Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp.

127-138

Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene*
Iulian Viorel BRAŞOVEANU Academia de Studii Economice, Bucureşti iulian.brasoveanu@fin.ase.ro Laura OBREJA Academia de Studii Economice, Bucureşti laura_obreja@yahoo.com Rezumat. Articolul îşi propune să surprindă efectele actualei crize economice şi financiare asupra variabilelor fiscale, în cadrul statelor membre ale UE-27, pornind de la evoluţiile macroeconomice înregistrate până în 2010 şi, respectiv, cele previzionate pentru 2011. Pornind de la recesiunea economică, de la creşterea şomajului şi de la o relativă stabilitate a preţurilor pe ansamblu UE, adică evoluţiile macroeconomice ce caracterizează actuala criză, sunt analizate efectele generate de aceste evoluţii asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional consolidat asupra deficitului convenţional al acestuia, ponderii în PIB a datoriei publice, acestea fiind variabilele macroeconomice ce compun pentagonul macrostabilizării economice. Cuvinte-cheie: recesiune economică; şomaj; inflaţie; deficit bugetar; datorie publică. Cod JEL: E6. Coduri REL: 8B, 8E, 8F, 8G, 8K.

Ideile acestui articol au fost prezentate la Simpozionul „Criza globală şi reconstrucţia ştiinţei economice?”, 5-6 noiembrie 2010, Facultatea de Economie, Academia de Studii Economice, Bucureşti.

*

referitoare la finanţele publice. Variabila fiscală care a resimţit cel mai puternic aceste dezechilibre macroeconomice a fost cea a veniturilor publice totale consolidate. stabilitatea preţurilor. finanţe publice sustenabile. pe fondul reducerii generale a consumului privat. nesigură. Rezultatul l-a reprezentat creşterea deficitelor bugetelor publice naţionale consolidate. care au generat un monopol pe acest sector al FMI. Cheltuielile publice totale consolidate nu au putut fi ajustate conform acestor scăderi de venituri. un deficit de cont curent cât mai mic în raport cu PIB-ul sau chiar realizarea unui excedent de cont curent. În ceea ce ne priveşte. ƒ deficitele bugetare şi datoria publică sunt apoi instrumente pe care statul le utilizează pentru a veni în sprijinul obiectivelor prioritare (a se vedea modelul Germaniei şi al Franţei). Introducere Actuala criză s-a caracterizat printr-o perioadă iniţială de recesiune economică ce a pus presiune pe creşterea şomajului. mai putem aminti o relativă stabilitate a preţurilor pe ansamblu UE şi reducerea deficitelor de cont curent. . Respectarea criteriilor nominale de la Maastricht. obiectivele de politică economică. Laura Obreja Braşoveanu 1. ci mediu şi lung.128 Iulian Viorel Braşoveanu. România stă cel mai prost la acest capitol. Atingerea simultană a acestor obiective este greu de realizat. Este şi cazul politicilor aplicate de România în 2010. reducerea ratei şomajului. de încercare de a asigura echilibre macroeconomice tocmai pe partea de finanţe publice. implicit a importurilor. obiectivele de politică economică trebuie îndreptate spre: ƒ reluarea creşterii economice şi protecţia populaţiei. Din păcate. În contextul actualei crize economice. Deciziile de politică economică implică selectarea acelor obiective considerate prioritare pentru un anumit moment. care a suferit un recul puternic. Ţinerea sub control a inflaţiei este un element de stabilitate. nu mai este un obiectiv pe termen scurt. ci exact contrariul. nu generează însă nici creştere economică. considerăm că politicile fiscale aplicate de ţara noastră în 2010 sunt subordonate lipsei finanţărilor necesare şi a accesului la acestea. Pe lângă aceste tendinţe generale înregistrate în rândul statelor membre UE. care au generat la rândul lor creşteri semnificative ale datoriilor publice ale ţărilor membre UE. urmăresc obţinerea creşterii economice. Într-un context economic general. nici reducerea şomajului. chiar şi de către statele dezvoltate economic. înregistrând cel mai mare nivel al ratei inflaţiei în rândul statelor UE-27. Soluţia de tip FMI. grupate sub denumirea de pentagonul macrostabilizării economice. ce susţine puterea de cumpărare a populaţiei în această perioadă dificilă. Există câteva state printre cele membre ale UE care au chiar o modificare negativă a preţurilor de consum. sacrificând celelalte obiective în favoarea celor alese.

0 LV AT -3.6 -8.7 CZ -4.9 UK -5. iar asta în condiţiile în care se merge pe un scenariu de scădere economică de numai 1. În cadrul acestui articol ne propunem analiza efectelor actualei crize economice şi financiare asupra variabilelor fiscale.0 -8.1 HU MT -2. cu excepţia Poloniei.9 LT ES -3. conform datelor FMI. cele previzionate pentru 2011. dar totuşi ţara noastră a fost printre ultimele şapte state din UE pe baza acestei scăderi. Tabelul 1 Modificarea relativă a PIB-ului real în anul 2009 Ţara Δ% PIB real Ţara Δ% PIB real Ţara PL 1. au încheiat anul cu o creştere economică negativă. toate statele membre UE-27.6 DE -4.0 Sursa: Comisia Europeană.8 SK -4. 2.p.7 IT -5. iar convergenţa reală a veniturilor din Romania cu cele din zona euro este deja un basm pentru copii. .7 SI BE -2. România este departe.1 Zona euro -4.1 -7.1 Fostele ţări sovietice Estonia.2 IE FR -2.) faţă de anul 2009 (practic o reducere nesemnificativă a deficitului în 2010 faţă de 2009).7 FI PT -2.Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 129 Considerăm că eforturile considerabile ale unei mari părţi a populaţiei. Reluarea creşterii economice şi protecţia populaţiei Pentru 2009. fiind depăşită de Bulgaria începând cu 2010. cel mai probabilă. în cadrul statelor membre ale UE-27.6 DK -4.9% (ceea ce este puţin probabil de realizat).1 -6. Δ% PIB real -5. respectiv. nu-şi găsesc nicio justificare în reducerea. pornind de la evoluţiile macroeconomice înregistrate până în 2010 şi. Lituania şi Letonia au înregistrat cele mai mari scăderi economice. Nu este deloc de neglijat faptul că ţara noastră este ultima din UE-27 în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor.7 BG -4. la paritatea puterii de cumpărare. Faţă de nivelul sever înregistrat de aceste state. implicate de politica dură de austeritate a autorităţilor de la Bucureşti. a deficitului bugetului public naţional consolidat cu un punct procentual (p.7 -18. ceea ce înseamnă că această ţintă de deficit este ameninţată serios de o posibilă scădere economică mai pronunţată.1 RO EL -2.7 NL -3.7 -7.3 UE-27 -4.9 -14.8 EE LU -3.9 SE CY -1.1 -13. raportându-ne la anul anterior. Aceste măsuri dure şi inadecvate de austeritate fac din ce în ce mai îndepărtat momentul în care ţara noastră se va integra în zona euro.

5 Sursa: prelucrările autorilor.3 Zona euro -3. atunci avem următoarele valori înregistrate în statele membre UE-27: Tabelul 2 Modificarea relativă a PIB-ului real în perioada 2009 faţă de 2007 Ţara 2009-2007 Ţara 2009-2007 Ţara 2009-2007 LV -21.9 EE -16.1 HU -5.5%.6 AT -1.8 EL 0.8 IE -10.9 SK 0.0 UE 27 -3. Turcia -4.130 Iulian Viorel Braşoveanu.2%. pentru UE-27 se preconizează o redresare şi mai consistentă.9%.6 NL -2. începută ca una financiară.2 RO -2.9 DK -5. PIB-ul urmând să crească. Japonia -5.6%.8 0.0 SE -4.8 FR -1. a devenit şi una economică şi este caracterizată de scăderea PIB-ului pentru majoritatea statelor lumii: Norvegia -1.8 CZ -2. economia UE va ieşi din perioada de scădere economică.3 MT -0.9 PT -2. Dacă privim însă efectele cumulate în 2008 şi 2009 ale crizei asupra modificării relative reale a PIB.6 CY 3.3 Sursa: prelucrările autorilor.7 2.3 FI -6. iar Croaţia -5. Modificarea relativă a PIB-ului real în 2010 .9 1 1 0 E E E U 27 B G IT R O E uz o P T A T C Z M T H U F R LU E L LT E S P L N L LV IE S I D E B E C Y U K S K S E D K F I -1 -2 -3 -3 -4 -3.2 IT -5. 4 3 2. Pentru 2011.8%. cu 1.7%. SUA -2.4 PL 6. Figura 1.5%.4%. în ansamblul său (valoare medie UE-27).0 BE -1.4 BG -0.8 UK -4.8 LU -3. Conform previziunilor din 2010 ale Comisiei Europene (date Eurostat).8 LT -15.7 ES -2. Laura Obreja Braşoveanu Alte evoluţii internaţionale confirmă faptul că această criză.7 2 0.3 SI -4. Elveţia -1.8 DE -3. iar pentru zona euro cu 1. potrivit previziunilor.

7 5. ţările pentru care se previzionează şi în 2010 o scădere economică sunt Letonia (-3.5 2. acestă valoare previzionată fiind însă determinată fără a ţine cont de ultimele decizii de scăderi salariale şi de creşteri de fiscalitate.9 ES IT 1. în toate statele membre ale UE-27 rata şomajului a crescut în anul 2009 faţă de cea înregistrată în 2008.9 8. Obreja (2009).5%).7 7.8%. ceea în opinia noastră arată „eficienţa” acestor măsuri. La nivelul UE.1 UK 2 LV BG 1. Tabelul 3 Creşterea ratei şomajului în 2009 faţă de 2008 Ţara Modificare Ţara Modificare Ţara DE 0.3 9.6 CY 1. Modificare 2.5 HU LU 0.Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 131 Pentru UE-27 media previzionată a acestui indicator este de 1%. reformelor din trecut şi menţinerii locurilor de muncă în unele state membre). Lituania.8 DK MT 1 FI 1. Grecia (-3%). Bulgaria.9 EE RO 1.6 6. În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă. Spania.1 Zona euro 1.1 Sursa: Braşoveanu.2 2. şomajul fiind un efect negativ asociat acestei crize economice şi financiare.9 LT PL 1. cu toate că piaţa comunitară s-a dovedit mai rezistentă în perioada crizei decât era de aşteptat (în mare parte datorită măsurilor de politică pe termen scurt.7 SK BE 0.6 .1 PT 1.3 2.5 FR 1. Ceea ce este interesant este ca România era dată cu o creştere de 0. Ultimele prognoze de la FMI dau pentru ţara noastră o valoare estimată de -2%.2 SE 2. Cipru.7 CZ NL 0. iar pentru zona euro de 0.9 EL 1.8 IE AT 1 EU-27 1.9%.2 SI 1.

132 Iulian Viorel Braşoveanu.9 6. 14 valori ale acesteia sunt negative.7 Zona euro (16 ţări) 10.2 0 -0.3 Luxembourg 6.2 10.8 14.3 -0.8 7.7 -0.1 0.8 Cipru 6.4 0 -1.4 Sursa: Comisia Europeană.5 9.3 0. pentru această ţară datele Eurostat anticipând o .8 Franţa 10.2 Suedia 9.8 13.3 -0.4 0.2 -0.3 0.2 8.8 Estonia 15.4 Polonia 9.5 Germania 7.5 7.9 Slovenia 7 7.8 13.1 13.4 0.1 0.4 Grecia 11.8 9 Bulgaria 7.3 Finlanda 9.8 7.1 5.1 0. Dacă se consideră modificarea aşteptată a ratei şomajului în 2011/2010.7 19.3 Republica Cehă 8.8 8.7 7 Letonia 20.2 9.3 8 Danemarca 6.6 18.4 1.4 0.8 9.1 -0.3 Slovacia 14. în 2010 şi 2011 se anticipează următoarele valori pentru rata şomajului: Tabelul 4 Rata şomajului în 2010 şi previziuni pentru 2011 Ţara 2010 2011 Uniunea Europeană (27 ţări) 9.8 -0.8 Marea Britanie 7.3 -0.9 9.3 10.1 Malta 7.7 16.9 România 8. Laura Obreja Braşoveanu Potrivit estimărilor.3 7.6 -0.4 Ungaria 10.2 Austria 5.2 Olanda 4.8 -0.9 5. 3 sunt nule şi restul de 10 sunt pozitive.2 -0.1 6. odată cu consolidarea redresării economice. Grecia este excepţia acestor trenduri.1 0 0.6 0. Modificare -0.1 Italia 8.8 10.6 Irlanda 13.9 7.2 Spania 19.3 -0.3 -1.4 Belgia 8.4 Portugalia 9.8 Lituania 16. dar reprezentând în general creşteri mici.2 Se anticipează o stabilizare a acestui dezechilibru pentru anul 2011.

chiar şi în 2011. Figura 2. Această deteriorare a fost provocată. Deficitul bugetar şi datoria publică Grav afectate au fost şi finanţele publice. şomaj = f(PIB) Sursa: prelucrările autorilor. rata şomajului fiind undeva în jurul valorii de 10% în UE. de funcţionarea stabilizatorilor automaţi şi de măsurile discreţionare adoptate pentru a sprijini economia.2%.4.5 p.25% în 2008. Corelaţia dintre rata şomajului şi rata de creştere economică În special. 3. ba chiar mai ridicată cu aproximativ 0. Deficitul public s-a triplat în 2009.Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 133 creştere importantă a şomajului. . de 1.p în zona euro (potrivit prognozelor). faţă de 2. atingând 6. condiţiile pe piaţa forţei de muncă vor rămâne nefavorabile. ceea ce ar duce la o rată a şomajului de 13. la nivelul UE-27. ca reacţie la încetinirea creşterii economice.79% din PIB. în parte. dar reflectă şi o scădere anormal de drastică a veniturilor.

Ponderea în PIB a deficitului convenţional al bugetului public naţional consolidat în 2009 Previziunile sunt şi mai pesimiste pentru 2010.00 7. Laura Obreja Braşoveanu 14. Ponderea în PIB a deficitului convenţional al bugetului public naţional consolidat în 2010 Se aşteaptă ca în 2011 deficitul în UE-27 să scadă puţin sub pragul de 7% din PIB.79 Sursa: Comisia Europenă.41 11.00 B E E ur C o Y zo ne S K E U 27 A T B G P O R O M T LV FI D K D E H U S I C Z U K LT IT P T S E E E LU E S FR N L E L IE 13. metodologia ESA 95. 14.84 2.30 8.00 10.66 9.00 AT D E BG C Y EU 27 PO M T FI H U LV IT LT R O D K SI Eu ro NL Zo ne U K PT C Z SE EE BE SK ES LU FR EL IE Sursa: Comisia Europeană.00 6.74 0.57 6. datorită relansării activităţii economice şi sistării măsurilor temporare.31 2.00 10.76 8.15 11. Figura 4.00 11.28 14.00 12.134 16.00 6.00 4. Figura 3.84 12.00 Iulian Viorel Braşoveanu.00 8.00 0.52 11. deficitele continuând să crească până la aproximativ 7.00 0.00 2.82 2.00 4.37 4.80 9.00 8.46 2.19 6.01 3.15%. .

atât pentru veniturilor bugetare. 60 55.2 40 36. Figura 5.4 40 30 RO BG SK LU LV LT MT PL EE ES CZ CY DE EU IE HU 27 SI EL PT NL UK AT IT BE FR FI SE DK Sursa: Comisia Europeană.p.7 50 42. cât şi pentru cheltuielile bugetare.2 50 48. Ponderea în PIB a veniturilor bugetului public naţional consolidat în UE în 2009 Faţă de media UE-27 ţara noastră se află la peste 10 p. în 2009 . Figura 6. Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetului public naţional consolidat UE.. Ţara noastră are cea mai mică pondere în PIB dintre statele UE.1 30 20 RO SK LV IE LT ES BG EL PL UK CY CZ MT PT LU EU ES SI DE HU NL 27 IT FR BE AT FI DK SE Sursa: Comisia Europeană. 60 58. iar faţă de ţările nordice la peste 23 de p.p.9 32.4 40.Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 135 Situaţia critică în care a ajuns România se datorează unei incapacităţi de a creşte ponderea în PIB a veniturilor bugetare şi de a reduce cheltuielile publice.

2 p.00 84. mai jos.2 AT 6.5 UE 27 11.p a acestui indicator.63 0.18 120. Pentru 2010 sunt aşteptate următoarele valori pentru ponderea în PIB a datoriei publice: 140.p. Figura 7. la peste 3 p.1 BG 1 CZ 6. faţă de media UE-27 şi la peste 12 p. învăţământ. continuând creşterea înregistrată în perioada 2009 faţă de 2008.7 FR 8.2 LV 13.00 EE BG LU RO LT CZ SK SI SE DK LV FI PO CY ES NL AT MT IE DE HU UK EU FR EU PT BE 27 zo IT EL Sursa: Comisia Europeană. protecţia mediului).5 LU 1.5 SK 6.8 IT 8.6 CY 4. În aceste condiţii ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească în perioada 2010-2011.00 40.2 ES 14.55 20. faţă de Irlanda.00 79.5 PT 11.6 DE 7.1 BE 7.7 HU 6.p.8 IE 21. Datoria publică în UE în 2010 .00 124.6 NL 1. iar faţă de Danemarca cu aproximativ 18 p.7 SE 4.2 Zona euro 8.90 118.58 80.5 RO 8.p.3 PL 4.4 EE 2.6 MT 4.00 100. Observăm că ţara noastră a înregistrat o creştere de 8.7 UK 16.p.2 EL 13.4 LT 14. Laura Obreja Braşoveanu Faţă de media UE-27 suntem cu 8 p.00 30.9 SI 12.8 FI 7. mai jos. sănătate.00 9.9 Sursa: Comisia Europeană.136 Iulian Viorel Braşoveanu. Şi mai trist este ca aceste cheltuieli sunt foarte mici în raport cu nevoile reale de finanţare ale României (pentru infrastructură. cercetare ştiinţifică. Tabelul 6 Creşterea ponderii în PIB a datoriei publice în 2009 faţă de 2008 Ţara Δ(Datorie/PIB) Ţara Δ(Datorie/PIB) Ţara Δ(Datorie/PIB) DK 0.68 60.

a şomajului.87%. . finanţat de către CNCSIS – UEFISCDI. Mulţumiri Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PN II – RU PD 650 (program postdoctoral). protecţia mediului). învăţământ. Pentru România nu valoarea ponderii în PIB este o problemă.Efecte ale crizei economice actuale asupra variabilelor fiscale în ţările Uniunii Europene 137 România se află între printre ţările cu cea mai mică pondere (ultimele patru din UE-27). perspectivele economice europene sunt incerte şi supuse unor riscuri deloc neglijabile. 4. sănătate. Pentru 2011 pentru ţara noastră se aşteaptă ca această pondere să atingă valoarea de 35. Din această perspectivă considerăm că ţara noastră va avea şi în 2011 probleme serioase în ceea priveşte reluarea creşterii economice. printr-o fiscalitate mai ridicată pentru cei cu venituri şi averi peste medie). Concluzii În actualul context de ieşire din criză. ci ritmul de creştere al datoriilor publice. protecţie socială. a deficitului bugetului public naţional consolidat şi a datoriei publice. gestionarea inflaţiei. ƒ creşterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare (prin reducerea evaziunii fiscale. Considerăm că actualele măsuri de politică fiscală agravează actuala criză şi măresc riscul şi incertitudinea privind evoluţiile macroeconomice din ţara noastră. a economiei subterane. care trebuie să suplinească reculul cererii private. prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. prin creşterea gradului de colectare a resurselor. cercetare ştiinţifică. Procesul de redresare este dependent de măsurile strategice ale statelor membre şi de eficienţa acestora. În ceea ce ne priveşte. modul de utilizare a acestor împrumuturi contractate exponenţial şi nivelul de sustenabilitate a serviciului datoriei publice. soluţiile de ieşire din actuala criză economicofinanciară ar trebui să fie orientate spre: ƒ stimularea creşterii economice prin cheltuielile guvernamentale. ƒ alocarea cheltuielilor pentru priorităţi de dezvoltare durabilă (infrastructură.

11. pp. Editura ASE. BE = Belgia. E. pp. 60-64 Stoian. HU = Ungaria. SE = Suedia. „Investigating Causality between International Trade Inflows and Outflows: Romania’s Case”. 2009 Obreja Braşoveanu. 65-74 Braşoveanu. CZ = Republica Cehă. Bucureşti Câmpeanu. 2009 Datele Comisiei Europene Listă abrevieri şi simboluri utilizate PIB = Produsul interior brut UE-27 = Uniunea europeană după 1 ianuarie 2007.. SI = Slovenia. Editura ASE.. IE = Irlanda. DK = Danemarca. Finance and Economic Stability in the context of Financial Crisis. UK = Marea Britanie . 4/(521)(s). pp. EE = Estonia. Laura. 43. no. EL = Grecia. C. no. „Comparative Approaches Regarding Fiscal Systems in European Union”. ES = Spania. A. MT = Malta.. Gyorgy. 10th International Conference. având 27 state membre Statele Membre UE 27: AT = Austria. 19-26 Stoian. LT = Lituania. E. „The Correlation between Fiscal Policy and Economic Growth”. Obreja Braşoveanu. vol. I. E. LV = Letonia.. „Correlation between Corruption and Tax Revenues in EU 27”. 4. Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual. Laura. Theoretical and Applied Economics. Braşoveanu. 2008. I. „The analysis of macroeconomic context for European Union countries in 2009”. A. PT = Portugalia. 2008. I. Stoian. Paun. (2009).138 Iulian Viorel Braşoveanu. CY = Cipru. Obreja Braşoveanu. Laura Obreja Braşoveanu Bibliografie Braşoveanu. I. Issue 2. vol. Laura. Obreja Braşoveanu. FI = Finlanda. „Analyzing Causality Between Romania’S Public Budget Expenditures and Revenues”. (2009).. A. PL = Polonia.. 7(524)... NL = Olanda. 2008. DE = Germania. Theoretical and Applied Economics. Miricescu. Supplement Theoretical and Applied Economics Braşoveanu. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research. Theoretical and Applied Economics. L. FR = Franţa. Sustenabilitatea politicii de îndatorare a României în contextul economic actual. no. LU = Luxemburg. A. BG = Bulgaria. Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.. A.. Bucureşti Stoian.. IT = Italia. RO = România. Câmpeanu. SK = Slovacia..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful