P. 1
Criza Rachetelor Din Cuba

Criza Rachetelor Din Cuba

5.0

|Views: 138|Likes:
Published by Ilascu Constantin
Criza Rachetelor Din Cuba
Criza Rachetelor Din Cuba

More info:

Published by: Ilascu Constantin on May 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

04/30/2014

$0.99

USD

pdf

text

original

Negrea Ovidiu-Silviu Master, Anul I Relaţii, instituţii şi organizaţii internaţionale

Criza rachetelor din Cuba (1961-1962)

Imediat după terminarea celui de al Doilea Război Mondial în lume se contura existenţa a două mari superputeri ieşite învingătoare din acest conflict, S.U.A şi Uniunea Sovietică, fiecare dintre acestea încercând să o depăşească pe cealaltă în toate privinţele posibile. Astfel, începând cu anul 1947, în lume se deschide o nouă confruntare, nemilitară şi limitată, între două state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse şi care în istoriografia contemporană a fost denumită „Războiul Rece”. Pe parcursul acesteei confruntări ideologice nu de puţine ori cele două mari superputeri au fost la un pas de a declanşa un nou război mondial, datorită numeroaselor crize înregistrate în timpul „Războiului Rece”(1947-1991). „război cald” în lume. Politica foarte riscantă pusă în practică de cele două mari superputeri în problema Berlinului, a constat în faptul că atât S.U.A. cât şi celelalte puteri ale Occidentului şi-au arătat în diferite rânduri, poziţia extrem de fermă, indisponibilitatea de a negocia în ceea ce priveşte Berlinul şi, pe de altă parte în îcercarea Uniunii sovietice de a smulge concesii. Cu toate acestea criza Berlinuluin a fost departe de a ameninţa să evolueze întrun nou război mondial. În schimb, „criza cubaneză” a fost complet diferită şi a condus lumea foarte aproape de declanşarea unui război nuclear 1. Pericolul a fost atât de mare încât părea că nu mai există cale de întoarcere. Ambele crize aveau loc pe fundalul unui sistem internaţional ce parcurgea perioada „Războiului Rece” între cele două mari puteri şi aliaţii lor. S.U.A continua să
1

Printre aceste crize, „criza

rachetelor din Cuba” este de departe cea care a fost foarte aproape să deschidă un nou

Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece (1949-1991), traducere de Mihaela Barbă, studiu introductiv de I. Ciupercă, Editura Polirom, Iaşi,1999, p. 72.s

1

4 Mircea Maliţa. 2 . 2. America. Acelaşi ton se regăseşte şi în presa românească care relata pe larg solidaritatea lumii a treia cu un membru ameninţat al familiei7. p. Cuba simţindu-se ameninţată îşi lua măsuri de apărare şi formula plângeri la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. mercenarii cubanezi fuseseră înfrânţi. 1972. acest obiectiv rămânând neschimbat încă de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial. Istoria Războiului Rece.2 Problema cubaneză existase încă dinainte de anul 1962.U. a apărat Cuba în cadrul Consiliului şi a denunţat intenţiile agresive ale S. Russia and the Cold War (1945-1971). Editura Militară.R. Încercare eşuată deoarece în urma bătăliei din Golful Porcilor. cit. care respingeau comunismul pe continent (1954). ediţia a II-a. Această aventură avea să demonstreze faptul că Statele Unite erau intolerante faţă de politica unui regim neprietenos aflat la doar 30 de mile de ţărmul american 4. 229. 2. Tablouri din Războiul Rece. 233. Astfel reprezentantul României în Consiliul de Securitate. Dacă în aceste condiţii nu ar trebui să fim surprinşi de „criza cubaneză”. op. vol. Bucureşti. deoarece cu un an înainte Statele Unite au încercat să îl răstoarne pe Castro prin invazia unei forţe neoficiale. Mihail Haşeganu. 5 Andre Fontaine. op.A. alcătuită din cubanezi exilaţi. IV. cit. vol. 3 Walter La Feber. cit.2. 1994.S-ului 8. continua să-şi consolideze poziţia şi de a încerca să obţină ca şi cealaltă putere rangul de lider mondial. op. legaţi de o rezoluţuie veche a Organizaţiei Statelor Americane. 7 Ibidem. H. Pe de altă parte Statele Unite câştigă teren şi în America Latină 5. 222. p. p.Alături de Cuba se afla şi România.ducă aceeaşi politică de menţinere pe aceleaşi poziţii a blocului răsăritean. era promisiunea unui ajutor din partea U. p. Editura C. 2 Mircea Maliţa.S. trebuie să menţionăm faptul că pe agenda internaţională mai figurau şi alte litigii care ascundeau potenţiale conflicte. 2007.S.S. în timp ce U. 8 Andre Fontaine. Latino-americanii . În timpul acestui atac Statele Unite erau convinse că că vor reuşi să răstoarne regimul lui Castro3. p.S. criza Berlinului nefiind nici pe departe rezolvată. Memorii ale unui diplomat român.R. 6 Mircea Maliţa. se îndepărtau de Cuba pe măsura aproprierii lui Castro de poziţiile prosovietice şi de concepţiile economico-sociale promovate de U. evenimentele ulterioare dovedind cât de mult s-au înselat crezând că regimul lui Castro putea fi răsturnat atât de uşor..R. Bucureşti. IV. p. Bech. Cea mai bună şansă pentru Cuba de a face faţă acestei ameninţări.S6.

IV. Mai mult decât atât la 9 iulie 1960. Şocul acestei crize a schimbat natura relaţiilor ruso-americane existente anterior. 14. p. acesta fiind considerat cel mai bun mod de ai descuraja pe americani să atace Cuba15. verificarea constantă a înţelegerii. Bixi-Pompiliu Mocanu. op. că el fusese cel care ceruse instalarea rachetelor strategice. p. Cu toate acestea S. grefată pe conştiinţa fragilităţii regimului în interior. încă de la începutul lunii august C. Dorel Buşe. 11 Cătălin Zisu. op. aveau dovezi certe că ruşii construiau amplasamente pentru rachete în Cuba. pentru securitatea ţării sale era vital ca să aibă o sferă de influenţă care să-i permită Uniunii Sovietice să capete statutul de mare putere14. Prezenţa rachetelor sovietice în Cuba fusese semnalată încă de la 22 august 1962. Astfel exista posibilitatea izbucnirii unui conflict nuclear fără precedent11. iar Cuba devenise un asemenea stat. 10 3 . presupunea eforturi speciale. 1998.S.S. Cât despre prezenţa rachetelor în Cuba. 15 Andre Fontaine. Criza Rachetelor din Cuba. o negociere permanentă. În ciuda tuturor declaraţiilor care aveau rolul de a desminţi zvonurile cu privire la prezenţa unor rachete sovietice pe teritoriul Cubei. Teama de lumea exterioară. respectării şi aplicării lor de către parteneri 9.U. vol. Bucureşti. IV. vol. 13 Florin Constantiniu. p.S. La 22 octombrie Kennedy l-a avertizat pe Hruşciov că un atac din Cuba va fi considerat un atac din partea U. Totuşi era sesizabilă dorinţa de a evita confruntările şi de a destinde scena internaţională12. op. cit.S10. 3.A. p. cit. Fidel Castro el însuşi declarase ziariştilor americani. 12 Mircea Maliţa.U. p. Editura Corint. op. p. 2008.. 99. că în caz de nevoie. Moscova nega existenţa oricărui armament ofensiv. 233). În concepţia lui Stalin. De la Războiul Rece la Războiul Cald.A. 14 Ibidem.I.R. sovieticii i-ar putea ajuta cu loviturile rachetelor lor pe poporul cubanez înn cazul în care Pentagonul îndrăznea să ia iniţiativa unei intervenţii în Cuba (Andre Fontaine. 98.Menţinerea balanţei atomice între S.A. manifestată pe plan extern prin efortul de a constitui un spaţiu protector cu ajutorul statelor clientelare13. şi U. Editura Militară. cit. 235.R. în momentul de vârf al crizei provocate de afacerea U-2. de încercuire capitalistă. când avioanele americane spion care supravegheau teritoriul Cubei semnalase prezenţa 9 Mircea Maliţa. p. elaborarea în comun a regulilor de joc. 4. a generat la vârful conducerii sovietice o sete de securitate. cit. hriuşciov însuşi declarase. Bucureşti. Chiar dacă americanii detectaseră rachetele. primise numeroase rapoarte privind sosirea în Cuba a unui bogat material militar şi a unor tehnicieni sovietici.

19 Ibidem. la ea acasă. traducere de Şerbănescu Narcisa. 16 17 Cătălin Zisu şi colab. Crizele din Cuba (1961-1962) . În aceste condiţii. Conform datelor obţinute de C.A.. cit. lansată de pe teritoriul insulei vecine era în stare să lovească toate oraşele şi instalaţiile militare americane până la Saint Louis18. capacitatea încărcăturii nucleare corespunzătoare celor două tipuri de rachetă având o putere între 20 şi 50 de ori mai mare ca cea a bombei de la Hiroshima19. cu o rază de acţiune de 2000 de mile (3200 km). Prin acelaşi discurs preşedintele american a anunţat poporul de ameninţarea survenită din Cuba ca urmare a amplasării de rachete sovietice pe această insulă20. să nu se mai aventureze prea mult în spaţiul cubanez16. s-a considerat necesar ca numărul zborurilor de supraveghere asupra Cubei să se dubleze.A. operaţiunile de supraveghere fiind reluate abia la 14 octombrie 1962. Au fost identificate 24 de unităţi de rachete cu rază medie de acţiune. 2003. Sovieticii erau hotărâţi mai mult ca niciodată să încolţească S.I. 18 Claude Delmas. p. în urma discursului lui Kennedy din 22 octombrie 1962. 115. op.. 4 . trupele americane intraseră în alertă generală având în vedere iminenţa unui atac cu rachete nuclere asupra Statelor Unite. Editura Corint. Ibidem. Oricât de multă grijă au avut sovieticii. p. cu o rază de acţiune între 1000 şi 2000 de mile (1600-2000 km).. o MRBM (Medium Range Ballistic Missle).U. cu dispozitive de lansare înălţate 17. 20 Walter La Feber. adică o Intermediate Range Ballistic Missle. 233. ameninţa teritoriul american în totalitate. p. mai puţin Seattle şi un colţ din statul Washington. însă în urma doborârii unui avion spion de o rachetă sol-aer deasupra Chinei piloţilor li s-a cerut. în presă apărând tot mai multe speculaţii despre armamentul ce sosea pe insulă. unele deja amenajate. Această decizie precum şi vremea proastă au ţinut departe aparatele spion americane departe de văzduhul Cubei. acţiunile lor din Cuba nu au putut fi ascunse de opinia publică americană. Însă dovezile care erau obţinute în urma operaţiunilor de spionaj aerian erau de necontestat. cit. Datorită faptului că primele operaţiuniau confirmat temerile americanilor referitoare la acţiunile sovieticilor desfăşurate în emisfera vestică.. op. În schimb o IRBM. cum o numeau americanii.unor rachete sol-aer în curs de instalare. pentru a evita un conflict internaţional. 111. p. 110. Bucureşti.

Ibidem. oameni conştienţi de necesitatea de a acţiona rapid23. cit.R. Americanii au subestimat ei înşişi materialul militar instalat sau pe cale de a fi montat. Datele reale însă ale planului conceput de sovietici aveau să iasă la iveală abia în 1992. 7). p. Cu toate acestea administraţia de la Washington era în imposibilitatea de a se decide cum va reacţiona. unde s-a discutat despre criză. p. p.Declaraţiile lui Hruşciov. 1995. care afirmase de numeroase ori că nu intreprindea nici o acţiune care ar putea agrava tensiunea internaţională. a fost înfiinţată prima celulă de criză.U. Bucureşti. cit. 1968. iar numărul de baze şi oraşe ameninţate de U. op. 24 Peter Calvocoressi. Acest mic grup reunea cei mai importanţi oameni din domeniul securităţii şi al apărării.S era aproape dublu faţă de cel al bazelor şi oraşelor vizate de S.S. 108. nu lansase nicim o ameninţare.R.A în U. hotărându-se că nu mai este timp de pierdut.S. op.U. astfel încât S. Zborurile americane de recunoaştere dovedeau faptul că sovieticii amenajau în Cuba cel puţin şase baze de rachete balistice cu rază medie de acţiune şi de rachete balistice cu rază intermediară de acţiune 25.. New York. Imediat după ce Kennedy a fost informat la 16 octombrie despre existenţa unor amplasamente cu rachete sovietice în Cuba. 000 de soldaţi sovietici. a reprezentat cea mai periculoasă perioadă a Războiului Rece.. p. John Fitzgerald Kennedy şi noua generaţie. pe lângă alte forţe al căror total ar fi depăşit 50. formată dintr-un mic grup de paisprezece oficiali americani. op. deoarece U. 23 David Burner.. arme tactice de câte două kilotone. 5 . Acest grup a primit la început numele codificat „Elite” fiind ulterior rebotezat la 22 octombrie „Comitetul Executiv al Consiliului Naţional de Securitate”(EX-COM)22. amplasarea rachetelor sovietice în Cuba punând pentru prima dată Statele Unite în situaţia de a constitui o ţintă de la mică apropiere. cit.A în 1962. încetase în mai avea vreo valoare... 21 22 Cătălin Zisu şi colab. Cu toate acestea perioada care a urmat.R. p. 25 Cătălin Zisu şi colab. Două regimente de rachete de croazieră şi ele cu ogive nucleare. era să cadă de pe scaun când a auzit cifrele date de un fost general sovietic prezent la reuniune (Mircea Maliţa.A să poată lua o decizie clară de răspuns21. 115 26 Planul ministrului sovietic Malinowski cuprindea nu mai puţin de cinci regimente de rachete nucleare(medii şi intermediare). Robert McNamara.S24.U. Internaţional politics since 1945.S-ul. 14. fostul secretar al apărării al S. Arthur Schlesinger spune că la Conferinţa din 1922. unde s-a discutat criza26. 113. p. în cadrul Conferinţei de la Havana.S. cu toate că desfăşurase un important echipament nuclear în Cuba. 31. care s-au întrunit în biroul preşedintelui. Editura Orizonturi.

avea să apară şi reacţia Kremlinului care denunţa acţiunea americană ca pe un act de provocare. Kennedy şi-a afirmat poziţia pentru instituirea unei blocade navale a insulei şi un ultimatum ferm de a se dezactiva rachetele 27..Aşadar EX-COM-ul avea o sarcină extrem de grea. În ceea ce privea Uniunea Sovietică. 173. 128.A într-o situaţie complicată. legalitatea acestei acţiuni pe plan internaţional. care îşi invită aliaţii să instaleze arme nucleare şi rachete pe teritoriul ei 29. raportat la evenimentele din ultima perioadă nu era numic ilegal în legea internaţională referitoare la o ţară străină ca şi Cuba. prin care prezenta lumiim îmntregi poziţia Statelor Unite faţă de această gravă criză internaţională. În aceste condiţii. dorindu-se astfel împiedicarea transportului de armament dinspre U. p. p . Londra. cit. Moscova cerând convocarea Consiliului de Securitate al ONU. Claude Delmas. decizia preşedintelui de la Washington de a institui o blocadă împotriva U. 1987.R. aceasta încerca să amâne cât mai mult să dea o declaraţie referitoare la poziţia oficială în legătură cu intenţiile americane. The walking giant. p. Denunţarea blocadei şi repetarea faptului că echipamentele militare trimise de Uniunea Sovietică în Cuba nu aveau decât o menire pur defensivă. op.S spre insula vecină. 31 Cătălin Zisu şi colab. ce presupunea punerea de acord asupra celei mai înţelepte soluţii pentru a scoate statul din această criză. deoarece. menit să sporească 27 28 Martin Walker. Astfel.U. cit. op. op.. p. punea pe plan internaţional S. 128. mai rămânea o soingură problemă şi anume.72.S. deşi americanii făcuseră deja acest lucru31. o violare unilaterală a dreptului internaţional şi o sfidare la adresa tuturor popoarelor iubitoare de pace30. op. 29 Martin Walker.. Cu toate acestea Kennedy era hotărât să meargă până la capăt. 124.S-ului.S. Liderul de la Washington considera că blocada navală ar arăta voinţa Statelor Unite de a obţine retragerea rachetelor şi ar da Moscovei timpul şi libertatea de mişcare necesare pentru abandonarea poziţiei critice în care se afla aceasta 28. din reacţia sovieticilor se poate desprinde faptul că aceştia respingeau categoric pretenţia americană de control al traficului vaselor sovietice cu destinaţia Cuba şi că prima acţiune a Uniunii Sovietice avea să fie de natură diplomatocă. p. După ce a ascultat toate propunerile. cit.. cit.R. 6 . 30 Claude Delmas. Însă după discursul din 22 octombrie ţinut de Kennedy. Însă odată luată decizia instituirii unei blocade.

U.A cât şi U. fiecare stat urmărea soluţionarea diferendului în favoarea sa33. Consiliul de Securitate a fost pus în inedita situaţie de a primi de la cele trei state implicate. 7 . U. ignorându-se reciproc şi făcându-şi cunoscute intenţiile prin intermediul mass-media37. de la Moskova şi washington. p. op. După aplicarea acestora cele două superputeri trebuiau să găsească soluţii pe cale diplomatică. ONU se confrunta cu o situaţie fără precedent până atunci. S. pentru a clarifica diferendul 32 33 Mircea Maliţa.A. 14. cit.. guvernul cubanez făcând referire şi la încercarea întreprinsă de americani în Golful Porcilor36.S şi Cuba. trei proiecte de rezoluţie prin care. secretarul general al ONU. 133. atât S.A cu alte ţări. 35 Ibidem. Având în vedere că Consiliul de Securitate şoma. În vâltoarea acestor evenimente nu trebuie să uităm relaţiile S.securitatea acestei insule. 36 Ibidem.S. Chiar şi în asemenea condiţii ambele părţi împărtăşeau convingerea că fiecare vrea să războiul nuclear32. De cealaltă parte uniunea Sovietică prin rezoluţia pe care o înaintase cerea anularea stării de carantină instituită precum şi încetarea intervenţiilor indiferent sub ce formă în treburile interne ale Republicii Cuba35. Dialogul dintre cele două superputeri aflate în „război” era scos din discuţie.U. Astfel cei doi lideri. Cătălin Zisu şi colab. între 25 şi 28 octombrie. grija priopritară a lui Kennedy fiind aceea de a menţine solidaritatea latino-americană. 136..U.U. 132. pentru aplicarea acestor măsuri fiindu-le recomandată o perioadă de două-trei săptămâni. p. op. op. Dacă tensiunea din zona Caraibelor tindea să se mai dezmorţească.R. Aflat în faţa unei grave crize internaţionale. cit. au fost elaboraţi între cele două puteri termenii generali ai unui acord.A prin proiectul său cerea demontarea şi retragerea imediată din Cuba a tuturor rachetelor şi armelor ofensive precum şi trimiterea unui corp de observatori care să asigure aplicarea acestor măsuri 34. p. p. 34 Claude Delmas. a făcut ca izbucnirea unui conflict să pară iminentă. U.S. Astfel S. cit. Thant a luat la 24 octombrie decizia de a implica în mod direct ONU în soluţionarea crizei. Cererile Cubei erau de a se ţine seama de actul de război comis unilateral de către guvernul Statelor Unite. au primit mesaje identice prin care se propunea suspendarea voluntară a tuturor furnizărilor de arme în Cuba şi suspendarea blocadei americane. Deoarece acestă criză părea fără ieşire. 37 Cătălin Zisu şi colab. cit. op.S.R.

liderul de la Kremlin a acceptat condiţiile transmise de Secretarul General al ONU 38. p. ceea ce poartă în literatura de specialitate numele „criza rachetelor din Cuba”.U. cit. însă ca măsură temporară39. La 28 octombrie 1962.S. 15. 8 . 40 Cătălin Zisu şi colab. cât şi anularea blocadei americane. op. văzând ca nu are nici o şansă să îngenuncheze S. Moscova. Consiliul de Securitate al ONU solicita sistarea tuturor construcţiilor militare pe teritoriul său pe timpul negocierilor dintre S.. salvând astfel lumea de un conflict fatal. Thant a reuşit să soluţioneze cea mai critică criză internaţională de după al doilea Război Mondial.A şi U. După discuţii aprinse între reprezentanţii celor două puteri în cadrul Consiliului e Securitate.U. la 26 octombrie 1962 ca dovadă că este deschisă dialogului cu aceasta. Pentru Cuba. cerându-le astfel sovieticilor condiţiile pentru a-şi aduce armamentul înapoi în ţară40. fără dar şi poate. 139. cit. 38 39 Ibidem. Mircea Maliţa. p. Criza cubaneză s-a asemănat foarte mult cu cea a Berlinului. reuşindu-se şi de această dată soluţionarea crizei fără să se tragă măcar vreun foc de armă.U. la 30 octombrie 1962. Ca urmare a vizitei acestuia în Cuba.S.care exista între cele două. În concluzie putem spune că meritul pentru soluţionarea acestei crize internaţionale îl deţine. ceea ce a dus la continuarea menţinerii echilibrului balanţei nucleare. Secretarul general al ONU. care a reuşit să obţină atât suspendarea construcţiilor de baze militare sovietice în Cuba. Mai mult decât atât liderul sovietic a acceptat oprirea navelor sovietice înainte de a ajunge la linia de demarcaţie. S.A.A a ridicat blocada pentru 48 de ore. U Thant. Astfel U. 135. care a avut loc cu şaisprezece ani în urmă.R. Secretarul general al ONU îşi anunţa intenţia sa de a călători la havana pentru a asigura buna desfăşurare a acţiunilor ce aveau să fie întreprinse pe insulă. punându-i din nou faţă în faţă pe protagoniştii Războiului Rece. p. op.

2007. 1998. H. Editura C. Walter. Editura Corint. Bucureşti. Criza Rachetelor din Cuba. Editura Corint. Calvocoressi. Internaţional politics since 1945. Walker. Bech. Bucureşti. IV. Bucureşti. Delmas. Bucureşti. New York. Ciupercă.Bibliografie • • • • • • • • • • Burner. 1968. Bixi-Pompiliu. Editura Polirom. Mircea. Martin. Florin. The walking giant.. Tablouri din Războiul Rece. studiu introductiv de I. Dorel. 1994. Fontaine. Bucureşti. John Fitzgerald Kennedy şi noua generaţie . Londra. La Feber. Memorii ale unui diplomat român. Andre.1999. 2008. 1987. 2003. 1995. Buşe. De la Războiul Rece la Războiul Cald . Cătălin. Maliţa. Claude. Bucureşti. Peter. America şi Războiul Rece (1949-1991). Zisu. Martin. Editura Militară. traducere de Mihaela Barbă. America. ediţia a II-a. Istoria Războiului Rece. vol. Mocanu. 1972. 9 . Editura Orizonturi. Crizele din Cuba (1961-1962) . Constantiniu. Rusia. Russia and the Cold War (1945-1971). Editura Militară. traducere de Şerbănescu Narcisa. David. Iaşi. McCauley.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->