UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 32.001 (043.2) PERU Aurelia

PROMOVAREA IMAGINII LIDERULUI POLITIC: METODE ŞI TEHNICI /CAZUL REPUBLICII MOLDOVA/
23.00.01 – Teoria şi istoria politologiei; instituţii şi procese politice

AUTOREFERAT al tezei de doctor în ştiinţe politice

Chişinău 2004

Teza a fost elaborată la Catedra Politologie a Universităţii de Stat din Moldova. Conducător ştiinţific: Roşca Ala, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Solomon Constantin, doctor habilitat în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Varzari Panteleimon, doctor în filozofie, conferenţiar universitar Susţinerea va avea loc la 29. XI.______2004, ora_15_ , în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat D 30 – 23.00.01 – 01 în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (or. Chişinău, str. A. Mateevici, 60, blocul IV, aud.222). Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova. Autoreferatul a fost expediat la ________2004 Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, Dr. hab., conf. univ. Conducător ştiinţific Dr. hab., conf. univ. Autorul

Saca Victor Roşca Ala Peru Aurelia

3

invocă noi curente şi noi tehnologii de perfecţionare şi promovare a unui lider politic devenit subiect electoral. sintagma „imagine politică„ este utilizată în lexicologia câmpului politic odată cu declararea independenţei şi suveranităţii republicii. 4 . Retorica discursului politic se deosebeşte deja de rapoartele executate într-o „limbă de lemn”. Pentru această etapă de democratizare a sferei politicului moldovenesc un rol important i-a revenit apelului la sentimental. dintre elitele politice şi votanţii acestora. consolidarea pluripartidismului ca o instituţie democratică în spaţiul moldovenesc. o accentuare a dimensiunilor pragmatice şi simbolice. prin urmare. legitimarea partidelor şi formaţiunilor politice şi.CONSIDERAŢII GENERALE Actualitatea temei investigate şi gradul de studiere a acesteia. În Moldova. Sfârşitul anilor’70 ai secolului XX a dat startul unor tehnici şi metode individuale de creare şi promovare a imaginii liderului politic. Se schimbă ceremoniile. Organizarea politică a societăţii contemporane. producându-se o umanizare a mesajului. constituie axa conceptuală a unei noi stratageme ale politicii moderne şi anume – imaginea liderului politic. la dramatizarea comunicării politice. capabile să amplifice gradul de credibilitate şi de simpatie a publicului electoral în contextul unor alegeri libere şi transparente. dintr-o dublă perspectivă – politologică şi comunicaţională – impune o abordare mai specifică. care a dat start unor fenomene emergente societăţilor democratice: dispariţia monopartidismului. in linii generale. competiţia dintre subiecţii politici a condiţionat imperativ identificarea unor modele de imagine politică. multilaterală şi tranşantă a comportamentului şi retoricii mesajelor actorilor politici. în funcţie de geografia sa. fundamentate pe spiritul şi cultura naţională. În acelaşi timp. Această dihotomie „comportament-mesaj”. ritualurile politice ce vin să confirme tradiţional armonia dintre cei conduşi şi conducători. Orice campanie electorală.

ofertei electorale. un studiu relevant 5 . cercetarea celor trei modele de manifestare a liderului politic – modelul trăsăturilor de personalitate. actualitatea lucrării este justificată graţie proceselor democratice ce se transformă gradual într-o normă a unei societăţi deschise. Climatul politic din Republica Moldova impregnat cu elemente specifice. este cercetată gradual începând cu avansarea teoriei despre „elitele politice” sau „elitele conducătoare” până la clasificarea şi definitivarea mai multor tipuri de lideri politici. psihologic şi filozofic. Le Bon.aspecte care vor fi abordate în lucrarea de faţă. polietnice şi multipartinice. modelul situaţional şi modelul tranzacţional – constituie un aport ştiinţific considerabil al unor asemenea nume notorii. interferenţele strategice cu politica promovată de marile puteri sau litigiul din estul republicii. conform căruia toţi liderii pot fi împărţiţi în două categorii mari – aventurieri. Un rol aparte în cercetarea comportamentului şi prestaţiei liderului îi revine lui G. dinamica imaginii liderului politic. cât şi sociologic. şi ctitori. deschide noi terenuri pentru investigarea comportamentului liderilor politici. În aceiaşi ordine de idei. prezidenţiale sau locale în Moldova sensibilizează necesitatea elaborării unor modele şi tehnici specifice cererii . prezenţi într-un cadru socio-politic modern. dar şi culturii politice proprii poporului moldovean. Desfăşurarea alegerilor generale. capabili să se manifeste prin voinţă şi fapte de vitejie la moment. cei cu influenţă constantă şi puternică.Prin urmare. Promovarea imaginii liderului politic constituie obiectul de studiu al multor tratate şi monografii ştiinţifice. ce revendică un anumit tip de imagine strategică . cum ar fi problema naţională. Referindu-ne la impactul factorilor intrinseci asupra tendinţei liderului politic de accedere la putere. Privită ca un element important al comunicării politice. Fiedler şi E. Hollander. cum sunt F. atât sub aspect politologic.

autoritate şi comunicare politică”). un rol aparte îi revine cercetării setului de virtuţi inerente liderului politic în dinamica lor istorică şi gradul lor de armonizare la exigenţele societăţii politice contemporane. Weber a introdus termenul de charismă în vocabularul sociologiei politice. O strategie modernă de abordare a fenomenului imaginii politice îi aparţine sociologului francez Roger-Gerard Schwartzenberg. determinarea factorilor extrinseci cu impact serios asupra fenomenului în cauză. care analizează . realizat de sociologul S. Moscovici. Bugrimenko („ Политическая реклама”) Gh. În acelaşi cadru ştiinţific.liderii politici în termeni de vedete politice. o bază teoretico-ştiinţifică fundamentală. Adler şi H. în acest sens. Investigarea conceptului de imagine politică implică. prin care a desemnat calitatea extraordinară a unui lider de opinie. de asemenea. Pocepţov („Теория коммуникации” ).în celebrul său eseu politic „L’Etat Spectacle” . Lebedeva („Arta de a seduce”). Pentru abordarea multinivelară a imaginii liderului politic. căruia îi aparţine performanta distincţie între autoritatea tradiţională. J. Studiul despre virtuţile unui lider politic realizat de P. Gh. Lenain. promovând ideea că orice lider îşi proiectează o imagine pe care o cultivă ulterior în mod obligatoriu. charismatică şi raţional-legală.şi actual îl reprezintă lucrările lui A. reprezintă în acest context valori incontestabile. o valoare inedită constituie lucrările analitico-ştiinţifice realizate de T. eseul ştiinţific „Psihologia maselor sau maşina de fabricat zei”. Weber. care invocă conceptul complexului de subestimare şi penetrare a ierarhiei puterii drept model de recuperare a acestui handicap. ale căror amploare descoperă noi dimensiuni ale imaginii liderului 6 . Legitimitatea şi autoritatea liderului politic drept fundamente propice pentru consolidarea imaginii politice constituie obiectul cercetărilor lui M. A.Blondeli oferă.Lasswell. Teodorescu („Putere.

care se afirmă în ultimii ani în câmpul mediatic moldovenesc. Autorul. Teoriile generale despre elaborarea şi funcţionarea imaginii liderului politic sunt complementate de cercetările ample realizate de L.” Un suport substanţial în abordarea multinivelară a fenomenului imaginii politice în contextul comunicării politice îl constituie monografia realizată de Ala Roşca „Comunicarea politică şi democratizarea societăţii”. semnate de Valeriu 7 . seria de articole ce abordează desfăşurarea campaniilor electorale în Moldova începând cu primii ani de independenţă până la etapa actuală. Un studiu recent al unor fenomene adiacente sferei liderismului politic. aceştea exprimă atât interesele lor curente. Girardet („Mituri şi mitologii politice”) vis-à-vis de fenomenul simbolisticii şi mitologiei politice. un rol de valoare îi revine lui Gabriel Thoveron. pe care îl folosesc candidaţii în alegerile electorale. cât şi miturile care le permit să aibă influenţă şi să „ facă să li se deschidă uşile. care trebuie să fie identificat prin stilul discursului său politic.politic în societatea contemporană. Cercetătorul concluzionează că prin limbajul. Din perspectiva analizei publicităţii politice a liderilor în campaniile electorale. care descoperă ponderea enunţurilor-slogan în perioada dezbaterilor electorale şi impactul lor asupra imaginii subiectului electoral. relevâ că gestionarea imaginii liderului politic într-o societate transparentă şi hipermediatizată este posibilă graţie acestor două importante stratageme politicomediatice. Victor Moraru. Puterea cuvântului ca element inerent al imaginii politicianului de succes. este relevată de Murray Edelman în lucrarea sa „Politica şi utilizarea simbolurilor”. Sfez („Simbolistica politică”) şi R. ca elemente inerente ale imaginii strategice capabile să sintetizeze raţionalul cu afectivul. cum ar fi spectacularizarea şi personalizarea politicii se conţine în monografia „Mass media vs politica”.

.conceptualizarea legitimităţii şi autorităţii liderului politic ca elemente vitale ale construcţiei imaginii liderului politic. Solomon „Aspecte ale vieţii politice în Republica Moldova (1989-2002). monografia lui C. În configuraţia actualităţii studiului în cauză. adaptate la dimensiunile câmpului politic moldovenesc. Scopul şi obiectivele tezei.clasificarea şi definirea diferitor modele de imagine a liderului politic în vederea gestionării unui sau altui model de imagine în funcţie de contextul situaţional.Moşneaga şi Gheorghe Rusnac. vital şi influent într-o campanie electorală. studiul „Introducere în elitologie” realizat de P. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. • În context. 8 .interpretarea conceptului de lider politic drept fundament teoretico-ştiinţific pentru elaborarea imaginii liderului politic. . În efortul de realizare a acestui obiectiv au fost stabilite următoarele sarcini: .clasificarea strategiilor şi tehnicilor de gestionare a campaniilor de imagine în spectrul politic moldovenesc şi aplicarea acestora prin racordare la cererea electorală. o generalizare a componentelor imaginii politice.abordarea fenomenului simbolisticii politice ca metodă de facilitare a perceperii imaginii subiectului electoral. Teza conţinând efortul de evaluare a dinamicii fenomenului imaginii liderului politic autohton. . Varzari. conformate la articulaţiile emergente comportamentului electoral autohton. imaginea politică este abordată ca un element de sine stătător. . autorul şi-a propus drept scop primordial investigarea modelelor şi tehnicilor de creare şi gestionare a imaginii liderului politic modern. pentru prima dată. într-un studiu ştiinţific. Lucrarea de faţă oferă o privire în ansamblu asupra conceptului de imagine politică.

dar şi ca mecanisme de declanşare a campaniilor de imagine negativă a adversarilor politici • În contextul cercetării elementelor inerente ale imaginii politice. reieşind din retorica lor politică şi din conţinutul actelor de guvernare.• Sunt formulate criteriile generale de construcţie a miturilor politice.atât în sensul retoricii politice. cât şi a acţiunii propriu-zise. lucrarea oferă un spaţiu larg de cercetare a info-tacticilor de conservare a imaginii liderului politic în contextul competiţiilor electorale din spaţiul politic moldovenesc. lucrarea explorează conotaţiile subtile ale limbajului politic. Schwartzenberg. • Lucrarea reprezintă. cercetarea dată contribuie la elaborarea unor mecanisme moderne de poziţionare şi promovare a imaginii liderului politic. Din această perspectivă. în contextul lucrărilor ştiinţifice realizate în spaţiul academic autohton se recurge. de fapt. care impregnează discursul şi acţiunea politică. de definire a unor modele comportamentale compatibile actualei conjuncturi de pe piaţa politică internă şi internaţională . Semnificaţia teoretică şi pragmatică a investigaţiei este determinată de actualitatea cercetării fenomenului multidimensional al imaginii liderului politic şi a tehnologiilor de creare şi gestionare a acesteia în contextul perfecţionării proceselor democratice în societatea politică moldovenească. • De asemenea. la cercetarea aspectelor spiritual-emotive de gestionare a imaginii liderului politic cu un impact considerabil asupra comportamentului electoral. fără de care ar fi fost imposibilă abordarea fenomenului persuasiunii politice. pentru prima dată. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Astfel. un prim-efort de sistematizare a tipurilor de imagine ale liderilor politici autohtoni conform principiului starurilor politice. astfel încât actorii principali ai politicului moldovenesc sunt distribuiţi în matriţe inconfundabile. lansat de R. 9 .

Dincolo de partea teoretico-analitică. printre care simbolizarea şi mitologizarea acţiunii politice. realizate de autorul prezentei lucrări cu diferiţi actori ai scenei politice moldoveneşti. rezultate ale sufragiilor în câteva campanii electorale. Un suport metodologic consistent l-a constituit metoda dialectică de cercetare. lucrarea este indispensabilă analiştilor politici. metode teoretice şi empirice de cercetare. aplicarea metodei sistemice. care ne-a permis să analizăm. Totodată. În baza acestora au fost efectuate unele cercetări şi concluzii de rigoare.Investigarea modelelor şi tehnicilor de construcţie a imaginii liderului politic în spectrul politicului moldovenesc a dictat necesitatea aplicării unui complex de procedee. au fost. axată pe relaţii deterministe de “cauzăefect”. au fost aplicate principiile definitorii ale metodei comparative. analiză şi apreciere. Un gen al acesteia constituindu-l şi interviurile individuale. actorilor politici. Din acest punct de vedere. un prim-nivel al investigaţiei a presupus aplicarea metodei sociologice. inducţia şi deducţia. sondaje de opinie. Strategia demersului nostru ştiinţific relevă. generalizarea unor acte. cât şi a preferinţelor electorale. fără de care cercetările efectuate în prezenta lucrare ar fi fost ineficiente şi irelevante. În procesul de investigare a subiectului propus. lucrarea de faţă inserează o serie de date actuale privind desfăşurarea campaniilor de imagine în câmpul politic moldovenesc. care ne-au permis crearea unui tablou integru al evoluţiei imaginii liderului politic. de asemenea. studenţilor de la ştiinţele politice şi jurnalism sau din alte domenii conexe. fenomenul liderului politic şi permanenta interacţiune a acestuia cu tendinţele de modernizare a societăţii contemporane. în primul rând. ca un tot întreg. Sunt oferite suficiente argumente şi deducţii privind reuşita elaborării unor strategii de gestionare a imaginii liderului politic. 10 . Conform obiectivelor lucrării. utilizate analiza şi sinteza. jurnaliştilor specializaţi în problematica politică.

ştiinţele politice ne oferă o amplă şi relevantă 11 . rezultatele studiului au fost aplicate la cursul de „Imagine politică” la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Din cercetările savanţilor în domeniu se degajează mai multe criterii de tipologizare şi. respectiv. întitulat „Liderismul politic: aspecte teoretico-metodologice”. precum şi în cadrul seminarului ştiinţific de profil din 26 martie 2004. în cadrul mai multor conferinţe naţionale şi una internaţională. Conţinutul lucrării. Aprobarea rezultatelor. metodologia şi noutatea ştiinţifică. Toate acestea complementându-se reciproc şi lansând noi ipoteze pentru cercetare. Introducerea stipulează consideraţiile generale vis-à-vis de actualitatea temei abordate. Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova din 14 noiembrie 2003. de asemenea în 7 publicaţii ştiinţifice. „Definirea noţiunilor de legitimitate. valoarea aplicativă şi modalităţile de aprobare a temei. De asemenea. sunt definite scopul şi sarcinile. Capitolul întâi al lucrării. conţine două paragrafe – „Interpretarea conceptului de lider politic prin prisma construcţiei imaginii politice”. specificul fenomenului în spectrul politic autohton. Unele aspecte ale studiului efectuat. caracteristicile definitorii. autoritate şi charismă ca elemente inerente ale imaginii liderului politic” şi inserează sinteza principalelor repere teoretico-metodologice în abordarea conceptului de lider /liderism politic. realizate de autorul prezentei lucrări. definire a conceptului de lider politic. interviuri individuale au fost inserate în cadrul emisiunilor de analiză politică. În funcţie de contextul social şi factorul personal. Rezultatele investigaţiei au fost expuse şi aprobate în cadrul şedinţei Catedrei Politologie a Facultăţii Relaţii Internaţionale. circumstanţele ce favorizează identificarea şi promovarea liderului politic în societatea politică modernă.analitice la Compania de Stat „Teleradio-Moldova”.Ideile fundamentale expuse în lucrare au răsunat în mai bine de 100 de emisiuni informativ .

opinia publică. Burns. Lumea media modelând atât evenimentul. de asemenea. pe lângă 12 . Prin prisma gradului de implicare în procesele de schimbare şi dezvoltare a arhitecturii unei societăţi. Graţie „efectului mediatic” actorul politic devine o imagine. Una dintre cele mai influente abordări ale liderului politic a fost realizată de G. şi lideri-reformatori. Le Bon împarte liderii politici în două categorii mari: aventurieri şi ctitori. Luc Chabot în ce priveşte actualizarea conceptului de legitimitate a liderului politic prin lansarea termenilor de legitimitate democratică. Astfel. În efervescenţa societăţii politice moderne liderul politic ar fi un fenomen amorf. Totodată.clasificare a modelelor de lider politic. ca factor de legitimitate a liderului politic este tratată şi mass media – legitimitatea mediatică. un simbol al reuşitei. G. De asemenea. cât şi imaginea publică a liderului politic. trăsăturile definitorii ale liderilor ideologi /doctrinari. pornind de la opinia unor teoreticieni că politica e total dizolvată în mediatic. adică cei dispuşi spre compromis în raport cu alţi actori politici. pragmatici. în lipsa unor virtuţi capabile să-l evidenţieze dintre ceilalţi membri ai comunităţii. romantici. un ideal de personalitate. care distinge între lideri-tranzacţionali. dimpotrivă. devenind pasivi în situaţiile ordinare. populişti şi circumstanţele care favorizează promovarea unui sau altui model de lider politic. Primii reprezintă liderii capabili să se manifeste prin acte de eroism doar în situaţii excepţionale. cu influenţă constantă şi puternică. este remarcată contribuţia lui G. În compartimentul întâi sunt elucidate. iar a doua categorie – ctitorii . persoanele dotate cu voinţă tare. legitimitate tehnocratică şi legitimitate ideologică. cei capabili să condiţioneze transformări sociale cardinale.cooptează. S-a dovedit a fi imperativă şi abordarea unor elemente vitale în procesul de formare şi promovare a liderului politic – legitimitatea şi autoritatea –având drept punct de referinţă binecunoscutele distincţii weberiene.

Strauzer – teorie adaptată la exigenţele comportamentului politic autohton. însă. arta de a-l convinge sau virtutea persuasiunii. care însumează două paragrafe – „Tipologia imaginii liderului politic şi specificul promovării diferitor modele” şi „”Dimensiuni simbolico – mitologice în elaborarea imaginii liderului politic”. este predestinat examinării valorilor simbolismului şi mitologiei politice ca instrumente performante de construcţie a imaginii liderului politic. Acesta reliefează definiţia noţiunii de imagine politică. Având drept obiectiv identificarea modelelor de imagine 13 . Totodată. sunt examinate modele de imagine strategică a liderului politic. Capitolul doi al lucrării este întitulat „Imaginea liderului politic: structura şi atributele definitorii”. de a-şi asigura supravieţuirea politică graţie unor decizii istorice. percepută ca o sinteză moral-volitivă şi intelectuală a personalităţii omului politic. adică capacitatea de a „juca” cu sentimentele şi a sensibiliza iraţionalul emotiv.termen lansat pentru prima dată de sociologii americani D. În acest context. În baza premiselor expuse în capitolul anterior. un moment semnificativ al lucrării îl constituie studiul vis-à-vis de mobilul acţiunii liderului politic. Astfel. este abordată structura „Eului politic”. adică capacitatea de a „juca” contra timpului. prin prisma conceptului de autoevaluare. afectaţi de complexul autosubestimării şi lideri afectaţi de complexul autosupraestimării.Offer şi G. Spaţiul preponderent.charisma. virtutea „autoconservării”. un lider de succes trebuie să însuşească arta de a seduce electoratul. factorii obiectivi şi subiectivi ce determină cauzele şi tipul criteriului de autoevaluare a prestaţiei liderului politic. impactul factorilor intrinseci asupra oportunităţii promovării unui sau altui model de imagine. reperele teoretice vis-à-vis de taxonomia imaginii liderului politic şi specificul promovării diferitor modele de imagine. vom putea distinge între trei categorii de lideri: realişti.

au fost reluate argumentele autorului eseului politic „Ľ Etat spectacle”. minciuna postelectorală. secondează lansarea campaniilor electorale în Moldova. care analizează liderii politici în termeni de vedete politice. modelul epistolar de demoralizare a adversarului politic. Perpetuând ideea lansată de sociologul francez. Un alt domeniu de investigare îl constituie complexitatea şi ambiguitatea fenomenului imaginii politice negative. Capitolul al treilea. non-femei politice. în capitolul rezumat sunt identificaţi actorii angrenaţi pe scena politică autohtonă în următoarele „distribuţii”: părinţi ai naţiunii. inserat cu genericul: ”Gestionarea imaginii liderilor în câmpul politic moldovenesc: metode şi tehnici” include trei paragrafe.politică solicitate în cadrul „statului – spectacol” moldovenesc. fii răzvrătiţi. „Infotactici de conservare a imaginii pozitive în spectrul politic moldovenesc” şi „Limbajul – element constitutiv al imaginii liderului politic”. haiduci. Ultimul capitol al tezei sintetizează. tactica 14 . astfel. tehnicile şi strategiile electorale şi comunicaţionale rodate după specificul şi priorităţile câmpului politic moldovenesc. gospodari. zvonistica. oligarhi. care. tactica „pipetei”. Roger Schwartzenbertg. chiar şi „bebeluşi bătrâni”. tactica „suflatului înapoi”. În această ordine de idei sunt identificate mecanismele care fac posibilă lansarea unei campanii negative: „furtunile” informaţionale. Este evocată puterea info-tacticilor şi a minciunii politice ca instrumente de conservare a imaginii plauzibile: minciuna gogonată. practic. „războiul” fatic. „spărgători de alianţe”. martiri. ce reies într-o ordine logică unul din celălalt: „Confruntări de imagini ale liderilor politici autohtoni în campaniile electorale: performanţe şi eşecuri”. Sunt elucidate modalităţile de poziţionare şi promovare a principalilor concurenţi electorali în campaniile autohtone de imagine politică: identificarea aşanumitei ”frână de schimbare”. lansarea campaniei fatice de creare a imagini liderului politic (sloganele şi afişele electorale). „personalizarea” partidului.

Studiul în cauză permite constatarea unui raport de interdependenţă dintre tipul de lider politic şi metodele de gestionare a unui sau altui model de imagine a liderului politic. legitimitatea elitiştilor. Astfel. cum ar fi: legitimitatea „naţionaliştilor”. la rândul său. stabileşte trei tipuri “ideale” de autoritate a liderului politic: democratică. tradiţională şi legal-raţională. legitimitatea neocomuniştilor supravieţuitori. Totodată. un rol important îi revine abordării conceptului dihotomic legitimitate /autoritate. rolul discursului politic ca instrument al manipulării neurolingvistice sunt reflectate în ultimul paragraf al capitolului. investigaţiile efectuate de autorul prezentei lucrări permit lansarea unor noţiuni noi. Impactul limbajului politic asupra imaginii strategice a actorului politic. s-a reuşit sintetizarea unor ipoteze. Luc Chabot. cum este limbajul politic. Pornind de la influenta interpretare oferită de sociologul german Max Weber. argumente. controverse şi deducţii ce pot sensibiliza terenuri ştiinţifice puţin practicabile în prezent. dacă la modelele evocate mai adăugăm legitimitatea tehnocratică şi legitimitatea comuniştilor reformatori /eurocomunişti/. care distinge între autoritatea charismatică. În acelaşi context. ideologică. realităţile politicului moldovenesc generează alte câteva tipuri de legitimitate a liderului politic tentat să subscrie la un anumit model de imagine.„vaporoasă”. Referindu-ne la complexitatea fenomenului liderului politic. Fapt ce surprinde deliberat fenomenul legitimităţii democratice „pentagonale” a liderilor politici de pe scena politică autohtonă. Analizând diverse aspecte ale fenomenului liderului /liderismului politic şi modelele de promovare a imaginii liderului politic în contextul autohton. orice campanie de imagine include un element deosebit de sesizabil şi absolut necesar. Concluzii şi recomandări. G. tehnocratică. tehnicile subliminale etc. 15 .

O altă variabilă a procesului de elaborare şi promovare a imaginii liderului politic o constituie impactul unor factori extrinseci: timpul sau contextul socio-politic. virtutea “autoconservării. Lenain. cererea electoratului.la o asemenea deducţie s-a ajuns în consecinţa abordării dimensiunilor simbolico-mitologice ca elemente inerente ale imaginii politice. Vladimir Voronin. am sintetizat următoarele: Simbolistica stângii politice. Pe de altă parte. ar fi fost catastrofală. ce are drept scop detaşarea comuniştilor actuali de imaginea comuniştilor atei din perioada sovietică. până la dezintegrarea URSS. prin elaborarea concepţiei naţionale de aderare la structurile euroatlantice ar fi fost considerată o strategie disidentă. vom constata necesitatea imperativă de înzestrare a liderului politic cu anumite calităţi personale. are câteva obiective referenţiale: elaborarea imaginii strategice de comunişti creştini prin lansarea campaniei de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana. factorul demografic. factorul etno -psihologic. în contextul actualei guvernări. O eventuală lansare în cursa prezidenţială din 1996 a actualului şef de stat. procesul de elaborare a unei imagini plauzibile implică şi exploatarea emoţiilor electorale sau a factorului subiectiv . La fel cum construcţia imaginii strategice a unui lider comunist. virtutea de “seducţie” a maselor electorale. lansarea mitului politic Ştefan cel Mare şi Sfânt de către reprezentanţii puterii comuniste de la Chişinău serveşte drept fundament pentru consolidarea ideologiei partidului puterii: cultivarea patriotismului moldovenesc şi 16 . Analizând mesajele politice de ultimă oră ale principalilor subiecţi electorali în spectrul politic moldovenesc. În acelaşi context. care îl disting calitativ de ceilalţi membri ai grupului social: persuasiunea sau virtutea de convingere.Având drept punct de referinţă concepţiile lansate de francezul P.

relevat cu multă inspiraţie de R. părintele naţiunii sau non-femeia politică. Cubreacov). campania de imagine a PPCD în alegerile din februarie 2001).” impregnate cu stelele de pe drapelul european. la valorile societăţii democratice. nu mai puţin relevantă devine intenţia autorului prezentei lucrări de tipologizare a actorilor politici. mitului Unităţii. astfel încât simbolul „inimii albastre. “martiri” (Ilaşcu. care descoperea în liderul politic: eroul. Simbolistica dreptei politice din Moldova se alimentează din dezideratele de integrare la comunitatea europeană şi. după principiul „vedetelor politice” ne oferă Roger Gerard Schwartzenberg. adoptat de către PPCD . cercetând oferta şi cererea electorală în câmpul politic moldovenesc. “bebeluşul bătrân” (Pavel Barbălat în confruntările pentru funcţia de preşedinte al RM din decembrie 2000).consolidarea statalităţii moldoveneşti printr-o deliberată distanţare de românesc /românism. vom remarca omniprezenţa acestora la izvorul mitologiei politice contemporane aflate în căutarea liderului salvator. implicit. manifestaţiile stradale însoţite de diverse rituri politice rămân a fi un complement al simbolisticii dreptei politice din Moldova. omul simplu. Totodată. Referindu-ne la fenomenul constelaţiei mitologice. “gospodarul” ( S. Astfel. devine elementul relevant al opţiunii de unitate continentală şi transparenţă a hotarelor. 17 . românismul. “fiul răzvrătit” (D. liderul charismatic. “milionarul” (Ion Sturza în campania electorală din 1998). O clasificare originală a imaginii liderilor politici. tricolorul. capabil asemeni lui Moise să scoată din deşert poporul. descoperim următoarele modele de imagine politică: „părintele naţiunii” (Mircea Snegur). Pornind de la aceste reiterări. Girardet. angrenaţi în scena politică autohtonă. liderul -“locomotivă” (generalul Alexei. care invoca patosul mobilizator al mitului Salvatorului. Diacov în relaţiile cu ex-preşedintele Lucinschi). mitului Vârstei de aur.işti.

Abordarea marketingului politic în Moldova prin prisma manipulării şi a minciunii politice relevă abundenţa campaniilor de imagine negativă pe piaţa moldovenească. Mecanismele şi instrumentele de elaborare şi organizare a campaniilor de imagine negativă diferă de la caz la caz. mitologizarea. a demonstrat în mod deliberat că autorii unei astfel de campanii pot obţine reuşite previzibile. Dacă gestionarea de către PPCD. Realitatea politică. Iuliana Costin în campania de imagine din 1995-1996). simbolistica politică. percepţia imaginii strategice de către opinia publică. “non-femeia politică” (Maricica Liviţchi. atunci campania anti-Urechean.pentru construcţia sau conservarea unei imagini plauzibile cele mai uzuale instrumente sunt: poziţionarea. pot comite şi gafe monumentale. Observaţiile analitice asupra confruntărilor de imagini strategice în câmpul politic moldovenesc cristalizează următoarele tendinţe: .Urechean în campania de imagine din martie 2003). lansată de mass-media favorabilă candidatului din partea PCRM în perioada concurenţei electorale pentru funcţia de primar general al Chişinăului (mai iunie 2003).işti a campaniei negative cu genericul: “O guvernare cu mâinile curate!” (1998. „spărgător de alianţe” (Iurie Roşca). o expresie deosebită în crearea imaginii liderului politic îi revine limbajului politic. totodată. dar detaliul principal în mai toate cazurile se bazează pe fenomenul corupţiei şi traficului de influenţă. dar. stimulând. Dincolo de aspectele unei campanii de imagine evocate anterior. totodată. manipularea. 2001) le-a asigurat acestora rezultatul aşteptat. limbajul se transformă într-o armă puternică de persuasiune şi manipulare neurolingvistică a maselor electorale. minciuna politică. personificarea. a marcat exact contrariul. Făcând parte din stratagemele comunicaţionale ale unui mediu politic. limbajul politic. 18 .

analize proprii asupra particularităţilor gestionării campaniilor de imagine a liderilor politici în Moldova.Reieşind din concepţiile expuse mai sus. de asemenea. Ştiinţe Politice şi Administrative. este imperativ necesar elaborarea unui planmedia. ar fi oportună elaborarea unui curs de „Imagine politică” la facultăţile de Relaţii Internaţionale. televiziunea. asigurându-se implicarea diverselor canale mediatice – ziare. pot fi avansate următoarele recomandări: ¾ Angrenarea ONG – urilor în vederea sporirii gradului de imunitate al alegătorilor faţă de tehnicile de manipulare aplicate în campaniile electorale: canale de comunicare – mass media. ¾ Pentru gestionarea reuşită a campaniei de imagine politică. Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. să nu derapeze prin diferite abuzuri de irelevanţă. ¾ Teza conţine. graţie unei publicităţi politice de amploare. radioul. ¾ În altă ordine de idei. reviste. ¾ Campania de imagine trebuie să fie una coerentă. Abandonarea bruscă a imaginii proiectate anterior de liderul politic şi percepută deja de mediul electoral poate aduce prejudicii grave campaniei de promovare. ¾ Inserând un bogat material factologic. investigarea raportului de interdependenţă între cultura politică a maselor electorale şi vulnerabilitatea acestora la tacticile de 19 . Abuzul de incultură şi minciună politică riscă să afecteze credibilitatea electoratului faţă de campania electorală în ansamblu. lucrarea de faţă poate fi utilizată ca bază teoretico-informativă în cadrul cursurilor de perfecţionare a cadrelor jurnalistice. ¾ Respectarea „bunului simţ” în campaniile de publicitate negativă la adresa adversarului politic. în special.

de asemenea interacţiunea dintre indicele de inteligenţă al actorului politic şi cel al potenţialilor votanţi. 20 . aplicate în scopul cristalizării unei imagini pozitive a liderului politic.manipulare. consider a fi oportună aprofundarea cercetărilor ce-ar identifica interferenţele dintre psihologia votanţilor şi modelul elaborat de imagine a liderului politic. În contextul actualităţii fenomenului abordat.

5. 79-101. USM. / Coordonator V.5-12. Peru A. Legitimitatea. – Chişinău. 2004. p. Peru A. Materiale ale Simpozionului ştiinţific internaţional. 2003.98-113.Chişinău.176-183. Chişinău. Infotactici de conservare a imaginii plauzibile: crearea imaginii prin minciună politică şi tactici de manipulare. Belostecinic). USM.9-21. USM. p. Moşneaga. USM. Volumul II /Coordonator C.187-189. Deontologia jurnalistică: contradicţii şi ambiguităţi. V. 160-168. Moşneaga. Confruntări de imagini politice în Parlamentara-2001: performanţe şi eşecuri. Moldoscopie (Probleme de analiză politică). . /Coordonator V. Peru A. Peru A. . 2004. -Chişinău. Volumul I /Coordonator C. Mass-media în societăţile în tranziţie: realităţi şi perspective. 2002. V. Dimensiuni simbolico – mitologice în conceptul elaborării imaginii politice. ParteaXVI /Coordonator V. p. Partea XVII. „Furtunile informaţionale” şi vizibilitatea mediatică a liderului politic.Saca. . Limbajul ca element constitutiv al imaginii politice. USM. Studiu colectiv. 7. (Coautor A. Marin. Marin. Partea XXIV / Coordonatori V. 2001. 3. Peru A. Moldoscopie (Probleme de analiză politică). . 21 . Partea XXIII / Coordonatori V. 2.Saca. Moşneaga. p. p. Moşneaga. Belostecinic).Chişinău. (Coautor A.Chişinău. 2001. Peru A. Moşneaga. Comunicarea publică: concepte şi interpretări. 2001. 6. p. 4. USM. Studiu colectiv.Chişinău. Moldoscopie (Probleme de analiză politică). Peru A. p. autoritatea şi charisma – elemente ale imaginii liderului politic (studiu comparat). Comunicarea publică: concepte şi interpretări. Moldoscopie (Probleme de analiză poitică). USM.Publicaţii la tema tezei: 1.

Lucrarea inserează argumentarea oportunităţii şi a impactului exploatării dimensiunii simbolico-mitologice ca instrument de persuasiune şi manipulare a electoratului autohton în procesul de creare a imaginii liderului politic. campanie negativă. Ultimul capitol al tezei conţine observaţii generale vis-àvis de strategiile şi tehnicile de gestionare a imaginii liderilor politici în câmpul politic moldovenesc: eşecuri şi performanţe. simbolistică politică. imagine strategică. marketing electoral. autoevaluare. imagine virtuală. lider realist. rit politic. imagine politică. legitimitate şi charismă ca elemente vitale ale imaginii liderului politic. charismă. cerere-ofertă electorală. lider reformator. electorat fluid.Adnotare Lucrarea de faţă este destinată studiului metodelor şi tehnicilor de creare şi gestionare a imaginii liderului politic în câmpul politic moldovenesc. votanţi. model situaţional. În primul capitol al tezei sunt cercetate aspectele teoreticometodologice ale fenomenului liderismului politic. mitologie politică. subestimare politică. autoritate. “nucleu dur”. lider tranzacţional. câmp politic. imagou. minciună politică. dispoziţia şi cultura politică a corpului electoral. legitimitate. personalizarea politicului. Sunt definite concepţia de lider politic şi imagine politică. Cuvinte-cheie: lider politic. de cererea. campanie pozitivă. manipulare. limbaj politic. Un spaţiu considerabil al tezei este destinat definirii şi cercetării tipologiei imaginii liderului politic şi specificului promovării diferitor modele de imagine în funcţie de conjunctura socială. 22 . supraestimare politică. manipulare neurolingvistică. lider populist. noţiunile de autoritate.

виртуальный имидж. политическая мифология. избирательная кампания. а также с электоральным спросом и политической культуры. персонализация политического. политическое поле. а также разъясняются авторитет. 23 . реформаторский лидер. В первой главе изложены теоретическометодологические аспекты политического лидерства. Значительный объем работы предназначен определению и изучению типологии имиджа политического лидера и специфики продвижении разных моделей. стратегический имидж. политическая символика. реалистичный лидер. политическая ложь. избиратель. самооценка. позитивная кампания. манипулирование. избирательные технологии. Дано определение концепции политического лидера и политического имиджа. политическая недооценка. избирательные спрос-предложение. популистский лидер. политический язык. негативная кампания. в соответствии с социальной конъюнктуры. «крепкое ядро». стратегические приоритеты управления имиджа на молдавском политическом поле: победы и крушении. политическая переоценка. харизма. авторитет. легитимность.РЕЗЮМЕ Данная работа предназначена изучению технологий и методов создания имиджа политического лидера на молдавском политическом поле. Ключевые слова: политический лидер. Данная работа содержит пояснения эффективности эксплуатации политической символистики и мифологии в качестве инструмента манипуляции электората в процессе создания политического имиджа (позитивного и негативного). присущие имиджу политического лидера. легитимность и харизма как основные элементы. политический имидж.

personalization of the political framework. we shall point out the theoretical and methodological aspects of the political leadership. populist leader. political lie. charisma. voter.SUMMARY The present paper is intended to study the methods and techniques of creating the image of the political leader within the political framework of the Republic of Moldova. political framework. self-evaluation. political symbology. “hardcore”. political image. political mythology. The performances and failures registered in the administration of the campaigns with positive and negative image are also pointed out. political overestimation. strategies and techniques of managing the leaders’ image within the political framework of the Republic of Moldova. reformist leader. This paper reveals the possibility and impact of the exploitation of the political symbology and mythology as an instrument of manipulating the electorate in the process of creating the political image. Finally. negative campaign. We shall also define the notion of the political leader and political image and reveal the authority. In the first chapter of the study. the elective demand and disposal. virtual image. legitimacy. political language. realist leader. strategic image. authority. depending on the social circumstances. the present paper conveys general remarks. elective marketing. transactional leader. manipulation. elective demand-supply. 24 . A significant part of the paper is aimed to define and study the typology of the image of the political leader and the specific nature of the process of promoting different types. positive campaign. political underestimation. Key-words: political leader. fluid electorate. lawfulness and charisma as basic features of the image of the political leader.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful