.3.4.1.1.1(1).(5) fck rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a betonului →3.(7).1.. fx1 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale →4..1. fxk1 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4.2.1.1.1.3.ld modul de elasticitate longitudinal de lungă durată al zidăriei simple →4.3.1.1.3.1.(1). fbo rezistenŃa unitară de aderenŃă a armăturii→4.5.2 (1).1... fdh rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal. fyd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturii din stâlpişori/stratul median al ZIA →6.1.3.2.1. fb rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe faŃa rostului orizontal →3. fxk2 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale →4..1. fvk rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei →4.2.1. fx2 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale →4.1.(1).6.

5.2.6.6.2.(3).6.(1).(2).3.(3).2.(7).6.6.(2).2.5.3.5. htot înălŃimea totală a peretelui structural →6. lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare →6.1.forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o proeminenŃă peste ultimul nivel al unei clădirii →6.2.(2).2. Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple →4.(2).1.(1). dată de forŃa Sniv în secŃiunea de reazem a planşeului pe peretele "i"→6.3. FRd3(zic) rezistenŃa de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6.(2). het înălŃimea etajului →5.2.(3).5.2. Lc deschiderea unei console de beton încastrată în zidărie →5.1.3. hef înălŃimea efectivă a peretelui →6.Fb . m masa totală a clădirii supusă acŃiunii seismice →6.2.3.2. Lef lungimea efectivă de preluare a forŃei concentrate →6. 15 .3. h înălŃimea liberă a peretelui→6. L dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia forŃei seismice de proiectare →5.4.1. hgol înălŃimea golului din zidărie →5.2.6. Ho înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică forŃa concentrată →6.3.2.5.1.1. ls distanŃa între centrele de greutate ale stâlpişorilor de la extremităŃile unui perete de zidărie →6.5.(5).1. lw lungimea secŃiunii orizontale a unui perete →6.3.3.(5).(1). Ib momentul de inerŃie al secŃiunii de beton a elementelor pentru confinare →4.forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o clădire →6.1.1. Fbp .3.3. Fi reacŃiunea orizontală.6.2.(1).5. FRd(zic) rezistenŃa de proiectarea a panoului de zidărie înrămată →6. hp înălŃimea panoului de zidărie înrămată →6. lp lungimea panoului de zidărie înrămată →6.(1).2.2.6.1.3.(1).2.(3). FRd2 (zic) rezistenŃa de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6.6.2.(2).1.6.6.3.(5).2.2.5.6.1(2).(1).2. GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4.2.1.8. Iz momentul de inerŃie al secŃiunii de zidărie confinată →4. lmin lăŃimea minimă a spaletului de zidărie la o secŃiune compusă→5.1. Lv.(6).6. FEd(zic) forŃa axială din diagonala comprimată a panoului de zidărie înrămată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare →6.1.1.(5) Ist valoarea medie a momentelor de inerŃie ale stâlpilor care mărginesc panoul de zidărie de umplutură →6.et forŃa de lunecare verticală între inima şi talpa unui perete compus pe înălŃimea etajului →6. Ii momentul de inerŃie al secŃiunii ideale a peretelui →6.3.5(6).1.2.2.(6).1.5.2.(6). K constantă referitoare la rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei →4.6.2. mp masa proeminenŃei peste ultimul nivel al unei clădirii →6.3.(5).1.2.(2).(1).(6).2.1. FRd1(zic) rezistenŃa de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale a panoului de zidărie înrămată→6.(1).(4).3.

3. Mhi momentul încovoietor la nivelul planşeului.(6).(2).3.3.(1).T.6.M** rezistenŃa medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2 → 3.2.1.1.1.1.2.(2). Mhm momentul încovoietor la mijlocul înălŃimii peretelui dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6.3.4.2.6. te grosimea pereŃilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.3. nniv numărul de niveluri peste secŃiunea de încastrare a pereŃilor structurali →5.1.(3).i) rezistenŃa de proiectare la încovoiere cu forŃă axială a secŃiunii ideale de zidărie nearmată →6.1.6. din încărcări neseismice →6.8.2.2.6.(1). NRd rezistenŃa de proiectare a peretelui la forŃă axială →6. ti grosimea pereŃilor interiori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.2. NRd(l) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială pe unitatea de lungime a peretelui dreptunghiular →6.1. 16 .1. dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6.2.(1).4.6. MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui.1.(2). MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.(4).3. t grosimea peretelui de zidărie →5. ph încărcarea orizontală uniform distribuită perpendicular pe o fâşie de perete →6.3.2.6.2.1.(5).4.(4).(4).2. pmax/min valorile extreme ale forŃei sesimice aplicată la nivelul unui planşeu →6.1.6.1. MX1÷MX5 clase de expunere la condiŃiile de mediu →4.4. nech factor de echivalenŃă între zidărie şi beton →6.(4) tf grosimea unei tălpi a peretelui cu secŃiune compusă (I.3. q factorul de comportare conform P100-1 →6.2.(5).3.1.(1) p% densitatea pereŃilor structurali raportată la aria planşeului →5.4.2.(6).6.(4). MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.(1).3.2.(6). Sniv forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul unui planşeu →6.2.6.(1).(6).2.5.(1) .2.2.2.3.1.3.(5).(4).3.(2). MRd (zna.2.2.(2).(4).6. MRxd2 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile orizontale→6.3.1.5.1.2 (1).2. MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări seismice→6.(3).2. NSd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete→6.2.6.3. Si momentul static al secŃiunii ideale a tălpii unui perete compus →6. MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări seismice →6.2.5.1.(1).2. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa la lunecare verticală →6. MRxd1 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale →6. MRd rezistenŃa de proiectare la încovoiere în planul peretelui→6. MRd(As) rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişori →6.4.(1). Minf momentul încovoietor în secŃiunea de la baza etajului pentru care se calculează lunecarea verticală →6.5.2.6. s distanŃa pe verticală între armăturile din rosturile orizontale (Asw) →6.2. NEd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete în gruparea seismică →6.4.6.L) →6.(4).8.1.(6).4.

VRd3 rezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.1.6.(1).6.2.1.(3) 17 .3.6.5.4. VRd rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare→6.3.6. VLhd capacitatea de rezistenŃă la forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse →6.4.3. αts coeficient de dilatare termică al oŃelului→3. VRd1 rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a panoului de zidărie confinată →6. valoarea de proiectare a forŃei tăietoare determinată prin calculul în domeniul elastic liniar pentru gruparea seismică de încărcări →6.6.4.6.6.(1).5.(3).4. α coeficient pentru calculul forŃei de rupere prin lunecare în rost pentru panourile de zidărie înrămată →6.1. VR capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul →6.(2).5.2.6. VRd2 rezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpişorul comprimat →6.(3).3.3.1.(1).(5).(1).3.1.3.tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată→6. tp grosimea panoului de zidărie înrămată →6.2. VRdb rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA →6.(2).(7). αtz coeficient de dilatare termică al zidăriei → 4.6.3.(5) yzc distanŃa de la centrul al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale de zidărie →6.(1).8.2.3.(1).3.2. xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru peretele dreptunghiular din ZNA →6.3.5.4.6. yG distanŃa de la centrul de greutate până la faŃa cea mai comprimată a unui perete din ZNA →6.6.5.6. β coeficient de majorare pentru încărcările concentrate →6.3. xmax adâncimea maximă a zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru zidăria confinată→6. xconvadâncimea convenŃională a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu forŃă axială pentru ZIA →6.3.6.5.2.2.(5).6.6.(1).4.2.4. ySC distanŃa de la fibra cea mai comprimată la limita sâmburelui central a unui perete din ZNA →6.1. αu/α1 coeficient de suprarezistenŃă al structurilor din zidărie →6.6.(1).(2).(3). VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median al peretelui de ZIA →6. tz grosimea totală a straturilor exterioare de zidărie la ZIA →6.8.(2).(3).3.3.6.5.4.1.(5).3.2.3. VRdz rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată →6.3. VSd forŃa tăietoare de proiectare→6.6.(6).(6). x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială rezultată din ipoteza secŃiunilor plane →6. VEd Ww modulul de rezistenŃă a peretelui →6.(5). T clasa de consistenŃă a betonului →3.6. VRdi capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a unui montant al peretelui "i" →6.4.1.(1).4.(1) γmt coeficient parŃial de siguranŃă la întindere pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3.(2).4.(7).6.1.6.(3).6.2.

1. Φi factor de reducere datorită zvelteŃii la partea superioară şi la baza peretelui →6. Documente normative de referinŃă 18 .3.6.1.1. Trimiterile → se referă la primul paragraf din text în care este folosită notaŃia respectivă.4.6.5. UnităŃi de măsură (1) În prezentul Cod se utilizează unităŃile din Sistemul InternaŃional (SI). ψ1 ψ2 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale acŃiunilor variabile → 2.3.6.1.2.2.4. variaŃia momentului încovoietor într-un perete pe înălŃimea etajului →6.1.3(1). kN/m2 (kPa) Momente (încovoietoare.1.(3) εc deformaŃia specifică în beton →6..3.(6). t Masa specifică (densitate) : kg/m3.5.(1).-ISO 1000.6. ρn factor de reducere a înălŃimii efective pentru peretele rigidizat pe contur ( n = 2÷4) →6.3. kN/m2 Masa: kg.4.(1).): kNm AcceleraŃii: m/s2 1.2.(3) γM coeficient parŃial de siguranŃă pentru material →2.2. δ coeficient de corecŃie în funcŃie de dimensiuni pentru rezistenŃa standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie →3. θ NOTĂ.6. εm1` deformaŃia specifică a zidăriei la iniŃierea deformaŃiilor plastice (???) εmu deformaŃia specifică ultimă a zidăriei→4. εus deformaŃia specifică ultimă în armătură →6.1.2.5.2.(6) coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale acŃiunilor variabile →2.(3). Φ∞ coeficient final de curgere lentă →4.3.2.4.3.3. kN/m.(3).4.1. Φm factor de reducere datorită zvelteŃei la ⅔ din înălŃimea peretelui →6.1.5.(7).(6) Φ diametrul armăturii.6.1.1.(1).3.(3).3.γmc coeficient parŃial de siguranŃă la compresiune pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3. γS coeficient parŃial de siguranŃă pentru oŃel→3.1.6.1.(6).1.2. ρ raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie →5.4. σd efort unitar normal de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform distribuită pe toată lungimea peretelui →4.(5) 1.1. (2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităŃi: • • • • • • • Eforturi şi încărcări: kN. t/m3 Greutate specifică: kN/m3 Eforturi unitare şi rezistenŃe: N/mm2 (MPa).1.2. unghiul cu orizontala a diagonalei panoului de zidărie înrămată→6. ∆M εm deformaŃia specifică în zidărie→6.3.3. de torsiune.(3).6.(2). Lista tabelelor 1.(5).2. etc. Lista figurilor 1.(2). εcu deformaŃia specifică ultimă a betonului →6.2.4.3.2.3.

Partea 19: Determinarea dilatării la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale mari pentru zidărie de argilă I.Elemente pentru zidărie din piatră artificială SR EN 771-6 . Partea 5: Determinarea conŃinutului de săruri solubile active al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-7 .Elemente pentru zidărie de silico-calcar SR EN 771-3 .(1) Documentele normative date în cele ce urmează conŃin prevederi care.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 11: Determinarea absorbŃiei de apă datorită acŃiunii capilare a elementelor pentru zidărie de beton cu agregate.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 1 : Determinarea distribuŃiei granulometrice (analiza prin cernere) SR EN 1015-2 . STANDARDE EUROPENE -EN.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Elemente pentru zidărie de argilă arsă SR EN 771-2 .Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat SR EN 771-5 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. (2) Pentru documentele normative menŃionate fără dată se aplică prevederile ediŃiilor în vigoare comunicate de MDRT I. Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 772-3 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. prin intermediul citării în text. Partea 1 : Mortare pentru tencuire şi gletuire SR EN 998-2 .Elemente pentru zidărie din piatră naturală SR EN 679 Determinarea rezistenŃei la compresiune a betonului celular autoclavizat SR EN 772-1 .SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie.2. devin prevederi ale prezentului Cod. Partea 7: Determinarea absorbŃiei de apă prin fierbere pentru ruperea capilarităŃii elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-11 .asimilate ca standarde române SR-EN I.Partea 7: 19 . piatră artificială şi naturală şi viteza iniŃială de absorbŃie a apei a elementelor pentru zidărie din argilă.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 13: Determinarea densităŃii aparente şi absolute în stare uscată a elementelor pentru zidărie (cu excepŃia pietrei naturale).Partea 2: Luarea probelor de mortar din grămadă şi pregătire încercări SR EN 1015-7 .Elemente pentru zidărie din beton SR EN 771-4 .1.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Standarde referitoare la mortare şi la încercarea acestora SR EN 998-1 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. SR EN 772-16 . Partea 3: Determinarea prin cântărire hidrostatică a volumului net şi a procentului de goluri al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-5 . SR EN 772-13 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 2 Mortare pentru zidărie SR EN 1015-1 . Partea 16: Determinare dimensiuni SR EN 772-19 . Standarde referitoare la elementele pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 771-1 .SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie.

Partea 4: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicilor deformării sub sarcină a bridelor de fixare Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Determinarea cantităŃii de aer din mortarul proaspăt SR EN 1015-9 .Partea 9: Determinarea duratei de lucrabilitate şi timpului de corecŃie a mortarului proaspăt SR EN 1015-10 . bride de fixare.Partea 17: Determinarea conŃinutului de săruri solubile din mortarele proaspete SR EN 1015-18 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Determinarea rezistenŃei la aderenŃă a armăturilor din rosturile cu mortar Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Partea 18: Determinarea coeficientului de absorbŃie a apei datorată acŃiunii capilare a mortarelor întărite I. Partea 7: Determinarea rezistenŃei la forfecare şi caracteristicile deformării legăturilor la forfecare şi legăturilor la alunecare (încercare pe două elemente pentru legăturile din rost) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.4. Partea 6: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui montate la suprafaŃă (încercare pe faŃa elementului) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 8: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicile deformării etrierelor suport 20 SR EN 846-5 SR EN 846-6 SR EN 846-7 SR EN 846-8 . Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 1052-2 . SR EN 1052-4 . Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 845-1 SR EN 845-2 SR EN 845-3 SR EN 846-2 SR EN 846-3 SR EN 846-4 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 3: Determinarea rezistenŃei iniŃiale la forfecare.Metode de încercare a zidăriei. SR EN 1052-3 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 1: Agrafe. I.Metode de încercare a zidăriei.Metode de încercare a zidăriei.Partea 11 : Determinarea rezistenŃei la încovoiere a mortarului întărit SR EN 1015-17 . etriere. Partea 2: Determinarea rezistenŃei la încovoiere.Partea 10: Determinarea densităŃii aparente a mortarului întărit SR EN 1015-11 . Partea 3: Determinarea rezistenŃei la forfecarea sudurilor în armătura confecŃionată Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.suport şi console SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 4: Determinarea rezistenŃei la forfecare Ńinând seama de umiditatea inclusă. Standarde referitoare la încercarea zidăriei SR EN 1052-1 . Partea 2: Buiandrugi SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.3. Partea 5: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui (încercare între două elemente) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.

Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. Partea 11: Determinarea dimensiunilor şi curburii buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Producerea betonului.Cod de proiectare.1 .1998 Notă. Alte standarde SR EN 1745 Zidărie şi elemente pentru zidărie – Metode pentru determinarea valorilor termice de calcul SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru construcŃii în funcŃie de comportarea la foc – Partea I : Clasificarea în funcŃie de rezultatele încercărilor de reacŃie la foc I. SR EN 1998-1 Proiectarea structurilor pentru rezistenŃa la cutremur. acŃiuni seismice şi reguli pentru clădiri Cap. Partea 13: Determinarea rezistenŃei la şoc mecanic. Reguli generale şi reguli pentru clădiri SR EN 1996-1-1 Reguli generale pentru structuri de zidărie armate şi nearmate SR EN 1996-1-2 Reguli generale . CR0 . P100-1 .Cod de proiectare a construcŃiilor cu pereŃi structurali de beton armat 6. ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition kits for use as non-loadbering walls. Conform precizărilor ASRO care însoŃesc documentele SR EN : • Utilizatorii trebuie să se asigure că sunt în posesia ultimei ediŃii şi a tuturor modificărilor. GreutăŃi specifice. AcŃiunea vântului 5.Cod de proiectare şi execuŃie pentru construcŃii fundate pe pământuri cu umflări şi contracŃii mari 7. Evaluarea acŃiunii zăpezii asupra construcŃiilor 4.SR EN 846-9 SR EN 846-10 SR EN 846-11 SR EN 846-13 Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. CODURI DE PROIECTARE 1.Cod de proiectare. NP001-2000 .9. Reguli specifice pentru clădirile de zidărie 31. Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri 3.5.6. alegere materiale şi execuŃie zidărie SR EN 1996-3 Metode de calcul simplificate pentru construcŃii din zidărie nearmată. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. încărcări din exploatare pentru construcŃii SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Partea 9: Determinarea rezistenŃei la încovoiere şi rezistenŃei la forfecare a buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Brussels . EOTA. Bazele proiectării structurilor în construcŃii 2. Partea 1 Reguli generale.Cod de proiectare seismică. greutăŃi proprii. Partea 10: Determinarea rezistenŃei şi rigiditatea consolelor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. abraziune şi coroziune a acoperirilor organice I. CR1-1-3-2005.2005 Cod de proiectare. Eurocoduri structurale SR EN 1991-1-1 AcŃiuni asupra structurilor AcŃiuni generale . NE 012/1-2007 . 21 . beton armat şi beton precomprimat. CR2-1-1. NP-082-04 .Calculul structurilor la foc SR EN 1996-2 Proiectare. • Un standard român nu conŃine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare III.

INSTRUCłIUNI 1. în condiŃiile specifice de mediu natural şi construit ale amplasamentului.Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă .. se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în acest Cod. (3) Proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. NE 012/2-2010 . diferenŃiată în funcŃie de severitatea hazardului seismic la amplasament. depinde. IV. (4) CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile proiectate conform prezentului Cod. TEHNICE GHIDURI. clasificarea. gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în documentele menŃionate la 2. NP 112-2004 . 2. 22 . Din acest motiv. pentru cerinŃa de "rezistenŃă şi stabilitate" se va face în conformitate cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0. ST 009-2005 .1. în principal. P7-2000 .Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn 4. NP 019-1997 .4. execuŃie. prezentul Cod completează Capitolul 8 "Prevederi specifice pentru construcŃii de zidărie" din Codul de proiectare seismică P100-1. beton armat şi beton precomprimat. cu prevederi de proiectare detaliate. (2) În condiŃiile naturale specifice teritoriului României.8.SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru produse din oŃel utilizate ca armături în structuri din beton 2. BAZELE PROIECTĂRII 2. de răspunsul la acŃiunea seismică (performanŃa seismică). se obŃine prin: • adoptarea unei concepŃii de proiectare de ansamblu favorabilă din punct de vedere al optimizării răspunsului seismic. pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în limitele unui efort tehnic şi economic rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii. exploatare) 5. siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) (1) Reliabilitatea cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn 3. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton. CODURI DE PRACTICĂ.1. NP 005-2005 . NORMATIVE. dacă: • • • calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0.Normativ privind fundarea construcŃiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare.1. necesare pentru realizarea nivelurilor de performanŃă seismică prevăzute de acesta.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală. CerinŃe fundamentale (1) Proiectarea clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi cu panouri de zidărie înrămată în cadre de beton armat/oŃel va urmări satisfacerea tuturor cerinŃelor (obiectivelor) investitorilor şi ale societăŃii.Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. CAPITOLUL 2.

2. CondiŃia de rezistenŃă (1) Pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. Mecanismul de disipare a energiei seismice (1) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie.2.2. pentru toate grupările de încărcări.3 ale Codului. (5) În cazul pereŃilor cu goluri care au rigle de cuplare executate integral din beton armat mecanismul de disipare a energiei seismice va lua în considerare formarea articulaŃiilor plastice în rigle în condiŃiile stabilite la Cap. asigurarea rigidităŃii spaŃiale a clădirii prin măsurile prevăzute Cap.12g măsurile constructive generale prevăzute în prezentul Cod asigură un răspuns seismic adecvat în condiŃii constructive mai puŃin restrictive.2. (1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin: • • • măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă. (3) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag =0.2. (2) Prevederile referitoare la durabilitate sunt cuprinse în paragraful 4. dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forŃelor orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice. condiŃia de rezistenŃă este satisfăcută dacă. în secŃiunile cele mai solicitate.1.3.• • dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale şi nestructurale folosind modele şi metode de calcul cât mai apropiate de comportarea reală probabilă a acestora. proiectarea şi execuŃia acestora cu respectarea tuturor prevederilor prezentului Cod şi a reglementărilor conexe menŃionate la paragraful 1. 2. 2.8. 24 g este obligatorie asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe care constă în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaŃiilor inelastice în zona de la baza montanŃilor (peste secŃiunea de "încastrare").20g.1.16g şi ag = 0. (2) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥0.6 îndeplineşte condiŃiile specificate la 6. mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice descris la (2) va fi asigurat numai pentru o parte dintre pereŃii structurali (consideraŃi elemente structurale principale -conform Codului P100-1) . 23 . CondiŃia de stabilitate.5.5.2.5. capacitatea de rezistenŃă determinată conform 6. 2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2. (4) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu acceleraŃia de proiectare ag ≤ 0. mecanismul de disipare a energiei seismice va fi ales diferenŃiat Ńinând seama de severitatea hazardului seismic din zona amplasamentului. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea (1) Durata de exploatare a construcŃiei va fi specificată în conformitate cu prevederile Codului CR0.

prin dimensionare şi detaliere constructivă. etc).3. elemente de planşeu. reducerea. a probabilităŃii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea în scară din forŃă tăietoare. 24 . în riglele de cuplare. de exemplu). oŃel. (2) Starea limită ultimă (ULS) şi starea limită de serviciu (SLS) vor fi luate în considerare pentru toate componentele. 2. sub acŃiunea cutremurului de proiectare pentru ULS.(2) Stabilitatea locală a tuturor tipurilor de pereŃi din zidărie va fi asigurată prin: • • rigidizare/prinderi conform prevederilor de la 6.3. ancore. să rămână în limitele stabilite conform Codului P100-1.(avariile rezultate să fie reparabile în condiŃii tehnice şi economice acceptabile). Pentru aceste materiale. CondiŃia de rigiditate (1) Clădirile cu structuri din zidărie şi toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. să fie satisfăcută cerinŃa de limitare a degradărilor în cazul cutremurului de proiectare pentru SLS în funcŃie de cerinŃa de performanŃă seismică prevăzută în tema de proiectare .2.. vor avea rigiditate suficientă astfel încât: • • • deformaŃiile inelastice.4. fără reducerea semnificativă a capacităŃii de rezistenŃă. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie (1) Principiile proiectării la stări limită se aplică atât pentru părŃile/elementele construcŃie din zidărie cât şi pentru elementele/subansamblurile/părŃile clădirii executate din alte materiale (beton. AcŃiuni (1) Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea clădirilor din zidărie se vor lua conform standardului SR EN 1990 şi a Anexei NaŃionale la acesta. proiectarea se va face conform reglementărilor corespunzătoare în vigoare în România. Variabile de bază 2.2. limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereŃii structurali Ńinând seama de efectele flambajului şi excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor.6. (3) SiguranŃa structurală va fi verificată pentru toate situaŃiile de proiectare specifice.4. Verificarea se va face conform principiilor generale şi a prevederilor din Codul de practică. 2.4. împingerea betonului turnat în elementele adiacente zidăriei. etc. inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi. să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile/tronsoanele alăturate. 2.). lemn). dacă este cazul.1. CondiŃia de ductilitate (1) CondiŃia de ductilitate pentru pereŃii structurali din zidărie are ca scop: • • asigurarea unei capacităŃi suficiente de rotire plastică în secŃiunile plastic potenŃiale de la baza montanŃilor şi. inclusiv cele corespunzătoare diferitelor etape ale procesului de execuŃie (elemente auxiliare care sprijină pe zidăria neînrămată / neîntărită. 2.

4. (9) Încărcările de proiectare din acŃiunea zăpezii vor fi stabilite conform Codului CR1-1-3.12 la standardul SR EN 1991-1-1 (6) CoeficienŃii pentru calculul valorilor frecvente (ψ1Q) şi a valorilor cvasipermanente (ψ2Q) ale acŃiunilor variabile (Q) se vor lua conform prevederilor din Codul CR0 (7) CondiŃiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite conform Codului P100-1. (5) ParapeŃii din zidărie de la balcoane.2. sunt necesare valorile următoarelor proprietăŃi mecanice de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei: • • • valorile rezistenŃelor unitare de rupere la compresiune.1. la forfecare şi la încovoiere .12 la standardul SR EN 1991-1-1.(2) Evaluarea încărcărilor permanente se va face conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (3) Valorile normate ale încărcărilor de exploatare (utile) pentru construcŃiile civile. 2. NA 6.4 din prezentul Cod. (10) Valorile de proiectare ale deformaŃiilor specifice din curgere lentă şi din contracŃie ale elementelor din beton armat înglobate în toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. vor fi verificaŃi pentru cea mai defavorabilă dintre următoarele încărcări perpendiculare pe planul peretelui: • • încărcarea orizontală dată în Anexa NaŃională tab. legea constitutivă σ-ε (efort unitar . loggii sau dintre spaŃiile interioare denivelate şi aticele teraselor accesibile publicului vor fi verificate pentru încărcările orizontale şi verticale date în Anexa NaŃională tab.deformaŃie specifică). (2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie conform prevederilor prezentului Cod. (8) Încărcările de proiectare din acŃiunea vântului vor fi stabilite conform Codului NP-082. valorile deformaŃiilor specifice corespunzătoare rezistenŃelor unitare de rupere.1.2. (12) Pentru stările limită de serviciu (SLS). ProprietăŃile materialelor şi produselor (1) Valorile proprietăŃilor fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor de construcŃii şi ale datele lor geometrice folosite la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. 25 . NA 6. se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (11) Valorile de proiectare pentru deformaŃiile de lungă durată ale zidăriei se vor lua conform Cap. industriale şi agrozootehnice. (10) şi (12).4. se vor stabili conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (4) PereŃii de compartimentare nestructurali din zidărie şi panourile de zidărie înrămate în cadre. deformaŃiile impuse vor fi introduse ca valori estimate (medii statistice). Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absenŃa unor reglementări naŃionale se vor lua în calcul încărcările date în Agrementul European ETAG 003/1998). vor fi stabilite conform 1.

1.2.4.0. în condiŃii de control normal.3.(10) determinarea rezistenŃelor caracteristice se va face prin încercări conform standardelor din seria SR EN 1052. cu încărcările din gruparea fundamentală şi pentru calculul cu încărcările din gruparea seismică.2.65 numai pentru verificarea siguranŃei elementelor structurale din zidărie pentru situaŃia seismică de proiectare conform SR EN 1990. forfecare şi încovoiere).2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) (1) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS).1) f f zd = zk γ M (2) Valorile coeficientului de siguranŃă γM se vor lua conform art.12g.1.2. (pentru ULS) şi conform art. (2) Prin excepŃie de la prevederile de la (1).2 pentru toate solicitările. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd). coeficientul parŃial se va lua γM = 1.. lemn) vor fi luate conform reglementărilor specifice valabile în România. (3) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei reprezintă valori medii statistice.2.(10) ÷(12).2.4. (pentru SLS). (2. oŃel.4.şi cu mortar pentru straturi subŃiri (T).1.1.6. stabilit în mod diferenŃiat în funcŃie de: • • • • starea limită la care se face verificarea.2. cu mortar de uz general pentru zidărie (G) mortar performant sau de reŃetă.2. art. pe baza datelor declarate de producător în condiŃiile precizate la 1.3. (2) Pentru zidăriile care satisfac cerinŃele de la 1.4.4. 2.(11) valorile caracteristice ale rezistenŃelor vor fi stabilite prin agrementele tehnice respective. calitatea execuŃiei. 2.(10)÷(12) (4) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor celorlalte materiale (beton.1.3.1. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor (1) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor vor fi stabilite din datele obŃinute conform 1. În cazul zidăriilor menŃionate la 1. în cazul zidăriilor cu elemente pentru zidărie din categoria I din argilă arsă şi din BCA. pentru toate tipurile de solicitări (compresiune.1. 26 . 2. (3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei se obŃin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient subunitar.4. Aceste valori se vor obŃine şi se vor declara pe baza informaŃiilor obŃinute conform 1.2.(10) ÷(14). coeficientul parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2.3.3. acceleraŃia seismică de proiectare (pentru SLU la gruparea seismică de încărcări) calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului. în cazul clădirilor amplasate în zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag ≤ 0. se obŃin prin împărŃirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parŃial de siguranŃă pentru material γM ≥ 1.4.

cu efectele încărcărilor din toate grupările.0 pentru toate celelalte elemente structurale şi nestructurale şi pentru zidăriile înrămate. Elemente pentru zidărie 3.SR EN 771-4. elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat .65. (7) Controlul redus va fi luat în considerare la proiectare.(3) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). (5) CondiŃiile de control normal şi de control redus sunt stabilite în Codul de practică (6) Pentru clădirile din zidărie care fac obiectul prezentului Cod.SR EN 771-1.2. pentru care nu sunt satisfăcute toate cerinŃele SR EN 998-2. executantul şi investitorul vor asigura toate condiŃiile necesare pentru efectuarea activităŃilor de control normal astfel încât nivelul de siguranŃă realizat la execuŃie să fie cel proiectat. şi prin Codul P100-1. lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare. oŃel. prin utilizarea coeficientului γM = 3.2. sunt stabilite prin acest Cod. Reducerea coeficientului γM prevăzută la (2) pentru clădirile amplasate în zonele cu ag ≤ 0.4. valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2.12g nu se aplică în acest caz. corespunzătoare standardelor europene asimilate în România (SR EN): • • elemente pentru zidărie din argilă arsă .1.3. pentru fiecare dintre categoriile de elemente menŃionate la (1). (3) Prevederile acestui Cod au numai caracter orientativ pentru zidăriile executate cu: 27 .5. prin tema de proiectare.1. 2.50 pentru pereŃii structurali şi nestructurali şi pentru zidăriile înrămate din construcŃiile din clasele de importanŃă-expunere III şi IV.2 şi/sau γM = 2. care rezultă prin utilizarea coeficienŃilor γM = 1.5. • γM = 1. numai la cererea specială a investitorului.1. consemnată în tema de proiectare. în condiŃii de control normal. γM = 2. în clasele de importanŃă-expunere I şi II. şi numai în condiŃiile acceptate prin Codul P100-1.1) în care valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua: • γM = 1. (2) Domeniile şi condiŃiile de utilizare precum şi principiile de proiectare şi regulile de aplicare specifice. CAPITOLUL 3. cu efectele încărcărilor din toate grupările. (8) Valorile coeficienŃilor parŃiali γM pentru celelalte materiale (beton. (4) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). Tipuri de elemente pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie executate cu următoarele categorii de elemente pentru zidărie. MATERIALE 3.0. pentru zidăriile alcătuite din orice categoriei de elemente pentru zidărie şi /sau de mortare. şi pentru toate construcŃiile la care. proiectantul. se prevede această cerinŃă.0. valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 3. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) (1) Valorile de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) se vor calcula cu relaŃia (2. în cazul zidăriilor alcătuite cu elemente pentru zidărie categoria II din argilă arsă şi din BCA şi/sau cu mortare preparate la şantier. în condiŃii de control redus.

3.2.1. elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) EN 771-3.• • • • elemente pentru zidărie din silico-calcare . elemente pentru zidărie din piatră artificială .1. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice (1) În conformitate cu prevederile SR EN 1996-1-1 elementele pentru zidărie se grupează în funcŃie de valorile următorilor parametri geometrici: • • • • volumul golurilor (% din volumul brut).grosimea peretelui interior (2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcŃie de caracteristicile geometrice se va utiliza pentru: • • determinarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei conform art.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri A. elemente pentru zidărie din piatră cioplită – SR EN 771-6. grosimea cumulată a pereŃilor interiori şi exteriori pe fiecare direcŃie (% din dimensiunea elementului pe direcŃia respectivă). conform prevederilor specifice din standardelor SR EN menŃionate . a. grosimea minimă a pereŃilor interiori şi exteriori (mm). a condiŃiilor de utilizare şi a unor parametri de calcul pentru elementele respective conform Codului P100-1 şi acestui Cod. în absenŃa acestora. Gruparea elementelor pentru zidărie 3.1. volumul fiecărui gol (% din volumul brut).aria golului de manipulare.2. (2) Conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 furnizorul (producător / importator) trebuie să declare categoria în care se încadrează elementul.1.aria golului curent te .SR EN 771-2.1.grosimea peretelui exterior.2. Figura 3. ti . SR Zidăriile cu aceste elemente se vor proiecta pe baza reglementărilor specifice aprobate conform legislaŃiei din România sau. în România se vor folosi numai elemente din argilă arsă sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2 conform SR EN 1996-1-1 cu proprietăŃile din tabelul 3. 3.1.3. conform 1. (3) Pentru execuŃia tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. în funcŃie de probabilitatea de nerealizare a rezistenŃei la compresiune specificată de producător..2. stabilirea domeniului. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice (1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii.4.1.1.3. (4) 28 .SR EN 771-5.

12g ag≥0. pot fi folosite şi alte elemente încadrate în grupa 2: cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială (cu pereŃi subŃiri . Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.grosimea pereŃilor interiori 6 mm≤ ti <10 mm.3a.12g ag≥0. legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto-plastic cu ductilitate limitată • (6) Pentru elementele care satisfac prevederile geometrice de la (4) şi (5) de mai sus dar pentru care legea σ-ε a zidăriei. prin excepŃie de la (4).plastic cu ductilitate limitată (fig. (5) În condiŃiile specifice de proiectare şi de execuŃie stabilite prin acest Cod şi prin Codul P100-1. . cu εu ≈ ε1 conform fig 4.16g ag ≤ 0.5 (% din volumul brut) total goluri de manipulare până la 12. aria unui singur gol ≤1200 mm2.4.grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiŃii: • geometria blocului respectă următoarele cerinŃe: . pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. .Tabelul 3.volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului. .3a ÷ 4. ≤45 Volumul fiecărui gol fiecare din golurile multiple ≤ 2 ≤ 12.1. se vor aplica prevederile de la 4. Grupa 1 Grupa 2 Elemente din argilă arsă Argilă arsă cu goluri verticale & BCA Volumul total al golurilor ag ≤ 0. legea constitutivă σ .16g ≤ 25 (% din volumul brut) >25.12g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc fără nici o limitare.2. astfel: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.16g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc după cum urmează: - elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafaŃa ≤ 1000 mm2 elementele din grupa 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: procentul de goluri ≤ 45%.1 vor fi utilizate în România.3c) .1 29 . grosimea pereŃilor exteriori ≥ 12 mm (în zona eventualelor şanŃuri/striaŃiuni).ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto .1.16g pereŃilor interiori şi exteriori (mm) ≥5 ≥10 ≥8 ≥ 12 Caracteristici (4) Conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în grupe conform tabelului 3.pereŃii verticali interiori sunt realizaŃi continuu pe toată lungimea elementului. stabilită prin încercări conform SR EN 1052-1.12g ag≥0. ≤ 55 >25.grosimea pereŃilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm. este de tip liniar-elastic. în funcŃie de acceleraŃia seismică la amplasament (ag). pereŃii verticali interiori sunt continui pe toată lungimea elementului (în planul peretelui).5 perete interior perete exterior Valoarea declarată a grosimii Fără cerinŃe ag ≤ 0. grosimea pereŃilor interiori ≥10 mm.

3. la încovoiere şi la forfecare.3.1.0 3.3. cu/fără cavitate interioară de prindere).2. este rezistenŃă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA (3) Producătorul / furnizorul elementelor pentru zidărie care urmează a fi folosite pentru toate părŃile /elementele de construcŃie din zidărie.75 400 ≤ ρ < 450 5.1.1. în Codul P100-1 şi în acest Cod.50 700 ≤ ρ < 800 Clasa elementului BCA 2 BCA 3 BCA 4 BCA 5 BCA 6 3. elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar.00 500 ≤ ρ < 550 6.4.0 4. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA (2) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie.1.3. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie (1) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenŃă medie. (2) Atunci când este necesar. în corelare cu rezistenŃa la compresiune. 30 . RezistenŃa medie minimă N/mm2 2. se clasifică după cum urmează: • • • • elemente cu toate feŃele plane (fără amprente sau profilaŃie. domeniile de utilizare şi prevederile de proiectare sunt formulate diferenŃiat în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului.0 6. este obligat să declare rezistenŃa standardizată (fb) în documentele de prezentare/însoŃire a produselor. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului (1) Din punct de vedere al profilului feŃelor exterioare. în clase conform tabelului 3. RezistenŃa Densitatea aparentă standardizată (fb) în stare uscată N/mm2 Kg/m3 2. elemente cu locaş de mortar. 3.2.2.2. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată (1) Elementele pentru zidărie din argilă arsă se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată conform standardului SR EN 771-1 după cum urmează: • • Elemente LD (low density) : elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează în zidărie protejată Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată şi protejată (2) Elementele pentru zidărie din BCA se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.3. elemente cu profilaŃie "nut şi feder". elementele pentru zidărie folosite în mod curent în România. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3. folosită în acest Cod pentru determinarea rezistenŃelor de proiectare ale zidăriei la compresiune.1.1.25 600 ≤ ρ < 650 7.1.50 350 ≤ ρ < 400 3.0 5.0 Tabelul 3.1.

folosind relaŃiile (4. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii. Pentru rezistenŃele elementelor (fb şi fbh) şi mortarelor (M) folosite curent valorile fk şi fkh sunt date în tabelele. conŃinutul de săruri solubile active.2a. vor fi stabilite de către proiectant astfel încât. tabelele 8.4. conform (4).2.fbh) specificate în proiecte. definite conform SR EN 771-4: • • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată. în funcŃie de poziŃia forŃei de compresiune în raport cu faŃa de aşezare: • • normal pe faŃa rostului orizontal (de aşezare) fb. să fie obŃinute valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk. aceasta va fi transformată în rezistenŃă medie echivalentă. (4.1 şi 8. în combinaŃie cu mortarul de zidire ales. proprietăŃile termice. (6) Atunci când rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie este declarată de producător ca rezistenŃă caracteristică.4.). (10) Valorile celor două rezistenŃe standardizate la compresiune (fb. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie (1) În funcŃie de utilizarea prevăzută la proiectare.2b). fkh) stabilite în Codul P100-1.3a. 3. fb. (3) Pentru a se evita reducerea rezistenŃei la compresiune a mortarului şi mai ales scăderea aderenŃei acestuia la elementele pentru zidărie. în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice adecvate în funcŃie de viteza de absorbŃie iniŃială de apă a elementelor declarată de producător în conformitate cu SR EN 771-1 şi cu SR EN 771-4 (a se vedea Cod de practică. şi ori de câte ori există dubii privind conformitatea calităŃii elementelor pentru zidărie cu norma respectivă.(4) RezistenŃa standardizată se va calcula din rezistenŃa medie obŃinută prin încercări efectuate conform SR EN 772-1 Anexa A (informativă) prin multiplicare cu coeficienŃi în funcŃie de regimul de condiŃionare a probelor (δcond) şi în funcŃie de factorul de formă al epruvetelor încercate (δ) (5). 4. definite conform SR EN 771-1: • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată.3.1.3b şi 4. utilizând un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaŃie al rezistenŃelor comunicat de producător în documentele de însoŃire a produsului. punerea în operă se va face numai după efectuarea unor încercări sistematice la recepŃie conform SR EN 771-1 şi respectiv SR EN 771-4 (a se vedea Codul de practică.). permeabilitatea la vapori de apă absorbŃia de apă.2a) sau (4. (2) Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice.2b. se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice. absorbŃia de apă.4 (11) În lipsa informaŃiile cerute prin marcajul CE sau prin acest Cod. (7) RezistenŃa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori. 31 . rezistenŃa determinată pe aceste epruvete se atribuie elementelor întregi din care au fost decupate. paralel cu faŃa rostului orizontal. în planul peretelui fbh (compresiune pe capete). fără protecŃie sau cu protecŃie limitată.2.1).În cazul în care încercările au fost realizate pe epruvete decupate din elemente întregi. în cazul elementelor din argilă arsă care se folosesc la exterior. 4. RezistenŃa medie echivalentă va fi convertită în rezistenŃă standardizată.

modul de realizare: . 3.mortar preparat la şantier pentru zidărie.3.1.2): . de exemplu) se vor utiliza numai în cazul mortarelor pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0. în volum. (2) Mortarele pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă vor fi descrise.4 conform Anexei NaŃionale la Standardul SR EN 1996-11. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la şantier (pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parŃial) se vor respecta cerinŃele din Codul de practică. mortarele pentru zidărie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate în conformitate cu cerinŃele SR EN 998-2. adăugând lângă notaŃia de la (1) şi proporŃia componenŃilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5.mortar de reŃetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă). (4) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) vor fi folosite pentru • • zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinŃele de planeitate a feŃelor de aşezare din SR EN 771-4 tabelul 2. .2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie (1) Mortarele pentru zidărie se clasifică conform SR EN 998-2. Mortare 3. mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G). .3.2.5÷3. produse industriale. pentru mortarele A şi B. după rezistenŃa medie la compresiune.2. Mortarele adezive (glue) se vor folosi conform reglementărilor specifice elaborate pe baza datelor transmise de furnizor. (5) Pentru toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie proiectate şi executate conform acestui Cod. se împart în funcŃie de: • metoda de definire a compoziŃiei lor (a se vedea 1.2.mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat).2.mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat). zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feŃele de aşezare prelucrate special pentru atingerea aceloraşi valori de planeitate.0 mm. 32 . (2) În conformitate cu SR EN 998-2. Tipuri de mortare pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se vor aplica numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie pentru utilizare generală (G) şi cu mortare pentru rosturi subŃiri (T) definite conform 1. în ordinea ciment:var:nisip). predozate sau preamestecate.3. Prevederile Codului (valoarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei sau a rezistenŃei caracteristice iniŃiale la forfecare. . exprimată prin litera M urmată de rezistenŃa unitară la compresiune în N/mm2 (M5 → mortar cu rezistenŃa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2). (3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziŃie prescrisă folosite în România vor avea compoziŃiile date în tabelul 3. • (3) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) sunt mortare performante.mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt).

CompoziŃia mortarelor pentru utilizare generală (G) Tabelul 3. pentru elemente din BCA conform SR EN 771-4.5 --NOTĂ. folosind relaŃiile (4. va fi determinată în conformitate cu standardul SR EN 1015-11. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar (1) AderenŃa între mortar şi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării prevăzute.3.3. în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de furnizor (producător/importator) ca rezistenŃă la forfecare iniŃială fvk0.1).4 Clasa mortarului Ciment Nisip Var M2. pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din tabelul 3. valoarea respectivă fiind stabilită: a.2.4.2.3.1. ProprietăŃile mortarelor 3. (4. (2) RezistenŃa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă sau cu elemente din BCA se va alege de către proiectant astfel încât.1 şi 8. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA. tabelele 8.5 c-v 1 7 1 M5 c 1 3 --M5 c-v 1 5 1/4 M10 1 2. 3. AderenŃa depinde de proprietăŃile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de retenŃie a apei de amestecare). Din încercări efectuate conform standardului SR EN 1052-3. rezistenŃa de aderenŃă la încovoiere. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie (1) RezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie.3.2. În cazul mortarelor performante. valoarea caracteristică a rezistenŃei iniŃiale la forfecare (fvk0) se va lua din SR EN 998-2. Ca valoare fixă. Valorile sunt indicate în unităŃi de volum (4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect.2.2b) să se obŃină valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice ale zidăriei fk şi fkh cerute de Codul P100-1. anexa C (informativă).5 c 1 4 --M2. 33 . (2) AderenŃa elementelor pentru zidărie în combinaŃie cu mortarul va fi declarată de producător prin: • • rezistenŃa de aderenŃă la forfecare. 3.2. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii.4 descrise prin proporŃia componenŃilor conform specificaŃiilor tehnice sau instrucŃiunilor producătorilor cu condiŃia ca rezistenŃa medie la compresiune determinată conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M** . (3) RezistenŃa de aderenŃă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. (4) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinŃele de durabilitate de la Cap. fm. b. de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează acest mortar (în special de viteza de absorbŃie iniŃială de apă) şi de calitatea execuŃiei.2a) sau (4.

5 din Cod. Pentru aceste mortare.(6). rigle de cuplare la pereŃii cu goluri. (6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenŃei la forfecare (fvk0) şi ale aderenŃei la încovoiere (fxk1 şi fxk2) în combinaŃie cu elemente din argilă arsă şi din BCA vor fi declarate de către furnizor.3. fck. cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.3.(4) Mortarele de reŃetă de uz general (G). GeneralităŃi (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie betonul este folosit pentru: • • • elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori. asigură o aderenŃă adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de producător. conform SR EN 1996-1-1. (clasa de rezistenŃă a betonului C) care este asociată cu rezistenŃa pe cilindru/cub la 28 zile. (4) Pentru prepararea mortarelor la şantier se vor folosi adaosuri şi/sau aditivi în condiŃiile prevăzute în "Codul de practică " sau.6 din Cod . 3. conform Anexei NaŃionale la SR EN 1996-1-1. În lipsa datelor obŃinute prin încercări.2.1. Se vor declara valorile rezistenŃei caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aşezare (fxk1) şi cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare (fxk2) precizând tipul de mortar pentru care valorile respective sunt valabile.24g. planşee. (3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori şi centuri) şi pentru stratul median al ZIA vor satisface.3. art 3. cu compoziŃiile date în tabelul 3.6. (2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform "Codul de practică" (3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidărie. stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA). conform Agrementelor tehnice respective. în lipsa datelor obŃinute prin încercări. Valorile respective vor fi obŃinute prin încercări conform standardului SR EN 1052-2. pentru produsele din import.3.2. pereŃi de subsol şi fundaŃii. Beton 3. scări. cu valorile din tabelul 4. valorile caracteristice fxk1 şi fxk2 se vor lua. (5) AderenŃa la încovoiere a elementelor de argilă arsă şi din BCA. conform NE 012/12007. la 16% pentru zonele seismice cu ag ≥ 0. şi prevederile specifice de la 3. 34 . (2) Toate betoanele menŃionate la (1) vor îndeplini cerinŃele corespunzătoare din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010. conform (3) alin. valoarea caracteristică a rezistenŃei la forfecare iniŃială fvk0 se va lua. Lucrabilitatea mortarului (1) ConsistenŃa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea completă a spaŃiilor respective. 3. centuri). cu valorile din tabelul 4. (4) Betonul va fi definit prin rezistenŃa caracteristică la compresiune.2. Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate conform Anexei NaŃionale la SR EN 19981.4.3. în afara cerinŃelor din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/22010.a.

.3. cu respectarea următoarelor valori minime: • • pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: S3.pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este ≤ 25 mm.000 27.000 RezistenŃa la întindere RezistenŃa la compresiune Modulul de elasticitate (2) În structurile din zidărie confinată (ZC).65 0. pentru stâlpişorii cu secŃiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea secŃiunii transversale: S3.9 24.7 Valori (N/mm2) de proiectare ÎnălŃime turnare ≥150 cm < 150 cm ≥150 cm < 150 cm Oricare de Tabelul 3. pentru stratul median al pereŃilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenŃa caracteristică la compresiune fmbk ≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥ C12/15. pentru elementele de confinare : dagr ≤ 20 mm.55 0. Betonul din stâlpişori poate avea o altă clasă decât cel din planşeu (centuri).7 6.3. În proiect se vor specifica.3.65 0.3.2. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA (1) RezistenŃele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele de confinare la ZC şi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA se vor lua din tabelul 3.75 5. 35 .7 Clasa betonului /grout-ului C12/15 C16/20 0.în celelalte cazuri dagr ≤12 mm.8 7. clasa de consistenŃă.7 8. definită prin Clase de tasare conform NE 012/1-2007. (2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE012/1-2007. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA (1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcŃie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice. (3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel: (4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor. consistenŃa betonului proaspăt.3. pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de beton: • • • • clasa de rezistenŃă. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: S4 3. pentru stratul median la pereŃii din ZIA: . betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceiaşi clasă ca şi betonul din planşeu. tab. dagr ≤ 10 mm. se va lua după cum urmează: • • • • pentru stâlpişorii cu secŃiune ≤ 750 cm2: S4.

(2) Pentru infrastructură. (2) CerinŃele privind proprietăŃile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în zidăria întărită. în cazul pereŃilor cu goluri. celorlalte elemente de structură: planşee. de ex. ZC+AR.3. Pentru oŃelurile din import rezistenŃele se vor lua conform specificaŃiilor distribuitorului.3. la clădiri fără subsol. scări.4 şi din Codul P100-1. infrastructură) folosirea oŃelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1.1 ≥8 RezistenŃa . Tipul oŃelului PC 52 OB37 STNB Diamentrul nominal Φ (mm) ≤ 14 ≥ 16 ≤12 ≥14 ≤4 4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee.5 ÷ 7. (3) Armăturile folosite pentru pereŃii de zidărie armată (ZC. OB37 Ea = 210000 N/mm2 OŃel STNB Ea = 200000 N/mm2 Tabelul 3. vor fi de tip OB37/PC52 sau. rigle de cuplare la pereŃii cu goluri. (5) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee. conform prevederilor din NE 012/1-2007.7. dacă betonul este în contact cu apa subterană. stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA).): C8/10. pereŃi de subsol şi fundaŃii. nu se vor executa operaŃii care pot deteriora proprietăŃile materialului. (1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi: • • • beton simplu: C4/5 . (4) Utilizarea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al pereŃilor din ZIA se va face în conformitate cu prevederile de la art.8. zidăriei. beton armat monolit: C12/15. (7) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor se va lua: • • OŃel PC52. inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat. OŃeluri pentru armături (1) În clădirile cu structuri din zidărie oŃelul este folosit pentru armarea: • • • • elementelor de confinare a zidăriei -stâlpişori şi centuri.(ZC) . vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate şi vor fi sudabile.8 RezistenŃa de proiectare fyd (N/mm2) 300 210 370 325 (8) Coeficientul de dilatare termică al oŃelului se va lua αts = 12x10-6 /1oC. (6) RezistenŃele caracteristice şi de proiectare ale oŃelurilor pentru beton armat fabricate în România (tip OB 37.4.1. Pe şantier.4. beton slab armat (pardoseli pe umplutură.2. în cazul oŃelurilor din import. scări şi infrastructură). ZIA). scări. PC 52. 3. clasele minime de beton date mai sus vor fi sporite. sau în timpul fasonării. STNB) se vor lua din tabelul 3. în rosturile orizontale (ZC+AR). caracteristică fy (N/mm2) 355 345 255 235 490 440 390 36 .

4. Alte materiale pentru armarea zidăriei (1) Zidăria poate fi armată şi cu : • • • • grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenŃă bare sau Ńesătură din polimeri armaŃi cu fibre (FRP) inserŃia produselor în rosturi.70 f m (4. în conformitate cu prevederile din acest Cod şi din Codul P100-1. metodologia de calcul şi tehnologia de execuŃie pentru zidăria armată cu grile polimerice sau cu FRP vor fi stabilite prin reglementări specifice elaborate în conformitate cu prevederile de la 1.(12)÷ (14).1.1.1.3.(1) executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).1. fk. în funcŃie de rezistenŃele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului.1. pentru încărcări normale pe planul rosturilor orizontale.30 f k = Kf b0.1.1. printr-unul din următoarele procedee: (2) Domeniile de utilizare. 4.efectuate de un laborator recunoscut.1. rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă şi cu elemente din BCA . (2) Când nu există date provenite din încercări conform (1).1. (pentru fiecare tip de profilaŃie a feŃelor verticale de capăt).(2) cu relaŃia 0. (2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parŃial (cu locaş de mortar) va fi utilizată în pereŃii structurali şi în zidăria înrămată numai cu valorile comunicate de furnizor pe baza încercărilor la solicitări ciclice alternante.1(13).3.6.5.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei (1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menŃionate la 3. indiferent de tipul şi dimensiunile elementelor pentru zidărie. CAPITOLUL 4. se vor folosi valorile rezistenŃelor comunicate de furnizor pe baza încercărilor proprii la solicitări ciclice alternante.1) 37 . realizată cu mortar de utilizare generală (G) şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) va fi determinată. pentru solicitări în planul peretelui şi perpendicular pe acest plan.efectuate de un laborator recunoscut. art. inserŃia produselor în tencuială. va fi calculată.(11) ÷ 1.1. sau va fi adoptată din bazele de date existente în condiŃiile stabilite la 1.1. (3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip "nut şi feder/lambă şi uluc".1. executată cu mortar pentru utilizare generală (G). conform SR EN 1996-1-1. pe baza încercărilor pe probe de zidărie efectuate conform standardului SR EN 1052-1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei.2. pentru fiecare clasă de elemente din argilă arsă şi din BCA. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei. cu toate rosturile complet umplute cu mortar.1. ZIDĂRIE 4.1.

toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar. (3) Conform SR EN 1996-1-1.1.1 Coef.coeficient care depinde de tipul elementului pentru zidărie.1b) valoarea rezultată din relaŃia (4. din grupele 1.1) sunt date în tabelele 4.5 ÷ 7. Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă.55 38 .2 şi 2S.3. calculate cu formula (4.5 ÷ M10. fb ..5÷ M15. în cazul în care există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui (figura 4. cu mortare cu rezistenŃe M2. stabilite de SR EN 1996-1-1.30 m2 valorile date de formula (4. în N/mm2 definită conform SR EN 998-2. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.1. rezistenŃa mortarului satisface condiŃiile fm ≤ 20 N/mm2 şi fm ≤ 2fb . valorile K. pe direcŃia normală pe rosturile orizontale.2b. astfel încât nu există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui pe toată lungimea acestuia sau pe orice porŃiune din perete (figura 4.1) se va folosi numai dacă sunt satisfăcute toate condiŃiile specificate în continuare: • • • • • • • rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 75 N/mm2. cu rezistenŃa standardizată fb = 2.unde: • • • K . K 0. (4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă şi din BCA şi cu mortar pentru utilizare generală (G).) se reduce cu 20%. cu rezistenŃa standardizată fb = 5.2c.1) sunt date în tabelul 4.rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie.1a).1) se reduc cu 15%.1. fm . Pentru elementele cu aria secŃiunii transversale ≤ 0. zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod.3.1 din acest Cod. calculate cu formula (4. art.2. 3. sunt date în tabelul 4. formula (4.0 ÷ 15.2a şi 4.1. grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie.1) se reduc cu 15%.5 N/mm2.1.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenŃe M2. Valorile coeficientului K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA şi mortar pentru utilizare generală (G) Tipul elementului pentru zidărie Elemente ceramice pline (grupa 1) Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 şi 2S) Elemente din BCA (grupa 1) Tabelul 4. în cazul folosirii mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaŃia (4.rezistenŃa medie la compresiune a mortarului.55 0.45 0. Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA. în N/mm2 definită conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi SR EN 771-4 pentru elemente din BCA şi art.6.

5 M10 M7.1) .A fig.70 4.70 3.A.10 4.2a RezistenŃa standardizată RezistenŃa mortarului (N/mm2) a elementului fb (N/mm2) M15 M12.50 4.5 M5 15.45 2.85 fig.5 5.15 4.75 2.95 4.75 12.90 4.70 4.30 fig.50 15.4.2b RezistenŃa mortarului (N/mm2) łesere M15 M12.4.4.5 fig.60 3.50 2.0 4.80 5. tab.90 2.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.10 4.1b 4.75 2.95 5.4.0 6.4. Nu se aplică relaŃia (4.20 2.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.85 3.35 4.95 2.4.25 4.1b 5.5 fig.4.1.35 2.1a şi 4.15 10. 2.00 5.65 2.80 12.20 10. M2.1).Ńesere conform fig.95 3.85 3.0 fig.25 5.1.40 4.40 5.20 3. RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) M5 4.Ńesere conform fig.1 Alcătuirea zidăriei (a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din argilă arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) .4.1b 3.4.00 2.1a 6.60 5.05 N.30 3.a se vedea (3) NPS .70 fig.60 6.05 3.20 N.0 N.30 2.4.5 3.55 7.1b 4.35 7.8.1b- Tabelul 4.5 fig.75 6.1a 2. tab.75 4.1a 5.30 3.1b 2.8.a se vedea (3) NPS .15 3.45 3.40 NPS 39 .A.5 M10 M7.80 4.80 4.35 NPS RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală (G) .1a 5.15 2.85 3.05 3.0 fig.5 3.95 2.40 2.4.90 3.50 5.25 NPS M2.1b Tabelul 4.85 3.A.4.5 4.95 3.Figura 4.60 3.50 4.90 5.85 5. Nu se aplică relaŃia (4.40 6.1a 4.40 2.0 N.10 3.70 2.40 fig.15 3.55 5.

20 2. în rosturi cu grosime de 0.2a) f k = K f b0.1).50 4.1b fig.50 2.70.60 3.2b) f k = K f b0.4.00 (BCA 4) fig.4.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subŃiri (T).1a 6.Ńesere conform fig.4.60 3.25 NPS NPS RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 7.1a fig. calculate cu formulele (4.2b) sunt date în tabelul 4.1b fig.20 2.25 (BCA 5) fig. rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 50 N/mm2 . tab.75 (BCA 3) fig.25 2.8.70 2..1a 5.65 2.2a) şi (4.4.75 pentru elemente pline din argilă arsă K = 0.1b NA .10 2.40 3.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.0 ÷ 15.2 şi 2S.00 3.1a 3.1b fig.90 2. 40 .1b fig. cu rezistenŃa standardizată fb = 5.4.4. din grupele 1.1b Tabelul 4.1a şi 4.6.RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din BCA din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) . grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faŃa peretelui.60 2.85 unde • K = 0.60 2.20 2.2c (N/mm2) M5 M2.1. (7) Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă.75 2.80 2.20 2.1a 2.4.10 3.30 4.7 unde K = 0.0 mm.2b) vor fi aplicate numai dacă: • • • • • zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod.00 NA NA (5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).4.2.4. formulele (4. rezistenŃa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului şi se va calcula cu formulele: • pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă şi cu elemente din BCA (4.1.10 2. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.5 4.3a. pe întreaga lungime a zidului sau numai pe o parte a acestuia (figura 4.40 3. (6) Conform SR EN 1996-1-1.5 ÷ 3.4.80 pentru elemente din BCA pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 şi 2S (4.a se vedea (3) NPS .50 (BCA 2) fig.1a).5 3.50 (BCA 6) łesere fig. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar.90 3.4.50 2. art.2a) şi (4. RezistenŃa mortarului M10 M7.Nu se aplică relaŃia (4.95 2. 3.

78 2.0 2. (4.82 0.45 = 0. (4. în absenŃa unor date obŃinute experimental sau conform 1. pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.86 0.67 0. RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.95 2.92 Marca Grupa mortarului elementului M15 (G) 1 2 2S 1 2 2S 1 2 2S 1 M10 (G) M7.87 1.3a Grupa element Grupa 1 Grupa 2&2S RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 15.63 0. cu rezistenŃa standardizată fb = 2.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.1).98 0.4.2b) pentru valorile fbh = 2. fkh se va determina.15 RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din BCA şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.0 ÷ 7.77 0.1 va fi multiplicat cu 0.0.5 6.8.5 3.15 2.1.3b Clasa BCA6 BCA5 BCA4 BCA3 BCA2 fb 7. (8) RezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei. în planul peretelui. calculate cu formula (4.44 1.50 2.73 0.66 0.77 1.67 0.2a) sunt date în tabelul 4.0 12. pentru elementele pentru zidărie din grupa 1. pentru calculul rezistenŃei standardizate fbh.09 2.5 → K = 0.45 = 0.40 5.80 3.2a) şi (4.2b) astfel: • • • • • fb va fi înlocuită cu fbh rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie pe direcŃie paralelă cu rostul orizontal.0 2.180.5 × 0. coeficientul K din tabelul 4.5 (G) M5 (G) 41 .2a) şi (4. RezistenŃa standardizată a elementelor (fbh) N/mm2 2.225 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S coeficientul K din tabelul 4.01 2.0 2.3b.65 4.85 5. factorul de transformare din standardul SR EN 772-1 va fi luat δ ≤ 1.0 3.45 NPS NPS .58 0.96 1.15 4.4 → K = 0.5 7.10 3.75 2.25 5.68 0.5 ÷ M15 şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) sunt date în tabelul 4.1 va fi multiplicat cu 0.30 4.17 0.69 1. tab.5 fk 4.5 10.(11).37 0. RezistenŃa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA cu mortar de utilizare generală (G) şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.53 0.1.63 1.4.40 3.78 0. coeficientul K va avea valoarea din tabelul 4.1).0 ÷ 3.50 6.4 × 0.89 0.09 0. (9) Valorile rezistenŃei caracteristice a zidăriei pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.5 N/mm2 cu mortare pentru rosuri subŃiri (T).35 2. în planul peretele.1 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2. calculate cu (4.0 N/mm2 şi mortar tip (G) cu rezistenŃa M2.0 7.91 2.Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA. folosind relaŃiile (4.72 1.

43 1.4.1. Cedare pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (fvk.67 1 Mortar 0.1.0.1.1.1 în funcŃie de tipul elementului şi pentru zidăriile cu mortar (T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus.3b) γM unde: • fk – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei perpendicular pe rosturile de aşezare determinată conform 4.53 0.1. (10) Pentru calculul rezistenŃelor fk şi fkh ale zidăriilor cu elemente din import.1. valorile din tabelele 4.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.1. tab. • fkh – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu rosturile de aşezare determinată conform 4. în cazul în care se foloseşte mortar de ciment fără adaos de var 4.1.2b) se vor utiliza numai în următoarele condiŃii: • • pentru elementele care poartă marcaj CE.37 1.2.64 2 NPS NPS 0.1.69 0.2a) şi (4. (11) Pentru verificarea rezistenŃei zidăriei în timpul execuŃiei. (6) şi (8).1.3a) f f dh = kh (4.1. pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din tabelul 4.62 2S 1.8.2 şi 4.67 0.62 2S NPS .57 0.1. provenite din Ńările care au adoptat standardul EN 1996-1-1.51 2S 1. În ambele situaŃii vor fi satisfăcute toate condiŃiile de la (3).i) 42 .17 1.78 2 (T) NPS 0.1) (4. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk.56 0.78 2 NPS 0.coeficientul de siguranŃă al materialului.5 (G) 0.1.3.59 0.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare (1) RezistenŃa zidăriei la forfecare se va determina pentru două mecanisme de cedare: 1.55 0.2. stabilit conform 2. pentru elementele care nu poartă marcajul CE valorile coeficientului K pentru zidire cu ambele tipuri de mortar vor fi declarate de furnizor sau rezistenŃa caracteristică a zidăriei va fi determinată prin încercări conform 1. formulele (4. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃele unitare de proiectare la compresiune ale zidăriei se vor determina cu relaŃiile fd = fk γM (4.21 1.l) 2.56 1 M2. • γM .3 se majorează cu 25% 4.1.1.(12)÷(14). (2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fd şi fdh se reduc cu 15% pentru zidăria cu mortar (G).

4. valorile fvk0 pentru zidăria executată cu mortare de reŃetă pentru utilizare generală (G).5.4b) (3) RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei . conform standardului SR EN 1996-1-1. σd este valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcŃia forŃei tăietoare în element. (3) cu relaŃia f vk. 3.6. va fi obŃinută din rezultatele încercărilor pe zidărie efectuate conform SR EN 1052-3 sau în condiŃiile stabilite la 1.4 σ d ≤ 0.5 Elemente pentru zidărie Ceramice Beton celular autoclavizat Mortar (G) de reŃetă M10 M5.(12)÷(14). art.2.2.sub efort unitar de compresiune egal cu zero -.1. a zidăriei executată cu mortar pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) în straturi cu grosime de 0. executate cu mortar de utilizare generală (G).art.i . fvk0. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate (1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secŃiuni înclinate.2.l. cu toate rosturile verticale umplute. anexa C (informativă)..RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2 Tabelul 4. determinat din gruparea de încărcări de proiectare. rezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal se calculează.4 σ d ≤ 0. M2.065 f b (4. (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3). RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal fvk. .20 *** 0. valoarea fvk0 se va lua conform SR EN 998-2.1.3. art 3. conform SR EN 1996-1-1.2. se va calcula cu relaŃiile: • Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2 43 . vor fi luate conform SR EN 1996-1-1. tabelul 3.4a) unde: • • fvk0 este rezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fără efort unitar de compresiune. cu condiŃia ca mortarul pentru utilizare generală (G) preparat conform standardului SR EN 1996-2 să nu conŃină adaosuri sau aditivi. se determină.2.0 mm.1. rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare fvk. sau cu mortar pentru straturi subŃiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0.(4) cu relaŃia f vk.5 f vko + 0 .0 mm.5 0. • (2) Pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut & feder/ lambă & uluc". (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3).1. la care feŃele adiacente ale elementelor pentru zidărie se află în contact direct.15 4.1.30 0.4. cu valorile din tabelul 4.3.045 f b (4.2.6. fb este rezistenŃa medie standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie.1. cu toate rosturile umplute cu mortar. a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală (G).2. şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).l = 0 .2. în cazul zidăriilor cu mortare performante.5 ÷ 3. care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistenŃa la forŃă tăietoare. de utilizare generală (G) sau pentru rosturi subŃiri (T). la nivelul considerat.l = f vko + 0 .6.5 mm până la 3. cu compoziŃiile prescrise în art.

f vk ,i = 0.22 f bt 1 + 5

σd
f bt

(4.5a)

Pentru elemente din BCA

f vk ,i = 0.10 f bt 1 + 16

σd
f bt

(4.5b)

În relaŃiile (4.5a) şi (4.5b) notaŃiile sunt:
• •

fbt este rezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată conform (2). σd este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcŃia efortului unitar de forfecare, în secŃiunea considerată.

(2) Valoarea rezistenŃei caracteristice la întindere a elementelor pentru zidărie se determină prin:

evaluarea valorilor dintr-o bază de date cu rezultatele încercărilor la întindere prin despicare a elementelor pentru zidărie în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementului la compresiune (fb) cu relaŃiile: - pentru elemente din argilă arsă fbt = 0.026 fb
-

sau

(4.6a)
2

pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm

fbt = 0.060 fb 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare

(4.6b)

(1) RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare (fvdl şi fvdi) se vor calcula cu formulele
f vdl = f vdi =

γM γM

f vkl

(4.7a) (4.7b)

f vki

în care:

coeficientul de siguranŃă pentru material γM se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fvdl şi fvdi se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor solicitaŃi la încovoiere de forŃe perpendiculare pe planul zidăriei, vor fi luate în considerare rezistenŃele unitare corespunzătoare următoarelor situaŃii de rupere:

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1;

44

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fx2.

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui (a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi obŃinute din rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform standardului SR EN 1052-2 sau pe baza prevederilor de la 1.1.(12)÷(14). (2)Având în vedere diversitatea profilaŃiilor feŃelor de capăt, efectuarea încercărilor este obligatorie, în toate cazurile, pentru zidăriile cu legături tip "nut&feder/lambă&uluc". Aceste valori vor fi declarate obligatoriu de către producător/importator prin documentele de însoŃire a produselor. (3) În cazul în care nu sunt disponibile date experimentale, valorile rezistenŃelor unitare caracteristice la încovoiere ale zidăriei, cu toate rosturile complet umplute, realizată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G), fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor lua din tabelul 4.6 (preluat din Anexa NaŃională la standardul SR EN 1996-1-1).
RezistenŃe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei Tabelul 4.6 Tipul elementelor RezistenŃa medie a mortarului M10*,M5 M2.5 fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline 0.240 0.480 0.180 0.360 sau cu perforaŃii verticale Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130 * Mortarul M10 nu se foloseşte pentru elemente cu fmed = 5 N/mm2 şi pentru elemente din BCA

(4) Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feŃe verticale plane şi cu rosturile verticale umplute, executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), în absenŃa valorilor rezultate din încercări conform 3.2.3.2.(4), se vor lua în calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 = 0.150 N/mm2, conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.3., tabelele din Nota 2.. (5) Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feŃe verticale plane şi cu toate rosturile umplute cu mortar (T), în absenŃa valorilor comunicate de furnizor pe baza rezultatelor din încercări conform SR EN 771-4, rezistenŃele fxk1 şi fxk2 se vor lua egale cu cele mai mici dintre: 1. Valorile forfetare stabilite conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.3 fxk1 = 0.150 N/mm2 fxk2 = 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3) fxk2 = 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)

45

2. Valorile calculate în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementelor (fb) conform SR

EN 1996-1-1 art.3.6.3. Nota.3. fxk1 = fxk2 = 0.035 fb

4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidăriei se vor calcula cu formulele:
f xd 1 = f xd 2 =

γM

f xk 1 f xk 2

(4.8a ) (4.8b)

γM

în care coeficientul de siguranŃă pentru material, γM , se va lua conform 2.4.2.3. (2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare fxd1 şi fxd2 se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare (1) RezistenŃa caracteristică de ancorare prin aderenŃă a armăturii înglobate în beton va fi obŃinută din rezultatele încercărilor. (2) Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenŃa caracteristică de aderenŃă, fbok, se va lua după cum urmează:
• •

pentru armăturile înglobate în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7.; pentru armăturile înglobate în mortar sau în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2) Tabelul 4.7 Clasa de rezistenŃa a betonului fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2) RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2) Tabelul 4.8 Clasa de rezistenŃă a mortarului (M) Clasa de rezistenŃă a betonului (C) fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2)

C12/15 1.3 2.4

C16/20 1.5 3.0

M5 C12/15 0,7 1,0

M10 C15/20 1,2 1,5

46

deformaŃie specifică σ-ε" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori caracteristice şi de proiectare): • • • liniară (figura 4. astfel: • • pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ .9b) ε mu ε m1 defineşte ductilitatea de material a zidăriei.1. modul de Ńesere şi umplerea rosturilor (4) Determinarea relaŃiei σ-ε şi a parametrilor caracteristici (εm1 şi εmu ) se va face prin încercări la compresiune efectuate conform standardului SR EN 1052-1. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2. tipul mortarului.ε) (1) Pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii secŃiunilor elementelor structurale şi nestructurale din zidărie.conv = ε m1 20 Raportul µ = 2 3 (4. 47 .dreptunghiulară " având valoarea: ε m1.2. se folosesc următoarele tipuri de relaŃii "efort unitar . 10 Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de formă "liniar .1.dreptunghiulară (figura 4.4.dreptunghiulară (figura 4.3c) (a) (b) (c) Figura 4. indiferent de rezultatele încercărilor.3b) parabolic .3a) liniar .0‰.3 RelaŃia efort-deformaŃie pentru zidăria solicitată la compresiune axială NOTE . 4.2.9a) (4.1. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei.10) (3) Forma relaŃiei σ-ε depinde de: • • • caracteristicile elementelor pentru zidărie.5‰. şi vor fi comunicate de furnizor în documentele de însoŃire (5) Valoarea deformaŃiei specifice ultime (εmu) utilizată pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va limita. (2) Valorile diagramei de proiectare fd(ε) se obŃin din valorile diagramei caracteristice fk(ε) cu relaŃia f d (ε ) = f k (ε ) γM (4.

2.2.1. (5) În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%.2.8× 3. (3) În absenŃa valorilor determinate conform (2). modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei nearmate (Ez). privitoare la valorile factorului de comportare q şi la numărul maxim de niveluri admis. cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).ld. (2) Modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez va fi determinat prin încercări conform SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1. (5) Prevederile acestui Cod privitoare la calculul rezistenŃei de proiectare a zidăriei (capitolul 6.5 = 2. se va calcula cu relaŃiile • • E z = 1000 f k pentru elemente din argilă arsă E z = 800 f k pentru elemente din BCA (4) Pentru zidăriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut&feder" şi pentru zidăriile cu rosturi verticale neumplute cu mortar. (6) În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de furnizor).0 = 1.1.6.0‰.pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0. cu toate rosturile complet umplute cu mortar. următoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal: • • modulul de elasticitate secant de scurtă durată. Ez.2.• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele din BCA: forma legii σ. se vor aplica diferenŃiat în funcŃie de forma şi de parametrii legii σε. Modulul de elasticitate al zidăriei 4. factorul de suprarezistenŃă definit în Codul P100-1 se va lua αu/α1 =1.pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru elemente din BCA : εmu = 0.3a) valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal date la 4.ε şi valorile εm1 şi εmu vor fi declarate de furnizor (producător/importator) conform 1. modulul de elasticitate de lungă durată.(12)÷(14).2.1.1.) şi la calculul deplasărilor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi prevederile Codului P100-1. în funcŃie de situaŃia de proiectare respectivă.0 4.1. valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată va fi comunicată de către furnizor pentru fiecare tip de elemente. Modulul de elasticitate longitudinal (1) Pentru calculul deformaŃiilor longitudinale ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie simplă (ZNA) se folosesc. executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1 şi 2.8 ‰. (6) În condiŃiile enunŃate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia 48 .2.se vor reduce cu 25% deformaŃia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu: . .(10) .6 ‰.1. calculul rezistenŃei şi rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va face în următoarele condiŃii: • • • • legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4. Ez. cu limitarea εmu ≤ 2.8× 2.

cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din toate grupele (1.2.1.2.: E z . În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR). calculate în raport cu axele principale de inerŃie ale peretelui. 2. variaŃiile de volum datorate modificărilor umidităŃii. 2S) şi din BCA. stabilite conform 4.E ZC ( ZIA ) = E z I z + Eb I b I z + Ib (4.coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4. Modulul de elasticitate transversal (1) Modulul de elasticitate transversal.(11) ÷1.(14). Gz. se determină cu relaŃia: Gz = 0. dilatarea termică.1.modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului.12) ∞ Φ∞ .2.1.13) unde • Ez .4 Ez (4. (2) Valorile de proiectare ale acestor proprietăŃi trebuie să fie determinate prin încercări sau stabilite conform 1. (7) Modulul de elasticitate de lungă durată Ez. 4.1. Iz şi Ib .1.2. cu valorile corespunzătoare situaŃiei de proiectare respective.ld se va determina din valoarea modulului secant de scurtă durată Ez. redusă conform relaŃiei (4.2. valorile de proiectare ale proprietăŃilor fizice vor fi luate în limitele indicate în SR EN 1996-1-1 49 .10. (3) În absenŃa unor date obŃinute din încercări.momentele de inerŃie ale secŃiunilor de zidărie şi de beton. pentru a Ńine cont de efectele curgerii lente.14) 4.12). (2) În lipsa unor date stabilite prin încercări.2.modulul de elasticitate secant de scurtă durată.ld = unde • Ez 1 +Φ (4. modulul de deformaŃie transversală echivalent pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia: GZC(ZIA) = 0.40 EZC(ZIA) (4. ProprietăŃile fizice ale zidăriei (1) Următoarele proprietăŃi fizice ale zidăriei sunt relevante pentru obiectul Codului: • • • curgerea lentă. pentru zidăria nearmată. valorile date de relaŃia (4.11) unde • • Ez şi Eb .11) se vor majora cu 10%.

(2) Pentru stabilirea condiŃiilor de microclimat de expunere ale zidăriei.3.0 ÷ 2. . CondiŃii de microclimat de expunere (1) La proiectarea tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie trebuie să fie luate în considerare condiŃiile de microclimat la care va fi expusă zidăria în timpul exploatării. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv.2. (3) CondiŃiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de expunere definite conform SR EN 1996-1-1 după cum urmează: • • • • • • MX1 – mediu ambiant uscat. prezenŃa compuşilor/substanŃelor chimice care.3. . MX2 – expus la umiditate sau umezire. Anexa A (informativă) şi prevederile din Codul de practică.0 4 ÷ 8 (5 x 10-6) Beton celular autoclavizat 1. MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghet-dezgheŃ.9 de Coeficientul de Valoarea ultimă de Coeficientul curgere lent ă final ă umflare la umiditate dilatare termic ă .3. pot conduce la reacŃii care afectează integritatea zidăriei.2.4 ÷ +0. 4. modul în care detaliile de finisaj împiedică menŃinerea/acumularea apei pe faŃade. . severitatea expunerii la umezire. în contact cu apa.Limitele valorilor principalelor proprietăŃi fizice ale zidăriei Tabelul 4. -6 o sau contrac Ń ia mm/m 10 /1 C Φ ∞ pentru zidărie Domeniul de variaŃie (valoare de referinŃă) Ceramice 0.ploaia şi zăpada.5 -0.variaŃiile umidităŃii relative.1.3.5 ÷ 1. expunerea la cicluri îngheŃ/dezgheŃ. GeneralităŃi (1) Toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie vor fi proiectate astfel încât să aibă durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinŃele şi cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare. factorii climatici specifici ai amplasamentului: . (4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare: • • • (5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidăriilor în diferite subansambluri ale clădirii şi a efectului detaliilor de alcătuire constructivă se vor utiliza prevederile standardului SR EN 1996-2.2 7 ÷ 9 (8 x 10-6) 4. Durabilitatea zidăriei 4.2 ÷ +1.acŃiunea simultană a vântului cu ploaia.variaŃiile de temperatură. în condiŃiile specifice ale mediului înconjurător.1. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4.5 -0. 50 . MX4 – expus la aer saturat de sare. α Tipul elementului tz. se va Ńine seama şi de: • • efectul finisajelor şi al placajelor de protecŃie. apa de mare sau alte ape cu săruri.

(2) În cazul zidăriilor aparente cu elemente din argilă arsă se vor respecta prevederile SR EN 771-1 privind condiŃiile de folosire a elementelor în funcŃie de densitate. vor fi specificate în mod explicit în proiecte şi vor fi supuse verificării împreună cu întreg proiectul.3. CompoziŃia mortarelor S.M.3.2 → mortar S Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 şi MX5 amplasament. înglobat în beton sau în mortar.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii severe. în corelare cu condiŃiile de mediu în exploatare.4. va fi suficient de durabil. 4. în condiŃiile relevante de microclimat de expunere.vor fi cele stabilite prin standardul SR EN 1996-2. gradul de expunere la • • • • se vor evalua pentru fiecare săruri.3. (3) Domeniile de utilizare a mortarelor S.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii moderate.3. să reziste la condiŃiile locale de expunere pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii. (2) Conform SR EN 998-2 mortarele se încadrează în trei categorii în funcŃie de categoria condiŃiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite: • • • S . M sau S • Clasa de expunere MX 2. şi pentru fiecare proiect.P în corelare cu condiŃiile de microclimat definite la 4.3. astfel că. oŃelului sau altor materiale cu care se află în contact. Durabilitatea componentelor zidăriei (1) CerinŃele referitoare la durabilitatea componentelor zidăriei. 51 .3. pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii. pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii şi nu va conŃine componenŃi care ar putea avea efect dăunător asupra proprietăŃilor sau durabilităŃii mortarului. în condiŃiile relevante de expunere. substanŃe chimice agresive (cantitatea acestora şi tipul de reacŃie).3. cicluri de îngheŃ/dezgheŃ.1.2 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3. umezire. 4.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii pasive. 4. Mortar (1) Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 2. P . Anexa B (informativă) după cum urmează: • Clasa de expunere MX 1 → mortar P.2.M.(3).P se stabileşte conform cu Codul de practică.1.3.2.3. M .3. atunci când este pus în operă în condiŃiile prevăzute în Codul de practică. OŃel pentru armături (1) OŃelul pentru armături.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3. Elemente pentru zidărie (1) Elementele pentru zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista.

protejat prin măsurile date în continuare. Durabilitatea betoanelor (1) Pentru betoanele care intră în alcătuirea clădirilor de zidărie se vor avea în vedere prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1 -2007. acoperire cu răşini epoxidice. NOTĂ: OŃelul va fi galvanizat după fasonare.(2) Pentru asigurarea durabilităŃii se va folosi oŃel pentru beton armat (oŃel carbon). zidăria va fi tencuită cu mortar ≥ M2. protecŃia oŃelului se va realiza prin: • • • înglobare în mortar sau beton. (2) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor fi realizate din : • • materiale plastice.5. 4. sau oŃel rezistent la coroziune.pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului > 60%. 4. măsurile specifice din acest Cod şi din Codul de practică. (4) Pentru clasele de expunere MX2 şi MX3. (6) ProtecŃia armăturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minimă dată în standardul SR EN 1992-1-1 pentru condiŃiile de expunere respective.3. Straturi de rupere a capilarităŃii (1) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de clădire la care se utilizează şi condiŃiilor de mediu respective.3.3.mortar de ciment cu adaos de plastifianŃi M10 . oŃelul poate fi neprotejat (cu excepŃia zidăriei de placaj).pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului ≤ 60%.5. ele vor fi alcătuite din materiale care să nu poată fi străpunse la utilizare şi vor fi capabile să reziste la eforturile mecanice fără să favorizeze producerea condensului. sau printr-o combinaŃie a acestor procedee.mortar de ciment-var M5 . . (7) ProtecŃia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc ≥ 900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc ≥ 60 g/m2 completată cu o acoperire cu răşină epoxidică cu grosime medie recomandată 100 µm. în condiŃiile de expunere MX4 şi MX5. 52 . Anexa A (informativă) (3) Pentru clasa de expunere MX1. acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi ≥ 20 mm la pereŃii care se tencuiesc ulterior şi ≥ 35 mm la pereŃii care rămân netencuiŃi.4. (5) ProtecŃia armăturilor prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: • • • tipul şi marca minimă a mortarului vor fi: . Măsurile de protecŃie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2.3. galvanizare. grosimea stratului de protecŃie va fi sporită până la 45 mm în cazul pereŃilor care trebuie să rămână netencuiŃi (zidărie aparentă sau de placaj). tencuieli hidrofuge.

Proiectarea preliminară a planşeelor.3.4.4. iii. cu tencuieli rezistente la acŃiunile chimice respective). Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereŃilor structurali). scoabe şi corniere (1) Eclisele. 53 . ProtecŃia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curentă pentru condiŃii de mediu similare. Ele vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare mediului în care sunt utilizate. 4. mai ales împotriva propagării umidităŃii prin capilaritate.7. CAPITOLUL 5. (2) În procesul de proiectare preliminară.3. scoabele şi cornierele înglobate în zidărie vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare condiŃiilor de mediu în care sunt utilizate. Eclise. iv. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 5. alegerea configuraŃiei de ansamblu a clădirii este atribuŃia principală a arhitectului. aceasta va fi proiectată din materiale rezistente la aceste substanŃe sau va fi protejată corespunzător (de exemplu. În acest scop: • • se vor lua măsuri pentru a proteja zidăria de efectele umezelii provenite din contactul cu pământul. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului (1) Zidăria aflată sub nivelul terenului va fi proiectată astfel încât să nu fie afectată defavorabil de condiŃiile terenului sau va fi protejată în mod corespunzător.1. în cazul în care.6 din acest Cod. prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament. ancorele.4. conform cerinŃelor stabilite la Cap. ConcepŃia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independentă de cerinŃele funcŃionale şi de plastică formulate de investitor şi de arhitect. Elemente de legătură pentru pereŃi (1) Elementele de legătură pentru pereŃi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acŃiunea relevantă a mediului înconjurător şi la mişcările relative între straturi. Proiectarea preliminară a infrastructurii.6. 4. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaŃie. care precede verificarea prin calcul a siguranŃei structurale şi de care depinde alegerea modelului şi a metodei pentru calculul la acŃiunea încărcărilor verticale şi seismice. (2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidărie sau ale stratului exterior al faŃadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oŃel inoxidabil. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereŃi structurali din zidărie implică parcurgerea următoarelor etape: i.3. ii. se constată că terenul conŃine substanŃe chimice care pot afecta integritatea şi durabilitatea zidăriei.3. (3) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare structurală.

Se pot accepta reduceri de arie.1. (2) Caracterul spaŃial unitar al structurii din zidărie se va obŃine prin: A . Se recomandă ca diferenŃa între valorile respective. stâlpişori de beton armat turnaŃi în ştrepii zidăriei. de regulă. vor fi rigide în plan orizontal. 54 .1. la pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un ansamblu spaŃial unitar format din: • • elemente verticale: pereŃi structurali. de circa 10 ÷ 15% cu condiŃia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaŃii să nu fie întrerupt. şi 5. Legături între planşee şi pereŃii structurali care se vor realiza după cum urmează: la pereŃii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toŃi pereŃii. amplasarea şi alcătuirea pereŃilor structurali să fie astfel alese încât să se obŃină regularitate în plan şi pe verticală definită conform criteriilor de la art. grosimii zidurilor. la fiecare nivel. cu simetrie geometrică (dată de forma în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereŃilor structurali) sau cu disimetrii limitate. (4) În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii.2.1. să nu depăşească. 5.2. care se vor realiza prin: • • • • • • • Ńeserea zidăriei conform prevederilor din Codul de practică. la pereŃii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu. 25% iar în elevaŃie eventualele reduceri de rezistenŃă şi de rigiditate să fie ≤ 20% . Legături între pereŃii structurali de pe cele două direcŃii principale.1. de la un nivel la nivelul imediat superior. elemente orizontale: planşee care. (3) RezistenŃa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcŃii principale ale clădirii şi vor fi menŃinute aproximativ constante pe toată înălŃimea clădirii. continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA B. la colŃuri. (3) Se vor lua măsurile necesare pentru menŃinerea conlucrării spaŃiale între subansamblurile structurale verticale şi orizontale pentru toate situaŃiile de proiectare (de exemplu împiedicarea prăbuşirii progresive). rezistenŃei zidăriei la compresiune. intersecŃii şi ramificaŃii. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie (1) Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte.1. constantă la toate nivelurile clădirii. dispuşi pe două direcŃii neconcurente. armături dispuse în rosturile orizontale. distribuŃia spaŃiilor. (2) Aria planşeului va fi menŃinută.5. (4) Reducerile de rezistenŃă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea: • • • densităŃii zidurilor. de regulă. 5.3.

clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenŃă mai mică decât cele ale nivelurilor superioare). nu există disimetrii importante ale capacităŃilor de rezistenŃă şi/sau ale încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii. pentru fiecare direcŃie principală.5.1 CondiŃii de regularitate geometrică în plan (3) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi structurală în elevaŃie dacă: • • înălŃimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%. reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcŃia respectivă. (2) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi structurală în plan dacă: • forma în plan satisface următoarele condiŃii: este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcŃii ortogonale. în plan. continuu. cu contururi regulate şi cu un număr redus de colŃuri intrânde.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcŃia perpendiculară direcŃiei de calcul.1). Figura 5. eventualele retrageri/proeminenŃe în raport cu conturul curent al planseului nu depăşesc. aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezintă variaŃii care se încadrează în următoarele limite: reducerea lungimii unui perete faŃă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%.3. Criterii de regularitate structurală (1) Sistemul structural va fi simplu. pereŃii structurali au. cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig 5. dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcŃii principale. reducerea totală nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter .1. la clădirile cu nniv ≥3. este compactă. - • 55 . • dispunerea în plan a pereŃilor structurali satisface următoarele condiŃii: - • rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereŃilor structurali sub efectul forŃelor orizontale. distanŃa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0. fiecare. până la terenul de fundare. va avea suficientă capacitate de rezistenŃă şi rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forŃelor verticale şi orizontale.

cap. după cum urmează: • rosturi complete.5.0 în zonele seismice cu ag ≥ 0. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinŃelor din Codul P100-1 Subsistemul "pereŃi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1. etc).1. tuturor prevederilor de la 5.4.2 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaŃie) (4) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alcătuiri arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în elevaŃie. (2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele: • • înălŃime / lăŃime ≤ 1. indiferent de zona seismică. se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de raportul între cele două subsisteme.1..20g şi ≤ 3.5. la care pereŃii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din beton armat. după caz.1 Grupa de regularitate a clădirii Clădiri cu regularitate Clădiri fără regularitate Tipul structurii 1. care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura: 56 .Figura 5.8 şi din acest Cod.1. de consistenŃă.1.24g (3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o alcătuire arhitectural-structurală care corespunde.2.0.1 Tip 2 2.. (4) Rosturile de separaŃie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcŃie de rolul în structură. lungime / lăŃime ≤ 4. forma în plan are neregularităŃi care depăşesc limitele din figura 5. (5) Clădirile care nu satisfac condiŃiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fără regularitate geometrică şi structurală.2 2. umpluturi locale.1.1 Tip 1 1. terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităŃi (de stratificaŃie. (6) Pentru proiectare în conformitate cu prevederile acestui Cod. 4. clădirile cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică în grupe de regularitate după cum urmează: Clasificarea clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie în grupe de regularitate Tabelul 5. în plan sau în elevaŃie.2 Regularitate Plan Da Nu Da Nu ElevaŃie Da Da Nu Nu (6) Clădirile cu structuri de tip dual. Separarea clădirii în tronsoane (1) Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiŃii: • • • lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0. 5.

(7) Închiderea spaŃiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate.1 (2) şi valoarea minimă constructivă asociată a densităŃii pereŃilor structurali (p%). lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50.1. lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările specifice: P72000 şi/sau NP 001-2000. 2.1. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială 5.- rosturi de tasare. Dimensiuni maxime în elevaŃie (1) Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secŃiunea de încastrare definită la 6. nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului.tab. ZC. stabilită conform P100-1. • clasa de importanŃă-expunere a clădirii. (2) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare. în cazul clădirilor cu lungime totală mare. sunt impermeabile la apă şi la aer. (2) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie armată (ZC. rosturi de contracŃie – dilatare. • rosturi parŃiale.5. rosturi seismice. stabilită conform 5. ZIA).5. 2S). vor fi plane şi vor separa complet atât elementele structurale cât şi elementele nestructurale ale clădirii.6 dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii constructive: 57 . care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan. se limitează. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5. care se realizează numai în suprastructură: - - (5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereŃilor structurali. care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaŃiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului.2.1. • clasa de regularitate/neregularitate structurală definită la 5..3.1.2.6 în funcŃie de: • acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag). Cap. conform Codului P100-1 tab.5 şi 8. Dimensiuni maxime în plan (1) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale.3. • densitatea pereŃilor structurali p%.0 m. pentru care se aplică prevederile acestui Cod. rosturile seismice vor traversa şi fundaŃiile pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la fundaŃiile situate la distanŃe relative mari.8.1.4.(2). conform prevederilor Codului P100-1.5. care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităŃii terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile. 5.8. • tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA. ZC+AR. • tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă arsă (1. Aceste materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaŃă proiectată a structurii. ZC+AR şi ZIA) mansarda nu se va include în numărul de niveluri maxim (nniv) admis conform Codului P100-1. (6) Dimensiunea spaŃiului liber dintre elementele de construcŃie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilită prin calcul.1.

Valorile minime p% se referă la nivelul de bază al clădirii (secŃiunea de încastrare).25 m.(6). cu respectarea valorilor minime date în Codul P100-1.2. tipul circulaŃiilor. cu respectarea măsurilor constructive date la 7. cu excepŃia clădirilor simple din zidărie.3 şi în Codul P100-1. şarpanta din lemn este proiectată astfel încât să nu rezulte împingeri în pereŃii perimetrali. capitolele 5 şi 8. pereŃii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton sau similar).• • • • • • densitatea minimă constructivă a pereŃilor dată în Codul P100-1 tabelul 8. 5. zidăria pereŃilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior. densitatea minimă fi redusă fără însă a deveni mai mică de 3% pe fiecare direcŃie principală a clădirii. La nivelurile superioare.1. raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv p (% ) = 100 Az . se va face astfel încât să realizeze. (2) Densitatea pereŃilor structurali ai clădirilor din zidărie.6. Dacă cel puŃin una din aceste condiŃii nu este îndeplinită.2. densitatea necesară a pereŃilor structurali se va stabili prin calcul. urmărind să nu rezulte modificarea clasei de regularitate sau creşterea pronunŃată a disimetriei sistemului structural. mansarda va fi considerată "nivel" iar clădirea se va încadra.net) de pe direcŃia respectivă.4.1. în condiŃiile date în Codul P100-1 tabelul 8. Reducerea densităŃii pereŃilor se va face Ńinând seama de recomandările de la 5.1) (3) Pentru structurile cu pereŃi din zidărie care fac obiectul acestui Cod. la partea superioară a pereŃilor de zidărie ai mansardei este prevăzută o centură de beton armat. 8. pereŃii perimetrali din zidărie nu depăşesc înălŃimea medie de 1. etc. din punct de vedere al înălŃimii şi al densităŃii pereŃilor structurali. Alegerea sistemului de pereŃi structurali (1) Alegerea sistemului de pereŃi structurali.3.6. stabilite de investitor: dimensiunile spaŃiilor libere. de confort. 58 . de siguranŃă structurală. Cap.0%.5 şi 8.6 se majorează cu 1. este definită prin procentul ariei nete totale a pereŃilor structurali din zidărie (Az.10 (6) PereŃii de zidărie înrămata vor fi proiectaŃi conform prevederilor de la Capitolul 6 din acest Cod şi din Codul P100-1. (5) PereŃii de zidărie care nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi consideraŃi pereŃi structurali sau pereŃi de contravântuire vor fi consideraŃi "pereŃi nestructurali" şi vor fi proiectaŃi pentru încărcările menŃionate la 1.2.net Apl (5. satisfacerea următoarelor categorii de cerinŃe: • • • funcŃionale. înălŃimea de nivel. concomitent. (4) Prevederea în proiect a densităŃii minime de pereŃi nu elimină/înlocuieşte obligaŃia proiectantului de a verifica prin calcul siguranŃa structurii conform cerinŃelor de la capitolul 6 din acest Cod şi prevederilor Codului P100-1. pe fiecare din direcŃiile principale ale clădirii. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5. tab.

acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag).25 m. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5.00 m. aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 25. distanŃele maxime între pereŃi. regularitatea structurală a clădirii.2.8.2. tab.2.2.3b): • • • înălŃimea de nivel ≤ 4. aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 75.2. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5. (2) În cazul în care. local. Structuri cu pereŃi rari (1) Structurile cu pereŃi rari (sistem celular). alegerea tipului de zidărie pentru pereŃii structurali se va face cu respectarea condiŃiilor limită stabilite în Codul P100-1. se acceptă suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaŃia suprimării acestui perete la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". sunt necesare. cap. grupa elementelor pentru zidărie.3. 5. la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereŃi deşi. spaŃii mai mari. 8. Structuri cu pereŃi din zidărie (a) Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) (b) Structuri cu pereŃi rari (sistem celular) (a) 5.1. pe cele două direcŃii principale ≤ 5.6 în funcŃie de: • • • • numărul de niveluri supraterane (nniv).1 Structuri cu pereŃi deşi (1) Structurile cu pereŃi deşi (sistem fagure).0 m2.00m. distanŃele maxime între pereŃi. 5. Zidăria nearmată (ZNA) (1) Din cauza capacităŃii scăzute de a disipa energia seismică. Alegerea tipului de zidărie (1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie.5.1. precum şi în funcŃie de posibilităŃile tehnologice de execuŃie.5 şi 8.0 m2. datorită rezistenŃei mici 59 .00 m.3a): • • • înălŃimea de nivel ≤ 3. (3) Folosirea sistemului de pereŃi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri dificile.2.2. pe cele două direcŃii principale ≤ 9. (b) Figura 5.1.

stâlpişori de beton armat.00 m. cap.8. art. înălŃimea nivelului hetaj ≤ 3. se recomandă ca adoptarea în faza de proiectare preliminară a structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată. şi cele cu pereŃi structurali de zidărie cu inimă armată (ZIA). (3) Structurile cu pereŃi din zidărie nearmată vor avea elemente verticale şi orizontale de confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea şi conlucrarea spaŃială a pereŃilor şi planşeelor. în condiŃiile de calcul. tab.-1. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente de confinare nu se vor lua în considerare pentru calculul rezistenŃei şi rigidităŃii clădirii în ansamblu. 5. ZIA) (1) Clădirile cu pereŃi structurali de zidărie confinată (ZC).2. în următoarele poziŃii: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0. cu sau fără armături în rosturile orizontale. dimensiunile secŃiunii de beton şi armarea acestora se va face conform 5.3 şi din Codul P100-1. la capetele libere ale fiecărui perete. materialele folosite satisfac cerinŃele de la Cap.3.1. tab. (2) Utilizarea structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată se va face numai cu respectarea principiilor stabilite în Codul P100-1. Zidăria armată (ZC. sistemul de aşezare a pereŃilor este de tip "pereŃi deşi" (sistem fagure). Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat (1) La toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie simplă (ZNA) cu elemente din argilă arsă şi din BCA . 2 şi 2S şi cu elemente din BCA vor fi folosite. ca măsură constructivă.2. de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2. ii.5 . cu elemente ceramice din grupele 1.(3).5 m2 pentru zonele seismice 60 .8.1. cu elemente din argilă arsă şi din BCA.3.8 şi cu aplicarea regulilor din acest Cod.20g şi de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 1.5 m2 în zonele seismice cu ag ≤0. PoziŃionarea acestor elemente. (4) Structurile cu pereŃi de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1. 2 şi 2S şi cu elemente din BCA. vor fi utilizate. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei Pentru zonele seismice cu 0. de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod în condiŃiile stabilite conform Codului P100-1. 5.12g < ag ≤ 0.8. stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaŃi în următoarele poziŃii: i.2.32g la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei şi la casa scării (2) La clădirile cu pereŃi din zidărie confinată (ZC). la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei.2. numai dacă sunt îndeplinite toate condiŃiile de mai jos: • • • • • • • clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în elevaŃie". conform P100.3. clădirea se încadrează în clasa de importanŃă I sau II conform Codului P100-1. sunt prevăzute elemente verticale şi orizontale pentru asigurarea integrităŃii structurale şi conlucrării spaŃiale ale pereŃilor conform (2) sunt respectate cerinŃele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod.12g. se vor prevedea. în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. poziŃia 1 din tabelul 5. iii.2.6.la întindere şi la forfecare şi a ductilităŃii reduse.2. ZC+AR.

indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA. la intersecŃiile pereŃilor. de plastica faŃadelor. în lungul peretelui.(5) Figura 5.5.20 m. evitarea reducerii exagerate a rezistenŃei şi a rigidităŃii unor pereŃi structurali. în poziŃie intermediară. • • la nivelul fiecărui planşeu. structurale. dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află la o distanŃă mai mare de 3t unde "t" este grosimea peretelui vi.5. în zonele seismice cu ag≥0. satisfacerea cerinŃelor de rezistenŃă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.5.16 g. iv.2.cu ag ≥ 0.0 m în cazul structurilor cu pereŃi deşi (sistem fagure). obŃinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcŃiile principale ale clădirii. golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinŃa iv.00 m .4. v. Goluri în pereŃii structurali din zidărie (1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereŃii structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinŃe: • • • • • • funcŃionale. indiferent de materialul din care este realizat.4.2. (5) În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor prevedea centuri la partea superioară a tuturor pereŃilor care depăşesc nivelul ultimului planşeu.5.12g. se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereŃilor. sau > 4. astfel încât distanŃa între axele stâlpişorilor să nu depăşească: . (beton armat sau lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia.0 m în cazul structurilor cu pereŃi rari (sistem celular). (6) Stâlpişorii şi centurile din pereŃii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuŃi la exterior cu protecŃie termică pentru evitarea formării punŃilor termice. în toŃi spaleŃii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. (4) Pentru toate clădirile. .24g . (2) CerinŃele structurale vor avea în vedere : 61 . la construcŃiile etajate cu pereŃi rari (sistem celular) şi la construcŃiile tip “sală/hală” ai căror pereŃi structurali au înălŃimea > 3. ZC sau ZIA) şi de zona seismică.în zonele seismice cu ag≤0. 5. PoziŃionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată (3) Stâlpişorii vor fi executaŃi pe toată înălŃimea construcŃiei.

4 hgol ≥ 0.5.25 nniv = 4 ρ ≤ 0.35 Notă. Figura 5.5 ρ ≤ 0.25 ρ ≤1. după cum urmează: • • • pentru zidăria nearmată (ZNA): .16g 0.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.5 hgol ≥ 1. Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanŃe care să permită transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".5.00 m .5 nniv = 4. va fi limitat.2. 62 .2.00 ρ ≤0.20 m .5. conform valorile din tabelul 5.5 hgol ≥ 1. AcceleraŃia ag Perete exterior 0.55 Perete interior nniv = 4.45 Tabelul 5.32g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.45 ρ≤ 0.2.(2) Pentru satisfacerea cerinŃelor de la (2).6 hgol ≥ 1. în funcŃie de cea mai mare înălŃime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t).80 m pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui. Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereŃii de zidărie (5) Lungimea minimă (lmin) a spaleŃilor adiacenŃi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează.80 nniv = 4 ρ ≤ 1.08g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1. Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate până la fundaŃii şi care au dimensiuni cel puŃin egale cu valorile minime date la.25 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0. dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.(5) (4) Golurile de uşi şi de ferestre vor fi. 0. 0.24g 0.20g.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.28g.00 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0. 0.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.12g.00 m pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR): .5 ρ ≤ 1. 0. raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie.35 ρ ≤ 0. de regulă.

(5) Grosimea de calcul. indiferent de materialul elementelor din care este executată zidăria (argilă arsă sau BCA) şi de grupa acestora (1.6. (7) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereŃilor nu satisfac cerinŃele de siguranŃă structurală de la 6. 2 sau 2S). din ZNA în ZC sau ZIA). sporirea grosimii pereŃilor.6.7. izolare fonică. raportul între înălŃimea etajului (het) şi grosimea peretelui structural (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii minime: • • zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12.3. tef. (4) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenŃă. (2) Grosimea de calcul a pereŃilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite cu excepŃia pereŃilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileşte conform aliniatelor (5) şi (6). va fi 240 mm. izolare termică/economie de energie. (3) Grosimea minimă a pereŃilor pentru cerinŃa de siguranŃă structurală. Dispunerea în plan a golurilor din pereŃii de zidărie 5.2. unde: t1 . este grosimea stratului exterior sau neportant t2 este grosimea stratului interior sau portant. a unui perete dublu cu gol interior în care cele două straturi sunt solidarizate cu agrafe conform 7. Grosimea pereŃilor de zidărie (1) Grosimea pereŃilor exteriori şi interiori prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare valoare rezultată calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinŃe: • • • • siguranŃă structurală.Figura 5. folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu rezistenŃe superioare 63 ..1. zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15.2). se va adopta una dintre următoarele măsuri: • • • schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei (de exemplu. protecŃie la foc.(3) se determină cu relaŃia 3 3 tef = 3 t1 + t2 (5.

cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm. planşee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri ceramice. fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică. (6) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. pentru stabilirea modelului de calcul seismic este necesară verificarea condiŃiei de rigiditate conform (1). planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie". planşeele care au următoarele alcătuiri: • • • planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm. (2) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de toate tipurile se va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal. din punct de vedere al rigidităŃii în plan orizontal. .2.3.3.3. art. vor fi considerate rigide în plan orizontal. 5. armată cu plasă de oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese metalice sudate. în două categorii: • • planşee rigide în plan orizontal.2. care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziŃiile golurilor mari. bucle de oŃel beton şi beton de monolitizare.. Această prevedere este aplicabilă şi sistemelor de planşee mixte alcătuite din nervuri metalice sau din beton armat/precomprimat şi din corpuri de umplutură ceramice sau din beton cu sau fără suprabetonare. Tipul planşeului (1) Planşeul este considerat rigid în plan orizontal dacă. 8. 64 . (5) Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile. (7) În cazul planşeelor din elemente prefabricate. fără verificarea de la (1). armată cu plasă din oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m (≥ 5Φ8/m). (2) Dacă nu sunt slăbite semnificativ de goluri (a se vedea 5. planşee din lemn. deplasările orizontale calculate în situaŃia de proiectare seismică nu depăşesc nicăieri cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontală absolută corespunzătoare deplasările rezultate din ipoteza de diafragmă rigidă..5. îmbinările vor fi proiectate astfel încât răspunsul planşeului la forŃe seismice să fie similar cu cel a planşeelor din beton armat monolit iar îmbinările să rămână în stadiul elastic pentru solicitările rezultate din acŃiunea cutremurului de proiectare multiplicată cu factorul de comportare "q".24g.5.). planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. atunci când este modelat cu flexibilitatea sa reală în plan. (4) Următoarele categorii de planşee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativă. în plan orizontal: • • • planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi. (3) Pentru planşeele care nu îndeplinesc condiŃiile de la (2). Acest tip de planşeu va fi utilizat la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0.2.1. .

2. În lipsa acestui calcul se aplică prevederile P100-1 art. În acest scop. În cazul deschiderilor mai mari decât 3t. PoziŃionarea golurilor mari în planşee (1) PoziŃiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât să nu conducă la reducerea rigidităŃii şi a rezistenŃei planşeelor şi să asigure transferul forŃelor orizontale la pereŃii structurali fără concentrări importante de eforturi . 8.20g nu se acceptă prevederea planşeelor parŃiale (supante). ZC. 65 .7 PoziŃionarea golurilor de mari dimensiuni în planşee (2) În cazurile în care slăbirea semnificativă a planşeelor prin goluri nu poate fi evitată se va Ńine seama de efectul rigidităŃii finite a planşeului prin adoptarea unui model de calcul spaŃial.3. iar rezistenŃa planşeului va fi verificată conform secŃiunii 6. lângă pereŃii de contur sau alăturarea mai multor goluri. Şarpante (1) La proiectarea şarpantelor se va urmări adoptarea unei configuraŃii cu rigiditate spaŃială suficientă. sub efectul încărcărilor din zăpadă. din vânt şi din cutremur.5.3.3. stabilitatea şi rezistenŃa consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui. (2) Consolele care depăşesc linia exterioară a pereŃilor structurali de contur (balcoane. În zonele cu ag ≤ 0. indiferent de tipul zidăriei (ZNA. Figura 5.4. Supante. 5. pe toate direcŃiile.1. eventual cu o denivelare care se încadrează în limitele de la 5. încastrate în zidărie. accesul oamenilor pe consolă nu este decât întâmplător (pentru întreŃinere). consolele şi a elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul. În cazul încărcării cu zăpadă se vor avea în vedere efectele încărcărilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zăpezii pe anumite porŃiuni ale acoperişului (a se vedea Codului CR 1-1-3). se va evita poziŃionarea golurilor la colŃurile planşeelor.4. copertine) vor fi amplasate la nivelul planşeului curent.3.20g forŃa seismică se va determina prin calculul modal cu spectru de răspuns.2. în zonele seismice cu ag > 0.3. cu respectarea următoarelor condiŃii: • • • deschiderea consolei Lc ≤ 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrată. pentru asigurarea indeformabilităŃii acestora.(6) dar cu asigurarea continuităŃii structurale. în toate cazurile.5. console (1) În clădirile curente. rezemarea consolei se face pe toată lăŃimea zidului. Consolele vor fi realizate din acelaşi material ca şi planşeul (beton armat sau lemn).3. (4) În mod excepŃional se acceptă amplasarea unor console de beton armat în poziŃii intermediare.2 5. ZIA).

(4) Alcătuirea infrastructurii clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie va respecta. din beton simplu. a elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reŃelele exterioare. planşeul peste subsol. fără producerea deformaŃiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de fundare. (2) În cazurile prevăzute în Codul P100-1.4. socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter. (3) Schema statică ale şarpantei va fi aleasă astfel încât să nu rezulte împingeri în elementele de reazem (pereŃi. precum şi prevederile specifice date în continuare. efectele posibile ale apelor subterane. art. (2) Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să Ńină seama de: • • • • (3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare obŃinute prin cercetarea geotehnică a amplasamentului conform reglementărilor specifice în vigoare.1. placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol.8. cu una sau mai multe trepte. Dacă o astfel de schemă nu poate fi realizată se vor prevedea elemente structurale suficient de rezistente pentru a prelua împingerile. FundaŃii (1) FundaŃiile pereŃilor structurali vor fi continue sub ziduri cu alcătuirile următoare • • • blocuri din beton simplu.3. tălpi din beton armat. blocuri din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat.3. limitarea deformaŃiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea structurii.8. 66 . calcane. natura.5. atice. de asemenea. legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcŃii.(2) Stabilitatea generală şi locală a şarpantei în ansamblu şi a elementelor acesteia sub acŃiunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forŃele stabilite prin Codul NP-082 şi prin măsuri constructive. 5. mărimea forŃelor verticale care trebuie transmise la teren. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform Normativ NP-005 şi Ghid NP-019.1. pereŃi de subsol. severitatea acŃiunii seismice la amplasament. stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare. clădiri cu subsol: fundaŃii. cap.(2) se pot prevedea şi fundaŃii izolate. Se exceptează de la această prevedere clădirile provizorii şi anexele gospodăreşti.4.5. etc). principiile generale date în Codul P10 şi în Codul P100-1. 5. (4) În faza de proiectare preliminară. Proiectarea preliminară a infrastructurii (1) Infrastructura clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie este constituită din următoarele subansambluri/elemente de construcŃie: • • clădiri fără subsol: fundaŃii. infrastructura trebuie să fie concepută ca un ansamblu de elemente structurale cu rezistenŃă şi rigiditate spaŃială adecvate intensităŃii solicitărilor verticale şi seismice şi caracteristicilor terenului de fundare care să asigure: • • transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secŃiunea de încastrare a pereŃilor.

sub toŃi pereŃii structurali din parter. (3) Soclul se va executa. (5) Rigiditatea subsolului trebuie să fie superioară rigidităŃii nivelurilor supraterane. În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare. pentru satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă sub efectul încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite preluarea eventualelor abateri de execuŃie.(2) 5.3.3. se va alege una din următoarele soluŃii de fundare: • • • rezemare pe placa de la subsol. în poziŃii decalate faŃă de golurile de la parter .0 m faŃă de poziŃia golurilorde la parter. de regulă. în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0. PereŃi de subsol (1) PereŃii de subsol vor fi dispuşi. (3) În cazul amplasamentelor pe teren normal de fundare.5. îngroşarea locală a plăcii de la subsol. arhitectural-structurală. art. secŃiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. golurile de uşi şi ferestre din pereŃii de subsol vor fi amplasate. în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.4. în zonele cu acceleraŃia seismică de proiectare ag ≥ 0. 5. 8. În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri de conformare generală.4. Se acceptă o retragere de maximum 5. în plan. axat.2. din beton armat.24g amplasarea golurilor de uşi din pereŃii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj de cel puŃin 1. 67 .24g. art. (2) LăŃimea soclului va fi cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la parter. (2) PereŃii de subsol se vor realiza. din beton armat.0 cm a feŃei exterioare a pereŃilor de la subsol în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. de regulă. soclul şi fundaŃiile vor fi axate faŃă de pereŃii structurali. pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu. se recomandă sporirea rigidităŃii subsolului prin introducerea unor pereŃi suplimentari. în funcŃie de dimensiunile şi de greutatea proprie a acestora. în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. 8. în limita posibilităŃilor rezultate din cerinŃele funcŃionale.3. se admite o retragere de maximum 5 cm a feŃei exterioare a soclului în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. de regulă.5. a subsolului: • • • • numărul şi dimensiunile golurilor în pereŃii subsolului vor fi reduse la strictul necesar din punct de vedere funcŃional. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter. (4) Grosimea pereŃilor de subsol se va stabili. Socluri (1) La clădirile fără subsol.3. dacă aceasta are rezistenŃa şi rigiditatea necesare pentru a prelua încărcările respective.2.24g golurile de uşi şi ferestre din pereŃii exteriori vor fi mai mici cu cel puŃin 25% faŃă de cele din parter. prin calcul. fundarea directă.. soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. pe baza rezultatelor calculului prevăzut la (4).(3) Pentru pereŃii nestructurali de la subsol.(2) şi cu realizarea măsurilor constructive date în Capitolul 7 din acest Cod. în cazul clădirilor cu pereŃi dispuşi în sistem "celular".

8 PereŃi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereŃi rari Dacă aceste condiŃii nu sunt respectate. (3) În cazul clădirilor cu subsol.4. 5. c) distanŃa între pereŃii cei mai depărtaŃi de centrul de rigiditate de pe cel puŃin una din direcŃii trebuie să fie > 75 % din lungimea clădirii pe cealaltă direcŃie. zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. legată de tălpile de fundaŃie. placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi avea cel puŃin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane. situate în zonele seismice cu ag≥ 0.25 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie confinată şi din zidărie cu inima armată (2) PereŃii structurali ai clădirii trebuie să satisfacă toate cerinŃele următoare: a) clădirea trebuie să fie rigidizată prin pereŃi structurali. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie (1) Clădirile simple din zidărie definite conform P100-1 par. pe oricare dintre cele două direcŃii.33 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie nearmată ≥ 0. placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat. şi în toate clădirile amplasate pe terenuri de fundare dificile. 5. este ≤0. această condiŃie se consideră satisfăcută dacă distanŃa între centrul de masă şi centrul de rigiditate ale structurii. dispuşi aproximativ simetric în plan pe două direcŃii ortogonale.Figura 5.24g. a) Planul trebuie să fie aproximativ dreptunghiular. b) pe fiecare dintre cele două direcŃii ortogonale ale clădirii trebuie să existe cel puŃin câte doi pereŃi paraleli iar lungimea fiecărui perete trebuie să fie > 30 % din lungimea clădirii pe direcŃia peretelui considerat.Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul infrastructurii/fundaŃiilor (2) În toate clădirile cu subsol. b) Raportul dintre lungimea laturii scurte şi cea a laturii lungi în plan trebuie să fie • • ≥ 0.1L unde L este dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia considerată. placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. e) pereŃii structurali trebuie să fie continui de la vârf până la fundaŃii. 68 .9. Planşee la infrastructură (1) În toate clădirile fără subsol. 8. Aria retragerilor de la forma dreptunghiulară trebuie să fie ≤ 15% din aria totală a planşeului . d) cel puŃin 75 % din încărcările verticale trebuie să fie preluate de pereŃii structurali.trebuie să satisfacă următoarele cerinŃe speciale de alcătuire arhitectural structurală.4.5.

Principii generale de calcul (1) Zidăria este un material neomogen. iii. pentru pereŃii de contur de la subsol.2.4.16g şi ag = 0. (3) La proiectarea pereŃilor din zidărie vor fi luate în considerare. de rigiditate şi de ductilitate ale întregului sistem structural. CAPITOLUL DIN ZIDĂRIE 6. (3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secŃionale şi a rezistenŃei de proiectare a pereŃilor trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăŃile de rezistenŃă. etc). izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul ultim.20g. forŃe laterale (împingeri) transmise de alte părŃi de structură (bolŃi. se va face utilizând un model de calcul. în acelaşi timp. pereŃii de pe o direcŃie trebuie să fie legaŃi cu pereŃii de pe direcŃia ortogonală la o distanŃă ≤ 7. pentru toŃi pereŃii. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI 6.0m în zonele seismice cu ag = 0.6.(3) În ambele direcŃii orizontale. presiunea vântului. sau şarpante). ii. să poată fi aplicat cu uşurinŃă în proiectarea curentă este practic imposibilă. Modelul de calcul pentru încărcări verticale (1) Pentru calculul sub acŃiunea încărcărilor verticale. pereŃii structurali vor fi consideraŃi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la faŃa superioară a fundaŃiilor (la clădirile fără subsol). împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate. zidăria este un material presupus omogen. suficient de precis. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate pe console. Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din documentele de la art. perpendiculare pe planul peretelui din: • • • • • acŃiunea cutremurului. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele i şi ii se afectează cu factori de corecŃie stabiliŃi astfel încât să se obŃină o concordanŃă cât mai bună cu datele rezultatele încercărilor. caracteristicile secŃionale ale pereŃilor din zidărie se determină pentru secŃiunea brută (nefisurată/netencuită). Calculul structurilor la încărcări verticale 6.12g şi ≤ 5. determinarea eforturilor şi deformaŃiilor în toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie. 2. anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar pentru niveluri reduse de solicitare. simultan cu încărcările verticale.0 m în zonele seismice cu ag ≤ 0. 6. arce. (2) Pentru proiectarea clădirilor curente. masa de etaj şi secŃiunile orizontale ale pereŃilor structurali pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior. pentru pereŃii exteriori din suprastructură. Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare toate aceste particularităŃi şi. împingerea pământului.(2) 69 . bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare: i. (4) Pentru clădirile cu pereŃi din zidărie nearmată şi din zidărie confinată. încărcările orizontale.1.1.

L.1.I. indiferent de tehnologia de realizare. considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui..2.2. încărcările corespunzătoare zonelor de placă aferente fiecărui perete vor fi calculate pentru suprafeŃele determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2).1b). (2) În cazul planşeelor cu plăci de beton armat care transmit încărcările pe două direcŃii. se va considera o distribuŃie uniformă a forŃelor de compresiune pe toată aria peretelui (figura 6. 6.2. indiferent de material.1 Încărcări verticale pe pereŃii structurali date de planşee (a) Planşeu din beton armat monolit (b) Planşeu din elemente liniare (beton.2.2c. cu zidărie Ńesută sau cu stâlpişorii de beton la intersecŃii sau ramificaŃii.2. ForŃele aplicate în apropierea colŃurilor/intersecŃiilor se transmit şi pereŃilor transversali conform 6. oŃel. legăturile (fixarea pe contur) şi zvelteŃea peretelui. lemn) (a) (4) Pentru încărcările concentrate sau pentru încărcările distribuite care nu sunt aplicate pe tot peretele.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali (1) ForŃa axială de compresiune într-o secŃiune de calcul orizontală a unui perete structural se va compune din: • • suma încărcărilor din zonele aferente ale planşeelor de peste nivelul secŃiunii. se va considera că încărcările se transmit pereŃilor pe care reazemă elementele principale cât şi zonelor adiacente ale pereŃilor transversali (figura 6. repartizarea eforturilor în perete se va face după linii înclinate la 30o faŃă de verticală ca în figura 6. În cazul pereŃilor cu goluri traseul de descărcare se modifică conform figurii 6. (3) În cazul planşeelor care descarcă pe o singură direcŃie.1a). 70 .conform (4) (b) Figura 6.(4) Modelul de calcul la încărcări verticale şi orizontale trebuie să Ńină seama de: • • modul de aplicare a încărcărilor (excentricităŃile menŃionate la 6. greutatea proprie a porŃiunii de perete aflată peste nivelul secŃiunii.2b.2a . Metode de calcul pentru încărcări verticale 6. În cazul pereŃilor în formă complexă T.2.2.

2. 6. 6. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale (1) Încărcările din planşee se transmit pereŃilor cu excentricităŃi care provin din: • • • alcătuirea constructiveă a structurii.2. imperfecŃiuni de execuŃie. d2 – excentricităŃile încărcărilor N2. Excentricitate din alcătuirea structurii.2. efectele încărcărilor cu caracter local.2 Încărcări verticale concentrate pe pereŃii structurali (a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descărcare în vecinătatea golurilor (c) Încărcarea peretelui transversal (5) În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante. cu distanŃă mare între centrul de greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secŃiunii orizontale a pereŃilor se va Ńine seama de eforturile suplimentare care rezultă. 71 .2. (2) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor.2.1) unde: • • • • N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior.(a) (b) (c) Figura 6.. d1 – excentricitatea încărcării N1 N2 .încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete. (1) Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaŃia: e = i0 N 1d 1 + ΣN 2 d 2 N 1 + ΣN 2 (6.1. efectele excentricităŃilor se vor introduce prin coeficienŃi de reducere a rezistenŃei calculate cu încărcările axiale. (2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variază liniar pe înălŃimea peretelui.2.

0 cm 300 (6.2. forŃele din deformaŃiile impuse de structură pereŃilor din zidărie înrămată În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul componenta verticală a acŃiunii seismice în condiŃiile prevăzute în Codul P100-1.2b) unde: • • t . ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) (1) Excentricitatea accidentală se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile: • • ea = ea = t ≥ 1. ΣN2 .2a) (6.2.3.2.suma reacŃiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică 6.3. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan (1) Excentricitatea din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forŃele orizontale perpendiculare pe plan.grosimea peretelui.încărcarea transmisă de peretele superior. (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali şi nestructurali şi a pereŃilor din zidărie înrămată se vor se vor lua în considerare: • • • forŃele în planul peretelui. 72 .Figura 6.3) unde • • N1 .2. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.2.4.2. forŃele perpendiculare pe planul peretelui.înălŃimea etajului.2. determinat conform par.2. 6.0 cm 30 het ≥ 1. se va calcula cu relaŃia ehm( i ) = M hm( i ) N 1 + ΣN 2 (6. 6. het .3 ExcentricităŃi provenite din alcătuirea structurii 6.

(4) Calculul seismic al clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi al panourilor din zidărie înrămate în cadre de beton sau de oŃel se va face conform prevederilor generale din Codul P100-1. (3) Încărcările din vânt vor fi luate în considerare numai pentru: • • calculul momentelor încovoietoare din acŃiunea perpendiculară pe faŃadă.2. distanŃa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol). I).8 şi cap. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale. alcătuirea generală structurii: . pentru clădirile fără subsol. din totalitatea pereŃilor structurali de pe una din direcŃiile principale. Pot fi calculate cu modele plane şi clădirile care îndeplinesc condiŃiile de la 6.3. În cazul clădirilor la care pereŃii nu sunt dispuşi pe două direcŃii ortogonale. unde "t" este grosimea tălpii respective. se vor calcula cu două modele plane constituite. (3) Caracteristicile geometrice ale pereŃilor structurali care participă la preluarea forŃelor seismice se vor stabili considerând.3 (5). (1) Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direcŃiile principale. pentru clădirile cu pereŃi deşi (sistem fagure) şi pentru clădirile cu pereŃi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5. constituite din pereŃi plini sau cu goluri.1.proprietăŃile mecanice relevante ale materialelor.(2) Având în vedere înălŃimea mică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi intensitatea de proiectare a presiunii vântului stabilită conform NP-082 verificarea la acŃiunea vântului în planul pereŃilor nu este necesară. tipul 1 din tabelul 5. peste nivelul fundaŃiilor pentru clădirile cu pereŃi rari.4. legate prin planşee orizontale (placă şi rigle de cuplare). în plan şi pe înălŃimea clădirii. .legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele fiecărui subansamblu. dacă nu s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5. (4) Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente: • • • (5) Clădirile cu regularitate structurală. (2) SecŃiunea de încastrare a ansamblului pereŃilor structurali pentru calculul la forŃe orizontale (în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua: • • • la nivelul superior al soclurilor.1. 6. 73 .1.geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale. lungimile tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă. cap.10. cu respectarea prevederilor specifice date în paragrafele următoare. .(3). în cazul secŃiunilor compuse (L.(5). Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel (deplasare de translaŃie în planul pereŃilor). cea mai mică dintre valorile: • • 6 t . calculul şarpantelor.4.3. distribuŃia maselor de nivel. de fiecare parte a inimii. fiecare.T. caracteristicile de rigiditate ale elementelor stabilite conform (8) sau (9) şi capacitatea de amortizare. forŃele seismice vor fi aplicate în calcul pe direcŃiile principale ale sistemului de pereŃi. la planşeul peste subsol.

din Codul P100-1) .4.1.1. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale (1) Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar.3. .2. se vor lua în calcul în funcŃie de tipul zidăriei şi de grupa de regularitate a construcŃiei conform Anexei NaŃionale la standardul SR EN 1998-1 (valorile sunt date în tabelul 8.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.1) calculul forŃei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii se va face cu metoda forŃelor seismice statice echivalente descrisă în paragraful 8.2. 6. .1 din tabelul 5.(6) Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaŃie.11).1.3. tipul 2 din tabelul 5.13).2.caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie.caracteristicile geometrice ale secŃiunii întregi nefisurate (zidărie şi beton) .Se va Ńine seama de coeficienŃii de suprarezistenŃă (αu/α1) în condiŃiile stabilite în Codul P100-1.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică fk .2.2.1.2. (10) În modelul de calcul pentru pereŃii cu goluri din zidărie nearmată nu se va Ńine seama de efectul riglelor de cuplare. 8.2. 74 .14).1.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4. 6.3. de scurtă durată. (3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificată pentru proiectarea clădirilorcu pereŃi structurali din zidărie. (8) . pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): .1 din Codul P100-1.½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent.Rezultate mai exacte se obŃin folosind rigiditatea zidăriei fisurate: • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : . 6.2. conform tabelului 4.2.1. Acestea vor fi armate constructiv. astfel încât cedarea riglei să preceadă cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locală a zidăriei. (7) Rigiditatea elastică a elementelor va fi calculată considerând deformaŃiile din încovoiere şi din forfecare ale zidăriei nefisurate. se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastică a pereŃilor structurali din zidărie.2.1. (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.5 al Codului şi în toate cazurile prevăzute în Codul P100-1 art.7.3.1. (7) (8). vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaŃii orizontale şi o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. (9) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite pentru calculul clădirilor cu pereŃi structurali din beton armat (a se vedea Codul CR2). (2) Pentru proiectarea clădirilor cu alcătuiri arhitectural-structurale care nu respectă în totalitate recomandările din Cap. (2) sau cu valoarea dată la 4.din Codul P100-1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii (1) Factorii de comportare "q" pentru structurile din zidărie.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente (1) Pentru clădirile cu regularitate în plan şi în elevaŃie (tipul 1.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4.

din Codul P100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform paragrafului 4. pl Apl (6.pl = Ix (pl) + Iy (pl) (6. clădirea se încadrează în clasele de importanŃă.expunere 1 şi 2.5 sunt satisfăcute relaŃiile rx2 > lpl2 + e0x2 ry > 2 (6.(2) DistribuŃia forŃei tăietoare de bază pe înălŃimea clădirii se va face cu relaŃia (4. care are originea în centrul maselor (centrul de greutate al suprafeŃei planşeului). (4) Mărimile din relaŃiile (6.4a) (6.4b) sunt definite astfel: • Raza de giraŃie a planşeului se calculează cu relaŃia l pl = I p .5a) şi (6.6) • Razele de torsiune ale structurii se calculează cu relaŃiile r0 x = JR ∑ Kx r0 y = JR ∑ Ky (6. rx şi ry sunt razele de torsiune. Notă. În Anexa A sunt date tabele pentru calculul direct al forŃei seismice de bază pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie cu regularitate în plan şi în elevaŃie.5) unde în care Ix(pl) şi Iy(pl) sunt momentele de inerŃie ale ariei planşeului în raport cu un sistem de axe paralel cu axele Oxy. raportul dimensiunilor clădirii în plan. (3) Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac următoarele condiŃii de alcătuire: • • • • • clădirea are planşee rigide în plan orizontal la toate nivelurile. înălŃimea clădirii este ≤ 10. în cazul clădirilor curente).6).7) unde 75 .0 m (P+2E.3.2.4.4b) lpl2 + e0y2 în care • • • lpl este raza de giraŃie a planşeului.4a) şi (6.pl este momentul polar al suprafeŃei planşeului calculat cu relaŃia Ip.din Codul P100-1. Apl este aria planşeului Ip.5.5b) se acceptă folosirea calculului cu două modele plane dar toate valorile efectelor acŃiunii seismice care se obŃin vor fi majorate 25%. lungime /lăŃime este ≤ 2. e0x şi e0y sunt distanŃele între centrul de masă şi centrul de rigiditate măsurate pe direcŃiile "x" şi respectiv "y" În cazul în care condiŃiile speciale de mai sus sunt îndeplinite cu excepŃia relaŃiilor (6.

3. 8. cu relaŃia : Lv . se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu masa aferetă fiecăruia.) (5) În cazul clădirilor care au peste planşeul ultimului nivel proeminenŃe (construcŃii de mici dimensiuni) care se încadrează în condiŃiile din Codul P100-1. pentru un etaj. legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj (5) Pentru construcŃiile cu planşee rigide în plan orizontal. art. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (1) Pentru clădirile fără regularitate.3.1.din Codul P100-1.5.3.3.9) 76 .1. chiar dacă satisface condiŃiile din Codul P100-1.2.2.3. cu condiŃia ca echilibrul global să fie satisfăcut şi ca forŃa tăietoare în oricare perete să nu fie redusă/sporită cu mai mult de 20%..3.1. (4) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau (3) pereŃii se vor considera console independente. ForŃa tăietoare de bază (Fbp) aferentă masei (mp) se va calcula cu relaŃia: m Fbp = 2 Fb p (6.3.- JR este rigiditatea la torsiune a structurii.2. 4. (6). (7) ForŃele tăietoare de bază pentru pereŃii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot fi redistribuite între pereŃii de pe aceiaşi direcŃie. (6) Pentru construcŃiile cu planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. în situaŃiile de la (3) şi (4) forŃa tăietoare seismică de bază. (8) În cazul pereŃilor cu secŃiune compusă (I. (2) În cazul pereŃilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre. forŃele seismice pentru ansamblul clădirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de răspuns" descrisă în art.5.2. (6) calculul forŃei tăietoare cu metoda forŃelor statice echivalente se va face astfel: i.2. se va folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acŃiunilor verticale şi seismice în montanŃi şi în rigle. plinurile orizontale din zidărie vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt Ńesute efectiv cu montanŃii alăturaŃi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului). ForŃa tăietoare de bază (Fb) pentru întreaga clădire (cu masa totală m) se va calcula ca la (1) considerând că masa proeminenŃei (mp) se adaugă masei ultimului nivel. Dacă aceste clădiri au proeminenŃă la ultimul etaj.2. art. ΣKx şi ΣKy sunt rigidităŃile relative de nivel ale structurii pe direcŃiile principale (a se vedea Codul P100-1.8) m 6. (3) Dacă sunt îndeplinite condiŃiile de la (2). art. 6. calculată conform 6.et) se calculează. se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu rigiditatea laterală a fiecăruia.4.L) forŃa de lunecare verticală în secŃiunea dintre inimă şi talpă (Lv. 8.2. ii. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali (1) ForŃa seismică de bază se va distribui pereŃilor structurali conform modelului de calcul.4. forŃa tăietoare seismică de bază..2.et = ∆M Sz Iz (6. sau dacă riglele de cuplare sunt integral din beton armat.2.1. de tipul 2 din tabelul 5.3.3.2.T. calculată conform 6. structura acesteia va fi introdusă în modelul general.2.(2).

½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.10).2.elastice pentru deformaŃiile specifice ε ≤ εm1 . . pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): . calculul eforturilor din interacŃiunea cu structura. (10) Eforturile secŃionale în pereŃii din zidărie înrămaŃi în cadre din beton armat sau de oŃel se vor determina pentru: • • interacŃiunea cu structura.1.unde • ∆M = Minf . .momentul de inerŃie al secŃiunii a peretelui. cu parametrii εmu > εm1.2. se va face considerând ansamblul format din cadru şi panourile din zidărie modelat ca un sistem triangulat.2. în calcul seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări: .2.ε : • • în cazul zidăriilor cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară. . LăŃimea activă a diagonalei (dp) va fi luată egală cu dp = 0.3.V) în elementele structurii şi pentru determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent. în secŃiunea de la baza etajului superior.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4. (9) Rigiditatea elastică a pereŃilor se va calcula • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : .3.momentul încovoietor de proiectare în secŃiunea de la baza etajului.caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie. . • • Pentru calculul Sz şi Iz se consideră că peretele este alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).Msup cu: Sz Iz Minf .10Dp. (2) sau cu valoarea dată 4. (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4. acŃiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui.9).1. de scurtă durată.caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie şi de beton .idem. . (11) În lipsa unei metode mai exacte.momentul static al ariei tălpii faŃă de CG al secŃiunii peretelui.inelastice pentru deformaŃiile specifice εm1 < ε ≤ εmu în cazul zidăriilor cu lege σ . cu diagonale articulate la capete în nodurile cadrului. deformaŃiile şi deplasările laterale ale pereŃii structurali din zidărieî depind de legea constitutivă a zidăriei σ .(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk). 6.M. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui (1) Sub acŃiunea încărcărilor orizontale în planul median.2.ε liniară cu parametrii εm1 ≈ εmu în calcul seismic se vor considera numai deplasările elastice 77 .7).1.1.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4. (12) Pentru determinarea eforturilor secŃionale (N. Msup . unde Dp este lungimea diagonalei panoului din zidărie.

lateral. pereŃii se modelează. sau şarpante. exprimată prin raportul rezistenŃelor unitare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (µ = fxk1/fxk2) legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş. pe planşee (cu laturile verticale libere). continuitate parŃială: 78 .4. în funcŃie de prinderile de pe contur. (3) Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din: • • se vor determina din calculul de ansamblu al clădirii. Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate) conform. plăci elastice anizotrope rezemate. momentele încovoietoare de proiectare produse de forŃele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate Ńinând seama de: • • • condiŃiile de fixare pe laturile panoului din zidărie. (2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările specifice: • • • • Încărcări din acŃiunea cutremurului conform Codului P100-1. dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are cel puŃin aceiaşi grosime.(3).. pe planşeele etajului respectiv şi. sus şi jos. pentru pereŃii de contur de la subsol împingeriler produse de bolŃi. (3) Fixarea laturilor pereŃilor se va realiza prin: • • (4) Modelarea condiŃiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur strat se va considera după cum urmează: • continuitate completă: • pe latura verticală. la etajele curente. arce.1.1. (2) Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre. conform temei de proiectare. alcătuirea peretelui în secŃiune. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.2. anizotropia zidăriei. şi este încărcat cu forŃe verticale: pe latura orizontală.6. 6. sus şi jos. (1) Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereŃilor sunt date la 6.10 Încărcări date de presiunea vântului conform.Codului NP 082 . dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat. (1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan.Anexa NaŃională la SR EN 1991-1-1. .4. ca: • • grinzi simplu rezemate în cazul pereŃilor rezemaŃi pe două laturi. Ńesere cu pereŃii perpendiculari. Cap. Încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate). pe pereŃii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat). dar cel puŃin valorile din ETAG 003-1998 împingerea pământului. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan.

pentru calculul la împingerea pământului. 79 . momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui este : 2 M Ed1 = µα WEd lw (6.10) în care : • • • • α = 0. α = 0. condiŃiile de fixare pe laturile peretelui.1. planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. 4. şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol. dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal rezemare simplă: - pe latura orizontală. în direcŃia fxk2 (figura 4.11a) • pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare. panouri de umplutură la faŃade).2b.2a).083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităŃi (momentul maxim este la reazeme). (7) În cazul pereŃilor rezemaŃi pe trei sau patru laturi. se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este Ńesut continuu la reazem.2a). de exemplu).3. în direcŃia fxk1(figura 4. dar cel puŃin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu este încărcat cu forŃe verticale. (6) În cazul pereŃilor de subsol. cu condiŃia ca peretele să aibă legături conform cu 7. dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are grosime mai mică.11b) în care: • α este un coeficient care Ńine seama de - anizotropia zidăriei (raportul rezistenŃelor µ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2). momentele încovoietoare se vor determina astfel: • pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare. (7) La pereŃii rezemaŃi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă. în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie (5) În cazul pereŃilor dubli cu gol interior (de exemplu: faŃade ventilate. peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaŃiei. în funcŃie de rezolvarea constructivă adoptată.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităŃi (momentul maxim este la mijlocul înălŃimii peretelui). hw este înălŃimea liberă a peretelui.- • pe latura verticală.) momentul încovoietor pe unitatea de înălŃime a peretelui este: 2 M Ed2 = α WEd lw (6. indiferent de grosimea acestuia. pe latura orizontală.(3). dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităŃii la ultimul nivel. În toate celelalte cazuri se va considera continuitate parŃială. şi momentul încovoietor se vor determina cu relaŃia 2 M Ed 1 = αWEd hw (6. WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete.

25 0.030 0.042 0.014 0.028 0. (10) În cazul în care.036 2.014 0.026 1.30 0.030 1.50 1.30 0.50 0.50 0.042 0. este lungimea peretelui între reazeme.042 1.25 0.085 0.022 0.4 NotaŃii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2 (8) Valorile coeficientului α pentru rapoartele µ folosite în acest Cod şi în Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1 sunt date în tabelul 6.151 2.051 1.153 0.240 0.75 0. lw WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaŃă .50 0.122 1.75 0.30 0.080 0.50 0. raportul rezistenŃelor fxd1/fxd2 este diferit de valorile din tabelul 6.75 0.028 0.50 0.00 0.018 0.030 0.037 0.00 0.009 80 .011 0. Tabelul 6.059 1.059 0.25 0.033 1.004 h/lw 0.091 0.25 0.00 0.023 0.057 0.00 0.009 0.043 0.00 0.023 0.015 0.75 0. (11) Pentru panourile cu grosime > 250 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria teoria liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiŃi pe cele două direcŃii) .048 1.00 h/lw 0.048 0.040 0.007 0.00 µ 0.033 0.074 0.042 0.036 0.066 1.040 0.096 0.087 0.180 h/lw 0.25 0.50 1.074 0.50 1.• • raportul între înălŃimea şi lungimea peretelui.75 0.237 0.50 0.071 0.071 1.122 0.077 0.008 0.180 0.032 0.066 0. Figura 6.75 0.021 0.25 0.113 0.1 µ 0.428 0.071 2.00 µ 0.044 0.280 0. pentru un anumit tip din zidărie.046 0.021 1.1 valorile momentelor încovoietoare se vor calcula conform Anexei E (informativă) la standardul SR EN 1996-1-1.096 1.362 0.300 0.080 0.1 Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii: • • Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar Grosimea pereŃilor este ≤ 250 mm (9) Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip “nut & feder” rezistenŃele fxd1 şi fxd2 vor fi comunicate de producător/distribuitor pentru profilaŃia respectivă.00 0.018 0.195 0.

095 0.074 1.018 0.050 0.094 2.150 0.75 0.174 0.045 2.050 0.25 0.25 0.50 0.5 Modele de calcul la forŃe perpendiculare pe plan pentru pereŃii cu goluri 6.056 0.30 0.102 0.009 0.045 0.045 0.035 0.091 0.75 0.035 0. (5) Verificarea rezistenŃei şi rigidităŃii planşeelor la forŃe orizontale va fi făcută pentru următoarele categorii de clădiri cu pereŃi structurali din zidărie: • • • clădiri etajate cu pereŃi rari (sistem celular).00 0.040 0.00 µ 0.031 h/lw 0.043 1.00 0.054 0. panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (figura 6.061 0.50 1.047 0.099 0.25 0.00 µ 0. pentru planşeul de acoperiş.013 (12) Pentru calculul momentelor încovoietoare.091 1.016 0.079 1.028 0.50 1.050 0.25 0.029 1. (3) Proiectarea planşeelor din lemn pentru încărcări verticale se va face conform şi NP 005.042 0.052 0. clădiri etajate cu goluri mari în planşee.109 0.108 1.167 0.083 0.103 0.109 0.196 0.073 0. permanente şi de exploatare. 81 .217 0. (2) Proiectarea planşeelor din beton armat pentru încărcări verticale se va face conform SR EN 1992-1-1 şi Anexei NaŃionale la acesta .5.071 1.5) Figura 6.090 1.56 1.50 0. încărcări orizontale care acŃionează în planul median al planşeului.00 h/lw 0.035 1.043 0.021 0.25 0.021 0. Calculul planşeelor (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se dimensionează pentru: • • încărcări verticale.75 0.50 1.040 1.053 0.037 0.25 0.00 0.071 0.123 2. clădiri tip "sală/hală".085 0.106 0.75 0.085 0.123 0.50 0.130 0.75 0.028 0.025 0.50 0.090 0.30 0.099 0.056 0.048 0.50 0.059 0.75 0.094 0. NP 019 (4) Proiectarea planşeelor de beton armat la încărcări orizontale va avea ca scop asigurarea capacităŃii de rezistenŃă şi a rigidităŃii necesare pentru ca planşeul să fie considerat diafragmă rigidă în plan orizontal.00 0.30 0.085 1.50 0.µ 0.149 0.051 0.00 0.038 0.047 h/lw 0.00 0.

6.5. În această ipoteză. rezemată pe pereŃii structurali (2) Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate şi a planşeelor structurilor cu neregularităŃi în plan şi pe verticală se vor utiliza modelele şi metode de calcul capabile să evidenŃieze comportarea acestora la încărcări verticale şi la cutremur. În cazul clădirilor cu pereŃi deşi (sistem fagure) verificarea planşeelor din beton armat la forŃe orizontale nu este necesară. simplificat.(aproximativ dreptunghiulare). În mod simplificat.2.12) unde: • • • Sniv .Metoda de calcul (1) În condiŃiile de la 6. 82 . dRG – distanŃa între centrul de greutate al planşeului (CG) şi centrul de rigiditate al structurii (CR). (2) ReacŃiunea din secŃiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se va calcula. cu relaŃia (6. cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv. 6. calculul eforturilor secŃionale din forŃele seismice orizontale.5.13) considerând că este proporŃională cu suma rezistenŃelor la forŃă tăietoare ale tuturor montanŃilor peretelui (ΣVRdi) Fi = S niv ΣVRdi VR (6. (3) În ipotezele de la (2) şi (3).5. se va face conform 6. această forŃă se va considera distribuită liniar pe lungimea planşeului. L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia de calcul.5. cu suprabetonare armată. Modelul de calcul (1) La clădirile cu forme simple în plan. momentul încovoietor M şi forŃa tăietoare T în planşeu se vor determina din conditiile de echilibru sub efectul încărcării p şi reacŃiunilor Fi.13) unde • VR . (3) Proiectarea planşeelor mixte alcătuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton armat/precomprimat şi corpuri de umplutură ceramice sau din beton.2. valorile extreme ale forŃei pmax/min care acŃionează asupra planşeului se vor calcula cu relaŃia: pmax/ min = S niv d ( 1 ± 6 RG ) L L (6. se va face numai pe baza prevederilor din reglementările specifice aprobate conform legislaŃiei din România.rezistenŃa la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul. considerând planşeul ca grindă continuă.• clădiri cu planşee prefabricate (pentru verificarea capacităŃii îmbinărilor).1.1(1) forŃa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forŃa seismică aplicată la nivelul respectiv.forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv.

6. b. Calculul eforturilor secŃionale de proiectare în planşee din încărcări orizontale (a) Determinarea încărcării în planul planşeului (b) Eforturi secŃionale în planşeu (4) În clădirile cu regularitate structurală în elevaŃie verificarea se va face numai la ultimul nivel. unde Sniv are valoarea maximă.2.1. condiŃiile probabile de execuŃie. proprietăŃile de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei. Ipoteze de calcul (1) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor din zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă (ULS) şi.1. 6. 6. moment încovoietor (MRd).Modelul de calcul.6. forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse (VLhd).) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează perpendicular pe planul median al peretelui: • • moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1).6.CondiŃii generale de calcul 6. în cazurile special menŃionate în text. (2) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor structurali se va determina pentru: a. 83 .) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează în planul median al peretelui: • • • • forŃa axială (NRd). (1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare a pereŃilor structurali din zidărie trebuie să Ńină seama de: • • • • • geometria peretelui. forŃă tăietoare (VRd).6. în raport cu starea limită de serviciu (SLS).1.1. condiŃiile particulare de aplicare a încărcărilor.Figura 6. moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6.6. condiŃiile de rezemare pe contur ale peretelui.

6. 6.15b) Pentru zidăriile cu elemente din argilă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru orice alte zidării care au deformaŃia specifică maximă εmu ≤ 2 ‰ conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. (2) Grosimea panourilor din zidărie înrămate în cadre şi a pereŃilor nestructurali se va stabili prin calcul pentru satisfacerea cerinŃelor de la 5. conform prevederilor din SR EN 1996-1-1.2. (4) Pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA) caracteristicile geometrice ale secŃiunii orizontale se vor calcula astfel Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaŃia specifică maximă este εmu ≅ 3.14) În aceste condiŃii.(1)P.2.1.(2).6.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui (1) Dimensiunile secŃiunii transversale a pereŃilor structurali din zidărie. 84 .1.2.1. rezistenŃa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă. art. dacă golul este situat în treimea mijlocie a înălŃimii nivelului şi dacă plinurile din zidărie până la marginile peretelui sunt cu cel puŃin 20% mai mari decât valorile minime date la 5. constantă sau liniară.(3). se va face pe baza următoarelor ipoteze: • • • ipoteza secŃiunilor plane. aria de beton se va transforma în arie echivalentă din zidărie prin înmulŃire cu raportul "n" dintre rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului (fcd) şi rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd). 6.(1) .(5) (3) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă ≤ h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi considerate margini ale tălpii. în funcŃie de: tipul solicitării. sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac: • • • condiŃiile minime de lungime de la 5.1.ε a zidăriei starea limită de calcul. condiŃiile maxime de lungime a tălpilor de la 6. caracteristicile secŃiunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaŃiile: • Aria ideală Ai = Azid + (n-1) Abeton Momentul de inerŃie ideal Ii = Izid + nIbeton (6. forma legii constitutive σ . calculul rezistenŃei şi al deformaŃiilor pentru pereŃii din zidărie nearmată.6 (3).(1)P aria secŃiunii orizontale de calcul se va lua identică cu aria efectivă a peretelui (care include şi elementele de beton armat).3.1.2 lw vor fi consideraŃi în calcul ca pereŃi plini. n= f cd fd • (6.5. 6. art.6.2.(2) În condiŃiile menŃionate la 6. distribuŃia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat.(5).1. folosite pentru calcul.3.5. (3) PereŃii cu goluri cu dimensiunea maximă ≤ 0. condiŃiile minime de grosime de la 5.6.15a) (6.5‰.

05t cu notaŃiile: 85 . • fd .1. • A .se va determina cu relaŃia: Φ = 1− 2 i i t unde: • • e (6.3 .sus şi jos . se vor lua conform 2. rezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru unitatea de lungime a peretelui. betonului şi armăturii.4. (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei. se va determina cu relaŃia NRd = Φi (m)Afd (6.1. deformaŃia specifică maximă în zidărie (scurtare) se va lua εmax = -2‰. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm (1) Coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunile de la extremităŃile peretelui (Φi) .2.2. solicitaŃi la compresiune axială.16) unde: • Φi(m) .excentricitatea de calcul.2.16a) unde: • t – grosimea peretelui. ei .6. nearmată sau armată.6.17) t – grosimea peretelui.6. (2) Pentru pereŃii din zidărie.6.coeficientul de reducere a rezistenŃei Ńinând seama de efectele zvelteŃei peretelui şi ale excentricităŃii de aplicare a încărcărilor..1.6.2.NRd(l) se va calcula cu relaŃia NRd(l) = Φi(m)tfd (6. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei. (2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare pentru beton şi armătură se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 6. în raport cu planul median al peretelui.1. indiferent de tipul elementelor pentru zidărie şi al mortarului.18) ei = e0 i + ehi + ea ≥ 0.aria secŃiunii transversale a peretelui. calculată cu relaŃia: (6.4. în secŃiunea în care se face verificarea. 6. 6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru un perete din ZNA cu secŃiune oarecare. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali (1) Datorită efectelor acŃiunii seismice de proiectare în plan şi perpendicular pe planul peretelui şi măsurilor constructive prevăzute. situaŃia de proiectare numai pentru forŃe axiale de compresiune nu constituie un criteriu de dimensionare finală. (2) În cazul pereŃilor din zidărie cu secŃiune dreptunghiulară.rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.

05 0. (6.≤ 0.6.1.2b) (3) Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare. 1.2.excentricitatea accidentală determinată cu relaŃiile (6.53 0.10 0. 86 .59 0.(4) (2) ContribuŃia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forŃei de compresiune se va neglija.6.3.49 0.42 0.2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) (1) RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată şi din zidărie cu inimă armată se va calcula conform 6.2. în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui. transformând secŃiunea mixtă într-o secŃiune ideală din zidărie conform prevederilor de la 6.3).19) 6.1.6. ehm . ZIA Tabelul 6.20) în care β este coeficientul de majorare pentru încărcări concentrate. 6.înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică încărcarea concentrată.22 în care em este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui calculată cu relaŃia: 2 e = ei 0 + e ± e m 3 hm a • • het .• • • ei0 .20 0.excentricitatea încărcărilor verticale determinată cu relaŃia (6.80 0.30 cu notaŃiile: • • • • A a1 )( 1. cu toate rosturile umplute cu mortar.1).(4) ZvelteŃea (het/t)max 12 15 Tipul zidăriei ZNA ZC . Ab . Excentricitatea relativă em/t 0.6.28 0.cl = βAbfd (6.înălŃimea etajului .64 0.excentricitatea datorată forŃelor perpendiculare pe planul peretelui determinată cu relaŃia (6.2. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate (1) Pentru un perete din ZNA.0 ≤ β = ( 1 + 0.15 0.2a) sau (6.32 0.aria efectiv încărcată.45 Aef. ea . Aef .2. coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui peretelui Φm va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date la 5.1 b ≤ β max H A ef (6.75 0.distanŃa de la extremitatea peretelui până la cea mai apropiată margine a ariei pe care se transmite încărcarea.5 − 1.21) a1 . rezistenŃa de proiectare la compresiune locală sub încărcări concentrate se va determina cu relaŃia: NRd.2.30 0. cu elemente pentru zidărie din grupa 1.25 0.70 0. aria pe care se aplică încărcarea Ho .38 0.excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale. ehi .6.3.

(figura.20). 6. efortul de compresiune sub forŃa concentrată (σcl) nu trebuie să depăşească 1.6.3.0 < 2a1 ≤ 1. (2) În cazul zidăriilor armate relaŃia efort unitar-deformaŃie specifică (σ .1.1.6.2 Ab este lungimea efectivă de preluare a încărcării măsurată la jumătatea t înălŃimii peretelui rezultată prin descărcarea forŃei verticale la un unghi de 60o cu orizontala (a se vedea figura 6.1. 6. Lef ≤ unde • t este grosimea peretelui Valorile din relaŃia (6.8.(3).6.2 (2) cu precizările de la: • • • Art.2a) secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui va fi verificată cu relaŃia (6. vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale calculate conform 6. În cazul zidăriilor cu elemente din argilă arsă din grupa 1 forŃa concentrată poate să fie aplicată direct pe zidărie. faŃă de planul median al peretelui.22) se vor limita după cum urmează: 2a1 • βmax = 1.T) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza secŃiunii de calcul cu lungimile tălpilor determinate la art. pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC şi ZC+AR) Art. (4) În cazul zidăriilor cu elemente din grupele 2 şi 2S şi din BCA. asigurând realizarea unei lungimi de încărcare Lef ca în figura 6.(2).0 H valorile se vor obŃine prin interpolare liniară (2) Excentricitatea de aplicare a forŃei concentrate.1.3. pentru pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA).3.ε) pentru armături se va lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (3) În cazul pereŃilor cu formă complexă a secŃiunii transversale (I.CondiŃii generale de calcul (1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui pentru zidării nearmate şi armate sunt cele date la art. L.50 dacă ≥ 1 .2a. forŃa concentrată trebuie să fie aplicată prin intermediul unui material rigid care să permită distribuŃia pe verticală a încărcării la un unghi de 30o cu verticala.6.6. 6.2a).25 dacă =0 H 2 a1 • βmax = 1.0 H • Pentru 0.4.3.2.• • Aef = t Lef 2. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6. (5) Dacă forŃa concentrată este aplicată conform (4).6. (4) IntersecŃiile dintre inima şi tălpile pereŃilor cu formă complexă precum şi secŃiunile slăbite prin şliŃuri verticale. pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA). Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active există şliŃuri cu 87 . 6.6.6. va fi ≤ t/4 (3) În cazurile în care efectele forŃelor concentrate se suprapun.3.5 fd în cazul elementelor din zidărie din grupele 1 şi 2 şi fd în cazul elementelor din zidărie din grupa 2S şi din BCA.1. Art. 6.3.3.

RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd). se va calcula considerând că blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară cu valoare 0.22) 2.(G1) 3. intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1 şi în acest Cod.7. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd).Calculul momentului capabil pentru o forŃă axială dată (2) În condiŃiile de la (1).adâncime mai mare decât valoarea limită dată la 7.2. la colŃuri.2. Se determină rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaŃia M Rd = N Ed y zc (6.. ii) Pentru zidăria confinată.şi în acest Cod ştrepii reprezintă 50% din suprafaŃa de contact între zidărie şi beton.23) 88 . cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR): • • • 6.85 f d (6. intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1.T. (5) Verificarea de la (4) nu este necesară dacă.3.1. Se determină distanŃa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate al zonei comprimate. la colŃuri. secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.1. pentru un perete cu secŃiunea orizontală compusă (I. Se determină aria zonei comprimate a peretelui Azc = N Ed 0.6. secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.L) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula după cum urmează: 1. secŃiunea respectivă se consideră margine liberă. aplicată în planul median al unui perete. Figura 6. la legătura între talpa şi inima peretelui sunt realizate următoarele condiŃii: i) Pentru zidăria nearmată (ZNA) : • • • zidurile de pe cele două direcŃii sunt executate simultan (complet Ńesute). în lipsa şliŃurilor.85fd.

8Φ i ( m ) f d t N Sd (6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată (1) Calculul rezistenŃei de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare din încărcări seismice (NEd) pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC. 2 şi 2S.6.8.24a) unde coeficientul Φi(m) se va determina conform prevederilor de la 6.1 (5) În cazul pereŃilor din zidărie nearmată pentru care se cere verificarea rezistenŃei la cutremurul de proiectare pentru SLS.6.85 f d t (6.Calculul momentului capabil pentru un perete cu secŃiune compusă (3) În cazul peretelui dreptunghiular.2 lwNEd (6.ε. (6) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw.distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii orizontale a peretelui până la limita sâmburelui central aflată de aceaşi parte cu fibra comprimată. adâncimea zonei comprimate se va determina cu relaŃia: xRd = 0.27) 6. a zidăriei (4) Dacă forŃa axială este aplicată excentric faŃă de planul peretelui.2 rsc (6. rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) şi (3) dar cu limitarea ariei pe care se dezvoltă eforturile de întindere prin condiŃia yzc < 1. ZC+AR).23) devin: • adâncimea zonei comprimate xRd = N Ed 0. executaŃi cu elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1.24) • momentul încovoietor de proiectare N Ed (lw − xRd ) = N Ed eRd 2 2 M Rd = (6.25) Notă.26) unde: • rzc .7.1. În figura 6.lc este lungimea reală a zonei comprimate care corespunde legii constitutive σ .22) şi (6.3. cu lungime lw şi grosime t relaŃiile (6.26) rezultă MRd = 0.şi din BCA se face în următoarele ipoteze: • Se neglijează: 89 .2. din relaŃia (6..Figura 6.3.

rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în considerare pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 3.(2) şi următoarele ipoteze specifice : • straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător celui mai slab dintre materiale.- rezistenŃa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la întindere a peretelui .1.3.4.14)) rezistenŃa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităŃi. (5) Momentul încovoietor de proiectare al secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia M Rd ( zna .30) unde • • • ls .(6.2. 6. rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 2. (4) Aria comprimată a secŃiunii ideale din zidărie nearmată (Azci) se va calcula cu relaŃia (6.distanŃa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităŃi. rezistenŃa la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei. MRd = MRd(zna.(4) .1.i) cu rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităŃi MRd(As) calculate conform (5) ÷ (7). • Se Ńine seama de rezistenŃa elementelor de confinare verticale - - (2) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd). pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale de la 6.28) (3) Aria secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula conform 6. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd). secŃiunea de beton şi armătura stâlpişori intermediari (dacă există). As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori.29) unde • yzci . fyd – rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişori.6.i ) = N Ed y zci (6. 90 . RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd). va fi calculată prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna.24).6. pentru un perete din zidărie confinată de formă oarecare.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria din zidărie).i) + MRd (As) (6.6.3.distanŃa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale din zidărie (6) RezistenŃa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) se va calcula cu relaŃia M Rd ( As ) = ls As f yd (6.5‰ (aria de beton se transformă în arie echivalentă de zidărie cu elaŃia.

6.6. deformaŃiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei (εmu) şi betonului (εcu) se vor limita după cum urmează: . (5) RezistenŃa de proiectare a armăturilor distribuite.i) se va calcula conform art.6. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie (VRd).80x unde x este distanŃa de la fibra cea mai comprimată până la axa neutră a secŃiunii orizontale a peretelui. (2) În ipotezele menŃionate la (1) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va calcula prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată cu rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median MRd (ZIA) = MRd (zna. MRd (as).L.4.6.3.32) (3) Grosimea echivalentă a secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia: unde: • tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare.6.pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente din BCA : εcu ≡ εmu ≤ 2.33) unde • • as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median fyd este rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median 6. ZC şi ZIA) se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile calculate pentru: 3.31) (6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile rezistenŃelor de proiectare • La lunecare în rost orizontal. se va calcula cu relaŃia: 2 M Rd (as ) = 0.T rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare se va lua egală cu rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a inimii (secŃiunea dreptunghiulară).85fd şi sunt uniform distribuite pe o zonă cu adâncimea xconv = 0.3.4 as lw f yd (6.4. • tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout).1.pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: εcu ≡ εmu ≤ 3. pentru toate alcătuirile (ZNA.5‰ .i) + MRd (as) tech = 2tz +ntm (6.l) 4.34a) sau (6. • n – coeficientul de echivalenŃă care se ia conform 6. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd.3. 6.0‰ armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m).1. calculată cu relaŃiile (6.i) (2) În cazul pereŃilor în formă de I.34b) 91 .• • • eforturile unitare de compresiune au valoarea 0. Cedarea pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd.(4) (4) RezistenŃa de proiectare a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna.

6.9.2.rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidăriei.35) S (a) (b) Figura.lungimea zonei comprimate a inimii peretelui. lc .grosimea inimii peretelui.36). NSd sau NEd.l este distribuită uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).l = fvd. (2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările secŃionale de proiectare (moment încovoietor -M.1.35) 6.4. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice (1) În cazul solicitării seismice. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd. efectul aderenŃei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate în ciclul precedent (lw -lc) . DistribuŃia rezistenŃelor unitare tangenŃiale (a) solicitări neseismice (b) solicităre seismice (3) Efortul unitar mediu de compresiune (σd) folosit pentru determinarea rezistenŃei unitare de proiectare (fvd. 92 .1.) considerând că eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimată (fig. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor dreptunghiulari din zidărie se va calcula considerând că rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd. pentru solicitări neseismice se va calcula cu relaŃia VRd.l a pereŃilor din zidărie nearmată. (2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor conform prevederilor al.6.4.1.7.l . calculată cu relaŃia (6.ltlc (6.1. este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui (lc) determinată cu relaŃia (6. se va calcula considerând că încărcarea verticală de proiectare din gruparea respectivă de încărcări.(5) nu va fi luată în considerare pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare.9.cu relaŃia l c = 0 .9a).1.b.34a) unde • • • fvd.1.2.6.figura 6.5 l w − 3 e (6.1. 6.şi forŃă axială -N.• La cedare pe secŃiune înclinată.6.4.1. stabilită cu relaŃia (4.6.1.l).7a) t . 6.

36) lad = 2lc − lw este lungimea pe care aderenŃa este activă.1.6.5 înălŃimea panoului din zidărie se va lua: h = htot pentru pereŃii care lucrează în consolă h = hsp pentru spaleŃii care pot fi consideraŃi dublu încastraŃi la extremităŃi • 6. VRd.2 Aascfyd (6.5) şi (4.0 pentru h/lw < 1.i este valoarea de proiectare a rezistenŃei unitare de cedare pe secŃiuni înclinate calculată cu relaŃiile (4. fyd .5 .2. se va calcula cu relaŃia VRd . se va calcula prin însumarea de rezistenŃei de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) şi a rezistenŃei de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui (VRd2). pentru solicitări seismice.7) b este un coeficient de corecŃie care Ńine seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie .0 .4σ d   tlc lc γM   (6. în funcŃie de tipul solicitării.b = 1.36) unde: • • fvd.34b) lc = este lungimea zonei comprimate determinată cu relaŃia (6.38) unde • • Aasc .b = 1.2.5 pentru h/lw ≥1.37) (2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) se va calcula.l = unde • •  1  l  f vk 0 ad + 0.35b) (3) RezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată (1) RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia VRd .6.i = Aw f vd .rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat. (VRd2) se va calcula cu relaŃia: VRd2 = 0. cu relaŃia (6.i b (6. prin efectul de dorn.(2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.4.4. VRd = VRd1 + VRd2 (6. 93 .35a) sau cu relaŃia (6.aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereŃilor din zidărie confinată.b = h/lw pentru 1.0 ≤ h/lw < 1.l a pereŃilor din zidărie nearmată. 6.

distanŃa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw. cel mult 50%.6.determinată cu relaŃiile de la 6. VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (6.6.10 RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei 6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenŃei la forŃă tăietoare a zidăriei confinate (VRd1+VRd2 .8 lw Asw f ysd s (6.rezistenŃa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale. (3) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei VRdz se determină conform 6.(1) 94 .40) se va înlocui lw cu htot (3) O parte.3.4.3.4.4. rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton. fysd . Figura 6.4.6. în cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) ≥ lungimea peretelui (lw) cu relaŃia: VRd 3 = 0.) şi a rezistenŃei de proiectare dată de armăturile din rosturile orizontale (VRd3).41) • • • VRdz VRdb VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei nearmate. (2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea efortului unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la 6. În cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaŃia (6.4. s .VRd (ZIA) se determină prin însumarea rezistenŃelor de proiectare la forŃă tăietoare ale celor trei materiale componente: VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda unde (6.lungimea peretelui.aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forŃei tăietoare). din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o(ΣAsw).6.4.39) (2) RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează. Asw .4.40) unde • • • • lw . rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată .6.6.

6. Lgc • • este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feŃele montanŃilor). (2) Pentru pereŃii din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale.25(M cap + M cap L gc + Vg (6. Vg este forŃa tăietoare maximă din încărcările verticale pentru gruparea seismică de încărcări. fxd1. cu relaŃia: VLhd = het t L γM f vk 0 (6.43) Mcap(sus) şi Mcap(jos) sunt valorile rezistenŃelor de proiectare la încovoiere la extremităŃile grinzii de cuplare.(5) RezistenŃele de proiectare la forŃă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor Codului de proiectare CR2-1-1. 6.3. fxd2.5.5b).5. (2) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaŃia (6.6.3. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa peretelui. fvk0 rezistenŃa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero. 95 .L.43) se va Ńine seama de armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectivă. la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va Ńine seama şi de armăturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzător în stâlpişorii care mărginesc panoul. calculate folosind rezistenŃa de proiectare a armăturii.4. sus şi jos. γM coeficientul de siguranŃă conform 2. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui (1) RezistenŃa de proiectare la forŃa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereŃilor cu secŃiune compusă (I. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va determină cu relaŃia Vrc ≥ unde • sus jos ) 1.5a) şi (4. 6.2. determinate cu relaŃiile (4. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median (1) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie (MRxd1 şi MRxd2) se vor folosi rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei.T) şi/sau în secŃiunile slăbite de şliŃuri verticale se calculează pe înălŃimea unui etaj (VLhd) admiŃând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite pe înălŃimea etajului.6. 6.6.42) unde • • • • het înălŃimea etajului.4.1. pe o bandă cu lăŃimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte.

cu relaŃiile: MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2 (6.32 ( zir ) = f dh Apan k4 .FRd3 (zir) (6.45) (3) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin fisurare înclinată în lungul diagonalei comprimate se determină cu relaŃia: FRd 2 ( zir ) = f vd 0 Apan k 2 . pan (6.31 ( zir ) = f d bst . pan FRd .ech = 4 6 (I 1 + I 2 ) • I1 şi I2 sunt momentele de inerŃie în planul cadrului ale stâlpilor 96 .grosimea peretelui în mm.11 RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie de umplutură (2) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale se determină cu relaŃia: FRd 1( zir ) = f vd 0 Apan k1.48) bst .44a) (6.FRd1(zir) fisurarea în lungul diagonalei comprimate .FRd2 (zir) strivirea diagonalei comprimate la colŃul cadrului .6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre (1) RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre FRd (zir) va fi luată egală cu cea mai mică dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de rupere ale zidăriei: • • • rupere prin lunecare din forŃa tăietoare în rosturile orizontale .(3) Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează.6.47b) unde • bst. pan (6.echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculată cu relaŃia (6.FRd3) Figura 6.44b) unde • • Ww = 1000t 2 modulul de rezistenŃă al peretelui (mm3) . 6 t . pan (6.47a) (6. 6.FRd2.46) (4) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate este cea mai mică dintre valorile : FRd . pan k5 . pentru o bandă din perete de lăŃime egală cu 1000 mm.44) FRd (zir) = min (FRd1.ech t p k 3 .

05 0.0 10. În tabelele .1. fd rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.41 1.85 (5) În relaŃiile (6.070 1.160 0.Valorile factorilor k1.15 0.90 0. 6.pan sunt date în tabelul 6.7.pan k2.pan ÷ k4.50 1.0 8.0 1.0 1.61 1.8.4 Eb/Ez 4.0625 1. proiectate conform prevederilor din Codul P100-1.00 1.50 8. cap.52 1.41 1. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie (1) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va face prin calcul.75 1.35 1.68 178 14.75 1.47 1. λp = hp/lp factorul de formă al panoului Apan = tp × lp aria secŃiunii orizontale a panoului θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidărie.pan k4.50 2. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 97 . Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru şi al zidăriei (valorile de scurtă durată).48) s-au folosit notaŃiile: • • • • • • • • • hp înălŃimea panoului din zidărie. Eb.. tp grosimea panoului din zidărie.20 1.50 1. (2) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se face în raport cu: • • stările limită ultime de rezistenŃă şi de stabilitate (ULS).0 hp/tp 6.4.70 2.61 10.512 0. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6.57 1.45 2.40 0.8.3.pan 0. 6. Valorile factorului k5.640 0.50 3.28 1.30 3.70 0.1.1. starea limită de serviciu (SLS)..0 6.41 1.. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor (1) RezistenŃa planşeelor de beton armat la încărcări verticale se va calcula conform SR EN 1992-1-1 (2) RezistenŃa planşeelor din lemn la încărcări verticale se va calcula conform NP 019 şi NP 005.0 1.00 3.45) ÷ (6.32 1.pan sunt date în tabelul 6.20 1.63 1..70 12.0 1.8.090 Tabelul 6.pan k3.0 1. cu excepŃia "Structurilor simple".245 0.pan Tabelul 6.055 0. 6.pentru valori intermediare se acceptă interpolare liniară λp = hp/lp k1. fvd0 rezistenŃa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidăriei. 2.400 0.8.3..110 Valorile factorului k5. lp lungimea panoului din zidărie.

VRd) mai mari decât eforturile secŃionale de proiectare (NSd. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan (1) CerinŃa de rezistenŃă la acŃiunea forŃelor perpendiculare pe plan.3.49) unde • • FEd (zir) -forŃa axială de proiectare din diagonala comprimată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare.2.9) momentele încovoietoare se vor introduce cu valorile de proiectare stabilite conform Codului P100-1. rezistenŃe de proiectare la eforturi secŃionale (NRd. • eforturile secŃionale de proiectare vor avea valorile (NEd.et calculată conform 6.6. pentru asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice se va face în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. pentru calculul forŃei de lunecare.4. (4) CerinŃa de siguranŃă pentru efectele de ansamblu din interacŃiunea pereŃilor din zidărie cu cadrul este îndeplinită dacă există relaŃia: FEd (zir) ≤ FRd (zir) (6.50a) (6.6. FRd (zir) . pentru: • • efectele rezultate din interacŃiunea cu structura în cazul solicitării seismice.2. (3) PereŃii din zidărie înrămaŃi în structurile din cadre se vor verifica la starea limita ultimă.4. VRd) ale pereŃilor structurali şi nestructurali vor fi stabilite conform 6. MRd. 6.6.2.1.6.50b) unde • • MSxd1 şi MSxd2 sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forŃelor perpendiculare pe plan stabilite conform 6. MSd.3. pentru toate categoriile de pereŃi.5. MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenŃele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie determinate conform 6. efectele acŃiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculară pe planul peretelui . este îndeplinită dacă există relaŃiile: MRxd1 ≥ MSxd1 MRxd2 ≥ MSxd2 (6. determinată conform 6.6. în relaŃia (6. (5) Stâlpii şi grinzile cadrului se vor verifica pentru forŃele şi deformaŃiile suplimentare din interacŃiunea cu panoul din zidărie conform SR EN 1992-1-1 în cazul cadrelor din beton armat şi conform SR EN 1993-1-1 în cazul cadrelor din oŃel. • verificarea cerinŃei de rezistenŃă.(1) PereŃii din zidărie vor fi proiectaŃi pentru a avea.8. VEd) determinate conform prevederilor din Codurile CR6 şi P100-1. VSd) rezultate din situaŃiile cele mai defavorabile din grupările de încărcări stabilite prin Codurile CR0 şi P100-1 (2) În cazul în care solicitările cele mai defavorabile provin din gruparea seismică se va proceda după cum urmează: • rezistenŃele de proiectare la eforturi secŃionale (NRd. în toate secŃiunile. • în cazurile menŃionate la 6. (10).6. MEd. considerând suprarezistenŃa armăturilor în situaŃiile menŃionate în Codul P100-1. MRd..2.rezistenŃa de proiectarea a panoului de umplutură conform 6. separat. rezistenŃa de proiectare la lunecare verticală (VLhd) va fi mai mare decât forŃa de lunecare verticală Lv. 98 .6.

(2) Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acŃiunea seismică, momentele încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform Codului P100-1,Cap.10 şi art.6.4.1.din acest Cod. (3) Panourile din zidărie pentru care nu sunt îndeplinite condiŃiile (6.50a) şi (6.50b) vor fi tratate conform prevederilor de la 7.3.1.(3) 6.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee (1) Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru încărcările verticale se va face conform reglementărilor specifice pentru fiecare material de construcŃie (SR EN 1992-1-1, NP 019, NP 005) (2) Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinŃa de rezistenŃă se va considera satisfăcută dacă, prin dimensionarea şi alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în domeniul elastic pentru solicitările asociate capacităŃilor de rezistenŃă ale pereŃilor structurali în stadiul ultim. 6.8.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate (1) CerinŃa de rigiditate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă deplasările relative de nivel ale clădirii dr sub acŃiunea încărcărilor din gruparea seismică, se înscriu în limitele stabilite în Codul P100-1. (2) CerinŃa de rigiditate a planşeelor pentru încărcări din gruparea fundamentală şi din gruparea accidentală, implică:

limitarea deformaŃiilor verticale la valorile stabilite prin reglementările specifice în funcŃie de: materialul de construcŃie (beton armat sau lemn); poziŃia planşeului în clădire (planşeu curent, planşeu de acoperis); caracteristicile pereŃilor de compartimentare rezemaŃi pe planşeu; tipul finisajelor aplicate; planşeele din beton armat cu deschideri mari în clădiri în care se petrec activităŃi care pot provoca vibraŃii (săli de gimnastică, săli de dans, etc); planşeele de lemn la toate categoriile de clădiri.

limitarea / evitarea vibraŃiilor planşeelor pentru: -

(3) Verificarea satisfacerii cerinŃei de rigiditate pentru planşee se face conform reglementărilor specifice pentru materialele respective. 6.8.3. Verificarea cerinŃei de stabilitate (1) CerinŃa de stabilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate cerinŃele de alcătuire pentru ansamblul construcŃiei date la 2.2.3. şi cerinŃele geometrice şi de alcătuire constructivă pentru pereŃi din capitolele 5 şi 6. (2) CerinŃa de stabilitate a panourilor de umplutură şi a pereŃilor nestructurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod CR6 şi din Codul P100-1, cap.10.

99

6.8.4. Verificarea cerinŃei de ductilitate (1) CerinŃa de ductilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera considerată satisfăcută dacă sunt îndeplinite condiŃiile alcătuire generală, de dimensionare şi de detaliere constructivă prevăzute în acest Cod CR6 şi în Codul P100-1.

CAPITOLUL

7.

PREVEDERI

CONSTRUCTIVE

PENTRU

CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura. 7.1.1. Prevederi generale 7.1.1.1. Materiale pentru structură (1) Materialele pentru structura clădirilor de zidărie, pentru panourile de umplutură la cadre şi pentru elementele nestructurale din zidărie vor respecta condiŃiile minime de calitate care rezultă din cerinŃele formulate în Codul P100-1, Cap.8 şi în prezentul Cod Cap. 3 şi în Cod de practică. 7.1.1.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri. (1) SecŃiunea orizontală a pereŃilor structurali nu va fi slăbită prin prevederea de:
• •

goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaŃii; sliŃuri orizontale sau oblice pentru instalaŃii realizate prin spargere sau zidire.

(2) ŞliŃurile verticale executate prin zidire sau după executarea zidăriei care respectă dimensiunile şi celelalte condiŃii din tabelul.7.1.şi din notele respective sunt acceptate fără a fi necesară verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite a peretelui.
Tabelul 7.1 după ŞliŃuri şi nişe create la executarea zidăriei Grosimea minimă a LăŃimea peretelui care maximă rămâne mm mm 70 300 90 300 140 300 175 300 215 300

ŞliŃuri şi nişe executarea zidăriei Grosimea peretelui Adâncimea maximă mm 30 30 30 30 30

create

LăŃimea maximă mm 100 125 150 175 200

mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 > 300

NOTE.
1- Adâncimea maximă a nişei sau a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul sau nişa. 2- ŞliŃurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălŃimea nivelului, peste nivelul planşeului pot avea o adâncime de până la 80 mm şi o lăŃime de până la 120 m dacă grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare. 3- DistanŃa orizontală între şliŃurile adiacente sau între un şliŃ şi o nişă sau un gol va fi ≥ 225 mm

100

4- DistanŃa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feŃele opuse ale peretelui, sau dintre o nişă şi un gol va fi mai mare decât dublul lăŃimii celei mai late dintre cele două nişe. 5 - LăŃimea cumulată a şliŃurilor şi nişelor verticale va fi ≤ 0,13 din lungimea peretelui. 6 - Pentru pereŃii nestructurali cu grosime ≤ 140 mm din clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,20g rezistenŃa la încovoiere perpendicular pe plan se verifică prin calcul Ńinând seama de secŃiunea redusă 7 -. ŞliŃurile create după executarea zidăriei vor fi executate numai prin frezare, fără afectarea integrităŃii şi a stratului de protecŃie a barelor longitudinale din centuri şi/sau din rosturile orizontale de mortar

(2) În cazul în care, prin proiect, se prevăd sliŃuri verticale executate prin zidire cu adâncime mai mare decât în tab.7.1 rezistenŃa secŃiunii slăbite va fi verificată prin calcul. Dacă rezistenŃa este insuficientă zona respectivă va fi considerată latură liberă sau va fi întărită prin armare în rosturile orizontale şi/sau prin elemente de beton armat. (3) Este permisă executarea, numai prin frezare, a sliŃurile verticale sau oblice, cu adâncimea de maximum 2.0 cm, pentru instalaŃiile electrice, fără a afecta integritatea şi stratul de acoperire a barelor longitudinale din centuri. (4) La clădirile situate în zone seismice cu ag ≤ 0.12g, este permisă executarea şliŃurilor orizontale sau oblice pentru instalaŃii, prin spargere sau prin zidire, fără verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite, dacă sunt respectate condiŃiile din tabelul.7.2.şi din notele respective (reproduse din Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1) . Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g nu sunt permise şliŃuri orizontale sau înclinate în pereŃii structurali şi nestructurali din zidărie.
Grosimea peretelui mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 peste 300 Tabelul 7.2.. Adâncimea maximă mm Lungime Lungime nelimitată 1 250 mm 0 0 0 15 10 20 15 25 20 30

NOTE
1 - Adâncimea maximă a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul. 2 - DistanŃa orizontală între capătul unui şliŃ şi un gol va fi ≥ 500 mm. 3 - DistanŃa orizontală între şliŃurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părŃile opuse ale peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung şliŃ. 4 - În pereŃii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliŃ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliŃul este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi tăiate şliŃuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feŃe ale pereŃilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm. 5 - LăŃimea unui şliŃ va fi mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după tăiere.

(5) łevile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în şliŃurile prevăzute la (2) vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui 7.1.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor se vor respecta regulile generale de alcătuire de la Cap.5 şi regulile specifice date în continuare. (2) Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la capătul peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în proiect. (3) CondiŃia de la (2) este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din argilă arsă din grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor, se vor 101

latura minimă ≥ 25 cm. 7. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie.1 Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie h . l . vor fi prevăzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpişori) şi orizontal (centuri) după cum urmează: • • pentru clădirile din ZNA → elemente cu rol constructiv.1.folosi numai elemente speciale. cu centura de la nivelul planşeului. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite.1. 7. 102 . 7. a pereŃilor structurali exteriori dispuşi paralel cu elementele principale ale planşeului. se vor prevedea măsuri constructive pentru ancorarea. ZC sau ZIA). la fiecare planşeu. ramificaŃii şi intersecŃii) se vor prevedea armături în rosturile orizontale. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat (1) SecŃiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • • aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 . (4) În cazul zidăriilor cu înălŃimea de referinŃă a rândului ≥ 200 mm.2. în funcŃie de zona seismică conform 5.2. Figura 7.12g în zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (colŃuri. cu lungimea egală cu un submultiplu al lungimii nominală.2.înalŃimea elementului. în toate zonele seismice şi indiferent de tipul zidăriei (ZNA.lungimea elementului (5) În cazul clădirilor cu planşee alcătuite din elemente liniare (care descarcă pe o singură direcŃie).2. (2) Peste golurile de uşi şi de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legaŃi.2.2. înălŃimea panoului de zidărie.1.4. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) (1) Toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie nearmată.. Dacă nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc. între centurile de beton armat. va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (înălŃimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm). din sortimentele respective. vor avea stâlpişori din beton armat dispuşi constructiv.1.1. de regulă. pentru clădirile din ZC şi ZC+AR → elemente cu rol structural. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite. (3) Pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0..

24g. dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui.≥ 0. cu condiŃia să se prevadă: .20g. . 7.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu centurile. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepŃia situaŃiilor menŃionate la (2).≥ 1. (2) Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaŃii: • centura planşeului curent. legată de cei doi stâlpişori. . în dreptul casei scării.12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm. .stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului. (4) Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere. • Figura 7.lăŃimea ≥ 25 cm. Prevederi constructive referitoare la centuri (1) Centurile prevăzute conform 5. să fie prevăzută numai pentru clădirile din zonele cu ag ≤ 0.distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. armare transversală: .20g.2.0% pentru zonele seismice ag≥0.(2) Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: . la podestul intermediar.înălŃimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereŃii interiori şi ≥ decât dublul acesteia pentru pereŃii de pe conturul clădirii şi de la casa scării. (4) SecŃiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • aria secŃiunii transversale ≥ 500 cm2. în secŃiunea de la bază (secŃiunea de încastrare). cu armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior. pe o lungime ≥ 50 Φ.1.2.8% pentru zonele seismice ag = 0.stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului.≥ 0. 103 . legată de cei doi stâlpişori. .4 vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise.16g şi ag = 0.2. cu condiŃia să se prevadă: .o centură-buiandrug. Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării. .6 % pentru zonele seismice ag≤ 0. (3) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel conform cerinŃelor din SR EN 1992-1-1.2. suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăŃile din socluri sau din pereŃii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ. cu respectarea următoarelor dimensiuni: . centura peste zidul de la mansardă. fără cârlige.etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm. .o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei. în dreptul lucarnelor.2 Întreruperea centurilor la casa scării Notă.

3. în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei. (8) În cazul sliŃurilor verticale realizate prin zidire. . • la partea superioară.7. fără cârlige.4. (6) Înnădirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere.≥ 0.8% pentru zonele seismice ag = 0.1% raportat la întrega secŃiune.7. armare transversală: . • pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare (1) În clădirile curente. (4) Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul conform 6. • la partea inferioară procentul de armare va fi ≥ 0.20g. Fig. Pentru pereŃii de faŃadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea protecŃiei termice.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu stâlpişorii.1.4. 7. .6 % pentru zonele seismice ag≤ 0.24g.1.16g şi ag = 0.etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm. Armarea centurilor slăbite prin şliŃuri (9) În cazul clădirilor cu şarpantă. pe o lungime de ≥ 60Φ. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare. Figura 7.2. intersecŃii şi ramificaŃii se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcŃii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥ 60 Φ.distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. . (2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereŃii de zidărie va fi ≥ 40 cm (3) LăŃimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea peretelui.12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm. conform prevederilor de la 7.2.(2) continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare având o secŃiune cu cel puŃin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte.3 Înnădirea barelor din centuri (7) La colŃuri.2. .≥ 1.6. 104 . riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planşeului.1.00 m. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.≥ 0.(5) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: . cu următoarele condiŃii:.0% pentru zonele seismice ag≥0.

pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60Ø.00 m. armarea acestuia se va determina numai pentru încărcările verticale aferente şi va respecta condiŃiile impuse în SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur.2. pe toate direcŃiile. rosturile orizontale ale zidăriei vor fi armate. la partea inferioară procentul de armare va fi 0.4. dacă nu sunt întăriŃi cu stâlpişori din beton armat la extremităŃi.2.2. dincolo de marginea opusă a stâlpişorului. colŃuri şi ramificaŃii). armarea elementului constituit din centură şi buiandrug va satisface următoarele condiŃii: • • • • la partea superioară. La intersecŃii. indiferent de rezultatele calculului. pentru următoarele elemente: • • • spaleŃii între ferestre sau uşi care au raportul înălŃime / lăŃime ≤ 2.1% raportat la secŃiunea de beton.12 g. (5) Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere.(2).2. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui. parapeŃii de sub ferestre. Figura 7.(2) nu este legat cu centura planşeului. Barele se vor fasona fără cârlige.4.5. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.00 m. pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1. aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1. colŃuri şi ramificaŃii armăturile vor depăşi marginea intersecŃiei..2.3. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare. capacitate de rezistenŃă la forŃă tăietoare va fi superioară cu cel puŃin 25% celei corespunzătoare momentelor ultime ale elementului calculate Ńinând seama de suprarezistenŃa armăturilor.3. 7.3. pe o lungime de ≥ 60Φ. (6) Dacă buiandrugul prevăzut conform 6.5 Armarea zidăriei la intersecŃii de pereŃi (3) Armăturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface următoarele condiŃii: • • • distanŃa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm.6.0 cm² (2Φ8 mm).2. (4) Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie. fără cârlige.1.(5) În condiŃiile de la 6.3. Armarea zidăriei în rosturile orizontale (1) Pentru clădirile din ZC+AR secŃiunea armăturilor dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei va fi determinată prin calcul conform 6. cu cel puŃin 1. acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4.3 (5). (2) La clădirile situate în zone seismice cu ag≥ 0. zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (intersecŃii. 105 .4.

AcceleraŃia seismică de proiectare ag≥0.5 tm unde tm este grosimea stratului median. şi pentru nivelurile de peste parter ale construcŃiilor cu nniv ≥ 3. (3) Armarea stratului median se va determina prin calcul. procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul de mai sus. raportate la secŃiunea de beton a stratului median.20% Tabelul 7.1. (2) Grosimea stratului median. vor respecta condiŃiile din tabelul 7. (3) În cazul planşeelor din lemn se vor lua măsuri pentru protecŃia la foc şi pentru protecŃia împotriva dăunătorilor (protecŃie biologică) conform reglementărilor în vigoare.4.20% 0. Grosimea minimă a plăcii va fi 13 cm. indiferent de numărul nivelurilor peste secŃiunea de încastrare. Nu se acceptă folosirea elementelor cu îmbinare mecanică (nut şi feder) pentru straturile marginale de zidărie. (6) Armarea cu plase STNB se va face numai dacă.25% 0. pentru clădirile din zone cu ag ≥ 0.16g ag≤0. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 150 mm.3.7. armăturile rămân în domeniul elastic de comportare.3. Principiile şi detaliile de alcătuire vor similare cu cele adoptate pentru planşeele clădirilor cu pereŃi structurali de beton armat. Armarea cu plase STNB nu se va folosi la pereŃii parterului. rezultă că. izolare fonică. (2) Dimensiunile elementelor planşeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinŃele de la (1) şi pentru evitarea/limitarea vibraŃiilor produse de mişcarea persoanelor pe planşeu (în cazul funcŃiunilor care implică activităŃi care pot genera vibraŃii). în situaŃia de proiectare seismică.25% 0.15% (5) Pentru construcŃiile cu nniv < 3.25% 0. va fi ≥10 cm. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA). din calcul.3 Barele verticale OB37 PC52 0. vor fi executaŃi cu zidăria Ńesută şi vor avea rosturile verticale complet umplute cu mortar. 7. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 1. procentele de armare minime.12g Barele orizontale OB37 PC52 0.1. (4) Pentru primul nivel al clădirilor cu nniv ≥ 3.2.20% 0. de beton sau mortar-beton (grout).30% 0. (4) Pentru planşeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din SR EN 1992-1-1 (5) Pentru planşeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinări de tip "umed".16g. (1) PereŃii de cărămidă din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ cărămidă (minimum 115 mm). Prevederi constructive referitoare la planşee (1) Grosimea plăcilor planşeelor de beton armat va fi stabilită prin calcul Ńinând seama de cerinŃele de: • • rezistenŃă şi de rigiditate. 106 .

(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încărcările orizontale, în cazurile prevăzute la 6.5.(5), în planşee se vor prevedea armăturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile secŃionale determinate conform 6.5.2. (7) FaŃa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceiaşi cotă de nivel pe toată suprafaŃa construcŃiei. În mod excepŃional, pot fi acceptate decalări ale feŃei superioare a planşeului mai mici decât înălŃimea curentă a centurilor (15÷20 cm). 7.2. Prevederi constructive privind infrastructura (1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înnădirea şi ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1. (2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaŃii, socluri, pereŃi de subsol) continuitatea armăturilor longitudinale din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. În cazul armăturilor transversale întrerupte se vor prevedea armături suplimentare cu secŃiune totală cel puŃin egală, la marginea golurilor. (3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructivă a infrastructurilor se va face conform reglementărilor specifice. (4) În cazurile în care, conform prevederilor de la aliniatele următoare, soclul şi/sau pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu, se vor prevedea armături minime pentru preluarea eforturilor provenite din contracŃia betonului. 7.2.1. FundaŃii (1) În cazul fundaŃiilor care sunt în contact cu pământuri care conŃin compuşi chimici agresivi faŃă de beton se vor lua măsuri de asigurare a durabilităŃii betonului prin unul sau prin ambele procedee indicate mai jos:
• •

folosirea cimenturilor rezistente la acŃiunea substanŃelor respective; acoperirea betonului cu pelicule de protecŃie rezistente la acŃiunea acestor agenŃi.

7.2.2. Socluri (1) În cazurile în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. Dacă înălŃimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea o centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.

Figura 7.6 Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu

107

(3) MustăŃile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60Φ ≥ 1.0 m şi vor fi fasonate fără cârlige. (4) Soclurile pereŃilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuială hidrofugă. Între faŃa superioară a soclului şi zidul din elevaŃie se va prevedea un strat de hidroizolaŃie rigidă care va satisface cerinŃele de la 4.3.3.5.(1). 7.2.3. PereŃi de subsol 7.2.3.1. Prevederi generale (1) MustăŃile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori sau stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau, după caz, vor fi înnădite cu mustăŃile din talpa de fundare.MustăŃile vor fi fasonate fără cârlige. Continuitatea mustăŃilor pentru armăturile verticale nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. (2) Armarea pereŃilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamentală şi pentru gruparea seismică. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele procente minime de armare:
• •

vertical: orizontal:

0.20 %; 0.15 %.

(3) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armături verticale a căror secŃiune totală va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât secŃiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime ≥ 60Φ. (4) În dreptul golurilor de uşi, forŃa tăietoare din secŃiunile de beton (buiandrug şi centura inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri. 7.2.3.2. PereŃi de subsol din beton simplu (1) În cazurile în care pereŃii de subsol se execută din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri, care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii, amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. Aria armăturilor longitudinale din fiecare centură va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.

Figura 7.7 Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereŃi de subsol din beton simplu

(3) În cazul în care fundaŃiile se execută din beton simplu, armăturile din centurile prevăzute la 7.2.2 (1) şi respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puŃin 20%.

108

(4) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton simplu din subsol vor fi bordate după cum urmează:
• •

armături verticale ≥ 4Φ12 PC52 / 4Φ14 OB37 ; armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacŃiunea terenului/ încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forŃa tăietoare rezultată din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructură.

7.2.3.3. HidroizolaŃii la infrastructură (1) PereŃii de contur de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie verticală împotriva apelor de infiltraŃie. (2) ToŃi pereŃii de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie orizontală împotriva ascensiunii capilare a apei subterane. HidroizolaŃia va fi, de regulă, de tip "tencuială rigidă " pentru a asigura realizarea continuităŃii mustăŃilor verticale. 7.2.4. Planşee la infrastructură . (1) Plăcile de beton armat de la parter (la clădiri fără subsol) şi de la subsol vor fi prevăzute cu izolaŃie termică conform reglementărilor specifice şi cu strat de rupere a capilarităŃii pentru a împiedica ascensiunea apei subterane. (2) Stratul de rupere a capilarităŃii va fi executat din pietriş. (3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita pierderea apei din betonul proaspăt. (4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemaŃi pereŃi nestructurali se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3). 7.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.3.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă). (1) PereŃii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutură la cadre (de exemplu, pereŃi rezemaŃi pe console, pereŃi cu goluri mari), executaŃi din zidărie de cărămidă/blocuri din argilă arsă sau din BCA vor fi proiectaŃi pentru a rezista efectelor:
• • •

acŃiunii seismice perpendiculară pe plan ; presiunii vântului; deplasărilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P100-1

(2) PereŃii exteriori nestructurali din zidărie menŃionaŃi la (1) vor fi prevăzuŃi, după caz, cu stâlpişori ancoraŃi în structura principală şi cu centuri. În cazul structurilor alcătuite din cadre de beton armat, sistemul de stâlpişori şi centuri va fi proiectat astfel încât să se evite formarea stâlpilor scurŃi.

109

7.fxd2. (3) PereŃii interiori nestructurali pot fi executaŃi din zidărie simplă dacă eforturile unitare normale.24 g. Nu se permite legarea straturilor cu cărămizi aşezate transversal.2.fxd2) stabilite conform 4. cel mult egale. centurile şi stâlpişorii vor fi ancoraŃi de structura principală şi vor fi dimensionaŃi pentru a prelua încărcările laterale ale panourilor de zidărie (distanŃele Li şi Hi se stabilesc prin calcul).3. (5) În cazul în care eforturile unitare normale din încovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decât valorile de proiectare. 4.: această soluŃie este recomandată în special în cazul pereŃilor realizaŃi cu elemente cu îmbinare verticală mecanică .Figura 7.8 Măsuri constructive pentru parapeŃi din zidărie (a) Parapet în planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consolă) (3) PereŃii de faŃadă alcătuiŃi din două straturi de zidărie cu gol interior vor fi prevăzuŃi cu ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. Numărul şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime: • • • zone seismice cu ag≤ 0.6.2 ..2.3. cap.12g → 2 ancore/m2 de perete zone seismice cu 0. legătura pereŃilor interiori nestructurali cu pereŃii de zidărie transversali sau cu stâlpii/ pereŃii de beton armat va fi armată cu cel puŃin două bare Φ 6 mm OB37/ 500 mm. fxd1. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali (1) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali din zidărie executată cu elemente din argilă arsă din toate grupele şi din BCA şi cu toate tipurile de mortar.4. (2) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali se vor lua în considerare încărcările perpendiculare pe planul peretelui stabilite conform 1. se va Ńine seama de prevederile Codulului P100-1.2b .fig. se pot adopta următoarele soluŃii: • • peretele se armează în rosturile orizontale dacă. (4) În zonele seismice cu ag ≥ 0.3.24g → 4 ancore/m2 de perete Ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii conform 4. Ancorele vor respecta prevederile SR EN 845-1 .1. 110 .10 şi ale aliniatelor următoare.20g → 3 ancore/m2 de perete zone seismice cu ag≥ 0.4. sunt mai mici.16g ≤ ag≤ 0.1. rezultă că ruperea se produce în plan perpendicular pe rosturile orizontale în câmpul peretelui şi la reazeme . dimensiunile panoului se reduc prin centuri şi stâlpişori intermediari astfel încât eforturile unitare efective să devină mai mici decât rezistenŃele unitare de proiectare. calculate cu momentele încovoietoare determinate conform 6.3. cu rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1. din calcul. indiferent de rezultatele calculului.nut şi feder.3.

7. atice. stâlpişori intermediari din beton armat cu armături ancorate în elementele structurii principale (centuri sau plăci) sau în stâlpişorii nivelului inferior.9 Centuri şi stâlpişori intermediari la pereŃi nestructurali (7) PereŃii despărŃitori din zidărie care nu pot fi fixaŃi la nivelul tavanului (pereŃii cu înălŃime mai mică decât cea a etajului .3.la grupurile sanitare.10 Asigurarea stabilităŃii pereŃilor nestructurali cu înălŃimea mai mică decât cea a etajului 7. În cazul în care pereŃii despărŃitori cu înălŃime parŃială constituie panouri de umplutură în cadre de beton armat se va adopta soluŃia constructivă din fig. 111 . (3) Stabilitatea elementelor minore din zidărie va fi asigurată prin: • • • pilaştri / îngroşări locale din zidărie.3. lungimile aticelor din zidărie cu grosime ≤ 15 cm.7a.6. La partea superioară a pereŃilor se va turna o centură din beton armat dimensionată pentru a prelua şi transmite la structura principală eforturile din încărcările normale pe planul peretelui. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă (1) RezistenŃa şi stabilitatea elementelor de zidărie minore (cu dimensiuni şi mase reduse) care lucrează în consolă. parapeŃi la balcoane sau scări. de exemplu) vor fi legaŃi între ei şi lateral de structura principală.Figura 7. (4) Pentru reducerea eforturilor datorate variaŃiilor de temperatură. rezemate pe planşeele clădirilor cu structura din zidărie sau din beton armat (coşuri de fum/ventilaŃie.6. parapeŃi interiori între spaŃii denivelate) vor fi verificate prin calcul conform prevederilor de la 6. Legătura se va realiza prin Ńesere sau cu piese metalice-bolŃuri împuşcate . indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit. centuri de beton armat turnate la partea superioară.. pentru încărcările de exploatare orizontale prevăzute în SR EN 1991-1-1 şi pentru forŃele seismice stabilite conform Codului P100-1 cap. se vor limita la 20. (2) Grosimea acestor elemente nu va fi mai mică de 1/8 din înălŃime. Armăturile centurii vor fi ancorate corespunzător în elementele de beton sau în zidăria pereŃilor adiacenŃi. Figura 7. în aticele de lungimi mai mari se vor prevedea rosturi de dilatare.indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit.0 m.10.dacă elementele laterale sunt stâlpi/pereŃi din beton armat.

prin alcătuire şi dimensionare. cu tiranŃi prinşi de bride metalice şi fixaŃi în planşeul ultimului nivel.(5) Stabilitatea coşurilor de fum sau de ventilaŃie din zidărie va fi asigurată prin: • • • acoperirea zidăriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în planşeul de la ultimul nivel. timpane) care lucrează în consolă. armăturile vor fi determinate prin calcul pentru forŃa seismică de proiectare stabilită conform Codului P100-1.10. Figura 7. bordarea exterioară cu profile laminate ancorate în planşeu şi acoperite cu tencuială. (8) Elementele de zidărie majore .0 m .orientativ peste 2. peste jumătatea înălŃimii. peste nivelul ultimului planşeu. legarea stâlpişorilor cu o centură de beton armat la partea superioară. prevederea specială a unor stâlpişori de beton armat în zidăria de la ultimul nivel al clădirilor din ZNA dacă armăturile stâlpişorilor din elementele în consolă nu pot fi ancorate în centurile ultimului planşeu. şarpanta are rezistenŃă şi rigiditate suficiente pentru a prelua forŃelor de răsturnare.12 Asigurarea stabilităŃii elementelor majore din zidărie de la faŃade 112 .(calcane. coşurile de fum şi de ventilaŃie vor fi realizate din elemente din argilă arsă sau din beton greu şi nu vor fi legate prin Ńesere de peretele structural din BCA.se va prevedea şi o centură intermediară pentru fragmentarea panoului. vor fi asigurate împotriva răsturnării prin: • • • • ancorare de şarpanta clădirii dacă. cap. (7) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de BCA.11 Asigurarea stabilităŃii coşurilor din zidărie (6) Mortarul zidăriei pentru coşurile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la acŃiunea chimică a gazelor arse. ancorarea coşurilor.cu dimensiuni şi mase mari . continuarea stâlpişorilor de la etajul inferior. frontoane. dacă zidăria în consolă are înălŃime mai mare . Figura 7.

2. în aşa fel încât. GeneralităŃi (1) Toate materialele utilizate precum şi modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform specificaŃiei din proiect. ulei. acestea sa nu se degradeze şi sa devină inutilizabile pentru scopul propus. ce pot afecta oŃelul din bare şi conlucrarea dintre acesta şi mortarul sau betonul de acoperire. (3) Diferitele materiale vor fi depozitate separat în conformitate cu specificaŃiile proprii ale acestora. Modificarea prevederilor referitoare la materialele specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului. 8. distanŃele între aceştia şi armăturile lor se vor determina prin calcul pentru încărcările de proiectare.2. cu materiale corosive sau cu apă. (2) Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităŃii peretilor individuali şi a structurii in ansamblu pe toată durata de execuŃie a lucrărilor. Materiale 8. Acceptare.2.1. astfel încât sa nu fie murdărite cu pământ. Armături (1) SuprafaŃa armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare şi nu trebuie să conŃină materiale corosive sau grasimi.2. 8. (3) La depozitarea armăturile se va urmări evitarea posibilitatii de intrare în contact a acestora. (10) Cornişele şi brâurile de pe faŃade pot fi realizate prin zidire dacă partea în consolă nu depăşeşte ½ din grosimea peretelui.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8.(9) Dimensiunile stâlpişorilor prevăzuŃi pentru asigurarea stabilităŃii. In documentaŃie se va specifica în mod obligatoriu calitatea materialelor ce trebuie utilizate la execuŃie. Se va Ńine seama atât de lucrarile de scurta durata ( perioda unui schimb ) cat si de lucrarile de lunga durata ( pe perioda de realizare a structurii de rezistenta). Pentru consolele mai mari. stabilitatea va fi asigurată prin elemente de beton armat şi se va verifica prin calcul. (2) Armăturile care vor fi puse în operă trebuie sa fie foarte bine identificate şi depozitate la sol.1. pentru o perioada mai indelungata. 8. manipulare si depozitarea materialelor (1) Manipularea si depozitarea materialelor si a produselor de zidarie pentru realizarea pereŃilor trebuie facută. 113 . grasimi sau vopseluri în timpul operaŃiunilor de manipulare si depozitare. (2) Acolo unde se cere în mod expres prin caietul de sarcini materialele vor fi testate înainte de punerea în operă.

2. 114 .2.3. 8.3. acestea se vor efectua conform specificaŃiei de proiectare. Metode şi timp de preparare (1) Metoda şi timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. 8. 8.2.1. Generalitati (1) Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reŃetele prescrise. 5.Prepararea materialelor 8. (2) La prepararea betoanelor se va Ńine seama de raportul apă-ciment.3.3.2. aditivi de lucrabilitate. (2) Acolo unde sunt specificate teste de şantier.1. probele se vor preleva şi testa luând ca document normativ de referintă SR EN 1015-11.5.3. (2) Prepararea manuală a amestecului va fi permisă. la prepararea mortarelor aditivii (coloranti.1. iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate. luând în considerare absorbŃia de apă a elementelor pentru zidărie.2. etc. care trebuie să se înscrie în valorile permise de reglementări.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor (1) În cazurile în care documentaŃia de proiectare prevede urmărirea proprietăŃilor mortarelor.2.Aditivi (1) In cazul în care în proiect nu sunt date indicaŃii speciale. 8.3.1.8.3. Dozare (1) Dozarea reŃetelor pentru mortare şi betoane poate fi data prin măsurarea materialelor componente în greutate sau în volum în proporŃiile din specificaŃie.4.) pot fi utilizaŃi numai cu acordul proiectantului. O atenŃie deosebită starii de curăŃenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte materiale.1. acolo unde prepararea mecanică nu poate fi utilizată.ConŃinut de clor (1) La prepararea mortarelor se va avea în vedere eventualul conŃinut de ioni de clor din mortar. specificaŃiile de şantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului. numai dacă această posibilitate este prevăzută prin documentaŃia de proiectare (3) Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs şi va Ńine cont de posibilitatea de adăugare a componentelor în malaxor.1.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier.2. În cazurile în care în documentaŃia de proiectare nu sunt date reŃetele de preparare se va realiza o specificaŃie conform codurilor de produs. In cazul în care se constată abateri de la caracteristicile aşteptate.3. 8. pentru atingerea caracteristicilor de proiectare.1. La preparare se recomanda utilizare unei singure surse de apa controlate.

8.GeneralităŃi (1) Elementele pentru zidărie vor fi poziŃionate şi Ńesute in conformitate cu regulile generale de executie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. Până la utilizare nu se mai acceptă adăugarea de ciment sau apă peste materialul preparat.2. (3) Echipamentele.3. (3) Inainte de punerea în operă.2. (2) Materialele anti-înghet vor fi folosite pe timp friguros numai dacă această posibilitate este prevăzută în documentaŃia de proiectare. Pentru mortare. se acceptă în mod excepŃional adăugarea de apă pentru a înlocui apa pierduta prin evaporare. nisip sau agregate care conŃin particule de gheaŃă.2. (4) Mortarele preparate vor fi utilizate în conformitate cu documentaŃia de proiectare. Executarea zidăriilor 8.1.3. Utilizarea mortarelor predozate (1) Utilizarea mortarelor predozate se va face în conformitate cu instrucŃiunile producătorului referitoare la timpul si modul de preparare.(4) Mortarele şi betoanele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate şi să nu se producă segragări la transportul de la locul de prepare până la şantier şi nici când betonul este compactat.2. (2) Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obŃinerea dimensiunilor.Utilizarea apei calde la preparare (1) La prepararea amestecului nu se va utiliza apă. 8. La elementele din argilă arsă cu pereti subtiri din grupa 2S se vor folosi jumatatile de bloc din sortimentul producătorului. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la minimum.7. corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare pentru a asigura o bună aderenŃă a mortarului. Corpurile vor fi Ńinute în apă sau se vor uda cu furtunul in palet pentru a corecta umiditatea acestora. formelor şi suprafeŃelor corecte.1. mortarele şi betoanele vor conŃine ciment şi apă în proporŃiile specificate în reŃetă.3.3. procedurile şi aditivii se vor utiliza la şantier numai în conformitate cu instrucŃiunile tehnice ale producătorilor. (2) Mortarele se vor amesteca pâna la obŃinerea unui material omogen. (2) Se interzice utilizarea mortarelor şi betoanelor după începerea prizei. Perioada de priză (1) La preparare.3. 115 . 8. 8.6.1.

Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei (1) În cazurile prevăzute în proiect. După caz. pe o adâncime de cel puŃin 15 mm. 8. folosind materiale de adaos. (2) Dacă pereŃii sunt realizaŃi din mai multe straturi care trebuie să conlucreze. iar apoi se va umple cu mortar. Rostuire la zidărie existentă (1) Dacă rostuirea se execută după realizarea zidăriei. acestea trebuie să aibă proprietăŃi asemănătoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei. se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reŃinerea apei. dacă nu este specificat altfel prin proiect.3. 116 .1. pereŃii dubli cu gol interior sau pereŃii cu zidărie de placaj. Legăturile pereŃilor (1) PereŃii vor fi ŃesuŃi şi legaŃi conform regulilor generale de execuŃie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. mortarul neaderent se va îndeparta.3.(4) ConsistenŃa mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a acestuia în rosturi şi va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. 6.3. (3) Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar.2. (3) Inainte de rostuire.2. 8. de exemplu. rosturile se pot umple la fata expusa cu mortar de marca superioara. acestea se vor lega conform documentaŃiei din proiect. rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm.GeneralităŃi (1) Rosturile verticale si orizontale vor fi executate conform documentaŃiei din proiect. (2) Rosturile vor avea o grosime şi un aspect uniform. cu excepŃia elementelor cu îmbinare de tip "nut şi feder/ lambă şi uluc" pentru care se va Ńine seama de instrucŃiunile din agrementele tehnice corespunzătoare.2. 8.2. zidăria se va executa cu rosturi aparente.2. (2) In acest caz rostul se va curăŃa prin scoaterea mortarului existent. decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime. Rosturi .4. In rosturile aparente faŃa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă plastic pentru a realiza o faşă finisată. 8. astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate si rezistenŃă la ploaie ale peretelui. dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui. iar suprafeŃele adiacente rostului se vor uda cu apă.2. astfel încât feŃele zidariei să fie curate.3.3.3. Dacă este specificat în proiect. (2) Pentru pereŃii cu grosimea mai mică de 200 mm. 8.

EN 845-1 şi se vor lua măsuri care să împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul. cum ar fi umiditate scăzută.4. vor fi poziŃionate şi înglobate luând ca document normativ de referintă SR . vibraŃii etc. va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării mortarului din rosturi de către apele pluviale. 8. acolo unde este necesar. inghet. (4) PereŃii de placare vor fi legaŃi de peretele pe care sunt aplicaŃi conform documentaŃiei din proiect. vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri. Incărcarea zidăriei (1) Zidăria nou executată nu va fi supusa încărcărilor decât după atingerea unei rezistenŃe corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări. (4) Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menŃinerii poziŃiei corecte a acestora.4. 8.4. ProtecŃia împotriva îngheŃului (1) In cazul executării pe timp friguros. agrafe şi distanŃieri pentru legarea armăturilor în poziŃiile corespunzătoare.3.2. în special în condiŃii nefavorabile. (2) Zidăria nou executată. (2) Se vor folosi. GeneralităŃi (1) Zidăriile nou executate.4.5. etc ). 8. ProtecŃia zidăriei (1) Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului.4. 8. 117 . (3) Inădirea barelor se va realiza numai în poziŃiile indicate în proiect. Montarea armăturilor (1) Armăturile vor fi montate în conformitate cu detaliile din proiect. astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect.4. pentru a împiedica ieşirea varului din mortar (eflorescenŃa) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă. se vor lua toate masurile prevazute în reglementările specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheŃului.3.1. cu specificaŃiile şi toleranŃele corespunzătoare. 8.2. temperaturi înalte şi/sau curenŃi de aer puternici.) şi a efectelor climatice (ploaie. In acest scop trebuie luate masurile corespunzătoare pentru a menŃine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o rezistenŃă corespunzătoare. insorire. vant.(3) Elementele de legătură pentru pereŃii dubli cu gol interior. ProtecŃia zidăriei nou executate 8.

astfel încât să se evite pierderea stabilităŃii acesteia şi supraîncărcarea mortarului proaspăt.4. (3) Compactarea betonului se va realiza numai manual fiind interzisă folosirea vibrării. temporar. grosimea zidăriei. tipul mortarului. (2) Betonarea se va realiza în straturi. (2) Abaterile limită pentru construcŃii din zidărie sunt date în tabelul 9.1.4. înainte de începerea betonării.6. fiind interzisă folosirea vibrării. Rosturi de mortar care permit deplasări (1) CondiŃiile de folosire şi detaliile pentru acest tip de rosturi se vor da în reglementări specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate conform legislaŃiei din România.4.4. (2) Compactarea betonului se va realiza numai manual. dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect. 8. va fi limitată. astfel încât să se asigure umplerea completă a golului şi să se evite segregarea betonului. InălŃimea zidăriei (1) InălŃimea zidăriei realizată într-un schimb. pentru menŃinerea stabilităŃii. 8.4. dacă este necesar.6.(2) Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât după ce zidăria peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operaŃia de umplere.5. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) (1) La execuŃia pereŃilor dubli cu stratul median din beton armat. pentru determinarea înălŃimii maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare. (3) O atenŃie deosebită trebuie acordată pereŃilor care ramân.6. Ordinea operaŃiilor trebuie să fie stabilită astfel încât zidăria să aibă o rezistenŃă adecvată pentru a rezista la presiunea datorată betonului proaspăt. se vor prevedea sprijiniri temporare.4. 118 . se va curăŃa spaŃiul interior de resturi de mortar şi de alte impurităŃi. 8. Ńinând seama de fortele datorate compactării sau vibraŃiilor. Abateri limită (1) Zidăria va fi executată cu feŃele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale.3. 8.2. forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de expunere la vânt. Zidărie confinată (1) Zidăria confinată se va realiza conform documentaŃiei din proiect .6.6. necontravântuiŃi în timpul execuŃiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt.1 din prezentul Cod 8.4. Alte detalii de execuŃie 8. sau la unele acŃiuni care pot apărea în timpul execuŃiei.

CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9. Se va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate. (3) Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor.6. cu marimile care se verifica. 119 . consistenta si continutul de agregate mari. (2) Zidăria cu tiranŃi din oŃel se va realiza conform specificaŃiilor. cu modificarile si completarile ulterioare. temperatura. (3) Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase de performanta stabilite. direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile: • nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile. 9. şi fizico-chimici. ( 4) Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transoprt in care se precizeaza marca. conditii. plăcile.5. TiranŃi din oŃel şi accesorii (1) TiranŃii. (2) Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi verificate de catre verificatori tehnici atestati.4.2. (1) Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. • punctele de oprire ( fazele determinante ). marca.a. prin examinare vizuala si masuratori. Controlul executiei 9. precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii. 9. fise de transport). s.8.1. Controlul proiectarii (1) Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de drept in conformitate cu cerintele Legii nr. fazele/etapele care devin lucrari ascunse si pentru care trebuie sa fie facuta receptia. dispozitivele de ancorare etc. clasa si calitatea functie de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material. grupate pe tolerante.) (4) Proiectul trebuie sa contina.2.1.10/1995. cioplire sau slefuire spre interior. valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor. se vor manipula şi depozita astfel încât să se evite deteriorarea lor prin agenŃi mecanici. (2) La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile.

13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si usoare. protectia impotriva umiditatii. cat mai frecvent. Nota : Verificarile se fac vizual si prin masuratori. • zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale. • ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma. 120 .7 . placilor de b.) Pereti despartitori: • se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala.. . . dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii. daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in tehnologia de lucru. interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf. .. se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%. ipsos.11 . (9) Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele: a. (8) Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa.10 . b. 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale. • ghermelele se vor executa bucata cu bucata.c. pe timp calduros. sortimentului si alcatuirilor plaselor sudate prin puncte. placilor si fasiilor de ipsos.a. interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati.(5) Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor.) Zidarii: • se va examina starea suprafetelor caramizilor. • se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat. ... verificandu-se forma. (7) In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului.. maistru.. (6) Pentru gheremele si buiandrugi. utilizare lui in lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte. blocurilor. iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.. • pe masura executarii lucrarilor. • se va verifica in special.8 . 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos. s. impuritati sau gheata. se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar. dimensiunile lor.. • se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea necorespunzatoare. interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte. verificarea se face bucata cu bucata. daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera. 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat. consultant ) si proiectantului efectuandu-se si incercari de laborator suplimentare.a. • prin masuratori cu conul etalon. • se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare.

121 . • lungimea si inaltimea tuturor zidurilor... Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile din proiect. prin masuratori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale. tinand seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4 mm. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului. cu exceptia adancimii de 1 . verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid. • modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile. • planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca.2. • orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile. media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1. pe langa cele aratate la (11) se verifica urmatoarele: se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect. • vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar. • se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 – 20 de rosturi la fiecare zid. 1.(10) Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse.5 cm de la fetele vazute ale zidariei. la peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos. Verificarea se face la toate zidurile.2. la blocurile ceramice. iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect. care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective. asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod • grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte.5 m. nu se admit rosturi neumplute. (12) • • La zidaria armata. iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa. din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. ramificatiile si intersectiile. • la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica daca teserea verticala s-a facut la fecare rand. dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. • verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de cca. totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva. (11) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele: • prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime.

(18) La controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie. ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. • legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului. (17) Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante. modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat. stalpilor si ferestrelor. • verticalitatea zidurilor. sectiunile in care se face ancorarea. precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri. • se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee. (16) La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de BCA verificarile constau in urmatoarele: • se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si pereti structurali se executa conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor. rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica. 122 . se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. de piatra se vor preciza urmatoarele: • daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standarde. • calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti. dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect). • daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre. • daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa. • daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect. (14) La zidaria cu inima armata se va acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidurile de caramida si cel de beton. • orizontalitatea glafurilor. • centrarea stalpilor. sortimentul si diametrele armaturilor. • daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor. De asemenea. canalizare. cofrarea si betonarea stalpisorilor. se va controla daca suprafetele stalpilor sau peretilor structurali din beton armat care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment. iar rosturile verticale dintre zidarie si stalpi sau peretii structurali sunt umplute complet cu mortar. (15) Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si prevederile normativelor NE 012-1 şi NE 012-2. pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie. • executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor.(13) • • • • • La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele: trasarea pozitiei stalpisorilor. • daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect. prevazute in proiect. incalzire.

procedeaza la verificarea scriptica si directa prin sondaje privind dimensiunile. • zidarie izolatoare de caramida cu diatomit.10. comisia incheie un proces verbal in care consemeneaza verificarile efectuate. (4) Dupa executarea receptiei pe faza. (3) Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control. (2) Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente ca si cele de la art. crt. comisia va proceda la refacerea tuturor verificarilor prevazute in prescriptiile tehnice.2. verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor. 9. (1) Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei.3. cu rosturi de 1-2 mm. • zidaria ingrijita. planeitatea. precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar. rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiza. Tabelul 9.1 ABATERI LIMITA Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare Nr.ziduri cu grosimea ≤63 mm .2. daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare. proiectant sau organele de control. a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de realizare a remedierilor. dimensiunile fiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect: • zidaria deosebit de ingrijita cu rosturi pana la 1 mm. la grosimea de executie a zidurilor: din caramida si blocuri ceramice: . cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente.ziduri cu grosimea de 115 mm ±3 ±4 +4 -6 La peretii executati din materiale provenite din demolari.ziduri cu grosimea de 90 mm . abaterile limita se majoreaza cu 50% 123 . (1) Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse. a certificatelor de calitate. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru. 1 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile zidurilor.1. cu frecventa de cel putin cate unul la fiecare 100 mp de perete.2. cu rosturi de 3-4 mm.9.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului. (3) In cazul in care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul verificarilor.2.

ziduri cu grosimea de 240 mm din placi si fasii de ipsos: . pentru ziduri din placi si fasii din ipsos d. spaleti.ziduri cu grosimea de 240 mm . Denumirea caracteristicilor .cu latura incaperii ≤300 cm .pentru dimensiunea golului ≤100 cm .10 + 20 - ± 10 +20 .ziduri cu grosimea de 300 mm La goluri: pentru ziduri din caramizi. din placi si fasii de BCA c. fasii si placi de beton celular autoclavizat: . din piatra naturala: La dimensiunile in plan ale incaperilor: .5 .cu latura incaperii >300 cm La dimensiunile partiale in plan (nise.Nr. pentru ziduri din blocuri mici .ziduri cu grosimea > 240 mm din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .ziduri cu grosimea de 190 mm .10 ± 20 ± 20 ± 20 ± 15 ± 20 ± 20 - - 3 4 5 Cu conditia ca denivelarile unui planseu sa nu depaseasca 15 mm ± 50 124 .ziduri cu grosimea de 290 mm .pentru dimensiunea golului >100 cm b.ziduri cu grosimea ≤240 mm .ziduri cu grosimea de 140 mm .ziduri cu grosimea ≥ 365 mm din blocuri mici .ziduri cu grosimea de 70 mm din piatra naturala: 2 . crt.) La dimensiunile in plan ale intregii cladiri Abateri limita (mm) +4 -6 +6 -8 ± 10 Observatii ±4 ±5 ± 10 ±4 ±5 ±8 ± 0. etc.ziduri cu grosimea ≤126 mm . blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .

Nr.1 m2 abaterile limita se micsoreaza cu 50% 7 +5 -2 +5 -2 ±2 8 3 mm/m 5 mm/m 2 mm/m max. pentru ziduri din caramida.rosturi la zidarii aparente La suprafete si muchii: a) La planeitatea suprafetelor: .pentru zidarie aparenta.pentru zidarie aparenta. pentru ziduri din placi si fasii din ipsos .pentru un etaj ± 20 +50 . la pereti portanti si neportanti ± 30 ± 20 ± 30 La stalpi portanti cu sectiunea ≤ 0.pentru intreaga cladire La dimensiunea rosturilor dintre caramizi.pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri executata din blocuri mici) c.10 mm pentru o camera 2 mm/m 1 mm/m 3 mm/m 2 mm/m 2 mm/m Cel mult 20 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe etaj si cel mult 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii Cel mult 10 mm pe etaj Cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe intreaga inaltime a cladirii 125 .rosturi orizontale . la pereti portanti si neportanti c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor: . la pereti portanti si neportanti b) La rectilinitatea muchiilor: .20 ± 20 .pentru ziduri neportante . crt.pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat: .pentru zidarie aparenta.pentru ziduri portante . 6 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile verticale: a. din blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru un etaj . blocuri sau placi: .pentru ziduri portante .pentru un etaj .pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) b.pentru ziduri portante .rosturi verticale .pentru ziduri neportante .

Nr. tasare si antiseismice: . pentru ziduri din placi de ipsos .10 2 mm/m Cel mult 20 mm pentru intreaga inaltime a cladirii 126 .maxima pe intreaga constructie Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 30 mm dezaxarea maxima cumulata. crt.pentru ziduri neportante 10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: . blocuri ceramice si blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru ziduri neportante 4 mm/m 6 mm/m c.pentru ziduri portante .pentru ziduri portante . pentru ziduri din caramida.pentru ziduri neportante Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretelui 2 mm/m 3 mm/m b. 9 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de caramizi sau blocuri: a.dezaxarea de la un nivel la urmatorul 3 mm/m ± 10 ± 30 . pe mai multe niveluri 11 La rosturile de dilatatie.la verticalitatea muchiilor rosturilor + 20 .la latimea rostului . pentru pereti din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat: .

059 0.233 0.256 0.24 0.20 0..171 0.50 ag/g 0.4 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.330 0.385 0.412 0.25 1.00) în cazul cutremurelor din sursa Vrancea (pentru care ordonata maximă a spectrului elastic este β0 = 2.118 0.00 q 2.00 q 2.65 1.124 0.32 0.188 0.201 0.16 0.00 q 1.16 0.470 0.207 0. valorile coeficientului global cs Fb = γ I β0 a g q mλη = c s G sunt date în tabelele A.141 0.25 2.194 0.08 0.345 0.198 0.173 0.65 1.259 0.085 0.146 0.256 0.8.08 0.231 0.517 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.10 1.147 0.25 1.10 1.172 0.12 0.176 0.50 ag/g 0.242 0.10 1.310 0.094 0.206 0.388 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.250 0.096 0.146 0.276 0.086 0.213 0.28 0.80 2.440 Zidărie confinată (ZC) Clădiri P.00 1.10 1.250 0.75 1.323 0.1 ÷ A.32 0.388 0.150 0.129 0.50 2.ANEXA A I.103 0.93 1. Valorile coeficientului seismic cs Pentru clădirile curente din clasa II de expunere şi importanŃă (γI = 1.088 0.235 0.293 0.247 0.342 0.2 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.20 0.099 0.25 1.00 ag/g 0.276 0.24 0.194 0.165 0.110 0.25 1.32 0.290 0.00 1.25 2.453 0.082 0.069 0.3 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.00 1.300 0.339 0.00 ag/g 0.28 0.183 0.350 0.151 0.24 0.176 0.165 0.301 0.294 0.353 0.235 0.00 1.165 0.259 0.50 2..93 1.300 0.400 0.264 0. P+1E Tabel A.301 0.166 0.20 0.220 0.75 1.75) .402 0.132 0.221 0.333 0.08 0.275 0.28 0.242 0.200 0.32 0.220 0.100 0.129 0.078 0.12 0.80 2.16 0.28 0.155 0.100 0.288 0.139 0.12 0.272 0.20 0.066 0.08 0.12 0.215 0.111 0.116 0.110 0.377 0.353 0. P+1E Tabel A.16 0.388 0. Zidărie nearmată (ZNA) Clădiri P.283 0.235 0.00 q 1.330 0.128 0.443 0.24 0.194 0.073 0.330 127 .206 0.118 0.1 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.

124 0.310 0.070 0.301 0.345 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.095 0.066 0.209 0.00 q 3.25 1.116 0.062 0.165 0.215 0.119 0.198 0.80 2.12 2.105 0.210 0.24 0.276 0.093 0.247 0.20 0.103 0.069 0.235 0.073 0. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie Pentru clădirile "monotone".28 0.089 0.08 0.047 0.179 0.25 ag/g 0.25 1.185 0.50 2.088 0.168 0.132 0.25 1.176 0.259 0.45 2.32 0.24 0.106 0.098 0.084 0.25 1.08 0.272 0.140 0.155 0.50 ag/g 0.176 0.A.143 0.233 0.218 0.173 0.25 1.124 0.191 0.08 0.071 0.20 0.25 ag/g 0.052 0.75 = 1.220 0..155 0.i sunt date în tabelul.272 0.1÷ A.149 0.158 0.218 0.28 0.131 0.238 0.231 0.066 0.25 1.16 0.32 0.053 0.12 0.00/2.172 0.5 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.155 0.146 0.16 0.116 0.140 0.169 0.75 3.112 0.207 0.139 0.08 0.12 0.2 iar pentru clădirile din clasa de importanŃă IV cu coeficientul γI =1.056 0.110 0.206 0.75 3.293 Zidărie cu inimă armată (ZIA) Clădiri P.263 Pentru cutremurele din sursa Banat valorile din tabelele A.i Fb în care valorile factorului de distribuŃie kF.256 0.062 0.45 2.158 0.32 0.079 0.P+1E Tabel A.310 Clădiri ≥P+2E Tabel A.16 0. au aceiaşi masă mi = m şi aceiaşi înălŃime de nivel hi = het forŃa seismică care acŃioneză la nivelul "i" se calculează cu relaŃia Fi = kF.12 0.264 0.25 1.233 0. 128 .099 0.185 0.8.P+1E Tabel A.80 2. la care se poate considera suficient de exact că toate etajele.183 0.12 2.12 2.131 0.32 0.se vor multiplica cu raportul 3.164 0.198 0.4.25 1.059 0.24 0. 2.20 0. inclusiv parterul şi ultimul nivel.105 0.9.194 0.00 q 3.211 0.24 0.50 ag/g 0.155 0.00 1.119 0.147 0.12 2.00 1.079 0.Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale ( ZC + AR) Clădiri P.118 0.281 0.078 0.6 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.093 0.20 0.198 0.248 0.059 0.00 1.00 q 3.00 1.09.086 0.8 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.132 0. Pentru clădirile din clasa de importanŃă III valorile din tabelele se vor multiplica cu factorul γI = 1.28 0.28 0.129 0.225 0.186 0.186 0.078 0.194 0.7 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.50 2.12 0.242 0.00 q 3.16 0.231 0.248 0.211 0.

200 0. 0.. .000 0. 0..Valorile factorului kF..900 0.833 .700 0...10 Valorile factorului kV.333 .300 0.500 ..400 .666 0.800 0..133 0.500 .333 129 .i = kV.i) se determină cu relaŃia VE. .200 0. .i Fb unde valorile kV. ....066 0.. nniv =5 0..600 0.i Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) Tabelul A. nniv =4 0..... ...000 0..10 ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 1.933 0. ..000 0.i sunt date în tabelul A.400 . nniv =4 1..266 0.666 0.333 ForŃa tăietoare de nivel (VE.100 0.166 0.333 0.i Tabelul A.9 Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 0.. nniv =5 1.000 1...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful