DIAGNOSTICAREA SISTEMULUI DE DIRECTIE

8.1. Aspecte generale Starea tehnica a sistemului de directie este de o deosebita importanta pentru securitatea circulatiei. Ea contribuie decisiv la asigurarea performantelor de maniabilitate si stabilitate ale automobilului si influeneaza intensitatea uzarii anvelopelor. Modificarea starii tehnice a sistemului de directie consta in: ♦ procese de uzare: in mecanismul casetei de directie, in articulatiile parghiilor, in lagarele de ghidare ale axului volanului si in cuplajele dintre acesta si caseta de directie; ♦ gripaje in caseta de directie si in articulatiile parghiilor; ♦ slabirea sau deteriorarea prinderii casetei de directie pe sasiu; ♦ deformarea parghiilor mecanismului de directie; ♦ deformari ale componentelor puntilor ce determina geometria rotilor de directie. Parametrii de diagnosticare sunt: jocul liber al volanului, forta de actionare a volanului, existenta jocurilor in articulatiile mecanismului de directie si ale bratelor puntilor, forta laterala in suprafata de contact a pneurilor cu solul si unghiurile ce definesc geometria rotilor de directie. O mare parte din defectele caracteristice sistemului de directie pot fi depistate pe baza modului lor de manifestare, asa cum se arata in tabelul 8.1. 8.2. Diagnosticarea dupa jocul unghiular si efortul la volan Jocul liber al volanului constituie un parametni de apreciere globala a gradului de uzura si strangere a componentelor mecanismului de directie. Masurarea sa se face cu un dispozitiv mecanic simplu (fig. 8.1) compus, in principal, din sageata indicatoare 1 si raportorul 2.

4.2. Idem pentru ungh.5.3. Valori inegale a le unghiurilor de cadere pentru cele doua roti din stanga si dreapta 2 La rulajul rectiliniu.Sageata se prinde de circumferinta volanului. crt 1 Volanul se roteste greu Cauze posibile | 1. Convergenta rotilor dereglata orizontal') 2.1.3.2. Unghi de carosaj prea mare 1. Unghi de inclinare longitud. a pivotului fuzetei excesiv de mare 1. Simptom . Presiunea neuniforma in pneuri .4. Strangerea excesiva a bratelor oscilante 1. Principalele simptome si defectiuni privitoare la starea directiei Nr.1. Uzura sau ruperea elementelor din caseta de directie 2. Lipsa lubrifiantului sau lubrifiant prea vascos in caseta de directie 1. Strangerea excesiva a rulmentilor mecanismului de directie ori a articulatiilor acestuia precum si a organelor din caseta de directie 1.1. Tabelul 8. de inclinare longitudinala parte (nu ale pivotilor fuzetelor mentine directia pe teren plan 2. iar raportorul pe camasa fixa a coloanei de directie.6. cu ajutorul parghiilor 3 care sunt stranse de arcul 4. automobilul 'trage' intr-o 2.

2. Convergenta rotilor incorecta 4. Pierderea elasticitatii barelor stabilizatoare de viraj 3.1. Deformarea elementelor puntii din fata 6.2.3.4.3 si 4. 2. Unghi de inclinare transversala a pivotului fuzetei incorect 4.2.3 si 4.5. Uzura bucselor pivotului fuzetei Pneurile fluiera 7. Vezi pct.1. Unghi de cadere incorect 4.5.1.4. 2.3. Anvelope uzate strident la franari si in 7.3 5.3. Vezi pct. Valori inegale ale unghiului de inclinare transversala a pivotilor fuzetelor 3. Unghiul de cadere si convergenta rotilor sunt viraje incorecte 4 Uzura prematura a pneurilor din fata 5 Rotile autooscileaza 6 Marirea fortei laterale in suprafata de contact a rotii cu solul 7 .3.6.3. Vezi pct. Montaj incorect al anvelopei pe janta 3. Jocuri in articulatiile directiei 5.2.3 Automobilul 3. Unghi de inclinare longitudinala a pivotului fuzetei incorect 4.1.1 6.2. Jante deformate sau dezechilibrate 5. Presiunea in pneuri prea mica sau prea mare 5. Uzura articulatiilor sferice ale mecanismului de directie 6.4. Uzura suporturilor de cauciuc ale barei stabilizatoare de viraj 4.4.1.2 3.2. Raport incorect al unghiurilor de bracaj ale 'trage' lateral in rotilor directoare viraje 3.4. Roti sau arbori planetari slabiti 6.

Pneurile fluiera strident la franari moderate si la viraje . Rulmentii rotilor uzati sau defecti perceptibil mai ales in viraje 8.2.4.6.3. Uzura articulatiei cardanice a coloanei de directie 9. Volanul se roteste greu in mers . Volanul nu revine sau revine greu la pozitia de mers rectiliniu Inegal stanga.2.3. Marirea jocului axial al rotii melcate sau al cremalierei 9. Volanul nu revine sau revine greu la pozitia de mers rectiliniu Unghi de inclinare transversala al pivotului Unghi de inclinare longitudinala al . Uzarea anvelopelor la interior . Piulitele rotilor sau ale arborilor planetari slabite Joc unghiular 9. Uzarea anvelopelor la exterior . Uzura articulatiilor sferice ale mecanismului de directie 9..8 9 Zgomot 8. in viraje automobilul 'trage' dreapta lateral . Uzura elementelor din caseta de directie excesiv de mare al volanului 9. Volanul se roteste greu . Joc mare a! rulmentilor rotilor directoare 8. La mers rectiliniu automobilul dreapta 'trage'intr-o parte .1.5. Slabirea fixarii casetei de directie 9..1. Oscilatiile rotilor in limita jocului din rulmentii butucului Inegal stanga. Verificarea geometriei rotilor de directie Principalele simptome ale modificarii unghiurilor geometriei rotilor directoare Marime Modificare Unghi de cadere Simptom 1 .

se orienteaza proiectoarele spre ecranele amplasate in fata automobilului. Se suprapune spotul luminos peste varful axei verticale y (fig. . Pneurile fluiera strident la franari moderate si la viraje . Pneurile fluiera strident la franari moderate si la viraje . reglandu-se totodata claritatea spotului. Uzarea anvelopelor Unghi de bracaj Necorelat stangadreapta Aparatura folosita la verificarea geometriei rotilor de directie O Verificarea unghiului de cadere Avand rotile de directie in pozitia de mers rectiliniu. La mers rectiliniu automobilul dreapta 'trage' intr-o parte . Se roteste corpul proiectorul. Pneurile fluiera strident la viraje stranse . coborand spotul pana cand intersecteaza scala unghiulara si se citeste pe aceasta valoarea unghiur lui de cadere.8.. Uzarea anvelopelor la exterior .10) prin rotirea proiectorului in plan vertical si deplasarea ecranului in plan orizontal.pivotului Convergenta Inegal stanga. perpendicular pe axa longitudinala a acestuia. Uzarea anvelopelor la interior . La mers rectiliniu automobilul 'trage' intr-o parte . La mers rectiliniu automobilul 'trage'intr-o parte .

reglandu-se totodata claritatea spotului. pe rand. .8.O Verificarea unghiului de inclinare transversala a pivotului Cu rotile directoare in pozitie de mers rectiliniu. dupa care se executa oepratiunile prezentate incontinuare pentru fiecare roata. se realizeaza suprapunerea spotului luminos peste varful axei orizontale x.11). prin rotirea proiectorului in plan vertical si bracarea rotilor prin actionarea volanului (traseul (0-1-2 din figura 8.11). Dupa deblocarea prealabila a platourilor rotitoare pe care sunt asezate rotile de directie. se orienteaza proiectoarele spreecranele aflate in fata automobilului. Se suprapune spotul luminos cu punctul de intersectie a celor doua axe din centrul panoului 0 (fig. prin rotirea proiectorului in plan vertical si deplasarea ecranului in plan orizontal.

8. Acest lucru se datoreaza faptului ca unghiul de inclinare transversala a pivotului produce ridicarea automobilului. deoarece distanta cu care se ridica puntea automobilului este egala in ambele pozitii de bracare si. Pentru fiecare roata pe rand se procedeaza dupa cum urmeaza. la o distanta de circa 1200 mm de roti.Avand rotile de directie in pozitie de mers rectiliniu se monteaza proiectoarele pe tijele suport astfel incat spoturile sa lumineze ecranele. Se suprapune spotul cu axa verticala deplasand ecranul in plan orizontal in lungul axei automobilului (fig.Se bracheaza rotile in sens invers pana cand spotul intersecteaza scala unghiulara si se citeste valoarea unghiului. valoarea masurata nu mai este influentata de acest fenomen. pe masura ce rotile bracheaza (fig. 8. . in ambele pozitii ale spotului luminos .13).de pe reperul x si de pe raportor. Observatie: Deplasarea spotului luminos in timpul masurarii se efectueaza dupa o curba si nu dupa o dreapta. Daca bracarea are loc in ambele sensuri cu unghiuri egale fata de mersul rectiliniu. implicit. O Verificarea unghiului de inclinare longitudinala a pivotului Se amplaseaza doua ecrane lateral fata de automobil.12). paralel cu axa sa longitudinala si cu centrele in dreptulaxelor rotilor.

8. prin bracarea rotilor si culisarea corpului proiectorului pe tijele 5 (fig. . implicit.Se realizeaza apoi suprapunerea spotului luminos cu varful axei orizontale x. menirea de a compensa deplasarea verticala a axului rotii si. are.13. a proiectorului. Se bracheaza rotile in sens invers pana cand spotul intersecteaza scala unghiulara si se citeste valoarea unghiului. ca si in cazul precedent. in ambele sensuri. la operatiile pregatitoare sa se fi dispus rotile directoare pe platouri astfel incat tijele proiectoarelor sa fie in pozitie verticala) -traseul 0-1-2 din figura 8. Manevra de dubla bracare. in prealabil.9) sau/si deplasarea ecranului pe verticala (pentru a fi posibila ridicarea corpului proiectorului este necesar ca.

cealalta in spatele puntii de directie. astfel incat atunci cand un spot luminos cade pe reperul fix. Riglele telescopice sunt dispuse una in fata.O Verificarea convergentei Avand rotile directoare in pozitie de mers rectiliniu se rotesc poiectoarele pe suporturile lor astfel incat sa lumineze riglele telescopice. al rotii din interiorul virajului. la distanta l de axa acesteia si paralel cu ea. citindu-se indicatiile platoului din dreapta. se roteste volanul spre stanga pana cand scala platoului din dreapta indica o bracare cu 20°. corelata cu ecartamentul automobilului.Se compara valorile citite la platourile din interioarele celor doua viraje. Se citeste indicatia platoului din stanga. Acestea au lungimea egala. Valorile unghiului din interiorul virajului rezulta din conditia de virare corecta si depind de ampatamentul si ecartamentul automobilului (tabelul 8. avand reperele fixe de aceeasi parte a automobilului. Valorile unghiului de bracare a. Tabelul 8. O Verificarea unghiurilor de bracare Avand rotile directoare in pozitie de mers rectiliniu asezate pe platourile rotitoare. pentru 20° bracare a rotii din exterior Ampata.3). celalalt spot sa lumineze scala liniara. Se repeta operatiile. diferenta nu trebuie sa fie mai mare de 1°.Ecartament ment 1100 1150 2000 24=30' 24°45' 2200 24° 24°15' 2400 23°30' 230452600 23°15' 23°30' 2800 23° 23°15' 3000 23° 3200 _ 3500 4000 - 1200 25° 24°30' 24° 23°45' 23°15' 23° 22°45' - 1250 25°15' 24°30' 24°15' 23045' 23°30' 23°15' 23° 22°45' - 1300 25°30* 24°45' 24°30' 24° 23°45' 23°15' 23° 22°45' 22°30' 1350 25°45' 25° 24°30' 24°15' 23°45' 23°30' 23°15' 23° 22°30' 1400 -■ 25°15' 24°45' 24°30' 24° 23°45' 23°!5' 23° 22°30' 1500 25°15' 24°45' 24°15' 240 23°45' 23°15' 22°45' 1600 25°15' 24°45' 24°15' 24° 23°30* 23° 1700 25°30' 25° 24°15' 24°15' 23°45' 23° . bracandu-se rotile spre dreapta pana cand platoul din stanga indica 20°.3.

Ravaglioli TD5040T .RAVAGLIOLI TD 5`080 RAV .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.