Finante Publice CONTINUTUL ECONOMIC, FUNCTIILE SI STRUCTURA FINANTELOR POLITICA FINANCIARA SI APARATUL FINANCIAR SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE SISTEMUL

RESURSELOR PUBLICE TEORIA GENERALA A IMPOZITELOR IMPOZITELE DIRECTE IMPOZITELE INDIRECTE SISTEMUL BUGETAR BIBLIOGRAFIE
1. CONTINUTUL ECONOMIC, FUNCTIILE SI STRUCTURA FINANTELOR 1.1 Conceptul de finante 1.2 Sistemul financiar 1.3 Acceptiunea clasica si moderna a conceptului de finante publice 1.4 Functiile finantelor publice 1.1 Conceptul de finante Ca urmare a dezvoltarii intregii productii sociale ca si productie/circulatie de marfuri, in vederea constituirii resurselor necesare oricarui tip de activitate se impune formarea unor fonduri (resurse) banesti. In acest context, al productiei si circulatiei marfurilor, in societate se formeaza fie la dispozitia statului, fie la dispozitia agentilor economici fonduri banesti. Constituirea si apoi utilizarea fondurilor banesti se realizeaza prin fluxuri monetare. Derularea acestora impune, in mod necesar, si instituirea anumitor tipuri de relatii sociale, adica a unor raporturi intre administratorii si beneficiarii unui fond, intre cei ce participa la constituirea lui si utilizatori. Astfel, finantele ar putea fi definite din trei puncte de vedere complementare intelegand prin aceasta: a. constituirea de fonduri sub forma baneasca cu o anumita destinatie; b aporturi sociale de natura economica ce apar intr-o economie in legatura cu constituirea fondurilor banesti; c. finantele sunt nu numai raporturi sociale, ci si fluxuri banesti care se desfasoara in legatura cu crearea fondurilor. Notiunea de finante, sub cele trei aspecte: fonduri/fluxuri/raporturi sociale, este eterogena atat in ceea ce priveste complexitatea nevoilor carora trebuie sa li se faca fata, cat si din punct de vedere al modului de utilizare a fondurilor. Astfel, o parte din ele se constituie in

vederea satisfacerii unor nevoi generale ale intregii populatii de pe un teritoriu delimitat (judet, tara, chiar U.E., etc). Alte fonduri au in vedere satisfacerea unor nevoi comune dar, de dimensiuni mult mai restranse, specializate, si care se constituie la nivelul agentilor economici. 1.2 Sistemul financiar La modul general se poate vorbi de un sistem financiar ce consta, pe de o parte, din fonduri care se constituie si se consuma efectiv si integral, iar pe de alta parte, din fonduri ce se constituie cu caracter definitiv si se utilizeaza prin avansari si recuperari neincetate. Sistemul financiar are doua componente majore: finantele publice si finantele private. Finantele publice sunt reprezentate de fondurile care se constituie prin plati obligatorii si se consuma efectiv in intervalul de timp considerat. O caracteristica esentiala a acestora este aceea ca implica un transfer de valoare fara echivalent. Finantele publice se compun din urmatoarele fonduri: -bugetul national public care cuprinde bugetele locale si bugetul administratiei centrale; -asigurarile sociale de stat; -fonduri extrabugetrare ce se folosesc dupa legile statului. Finantele private cuprind totalitatea societatilor comerciale, bancare, de asigurari, indiferent de proprietarul capitalului. In domeniul finantelor private se constituie capitalul tuturor tipurilor de societati comerciale, regii autonome si companii nationale. Caracteristica esentiala a finantelor private este ca aici fondurile nu se consuma, ci se avanseaza si recupereaza in permanenta in circuit. Finantele private mai cuprind alaturi de fondurile firmei propriu-zise de care am vorbit mai sus, fondurile de credit si fondurile de asigurari. Fondurile de credit se caracterizeaza prin aceea ca se constituie pe baze rambursabile si se utilizeaza tot pe baze rambursabile. Fondurile de asigurari se constituie in mod definitiv dar se folosesc numai in cazul survenirii riscului asigurat. 1.3 Acceptiunea clasica si moderna a conceptului de finante publice In acceptiunea clasica, finantele publice pot fi definite ca stiinta a mijloacelor prin care statul isi procura resursele necesare acoperirii cheltuielilor sale, precum si a redistribuirii intre cetateni a sarcinilor care decurg din modul de procurare al resurselor. Potrivit viziunii traditionale ceea ce prima era cheltuiala publica si dupa deciderea marimii ei urma gasirea resurselor de acoperire.

Consecinte ale viziunii traditionale asupra conceptului de finante publice:
o o o

finantele publice erau definite ca o stiinta a acoperirii cheltuielilor publice; finantele publice reprezentau stiinta de repartizare intre cetateni a sarcinilor publice; finantele publice trebuiau sa asigure egalitatea in fata sarcinilor publice.

Dezvoltarea actiunilor sociale publice au pus tot mai insistent problema modificarii sarcinilor si functiilor statului. S-a cerut interventia in organizarea si asigurarea functionarii intregului mecanism social economic. S-a observat ca prin construirea bugetului prin diverse modalitati si utilizarea lui in diverse moduri, statul ar putea manui tehnici traditionale pentru a atinge si alte scopuri in afara de cel al constituirii de fonduri. Corespunzator noilor sarcini ale statului se modifica si continutul si rolul finantelor publice prin disocierea dintre mijloace si scop. Pe masura cresterii si diversificarii rolului statului in viata social economica acesta incepe sa utilizeze vechile mijloace si pentru alte scopuri, astfel incat intr-o viziune moderna finantele publice ar putea fi definite astfel: Finantele publice reprezinta stiinta ce studiaza actiunile statului utilizand tehnici financiare precum: impozitele, taxele, imprumuturi, procedee monetare etc, in scopul satisfacerii si altor obiective dincolo de campul financiar propriu-zis. Consecinte ale viziunii moderne asupra finantelor publice: - pastrandu-se vechile tehnici si vechiul scop al acoperirii cheltuielilor publice se adauga si utilizarea vechilor tehnici ca parghii de atingere a unor scopuri din afara campului financiar, rezultand implicarea statului si in viata sociala; - se realizeaza o transformare a vechilor tehnici pentru folosirea lor ca parghii (spre exemplu impozitele se diferentiaza conducand la stimularea sau descurajarea numitor activitati); - dispare egalitatea in fata sarcinilor publice. 1.4 Functiile finantelor publice Finantele publice se manifesta prin indeplinirea a doua functii: functia de repartitie si functia de control. Functia de repartitie presupune constituirea si redistribuirea fondurilor publice. Caracteristic acestei functii este ca prin intermediul ei are loc redistribuirea venitului national.

2 Parghiile financiare 2. metode corespunzatoare de realizare. iar pe de alta parte. Functia de control se realizeaza atat concomitent cu functia de repartitie cat si separat. mai ales.1 Politica financiara 2. . reprezentate de o varietate de impozite si taxe. POLITICA FINANCIARA SI APARATUL FINANCIAR 2. Obiectivul oricarei politici financiare vizeaza constituirea si utilizarea fondurilor publice de asa maniera incat sa se asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor statului. aceasta functie se realizeaza prin stabilirea tipurilor de cheltuieli finantate de la bugetul de stat. se refera la controlul atat asupra legalitatii si oportunitatii obtinerii veniturilor. cu o diversitate de dimensionari.Functia de repartitie se realizeaza. Metodele utilizate pentru indeplinirea politicii financiare sunt. tarife si contributii pe care trebuie sa le plateasca toti cei care realizeaza venituri si cei care in anumite imprejurari apleaza la unele servicii ale statului. asa cum arata si numele. tehnici fiscale. de capacitatea economiei de a oferi venituri statului. taxe. al normelor formulate pe baza acestora precum si a procedeelor folosite cu ocazia constituirii si utilizarii fondurilor publice. orice politica financiara are si o dimensiune subiectiva si se poate modifica oricand se sesizeaza neconcordante cu dinamica vietii socialeconomice. Desigur. Politica financiara trebuie sa aiba: • • • un obiectiv. a eficientei acestora. Sistemul restrictional in constituirea si utilizarea fondurilor e reprezentat. 2. pe de o parte. de regula. de nivelul nevoilor reale. Functia de control. ca regula generala. cat si asupra modului de efectuare a cheltuielilor si. prin intermediul unor institutii specializate ale statului. pe de o parte. un sistem restrictional in care se actioneaza pentru atingerea acestui obiectiv.1 Politica financiara Politica financiara reprezinta ansamblul principiilor. prin instituirea unei game foarte variate de impozite. se elaboreaza de catre guvern si se aproba de catre puterea suprema in stat.3 Aparatul financiar 2. Pe de alta parte. Politica financiara.

subordonate guvernului. acest fond devine parghie financiara. Intre parghiile non-financiare regasim: parghia pretului. subventii etc) sau pentru descurajarea sau restrangerea anumitor activitati (de regula prin supraimpozitare). b) institutiile specializate din punct de vedere financiar care au ca obiect de activitate exclusiv indeplinirea politicii financiare. comunale etc). dobanda. . parlamentul.presedentia/monarhul. daca unui venit al statului i se traseaza si un alt scop (din afara activitatii financiare). cursul valutar etc. orasenesti. 2. Acestea reprezinta aparatul financiar propriu-zis si el se constituie la dispozitia organelor centrale si locale ale statului prezentate mai sus. taxele vamale. Parghia financiara este un instrument al oricarei politici financiare. parghia salariului etc. exista doua tipuri de astfel de institutii: a) institutii ce au si atributii financiare. in legatura cu domeniul financiar. Aceste organe elaboreaza si aproba politica financiara. Acest aparat financiar este compus din: Ministerul Finantelor cu structura sa centrala si locala. care se modeleaza de asa natura incat sa se poata atinge un obiectiv in afara campului financiar. rata scontului si a reescontului. prin efectele pe care le genereaza. municipale. In categoria parghiilor financiare identificam urmatoarele: • • • • • impozitele si taxele. Parghiile financiare. Aici includem parghiile non-financiare si cele cu un pronuntata caracter financiar. actioneaza in urmatoarele doua directii principale: pentru stimularea si incurajarea anumitor activitati sau categorii sociale (prin facilitati fiscale. subventionarea dobanzii etc). Exista o mare varietate de astfel de parghii pe care le putem grupa sub denumirea mai generoasa de parghii economico-financiare.2. pentru agricultura.2 Parghiile financiare Parghia financiara este un flux financiar existent deja.3 Aparatul financiar Gestionarea fondurilor publice se realizeaza de catre stat prin institutii corespunzatoare. adica organe centrale si locale ale puterii de stat (guvernul. Spre exemplu. consiliile judetene. subventiile (pentru export. In orice tara.

cheltuieli neutre. participa la elaborarea politicii financiare. toate cheltuielile pe care le face statul in calitate de stat-autoritate sunt cheltuieli publice. Pe de alta parte insa. In conceptia moderna aupra finantelor publice. 3. Astfel. cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale.3 Cheltuielile publice pe destinatii 3. . i se confera o importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor. diferenta dintre cheltuiala publica si cea privata este determinata de calitatea autorului. dobanzile platite la imprumuturile externe ale statului etc. Finantele moderne delimiteaza notiunea de cheltuiala publica de notiunea de cheltuiala privata.Curtea de Conturi prin care se exercita controlul permanent asupra executiei bugetare. Banca Centrala care apartine de acest aparat financiar prin unele functii pe care doar ea le indeplineste si care sunt un drept exclusiv al statului. Cheltuielile negative sunt un consum efectiv si definitiv de venit national si nu au un efect ulterior asupra viitorului PIB. Sunt reprezentate de cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat. cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de o parte. Potrivit unei aprecieri pur juridice. ceea ce conteaza nu este atat marimea ei. intretinerea si dotarea armatei. Menirea aparatului financiar este aceea de a proiecta bugetule publice. cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica. Se mai numesc si cheltuieli reale. in viziunea traditionala asupra finantelor publice nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influenta acesteia in viata socialeconomica. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE 3. Cheltuielile publice au o natura eterogena. cheltuieli pozitive. verificandu-se cheltuielile publice. Daca sunt judecate dupa efectul lor in viata social-economica atunci aceste cheltuieli ar putea fi ordonate in trei grupe: o o o cheltuieli negative. fondurile speciale si de a le executa conform politicii statului.1 Continutul notiunii de cheltuiala publica Intr-o viziune traditionala a finantelor publice. Astfel Banca Centrala organizeaza si supravegheaza circulatia monetara.2 Aprecierea economica si monetara a cheltuielilor publice 3.1 Continutul notiunii de cheltuiala publica 3. emite si respectiv retrage moneda etc. Toate celelalte cheltuieli facute in baza unui contract reprezinta cheltuieli private ale statului.

Cheltuielile pozitive sunt cele realizate atat in domeniul economic cat si dintre cele realizate in domeniul social-cultural. Timp indelungat notiunile de productivitate si rentabilitate (eficienta) au fost asociate doar cheltuielilor din domeniul privat. Rentabilitatii cheltuielilor publice este mult mai dificil de apreciat pentru ca aceasta presupune ca ceea ce se obtine sa fie mai valoros decat ceea ce s-a consumat. orice cheltuiala. dar nu au nici o influenta asupra cresterii ulterioare a acestuia. intr-un fel sau in altul. se pune problema daca pot fi considerate total sau partial si ca productive sau rentabile. In domeniul social-cultural cheltuielile pozitive sunt cele care. daca vizeaza satisfacerea unei nevoi sociale de natura materiala sau nemateriala. 3. ori in multe cazuri serviciile publice sunt mult mai costisitoare decat ceea ce se obtine. nu acelasi lucru se poate spune si despre efectele activitatii statului. cu valoarea bunurilor si serviciilor consumate de catre acesta. Mai mult. dobanzile aferente datoriei publice interne etc. influenteaza cresterea economica viitoare . Orice cheltuiala. daca consumul de bunuri si servicii poate fi usor si exact cuantificat. nu au consecinte inflationiste deoarece o asemenea cheltuiala creeaza utilitati. Dintre cele din domeniul economic putem aminti: diverse investitii efectuate de stat. atat ca urmare a defazarii in timp a efectelor fata de eforturi (consumuri). subventionarea anumitor activitati ale agentilor economici etc. cat si din cauza faptului ca unele servicii ale statului pot fi evaluate intr-un mod foarte diferit (controversat). desi au influente asupra circulatiei monetare. Din punct de vedere contabil. privata sau publica. . Diferentele in plus sau in minus influenteaza in fiecare tara PIB-ul. si care au efecte mai indepartate sau mai apropiate asupra cresterii economice. Ca regula generala. este productiva.2 Aprecierea economica si monetara a cheltuielilor publice Cu toate ca cheltuielile publice pot fi considerate din punct de vedere economic ca fiind pozitive. exercita o oarecare influenta asupra circulatiei monetare. Aici regasim diferite cheltuieli sociale. productivitatea unei cheltuieli publice rezulta din compararea valorii sociale a utilitatilor oferite de Stat ca autoritate publica. in sensul cresterii sau respectiv a scaderii sale. negative sau neutre. De regula. cheltuielile din domeniul privat (vizeaza profitul). chiar daca efectele lor nu imbraca o forma materiala in viitorul imediat: cheltuielile pentru invatamant sau cele din domeniul sanatatii. In prezent datorita rolului extins al statului si cresterii apreciabile a cheltuielilor publice se pune tot mai insistent problema determinarii caracterului productiv sau neproductiv al diferitelor tipuri de cheltuieli si masurarea eficientei acestora. Cheltuielile neutre nu reprezinta un consum efectiv de PIB (Produs Intern Brut).

Anumite cheltuieli publice nu au insa consecinte inflationiste si este vorba. Astfel am avea urmatoarea grupare a cheltuielilor publice: • • • • • • cheltuieli pentru actiuni social-culturale. cheltuieli pentru ordine publica. burse). O ordonare aparte a cheltuielilor publice este aceea care se regaseste in clasificarea Organizatiei Natiunilor Unite. cheltuieli de transfer care pot avea fie destinatii economice (subventii pentru anumite ramuri sau intreprinderi). Conform clasificarii administrative ordonarea cheltuielilor publice s-a facut pe structura institutiilor prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice: ministere. adica cheltuielile sa fie grupate in raport cu functile statului. cheltuieli cu asigurarile sociale de stat. se impart in doua categorii: cheltuieli curente si cheltuieli de capital. O parte din cheltuielile publice au consecinte inflationiste imediate in sensul ca duc la cresterea cererii solvabile care va depasi oferta. consideram ca aceasta ordonare ar trebui sa tina cont si de criteriul functional. toate cheltuielile de functionare ale aparatului de stat pot avea consecinte inflationiste deoarece sporesc cererea solvabila fara sa fi determinat si cresterea ofertei. spre exemplu. unitati administrativ-teritoriale etc. Aceasta . iar echililibrul va fi restabilit prin cresterea preturilor. chetuieli cu administratia de stat. cheltuieli cu servicii publice etc • cheltuieli de capital – sunt reprezentate de cheltuielile pentru investitii (investitii in infrastructura spre exemplu). cheltuieli pentru interventii economice. cheltuieli pentru aparare. Deoarece in structura acestor institutii cheltuielile pot avea destinatii diverse. Clasificarea economica ordoneaza cheltuielile publice pe doua grupe: cheltuieli efective si care. Astfel. • cheltuieli curente (sau cheltuieli de functionare) sunt cele care asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice. lucru care nu reiese din aceasta clasificare. fie destinatii sociale (pensii. care a fost adoptata si de Romania in vederea asigurarii compatibilitatii si comparabilitatii cifrelor din raportarile internationale. 3. spre exemplu de subventiile acordate pentru sinistrati etc.Cheltuiala publica prin definitie sporeste cererea solvabila si reclama si punerea de moneda in circulatie ducand la cresterea masei monetare. la randul lor.3 Cheltuielile publice pe destinatii Desigur exista mai multe tipuri de clasificari si de ordonare a cheltuielilor publice pe destinatii insa vom prezenta aici doar doua criterii care ni s-au parut mai importante: criteriul administrativ si criteriul economic.

Cheltuieli curente: Cheltuieli de personal. Subventii. Conform criteriului economic: A. Cheltuieli cu plata dobanzilor. Alocatii si alte ajutoare pentru copii Pensii si ajutoare IOVR (invalizi. vaduve de razboi) Alte cheltuieli social culturale. Partea a III-a Partea a IV-a Partea a V-a Partea a VI-a Puterea si administratia de stat. Organele puterii executive. Educatie. are in vedere cele doua criterii: economic si functional.Rezerve. Conform cu criteriul functional: Partea a I-a: Cheltuieli social-culturale.Cheltuieli de capital C. Asistenta sociala. Transferuri. Gospodarie comunala si locuinte Aparare nationala Ordine publica . pe care o redam mai jos. Organele judecatoresti ale procuraturii. Cheltuieli materiale si servicii. Cheltuielile fondului pentru pensia suplimentara. Sanatate. Partea a II-a Asigurari sociale si protectie sociala.clasificare. Presedentia tarii. Cultura si arta. Cheltuielile pentru ajutorul de somaj. B. Organele puterii legislative. Cheltuielile asigurarilor sociale de stat. orfani.

c. Industria extractiva. Prospectiuni si lucrari geologice. b. factori monetari. Dobanzi aferente datoriei publice. factori economici. Cercetare stiintifica. resursele administratiei centrale de stat. c. Partea a VIII-a Partea a IX-a Transferuri. Partea a XI-a Fondul de rezerva bugetara. factori financiari. resursele asigurarilor sociale de stat. ape. Alte actiuni economice. d. Volumul resurselor publice este influentat de actiunea mai multor factori: a. e. mediu inconjurator.Partea a VII-a Actiuni economice. energetica etc Agricultura. factori sociali. f. SISTEMUL RESURSELOR PUBLICE 4. Alte actiuni . Teoria generala a resurselor statului 4. Transport si comunicatii. pentru acoperirea cheltuielilor evaluate de catre autoritatea publica este nevoie ca aceasta sa instituie un sistem de resurse publice ce imbraca trei forme: a. Partea a X-a Datoria publica. resursele organelor locale ale puterii de stat.2 Clasificarea resurselor publice 4. factori demografici. . factori politici. b. Astfel.1. Teoria generala a resurselor statului Resursele fiananciare publice sunt resursele banesti pe care si le procura o autoritate publica pentru exercitarea functiilor sale. Transferuri din bugetul administratiei centrale de stat.1. silvicultura.

De asemenea.Astfel. volumul cheltuielilor publice depinde atat de marimea PIB-ului si de factorii care influenteaza repartizarea acestuia. d) dupa natura veniturilor: • • venituri curente (obtinute din impozite. Veniturile curente sau ordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod repetitiv dupa criterii stabilite prin lege (spre exemplu. exista totusi anumite criterii general valabile de clasificare a acestora. 4. venituri din capital care sunt realizate din valorificarea unor proprietati ale statului. cat si de nivelul preturilor din economie sau de evolutia demografica a tarii. emisiune monetara fara acoperire. c) dupa provenienta: • • resurse interne. e. resurse de trezorerie. a) dupa regularitatea perceptiei veniturile se impart in venituri curente si venituri extraordinare. d. b) dupa continutul economic al veniturilor: • • • • prelevari cu caracter obligatoriu. in cele de dificultate (spre exemplu imprumuturile de stat). regularitatea perceptiei.contributiile la asigurari sociale etc). . taxe etc). veniturile fiscale. continutul economic al veniturilor. de regula. c. Veniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul apeleaza numai in anumite momente. volumul resurselor publice este in functie si de marimea cheltuielilor publice. de ajutoare din strainatate. adica bonuri de tezaur pe termen scurt. b. imprumuturi reprezentate de obligatiunile de stat cu termen de peste 1 an. Masa veniturilor publice se poate clasifica in functie de : a. natura veniturilor.2 Clasificarea resurselor publice Cu toate ca structura veniturilor publice poate fi diferita in spatiu sau timp. adica veniturile fiscale ale statului. locul in care se constituie ca venit. resurse externe reprezentate de imprumuturile angajate in alte tari si eventual. provenienta veniturilor.

neconditionata – adica. f.5 Repercursiunea impozitelor. dar de regula. Este vorba aici de taxele administrative despre care am vorbit mai inainte si care sunt . ca regula generala. scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea publica. dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise.2 Elementele impozitului 5. cat si tehnic. lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara. prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre diferitele paturi ale populatiei.4 Clasificarea impozitelor 5.1 Continutul impozitelor si taxelor 5. atat din punct de vedere juridic si economic. impozitul este o contributie obligatorie . adica sunt conditionate. anume faptul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in viata socialeconomica. In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri: b. impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii sarcinii publice. impozitul nu are o destinatie speciala.e) dupa locul in care se constituie ca venit: • • resurse care se constituie la bugetul administratiei centrale de stat. d. Si taxele sunt instituite prin lege si au un caracter obligatoriu. c. contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica. Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie. Rezistenta la impozite si evaziunea fiscala 5. TEORIA GENERALA A IMPOZITELOR 5. In ultimii 50 de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se refera la realizarea altor venituri ale statului decat impozitele si taxele obisnuite. In cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii numai daca populatia solicita un serviciu si presupun o contraprestatie. neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. Putem exemplifica in acest sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport. Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. Prin fiscalitate se intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din veniturile cetatenilor. e. adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice. resurse ce se constituie la bugetele locale 5.3 Principiile impunerii 5.1 Continutul impozitelor si taxelor Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea impozitului si precizarea continutului sau. a.

instituirea de monopoluri. aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului. care poate fi: veniturile. 5. De regula. instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri. iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de repercursiunea impozitelor. In alte cazuri. cateva din modalitatile tehnice de tranformare a impozitului intr-un instrument al politicii economice si sociale: • • • • • adaptarea bazei de asezare (de calcul) a impozitelor. asieta (modul de asezare a impozitului).2 Elementele impozitului Tehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune precizarea unui anumit numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de impozite sau taxe): a. reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate incuraja anumite tipuri de activitati sau de a determina restrangerea altora. c. suma vanzarilor etc. obiectul impozabil. subiectul impozabil. g. h. e. Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate interveni in economie. termenul de plata. succint. Prezentam mai jos. ea se evalueaza conform unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala. sisteme de restituire fiscala. supradimensionarea impozitelor. Aceste taxe se percep in folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta este de a stabili marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestatiei. platitorul si suportatorul sunt aceeasi persoana (vezi impozitul pe avere). averea. La impozitele directe. unitatea de impunere. Ca regula absoluta. . sursa impozitului. c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii.percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu. De altfel. Evaluarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. b) Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. de regula. f. d. b. accize) suportatorul difera de platitor si. cota de impunere. la impozitele indirecte (TVA. suportatorul impozitului. a) Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica obligata la plata unui impozit catre stat. acesta din urma transmite presiunea fiscala.

stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil. proportionale (la profit) Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai mica sau mai mare decat cea aparenta. la avere avem m2 pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile etc. Asezarea unui impozit presupune: • • • constatarea si evaluarea materiei impozabile. f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei impozabile. fie in unitati naturale. aceste principii fundamentale ale impunerii sunt: • • • principii de echitate fiscala. datorita unui sistem de scutiri sau penalizari). perceperea/incasarea impozitului. Astfel. fie in unitate monetara pe unitatea de masura a materiei impozabile. progresive in transe (la salarii). In toate tarile se practica mai multe feluri de cote.d) Sursa impozitului este reprezentata de venit. principii de politica economica. Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi: • • • progresive. dar si de avere (sau din venitul procurat de avere) e) Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata fie in unitati valorice. principii de politica financiara. 5.3 Principiile impunerii Impunerea se realizeaza printr-un asamblu de operatii si masuri ce incearca sa asigure eficienta impozitelor si sa tina cont de respectarea unor principii de baza. Spre exemplu. fie exprimate procentual fata de valoarea materiei impozabile. . la venit unitatea de impunere este unitatea monetara (leul). g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii lunar. h) Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se aseaza. la venituri din chirii trimestrial etc).

doi contribuabili cu aceleasi resurse pot avea situatii personale diferite si ca atare. La asezarea impozitelor in toate tarile se porneste de la egalitatea matematica dar. . norme de venit la impozitul pe avere etc. la introducerea lui. ea se corecteaza prin prisma situatiei personale a platitorului. Egalitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale.Echitatea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de impozite. in functie de marimea averii si de venitul fiecarui contribuabil. din punct de vedere al randamentului. In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun a fi corelate: -egalitatea matematica. la stabilitatea si la elasticitatea acestuia. Egalitate matematica nu tine cont de situatia personala a contribuabilului si. -egalitatea personala. Stabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice. Randamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii: • • • • universalitatea impozitului – adica toti cei care au un venit trebuie sa plateasca. anestezia fiscala – presupune a asigura unui impozit. Un impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile conjuncturale care afecteaza materia impozabila. Randamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale colectata intr-un interval dat si cheltuielile facute de autoritatea publica in vederea colectarii acesteia. astfel. micsorarea posibilitatilor de evaziune fiscala. Pentru a asigura si egalitatea personala se pot introduce un sistem de deduceri din masa impozabila. ineluctabilitatea – adica neputinta sustragerii de la plata impozitelor si. Practica a pus insa in evidenta o contradictie intre egalitatea fiscala in fata legii si randamentul impozitelor. astfel. numai ca. Elasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia cotei de impunere. economia de cheltuieli – adica constituirea unui sistem institutional cat mai ieftin. In acest scop impunerea trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii si acesta inseamna ca impunerea trebuie sa se realizeze diferentiat. iar din punct de vedere al echitatii fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama de situatia personala a fiecaruia. ceea ce este echitabil are randament mic si. impozitele ar trebui sa produca maximum de venituri pentru stat. Astfel. ceea ce are randament ridicat nu este echitabil. Principiile de politica financiara se refera la randamentul impozitului. o anumita capacitate de suportabilitate. proportionalitatea platii impozitelor poate sa-l loveasca mai mult pe unul decat pe celalalt. cote progresive de impunere (mai ales in transa). de multe ori.

ci asupra vanzarii de bunuri sau prestarilor de servicii si lucrari. d. a) in functie de impactul asupra suportatorului regasim: • • impozite directe – se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe care il obtine. Ca atare. Astfel. la impozitele directe platitorul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana. suportatorul fiind consumatorul final. se mai numesc si impozite subiective. iar impozitele juste nu sunt productive". scopul introducerii impozitului. Principii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel incat sa asigure interventia statului in viata economica. in cele din urma. In teorie nu exista acest conflict. acest lucru se face nu doar pentru a produce venituri. obiectul impozabil. b) in functie de neutralitatea fata de contribuabil: • • impozite reale – se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile (imobile. frecventa perceperii. Ca regula generala. cat si pentru a asigura interventia statului in economie. fie in functie de averea sa. cu atat mai mare este randamentul acestuia. in sensul ca. Ele vizeaza cheltuirea veniturilor.4 Clasificarea impozitelor Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica. neutralitatea fata de contribuabil. fie ca se introduc noi impozite. impozitele indirecte – nu se stabilesc in mod direct pe platitor. cu cat mai bine este asezat un impozit si este repartizata sarcina fiscala pe membrii societatii. circula zicala: "impozitele productive nu sunt juste. i se mai adauga un altul intre randament si interventionism. in special. locul in care impozitul se face venit. Asemenea criterii de clasificare sunt: a. vechiului conflict dintre randamentul si echitatea impozitelor. impactul asupra suportatorului. c. In realitate insa. f. 5. impozite personale – sunt cele ce tin cont de situatia contribuabilului si sunt reprezentate. in functie de pozitia de pe care a fost apreciat. motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. pamant etc) facand abstractie de situatia personala a platitorului. b. c) dupa obiectul impozabil impozitele pot fi: . e.Exista in toate economiile un conflict deschis intre randamentul si echitatea impozitului. fie ca se redimensioneaza unele din impozitele existente. de impozitele pe venit. La impozitele indirecte suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul.

f) in functie de locul in care impozitul se face venit: • • • impozite federale. indiferent cat de perfectionata ar fi tehnica de colectare a acestora. impozite pe cheltuieli (pe consum). Rezistenta la impozite. impozite pe avere. El compara efortul pe care il face cu ceea ce beneficiaza de pe urma autoritatii publice si daca rezultatul este negativ. Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. Punctul de plecare in aparitia evaziunii fiscale este presiunea fiscala.5 Repercursiunea impozitelor. Ca regula. impozite cu caracter de ordine – adica cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit sector (spre exemplu. Impozitele pot fi eludate total sau partial in anumite circumstante. In literatura economica se face distinctia intre procedeele legale de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriu-zisa. atunci apare rezistenta la impozite. e) in functie de frecventa perceperii regasim: • • impozite permante (marea majoritate). impozite ale statelor. 5. Orice contribuabil cauta sa scape mai ales cand el considera ca statul exagereaza. impozite ale colectivitatilor locale. asupra imbogatitilor de razboi).• • • impozite pe venit. impozite incidentale (spre exemplu. d) dupa scopul introducerii impozitului: • • impozite cu caracter fiscal – adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se vizeaza randamentul lor. Acest lucru se poate realiza pe doua cai: . este un fenomen general in diferite proportii. taxa pe divort). Rezistenta la impozite si evaziunea fiscala Repercursiunea fiscala are loc ori de cate ori presiunea fiscala se transmite altei persoane. impozitele directe nu pot fi repercutate asupra altei persoane decat aceea a platitorului. Repercursiunea fiscala apare la impozitele indirecte unde platitorul si suportatorul nu sunt aceeasi persoana.

adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul. de multe ori. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea.• • evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri. impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane. ci si forma de impunere care poate asigura echitatea fiscala. proportiile sunt diferite si pe categorii sociale: evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la cei cu profesiuni liberale. Indiferent ca este pe venit sau pe avere. Amploarea fraudei variaza de la o tara la alta si chiar in interiorul aceleasi tari. 6. Anglia. Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla. acest tip de impozite are o incidenta directa. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri.1 Caracterizarea generala a impozitelor directe Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. netinandu-se seama de . IMPOZITELE DIRECTE 6. acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si. evaziunea ce are loc ca rezultat a unor lacune ale legii.1 Caracterizarea generala a impozitelor directe 6. pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil. Evaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o incalcare flagranta a legii (varietatea este infinita). de regula. sarcina suportata de platitor nu este echitabila. De asemenea. Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. pe pamant etc. ci de neglijenta formularii legii. SUA proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in celalte state dezvoltate. Ca regula generala.3 Impozitul pe avere 6. nu este provocata voit. exceptii si inlesniri).2 Impozitul pe venit 6. precum si in cadrul aceleasi tari pot apare dirente semnificative spre exemplu intre Nordul si Sudul Frantei sau a Italiei. Chiar intre tarile cu economie de piata dezvolatata evazionismul poate fi diferit: in tarile din Nordul Europei. Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca presupune instituirea unui sistem costisitor si a unui aparat numeros de supraveghere a colectarii impozitelor. ca atare. O caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca. Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.

situatie in care se foloseste impunerea globala dar.capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale. Cel mai bun exemplu de impozit personal este impozitul pe venitul global. In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 1 ianuarie 2000. se micsoreaza cheltuielile de colectare a impozitelor dar. Impozitarea globala conduce la impartirea egala a sarcinii fiscale asupra contribuabilor si la echitate fiscala prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale. Impozitele directe imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere. Impozitele personale se definesc prin aceea ca. exista si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza separat.1 Impozitul pe venitul persoanelor fizice In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport de tratamentul veniturilor: a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite. Prima modalitate este mai simpla si usor de realizat. Prezentam in continuare impozitul pe venitul global (pe cazul Romaniei). 6. nu se realizeaza echitatea fiscala. Astfel. 6. impozitul pe venit imbraca doua forme principale: • • impozitul pe venitul persoanelor fizice. .2. Mai poate exista si o modalitate de impunere mixta. Modul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor juridice si de aceea le vom analiza separat. la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc). impozitul pe venitul persoanelor juridice.2 Impozitul pe venit Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit. b) impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora.

din salarii si din cedarea folosintei bunurilor.6. De asemenea exista si venituri care nu se impoziteaza. cum sunt cele din dividende si dobanzi si altele. In afara acestor venituri ale persoanelor fizice care se globalizeaza exista si alte venituri. Venitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate din activitati independente. bunurile primite sub forma de sponsorizare. a caror impunere este finala si se impoziteaza separat.2 Impozitul pe venitul global Impozitul pe venitul global este suma datorata de contribuabil pentru toate veniturile sale realizate in anul fiscal. profesii liberale (medici. sumele incasate din asigurari cu titlu de compensatiei pentru pagubele suportate. din care enumeram selectiv: bursele. Venitul anual global impozabil se poate determina dupa formula: unde: V1 – venituri nete din activitati independente. veniturile din agricultura si silvicultura etc. deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse. V2 – venituri nete din salarii. avocati. obtinute din strainatate.2. V4 – venituri de aceeasi natura. Veniturile din activitati independente (V1) provin din trei surse principale: o o o activitati comerciale. din care se scad pierderile fiscale si deducerile personale. Dp – deduceri personale. marci. drepturi de proprietate intelectuala (brevete. asupra carora vom reveni. drepturi de autor etc). V3 – venituri nete din cedarea folosintei bunurilor. Pf – pierderi fiscale reportate. consultanti etc). Veniturile nete din activitati independente se determina astfel: V1 = Venituri brute incasate – Cheltuieli aferente deductibile (inclusiv echivalentul in lei al veniturilor in natura) .

arenzi. selectiv: • • • • amenzi si penalitati. altele decat cele de natura contractuala. valoarea bunurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile. de deplasare si detasare care depasesc un anumit nivel. de protocol. Venituri din cedarea folosintei bunurilor (V3) Veniturile din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor reprezinta in fapt. inchirieri de bunuri mobile sau imobile. etc. sa fie justificata cu documente. Exista insa si cheltuieli care nu sunt deductibile si dintre acestea prezentam cateva. din venitul brut din salarii se scad o serie de cheltuieli deductibile: V2 = Venituri obtinute in baza – Cheltuieli deductibile unui contract de munca (in bani sau natura) Aceste cheltuieli deductibile sunt: o o o o contributia la fondul de somaj (1%). cheltuieli profesionale (15% din deducerea personala de baza. Venitul net impozabil se obtine scazand din venitul brut (format din suma incasata de la chiriasi plus cheltuieli facute de chiriasi care ar fi in sarcina proprietarului) cheltuielile aferente deductibile in suma egala cu 30% din venitul brut: . sa fie cuprinsa in cheltuielile exercitiului financiar in cursul caruia au fost platite. subinchirieri.Pentru ca o cheltuiala sa fie considerata deductibila trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei conditii: • • • sa fie efectuata in interesul direct al activitatii. contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (7%). contributia pentru pensia suplimentara (5%). precum si sumele care reprezinta depasirea limitelor de perisabilitati stabilite conform legii. heltuieli de sponsorizare. o data cu aceasta si la acelasi loc de munca). Veniturile din salarii (V2) In vederea determinarii venitului net impozabil. donatiile.

calculandu-se dupa cum urmeaza: • • • • • • 0.20 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare membru de familie aflat in intretinere. Daca nu poate fi compensata.00 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I.35 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din primii doi copii aflati in intretinere.000 lei/luna.Incepand cu luna ianuarie 2000 aceasta a fost in suma de 800. Impozitul anual se determina prin aplicarea asupra venitului anual impozabil a urmatorului barem de impunere1: . Deducerea personala de baza reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului. se inregistreaza o pierdere fiscala.20 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere.50 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II. 0.6 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat in intretinere.Cheltuieli deductibile incasate in bani ce cad in sarcina (30% din venitul brut si/sau natura proprietarului dar recalculat) efectuate de chirias Pierderea fiscala (Pf) In cazul activitatilor independente si/sau la cedarea folosintei bunurilor. Deducererile personale suplimentare se acorda in functie de situatia proprie. daca veniturile brute sunt mai mici decat cheltuielile aferente deductibile. de persoanele aflate in intretinere si de alti factori. 0. Suma tuturor deducerilor personale nu poate depasi de 2.5 inmultit cu deducerea personala de baza. Deducerile personale (Dp) Deducerile personale care se acorda personalului imbraca doua forme: deduceri personale de baza si deduceri personale suplimentare. corespunde in fapt anului calendaristic. cu exceptia veniturilor din salarii. Aceasta se poate compensa cu rezultatele pozitive de la celelalte categorii de venit. 0.000 lei/luna1. 0. pierderea fiscala se poate reporta pentru anul urmator.V3 = Venituri brute + Cheltuieli . iar de la 1 iulie a fost modificata fiind actualizata la inflatie devenind astfel 926. Perioada impozabila si cotele de impunere Perioada impozabila este anul fiscal care. cuprinse in globalizare.Pierderea fiscala necompensata se poate reporta timp de cinci ani fiscali. 1.

785.146.061.000 4.000 545.000 1.785. . veniturile din dobanzi impozitate cu 1%. veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare impozitate cu 1%.000 Peste 5. alte venituri impozitate cu o cota de 10%.146. veniturile din jocuri de noroc impozitate cu 10% (sumele sub 3.001 – 5.680 + 34% pentru ceea ce depaseste 4. Decizia de impunere a organului fiscal stabileste: .061.diferentele de impozit anual ramase de achitat sau de restituit.000 sunt scutite de impozit). .000 1.000 977.785. .001 – 2.platile anticipate cu titlu de impozit.000 Determinarea si plata impozitului datorat In baza datelor din declaratia de venit global organul fiscal determina venitul anual impozabil dupa formula prezentata mai sus.640 + 28% pentru ceea ce depaseste 2.940 + 40% pentru ceea ce depaseste 5.000.impozitul datorat pentrul anul precedent.001 – 4.000 2.061.000 Impozit lunar-lei 18% 190.146.980 + 23% pentru ceea ce depaseste 1.603.603. beneficiarul venitului nu are nici un fel de obligatie privind declararea acestuia. Impozitul in aceste cazuri se retine la sursa de catre platitorul acestui fel de venit in momentul calcularii sale si se vireaza pana la termenul stabilit. Venituri a caror impunere este finala In aceasta categorie se cuprind veniturile care nu se globalizeaza si sunt impozitate separat.534. Astfel. • • • • • • Veniturile a caror impunere este finala sunt reprezentate de: veniturile din dividende impozitate cu 5%.603.Transe de venit lunar impozabil-lei Pana la 1.

In acest ultim caz. -pentru baruri si cluburi de noapte se plateste o cota aditionala de 25%. fie din alte venituri ale contribuabilului. fie potrivit unor documente ce atesta dobandirea averii. b. adica toate organizatiile cu scop lucrativ. din cauza ca determina scaderea materiei impozabile. in general. Daca exista si cheltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri. . impozitul pe dividende. Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale. etc) si activul net. a) Impozitele asupra averii propriu-zise au ca obiect. impozit asupra circulatiei averii. Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme: • • • impozitul pe profit. impozit aspra cresterii averii. spunem ca acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar.3 Impozitul pe avere Impozitul pe avere imbraca trei fome principale: a. impozitul pe venituri din vanzarea activelor. 6. adica a averii respective. ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. impozit aspra averii propriu-zise. c. larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor. Acest tip de impozite se plateste fie din profitul adus de avere. proprietatile imobiliare (terenurile. fie in baza unei expertize. O problema esentiala o constituie evaluarea averii. Aceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului. In sens. cladirile. -pentru profitul Bancii Nationale cota este de 80%.2. fie conform unor norme fixate de autoritatea publica. Dintre acestea.3 Impozitul pe venitul persoanelor juridice(impozitul pe profit) Platitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip.6. companiile nationale si regiile autonome. Cota de impunere in Romania este de 25% insa exista si cateva exceptii: -pentru profitul obtinut din activitati de export cota de impunere este de5%. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare astfel determinate.

3 Taxele vamale 7. o prima deosebire reiese din aceea ca. 73 din 27 august 1999 7. c) Impozitul asupra cresterii averii are ca obiect plus-valuta imobiliara. incidenta (sarcina fiscala) este indirecta. IMPOZITELE INDIRECTE 7. O a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si repercursiunea lor. . castigul de capital si averea dobandita in conditii cu totul speciale (spre exemplu imbogatitii de razboi).4 Monopolurile fiscale 7. Din punct de vedere juridic-administrativ se distinge o alta diferenta importanta intre cele doua categorii de impozite. nr.1 Caracterizarea generala a impozitelor indirecte 7. daca in cazul impozitelor directe obiectul acestora il reprezinta existenta venitului/averii. [1] Impunerea globala in Romania este reglementata prin Ordonanata privind Impozitul pe Venit. acest lucru fiind prevazut prin lege. in cazul celor indirecte obiectul impunerii il constituie cheltuirea/consumul venitului/averii. cat si juridicadministrativ. intre cele cele doua mari categorii de impozite: directe si indirecte. Pentru a pune in evidenta continutul si necesitatea impozitarii indirecte se impune compararea diferentelor ce exista. Aceste impozite sunt reprezentate de: -impozite pe vanzarea averii (baza de impunere o reprezinta valoarea vanzarii). adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul si nu pot fi repercutate (de regula) asupra altor persoane. -impozite pe succesiuni.1 Caracterizarea generala a impozitelor indirecte Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). atat din punct de vedere stiintific.5 Taxele de inregistrare si de timbru 7. adica a modului in care impozitele afecteaza pe cineva si ceva.b) Impozitul asupra circulatiei averii se plateste ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana la alta.2 Taxele de consumatie 7. Impozitele directe au o incidenta directa. Din punct de vedere stiintific. -impozite pe donatii. In cazul impozitelor indirecte.

o cumparare.1 Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA). orice platitor are o pozitie deschisa la fisc. Acest lucru nu se regaseste insa si la impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte contribuabilul. 7.Astfel. taxele de inregistrare si de timbru. monopolurile fiscale. nu presupun o contraprestatie si sunt fara o destinatie speciala. adaugata de fiecare agent economic care participa . Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscala si faptul ca asigura statului venituri relativ stabile. un venit. ca urmare a proportionalitatii cotei de impunere. Taxele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca taxa generala pe consum – taxa pe valoarea adaugata -. prezinta un randament destul de scazut. iritabila pentru contribuabili si. De asemenea.2. 7. un consum. Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului. Impozitarea directa are marele dezavantaj al perceperii lente. impozitarea directa este vizibila si. taxele vamale.2 Taxele de consumatie Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta taxele de consumatie. Marele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inechitatea fiscala. iar. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului si in acelasi timp este si mai putin costisitoare decat impozitarea directa. Principalele categorii de impozite indirecte sunt: • • • • taxele de consumatie. Taxa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaza asupra cresterii de valoare. din cauza faptului ca nu tine seama de situatia personala a platitorului. o avere ci o circulatie. pe de alta parte. la mari intervale de timp a impozitului. deoarece se impun nu un profit. nu independent de acestea. in fond acestea sunt impozite in sensul ca sunt obligatorii. in cazul impozitarii directe a venitului sau averii exista asa numitul rol nominativ (o pozitie. pe de o parte. o vanzare. mai ales. un fisier in memoria calculatorului). Poarta denumirea de taxe dintr-o simpla obisnuinta. fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzarea anumitor bunuri – accizele.

Astfel. TVA are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca. iar la importuri exista taxa de compensare. TVA ca de altfel toate impozitele indirecte "copiaza" mersul economiei. In ceea ce priveste comertul exterior. TVA perceput la import are rolul de a compensa pierderile la export care apar datorita detaxarii. Materia impozabila este suma globala a vanzarii. Suportatorul este consumatorul final. Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic infiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectata. Se observa usor ca agentul economic nu este afectat de TVA. TVA de plata. prin acest TVA la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru firmele nationale in raport cu cele straine. a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare. acesta doar il plateste. Pentru exporturile facute statul restituie firmei TVA deductibila (platita in amonte). daca afacerile se dezvolta si TVA colectata. Scazand din TVA colectata TVA deductibila rezulta ceea ce are de platit agentul economic statului (TVA de plata). insa ca orice impozit indirect este inechitabil. In activitatile de export datorita detaxarii marfurile acestea devin mai competitive prin pret. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea . Daca vanzarile stagneaza si cuantumul TVA va fi mai mic si in consecinta si incasarile statului. TVA deductibila. executa lucrari sau presteaza servicii. Mecanismul prin care se determina TVA datorata bugetului statului il prezentam in continuare succint. atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de la stat acesta suma. Daca marfurile s-ar livra la intern incasarile statului ar creste. Daca aceasta diferenta este negativa. Cel care il suporta efectiv este consumatorul final. la receptionarea lucrarilor care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. respectiv TVA de plata vor fi mai mari. In contul TVA colectata se inregistreaza TVA incasata la vanzarea produsului sau lucrarii. pentru ca daca nu ar exista TVA de import marfurile externe ar fi mai competitive prin pret decat cele nationale. nu se plateste TVA pentru exporturi. Aceasta TVA deductibila exprima un drept (o creanta) al platitorului fata de stat.la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitori de TVA sunt toti agentii economici care vand produse. In contul TVA deductibila se inregistreaza TVA platita la cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale. TVA de recuperat. adica TVA colectata este mai mica decat TVA deductibila. De asemenea.

TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate). Spre exemplu. tutunul. berea.2 Accizele Distinct de TVA in toate statele exista taxe speciale de consumatie care "lovesc" numai anumite produse. in principal. Ca si in cazul TVA. In prezent. cel care cumpara produsul respectiv. Accizele sunt aceste taxe speciale de consumatie si se aseaza. cidru. si anume formarea de resurse la dispozitia statului. dauneaza sanatatii. uleiurile minerale Scopul accizelor este unul fiscal. prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii fiscale pentru controlarea consumurilor. suportatorul este insa. Actualmente cota unica de TVA in Romania este de 19%. Astfel. desigur. Prezentam selectiv. In tara noastra TVA a fost introdus in urma ca catava ani. Germania: tutunul. 7. armele de vanatoare si de uz individual. uleiurile minerale. in tara noastra se platesc accize pentru urmatoarele grupe de produse: • • • • alcoolul etilic alimentar. pentru cresterea resurselor statului. de bunurile care dauneaza sanatatii si de produsele considerate de lux. de regula. derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice. din urmatoarele considerente: • • • necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor. . Marea Britanie: spirtul. pe vanzarea acestor grupe aparte de produse. produsele din tutun. adica consumatorul final. bijuterii (cu exceptia verighetelor). ape minerale. in sensul descurajarii acelora care. autoturisme.veniturilor si nici nu se preteaza la un minim neimpozabil. ceaiul. aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt reprezentate. berea. producatorii sau vanzatorii acestuia. articole din cristal.2. cafeaua. alte produse si grupe de produse: cafea. Platitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare. parfumuri. cateva produse accizate in alte tari: • • • Franta: vinul. produsele petroliere (exceptie face pacura). apele minerale. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor. spre exemplu. din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene. blanuri naturale.

Cota de impunere.Acciza se calculeaza de regula in doua moduri. taxe vamale de export. dupa modul de fixare. este prevazuta prin lege. d. fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentari. prohibitii etc). a)In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim: • • • taxe vamale de import. Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale. Pe cale directa statul poate interveni. cota de impunere poate fi: • • fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica (de exemplu pe litru. sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii importatoare. 7. Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. dupa modul de percepere al taxei. in cazul tuturor impozitelor indirecte. taxe vamale de tranzit. ca de altfel. b. in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. pe gradul de concentratie.3 Taxele vamale Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii: a. ca mod de asezare si fiecare avand efecte diferite. dupa scopul instituirii taxelor vamale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. fie prin reglementarea schimburilor. Aceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect. pentru a elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor. deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice in perioadele urmatoare. c. Interventia directa ridica probleme destul de delicate. fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual. adica nivelul taxei vamale. adica prin impozitarea schimburilor internationale. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar. in functie de sensul fluxurilor comerciale. Aceasta taxa vamala se adauga la pretul de cumparare. Astfel. pe cifra octanica etc). .

taxe vamale autonom-conventionale. dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului. deoarece nu afecteaza nici productia. Taxele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica asupra bazei de impozitare (valoarea in vama). dar fiind utilizat teritoriul national. ca urmare a modificarilor frecvente a preturilor pietele mondiale. ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului vamal al unei alte tari. obtinand diverse beneficii de pe urma acestui lucru. Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal. Utilizarea lor are avantajul simplitatii. taxe vamale asimilate. . Taxele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea exporturilor. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca suma fixa pe unitatea de masura a utilitatii importate. Ratiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri si le pot obtine in principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu in tarile care exporta masiv bogatii naturale: minereuri. Se mai numesc si taxe vamale preferentiale. taxe vamale specifice. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai intalnite. b)Dupa modul de fixare taxele vamale pot fi: • • • • taxe vamale autonome. Taxele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind "clauza natiunii celei mai favorizate". statul impune taxa. c)Dupa modul de percepere al taxei intalnim: • • • taxe vamale ad valorem. d)Dupa scopul instituirii taxelor vamale regasim: • taxe vamale cu scop fiscal.Taxele de export se intalnesc rar. cafea. Un alt scop al acestor taxe vamale ar fi acela al descurajarii exporturilor de materii prime neprelucrate. taxe vamale mixte. nici consumul. taxe vamale conventionale. cacao etc). Sunt practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor. Taxele vamale asimilate sunt temporare.

acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de vanzare si care se include in acesta. factura. Asupra acestei valori in vama se aplica taxa vamala. documentele de transport international. Vamuirea se face de obicei la punctele vamale de frontiera. certificatul care atesta originea marfurilor si alte documente.pretul de dumping). taxe de retorsiune – se aplica atunci cand un un stat partener in relatii comerciale isi ridica taxele vamale. taxe compensatorii – se aplica la produsele importate care beneficiaza in tara de origine de subventii ilegale. Asezare taxelor vamale porneste de la declaratia vamala de import. 7. taxe vamale cu scop preferential. cheltuielile de asigurare si alte cheltuieli efectuate pentru transportul marfii pana la vama. Baza o reprezinta factura deoarece pornind de la aceasta se calculeaza valoarea in vama. Fiecare declaratie de import este insotita de licenta care atesta legalitatea tranzactiei. Tariful vamal stabileste modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs in parte. Valoarea in vama cuprinde pretul extern transformat in moneda nationala la cursul oficial al zilei. . la care se adauga cheltuielile de transport. Practic. Ansamblul taxelor vamale ale unei tari se constituie in tariful vamal. Taxele vamale de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme: • • • taxe anti-dumping (=pret mondial . taxe de sanctiune. se numeste monopol fiscal. Dupa achitarea acesteia se primeste in scris "liberul de vama" si operatia de vamuire s-a incheiat. fara a se fi cazut de comun acord asupra acestui lucru sau fara o consultare reciproca prealabila.4 Monopolurile fiscale Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa. Practic este reprezentat de o lista vamala care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comertului international si contine precizari precise privind modul de percepere al taxelor vamale. Taxele vamale preferentiale sunt determinate de negocierile intre guverne si constau intro reducere reciproca a taxelor vamale. in regim de exclusivitate.• • • taxe vamale cu scop protectionist. Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. anumite produse. dar se poate face si la vamile de interior cu respectarea anumitor conditii privind garantarea efectuarii platii taxelor.

muzical. In prezent exista o multitudine de astfel de taxe si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos. Taxele notariale reprezinta o taxa datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari. cinematografic.3 Elaborarea bugetului de stat 8. In conditiile tot mai complexe ale vietii economico-sociale de astazi. doar o lista a cheltuielilor si a veniturilor publice. folcloric si al artelor plastice.7. doctrina financiara a completat imaginea despre buget si a legat existenta acestuia de mersul si starea intregii economii nationale. Astfel. Principala motivatie pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca. fara specificare vreunei legaturi cu starea si perspectivele economiei nationale.1 Continutul conceptului de buget 8.4 Executia bugetului 8. 8. se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.2 Principiile bugetare 8. Pe langa taxele de inregistrare mai exista si sase tipuri de taxe de timbru: timbrul literar. Acest program este supus apoi discutiei si aprobarii puterii legislative. . care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc.5 Taxele de inregistrare si de timbru Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. SISTEMUL BUGETAR 8. tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism etc. teatral. ca act legislativ. ca de exemplu: • • tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru. In conditiile finantelor clasice. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife. in toate tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite: • bugetul economiei nationale. bugetul public era considerat. prin structurarea si dimensionare veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice.1 Continutul conceptului de buget In domeniul financiar autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice.

si anume: bugetul de stat. politica si sociala a guvernului. bugetul trezoreriei statului si bugetele altor instituitii publice cu caracter autonom. Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale. Bugetul public se supune in mod obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. Astfel. Ca regula generala. Principiile bugetare sunt urmatoarele: . in conditiile asigurarii echilibrului financiar"1. orientativ si nu este executoriu. bugetele fondurilor speciale. O problema esentiala in cadrul procesului bugetar o reprezinta repartizarea veniturilor si cheltuielilor intre diferitele nivele ale sistemului bugetar. iar impozitul pe avere se face venit la bugetele locale. In statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari: bugetul federatiei. intr-un stat unitar (spre exemplu. Aceasta este o strucurare simplificata a sistemului bugetar care insa. Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. in consecinta nu se supune aprobarii legislativului. In tara noastra. Impozitele pe venituri se repartizeaza intre organele administratiei centrale si locale. indiferent daca aceste sunt publice sau private. in Romania. este posibila incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice. De regula. aceste principii bugetare sunt precizate in legea finantelor publice. insa cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Scopul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului public. Bugetul economiei nationale serveste ca baza pentru argumentatia financiar-economica.• bugetul de stat (bugetul propriu-zis ale autoritatii publice). bugetele statelor membre. bugetul asigurarilor sociale de stat. pe langa bugetele autoritatii publice si totalitatea bugetelor private (ale agentilor economici). Dupa aprobarea de catre Parlament. in functie de sarcinile ce revin fiecarui nivel organizatoric al statului. bugetele locale. toate impozitele indirecte sunt venituri ale administratiei centrale de stat. Acest buget cuprinde in fapt. asa cum precizeaza legea finantelor publice. este un buget informativ. 8. bugetul de stat devine lege si astfel. Aceasta repartizare se face in raport cu atributiile ce revin la fiecare nivel in realizarea actiunilor publice.2 Principiile bugetare Principiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar. este reprezentat de un sistem unitar de bugete: "resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete. ale provinciilor sau ale landurilor si bugetele locale. Romania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere: bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. mentionata mai inainte. Bugetul economiei nationale este un plan/program ce se intocmeste anual si cuprinde totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o economie nationala.

contribuind la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta. In prezent. 3.1. fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor.Principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor.Principiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat. o crestere a bazei generatoare de venituri publice. 5.Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit o odata incasat se administreaza global. organul legislativ sa poata aprecia si aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor. principiul universalitatii bugetului. 4. s-a incetatenit tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. se poate admite un anumit deficit bugetar la nivel anual. principiul neafectarii veniturilor bugetare. adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la realitatea economico-sociala.Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul. 6. cu caracter informativ si. 4. pe de alta parte. 2.Principiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturile si cheltuielile unui nivel al autoritatii publice trebuie sa fie cuprinse in proiectul de buget pe total venituri si cheltuieli (pe doua pozitii distincte) astfel incat. nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat. In . bugetul se intocmeste pentru un an. principiul specializarii. 3.Principiul echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor statului sa se realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. principiul echilibrului bugetar. atat cheltuielile cat si veniturile. Potrivit conceptiei clasice asupra finantelor publice asigurarea echilibrului financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici financiare a autoritatii publice. 7. bugetul multianual. principiul publicitatii bugetului. adica cheltuielile pe destinatii si veniturile pe tipuri de impozite si taxe. 2. in cuvinte mai putine. ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. 1. in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval mai mic sau mai mare de timp. 6. in viitor. De regula. In ultimii douazeci de ani insa. Pe de o parte. aceasta inseamna. Astfel. 8. 7. principiul unitatii bugetului. prin vot Parlamentul acorda o autorizatie executivului nu in mod global. In functie de cum au fost cheltuiti banii. 5. un astfel de deficit ar putea avea chiar efecte pozitive. ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate. pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat. principiul realitatii bugetare.Principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei nationale. principiul anualitatii bugetului.

4 Executia bugetului In ceea ce priveste veniturile intreaga executie bugetara se realizeaza de catre Ministerul Finantelor si de catre administratiile financiare. In final. deoarece numai guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. 8. impreuna cu raportul comisiilor. Elaborarea proiectului de buget incepe inca de la jumatatea anului precedent. 8. pentru ca de atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc deja executia bugetului din penultimul an. dar si autorizeaza guvernul sa inceapa executia bugetului.vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor. Ordonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii. Proiectul de buget guvernamental. Pentru a asigura executia partii de cheltuieli s-a organizat sistemul ordonatorilor de credite. La nivel central exista ordonatori principali. care aproba cheltuielile si veniturile statului. In cadrul puterii executive. Elaborarea proiectului de buget se face concomitent pentru toate verigile organizatorice ale statului. Ordonatorii principali sunt ministrii pentru toate cheltuielile care cad in sarcina ministerelor lor si in limita creditelor aprobate. ca regula generala.3 Elaborarea bugetului de stat Bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de catre puterea executiva. inspectorii generali la invatamantul preuniversitar etc. Ordonatorul este o persoana care are dreptul de a repartiza creditele bugetare. ordonatori secundari si ordonatori tertiari. proiectul se supune discutiei si aprobarii in plenul Parlamentului.Principiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de Parlament sa fie publicat in presa (la noi in tara in Monitorul Oficial si in presa centrala) pentru ca astfel contribuabilii sa cunoasca suma globala si structura veniturilor si cheltuielilor statului. Prin votarea proiectului de buget rezulta legea bugetului. proiectul de buget se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor. inainte de a fi dezbatut in Parlament. . Parlamentul aproba proiectul de buget pe fiecare tip de sursa si destinatie de cheltuieli. Dupa dezbaterile din comisii. 8. se supune analizei comisiilor de specialitate ale Parlamentului care au dreptul de a propune modificari si intocmesc un raport. Ordonatorii secundari sunt secretarii de stat sau directorii generali din ministere si sarcina acestora este repartizarea creditelor bugetare pe executantii directi.

Trebuie sa aiba temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract . [1] Legea Finantelor Publice nr. Presse Universitaires de France . administrativ (realizat de catre Guvern prin organisme specializate ale Ministerului Finatelor) si jurisdictional (exercitat de Curtea de Conturi. Cluj-Napoca. Pop Florin. 72 din 12 iulie 1996 Bibliografie • Giurgiu Aurel-Ioan Finantele Publice.F. are si rolul de a mobiliza si pastra disponibilitatile banesti ale tuturor ordonatorilor de credite. Aceasta operatie se realizeaza fie prin intermediul sistemului bancar. Ordonatorii raspund de executia bugetului de stat in domeniul lor. precum si stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita. Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii de plata ce trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv.D. trimiterea unei comenzi etc. fie prin ambele. . C. Executia de casa a bugetului inseamna incasarea propriu-zisa a veniturilor si efectuarea platilor in si din contul bugetului de stat. inseamna asumarea obligatiei de a efectua o plata in viitor pentru marfurile sau serviciile cumparate de institutiile publice.I. precum si a veniturilor agentilor economici care doresc sa-si pastreze diponibilitatile aici. 2000 • Duverger Maurice – Finances publiques. Angajarea cheltuielilor inseamna asumarea unei obligatii viitoare de plata in concordanta cu indeplinirea sarcinii ce-i revine ordonatorului. Executia cheltuielilor presupune urmatoarele tipuri de operatiuni: angajarea cheltuielilor. Concret. Presa Universitara Clujeana.. Lazar Dan.C. numita de Parlament) . Lichidarea presupune constatarea faptica si pe baza unor documente a realizarii operatiilor angajate in prealabil. acceptarea unei oferte. ordonantarea si plata. Deosebit de important este controlul bugetar care se realizeaza la trei nivele: politic (exercitat de Parlament). Trezoreria Publica este ca un fel de "banca a Finantelor Publice" si prin ea se realizeaza executia de casa a bugetului dar.Pentru bugetele locale exista doar ordonatori primari si tertiari.Note de Curs. lichidarea. fie prin Trezoreria Publica.Elemente de finante publice.2000 • Inceu Adrian.

1994 • *** Legi si alte acte normative in domeniul financiar . Ed. Mondo. Sedona.D. E. Bucuresti. Craiova. 1996 • Vacarel Iulian – Finante Publice. Ed.P.1994 • Talpos Ioan – Finantele Romaniei. Timisoara..• Matei Gheorghe – Finante generale.