MASURI LA PROIECTAREA SAU LA REMEDIEREA CONSTRUCTIILOR FUNDATE PE PAMÂNTURI CU UMFLATURI SI CONTRACTII MARI (extras din NE 0001-96

)
Pentru înlăturarea sau atenuarea fenomenelor defavorabile datorate existenţei PUCM se poate recurge în general la măsuri care vizează: a) Eliminarea cauzelor care generează variaţii de umiditate în terenul de fundare (eliminarea surselor ce provoacă umezirea; conducte sau canalizări degradate, ridicarea nivelului apelor subterane, infiltraţii datorate precipitaţiilor sau stagnării apei la suprafaţa terenului, irigaţii, defrişări ş.a.; sau uscarea; existenţa unor arbori în vecinătatea construcţiei, coborârea nivelului apelor subterane, procese tehnologice cu temperaturi ridicate sau de ventilaţie). b) Transmiterea solicitărilor exercitate de fundaţii sub zona ce prezintă variaţii de volum de la suprafaţa terenului prin stabilirea unei adâncimi de fundare adecvate, prin subzidirea fundaţiilor existente având adâncimi insuficiente sau prin fundarea pe piloţi. c) Îmbunătăţirea terenului de fundare pentru a diminua sau anihila variaţiile de volum. d) Măsuri care conferă construcţiei capacitatea de a prelua solicitările datorate deformaţiilor provocate de variaţiile de volum ale terenului de fundare. Adâncirea de fundare Adâncimea minimă de fundare se stabileşte în funcţie de nivelul hidrostatic, distingându-se următoarele cazuri: - cazul I, când nivelul hidrostatic al apei subterane este la o adâncime mai mică de 2 m; - cazul II, când nivelul hidrostatic al apei subterane este la adâncime intermediară (între 2 şi 10 m); - cazul III, când nivelul hidrostatic al apei subterane este la adâncime mai mare de 10 m. În cazul , în care nivelul hidrostatic al apei se menţine constant la adâncime mai mică de 2 m, pământul la o cotă de fundare sub 1,40 m nu mai poate prezenta variaţii de volum, întrucât umiditatea lui se menţine constantă. Pentru orice fel de construcţie cu caracter definitiv, adâncimea minimă de fundare, D, se recomandă a fi: - D = 1,50 m, pentru terenurile de fundare din cazu l.); - D = 2,00 m, pentru terenurile de fundare din cazurile I şi II. În cazul în care sub adâncimea de fundare aleasă se află pământuri contractile de natură organică (ex.: cu conţinut ridicat de humus), proiectantul va analiza dacă nu este justificat tehnic şi economic depăşirea parţială sau totală a acestor straturi. În caz că proiectantul stabileşte pentru unele părţi ale construcţiei fundarea la adâncimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare, căutându-se totodată ca diferenţele de adâncime între fundaţiile alăturate să fie cât mai mici (până la 0,50 m). Măsurile ce se adoptă la proiectarea construcţiilor fundate pe PUCM se aleg în funcţie de adâncimea de fundare stabilită, de importanţa şi destinaţia construcţiei, de caracteristicile de contracţieumflare ale terenului de fundare etc. Tabelul nr. 1 Măsuri pentru fundarea clădirilor pe terenuri cu PUCM 1. Menţinerea unor condiţii stabile de umiditate prin ecrane impermeabile sub trotuare, lărgire (pământ stabilizat sau geomembrane) şi evitarea infiltrărilor din interior. 2. Controlul sau prevenirea variaţiilor de volum prin mărirea presiunilor pe teren, prevederea unor spaţii de expansiune. 3. Monolitizarea structurii prin prevederea de rigidizări sau centuri. 4. Îmbunătăţirea pământurilor prin stabilizare, injecţii sau înlocuire. 5. Fundarea în adâncime sub zona afectată de variaţiile de volum. 1

c) Se recomandă realizarea de trotuare etanşe în jurul clădirilor.50 m pentru cazul I şi 2. în perioada execuţiei şi exploatării construcţiei .00 m pentru cazurile II. astfel încât să fie accesibile pentru controlul ce trebuie efctuat periodic şi eventualele reparaţii ce trebuiesc efectuate imediat ce se depistează neetanşeitatea lor. din piatră sau beton. a împiedica exploatarea construcţiei şi a pune în pericol vieţi omeneşti. construcţia poate fi eventual scoasă temporar din funcţiune. mărimea şi structura de rezistenţă a construcţiei.În acest sens. b) fundarea la o adâncime mai mică decât cea prevăzută ( cu măsuri constructive speciale). rostuite cu mortar de ciment sau mastic bituminos. d) Evacuarea apelor superficiale şi amenajarea suprafeţei terenului înconjurător cu pante de scurgere spre exterior. conductele să fie montate aparent. 2 .cu asigurarea de gradul I când măsurile ce se au au drept scop limitarea degradărilor astfel încât acestea să nu pună în pericol vieţi omeneşti.cu asigurare de gradul . de exemplu.ridicări sau împingeri rezultate din construcţia sau umflarea terenului fără a periclita structura de rezistenţă. când prin măsurile ce se au se urmăreşte ca toate elementele componente în construcţia în ansamblul ei să poată prelua eforturile suplimentare (forţele transversale.variaţia umidităţii pământului de fundare.30 cm şi o lăţime de minim 1. III. momente încovoietoare şi de răsucire) provenite din tasări .00 m se va aşeza pe un strat de pământ stabilizat.5 m menţinându-se pantă transversală de 5% spre exterior. necesitând cheltuieli de reparaţie. Alegerea măsurilor constructive speciale se face de proiectant având în vedere potenţialul de contracţie umflare al pământului şi capacitatea portantă a terenului. pentru prevenirea degradărilor sunt suficiente de regulă următoarele măsuri: a) Secţionarea clădirii şi fundaţiei în tronsoane de maximum 30 m. în grosime de 20 cm. El trebuie să fie etanş. Se recomandă ca proiectantul să folosească experienţa locală referitoare la comportarea construcţiilor existente fundate pe terenul activ respectiv.. Evacuarea apelor de pe acoperiş trebuie făcută prin burlane la rigole impermeabile. pentru toate obiectivele ce urmează a se realiza în continuare. construcţiile se pot realiza: .importanţa. special prevăzute în acest scop. prin rosturi de tasare. Măsuri constructive în cazul fundării la adâncimea minimă indicată În cazul fundării la adâncimea minimă indicată şi pentru construcţii fără condiţii speciale de exploatare.. măsurile din codul de proiectare şi execuţie sunt gradate pentru următoarele cazuri: a) fundarea construcţiilor la adâncimea minimă indicată: 1.gradul de asigurare admis al construcţiei Din punct de vedere al gradului de asigurare împotriva degradărilor. putând fi confecţionat din asfalt turnat sau din dale. prevăzut cu pantă de 5% spre exterior. unele clădiri agrozootehnice. Pentru construcţiile dezvoltate în suprafaţă.nivelul apei subterane în amplasamentul construcţiei. cu debuşee asigurate şi preferabil direct în teţeaua de canalizare. construcţiile se înconjoară cu un strat de pământ stabilizat în grosime de 20. Este indicat ca în interiorul clădirilor. în rest.grosimea şi potenţialul de contracţie-umflare a pământurilor care alcătuiesc TF . . care va avea lăţimea minimă de 1. în subsol. trotuarul se păstrează numai în zonele circulabile. Prin măsurile de sistematizare verticală trebuie să se evite stagnarea apelor superficiale la distanţe mai mici de 10 m în jurul fiecărei construcţii. . trotuarul din jurul construcţiilor. respectiv în primul nivel în cazul construcţiilor fără subsol. b) Conductele purtătoare de apă ce intră şi ies din clădiri vor fi prevăzute cu racorduri elastice şi etanşe la traversarea zidurilor sau fundaţiilor. pe baza următoarelor criterii: . . Etanşeitatea în timp necesită o bună compactare a stratului de pământ stabilizat.

la toate obiectivele la care s-au stabilit măsuri constructive speciale.foarte periculoase: plopul. Aceste măsuri constructive speciale sunt următoarele: a) trotuarul etanş din jurul construcţiei va avea lăţimea minimă de 1. determinat de dezvoltarea arborilor.e) Se recomandă evitarea plantării sau menţinerii de arbori ornamentali.puţin periculoase: laricele. care în cazul argilelor supraconsolidate poate fi chiar mai mare decât presiunea verticală de umflare. g) Urmărirea comportării şi mişcării construcţiilor (deplasări. Este indicat ca întrega acţiune a urmăririi mişcărilor construcţiilor să fie preluată de la început de către o unitate topografică de specialitate. înclinări). se manifestă prin împingeri asupra feţelor laterale ale fundaţiilor şi pereţilor exteriori sau asupra lucrărilor de susţinere.periculoase: arţarul. În cazul lucrărilor de susţinere de tipul zidurilor de sprijin. funcţie de perioadele mai secetoase sau mai umede. Existenţa arborilor conduce în general la tasări diferenţiate. numărul şi poziţia reperelor respective. până la 5 cm. În timpul execuţiei construcţiei. Existenţa unor grădini interioare. frasinul. prin grija beneficiarului sau a proiectantului general. pentru a se evita degradarea lor datorită tasărilor sau umflărilor diferite de la un punct la altul.5 m şi se va aşeza pe un strat de pământ stabilizat de forma şi dimensiunile prezentate în figura. deoarece în urma compactării 3 . terase etc. stabilităţii şi exploatării normale a tuturor construcţiilor fundate pe PUCM.Trebuie avut în vedere că efectele existenţei vegetaţiei se manifestă uneori după un timp îndelungat (6-12 ani). . salcâmul. bine compactat. este interzis să se utilizeze ca material de umplutură în spatele lucrării. cu pământ local sau preferabil stabilizat. prevăzute de obicei cu bazine de apă sau fântâni ţâşnitoare constituie un risc important în cazul PUCM. pomi fructiferi. cu un spaţiu între clădire şi copac de cca 3-5 m în funcţie de importanţa construcţiei. b) reducerea umflării terenului prin mărirea presiunii efective pe talpa fundaţiei. se va studia fie legarea rigidă a anexelor de construcţii. Măsuri constructive în cazul fundării la o adâncime cuprinsă în zone de variaţie sezonieră a umidităţii În cazul fundării la o adâncime mai mică decât cea prevăzută în special pe PUCM cu contractilitate foarte mare sau mare (conform STAS 1243-88) pe lângă măsurile indicate mai sus sunt necesare unele măsuri constructive speciale ce se stabilesc de proiectant în vederea asigurării rezistenţei. salcia. După intensitatea fenomenelor de asecare diferitele specii de arbori pot fi considerate ca fiind: . inclusiv felul. arborii pot provoca tasări sau deplasări pe orizontală datorită împingerilor provocate de creşterea diametrului trunchiului sau rădăcinilor. stejarul şi tufanul. până la o valoare cel puţin egală cu presiunea de umflare. În afară de efectul de asecare. pentru celelalte construcţii procedându-se conform reglementărilor tehnice sus menţionate. fagul. . bradul.) vor fi fundate de regulă la aceeaşi adâncime cu construcţiile respective. Procesele pot fi accelerate sau întârziate. maxime în mediata vecinătate a trunchiului. Defrişarea şi dezrădăcinarea copacilor se va face într-o perioadă umedă (primăvara sau toamna). iar după darea în exploatare ea revine beneficiarului lucrării. În funcţie de tendinţele şi posibilităţile de deformare a terenului prin contracţie sau umflare. mesteacănul. arbuşti sau plante perene în apropierea construcţiilor. c) presiunea orizontală de umflare. Uneori s-au semnalat şi deplasări pe orizontală. ulmul. argile cu umflături şi contracţii mari. sarcina efectuării măsurătorilor revine constructorului. fie separarea lor completă şi tratarea independentă. natura arborilor şi potenţialul de contracţie umflare al terenului. f) Anexele clădirilor (scări. Proiectantul este obligat să includă în documentaţia tehnică şi economică a proiectului de execuţie urmărirea comportării mişcărilor construcţiilor. stabilită conform spectrului cu traiectoriile modificărilor de stare rezultate în urma încercărilor edometrice multiple care însă nu va depăşi capacitatea portantă a terenului. arinul. umplerea golurilor efectuându-se imediat. pinul.

50. . . în perioadele umede.pământului.0. continue pe întreaga lungime a pereţilor exteriori.2.25 min 0. Pentru centuri cu lăţimea mai mare de 32 cm. . având minimum 4 φ 12 pentru oţel OB 37.a. respectiv flexibilitatea construcţiei atât în plan vertical cât şi în plan orizontal. Structura trebuie proiectată astfel încât să asigure rigiditatea. Efectele deformaţiilor neuniforme vor fi considerate acţiuni temporare de lungă durată. La clădirile numai parter.50 d) Prevederea unor structuri sau a unor măsuri constructive care să permită preluarea împingerilor sau deplasărilor neuniforme cauzate de umezire.00 m lungime pe fiecare latură. fie construcţii flexibile (care să se adapteze la deformaţiile specifice ale terenului).Îmbinările elementelor de rezistenţă din beton armat prefabricat trebuie proiectate şi realizate cu luarea în considerare a efectelor deformării neuniforme a terenului. Centurile se armează de regulă simetric.50m 0. la valori maxime care pot depăşi împingerea din greutatea proprie şi suprasarcina.8-1. INTERIOR EXTERIOR min 1. de formă în plan apropiată de pătrat centura superioară poate fi înlocuită cu armarea zidăriei la colţuri... respectiv uscarea terenului de fundare: . Unii autori recomandă în astfel de cazuri luarea în considerare a unor coeficienţi de împingere activă de 0.Proiectarea unor construcţii puţin sensibile la deformarea neuniformă a terenului de fundare. pe 1. În acest sens se pot proiecta fie construcţii cu structură foarte rigidă (care să poată prelua în bune condiţii eforturile suplimentare ce apar în suprastructură). Se va verifica compatibilitatea dintre deformaţiile (în ambele sensuri) ale terenului activ şi deformaţiile admisibile ale structurilor prefabricate (conform STAS 3300/2-85). care să depăşească în orice caz golurile uşilor şi ferestrelor.Centuri de beton armat. Adoptarea unor sisteme indirecte de fundare care să depăşească straturile de pământuri contractile a) Pentru construcţii de importanţă deosebită şi grosime mare a stratului de PUCM se poate recurge la fundarea pe piloţi pentru a asigura transmiterea eforturilor sub zona aferentă de variaţiile de 4 min 0. Efectele deformaţiilor neuniforme vor fi considerate acţiuni temporare de lungă durată. presiunea orizontală de umflare poate fi mai mare decât presiunea verticală de umflare. funcţie de condiţiile de umiditate rezultate din studiile geotehnice şi din momentul execuţiei fundaţiei. În unele cazuri pentru a se scoate umplutura de sub efectul variaţiilor de umiditate se pot folosi folii de material impermeabil dispuse pe suprafaţa taluzului săpăturii şi la o mică adâncime sub suprafaţa terenului. Împingerea laterală dată de acest tip de material are valori variabile de la zero în timpul perioadei de uscăciune. în funcţie de condiţiile din momentul executării fundaţiei (anotimp ploios sau secetos).50m trotuar 5% Fundatie Pamant stabilizat 0. Calculele se vor efectua pe baza celor mai defavorabile poteze privitoare la contracţia sau umflarea terenului. portanţi sau autoportanţi. sunt necesare minimum 6 φ 12. inclusiv la nivelul solului.40m Centura de b. amplasate la fiecare nivel al construcţiei. Calculul se va efectua pe baza sensului predominant al deformaţiei terenului.

la care se impune coborârea tălpii fundaţiei sub adâncimea de 2. Atunci când soluţia este folosită pentru coborârea tălpii fundaţiei. respectiv asigurându-se evacuarea ei. etc.umiditate ale pământului şi deci de modificări de volum. Folosirea metodei subzidirii cu beton se recomandă să fie limitată la adâncimi mai mici de 2. În cazul în care soluţia este justificată economic (pentru încărcări mari) ea poate fi executată şi la adâncimi mai mari. 1.00m și nu poate fi folosit în cazul în care nivelul apei subterane este ridicat sau când terenul de fundare este format din pământuri instabile (mâluri. Sistemul nu este cel mai eficient în cazul consolidării unor fundaţii în pământuri contractile. având ordinea indicata în Fig. Măsuri la remedierea degradărilor În cazul unor construcţii ce au suferit degradări se poate recurge la subzidire prin excavare în compartimente.0-2. este indicată înlocuirea fundaţiilor continue cu fundaţii zolate pe care reazemă construcţia prin intermediul unor grinzi de fundare. Subzidirea se realizează prin săparea şi betonarea unor casete. pe tronsoane scurte. Trebuie prevăzut un spaţiu între suprafaţa terenului şi talpa grinzii de fundaţie egal cu valoarea posibilă a umflării pământului (circa 10-15 cm) care să se umple cu nisip grăunţos. nisipuri afânate. împiedicându-se totodată accesul direct al apei. Subzidirea este executată tronsonat. Se evită astfel deschiderea unui front mai mare de contact cu atmosfera care modifică apreciabil umiditatea pământului activ din săpătură. În acest caz pe fişa pilotului din zona cu variaţii de volum se vor adopta soluţii care să evite producerea în pilot a unor solicitări de smulgere ca urmare a umflării ternului. etc. b) Pentru a se evita executarea unor volume mari de săpătură şi betoane în fundaţii (de exemplu la unele construcţii agrozootehnice dezvoltate pe suprafeţe mari).5 m.) soluţia cea mai des folosită este subzidirea continuă rigidă. 5 . în pământuri contractile. se recomandă ca aceasta să fie căptuşită cu un strat de polistiren. SOLUȚIA DE SUBZIDIRE CONTINUĂ RIGIDĂ În cazul unor construcţii care au suferit degradări (fisuri.). sau alt material compresibil. dar devine continuă formând o nouă fundaţie sub toată fundaţia existentă a construcţiei. pentru a o proteja de umflarea şi contracţia pământului. crăpături.

1. Executarea săpăturii pentru subzidire. cu aceasta ocazie realizând şi o cămășuială a fundaţiei și a peretelui de subsol. Săpătura va fi susţinută cu o sprijinire simplă. – Între două tronsoane de săpătură se recomandă să existe 2 – 3 tronsoane nesăpate. Săpătura pentru realizarea subzidirii se execută în două etape.1. Se recomandă de asemenea. etc. Poate fi adoptată şi altă ordine de turnare cu respectarea următoarelor reguli: – Suprafaţa slăbită a tălpii fundaţiei nu va depăşi 25% din suprafaţa totală. nisipuri afânate. 1 1 4 3 2 5 5 2 3 tronson 1 tronson 2 Fig. subzidirea se va face din interior cu îndepărtarea pământului de sub pardoseala încăperii. Ordinea de realizare a tronsoanelor inferior și superior.0m. Succesiunea etapelor la realizarea subzidirii este următoarea. saturate. Fig. Se execută o săpătură generală până la o adâncime mai mică cu 10 – 20cm de nivelul tălpii fundaţiei. 1.80 .Fig. Etapa I-a. prafuri mâloase. Se recomandă însă ca subzidirea să nu se folosească la o adâncime mai mică de 0. La executarea tronsonului inferior tronsoanele săpate vor fi decalate faţă de cele superioare. În cazul în care avem terenuri mai moi (argile plastic moi-curgătoare.00m şi nu vor depăşi adâncimea de la suprafaţa terenului la talpa fundaţiei. 2. De la nivelul săpăturii generale se trece la săparea tronsoanelor de executare a subzidirii. 2. garaj). ca în timpul executării săpăturii să se asigure o sprijinire a construcţiei. subzidirea se face pentru realizarea unor goluri în clădiri (pivniţa. Acestea nu vor avea o lăţime mai mare de 0. mai ales în cazurile în care degradările suferite sunt grave. 3. Etapa a II-a. Fig.60 m.0m aceasta se va executa în tronsoane orizontale cu înălţimea de max. Succesiunea etapelor la realizarea subzidirii. Ordinea de realizare a tronsoanelor la subzidirea continuă a fundaţiilor Executarea subzidirii se face prin săpare din exteriorul clădirii. De asemenea. 3: 1 2 3 4 5 Be ton 6 7 Fig. aceasta se va executa numai de la interior. 6 25cm . dar în cazul în care adâncimea subzidirii depăşeşte 1. în cazul în care există obstacole la exterior. În cazul în care.) se recomandă ca nivelul primei etape de săpătura să fie mai sus decât talpa fundaţiei cu minim 20 cm.

Soluţia tehnologică corectă de execuţie a unei subzidiri este prezentată în Fig. – În zonele de colţ şi intersecţii de fundaţii. Zidarie ± 0. 5. Tehnologia corectă de execuţie a unei subzidiri. După întărirea betonului.40 Sprijiniri Etapa I de sapare 1. în spaţiul rămas liber se bat pane de oţel sau lemn de esenţă tare (stejar) pe aproximativ 2/3 din grosimea pereţilor.40 Etapa II Sant de lucru ~1.20m) în ordinea strictă dată în planul de fundaţii.00 Fundatie veche Pana metalica Etapa I Palnie Matare cu mortar de ciment 5 cm Fundatie noua subzidire -2.00 7 . clasa de expunere. Spaţiul rămas liber se umple prin matare cu mortar de ciment M100T (uscat) (se recomandă folosirea cimenturilor expansive sau fără contracţie).– Primele tronsoane săpate şi turnate vor fi în zona defectelor maxime ale fundaţiei. Subzidirea se va executa pe tronsoane (0. 4. talpa fundaţiei existente se va curăţa foarte bine de pământ şi impurităţi și se va înlătura zidăria neaderentă. Înainte de executarea turnării betonului. Talpa subzidirii se va încastra 10 – 20cm în terenul bun de fundare.20m 60 Fig. Între turnarea betonului în corpul subzidirii şi executarea matării trebuie să existe o perioada de minim 24 ore. Subzidirea intersecţiilor de fundaţii. săpătura și turnarea betonului se va face pe un tronson care va cuprinde toate aripile intersecţiei. 5.00 -0. Etapa II de sapare 1.60 -1. C8/10. Betonul în subzidire se va turna cu cca. 5 cm mai jos faţă de nivelul tălpii fundaţiei. Pentru a evita apariţia unor fisuri în timpul subzidirii. Fig. În medii agresive reţeta de beton se va alege funcţie de agresivitatea acestuia. pereţii din zidărie se vor sprijini provizoriu. Pentru fiecare tronson se vor bate două pane. etc. Subzidirea se va executa cu beton min. – Săpăturile încep de la margine şi se închid spre mijloc. Executarea turnării betonului.85(b-be) b be Fig. 4 0.

După executarea subzidirii se impune obligatoriu consolidarea fisurilor / crăpăturilor din fundaţii şi pereţii suprastructurii. Cu pene metalice. Fundatie veche Turnare beton Fundatie veche Pana 5cm Subzidire 20cm Mortar sau beton cu ciment expansiv Fundatie noua Palnie B B B a.a. Probleme tehnologice la transmiterea încărcării de la fundaţia veche la subzidire. Turnarea mortarului fără contracţii / expansiv se face după următoarea tehnologie: – Se montează un cofraj de scândură în faţa rostului la cca. Prin turnarea betonului de la o cotă superioară. Fig. Fig. metal sau clincher (două pe tronson). 6. Acestea sunt executate la 24 de ore după întărirea betonului din subzidire și monolitizarea rostului cu mortar expansiv. După întărirea betonului se extrag penele și se matează cu mortar de ciment M100 T (uscat) lăcașurile rezultate. având grijă să se favorizeze circulaţia aerului. Moduri de transmitere a încărcării de la fundaţia veche la subzidire. 5cm de fundaţie. Penele vor fi bătute pe 2/3 din lăţimea fundaţiei. iar îndepărtarea betonului în surplus să se facă după două zile de la turnare. Fig. 6.3). Această operaţie se va executa după 7 zile de la turnarea betonului din subzidire. Se recomandă ca după executarea subzidirii cofrajul să fie îndepărtat după o zi de la turnare. Concomitent se poate executa şi placarea cu beton a pardoselii subsolului sau consolidarea peretelui de subsol (cămășuire). Suplimentar se poate lua în considerare şi placarea peretelui de subsol cu plasă sudată şi tencuială din mortar de ciment.b. b. fără contracţii (A/C=0. Înălţimea cofrajului depășește cu 5cm talpa fundaţiei. O importanţă deosebită prezintă modul de realizare a transmiterii încărcărilor de la fundaţia veche la subzidire. b. diferenţa de înălţime fiind determinată prin calcul şi trebuind să asigure o presiune la suprafaţa de contact. din lemn de esenţă tare. – Nivelul turnării va depăși cu 2-3cm nivelul tălpii fundaţiei. într-un singur loc. O importanţa deosebită în alegerea ordinii de executare a subzidirii este starea subsolului şi a suprastructurii 8 . Timpul între terminarea matării unui tronson şi executarea tronsonului alăturat de săpătură nu trebuie să fie mai mic de 24 de ore. Aceasta se poate realiza prin mai multe metode: a. – Se prepară mortarul expansiv / fără contracţie și se golește cu găleata / cancioc între cofraj și fundaţie. După executarea împănării se va trece la matarea rostului cu mortar uscat 1:3 (C:N) bine bătut în rost. 6.