P. 1
etica juridica-referat

etica juridica-referat

|Views: 262|Likes:
Published by Aida Mălăia
Referat
Referat

More info:

Published by: Aida Mălăia on May 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2015

pdf

text

original

Studiu de caz

O doamnă a intentat un proces de divorţ şi partaj cerând asistenţă juridică doamnei avocat G. În îndeplinirea obligaţiei de asistenţă juridică, doamna avocat a contactat pe soţul clientei pentru a incerca găsirea unei căi amiabile de rezolvare a litigiului. În timpul întâlnirilor, între avocată şi soţul clientei sale, s-a stabilit o relaţie intimă materializată în raport sexual. Clienta a sesizat că doamna avocată nu depune tot efortul pentru realizarea unui partaj corect, reproşându-i acesteia acest lucru.

Descoperind relaţia intimă dintre avocată şi fostul soţ, clienta îşi confruntă avocata ameninţând-o cu rezilierea contractului. Răspunsul avocatei a fost scurt: “Plăcerea este mult mai importantă decât banii.” În urma pierderii procesului de partaj, doam na a pierdut casa, ajungând in strada împreuna cu un copil de doi ani.

Cerinţe: 1. Identificaţi şi analizaţi sistemul etic după care acţionează personajele

implicate în această situaţie, cât şi conduita ne-etică întâlnita în situaţia respectivă. 2. încălcate. 3. Propuneţi un plan de schimbare în etica personală şi profesională a Din perspectiva Codului deontologic, menţionati ce prevederi au fost

principalilor actori din studiul de caz.

1

pe de-o parte atât într-un raport de condiţionare reciprocă. cât şi manifestă preocupare pentru etica normelor juridice. Prin prisma acestor fapte trebuie analizat sistemul etic după care se ghidează 2 . Cele trei domenii ale studiului eticii juridice se află. pe baza cărora se pot trage concluzii şi din studiul cărora se pot desprinde caracteristicile diverselor sisteme etice si mai ales felul în care oamenii se supun sau nu se supun regulilor eticii. al eticii normelor juridice cât şi al raporturilor dintre acestea. cât şi într-un raport de complementaritate prin aceea că fiecare în parte adaugă dimensiuni şi sprijină dezvoltarea celeilalte. În timpul acestui proces. al eticii personale. Cea mai bună metodă de a pune în evidenţă obiec tivele eticii juridice este analiza unor situatii etice. Analiză din prisma sistemelor etice În studiul de caz prezentat anterior ni se arată cum o doamnă apelează la serviciile de natură juridică ale avocatei G. fiecare dintre ele contribuind la existenţa celeilalte. într-un proces de divorţ şi partaj. ajungând în stradă cu un copil de doi ani.Etica juridică este o ramură a ştiinţelor juridice care studiază conduita personală şi profesională a juristului pentru a-şi dobândi şi menţine respectul şi încrederea societăţii. Urmările acestei relaţii sunt deosebit de grave. între avocată şi soţul clientei se naşte o relaţie de natură intimă concretizată în raport sexual. Etica juridică are ca obiective studiul eticii profesionale. întrucât clienta rămâne fară casă.

reiese că sistemul după care avocata se ghidează este unul relativist şi anume utilitarismul. Din analiza situaţiei prezentate reiese concluzia clară că avocata. punând accentul mai ales pe comportamentul avocatei şi pe cel al soţului clientei. cu toate că avea la cunoştinţă. a amestecat viata privată cu cea profesională. expresie ce se potriveşte perfect situaţiei analizate în acest studiu de caz. prin prisma profesiei practicate. Acest sistem a condus la crearea expresiei “scopul scuză mijloacele”. în afară de această relaţie. după cum am mai spus. Acest sistem este creaţia lui Jeremy Bentham şi işi are originile în hedonismul antic al cărui scop era împlinirea plăcerii şi evitarea durerii fizice. a ajutat la câştigarea procesului de către soţ. avea reprezentarea urmărilor propriilor fapte. ci. ignorând regulile moralei şi pe cele ale eticii.personajele. gravele consecinţe pe care clienta sa le va avea de suportat in urma partajului realizat în favoarea soţului. Mai mult. din explicaţia pe care avocata o dă clientei când aceasta o confruntă cu situaţia creată şi prin care spune că plăcerea este mai importantă decât banii. la consecinţele decurse din acţiunile sale. dimpotrivă. nefiind în niciun fel receptivă. Cu alte cuvinte avocata consideră că este mult mai important să înceapă o relaţie de natură intimă cu soţul clientei decât să respecte relaţia dintre client şi avocat. prin prisma profesiei sale . avocata a decis să nu depună toate diligenţele pentru a câstiga procesul în favoarea doamnei pe care o reprezenta. 3 . cu toate că. în sensul de a acţiona. Astfel.

prin acţiunile sale. în final. prin relaţia cu avocata. soţul a încălcat grav regulile moralei.Studiind comportamentul soţului clientei se observă că acesta (comportamentul) se mulează perfect în tiparul creat de sistemul utilitarist. personajul analizat dorea împlinirea unei ”plăceri” de natură pecuniară. Dat fiind faptul că ea a intentat procesul de divorţ. Soţul. trebuie pusă în balanţă şi buna-credinţă cu care o persoană apelează la 4 . faptul că propriul copil şi mama acestuia vor ajunge în stradă. întrucât. Desigur ideal ar fi fost ca aceasta să fie atentă la tot ce se întâmplă în jurul său. se potriveşte si aici mentalitatea “scopul scuză mijloacele”. în ceea ce priveşte relaţia dintre părinte şi copil. Astfel că. se observă că aceasta este doar victima unui complot pus la cale de soţul ei şi de avocata sa. astfel că trebuia să acorde o atenţie deosebită divorţului şi partajului. să işi cunoască foarte bine interesele şi să se intereseze în amănunt de activitatea avocatei sale cu privire la acest caz. Aşadar avocata a fost doar o unealtă în parcursul soţului spre îndeplinirea scopurilor propuse. Dar. având în vedere existenţa copilului de doi ani rezultat din căsătorie. este de presupus că aceasta avea şi un motiv întemeiat. Mai mult de atât. comportamentul soţiei. dovedind că nu este capabil de a avea sentimente nobile şi mai ales umane. cu toate că în altă direcţie decât cea analizată anterior. urmărea un scop clar şi anume realizarea partajului în favoarea sa. Ca şi în cazul avocatei G. în îndeplinirea scopurilor. Analizând.. prin acest raport de natură intimă. nu a reprezentat niciun fel de impediment. de asemenea.

detalii pe care să le fructifice în cadrul procesului. Este. clienta nu poate fi acuzată pentru acest lucru şi nici considerată in vreun fel vinovată de cele întâmplate. prin acceptarea lor liber consimţită. buna îndeplinire de către avocat a misiunii sale. Normele deontologice sun t destinate să garanteze. de înţeles încrederea pe care clientul o acordă. obligaţii şi îndatoriri impuse de misiunea sa. până la urmă. în general. trebuie să cunoască toate detaliile pe care un client i le poate furniza. în ultimă instanţă la o sancţiune disciplinară.serviciile unui avocat. 5 . Aşadar. În codul deontologic al avocaţilor se precizează încă de la început că misiunea avocatului nu se limitează doar la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii. În cele ce urmează vor fi analizate acţiunile avocatei G. recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a oricărei societăţi omeneşti. în raport cu prevederile codului deontologic al avocaţilor şi se va stabili modul în care personajul studiat a încălcat aceste dispoziţii. Analiză din prisma Codului deontologic al avocaţilor din U. Nerespectarea acestor norme de către avocaţi va duce.E. avocatului. întrucât. ci el este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi libertăţile acestora: el este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său şi are. acesta din urmă. în primul rând faţă de acesta. astfel că “a fi de încredere” este o calitate prezumtivă şi necesară a avocatului. deşi buna-credinţă de care a dat dovadă i-a fost prejudicioasă.

de presiunea impusă de propriile interese şi de cele ale soţului clientei sale. În cazul acesta şi din studiul de caz rezultă că se impune o pedeapsă disciplinară aplicată avocatei pentru că aceasta nu numai că a încălcat regulile moralei. neţinând cont în niciun fel de obligativitatea acestora. a fost încălcat principiul independenţei prin care avocatul trebuie să fie liber de orice constrângeri. în cazul de faţă. este de presupus că avocata a divulgat acestuia informaţiile pe care clienta sa i le furnizase. avocata G. a încălcat secretul profesional. Astfel. informaţii între care s -ar fi putut afla detalii importante pentru proces. în niciun caz. avocata s-a lăsat condusă. îndeosebi de cele derivate din propriile sale interese sau datorate influenţelor din afară. personajul analizat. prin relaţia de natură intimă dintre ea şi soţul clientei şi mai ales prin faptul că a ajutat la câştigarea procesului de către soţ. 6 . în activitatea sa. Prin acţiunile sale avocata a încălcat cele mai multe dintre aceste principii in mod flagrant.Codul deontologic al avocaţilor trasează anumite principii generale obligatorii pentru activitatea avocatului. nu şi-a sfătuit şi apărat clienta “în mod conştiincios şi cu diligenţă”. ori. În al doilea rând. presiuni. întrucât. În al treilea rând şi cel mai grav. nu şi-a exercitat obligaţia de a apăra interesele clientei sale ”chiar în raport de propriile sale interese” după cum prevede codul deontologic şi. în primul rând.

în stabilirea propriilor scopuri. se evidenţiază abordarea greşită atât a avocatei cât şi a soţului. Era necesar ca cei doi să aibă în vedere. din cele analizate în paginile precedente.dar a ignorat cu desăvârşire obligativitatea dispoziţiilor prevăzute în Codul deontologic al avocaţilor. în raport cu soţul) şi copilul acesteia le vor suporta. nefericita alegere a unui sistem etic cum este cel utilitarist . din studiul de caz analizat. consecinţele pe care. clienta (soţia. pentru că. iar omul trebuie să îşi aleaga cu mare atenţie principiile dupa care se ghidează în activitatea sa. după cum am văzut. poate duce la consecinţe grave asupra unor persoane total nevinovate. Astfel că. reiese cu prisosinţă că în activitatea avocatului şi mai ales în activitatea de zi cu zi a omului etica este foarte importantă. În concluzie. care popularizează în principal egoismul şi egocentrismul. 7 . îndeplinind aceste sopuri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->