CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

1: Pană din lemn. 2: Secţiune prin trunchi . ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. taiată din trunchi. Fig.I.

Fig. 4: Secţiune radială. . 3: Structura unui trunchi (transversal). ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 5: Secţiune tangenţială.I. Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.I. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. . Fig.

. H  6% anizotropia lemn timpuriu. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). lemn târziu Fig. O2  44%.I.

gorun. ulm. frasin. .foioase (salcâm. . molid. Fig. stejar. .răşinoase (larice.I. 10: Lemn ecarisat. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. fag.lemn brut (rotund). brad). 9: Lemn rotund. Fig. pin. . Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . plop).lemn ecarisat (cherestea).

I. .  24 – 30%. clasificare cherestea: Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  18 – 24%. .zvântată .uscată  peste 30%.după umiditate: .  sub 18%.verde .semiuscată . 11: Cherestea tivită sau netivită.după modul de debitare (tivită sau netivită).

dulapi. V. IV.după sortimente: scânduri. . etc. grinzi. III. 12: Sortimente de cherestea. Fig.I. şipci. rigle. . ELEMENTE DE BAZĂ 11 . B).după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. T.

Rulură asociată unei crăpături a inimii.I. curbură) şi de structură (concreştere. b. . Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. c. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. Degradare cauzată de lovituri. Crăpătură. etc) Fig.

.Calitatea II: . 14: Categorii de calitate: .) .I.. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 . ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig..Calitatea I: .. 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării..) .) b 4 b 3 b 2 Fig.Calitatea III: (d1 d2 d3 ..

Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. pene. dornuri. a). eclise. b). piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). . II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. de exemplu: grinzi cu zăbrele. piese speciale.I. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. grinzi simple. etc. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor.

microorganismelor.I. . contragerea şi umflarea Fig. paraziţilor vegetali. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. .

stejar şi fag (F) .I. răşinoase europene (R). ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. 18: Contragere sau umflare.

. în cele 3 direcţii principale. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid.I. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. Fig. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .

1000 daN/cm2. Fig. în lungul fibrelor. 1.000 daN/cm2. realizate din lemn fără defecte.modulul de elasticitate: E = 110. perpendicular pe fibre. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. fără deformaţii plastice.rezistenţa de rupere la întindere: cca. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. ruperea se produce brusc.II.27. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .000 – 140. b). . se aplică un coeficient de corecţie de 0. pe epruvete standardizate. 1: Solicitarea de întindere: a). .

Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .7. .000 daN/cm2. 400 daN/cm2.modulul de elasticitate: E = 110.II.6 – 0. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor. Fig.rezistenţa de rupere la compresiune: cca.000 – 130. . se aplică un coeficient de corecţie de 0. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2.

60-0. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. b). – plastic. c).40-0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. – elasto-plastic. se aplică un coeficient de corecţie de 0. 750 daN/cm2.II. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . cca. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a).50 pentru lemnul ecarisat şi 0.80 pentru lemnul rotund. – elastic.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. . Fig.

– pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. . – pe întreaga suprafaţă. Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. c). b).II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4. – pe o parte din lungime. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a).

II. . 6: Variaţia rezistenţei la strivire. specificul inelelor anuale etc.E = 6. modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: .creşte odată cu micşorarea unghiului Fig. .000 – 9.). în funcţie de unghiul .000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). .II.

Fig. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6.II. 2 – întindere şi 3 – compresiune. la: . 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor.

umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică.II.rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) . . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.

. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . .dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării. rezistenţa de durată a lemnului d.5 ori. oricât de mare ar fi durata de solicitare.cu cât viteza de încărcare creşte. rezistenţele cresc.nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. . . rezistenţa la compresiune se reduce de 1. indiferent de natura solicitării. durata de acţiune a încărcării: . . .nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. pe scurt. .creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. .rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. densitatea: . care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau.mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare.II.creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.

. Fig.0. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .coeficientul de durată kd = d / r este: . pe epruvete standard.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.0. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. . .5 la întindere.0.şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d. .6 la încovoiere.II.7 la compresiune.

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

5 – Cosoroabă. 7 – Contrafişe. 2 – Pop. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Pană de coamă. 6 – Cleşti. 8 – Căpriori. . 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. Alcătuirea şarpantei. 4 – Pană intermediară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1.III. elemente componente Fig.

III. 3 – Contravântuiri. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. c). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. Distribuţia eforturilor în elemente. Rigiditate la încărcări laterale. a). 2 – Coardă (talpă). Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. b). . Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri.

. cu reazem intermediar. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig.III. b). Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). longitudinal.

Schema statică în dreptul fermei.III. 4 – Pană intermediară. 5 – Căprior. 6 – Contrafişă. a). Schema de rezemare căpriori. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. Fig. 3 – Cosoroabă. 8 – Arbaletrier. b). 6 – Contrafişă. 2 – Pop. 5: Şarpantă cu scaun dublu. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Căprior. a). Schema statică în dreptul fermei. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 7 – Cleşti. 7 – Cleşti. . 4 – Pană intermediară. 2 – Pop.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Schema şarpantelor. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). . Schemă de rezemare căpriori. b).III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

7 – Contrafişă. 7 – Contrafişă. 8 – Îmbinare montant – coardă. . b). montant – coardă. 4 – Cosoroabă. 3 – Arbaletrier. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. a). Schema de rezemare căpriori. 8 – Îmb. 3 – Arbaletrier. 6 – Montant. 5 – Pană intermediară. Schema de rezemare căpriori. 2 – Căprior. Fig. 6 – Montant. 5 – Pană de coamă. a). Schema statică în dreptul fermei. b). 2 – Căprior. Schema statică în dreptul fermei. 9 – Bară transversală. 4 – Cosoroabă. 10 – Cleşti.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 7 – Căprior. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 9 – Contrafişă. Schema de rezemare căpriori. a).III. 4 – Pană intermediară. 10 – Cleşti. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 6 – Pop. 8 – Arbaletrier. . 3 – Pană de coamă. 2 – Cosoroabă. 5 – Montant.

10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. 4 – Pană de coamă. 2 – Pop. 6 – Cleşti.III. 7 – Contrafişă a). . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 5 – Căprior.

Schema statică în dreptul fermei. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 7 – Cleşti. b). 5 – Pană interm. Schema statică în dreptul fermei. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig.. Schema de rezemare căpriori. b). 2 – Pop înclinat. 7 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 6 – Căprior.III. 3 – Cosoroabă. 2 – Pop înclinat. 4 – Pană de coamă. Schema de rezemare căpriori. 3 – Cosoroabă. Fig. . 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. a).. Varianta I: 1 – Talpă. 4 – Pană de coamă. 6 – Căprior. Varianta II: 1 – Talpă. 5 – Pană interm.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Pop înclinat. 5 – Pană de coamă. 4 – Cosoroabă. – Pană interm.. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. Schema de rezemare căpriori. a). 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. 3 – Pop vertical. 7 – Căprior. 8 – Cleşti.III. 6 .

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

III. 3 – Talpă inferioară. 5 – Ancoraj + buloane 4 . 2 – Talpă superioară. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. – Diagonale. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 6 – Talpă superioară. 8 – Învelitoare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 4 – Montanţi. 2 – Aparat de reazem.III. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. . 3 – Diagonale. 7 – Pane.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. .

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. Fig.

III. . 23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .

. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. – popi verticali. b). Stabilirea suprafeţei de strivire. – popi înclinaţi. 25: Schema de calcul a popilor: a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III.

buloane. 40 cm2 şi min.. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. etc. iar a celei nete de min. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. – dispuse simetric în secţiune). Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. respectiv săgeţile adm. 3 cm). 6 cm. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică.III. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). Eforturile unitare efective. dar max. distanţa dintre reazeme. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie.

.ruperi de diferite naturi. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. corespunzând epuizării capacităţii portante: . clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. . stări limită ale exploatării normale. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. deplasărilor statice sau dinamice excesive. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. datorită. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. .ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. provizorii. în special.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4.

.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. la diverse solicitări. unde: . unde: .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. Deformaţiile maxime admise fmax.final  f1  f 2  fi  fc . . . definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.fmax.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor.f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). .  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. .III. . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv Rc i  mui  mdi  Ri gi . .

.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. unde: .III. la diferite solicitări. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare. modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3. .fadm este deformaţia maximă admisă.Si este caracteristica secţională (arie. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn.final  fadm . unde: .mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

de solidarizare. 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . . . Fig. . b – de solidarizare.îmbinări în noduri.de prelungire. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii.IV. c – în noduri. * 1. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.

îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). . dacă cedarea se produce brusc. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). legături de siguranţă (buloane.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). Cu excepţia îmbinărilor încleiate. solicitate la forfecare (încleiate). solicitate la întindere (piese metalice – juguri). scoabe. pe şantier. iar piesele din lemn la strivire. cuie). toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. în fabrici sau ateliere specializate.

deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor.) au rol de siguranţă. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. să se poată executa mecanizat. scoabe. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. etc. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. asigurându-se precizia necesară. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. 3. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. Legăturile folosite (cuie. .IV. buloane.

cu prag dublu.normală la suprafaţa de forfecare.* Fig. .după bisectoare. .IV.cu 3 suprafeţe de rezemare.chertare laterală. .cu prag simplu. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: . 2: Chertare frontală ortogonală. . îmbinări cu cep. – .ortogonală. .

4: Chertare cu prag dublu. fermă cu talpa superioară frântă. b.IV. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a. Fig. cadru de lemn. 3: Chertare cu prag simplu. . Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. . Fig. 6: Chertare după bisectoare.IV. 8: Chertare laterală. Fig.

f. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. . 9: Îmbinări cu cep: a. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. c. cu umăr drept şi cepuri rotunde. cu cep ascuns şi umăr.IV. cu cep plat înclinat e. d. cu cep străpuns şi bulon. prin suprapunere şi cep ascuns.

.lemn.prismatice. . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate.netede.. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4.introduse în locaşuri pregătite. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. după forma lor: .inelare. după modul de realizare a îmbinării: . .metal.mase plastice. . . .IV. inelară etc.prin presare. . lucrând în general la strivire sau forfecare. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: .cu dinţi.

în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate. penele prismatice din lemn pot fi: . 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. .longitudinale orizontale. Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii.longitudinale înclinate. Fig. .IV.transversale . pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale.

14: Pene longitudinale drepte. 11: Pene duble transversale. Fig.IV. 13: Pene longitudinale oblice. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . 12: Pene transversale şi bulon. . Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. Fig.

IV. înnădire cu pene transversale. . b. 15: Utilizarea penelor: a. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. grindă compusă cu pene transversale.

inel închis. inel cu tăietură. pene inelare netede sub formă de inel închis. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc.IV. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. . c. b. Fig. în formă de disc (din fontă).

19: Locaşuri pentru pene inelare. 17: Tipuri de pene inelare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. Fig. Fig. 18: Pene inelare. .IV.

din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) .IV. montajul semi-inelelor. 20: Inele Appel şi Rigling: a. alcătuire.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . Fig. . . b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

d. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. . c. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a.IV.

26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. . Fig. umiditate. etc.IV. – tabele!. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. numărul secţiunilor de forfecare. temperatură.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. în zig-zag.IV. . 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. Fig. în diagonală). b. 27: Număr par sau impar de rânduri (a.

5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. 6 mm se bat direct. Fig. peste acest diametru. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0.IV.9 din diametrul tijei. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. 1. .

Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. tijele lamelare lucrează la încovoiere. . lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. principial. pe porţiunea dintre plăcuţe. la fel ca pentru tijele cilindrice. iar piesele de îmbinat. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. strivire şi forfecare normal pe fibre. Datorită aşezarii în secţiune. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune.

se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn. b. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. . din condiţia de strivire. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. rezultă distanţa dintre tije. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a.IV.

impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. tirant din oţel rotund + contra-placă. . Fig.IV. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. b. sau diagonale ale fermelor. 31: Îmbinare tirant: a. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn.

. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka.în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi.8. .calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .IV. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.

poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.efortul admisibil al unei scoabe. . în cazul introducerii prin batere. 32: Îmbinări cu scoabe. Date constructive. Fig.IV.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds. . . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime.

IV.forma jugurilor este dată. de natura îmbinării. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. în general. .calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. în general.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. Fig. . . . pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere. la realizarea îmbinărilor în noduri.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. . b.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. Fig. c. Tip “Menig”. . de obicei prin zincare. Tip “Twinaplate”. protejate la coroziune. .IV. Tip “Gang Nail”. din oţeluri speciale.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei.

IV. Fig. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. . 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig.

Piese de continuizare la grinzi. 37: Piese de legătură pentru grinzi. Fig. Piese de legătură înglobate. b.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. 38: a. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. 39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. .

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice.la temperatura camerei (20-30°). . . Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali.V. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. . prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică.la cald (peste 130-100°). După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. .la temperatură intermediară (30-100°).la rece (sub 20°).

soluţii.pelicule (filme). . după rezistenţa la apă a peliculelor: . microorganisme (pe bază de fenol.grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). .grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină). rezorcină. . .cleiuri nerezistente la apă.prafuri.V. 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie). 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . .cleiuri rezistente la apă (min. variaţii de umiditate. .grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă.cleiuri foarte rezistente la apă (min. după durabilitatea peliculei: .grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). . . laminoformaldehidă).

.pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.preţ de cost.starea de agregare a adezivului. . Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: .V. .proprietăţi anticorozive.solicitările mecanice ale îmbinării.închiderea încleierii. . .proprietăţi anticorozive.condiţii de utilizare. .întărirea adezivului. . . . .grosimea stratului de adeziv. . . . . Fazele procesului de încleiere: .aplicarea adezivului. . .tipul suprafeţelor de contact.culoare.tipul de adeziv.condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.metoda de aplicare. .miros etc.pregătirea adezivului.toxicitate.parametrii regimului de încleiere. .

. umiditatea. degresate).). Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei.V. 15%. se aplică coeficienţi de reducere (0.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0.factorul mediu ambiant (temperatura. prelucrate.factorul lemn (specie. uniformitatea. suprafeţe curate. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . . calitatea etc. presiunea vaporilor.efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere.datorită acestora.90 pentru teşitura cu panta de 1/12).factorul clei (grosimea peliculei. umiditatea max. viteza aerului). .conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. . tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: .

.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. la forfecare în lungul rosturilor încleiate. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. fără împingeri transversale. II. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. 20%. .V.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. III) în alcătuirea secţiunii transversale. raportul l/b: . Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. în general.raportul maxim h/b=7.

. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. . precum şi în zona centrală. slab solicitată. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: .în formă de dinţi sau dinţi pană. arce. ferme etc. cadre. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora.pe suprafeţe teşite.cap la cap.V. .

decalarea îmbinărilor . 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a.V. îmbinare pe suprafeţe teşite. c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. îmbinare în formă de dinţi. d. îmbinare cap la cap. b.

15 din înălţimea secţiunii (h). spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. panta teşiturii fiind de 1/10.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. La elementele curbe (arce) având R/a>300. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere.10-0. . în zona întinsă a elementelor liniare. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm .50 m.V. peste această lăţime. panta teşiturii fiind de 1/6. prin ţesere. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune.

V. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. Fig. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. respectiv > 20 cm. .

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. .V.

jos – la arce). ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. .V. 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi.

6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. în funcţie de natura solicitării. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. .V.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

cadre. compresiune cu încovoiere (stâlpi.VI. o rigiditate redusă. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. cu excepţia celor încleiate. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. barele cu secţiune compusă au. . compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). arce. în general. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor.). tije etc). Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii.

f – bare cu inimă plină. e – bare cu zăbrele. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. b – bare cu fururi continue. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. d – bare cu fururi scurte.VI. c – bare cu eclise continue. .

. c – oblice. b – longitudinale drepte. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. d – cu cloţuri.VI.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig. c – detalii constructive. . b – din trei elemente. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente.VI.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie.VI. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - .

00m. b – schema statică. Fig. .GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6.VII. 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: .

GRINZI - 3 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – cu piese metalice şi buloane. .VII. 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon.

VII. .GRINZI - 4 Fig. 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

c – detaliu de îmbinare.se realizează după schema săgeţilor egale.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m. . . 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.20 L. cu îmbinarea la 0.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . Fig.VII. b – diagrama de momente.

2l 0.2l 0.2l Fig. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .VII.2l 0.2l 0.realizarea îmbinării. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .2l 0.GRINZI - 6 0.

dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor .avantaje: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 . .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare. .cu subgrindă.alcătuire şi execuţie simplă.asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru. . . .sistem trapezoidal.GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: .alcătuire: .cu o contrafişă. .

. b – cu subgrindă şi contrafişă.VII. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.GRINZI - 8 Fig. c – sistem trapezoidal cu contrafişă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

VII. 4 – contrafişă. 2 – stâlp. 5 – subgrindă. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 1 – grindă. 6 – cosoroabă. 8 . d – sistem cu suburs şi contrafişe.GRINZI - 9 Fig. b – sistem cu contrafişe. 7 – reazem.scoabă. 3 – suburs. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv. b – contrafişe din scânduri. c – contrafişe din scânduri încrucişate.GRINZI - 10 Fig. .VII.

.GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . . L=9-15 m.economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.trapezoidale (cu doi montanţi).avantaje: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .triunghiulare (cu un singur montant).alcătuire: h/L=1/8. b. L=6-9 m. c – sisteme trapezoidale. . h/L=1/10-1/15.se obţin deschideri mari. . .se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . 9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.VII.se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.

GRINZI - 12 . Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz).

VII.GRINZI - 13 Fig. d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. . b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică.

au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. 14). pot fi cu tălpi paralele.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară.8-2. chesonată etc. 15-20 cm lăţime.VII.8-6. tălpile se realizează din dulapi de 3. la distanţe minime normate.8 cm grosime. (fig. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. la grinzi cu o pantă h=1/2L. pentru rigiditate h=1/9L. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . din ambele părţi. . după forma secţiunii transversale: în formă de I. având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. alcătuire: din punct de vedere a formei.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. cu una sau două pante. tălpile se fixează de inimă cu cuie. cu două pante h=1/4L. inima – din scânduri încrucişate de 1.

unde lunecările sunt minime.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. Fig. 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. talpa superioară se îmbină cap la cap.GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii.

13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.VII. . 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 16 Fig. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

Fig. . cu o pantă.utilizate ca pane.Lmax=7. .GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: . I.alcătuire: . cu două pante.VII..pachete de scânduri sau dulapi.50 m.. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . curbe . .L=5-20(25)m. .din scânduri sau dulapi pe muchie . căpriori etc. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. cheson etc. T. cu secţiune dreptunghiulară.cu o pantă. cu două pante şi curbe). h/L≥1/16.

17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.GRINZI - 18 Fig. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.

se face economie de lemn şi metal. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.se reduce greutatea proprie..GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .avantaje: . constant b.dreaptă.alcătuire: . . căpriori etc.inima din placaj: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .utilizate ca pane. . variabil. .ondulată. Fig. cu moment de inerţie a.VII. . .

VII. Fig. 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat. . 19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 20 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .cu secţiune dreptunghiulară sau profilată. 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel.alcătuire: . .GRINZI - 21 armate: . 2-blocaje metalice.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice..armare – cu bare din oţel obişnuit. în industria chimică. . etc.VII. . Fig.utilizate în medii corozive.

utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.GRINZI - 22 pretensionate: . . 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .alcătuire:.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară.VII. . .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.GRINZI CU ZĂBRELE- .

1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . .se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. Alcătuire şi calcul: . iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri.se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.

se execută din lemn rotund sau ecarisat.h=L/5.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse). CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .9 m. . . .VII. . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.L = 6 . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. .GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. . . Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.

VII. .GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig. 2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

Fig. 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.

20 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. se realizează din dulapi. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .VII. L = 15 . Fig. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

VII. 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.

trapezoidale.L = 10 – 12 m.se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate. .pot fi trunghiulare. în fabrici sau ateliere specializate. . poligonale.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal . . Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte. segment de cerc.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. . .elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel.talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h = L / 6 .

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.

GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. .VII. 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

pot fi cu o pantă sau cu două pante. .L = 15 – 24 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex. pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) .îmbinările se realizează cu buloane. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L). .VII. . . .

GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h = L / 7 .VII. . Fig.talpa superioară poate fi continuă.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb. .îmbinările în noduri se realizează cu eclise.L = 20 – 30 m. buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. .

VII. 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc. cu o contrasăgeată constructivă.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale.se realizează prin montare pe şantier. Fig. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . .VII.L = 20 – 30 m. . h = L / 7 .

8 m. .L = max. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş.sunt realizate prin încleiere.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. . 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi .GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. . intercalate sau diagonale îmbinate cu cep.VII. .

14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig.VII. 13: Diagonale triunghi încleiate Fig.

VII. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

. prin chertare frontală. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă.. execuţia este simplă.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul.executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie).cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. . îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu. Sisteme tradiţionale .caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut. contrafişele se dispun la o treime din deschidere. Clasificare: .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). . deschiderile se iau egale.

1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele.sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. . Cadre-ferme .se utilizează la construcţii tip şopron.. . .

din lemn rotund. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .. Fig.pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.

.cu rigla grindă cu inima plină.. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. b. – cu rigla grindă cu zăbrele .

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. Fig.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului ..pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. unde a este grosimea scândurilor. la execuţie.

cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. d. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. . . – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. c. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. b. Fig.. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu trei articulaţii. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant .. – cadre cu două articulaţii. Fig. b.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .

după schema statică (cu două sau trei articulaţii. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . Clasificare: .. cu tirant sau fără tirant). industriale. etc. Se utilizează la construcţii civile.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Fig. poduri.

..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) .

se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic. . -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale .. Fig. b.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . . – din grinzi consolidate (macaz). 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. – din grinzi drepte.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte .

se realizează din elemente de tip lamele (in 2.au talpa superioară curbă.se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30). cu tirant sau fără tirant. .50 m. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .distanţa dintre arce este de 0. . Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .au deschideri mici.se realizează cu deschideri mari. 3 sau 4 rânduri). ..75 – 1. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. . Fig.

6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.

7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.0.0. . .6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.pentru calculul coeficienţilor λ. . φ.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora.se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.0.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii). . . ..

– deformata. b. – forţa axială .– momentul încovoietor. c. b. 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a.– momentul încovoietor. c..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. d. – forţa tăietoare. d. – deformata. – forţa axială Fig. – forţa tăietoare.

– deformata. – forţa tăietoare.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. – forţa axială . c. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – forţa axială Fig. b.. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.– momentul încovoietor. d. c. d.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. – deformata. b.

la naşteri).caracteristici . rigiditate şi durabilitate ridicată. după cum s-a precizat mai sus. Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare. piese pentru articulaţii etc. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. . cu sau fără tirant.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie. . Pentru valori mici ale momentului încovoietor. . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. . iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. . arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. Calculul .sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică.se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii.) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.. . ziduri sau fundaţii).arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m.au capacitate portantă.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii.

12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig. 14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig.. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie ..

18: Modul de realizare a nodului de reazem ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele . 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant ..se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig.. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..

STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.CONTRAVÂNTUIRI- .

contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. la capetele construcţiei. seism).CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii.. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. de regulă. La acoperişurile cu tavan. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. . Contravântuirile din planul acoperişului se dispun.

arce etc. . dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). cadre.. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. din tiranţi de oţel lat sau rotund. rigle din lemn. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. în câmp. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete.

. 1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig. .

3: Modul de prindere a contravântuirilor. Fig..CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. . 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.

4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. ..CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant..CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig. .

CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig. 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

1: Suprafeţe cutate.. care lucrează la eforturi axiale. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. Fig. .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig.. . 2: Suprafeţe cilindrice.

.. 3: Suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig.

. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig. 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.

Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. 4: Suprafeţe conoidale.. . 5: Sisteme de îmbinare.

7: Suprafeţe hiperbolice.. Fig. . 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig.

4 .podină oblică. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .podină inelară.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig.nervuri.inel superior. 5 .arce de rigidizare.. 2 . 6-inel inferior de reazem . 3 .

5 . 6-inel de reazem .podină radială.inel superior. 3 . 4 .podină oblică. 2 – pane inelare. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .arce încleiate.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig..

12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise). 5 – arcul fronton. 4 – nervuri de rigidizare.. 2 – astereală înclinată. 3 – astereală longitudinală superioară. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. Fig. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.

b – reţea rombică.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig.. . c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Fig. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. b – din lemn încleiat.

15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) ..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.

. Fig. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică . 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig.

zăpezii şi a vântului: a. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. e. d.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. b. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. – vedere în plan. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. c. – vedere în perspectivă. zăpezii şi a vântului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful