Domeniul de Activitate al Igienei şi Profilaxia Bolile genetice au o frecvenţă mai mică comparativ cu bolile declanşate de cea de-a doua categorie

de factori. Factorii exogeni: de mediu, ocupaţionali, comportamentali, sociali, educaţionali. Factorii de mediu pot acţiona: Sanogen: când îndeplinesc anumite condiţii de calitate (aer curat, apa potabilă, alimente bune) Patogen: Factori etiologici (cauzali): prezenţa lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infecţioase. În trecut patologia era predominant infecţioasă, bolile fiind unifactoriale. Factori de risc: se asociază cu frecvenţă crescută factorului etiologic în declanşarea bolii; singuri, nu produc boala. Dacă apar pe lângă factorii etiologici, boala se manifestă mai devreme, se agravează, conduce spre deces (eventual). Patologia actuală este cronicădegenerativă. Bolile au etiologie plurifactorială: factorii de risc se asociază, mascând factorul etiologic principal. Exemplu: bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de 60% din mortalitate (la noi). Urmează boli tumorale, respiratorii. Tratamentul bolilor cronice-degenerative, Factori de risc + Total Boală + a c a+c Total b d b+d a+b c+d a+b+c+

Igiena mediului Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice (substanţe străine) Markeri de efecte: evidenţiază modificările. Exemple: CO – carboxi-Hb. Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate bronşică. Monitorizare individuală: se poartă un monitor. Caracterizarea riscului Comunicarea riscului la nivel ştiinţific şi al factorilor de decizie. Monitorizarea riscului: măsuri, programe de supraveghere. Metode de studiu În igienă se folosesc metodele epidemiologice. Metode descriptive: descriu fenomenul de boală / stare de sănătate în funcţie de vârstă, sex, ocupaţie, timp, geografie, parametrii endogeni (TA, colesterolemie). În final nu se poate afirma că există o corelaţie între boală şi factorul de risc. Metode analitice: există o corelare factori de risc – stare de boală. Anchete tip cohortă (de incidenţă). Se porneşte de la factorul de expunere la boală. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi de boală. Expunerea este obişnuită, pasivă. Populaţia se delimitează în două eşantioane: Expuşi: bolnavi (a), non-bolnavi (b). Neexpuşi: bolnavi (c), non-bolnavi (d). Tabel de contingenţă 2x2. Calcul: Riscul bolii la expuşi: R1=a / (a+b) Riscul bolii la non-expuşi: R0=c / (c+d) RR=R1 / R0. Reprezintă de câte ori este mai mare riscul la expuşi decât la non-expuşi. Riscul atribuirii: RA=R1 – R0. Reprezintă cu cât este mai mare riscul la expuşi. Se poate exprima în procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1. Reprezintă câte procente din riscul expuşilor se datorează factorilor de risc. Interpretare: RR=1: nu există asociere între factorul de risc şi boală. RR > 1: există asociere între factorul de risc şi boală. RR < 1: nu este factor de risc, ci factor de protecţie. Anchete tip caz-control. Se realizează studii retrospective. Se folosesc când incidenţa bolii în populaţie este scăzută. Se porneşte de la boală şi se caută factorul de risc. Se alege un număr de cazuri de boală şi un eşantion de control (martor), egal sau de 2..3x mai mare decât lotul de bolnavi. Eşantionul se alege tot din rândul bolnavilor internaţi, dar cu alt diagnostic. Cazuri: expuşi (a), non-expuşi (c). Lot-control: expuşi (b), non-expuşi (d). Se calculează frecvenţa factorului de risc la cazuri şi lot-control: F1=a / (a+c). Reprezintă probabilitatea expunerii la cazuri. F0=b / (b+d). Reprezintă probabilitatea expunerii la martori (lot-control). Se calculează probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0. Factorii de Mediu în Relaţie cu Starea de Sănătate Principii:

d spre deosebire de infecţioase, se realizează greu. Bolile cronice sunt mai puţin cunoscute decât cele infecţioase, astfel încât nu se cunoaşte îndeajuns profilaxia. Profilaxia: Primară: factorii patogeni trebuie cunoscuţi, selectaţi, factorii sanogeni trebuie promovaţi. Este foarte scumpă. Secundară: priveşte acţiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii într-o formă incipientă, foarte aproape de debut ideal în faza infraclinică. Terţiară: prevenirea instalării complicaţiilor, handicapului, decesului. Studii de impact al factorilor de mediu asupra sănătăţii. Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care poate afecta sănătatea în anumite condiţii. Exemple: centrală atomo-electrică, fabrică ce elimină toxice în aer, apă, sol. Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit. Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, căi de pătrundere în organism, timpul de expunere (în funcţie de amplasare: rural / urban). Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este mai prost decât în exterior...), copii (rată metabolică mare, cu risc mare de absorbţie), bolnavi, bătrâni. Date privind expunerea se obţin prin: Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă. Markeri de expunere (biologici):

1

Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a aerului respirabil, prin scăderea poluării. Asigurarea unei cantităţi de apă suficiente şi de bună calitate Asigurarea unor alimente cu o valoare nutritivă bună şi necontaminate Asigurarea unei locuinţe salubre, cu anumite condiţii de confort şi care să prevină transmiterea bolilor. Aerul Expunerea este dată în cea mai mare parte de calitatea aerului: extern şi intern: Non-ocupaţional (60..70%) Ocupaţional Industrial Non-industrial Din mijloacele de transport Calitatea aerului în relaţie cu starea de sănătate: Modificarea componentei naturale a aerului respirator Prezenţa unor compuşi străini Compoziţia chimică: 21% O2, 0,04%CO2, 79%N2 şi gaze rare (Ar, Xe, O3), vapori de apă, germeni naturali (psichrofili). O2 CO2 N2 Atmosferic 21 16 0,04 4,5 79 80 Expirat Alveolar 14,5 5,5 80

Compoziţia aerului expirat variază în funcţie de tipul respirator. N2 e crescut în procente deşi nu participă la procesul respirator, deoarece CO2 din aerul expirat e în cantitate mai mică decât O2 fixat în organism, iar cantitatea de aer expirat e mai mică. Aerul alveolar are un conţinut mai mic de O 2 şi mai mare de CO2. Schimburile gazoase la nivel alveolar sunt influenţate de presiunea parţială a gazelor. Ex. pO2=20,96*(760-5)/100=158mmHg Variaţia pO2 Scăderea pO2 Cea mai mare parte a O2 se consumă în procese de combustie (Ex. 1l benzină  2..3Kg O2). Se estimează că dacă în procesele de combustie s-ar arde tot combustibilul natural de pe glob, concentraţia O 2 ar scădea cu maxim 3%. Scăderea pO 2 se produce în spaţii închise şi neventilate, prin respiraţie, dar nu apare riscul de hipoxie decât în încăperi închise ermetic. Scăderea concentraţiei O2 este tolerată până la valori de 16..18%. Limita este dată de egalitatea presiunii din aerul alveolar. Când scade pO2 apar fenomene compensatorii: Creşte frecvenţa şi amplitudinea respiraţiilor Creşte frecvenţa şi debitul cardiac Poliglobulie, prin mobilizarea din rezerve Dacă concentraţia de O2 continuă să scadă, fenomenele compensatorii sunt depăşite, ducând la suprasolicitare cardio-respiratorie, apoi dispnee, tulburări cardiace, hipoxie cerebrală. Clinic: Iniţial apare o fază euforică, somnolenţă, tulburări senzoriale, de orientare temporo-spaţială, coordonare neuro-motorie. La concentraţii foarte mici (8..10%) trebuie să se instituie permanent oxigenoterapia. Se instalează respiraţia Cheyne-Stokes şi exitus. Hipoxia poate fi:

Igiena mediului Stagnantă: dată de o insuficienţă respiratorie sau hipoxia aviatorilor la viraje mari, colaps periferic. Anoxică (hipoxică): datorită unor leziuni la nivel pulmonar sau de aer rarefiat. Anemică: hemoragii, blocarea hemoglobinei, anemii. Histotoxică: aportul de O2 e normal, dar O2 nu poate fi utilizat din cauza unor substanţe toxice. Prezintă importanţă şi presiunea atmosferică, care variază cu altitudinea: la 10m presiunea atmosferică scade cu 1mmHg: Până la 3000m intervin fenomene compensatorii, nu se produce hipoxia. 3000..6000m, apare “răul de munte”: fenomene de suprasolicitare cardio-respiratorie (tahicardie, cianoză periorificială, ameţeli ş.a.), lipotimii, epistaxis. 6000..8000m, apare hipoxia cerebrală. Trebuie să se administreze cu intermitenţă O2. Peste 8000m se foloseşte masca de O2. “Răul de avion”: Fenomenele nu sunt determinate de hipoxie. Esenţial este factorul psihic, obiectiv: zgomot şi vibraţii. Creşterea pO2 Poate apare la oxigenoterapie (50..60%). Trebuie să existe şi o cantitate mică de CO 2, care să stimuleze respiraţia. Trebuie umezit, deoarece O2 pur ar produce arsuri. Oxigenoterapia trebuie făcută cu intermitenţe, pentru a nu modifica permeabilitatea alveolo-capilară, cu apariţia edemului pulmonar acut. Hiperoxia reprezintă intoxicaţia celulei nervoase cu O2. Oxigenoterapia hiperbară: se administrază oxigen în concentraţii şi la presiune crescută (2..2,5atm). Se foloseşte când se urmăreşte deblocarea rapidă a hemoglobinei de un toxic. Modificarea pCO2 E determinată de creşterea concentraţiei CO2, modificările de presiune nemodificând mult pCO2. Riscul apare doar în spaţii închise: expunere profesională (ex. Industria berii), accidental din cauza acumulării în zonele declive (ex. Fântână). Există o tendinţă de creştere a concentraţiei CO2 în aerul atmosferic, datorită proceselor de combustie, apărând “fenomenul de seră”. CO2 formează un strat izolator, care împiedică răcirea Pământului. Exagerarea acestui proces determină creşterea temperaturii aerului şi creşterea umidităţii. La nivelul ecosistemului, se topesc gheţarii, creşte suprafaţa de apă şi apar modificări climatice (caniculă). Creşterea concentraţiei CO2 e tolerată până la 4%, când se egalează presiunea CO2 din aerul expirat şi din spaţiul alveolar. Apar fenomene compensatorii: creşterea frecvenţei respiratorii. La concentraţii de 6..8%: dispnee, senzaţie de lipsă de aer, creşterea TA. La o concentraţie de 16% se produce paralizia centrilor respiratori, cu moarte prin stop cardio-respirator. Modificarea pN2 Azotul nu participă la schimburile gazoase, dar va fi modificator al presiunii atmosferice. Creşterea pN2 Creşterea presiunii atmosferice se produce în condiţii de imersie. La fiecare 10m creşte cu 1 atm. Expuşi sunt cei care lucrează aici: scafandrii şi chesonierii. Azotul trece în sânge, se dizolvă în plasmă, se fixează în ţesuturi cu conţinut crescut de grăsimi. Se produce o saturare a

2

neuronului în azot. Sindromul se numeşte beţia adâncurilor, sau sindromul de compresiune. Simptomatologia sindromului evoluează în două faze: Excitaţie psihomotorie: stare de euforie, tahicardie, tahipnee. Dacă nu se intervine, se trece la faza a doua. Faza de inhibiţie, cu bradicardie, bradipnee, somnolenţă, exitus. Scăderea pN2 Se produce la scăderea presiunii atmosferice, deci la ridicarea la suprafaţă. Azotul dizolvat trece în stare gazoasă şi se elimină în aerul expirat. Dacă presiune atmosferică scade brusc, nu se mai elimină azotul pe cale respiratorie şi pot apare embolii gazoase: sindrom de decompresiune. Are două faze: Embolii la nivelul vaselor mici (capilare). Clinic, apar: parestezii la nivelul extremităţilor, emfizem subcutanat, dureri, în special articulare. Se pot instala embolii ce afectează vasele mari, ducând la: infarct miocardic, infarct pulmonar, embolii cerebrale, chiar exitus. Pentru prevenire, se face decomprimare în trepte. Se reduce la ½ presiunea, se menţine câteva minute, apoi iarăşi se reduce la ½. Poluarea aerului atmosferic Reprezintă emisia în aerul atmosferic a unor compuşi care rezultă în urma unor procese naturale sau antropice, compuşi ce creează disconfort, alterează starea de sănătate sau modifică compoziţia altor factori de mediu (pot sedimenta în apă sau sol, rezultând modificări). Poluarea se instalează când este depăşită capacitate de autoepurare a aerului. Natura agenţilor poluanţi Agenţi poluanţi de origine naturală: erupţii vulcanice, alunecări de teren, eroziunea râului. Afectează un număr redus de persoane. Agenţi poluanţi de origine artificială (antropică): rezultă în urma acţiunii umane. După starea de agregare, se împart în: gazoşi şi aerosoli (amestec de compuşi în stare lichidă şi solidă, care au remanenţă crescută în aer, sub formă de suspensii). Suspensii în stare solidă Agresivitatea este determinată de natura chimică, concentraţia la care sunt emişi, timpul de expunere şi dimensiunea acestora. În funcţie de dimensiune, particulele pot fi: 10..100 μm: sedimentează cu o viteză uniform accelerată, nerespirabile, dar în cantitate foarte crescută sunt disconfortante şi pot afecta flora şi fauna din zonă. Dacă sunt inhalate, sunt reţinute în nasofaringe, trahee, nu pătrund în căile respiratorii. 1..10 μm: sedimentează doar în condiţii de calm atmosferic. Au agresivitate crescută, sunt respirabile. Cele mai agresive au diametrul de 2.5 μm, ajungând până la nivel alveolar. Pot absorbi la suprafaţa lor compuşi în stare gazoasă. sub 1 μm: sunt respirabile, dar datorită mişcării browniene, se comportă ca şi gazele: deşi ajung în alveole, sunt eliminate în timpul expiraţiei. Riscuri: Efecte iritante Efecte toxice: Pb, Cd, Zn. Efecte alergizante: componentă organică bogată.

Igiena mediului Efecte cancerigene: particulele arse de carbon, cu hidrocarburi policiclice aromatice. Efect fotodinamic: particulele ce conţin smoală, parafină, provin din asfalt. În prezenţa radiaţiilor solare îşi cresc agresivitatea, rezultând reacţii fotoalergice şi fototoxice. Poluanţi în stare gazoasă Caracteristică este reacţia chimică a gazelor solubile: reacţionează cu apa din atmosferă, rezultând compuşi chimici de tip acid, cu agresivitate mult crescută. Agresivitatea depinde de: saturaţie, concentraţie, timp de expunere, dar şi de caractere fizico-chimice (solubilitatea). Cele solubile sunt reţinute la nivelul mucoasei, iar cele insolubile ajung la nivel alveolar în concentraţie mult crescută, fiind mult mai agresive. Riscuri: Efect iritant: SO2, NOx, O3, etc. Efect asfixiant: CO Efect toxic: vapori de mercur Efect narcotic Surse de poluare: antropice Combustii Reprezintă primul tip de poluare apărut: în sistemul de încălzire, apoi în industrie, motoare. Dacă ar fi combustibili puri, ar rezulta: CO2, H2O şi energie. Dar ei sunt impuri cu sulf, rezultă şi SO2. Pe seama N2 din aer se produc NOx. Dacă arderea e incompletă, apare şi CO. La temperaturi mari şi cu O2 insuficient, se produc hidrocarburi policiclice aromatice. Cantitatea depinde de combustibil: cărbunii produc poluare crescută cu SO2, petrolul produce hidrocarburi policiclice aromatice şi CO, cel mai mic risc îl reprezintă gazele naturale, care ar putea da NOx, CO şi izotopi radioactivi, preexistenţi. Riscuri: efect iritant (SO2, NO, particule în suspensie), asfixiant (CO), cancerigen. Traficul Traficul rutier poluează în primul rând cu Pb, dar şi cu NOx, CO, hidrocarburi policiclice aromatice, azbest (plăci de frână). Riscuri: mai mari decât combustiile, deoarece sunt surse mobile şi sunt eliminate la nivelul aerului respirabil (nu prin furnale). Surse industriale În funcţie de substanţa chimică: Siderurgie: oxizi de Fe, Mn, Cu, Zn, As. Industria Aluminiului: cantităţi crescute de F Industria de extracţie şi prelucrare a neferoaselor: metale grele (Pb, Cd, Zn) Industria chimică: îngrăşăminte, vopsele. Mecanisme de epurare a aerului Diluţia poluanţilor Sedimentare la rece În autoepurare contribuie temperatura aerului, pentru că pe verticală apare un gradient termic, aerul cald este la suprafaţa solului, iar deasupra temperatura scade. Aerul cald se ridică rezultând curenţi de convecţie pe verticală, ridicând şi poluanţii. Condiţia atmosferică, în care gradientul termic se inversează, se numeşte inversia termică, ce apare când brusc, într-o zonă se deplasează o masă de aer foarte cald. Aerul din straturile inferioare stagnează, poluanţii acumulându-se.

3

Umiditatea: cu cât este mai mare, cu atât se vor forma compuşi de tip acid. “Ploile acide” conţin H 2SO4, HNO3. Calmul atmosferic: absenţa curenţilor de aer ce deplasează pe orizontală, în mod normal, poluanţii. Factori geografici: în zone declive curenţii orizontali dispar. În timpul nopţii apare inversia. Riscuri de sănătate Efectele iritante Efectele pot fi directe (patologie direct legată) sau indirecte (alterează calitatea apei şi solului şi deci a alimentelor, cu efecte asupra sănătăţii). Efectele pot fi de tip acut (expunere la concentraţii foarte mari şi în durată scurtă), cronice (concentraţii moderate de lungă durată – forma cea mai frecventă) şi tardive (se instalează cu o latenţă foarte mare: zeci de ani, foarte greu de făcut corelaţii). Efecte acute Intoxicaţii acute. Apar accidental, pot avea caracter profesional, dar pot afecta şi populaţia, prin accidente de transport al substanţelor gazoase (Cl2, NH3). Se manifestă la nivel ocular (conjunctive) şi la nivel respirator. Poate apare sindromul conjunctival, sindromul traheo-bronşitic, care culminează cu sindromul alveolar. Apar fenomene de EPA, de tip lezional, pentru că gazele determină leziuni alveolare: modifică permeabilitatea alveolo-capilară, cu apariţia de transsudat, sub formă de membrane pe pereţii alveolelor. Sunt gaze iritante insolubile (NO), care dau intoxicaţii acute, cu EPA, ca primă formă de manifestare. Creşterea morbidităţii sau mortalităţii prin boli cronice cardiorespiratorii. Apare în accidentele de poluare severă, ce apar în condiţii meteo nefavorabile sau în condiţiile unor avarii industriale. Conform Martin şi Bradley: SO2 şi suspensii peste 500 μg/m3/24h prezintă risc. Agravarea bronşitei cronice. Apare în expunere acută la concentraţii peste 250 μg/m3/24h de SO2 şi suspensii. Efectele cronice Bronhopneumonia cronică nespecifică. Reprezintă afecţiuni cronice ce au la bază sindromul obstructiv: tuse, expectoraţie, wheezing, scăderea sub 60% a capacităţii vitale. Cuprinde bronşita cronică, emfizemul pulmonar, astm bronşic. Se instalează în urma suprasolicitării clearence-ului pulmonar (epurare la nivel respirator) = clearence la nivel respirator prin activitate muco-ciliară (clearence mecanic, supramucociliar) şi la nivel alveolar (bioacid: macrofage, care înglobează germeni şi impurităţi, cu eliminare prin căi limfatice). Modificări: în timp, epiteliul bronşic devine pavimentos, apare o pareză a cililor vibratili, o hipertrofie a celulelor glandulare, cu hipersecreţie de mucus, fibroză la nivelul pereţilor bronşici. În final, bronhiile devin rigide, pline cu mucus, reflex apare şi spasm bronşic. Se instalează sindromul obstructiv. Emfizemul pulmonar. Macrofagele sunt distruse, se eliberează enzime proteolitice. În mod normal, α1antitripsina le neutralizează, dar la cei cu deficit genetic de α1-antitripsină există o susceptibilitate crescută. Astmul bronşic. Apare un alergen. Haptenele sunt alergeni incompleţi, care se cuplează cu o proteină

Igiena mediului sangvină, devenind alergeni compleţi. Un alt factor de risc este hiperreactivitatea bronşică, ce poate fi moştenită genetic sau dobândită în urma expunerii cronice la aceşti iritanţi. Se produce şi un spasm bronşic reflex, în urma expunerii la iritanţi. Creşte frecvenţa şi gravitatea infecţiilor respiratorii acute în special la copii. Tusea este permanentă. Infecţia căilor respiratorii, la copil, evoluează spre bronşită cronică foarte rapid. Efecte asfixiante CO Se întâlneşte atât în aerul extern, cât şi în cel intern. Provenienţă: 0,1..0,2% (mg/m3) din aer are o provenienţă naturală (descompunerea substanţelor organice, zone vulcanice, deasupra mărilor şi oceanelor). Restul are o provenienţă artificială (din combustii). În orice proces de combustie, într-o primă fază se formează CO, dacă aportul de O2 continuă, se formează CO2. Deci, sursa o reprezintă: combustii industriale (fixe), mobile (autovehicule), arderea deşeurilor. În aerul extern, principala sursă este traficul. În aerul intern, principala sursă sunt instalaţiile de încălzire, pregătire a hranei, fumat. Bucătării: 10..60mg/m3. Fumat pasiv: 1,5..2mg/m3, fumător: 3..6mg/m3. Expunere crescută: risc maxim au persoanele cu cardiopatie ischemică sau obstrucţie de coronare, femeile gravide, persoanele în vârstă (emfizem pulmonar, funcţie cardio-respiratorie afectată), BPOC. Mecanismul de acţiune: CO împreună cu Hb formează carboxi-Hb, care nu mai permite transportul, iar la nivel tisular ajunge o cantitate insuficientă de O 2: hipoxie de transport. Pe baza ecuaţiei lui Haldane, se poate stabili relaţia dintre carboxi-Hb, şi pCO şi pO2 din aerul respirat. HbCO / Hb=m*pCO / pO2, m=245. Deci, CO are o afinitate pentru Hb de 245 ori mai mare decât O 2, iar dacă pCO este 1/245 din pO 2 se formează 50% HbCO şi 50% HbO2.? %HbCO=0,16 *[CO]+0,5% CO se exprimă în părţi / milion: 100 părţi / milion CO=117mg CO. Procentul de 0,5% reprezintă HbCO de provenienţă endogenă. Nivelul obişnuit de HbCO este de maxim 1,5% la nefumători , iar la fumători: 3..4, maxim 10%. Legătura dintre CO şi Hb este labilă, efectul nu este cumulativ, t1/2=4..5h. Efectele expunerii la CO: Efecte acute: cardiovasculare, neurologice, fibrinolitice (scade pH-ul), risc perinatal: greutate scăzută la naştere, dezvoltare scăzută, receptivitate crescută la infecţii. Sub 2%: nu apar modificări. 2,3..4%: scade capacitatea de efort fizic la persoane sănătoase, crize de angor la persoane cu cardiopatie ischemică, infarct miocardic la cei cu boală coronariană severă. 4..6%: scade capacitatea de efort maxim la sportivii de performanţă. 6..10%: apar tulburări senzoriale (văz, auz, vorbire) şi scade dexteritatea manuală. 10..20%: hipoxia este compensată prin tahicardie şi tahipnee. Peste 20%: semne evidente de intoxicaţie acută: greaţă, vărsături, creşte TA, apar modificări hipoxice pe

4

din fabrici de fibre sintetice (acrilonitril). neuropsihice Tulburări funcţionale minore. Mecanism de acţiune: este inhibitor al citocromoxidazei şi formează S-Hb. Se stabileşte experimental. Răspunsul poate fi: Aditiv: sumaţie simplă Sinergic: răspunsul biologic este mai intens decât suma efectelor Potenţare: un toxic nu are efect singur şi întăreşte efectul altuia.001 0. din cauza eliminării (în funcţie de t1/2). cu risc crescut Afecţiuni cronice. datorită expunerii la concentraţii moderate pe o perioadă lungă de timp: CO influenţează formarea colesterolului şi apar leziuni hipoxice pe endoteliu. intraperitoneal. subcutanat. Expunerea la toxicele din factorii de mediu este o expunere la doze mici. 7% garaje. Peste 40%: apar formele comatoase. Ex.5atm): t1/2=1h. agenţii din mediu se clasifică în: Necancerigeni: sub un anumit prag . cu handicap major Afecţiuni cronice. Peste 50%: letal. Letalitatea este foarte mare. dar de lungă durată. Este inhibată şi fosforilarea oxidativă cu efect asupra metabolismului aerob. Toxicologia Toxicologia studiază efectul toxicului la nivel molecular. Aflatoxina are efect de 1000x mai slab la şoarece decât la şobolan. riscul de expunere la toxice. deoarece în prezenţa florei intestinale se formează o βglicozidază care eliberează cianurile. cauciuc sintetic. a cărui toxicitate pe cale orală este de 40 de ori mai mare decât i. cefalee.v. Acidul cianhidric şi cianurile Provin din industria de extragere şi prelucrare a metalelor preţioase.00001 Expunerea la toxicele din mediu este simultană. LOAEL (lowest observed adverse efect level): pragul la care a par cele mai mici efecte adverse. amigdalină (sâmburi).2. cu risc de cancer pulmonar. cu afectare valvulară Risc perinatal Intoxicaţiile letale sunt cauzate de: 56% sisteme de încălzire. Toxic Alcool etilic Sulfură de Fe morfină Fenobarbital Stricnină Nicotină Dioxină Toxina botulinică DL50 10000 1500 900 150 2 1 0. Efecte care apar datorită expunerii. cu acumulare intracelulară a unei cantităţi mari de calciu. instalaţii de producere a apei grele. Efecte cronice: Instalarea aterosclerozei. praguri de toxicitate. recuperate prin oxigenoterapie hiperbară (2. deci sunt agenţi cu efect “fără prag”. Amigdalina este un glicozid cianogen. Igiena mediului Toxicitatea acută se determină DL50 prin expunere de 24h prin administrare inhalatorie. În funcţie de relaţia doză-răspuns. Cancerigeni: nu există prag.. Variaţia răspunsului biologic la toxic: Diferenţe individuale (genetice): Ex.. Antagonism: antidot Selectiv: antibiotice. H2S Provine din vulcani. senzaţie de constricţie toracică cu lipsă de aer. concentraţii maxime admise. alimente) se calculează consumul zilnic de toxic. producând hipoxie histotoxică. 50% din populaţia din Caucaz are o deleţie a genei pentru glutation-transferază. Apare o stare de acidoză lactică la nivel neuronal. Se recuperează prin oxigenoterapie normobară: t1/2=2h. deci sunt agenţi cu efect “cu prag”. 3% suicid. Trebuie stabilită relaţia între doză şi răspuns: procentul persoanelor din grupul expus la care apare efect la o anumită doză. în funcţie de doză: Deces înregistrat la un număr mare de persoane: accident de poluare severă Deces la un anumit număr de persoane. Mecanism: inhibă citocrom C-oxidaza. Toxicitatea depinde de: Doză Calea de pătrundere a toxicului în organism: Respiratorie: ajunge repede şi ocoleşte bariera hepatică Digestivă: apare şi competiţia cu alte substanţe bioactive şi scade rata absorbţiei intestinale Durata şi frecvenţa expunerii: la administrare fragmentată nu se atinge repede pragul de toxicitate. intravenos. Se apreciază şi hipoxia de transport. apă.EKG. 20% incendii. Inhibă nişte enzime care asigură protecţia neuronului faţă de acţiunea oxidanţilor. depistate prin teste biologice Efecte cu prag Se caracterizează prin: Pragul NOAEL (no observed adverse efect level): pragul până la care nu se de4celează efecte adverse. antifungice Toleranţă Doza de expunere: se determină concentraţia toxicului în toţi factorii de mediu şi în fncţie de consumul lor (aer. nu sunt decelate efecte adverse. gaze de canalizare (procese de putrefacţie). iar în terminaţiile nervoase creşte eliberarea catecolaminelor. Miocard: sindrom de miocardoză generalizată. tahiaritmii. Prezenţa lor în factorii de mediu arată că există probabilitatea de apariţie a efectelor adverse. Diferenţe între specii. datorită formării cianHb. Relaţia doză-efect Descrie corelaţia între intensitatea efectelor pe sănătate şi mărimea dozei. industria petrolieră. cu incapacitate minoră Afecţiuni uşoare şi de scurtă durată Disconfort Tulburări comportamentale. 5 . ape termale. obnubilare.

Din alimentaţie pot proveni 100. nici efecte adverse..1. SNC. Căi de pătrundere în organism: Respirator: În aer se găseşte sub formă de suspensie şi puţin sub formă de vapori.90%). Efecte fără prag Se referă la efecte cancerigene. Ni. Cea mai mare cantitate o conţine vânatul.0. rădăcinoase. utilizat pentru: extrapolare animal de experiment-om. Cea mai mare cantitate de Pb se găseşte în sol. cu toxicitate diferită: compuşii organici au toxicitate mult mai mare decât sărurile anorganice. Concentraţia variază între 0. hipersideremică). La aceasta se adaugă 500. comparativ cu lotul martor. de unde trece în ţesuturile moi. Relaţia invers proporţională dintre proporţia de proteine din dietă şi Pb şi Cd. de unde pătrunde în apă şi vegetaţie şi în final ajung la om. sistemul imunitar. Indicatori: Riscul acceptabil:1caz la 100000persoane Doza specifică de risc: doza zilnică la care poate fi expusă o persoană. acidoză).. provenind din băuturile alcoolice.. Pb din oase se poate mobiliza (stări febrile. sudoraţie. endocrin.. E folosit în farmacologie. rinichi. În cazul expunerii populaţiei. Metale grele Factorii care influenţează toxicitatea metalelor: Metalele toxice au un metabolism similar cu elemente esenţiale: Pb cu Ca şi Fe. ACV. până la 1. Rata absorbţiei la nivel respirator este de 20.60% renal şi biliar. Pb se găseşte şi în roci de sedimentare (galena). Se foloseşte pentru a proteja persoane cu risc crescut. legat de enzimele cu grupare –SH. Valoarea este scăzută când sunt suficiente date de bună calitate şi permit o corelare dozărăspuns.. Porfobilinogen – [PBg-dezaminaza]  uroporfirinogen Uroporfirinogen – [decarboxilaza]  coproporfirinogen Coproporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza. Protoporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirină Protoporfirină – [Fe-chelataza]  hem În cazul intoxicaţiei cu Pb. gastrointestinal. Absorbţia digestivă e de 10%.40zile (sânge) şi ani (oase).. industria chimică. Fe. din cauza inhalării de praf Metabolism: Absorbţia respiratorie a Pb depinde de diametrul particulelor în suspensie şi volumul ventilaţiei pulmonare. Mecanismul de acţiune este anti-enzimatic. Cu cât creşte concentraţia substanţei respective. se sintetizează o cantitate insuficientă de Hb. T1/2=20. Grupuri cu expunere crescută: Profesional Persoane care locuiesc în apropierea străzilor cu trafic intens. fructe).3μg / m 3. Cd cu Fe. la un risc acceptabil. până la 10μg / l)şi alimente (se concentrează în plantele foliate. Ca. Alte surse: extragerea şi prelucrarea metalelor neferoase.1000μg / zi..5mg / l urină (creşte în intoxicaţii) ALA-DH=25 unităţi / l eritrocite (scade în intoxicaţii) 6 . Principala sursă de poluare cu Pb o reprezintă traficul rutier (80.3μg / m3. digestiv (Pb neabsorbit). surse industriale.Doza efectivă: concentraţia care determină o creştere semnificativă a efectelor adverse la lotul expus. prin scăderea sintezei de vitamină D la nivel renal. extrapolare pentru concentraţii extreme. creşte tensiunea arterială. Pb influenţează mineralizarea oaselor. 90% din Pb din organism se găseşte în oase. Celelalte efecte apar în saturnismul profesional. Formează complexe proteice stabile. aparatul reproducător. s-a evaluat aportul cronic la om. Marker-ii biologici pe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şi efectele acesteia sunt: De expunere Pb-emia=10μg / 100ml Pb-uria= 25. NOEL (no observed efect level): este nivelul până la care nu se observă nici efecte pozitive. prin creşterea absorbţiei Fe. crescând nivelul acidului δaminolevulinic şi scăzând porfobilinogen. prin sinteză de IgA şi IgE. UF=10: date experimentale suficiente.30μg / l De efecte ALA=2. Eliminarea se face 50.60%. cu creşterea nivelului coproporfirinogenului. mai ales în cazul unei diete sărace în vitamina D.. Plumbul Este folosit sub formă de compuşi organici şi anorganici. Organele ţintă sunt reprezentate de: sânge. Ajuns în sânge. UF=100: se foloseşte când nu există date experimentale suficiente pentru a aprecia expunerea cronică la om. Metalele pot provoca reacţii imune (Cr. dar copii ajung la 40. restul prin: fanere. SNP. ADI (acceptable day intake): aportul zilnic acceptabil. la copii – 70%.. acumulatori. dar sunt date suficiente privind expunerea cronică la una sau mai multe specii de animale. creşte probabilitatea de apariţie a cancerului. Be). care stimulează activitatea sintetazei. ADI=NOAEL/UF TDI (aportul zilnic tolerabil)=LOAEL/UF UF: factor de incertitudine. secreţie lactată. sindrom neurologic. Natural...500μg / zi. Igiena mediului Calea digestivă: dina apă (concentraţia variază între 1. Pb are afinitate mare pentru eritrocite. Consumul de vitamina C: scade absorbţia Pb şi Cd.60μg / l. apar: sindrom hematologic (Pb intervine în sinteza Hb). Laptele creşte absorbţia metalelor. apoi în oase. Sindromul hematologic: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat  acid β-ceto-adipic acid β-ceto-adipic – [sintetaza]  acid δaminolevulinic (ALA) acid δ-aminolevulinic – [dehidraza]  porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH. La adult. apărând anemia francă (hipocromă. Hg. UF=1000:există doar date privind aportul pe termen scurt. consum de alcool Risc maxim prezintă copii preşcolari. Toxinele interferă cu elemente esenţiale (co-factori enzimatici): Pb interferă cu Ca îm transmiterea impulsului nervos.50%.

20 25. care acţionează la nivel respirator. de obicei locul de acţiune îl reprezintă mucoasa care vine în contact cu substanţa respectivă. în prezenţa citocromului p450. În cancerogeneză se produce o dereglare a exprimării oncogenelor şi a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. în urma cărora se produce o detoxifiere prin eliminare renală sau intestinală. datorită intervenţiei unor factori cancerigeni de promovare. dar poate fi conjugat şi eliminat din organism sau se poate transforma în epoxid. Celula iniţiată se exprimă fenotipic. Etapele producerii cancerului Iniţiere = proces ireversibil. Aceste săruri se folosesc în domeniul medical. precancerigene) – substanţe iniţial inactive. dar peste un anumit nivel devine toxic. cancerigen primar.100 Simptome de encefalopatie. Ineficienţa mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. Mutaţia trebuie să activeze o oncogenă (protooncogenele controlează diviziunea celulară). Cu cea mai mare frecvenţă apare benzo-apirenul – iniţial e inactiv. înaintarea în 7 . Coproporfirina=125μg / l (creşte în intoxicaţii) Protoporfirina eritrocitară=50μg / 100 Secundari. acţionând la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). agenţi alchilanţi. Mutaţiile pot să apară şi în mod spontan. transformându-se în cancerigeni: hidrocarburi policiclice aromatice. se degajă vapori de mercur la 200C. (Genele care controlează activitatea citocromului p450 se numesc CYP). Fluor Arte efecte benefice. ca urmare a alterării ADN (boală genetică a celulei somatice).) Creşterea frecvenţei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000) Creşte fragilitatea mecanică a hematiilor Reticulocitoză Scăderea sintezei Hb. aflatoxine. producând mutaţii. implicând anumite riscuri. În organism există un sistem de conjugare( metilare) a produşilor rezultaţi. Este o modificare ireversibilă. Etapa de promovare. disfuncţie periferică nervoasă Scad IQ şi capacitatea de învăţare. Principala cale de pătrundere este cea hidrică. Arseniu. pesticide Substanţe Cancerigene (cancerogeneza chimică) Cancerul este o afecţiune multistadială şi multifactorială.30 Modificări electrofiziologice EEG Scade viteza de conducere neuronală. Mutaţiile pot fi: punctiforme.50 Cresc ALA şi coproporfirinele urinare Anemie francă 60. nespecifici: Creşterea frecvenţei hematiilor cu granulaţii bazofile (normal: 5 / 1 mil. care e un cancerigen final. 40. Agenţii de iniţiere sunt adductori de ADN. nitrozamine. Indirecţi (procancerigeni.. dar în apă mercurul îşi creşte toxicitatea). Efecte: toxice pe SNC (encefalopatie cerebeloasă). De aceea în spaţiile în care se lucrează temperatura trebuie să fie mică (15-16 0C) şi bine ventilate. se transformă în dihidrodionă = compus reactiv. Include cancerigenii direcţi. Citocromul p450) activate genetic.LOAEL al Pb din sânge 10 Efecte hematologice Scade activitatea enzimatică a ALA-DH Cresc protoporfirinele eritrocitare Scade Hb. După mecanismul de acţiune: Genotoxici (mutageni) – acţionează la nivelul ADN. Mb Modificări citoplasmatice de tip vacuolizare Relaţia doză-efect Mercur Este o substanţă toxică a cărei toxicitate este legată de anumite proprietăţi fizico-chimice ale sărurilor de mercur (amalgame). Cea mai mare reactivitate chimică o are AAF (acetil-amino-fluoren).70 80. În metabolism poate interveni şi citocromul p448. Această fază poate fi influenţată de o serie de factori: dieta. pot să existe pe tot parcursul vieţii. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt un grup numeros de substanţe (100 tipuri). Deficit cognitiv.. Condiţiile cancerogenezei Sunt necesare minim 2 mutaţii la nivelul ADN. În expunerea la cancerigeni.. disfuncţie periferică. Anemie uşoară Efecte neurologice 10. Tulburări de auz . Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene. Mecanismul de activare: Activarea se realizează în prezenţa monooxigenazelor (ex. care produc legături covalente cu ADN. Clasificarea substanţelor cancerigene: După locul de acţiune: Igiena mediului Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară. Cadmiu. hepatotoxice. aparate de măsură. astfel încât are o suprafaţă mare de evacuare. biochimică la nivelul ADN. Rata de absorbţie pe cale respiratorie este foarte mare ( mai mare decât pe cale digestivă. rapid. Ex. Latenţa este de câţiva ani (5. care necesită o activare enzimatică la nivelul organismului.. dar în organism. Celulele iniţiate sunt greu de diferenţiat de celulele normale. pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. O substanţă care produce o mutaţie genetică şi activează CYP duce la producerea de p450. nefrotoxice. fără să se exprime fenotipic. care duce la formarea unui compus cancerigen.20 ani). embriotoxice (datorită transferului placentar). Tensiunea superficială a mercurului e mare.. Are efect iritant asupra căilor respiratorii.. prin care celula normală capătă caractere neoplazice. ioni metalici. Epigenetici – nu s-a dovedit interacţiunea cu ADN. Aceste fenomene se produc datorită scăpării de sub control genetic al multiplicării celulare.

dioxina (cancer pulmonar. Sunt cancerigene. Necolagenic – nu este afectat peretele alveolar. polen). Determină o iritare primară a mucoasei. benzantracen. Compuşi organici: sulfamida. bradikinină). reacţia alergică apare la 15-30 minute de la expunere. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezicală). cromazina. dar sunt limitate datele privind efectele la om. Sunt anticancerigeni. Ex. crom. bifenilpolicloraţi. benzen. La persoanele cu teren nonatopic. Sunt produse de aspergilus flavus şi sunt cancerigene. care în condiţii de expunere profesională (15 ani) determină o acumulare în plămân. edemul mucoasei şi hipersecreţie bronşică. Exista date limitate experimentale şi la om. Nitrozamine (alimentaţie. Se produc doar modificări la nivel interstiţial. Un deficit enzimatic în glutationS-transferază (metabolizează benzoapirenul în epoxid) creşte riscul de cancer pulmonar. Dietil stilbestron): Tratamentul avortului spontan: cancer vaginal după pubertate Tratament post-menopauză: cancer de endometru ( se asociază cu progesteron). Există date experimentale şi epidemiologice sigure şi suficiente. Carcinogerneza şi stilul de viaţă Aportul de aflatoxine (alimentaţie). Alergenii inhalaţi determină formarea de anticorpi (reagine sau IgE). de piele). 8 . bumbac. As. determinând obstrucţia bronşiilor. Aceştia se fixează pe mastocitele tisulare de la nivel cutanat şi mucoasa bronşică şi pe PMN din sânge. Fibrozele pulmonare pot fi de tip: colagenic . hepatic. Poluanţi fibrozanţi Sunt reprezentaţi de aerosoli (particule inerte). producând sensibilitate primară incompleţi (haptene). nichel. bronhii Clorura de vinil  ficat Praf de lemn  sinus nazal Suspecţi: Cd  bronhii formaldehida  sinus nazal. la care se adaugă modificări interstiţiale de tip colagenic prin proliferare de fibroblaşti şi neoformare de colagen. Fumat Igiena mediului Consum exagerat de alcool (laringe. bronhii Hidrocarburi policiclice aromatice  piele. efecte fibrozante pot avea şi poluanţii de tip iritant). reacţia alergică apare la 21-18 ore de la expunere. Se produce o alterare a peretelui alveolar. Progresia se caracterizează printr-o rată de creştere mare. care acţionează pe receptorii bronşici. Grupa 3 = Substanţe care nu sunt clasificate ca cancerigeni în prezent. Manifestările alergice sunt de tip 1 (imediat). S-au observat aceste fibroze şi la persoane fără expunere profesională (locuinţe în zone industriale. estrogeni. Există suficiente date experimentale. Petru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (scarificarea. Metale: cadmiu. Factori favorizanţi Un teren atopic poate fi reprezentat de o hiperreactivitate bronşică sau de infecţii repetate ale căilor respiratorii. Grupa 2A = substanţe probabil cancerigene. La persoanele cu teren atopic. pleură.produse de exemplu la SiO 2. hormoni. puf. Ni  sinus nazal. Ex. Produse biologice: antibiotice. Aport de vitamine A şi E şi Se. factorul hormonal. tutun. antracoza. pene. datorită ineficienţei clearence-ului pulmonar. Este moştenită genetic sau poate fi dobândită în urma repetării unor expuneri. Aceste fibroze sunt reversibile (retrocedează după întreruperea expunerii): sideroza. Nitrozamine. endogen din amine şi nitriţi). Fungii. aflatoxine. prin acetaldehida. determinată genetic de o sinteză excesivă de Ig E. Atopia reprezintă o predispoziţie a organismului. invazie şi metastaze. polen. alţi vapori. Aportul crescut de grăsimi reprezintă factor de risc în cancerul de sân. de tip reticulinic. peritoneu. Stimulează secreţia de estrogeni şi hormoni hipofizari. esofag. Ageţi alchilanţi  bronhii Benzen  măduva osoasă Cr. fragmente de insecte (viermi de mătase). albine. Clasificare: Pulberi vegetale: făină. ficat). Compuşi iritanţi: cloramida. formaldehida. Alergenii inhalaţi pot fi: compleţi (făină. sensibilitatea fiind secundară. Grupa 4 = Substanţe care probabil nu sunt cancerigene. mercur. iută. Susceptibilitatea determină diferenţe individuale. azbest. Mastocitele sunt distruse şi eliberează mediatori chimici (histamină. Aportul crescut de alimente reprezintă factor de risc în cancerul de colon şi prostată. intradermoreacţia) sau teste bronhomotorii (variază VEMS cu minimum 15%). bronhii pesticide organoclorurate Carcinogeneza rezultat al terapiei Estrogeni sintetici (ex. clorura de vinil. cânepă.vârstă. Contraceptive orale ce conţin steroizi estrogenici: Adenom hepatic Cancer de sân Tamoxifen (antiestrogenic)  cancer de endometru Agenţi alchilanţi folosiţi în tratamentul cancerului  cancer secundar Imunosupresoare folsite în transplant sau SIDA  cancer. prin spasmul musculaturii netede. Excesul de hormoni se ascociază cu cancerul de sân la femei care au primul copil după 40 ani sau menarha prea devreme şi menopauza prea târziu. scrot. Apar pneumoconioze. fenobarbital (hepatocarcinom). Alergizanţi Reprezintă o grupă foarte diversificată. în special prolactina. păr. Grupa 2B = posibil cancerigene. Mulţi sunt factori naturali. care reprezintă un factor mutagen. puf. Expunerea la cancerigeni cu principalele localizări Confirmaţi: Azbest  bronhii. actinomicete Pulberi animale: lână. Clasificarea IARC (International Agentcy for Research of Cancer) a cancerigenilor chimici Grupa 1 = substanţe sigur cancerigene.

Boli microbiene: TBC. eficace la umiditate 50%). Dacă adaptarea se face brusc. chimice: clor (coroziv. astfel încât patologia are un caracter sezonier (iarna apar afecţiuni respiratorii. tularemia. Diferenţe climatice în funcţie de latitudine Zona polară: temperaturi medii anuale mult sub 0OC. manifestarea clinică e severă. Aclimatizarea apare şi la persoane care îşi deşfăşoară activitatea într-un microclimat excesiov de cald sau rece. tereştrii) şi biologici dintr-o anumită zonă geografici. coxackie. tuse convulsivă. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut şi cronic.35 m3 / h / persoană. O pondere crescută o au: afecţiunile cronice. stabilit prin LOAEL. E produsă de un germen termofil (600C). Praf bacterian: bacterii aderente pe solid. În timp. psitacoza. Nuclei de picătură: foarte uşori. agenţi propulsori pentru spray-uri. Aceasta nu e proprie aerului (nu are condiţii). acid lactic. Aclimatizarea este fenomenul care apare la persoane care locuiesc la atitudini mari (modificări ale aparatului cardio-vascular păentru compensdarea fenomenelor de hipoxie). adenoviroze. deoarece au un aport exogen suficient de vitamina D (carne de peşte crudă). apar decompensări ale funcţiilor vitale. etilen-glicol. parotidită. Profilaxie pentru fenomenele de poluare a aerului Mijloace legislative: interzicerea folosirii unor compuşi toxici în anumite domenii de activitate. Flora supraadăugată (germeni patogeni): Igiena mediului Germeni cu poartă de intrare respiratorie Boli infecţioase ale copilăriei: rujeolă. Exagerarea efectului de seră din cauza creşterii concentraţiei de CO2 (60%. clor-fluoro-carbon (CFC. actinomicete. dar. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut. Clima are o stabilitate foarte mare (sute. antrax Coriomeningita limfocitară Febra Q Suprainfecţia plăgilor şi arsurilor Forme: Picături Pfluge: Contagiozitatea este mare. scarlatină. Concentraţii maxime admise de scurtă durată = 30 min. În mod natural în aer se găseşte o floră (germeni care se dezvoltă la 20220C) saprofită psicrofilă. Riscuri pe sănătate: Risc alergizant: fungii. din plăcile de azbociment. Măsuri tehnice şi administrative. dar nu e posibil. Profilaxie: curăţenie. Se face un studiu de impact al obiectivului asupra sănătăţii populaţiei din zona respectivă. Exagerarea efectului de seră determină creşterea temperaturii aerului. atmosferici. dar au conţinut microbian mic. spălarea circuitelor electrice. echo.. Ideal ar fi să se pornească de la pragul efectului nul. deplasaţi foarte mult de curenţi. Efecte indirecte ale poluanţilor atmosferici asupra organismului (Manifestări la nivel ecologic) Afectarea stratului de ozon. cu risc mare dat de acumularea lor în sol  creşte aciditatea solului  mobilizarea substanţelor toxice  transfer în apă. care se adresează direct surselor. Zona temperată: diferenţe meteorologice de la un sezon la altul. oxizi de azot). metan (15%). reutilizarea produşilor de ardere. Nu apare rahitismul. Contagiozitatea este 50%. Dacă apar astfel de afecţiuni. Pragul de urgenţă reprezintă concentraţia la care se produce o creştere a morbidităţii. Ex. Următorul prag este pragul disconfortant. afectează flora. Influenţa condiţiilor climatice asupra stării de sănătate Clima reprezintă totalitatea factorilor fizici (cosmici. Boli virotice: gripă. iar densitatea populaţiei este foarte redusă. Este afectată flora şi fauna acvatică. Concentraţia medie pe 24 ore. varicelă. care se dezvoltă în fân. chiar a mortalităţii. 9 . obligativitatea de a-şi lua măsuri de epurare. mononucleoza infecţioasă. herpes. Se numesc şi particule Wells. mii de ani). dar şi interior. meningita cerebro-spinală epidemică. creşte frecvenţa calamităţilor. folosirea unor filtre. dar e antrenată prin curenţi de aer. rezorcină. alveolita alergică extrinsecă (plămânul fermierului).16 m3 / h pentru copii). fauna. Creşte transmiterea radiaţiilor UV. Concentraţii medii lunare. Germeni cu mai multe porţi de intrare Entero-viroze: poliomielită. umiditatea aerului crescută. În blocul operator trebuie creat un plus de presiune. rubeolă. reumatismale şi patologie specifică zonelor cu pontenţial economic crescut (obezitate). din combustii). CFC (10%). Grupurile cu risc maxim îl reprezintă copii (Imaginea radiologică de “plămân îmbătrânit al copilului”). Trebuie alese tehnologii puţin poluante. sedimentează repede. vara – afecţiuni digestive). dezinfecţie. Se produc acizi cu reactivitate crescută. deoarece nu au imunitate dobândită. Probemele apar la deplasarea dintr-o zonă climatică în alta. Bruceloză. Ploi acide (din cauza unor concentraţii mari de SO 2. viteza curenţilor de aer crescută. candidoza bucală. alte materiale izolante pe bază de azbest sau plăcuţele de frână ale autovehiculelor. agenţi spumanţi folosiţi pentru stingerea incendiilor. iritant. Micoze respiratorii: micoplasmoza. ce influenţează starea de sănătate. crescând frecvenţa cancerului de piele şi cataractă. freon). 15. care se adresează direct surselor de poluare. apoi pragul de nocivitate (apar modificări în organism). folosit în sisteme de refrigerare. ventilaţie (aer condiţionat: 30. având dimensiuni mari. Măsuri medicale: oferă criterii care stau la baza stabilirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor atmosferici. Contagiozitate 10%. din cauza creşterii unor poluanţi atmosferici. Poluarea biologică a aerului E foarte importantă în spaţiile închise. corpii azbestozici pot degenera malign. propilen-glicol. Ex. Ultimele 2 forme sunt implicate în transmiterea aerogenă. Dezinfecţia terminală: UV. pneumonia cu Pneumocistis Carinii. oxizi de azot (10%). Aici bolile aerogene sunt foarte rare pentru că germenii nu au condiţii de dezvoltare. Au mare stabilitate şi reactivitate chimică (1 moleculă distruge sute de molecule de ozon). Pentru surse mobile se poate devia traficul. anuale. în special la persoane în vârstă şi copii.Modificările de tip azbestoză s-au evidenţiat pulmonar din cauză că particulele de azbest se găsesc în concentraţii crescute în aerul exterior. însorire scăzută.

Climatul indiferent: până la 500m. Practic poate fi utilizată doar 0. evaporare – perspiraţie insensibilă şi digestiv. Meteoropatologia se referă la afecţiuni care sunt acutizate de modificările meteorologice. Meteorosensibilitatea se caracterizează printr-o serie de modificări funcţionale. apar cefalee. prin folosirea acesteia în pregătirea hranei. prin neasigurarea unor condiţii minime de igienă. iar concentraţia K – scăzută. regim crescut al precipitaţiilor. Toate fiinţele vii sunt meteorosensibile. Climatul maritim este excitant prin: însorire crescută. fiziologic. Variaţiile sunt preluate de receptori periferici (cutanaţi şi mucoşi) şi se transmit impulsuri nervoase îîn SNC: diencefal (analiza)  SNV  sistem endocrin. Poate avea un grad crescut de mineralizare.20 km altitudine. Precipitaţii: nu au încărcătură minerală. urbanistic). Surse de suprafaţă: 97% din apa totală a Pământului are salinitate foarte mare. epilepsie. radiaţii). creşterea nivelului colesterolului. Nu se foloseşte. presiune atmosferică. Forme de manifestare clinică a bolilor hidrice Endemice Endemice Cazuri izolate Apar prin consum de apă contaminată. Autoepurarea apei de surafaţă se face prin: Diluţie (toxine. apa nu poate fi folosită ca atare. în lipsa apei.Zona tropicală: temperatură crescută. Se recomandă pentru profilaxia rahitismului şi stimularea apetitului. transmitere prin vectori). viteza curenţilor de aer este crescută. Ex. HTA.. Frecvenţa bolilor infecţioase şi parazitare e crescută (igienă deficitară. Din restul de 3% (apă dulce) cea mai mare parte se găseşte în gheţari. Boli cardiovasculare (CI. Eliminarea apei se realizează: renal – 1. umiditate. poate fi indicat în perioada de convalescenţă. tensiunea arterială. Nevoile de apă sunt: Individuale: pentru menţinerea igienei Colective: in funcţie de specificul activităţii (industrie. Modificări meteorologice Reprezintă variaţii ale calităţii fizice a aerului (temperatură. Unele persoane simt aceste modificări. Măsuri profilactice: imunizare. dar debitul lor este foarte scăzut. cu alterarea stării generale.2 zile): apar modificări elecromagnetice şi creşte excitabilitatea nervoasă. Uneori se pot produce dezechilibre hidrominerale: Bilanţ hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminarea): stări patologice însoţite de edeme şi fiziologic: sarcină.. Sindromul de front atmosferic are 3 perioade: Perioada care precede frontul (1. viteza crescută a curenţilor de aer şi aerosoli bogaţi în iod. având o labiliate neuro-vegetativă. dureri articulare..Apar frecvente fenomene de malnutriţie. Prezenţa ţesutului adipos scade cantitatea de apă din organism. E crescută frecvenţa cancerului de piele şi cataractei. Diferenţe climatice în funcţie de altitudine Climat excitant (alpin şi de stepă) Climat indiferent (şes şi coline) Climat intermediar (subalpin şi maritim) Climat alpin: peste 1000m altitudine. Apare insuficienţă de adaptare. Surse de apă Apa atmosferică (vapori): se găseşte până la 15. Acestea se formează la limita între două mase de aer cu caractere fizice diferite (temperatură. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ.. agriculturp. precordiale şi exacerbarea afecţiunilor. însorire puternică. Apar: suprasolicitarea funcţiei cardio-respiratorii. asigurat neuroendocrin.5l / 24 ore. Mg crescute. temperaturi foarte mari). germeni) Sedimentare Temperatură Acţiune bactericidă a radiaţiilor UV Organisme acvatice bacterivore Bacteriofagi Apa are o floră naturală proprie (psichrofilă) plus floră supraadăugată. care nu sunt percepute. concentraţiile Ca. crize de ulcer. metabolismul bazal. Aceste modificări se produc datorită formării fronturilor atmosferice. nu se folosesc în scop potabil.. Igiena mediului Perioada după trecerea frontului (până la 24 ore): se refac caracterele meteorologice şi starea funcţională a organismului. boli endocrine decompensate. Epidemii hidrice 10 . în timpul îmbăierii sau înotului sau.6 ore): se modifică şi ceilalţi factori meteorologici. Aportul este asigurat exogen (apă ca atare = 1. radiaţii. Stratul freatic trebuie să fie la mare adâncime. cu instalarea sindromului de front atmosferic: sindrom neurologic şi umoral. Se creează o tensiune fizică atmosferică care determnină o tensiune fiziologică a organismului. viteza curenţilor de aer). Apa Cantitatea de apă din organism scade cu vârstă: embrionul are peste 90%. ionizare bogată a aerului. frecvenţa crescută a AC). umiditate. Trebuie să se ţină cont de alimentaţie. Bilanţ hidric negativ: stări patologice însoţite de deshidratări (foarte periculoase la sugari) şi fiziologic (effort fizic. Climatul intermediar: face trecerea între celelalte două. presiune atmosferică. Repartiţia apei este în funcţie de activitatea metabolică a organelor. Gradul de poluare a acesteia este crescut.400ml / 24 ore).5l. Concluzie: Acest climat e contraindicat bolnavilor şi convalescenţilor. stimularea metabolismului bazal. din care 40% intracelular şi 20% extracelular. se modifică tonusul vascular. Nu solicită funcţiile vitale ale organismului. iar adultul 60%. Este indiferent prin diferenţele mici de temperatură. Caracteristici: presiunea atmosferică şi pO2 sunt scăzute..5l şi din alimente) şi prin apă metabolică (300. Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2. Perioada de instalare a frontului (1. Există un echilibru permanent între aport şi eliminare.03% din apa de suprafaţă.

Există persoane cu risc crescut. se transmite de la animale care avortează: oi. Manifestările clinice sunt uşoare. Rezistă 1. Sursa de contaminare este doar omul. E sensibil la clor. Contaminare: în industria pielăriei. rezistă la clor. Sursa o reprezintă: şoareci. Poliomielita Sursa este doar omul. mai mic decât perioada de incubaţie a bolii. enterovirusuri noi Produc: paralizii. Campylobacter.Sunt afecţiuni cu poartă de intrare digestivă. meningite. encefalite. luni. câine. germene sporulat. practicanţii sporturilor nautice. Yersinia enterocolitica. Acestea rezistă 21 zile în apa râurilor.5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă. care rezistă până la 200 zile şi la dozele uzuale de clor. nevrite. care produc boli diareice acute. Sursa o reprezintă omul. Sfârşitul epidemiei se caracterizează prin scăderea bruscă a numărului de cazuri de boală. Au fecvenţă mai mare la marinari. Doza infectantă este 103-5. Pătrund transcutanat. nu se atinge doza infectantă. care fac boala (tare digestive: anaciditate gastrică. Virusurile Norwalk şi Rotavirusuri Produc gastroenterite la adult.. care apar permanent într-o zonă geografică. Boli microbiene cu transmitere hidrică Holera Este produsă de vibrionul holeric (Eltor). deoarece rezistenţa creşte cu scăderea temperaturii). pisică. Boli virale transmise hidric Virisurile au o rezistenţă mult mai mare decât bacteriile. capre. Identificarea germenilor patogeni în apă nu este obligatorie. este sensibil la clor. chiar în sezonul rece. Parvovirusurile Produc infecţii respiratorii la cpopii şi cancer de col uterin. porci. Endemia hidrică Se caracterizează printr-un număr mai mic de cazuri de boală. Dau manifestări la sugari şi copii mici. Igiena mediului Leptospiroze Sunt produse de Leptospira enterohemoragică.. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic. canic. virusul rezistă 100. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător. pisici. rezistă în apa rece şi nepoluată (apa de izvor). Populaţia receptivă la boală: fac boala toate persoanele receptive. pescari. este mai rezistentă la clor decât colibacili. ECHO. Se păstrează “coada epidemică” – un număr redus de cazuri de boală. respirator.. 2. Hepatita A şi E Este produsă de VHA şi VHE. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan. care apar într-un interval scurt de timp. sunt sensibili la clor. Sezonalitatea (în principiu sezonul cald.. Dizenteria bacilară Shigella rezistă 4. Secundare Creşterea frecvenţei bolilor diareice acute şi a cazurilor de dizenterie într-o colectivitate arată că poate izbucni o epidemie hidrică.. care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Boli diareice acute Sunt produse de E. Boala are caracter profesional.3 săptămâni. cu număr mare de cazuri. Aceştia rezistă în apă 21 zile. unde sunt probleme în alimentaţia cu apă.3 luni. iar doza infectantă este foarte mică. digestiv. Pseudomonas.. vârstnici). dar există persoane cu receptivitate crescută.. Suprapunerea cazurilor de boală peste sistemul de distribuţie a apei (criteriul topografic). Epidemia se stabileşte dacă este sau nu hidrică pe baza următoarelor criterii: Obligatorii Debut exploziv. meningete. Boli parazitare Apa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare. pomona. la temperatură crescută şi la Cl. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar.. rezistă la clor. vibrioni parahemolitici. Febra Q Este produsă de Coxiella burnetti. În apă rezistă 100 zile.150 zile şi la doze uzuale de clor. boli digestive. infecţii respiratorii. Vaccinarea se face cu virus atenuat.. Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). Doza infectantă este mare. dar pot apare oricând. Bruceloza Este produsă de Brucella. mucoase. Se transmite prin contaminarea apei de suprafaţă de către animale. Salmonellele de la animale produc gastroenterite. Se manifestă sub formă de cazuri izolate. Antrax Este produs de Bacilus antracis. care în apă rezistă săptămâni. conjuntctivită acută hemoragipară. miocardite. Cel mai mare risc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă. după ce procesul de contaminare a apei a fost întrerupt. copii. cu transmitere prin contact direct interuman. câini. coli. TBC Este produs de bK. 11 . veruci comune. fără imunitate specifică. 30 zile în apa de profunzime. care rezistă luni în apă şi la clor. Formele de manifestare sunt: epidemii şi cazuri izolate. tulpăina vaccinală având o rezistenţă crescută în mediu. Este sensibil la clor.150 zile. Cazuri izolate Apar când gradul de contaminare a apei este scăzut. febră. rezistă 2.3 luni în gheaţă.2 luni în apă şi la clor.. care rezistă 160 zile în apă. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectante foarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. care rezistă în apă 100. porc). Pătrud prin tegumente. Febra tifoidă şi paratifoidă Sunt produse de Samonella Tiphy şi Paratipy A şi B. exantem. griphotiphosa. totuşi se modifică indicatorii bacteriologici de calitate a apei. Aeromonas. woolfi. Produce dizenteria amoebiană. boli respiratorii. Doza infectantă este 105-6. Tularemia Este produsă de Pasteurella tularensis. Adenovirusiri Produc conjunctivite de bazin (trăiesc în apă caldă). Rezistă în apă 2. Coxsackie A şi B. Doza infectantă = 102.

napi: aport crescut de…. Ulterior apar dezechilibre hormonale. Na este implicat în apariţia HTA prin retenţie hidrică. inhibând enzimele de tipul enolazelor. Tratmentul este hepatotoxic.1. om (căi biliare). Nematode Ascaridioza. prin forma şi dispoziţia cristalelor.120mg.. La nivelul dinţilor apar pete alb-sidefii. decât foarte puţin. Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică Determinată de dezechilibre hidro-minerale Iodul Provine din scoarţa terestră. Carenţa relativă de iod: guşa apare deşi iodul în apă este peste 5µg / l: Consum crescut de varză.. cu hipertrofie tiroidiană. fluorosilicaţi). transmiterea este indirectă. Cryptosporidium parvum: Infecţia se transmite de la animal. mansoni. Zonele montane din România sunt zone endemice pentru guşă. Dinţii sunt friabili.. tulburărio endocrine. Factorii de risc: Deficit enzimatic în methemoglobinază Predominanţa hemoglobinei HbF. dau manifestări digestive şi urinare. alimentele având un aport important. Fluorul are rol carioprofilactic: reacţionează cu hidroxiapatita. Boala se numeşte trichomoniază. La peste 5mg / l apar fenomene la nivel osos: osteofluoroza.2mg / l apă.? Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezistă foarte puţin în apă. Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10. japonicum: gazda intermediară este în apă. osteoporoză. unde se formează cercarul. Ex.? Aport crescut de Ca: scade absorbţia intestinală a iodului. pentru că fluorul din sol nu e concentrat de plande. surditate. care rezistă luni în apă. În zone guşogene. Fluorul Provine din scoarţa terestră (crioliţi. Mn: activator enzimatic. care conferă dintelui rezistenţă crescută. Strongiloidoza. manifestare endemică. activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă este scăzută. fracturi în os patologic. La peste 20mg / l apare osteoscleroza. nitraţii migrază în apă şi se concentrează în plante). Co este implicat în apariţia cardiopatiei cu frecvenţă crescută la marii consumatori de bere. pot pătrunde şi prin tegumente. Tricocefaloza.. bovine. Excesul de fluor în apă apare la peste 2mg / l.300C) se produce embriogeneza. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic.? Trematode Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine. Cu are efect ateromatogen. Climatul excitant montan stimulează funcţia tiroidiană. lăuzie. Patologie toxică. pătrund în gasteropod sau moluscă. Produc schistosomioze. Apa are rolul principal. Apa asigură un aport scăzut de iod în organism (10% din necesarul în 24 ore). conopidă. care are 2 etape: Asimptomatică şi nu apar semne radiologice.100 ori. Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul. Apa cu duritate crescută (Ca. Toxicitatea apare endogen: flora reducătoare din intestinul proximal îi transformă în nitriţi. prin apă. Simptomatică (peste 10mg / l): dureri musculare. astfel încât nu se treatează copiii. asigură 2/3 din necesarul pe 24 ore. dar permanent. Microelemente cu rol protector: Zn: efect opus Cd (hipotensiv).Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti. prin sinteză de coloid. Nitraţi Produc manifestări acute doar la copilul mic. La temperaturi crescute (25. care produce fascioloza. Existenţa microelementelor din apă în concentraţii crescute are efect patogen cardiovascular: Cd este implicat în formarea plăcilor de aterom (prin mecanism enzimatic stimulează metabolismul colesterolului). articulare. Cestode Diphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte. scăzut datorită diluţiei. scoţând gruparea hidroxil şi rezultând fluoro-apatita. Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina. Igiena mediului Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate.7. dacă iodul este insuficient. Boala se numeşte lamblioză. Nevoia zilnică de iod este se 100. care în timp devin maro. alimentele având rol secunadar. foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă). foarte sensibilă 12 . Boli cardiovasculare Factorul hidric are şi el o oarecare pondere. Aport crescut de Mn: inhibă hormonosinteza. evidenţiată doar la animale. care duc la formarea methemoglobinei. methemoglobinemie infantilă). cu manifestări cronice. gravide. Boala se numeşte cryptosporidioză. cu risc toxic: fluoroza. Aportul optim: 0. forma infectantă. şi alimentele au un aport scăzut de iod. în final se ajunge la edentaţie. sugar şi nou-născut. inclusiv forme neurologice: cretinism. ducând la ateroscleroză şi HTA. Boala se numeşte teniază. Aport crescut de F: creşte eliminarea urinară a iodului. cu transmitere hidrică Se caracterizează printr-un aport scăzuta al toxicului în organism. Cr: prevenirea aterosclerozei. reprezintă singura sursă de azot pentru plante. Schistosoma haematobium. Provenienţa este naturală (forma de mineralizare a proteinelor) sau din îngrăşăminte pe bază de azot (în sol se ating concentraţii foarte mari. Himenilepis nana nu are gazdă. concentraţia iodului în apă este sub 5µg / l. Mg) se asociază cu morbiditate şi mortalitate scăzută. Nu sunt toxici. probabil şi de la om. Are şi rol bacteriostatic şi antienzimatic. cu hipoxie de transport (cianoză infantilă. Valori crescute ale Ni şi Mn în organism permit diagnosticul de preinfarct. solul având rol de activare. osificări aberante (exostoze). cu efect hipocolesterolemiant. Se: efect cardioprotector. În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni.

fracturi spontane. β. gonadotoxice. prin radiaţii UV. Au efecte hepatotoxice. albastru de metil. β – sunt electroni cu viteză mare. în prezenţa florei microbiene se transformă în săruri organice (metil şi etil mercur). eficienţa este mult mai mare. reactivitatea naturală creşte prin creşterea riscului de expunere: materialul este adus în apropiere (minerit. Igiena mediului Coagularea – cu sulfat de aluminiu sau de fier. tremor. intră în componenţa coloranţilor. dar cantitatea de apă filtrată e foarte mică (4. permit filtrarea unor cantităţi foarte mari (100. LASER Radiofrecvenţe Medical. Se mai numeşte şi boala Itai-Itai. oboseală.. Mai mult de 50% se concentrează în cortexul renal. Componentele sistemului public de aprovizionare: Sectorul de captare: pentru apele de suprafaţă este reprezentat de sorburi. Manifestările clinice sunt de tip nicotinic şi muscarinic . neutroni: α – nuclee de heliu. Lipseşte la naştere.5m3 / m2filtru / 24h). rezultând radiaţia cosmică secundară.. pesticidele se împart în: Organo-clorurate: nu au grad mare de toxicitate prin compoziţia chimică. Se clasifică în: Electromagnetice: X – sunt emise în straturile electronice. intoxicaţiile apar accidental. Au putere foarte mare de penetrare. Organo-fosforice: au toxicitate crescută. Filtrele pot fi: Filtre rapide – au granulometrie uniformă. Nu necesită coagulare. însă au grad mic de ionizare. vizuale. dar încă sunt prezente. numită zoognee. protoni. Tratarea apei dure: pentru a fi adusă la condiţii de potabilitate.400nm. Radiaţiile ionizante Datorită energiei lor (peste 10eV). K). cu diseminare limfatică Tratamente cu vitamină C. Intoxicaţia se manifestă prin pigmentarea galbenă a smalţului dentar. cu putere de penetrare mai mare. γ. pentru diagnostic. Suspensiile sunt coagulate sub forma unor flocoane. embriotoxice.. care pot fi filtrate. Datorită intervenţiei omului. fungicide. Segmentul de înmagazinare – susţine consumul maxim de apă. prin tratare.. cu concentaţii mari de nitraţi Frecvente dismicrobisme intestinale: favorizează ascnsiunea florei reducătoare în partea proximală a tubului digestiv Infecţii amigdaliene. Variază în funcţie de natura rocilor din scoarţă (este crescută pentru rocile bazaltice şi şisturi). osteomalacie. UV – 10. Cadmiu Cadmiul are multiple aplicaţii industriale: anticoroziv petru fier şi oţel. ultrasonic (permeabilizează membrana bacteriană pentru dezinfectantele chimice). pentru apele de profunzime sunt necesare foraje. se clasifică în: Ionizante – sub 100nm. asociate cu lipsa echilibrării hidroelectrolitice.Aport crescut: lichide şi alimente. Facultativ: dedurizare (chimic sau cu răşini schimbătoare de ioni). Intoxicaţia profesională se realizează prin inhalare de vapori. Este absorbită în straturile superioare ale atmosferei. Acestea se concentrează de sute şi mii de ori în organisme acvatice. Filtrarea – se realizează prin nisip prin care apa circulă de jos în sus. care creşte cu altitudinea şi latitudinea. necesită următoarele faze: Sedimentare – apa circulă cu viteză foarte mică prin rezervoare mari. Pesticide Sunt substanţe folosite în agricultură ca: insecticide.. dar cu un grad mai mic de ionizare. oferă o apă de calitate bună. deferizare. unde substanţele organice din apă se descompun. IR – 780nm. cancerigene. Apar: proteinurie. tulburări digestive şi respiratorii (bronşită cronică. Pe aceste filtre se formează o membrană filtrantă. Radioactivitatea naturală poate fi modificată tehnologic.1mm. cu toxicitate mult mai mare. produc fenomene de ionizare.α.200m3 / m2filtru / 24h). fluorizare. care au o putere de penetrare mică. Luminoase – 400. Surse de radiaţii ionizante: Naturale: radiaţia cosmică – este de origine solară şi galactică. Dezinfecţia (de citit din LP) – se realizează chimic cu clor sau ozon sau fizic. radiaţia terestră – este produsă de izotopi naturali din scoarţa terestră (U. datorită remanenţei. de tip corpuscular. Radiaţii În funcţie de lungimea de undă. Forma cronică are la bază o encefalopatie difuză cerebeloasă: cefalee. calciurie. toxicitatea lor este crescută. otice. datorită degradării lente şi remanenţei îndelungate în mediu. Filtre lente – au granulometrie diferită. dar şi în alte domenii. Sunt interzise în foarte multe ţări. rezultate din poluarea apelor de suprafaţă (datorită folosirii pesticidelor). ape 13 . Se pot folosi în domeniul medical. radiaţiile se împart în ionizante şi neionizante. anemie hipocromă. gonade. maselor plastice. Segmentul de distribuţie. emfizem). se foloseşte pentru acumulatori şi în industria nucleară. (farmacologie) Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă Sunt publice şi individuale. fluxuri de electroni.780nm. dar. erbicide. În funcţie de toxicitate. se acumulează pe parcursul vieţii. producând un fenomen de ionizare. Th. γ – sunt radiaţii nucleare. iar germenii sunt distruşi. de echilibru. dar produc ionizări foarte mari. Corpusculare . astenie. Intoxicaţia cu mercur se mai numeşte şi boala de la Minamata. nu apare risc de concentrare în factorii de mediu. Avantajele sistemelor publice: asigură cantitatea necesară de apă în condiţii de consum ridicat. Se acumulează în ţesutul gras şi SN. Apar fenomene de insuficienţă renală şi risc teratogen (prin transfer placentar). dar se descompun repede. tulburări de memorie. ficat. Mercur Sărurile anorganice de mercur.

unde se produc nuclizi radioactiv. apatie. hemoragii digestive. Fenomenul are la bază reacţia de fotoactivare a melaninei deja existentă. fără prag. apar la prima generaţie. Efecte tardive Apar cu o latenţă de ordinul anilor de la iradiere. La nivelul globilor oculari apar: 14 . neutrocitopenie. Efectele mutagene au la bază mutaţii recesive. Este o reacţie de apărare. eritropenie. Sunt reprezentate de: efecte genetice pe celule somatice: cancer Igiena mediului radiodermită cronică.. Mecanism de acţiune Teoria organului ţintă: radiaţiile acţionează la nivelul AND-ului. Prin iradierea unei zone din organism pot apare: leziuni cutanate: epilaţie temporară. Efecte deterministice (non-stocastice) Se manifestă la nivelul pielii: pigmentare şi eritem. Simptomele sunt reversibile. cu o frecvenţă mai mică.5 Gy mortalitatea este de 50%. după 1. cianoză.. Explică producerea efectelor somatice.. peste 50%. letalitate peste 90%. cercetare). cu prag. oligurie. folosiţi în diferite activităţi (medicină. materiale de construcţii). deshidratare. Pigmentaţia apare la 5.geotermale. stare septică) Forma gastrointestinală (doza peste 5 Gy.5Gy. se manifestă după a zecea generaţie. în special apă. probabilistice (stocastice).10 minute după expunere şi durează maxim 36 ore. Apare cu o latenţă de ordinul zilelor şi durează luni. La o doză peste 0. Teoria radicalilor liberi: are la bază ionizarea moleculelor. vărsături. conjunctivită leziuni ale gonadelor: sterilitate tranzitorie.6 ore. leucemii. Forma cerebrală (doza peste 20 Gy.. sterilitate temporară. Efecte tardive apar la expunerea îndelungată: dermul pierde elasticitatea (se degradează fibrele de colagen) pielea este ridată apare îmbătrânirea precoce a pielii Eritemul Este o reacţie vasculară.7 mSv/an) 800000 de persoane au fost implicate in reducerea efectelor post-Cernobâl 203 au murit prin iradiere acută au fost evacuate peste 100000 de persoane din apropiere Radiaţii neionizante Radiaţiile UV Surse: soare: doar 2% din radiaţia UV primită ajunge la nivelul solului artificial Efectele biologice au la bază reacţii fotochimice prin excitarea atomilor. pancitopenie severă. Simptomele sunt atenuate. Este influenţată de rezistenţa individuală şi de starea psihologică. Letalitatea este mare. durează zile. Reacţia cuprinde: vasodilataţie accelerarea fluxului sangvin creşterea permeabilităţii vasculare. Efecte teratogene Riscul major îl reprezintă iradierea între zilele 9. când pot fi distruse celulele angajate în organogeneză.90 de sarcină. Scad marcat limfocitele. Decesul poate apare în 5. ileus paralitic. hematurie). Are la bază o sinteză de pigment. Din totalul iradierii: 38% iradiere naturală externă 19% iradiere naturală internă 30% iradiere medicală 13% alte surse artificiale Implicaţiile poluării radioactive asupra sănătăţii populaţiei la 10 ani după Cernobâl cantitatea de radionuclizi a fost de 400 de ori mai mare decât la Hiroshima şi Nagasaki au fost expuşi peste 4 milioane de persoane la o doză de peste 1mSv/an (maximul: 0. cefalee. alterări ale formulei sangvine la iradieri repetate manifestări genetice pe celule germinale: efecte mutagene. colaps. Perioada de stare – are 3 forme: Faza hematologică (doza 1. la nivelul melanoblastelor. produsă de radiaţiile UV-B. Sunt efecte fără prag. confuzii. roci fosfatice folosite pentru îngrăşăminte chimice. până la necroză leziuni oculare: cataractă. Proteinele şi acizii nucleici sunt substraturi absorbante ale radiaţiilor UV. durează între 30min şi 3 săptămâni. latenţa 30min. Efecte ale radiaţiilor ionizante Efecte precoce Boala de iradiere acută La iradierea întregului organism apar următoarele faze: Faza prodromală – apare în primele ore de la expunere şi se manifestă prin: greaţă. care. dar inactivă. Pigmetarea Pigmentarea rapidă este produsă de radiaţiile UV-A. trombocitopenie. Perioada de latenţă – în funcţie de doză. vărsături. diaree sangvinolentă. Se manifestă prin: frecvenţă crescută a limfoamelor maligne. cu reactivitate foarte mare. reactoare nucleare. neuroblastoame. conduita medicală impune avortul terapeutic. cu lungime de undă mare (400 nm). peteşii.. Clinic.. manifestări hemoragipare (echimoze. iar pentru o doză peste 0. Radiocarcinogeneza: modificări maligne ce apar la copii cu mame ce au suferit iradieri pelvine (Rx) în această perioadă sau la copii ce trăiesc în zone cu nivel crescut al radioactivităţii. În acest caz. nefroblastoame. Pigmentarea de durată apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. cu apariţia unui exsudat leucocitar şi a unei difuzări de substanţe vasoactive (prostaglandine) Eritemul apare doar pe zona expusă. panică. greaţă.6 săptămâni sau prin infecţii grave (bronhopneumonie.2 Gy este posibilă moartea fătului. rezultând peroxizi. cataractă. latenţa 3 săptămâni) – starea generală este afectată: par frisoane. latenţa zile) – apar manifestări digestive: anorexie. cu granulocitoză. Artificială: este produsă prin explozii nucleare. Explică producerea efectelor genetice.3h) – se3 manifestă prin somnolenţă. epistaxis.

Ultrasunete Igiena mediului Pot apare modificări genetice. De citit "Igiena habitatului": condiţii de igienă. Identificarea pericolului existent în mediu: factor de mediu care poate afecta sănătatea în anumite condiţii. ocupaţionali. sick building sindrom. apă. Cel mai mare risc îl au albiniştii datorită hipopigmentării şi deficienţelor de reparare ADN. melanom malign). Sursele artificiale sunt foarte multe (industriale). sociali. Profilaxia: Primară: factorii patogeni trebuie cunoscuţi. fotocheratită. spre deosebire de infecţioase. astenie. prin reacţii fotochimice la nivelul globilor oculari. 15 . tulburări de somn. Stabilirea expunerii populaţiei la factorul respectiv: tipul expunerii. patologie corelată. În trecut patologia era predominant infecţioasă. Durează zile şi se remit fără probleme. Exemplu: bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de 60% din mortalitate (la noi). Efecte stocastice Radiaţiile UV-B pot produce cancerul de piele (epiteliom bazo-celular. reacţie dureroasă pe cornee la peste 45°C asupra pielii: arsuri la supraexpunere solară asupra SN: insolaţia (dacă oasele craniene sunt subţiri) Radiofrecvenţe Sunt foarte folosite în domeniul medical: diatermie. Apare pe teren alergic. foarte aproape de debut ideal în faza infraclinică. Se stimulează hematopoeza. copii (rată metabolică mare. bolnavi. La iluminări necorespunzătoare (insuficient sau excesiv).. Patologia actuală este cronicădegenerativă. bătrâni. funcţia tiroidiană. mascând factorul etiologic principal. cheratoză. handicapului. Date privind expunerea se obţin prin: Determinarea concentraţiei toxinelor: metodă imprecisă. Exemplu: bolile infecţioase. educaţionali. Urmează boli tumorale. Exemple: centrală atomo-electrică. 53% ajung pe scoarţa terestră.fotoconjunctivite: senzaţie de corp străin. fabrică ce elimină toxice în aer. Definirea riscului: probabilitatea de apariţie a unui efect nedorit. nu produc boala. se agravează. astfalt. poate fi produsă şi de UV cu lungime de undă mare. atrofierea pielii: leziuni precancerose. sol. Stabilirea populaţie expuse: prin determinarea concentraţiei toxicului. RM. se realizează greu. factorii sanogeni trebuie promovaţi. dacă există şi un defect genetic (este doar factor de risc) oboseală vizuală (iluminare insuficientă) Fenomenul stroboscopic: apare când imaginile se succed cu o frecvenţă mai mare decât frecvenţa critică de fuziune. medicamente. Factorii de mediu pot acţiona: Sanogen: când îndeplinesc anumite condiţii de calitate (aer curat. Studii de impact al factorilor de mediu asupra sănătăţii. bolile fiind unifactoriale. determinând activarea provitaminei D. decesului. hipertermia din tratamentul cancerului de piele. Bolile au etiologie plurifactorială: factorii de risc se asociază. Dacă apar pe lângă factorii etiologici. Lasă sechele. Fotosensibilizarea chimică Apare la nivelul pielii. comportamentali. Efecte: asupra globilor oculari: opacifierea cristalinului (cataractă). Efecte: vederea. prin intensificarea oxidărilor tisulare. Bolile cronice sunt mai puţin cunoscute decât cele infecţioase. extracte de plante. blefarospasm. Manifestări: alergie (generalizat. Nu se asociază cu o frecvenţă mai mare a malformaţiilor congenitale la copii cu mame investigate eco. Terţiară: prevenirea instalării complicaţiilor. respiratorii. magnitudine. Este foarte scumpă. astfel încât nu se cunoaşte îndeajuns profilaxia.). Energia degajată este absorbită de fotosensibilizatori. Radiaţiile luminoase La nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă. Din sursa solară. boala se manifestă mai devreme. smoală. lăcrimare. produsă de UV-C (lungime de undă mică). Radiaţiile IR Au la bază efectul termic. tulburări cardio-vasculare. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul în bucătărie este mai prost decât în exterior. CSR. Factori de risc: se asociază cu frecvenţă crescută factorului etiologic în declanşarea bolii. Secundară: priveşte acţiunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii într-o formă incipientă. pot apare: fototraumatism retinian (iluminare excesivă): retinita actinică miopie (iluminare insuficientă). completată în sezonul cald cu expunerea generală a organismului. Substanţe fotosensibile: gudroane. apa potabilă. C1 Domeniul de Activitate al Igienei şi Profilaxia Bolile genetice au o frecvenţă mai mică comparativ cu bolile declanşate de cea de-a doua categorie de factori. tulburări de memorie. alimente bune) Patogen: Factori etiologici (cauzali): prezenţa lor este obligatorie pentru producerea bolii.. căi de pătrundere în organism. conduce spre deces (eventual). UV-B au efecte antirahitice. expunerea la microclimat cald / rece. nu doar pe suprafaţa expusă). cu risc mare de absorbţie). epiteliom malpighian. timpul de expunere (în funcţie de amplasare: rural / urban). vicierea aerului. costmetice. descuamare. Factorii exogeni: de mediu. singuri. cefalee. selectaţi. Efecte metabolice: factor de stimulare a metabolismului. Tratamentul bolilor cronice-degenerative. Doza este asigurată prin expunerea zilnică a unor zone descoperite. bitum. care o cedează unei celule-ţintă. fotofobie. Efecte biologice: opacifierea cristalinului tulburări auditive afectează termoreglarea expuşi profesionali: sindrom neuroastenic.

. Se porneşte de la boală şi se caută factorul de risc. dar cu alt diagnostic. Monitorizare individuală: se poartă un monitor. Când scade pO2 apar fenomene compensatorii: Creşte frecvenţa şi amplitudinea respiraţiilor Creşte frecvenţa şi debitul cardiac Poliglobulie.96*(760-5)/100=158mmHg Variaţia pO2 Scăderea pO2 Cea mai mare parte a O2 se consumă în procese de combustie (Ex. Se realizează studii retrospective. non-bolnavi (b). Limita este dată de egalitatea presiunii din aerul alveolar. Caracterizarea riscului Comunicarea riscului la nivel ştiinţific şi al factorilor de decizie. pasivă. Interpretare: RR=1: nu există asociere între factorul de risc şi boală. non-bolnavi (d). Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. În final nu se poate afirma că există o corelaţie între boală şi factorul de risc. ocupaţie.. Ze. parametrii endogeni (TA. Cazuri: expuşi (a). prin scăderea poluării. Se calculează frecvenţa factorului de risc la cazuri şi lot-control: Compoziţia aerului expirat variază în funcţie de tipul respirator. Schimburile gazoase la nivel alveolar sunt influenţate de presiunea parţială a gazelor. Populaţia se delimitează în două eşantioane: Expuşi: bolnavi (a). pO2=20.5 80 Total b d b+d +d a+b c+d a+b+c Calcul: Riscul bolii la expuşi: R1=a / (a+b) Riscul bolii la non-expuşi: R0=c / (c+d) RR=R1 / R0. C2 Factorii de Mediu în Relaţie cu Starea de Sănătate Principii: Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a aerului respirabil. Scăderea pO 2 se produce în spaţii închise şi neventilate. germeni naturali (psichrofili).3x mai mare decât lotul de bolnavi. prin respiraţie. Factor Boală i de risc + + a c Total a+c Igiena mediului F1=a / (a+c). Exemplu: iritabilitate bronşică. Se calculează probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0. 0. sex.04%CO2. Neexpuşi: bolnavi (c). Riscul atribuirii: RA=R1 – R0. Scăderea concentraţiei O2 este tolerată până la valori de 16. Reprezintă probabilitatea expunerii la cazuri. prin mobilizarea din rezerve 16 . 1l benzină  2. 79%N2 şi gaze rare (Ar. Metode de studiu În igienă se folosesc metodele epidemiologice.. RR > 1: există asociere între factorul de risc şi boală. Eşantionul se alege tot din rândul bolnavilor internaţi. Reprezintă câte procente din riscul expuşilor se datorează factorilor de risc. Se alege un număr de cazuri de boală şi un eşantion de control (martor). Exemple: CO – carboxi-Hb. Reprezintă probabilitatea expunerii la martori (lot-control). Se poate exprima în procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi de boală. geografie. Se porneşte de la factorul de expunere la boală.18%. Aerul alveolar are un conţinut mai mic de O 2 şi mai mare de CO2. non-expuşi (d).5 79 80 Expirat Alveolar 14. Ex. vapori de apă. Asigurarea unei cantităţi de apă suficiente şi de bună calitate Asigurarea unor alimente cu o valoare nutritivă bună şi necontaminate Asigurarea unei locuinţe salubre. Expunerea este obişnuită. N2 e crescut în procente deşi nu participă la procesul respirator. Metode descriptive: descriu fenomenul de boală / stare de sănătate în funcţie de vârstă. O2 CO2 N2 Atmosferic 21 16 0. Anchete tip cohortă (de incidenţă). non-expuşi (c). colesterolemie). ci factor de protecţie.70%) Ocupaţional Industrial Non-industrial Din mijloacele de transport Calitatea aerului în relaţie cu starea de sănătate: Modificarea componentei naturale a aerului respirator Prezenţa unor compuşi străini Compoziţia chimică: 21% O2. deoarece CO2 din aerul expirat e în cantitate mai mică decât O2 fixat în organism. programe de supraveghere. timp. Anchete tip caz-control. Monitorizarea riscului: măsuri.3Kg O2). F0=b / (b+d). dar nu apare riscul de hipoxie decât în încăperi închise ermetic. Reprezintă cu cât este mai mare riscul la expuşi. Aerul Expunerea este dată în cea mai mare parte de calitatea aerului: extern şi intern: Non-ocupaţional (60. RR < 1: nu este factor de risc. Reprezintă de câte ori este mai mare riscul la expuşi decât la non-expuşi.04 4.5 5. Se estimează că dacă în procesele de combustie s-ar arde tot combustibilul natural de pe glob. O3). iar cantitatea de aer expirat e mai mică. egal sau de 2. concentraţia O2 ar scădea cu maxim 3%. Lot-control: expuşi (b). Metode analitice: există o corelare factori de risc – stare de boală. cu anumite condiţii de confort şi care să prevină transmiterea bolilor.. Se folosesc când incidenţa bolii în populaţie este scăzută. Tabel de contingenţă 2x2.Markeri de expunere (biologici): Markeri de încărcare a organismului cu xenobiotice (substanţe străine) Markeri de efecte: evidenţiază modificările.

particulele pot fi: 10. somnolenţă. La fiecare 10m creşte cu 1 atm. CO2 formează un strat izolator. când se egalează presiunea CO2 din aerul expirat şi din spaţiul alveolar. datorită proceselor de combustie.. Clinic: Iniţial apare o fază euforică. cu apariţia edemului pulmonar acut. lipotimii. Riscul apare doar în spaţii închise: expunere profesională (ex. Se reduce la ½ presiunea. tahicardie. timpul de expunere şi dimensiunea acestora. Dacă presiune atmosferică scade brusc. Creşterea presiunii parţiale a azotului Creşterea presiunii atmosferice se produce în condiţii de imersie. Histotoxică: aportul de O2 e normal. accidental din cauza acumulării în zonele declive (ex. Scăderea presiunii parţiale a azotului Se produce la scăderea presiunii atmosferice. se menţine câteva minute. apoi dispnee. care să stimuleze respiraţia. tulburări senzoriale. Simptomatologia sindromului evoluează în două faze: Excitaţie psihomotorie: stare de euforie. Azotul trece în sânge. dar în cantitate foarte crescută sunt disconfortante şi pot afecta flora şi fauna din zonă. cu moarte prin stop cardio-respirator. Industria berii). apare hipoxia cerebrală. Anoxică (hipoxică): datorită unor leziuni la nivel pulmonar sau de aer rarefiat.100 μm: sedimentează cu o viteză uniform accelerată. cianoză periorificială.. ducând la: infarct miocardic. Natura agenţilor poluanţi Agenţi poluanţi de origine naturală: erupţii vulcanice. Dacă nu se intervine. exitus. Oxigenoterapia hiperbară: se administrază oxigen în concentraţii şi la presiune crescută (2. care împiedică răcirea Pământului.2.10%) trebuie să se instituie permanent oxigenoterapia. colaps periferic. C3 Modificarea presiunii parţiale a azotului Azotul nu participă la schimburile gazoase. nerespirabile. Modificarea pCO2 E determinată de creşterea concentraţiei CO2. Pentru prevenire. anemii. Exagerarea acestui proces determină creşterea temperaturii aerului şi creşterea umidităţii. Peste 8000m se foloseşte masca de O2. Anemică: hemoragii. tulburări cardiace.. epistaxis. creşterea TA. eroziunea râului. tahipnee. senzaţie de lipsă de aer. modificările de presiune nemodificând mult pCO2. 6000. Agenţi poluanţi de origine artificială (antropică): rezultă în urma acţiunii umane. care au remanenţă crescută în aer. embolii cerebrale. infarct pulmonar. somnolenţă. Are două faze: Embolii la nivelul vaselor mici (capilare). Esenţial este factorul psihic. Hiperoxia reprezintă intoxicaţia celulei nervoase cu O2. apoi iarăşi se reduce la ½. La concentraţii foarte mici (8.. care variază cu altitudinea: la 10m presiunea atmosferică scade cu 1mmHg: Până la 3000m intervin fenomene compensatorii. se face decomprimare în trepte. se împart în: gazoşi şi aerosoli (amestec de compuşi în stare lichidă şi solidă. Poluarea aerului atmosferic Reprezintă emisia în aerul atmosferic a unor compuşi care rezultă în urma unor procese naturale sau antropice. “Răul de avion”: Fenomenele nu sunt determinate de hipoxie. Trebuie umezit. bradipnee. Există o tendinţă de creştere a concentraţiei CO2 în aerul atmosferic. 17 . La nivelul ecosistemului. dureri. Creşterea concentraţiei CO2 e tolerată până la 4%. ducând la suprasolicitare cardio-respiratorie. Oxigenoterapia trebuie făcută cu intermitenţe. Apar fenomene compensatorii: creşterea frecvenţei respiratorii. Se pot instala embolii ce afectează vasele mari. nu se mai elimină azotul pe cale respiratorie şi pot apare embolii gazoase: sindrom de decompresiune. rezultând modificări). cu bradicardie. Trebuie să existe şi o cantitate mică de CO2. Fântână). obiectiv: zgomot şi vibraţii. se fixează în ţesuturi cu conţinut crescut de grăsimi. se trece la faza a doua. Hipoxia poate fi: Stagnantă: dată de o insuficienţă respiratorie sau hipoxia aviatorilor la viraje mari. fenomenele compensatorii sunt depăşite. Azotul dizolvat trece în stare gazoasă şi se elimină în aerul expirat. La o concentraţie Igiena mediului de 16% se produce paralizia centrilor respiratori. deoarece O2 pur ar produce arsuri. La concentraţii de 6. creşte suprafaţa de apă şi apar modificări climatice (caniculă). Expuşi sunt cei care lucrează aici: scafandrii şi chesonierii. Poluarea se instalează când este depăşită capacitate de autoepurare a aerului. Creşterea pO2 Poate apare la oxigenoterapie (50.. sau sindromul de compresiune. Se foloseşte când se urmăreşte deblocarea rapidă a hemoglobinei de un toxic. concentraţia la care sunt emişi. blocarea hemoglobinei.6000m. coordonare neuro-motorie. pentru a nu modifica permeabilitatea alveolo-capilară. se topesc gheţarii. Se produce o saturare a neuronului în azot. deci la ridicarea la suprafaţă. Trebuie să se administreze cu intermitenţă O2. 3000. apar: parestezii la nivelul extremităţilor. dar O2 nu poate fi utilizat din cauza unor substanţe toxice. Suspensii în stare solidă Agresivitatea este determinată de natura chimică. În funcţie de dimensiune.5atm).60%). compuşi ce creează disconfort. sub formă de suspensii).. Clinic. chiar exitus. dar va fi modificator al presiunii atmosferice. După starea de agregare. emfizem subcutanat. hipoxie cerebrală. ameţeli ş. Afectează un număr redus de persoane. Sindromul se numeşte beţia adâncurilor. nu se produce hipoxia.Dacă concentraţia de O2 continuă să scadă. de orientare temporo-spaţială.a. Prezintă importanţă şi presiunea atmosferică. Se instalează respiraţia Cheyne-Stokes şi exitus. alunecări de teren. în special articulare.8%: dispnee. alterează starea de sănătate sau modifică compoziţia altor factori de mediu (pot sedimenta în apă sau sol. apărând “fenomenul de seră”. Faza de inhibiţie..8000m.). apare “răul de munte”: fenomene de suprasolicitare cardio-respiratorie (tahicardie. se dizolvă în plasmă.

Agravarea bronşitei cronice. sunt eliminate în timpul expiraţiei. 18 . Se instalează în urma suprasolicitării clearence-ului pulmonar (epurare la nivel respirator) = clearence la nivel respirator prin activitate muco-ciliară (clearence mecanic. aerul cald este la suprafaţa solului. wheezing. nu pătrund în căile respiratorii. Riscuri: efect iritant (SO2. sunt respirabile. concentraţie. care dau intoxicaţii acute. rezultă şi SO2. poluanţii acumulându-se. Dar ei sunt impuri cu sulf. În timpul nopţii apare inversia. Efectele pot fi de tip acut (expunere la concentraţii foarte mari şi în durată scurtă). As. cel mai mic risc îl reprezintă gazele naturale. H2O şi energie. cu hidrocarburi policiclice aromatice.5 μm. pot avea caracter profesional. care ar putea da NOx. Traficul Traficul rutier poluează în primul rând cu Pb. NOx. La temperaturi mari şi cu O2 insuficient.. Cuprinde bronşita cronică. Apar accidental. parafină. Conform Martin şi Bradley: SO2 şi suspensii peste 500 μg/m3/24h prezintă risc. Surse industriale În funcţie de substanţa chimică: Siderurgie: oxizi de Fe. HNO3. în mod normal. trahee. Creşterea morbidităţii sau mortalităţii prin boli cronice cardiorespiratorii. Riscuri: mai mari decât combustiile. Cu. Factori geografici: în zone declive curenţii orizontali dispar. Agresivitatea depinde de: saturaţie. ajungând până la nivel alveolar. Industria Aluminiului: cantităţi crescute de F Industria de extracţie şi prelucrare a neferoaselor: metale grele (Pb. Poate apare sindromul conjunctival. ca primă formă de manifestare. Cele mai agresive au diametrul de 2. O3. cu agresivitate mult crescută. cu atât se vor forma compuşi de tip acid. dar şi de caractere fizico-chimice (solubilitatea). dar şi cu NOx. În prezenţa radiaţiilor solare îşi cresc agresivitatea. fiind mult mai agresive. emfizemul pulmonar. CO. de tip lezional. scăderea sub 60% a capacităţii vitale. Pe seama N2 din aer se produc NOx. prin accidente de transport al substanţelor gazoase (Cl2. Reprezintă afecţiuni cronice ce au la bază sindromul obstructiv: tuse. cu apariţia de transsudat. Zn. dar pot afecta şi populaţia. se numeşte inversia termică. Apar fenomene de EPA. hidrocarburi policiclice aromatice. “Ploile acide” conţin H 2SO4. azbest (plăci de frână). Efecte acute Intoxicaţii acute. pentru că pe verticală apare un gradient termic. cronice (concentraţii moderate de lungă durată – forma cea mai frecventă) şi tardive (se instalează cu o latenţă foarte mare: zeci de ani. iar deasupra temperatura scade. motoare. cu EPA. vopsele.10 μm: sedimentează doar în condiţii de calm atmosferic. timp de expunere. Aerul din straturile inferioare stagnează. Cd. Riscuri: Efect iritant: SO2. iar cele insolubile ajung la nivel alveolar în concentraţie mult crescută. Condiţia atmosferică. Poluanţi în stare gazoasă Caracteristică este reacţia chimică a gazelor solubile: reacţionează cu apa din atmosferă. petrolul produce hidrocarburi policiclice aromatice şi CO. se comportă ca şi gazele: deşi ajung în alveole. particule în suspensie). se produc hidrocarburi policiclice aromatice. apare şi CO. Apare în accidentele de poluare severă. 1. dar datorită mişcării browniene. Cantitatea depinde de combustibil: cărbunii produc poluare crescută cu SO2.Dacă sunt inhalate. cancerigen. etc. care culminează cu sindromul alveolar. sub formă de membrane pe pereţii alveolelor. Apare în expunere acută la concentraţii peste 250 μg/m3/24h de SO2 şi suspensii. foarte greu de făcut corelaţii). Cd. Efect fotodinamic: particulele ce conţin smoală. Zn. NO. Pot absorbi la suprafaţa lor compuşi în stare gazoasă. Dacă ar fi combustibili puri. Efecte alergizante: componentă organică bogată. Umiditatea: cu cât este mai mare. preexistenţi. ar rezulta: CO2. ce apar în condiţii meteo nefavorabile sau în condiţiile unor avarii industriale. supramucociliar) şi la nivel alveolar (bioacid: macrofage. astm bronşic. în care gradientul termic se inversează. Efect asfixiant: CO Efect toxic: vapori de mercur Efect narcotic Surse de poluare: antropice Combustii Reprezintă primul tip de poluare apărut: în sistemul de încălzire. cu efecte asupra sănătăţii). provin din asfalt. Calmul atmosferic: absenţa curenţilor de aer ce deplasează pe orizontală. Mn. sindromul traheo-bronşitic. într-o zonă se deplasează o masă de aer foarte cald. Riscuri: Efecte iritante Efecte toxice: Pb. CO şi izotopi radioactivi. Sunt gaze iritante insolubile (NO). Efectele cronice Bronhopneumonia cronică nespecifică. Riscuri de sănătate Efectele iritante Efectele pot fi directe (patologie direct legată) sau indirecte (alterează calitatea apei şi solului şi deci a alimentelor. expectoraţie. Aerul cald se ridică rezultând curenţi de convecţie pe verticală. apoi în industrie. NH3). pentru că gazele determină leziuni alveolare: modifică permeabilitatea alveolo-capilară. Zn) Industria chimică: îngrăşăminte. ridicând şi poluanţii. sub 1 μm: sunt respirabile. deoarece sunt surse mobile şi sunt eliminate la nivelul aerului respirabil (nu prin furnale). sunt reţinute în nasofaringe. rezultând reacţii fotoalergice şi fototoxice. cu eliminare prin căi limfatice). poluanţii. asfixiant (CO). Igiena mediului Mecanisme de epurare a aerului Diluţia poluanţilor Sedimentare la rece În autoepurare contribuie temperatura aerului. rezultând compuşi chimici de tip acid. Dacă arderea e incompletă. Cele solubile sunt reţinute la nivelul mucoasei. care înglobează germeni şi impurităţi. Se manifestă la nivel ocular (conjunctive) şi la nivel respirator. ce apare când brusc. Efecte cancerigene: particulele arse de carbon. Au agresivitate crescută.

amigdalină (sâmburi). Apare o stare de acidoză lactică la nivel neuronal. dar la cei cu deficit genetic de α1-antitripsină există o susceptibilitate crescută.. Mecanismul de acţiune: CO împreună cu Hb formează carboxi-Hb. Deci. receptivitate crescută la infecţii. HbCO / Hb=m*pCO / pO2. Creşte frecvenţa şi gravitatea infecţiilor respiratorii acute în special la copii. Bucătării: 10. producând hipoxie histotoxică.60mg/m3. Peste 40%: apar formele comatoase. Toxicitatea depinde de: Doză Calea de pătrundere a toxicului în organism: 19 . vorbire) şi scade dexteritatea manuală. În final. obnubilare. Se apreciază şi hipoxia de transport. infarct miocardic la cei cu boală coronariană severă. iar la nivel tisular ajunge o cantitate insuficientă de O 2: hipoxie de transport. Apare un alergen. H2S Provine din vulcani. Efecte cronice: Instalarea aterosclerozei.. auz. praguri de toxicitate. deasupra mărilor şi oceanelor). într-o primă fază se formează CO. cefalee. 7% garaje. Restul are o provenienţă artificială (din combustii). cât şi în cel intern. Inhibă nişte enzime care asigură protecţia neuronului faţă de acţiunea oxidanţilor.. se formează CO2. riscul de expunere la toxice. funcţie cardio-respiratorie afectată). Pe baza ecuaţiei lui Haldane. Este inhibată şi fosforilarea oxidativă cu efect asupra metabolismului aerob. principala sursă sunt instalaţiile de încălzire. crize de angor la persoane cu cardiopatie ischemică. se poate stabili relaţia dintre carboxi-Hb. Letalitatea este foarte mare. În aerul extern. devenind alergeni compleţi. în urma expunerii la iritanţi.2mg/m3. datorită expunerii la concentraţii moderate pe o perioadă lungă de timp: CO influenţează formarea colesterolului şi apar leziuni hipoxice pe endoteliu. şi pCO şi pO2 din aerul respirat. În orice proces de combustie. efectul nu este cumulativ. tahiaritmii. fibroză la nivelul pereţilor bronşici.v. a cărui toxicitate pe cale orală este de 40 de ori mai mare decât i. din fabrici de fibre sintetice (acrilonitril). Astmul bronşic.5% CO se exprimă în părţi / milion: 100 părţi / milion CO=117mg CO. 2. persoanele în vârstă (emfizem pulmonar. În mod normal. mobile (autovehicule). apare o pareză a cililor vibratili. zone vulcanice. α1antitripsina le neutralizează. Procentul de 0.5% la nefumători ..3. Un alt factor de risc este hiperreactivitatea bronşică. bronhiile devin rigide.. fumător: 3. Mecanism de acţiune: este inhibitor al citocromoxidazei şi formează S-Hb. Toxicologia Toxicologia studiază efectul toxicului la nivel molecular.? %HbCO=0. concentraţii maxime admise. femeile gravide.20%: hipoxia este compensată prin tahicardie şi tahipnee.5% reprezintă HbCO de provenienţă endogenă. Sub 2%: nu apar modificări. care se cuplează cu o proteină sangvină.0. Expunerea la toxicele din factorii de mediu este o expunere la doze mici. CO are o afinitate pentru Hb de 245 ori mai mare decât O 2. iar la fumători: 3. dezvoltare scăzută. arderea deşeurilor.. Se instalează sindromul obstructiv. Infecţia căilor respiratorii. pregătire a hranei. Deci. senzaţie de constricţie toracică cu lipsă de aer. Peste 50%: letal. pline cu mucus. gaze de canalizare (procese de putrefacţie). cu hipersecreţie de mucus. care nu mai permite transportul. cu afectare valvulară Risc perinatal Intoxicaţiile letale sunt cauzate de: 56% sisteme de încălzire. Provenienţă: 0.4%: scade capacitatea de efort fizic la persoane sănătoase..2. datorită formării cianHb. instalaţii de producere a apei grele. maxim 10%. Se produce şi un spasm bronşic reflex.5atm): t1/2=1h.. Fumat pasiv: 1. Mecanism: inhibă citocrom C-oxidaza. risc perinatal: greutate Igiena mediului scăzută la naştere. vărsături.. dar de lungă durată. Se recuperează prin oxigenoterapie normobară: t1/2=2h. Acidul cianhidric şi cianurile Provin din industria de extragere şi prelucrare a metalelor preţioase. reflex apare şi spasm bronşic. iar în terminaţiile nervoase creşte eliberarea catecolaminelor. Emfizemul pulmonar. Amigdalina este un glicozid cianogen. Tusea este permanentă. fibrinolitice (scade pH-ul). principala sursă este traficul.. 3% suicid. 4. epiteliul bronşic devine pavimentos.10%: apar tulburări senzoriale (văz. Efectele expunerii la CO: Efecte acute: cardiovasculare. Miocard: sindrom de miocardoză generalizată.Modificări: în timp. Haptenele sunt alergeni incompleţi. industria petrolieră. Macrofagele sunt distruse. deoarece în prezenţa florei intestinale se formează o βglicozidază care eliberează cianurile. Nivelul obişnuit de HbCO este de maxim 1.6mg/m3. se eliberează enzime proteolitice.5. Peste 20%: semne evidente de intoxicaţie acută: greaţă.5h. Legătura dintre CO şi Hb este labilă. dacă aportul de O2 continuă. m=245. În aerul intern. cauciuc sintetic.1. creşte TA. apar modificări hipoxice pe EKG.16 *[CO]+0. o hipertrofie a celulelor glandulare. 10. 20% incendii. la copil. neurologice. ape termale. cu acumulare intracelulară a unei cantităţi mari de calciu. fumat.2% (mg/m3) din aer are o provenienţă naturală (descompunerea substanţelor organice. iar dacă pCO este 1/245 din pO2 se formează 50% HbCO şi 50% HbO2. sursa o reprezintă: combustii industriale (fixe).. C4 Efecte asfixiante CO Se întâlneşte atât în aerul extern.6%: scade capacitatea de efort maxim la sportivii de performanţă. 6.4. Expunere crescută: risc maxim au persoanele cu cardiopatie ischemică sau obstrucţie de coronare. ce poate fi moştenită genetic sau dobândită în urma expunerii cronice la aceşti iritanţi. recuperate prin oxigenoterapie hiperbară (2.. t1/2=4. evoluează spre bronşită cronică foarte rapid. BPOC.

Efecte fără prag Se referă la efecte cancerigene. la un risc acceptabil. cu risc crescut Afecţiuni cronice. Ex. UF=1000:există doar date privind aportul pe termen scurt. UF=100: se foloseşte când nu există date experimentale suficiente pentru a aprecia expunerea cronică la om. cu incapacitate minoră Igiena mediului Afecţiuni uşoare şi de scurtă durată Disconfort Tulburări comportamentale. cu handicap major Afecţiuni cronice. antifungice Toleranţă C5 Doza de expunere: se determină concentraţia toxicului în toţi factorii de mediu şi în fncţie de consumul lor (aer. Cd cu Fe. UF=10: date experimentale suficiente. Relaţia invers proporţională dintre proporţia de proteine din dietă şi Pb şi Cd. intraperitoneal. Răspunsul poate fi: Aditiv: sumaţie simplă Sinergic: răspunsul biologic este mai intens decât suma efectelor Potenţare: un toxic nu are efect singur şi întăreşte efectul altuia. 50% din populaţia din Caucaz are o deleţie a genei pentru glutation-transferază. nu sunt decelate efecte adverse. Hg. Variaţia răspunsului biologic la toxic: Diferenţe individuale (genetice): Ex. Laptele creşte absorbţia metalelor. dar sunt date suficiente privind expunerea cronică la una sau mai multe specii de animale. Cancerigeni: nu există prag. alimente) se calculează consumul zilnic de toxic. depistate prin teste biologice Efecte cu prag Se caracterizează prin: Pragul NOAEL (no observed adverse efect level): pragul până la care nu se de4celează efecte adverse. Prezenţa lor în factorii de mediu arată că există probabilitatea de apariţie a efectelor adverse. Toxicitatea acută se determină DL50 prin expunere de 24h prin administrare inhalatorie. Trebuie stabilită relaţia între doză şi răspuns: procentul persoanelor din grupul expus la care apare efect la o anumită doză. Formează complexe proteice stabile. În funcţie de relaţia doză-răspuns. Plumbul Este folosit sub formă de compuşi organici şi anorganici. creşte probabilitatea de apariţie a cancerului. Efecte care apar datorită expunerii. Ni. Consumul de vitamina C: scade absorbţia Pb şi Cd. Be). Toxic Alcool etilic Sulfură de Fe morfină Fenobarbital Stricnină Nicotină Dioxină Toxina botulinică DL50 10000 1500 900 150 2 1 0. comparativ cu lotul martor. prin creşterea absorbţiei Fe. prin sinteză de IgA şi IgE. LOAEL (lowest observed adverse efect level): pragul la care a par cele mai mici efecte adverse. E folosit în farmacologie. Se foloseşte pentru a proteja persoane cu risc crescut. subcutanat. ADI=NOAEL/UF TDI (aportul zilnic tolerabil)=LOAEL/UF UF: factor de incertitudine. 20 . Metalele pot provoca reacţii imune (Cr. deci sunt agenţi cu efect “fără prag”. Se stabileşte experimental. NOEL (no observed efect level): este nivelul până la care nu se observă nici efecte pozitive. Diferenţe între specii. apă. deci sunt agenţi cu efect “cu prag”. intravenos. Antagonism: antidot Selectiv: antibiotice. din cauza eliminării (în funcţie de t1/2). cu toxicitate diferită: compuşii organici au toxicitate mult mai mare decât sărurile anorganice.00001 Expunerea la toxicele din mediu este simultană.Respiratorie: ajunge repede şi ocoleşte bariera hepatică Digestivă: apare şi competiţia cu alte substanţe bioactive şi scade rata absorbţiei intestinale Durata şi frecvenţa expunerii: la administrare fragmentată nu se atinge repede pragul de toxicitate. neuropsihice Tulburări funcţionale minore. prin scăderea sintezei de vitamină D la nivel renal.001 0. nici efecte adverse. în funcţie de doză: Deces înregistrat la un număr mare de persoane: accident de poluare severă Deces la un anumit număr de persoane. utilizat pentru: extrapolare animal de experiment-om. Valoarea este scăzută când sunt suficiente date de bună calitate şi permit o corelare dozărăspuns. Toxinele interferă cu elemente esenţiale (co-factori enzimatici): Pb interferă cu Ca îm transmiterea impulsului nervos. agenţii din mediu se clasifică în: Necancerigeni: sub un anumit prag . s-a evaluat aportul cronic la om. Doza efectivă: concentraţia care determină o creştere semnificativă a efectelor adverse la lotul expus. Aflatoxina are efect de 1000x mai slab la şoarece decât la şobolan. Metale grele Factorii care influenţează toxicitatea metalelor: Metalele toxice au un metabolism similar cu elemente esenţiale: Pb cu Ca şi Fe. extrapolare pentru concentraţii extreme. Indicatori: Riscul acceptabil:1caz la 100000persoane Doza specifică de risc: doza zilnică la care poate fi expusă o persoană. ADI (acceptable day intake): aportul zilnic acceptabil. cu risc de cancer pulmonar. Cu cât creşte concentraţia substanţei respective. Pb influenţează mineralizarea oaselor. Relaţia doză-efect Descrie corelaţia între intensitatea efectelor pe sănătate şi mărimea dozei.

acumulatori. ACV..60% renal şi biliar. Cea mai mare cantitate o conţine vânatul.5mg / l urină (creşte în intoxicaţii) ALA-DH=25 unităţi / l eritrocite (scade în intoxicaţii) Coproporfirina=125μg / l (creşte în intoxicaţii) LOAEL Efecte Efecte al Pb din hematologice neurologice sânge 10 Scade activitatea enzimatică a ALA-DH 10. gastrointestinal. surse industriale. Aceste săruri se folosesc în domeniul medical.. mai ales în cazul unei diete sărace în vitamina D. care stimulează activitatea sintetazei. Eliminarea se face 50. Natural. Scade viteza de Anemie uşoară conducere neuronală.70 Anemie francă 80. consum de alcool Risc maxim prezintă copii preşcolari.. provenind din băuturile alcoolice. Pb are afinitate mare pentru eritrocite. de unde trece în ţesuturile moi. Grupuri cu expunere crescută: Profesional Persoane care locuiesc în apropierea străzilor cu trafic intens.100 Simptome de encefalopatie. cu creşterea nivelului coproporfirinogenului. crescând nivelul acidului δaminolevulinic şi scăzând porfobilinogen. Tensiunea superficială a mercurului e mare. Celelalte efecte apar în saturnismul profesional. Marker-ii biologici pe baza cărora se stabileşte încărcarea organismului cu Pb şi efectele acesteia sunt: De expunere Pb-emia=10μg / 100ml Pb-uria= 25.. SNP. La adult. 21 .3μg / m 3. secreţie lactată. endocrin. aparatul reproducător.. dar în apă mercurul îşi creşte toxicitatea). 90% din Pb din organism se găseşte în oase.Principala sursă de poluare cu Pb o reprezintă traficul rutier (80. Ajuns în sânge. De aceea în spaţiile în care se lucrează temperatura trebuie să fie mică (15-16 0C) şi bine ventilate. fructe). Absorbţia digestivă e de 10%. Rata absorbţiei la nivel respirator este de 20. aparate de măsură. se sintetizează o cantitate insuficientă de Hb. digestiv (Pb neabsorbit). la copii – 70%. rădăcinoase. Efecte: toxice pe SNC (encefalopatie cerebeloasă). Din alimentaţie pot proveni 100. apărând anemia francă (hipocromă. disfuncţie periferică. Rata de absorbţie pe cale respiratorie este foarte mare ( mai mare decât pe cale digestivă. Mecanismul de acţiune este anti-enzimatic. Porfobilinogen – [PBg-dezaminaza]  uroporfirinogen Uroporfirinogen – [decarboxilaza]  coproporfirinogen Coproporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirinogen Pb poate inhiba oxidaza. apar: sindrom hematologic (Pb intervine în sinteza Hb).. industria chimică.500μg / zi. de unde pătrunde în apă şi vegetaţie şi în final ajung la om. 60.90%). Căi de pătrundere în organism: Respirator: În aer se găseşte sub formă de suspensie şi puţin sub formă de vapori..) Creşterea frecvenţei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000) Creşte fragilitatea mecanică a hematiilor Reticulocitoză Scăderea sintezei Hb. Organele ţintă sunt reprezentate de: sânge. până la 10μg / l)şi alimente (se concentrează în plantele foliate.1.. acidoză). Alte surse: extragerea şi prelucrarea metalelor neferoase.50%. În cazul expunerii populaţiei. Concentraţia variază între 0.30μg / l De efecte ALA=2. rinichi. dar copii ajung la 40.3μg / m3.. din cauza inhalării de praf Metabolism: Absorbţia respiratorie a Pb depinde de diametrul particulelor în suspensie şi volumul ventilaţiei pulmonare. Mb Modificări citoplasmatice de tip vacuolizare Relaţia doză-efect Mercur Este o substanţă toxică a cărei toxicitate este legată de anumite proprietăţi fizico-chimice ale sărurilor de mercur (amalgame). Protoporfirinogen – [oxidaza]  protoporfirină Protoporfirină – [Fe-chelataza]  hem Igiena mediului În cazul intoxicaţiei cu Pb. nefrotoxice..40zile (sânge) şi ani (oase)..50 Cresc ALA Scad IQ şi şi capacitatea de coproporfirinele învăţare. Pb se găseşte şi în roci de sedimentare (galena). implicând anumite riscuri.. nespecifici: Creşterea frecvenţei hematiilor cu granulaţii bazofile (normal: 5 / 1 mil. Deficit cognitiv.. Pb din oase se poate mobiliza (stări febrile. sudoraţie. legat de enzimele cu grupare –SH.0. sindrom neurologic. până la 1. disfuncţie periferică nervoasă 40. SNC. se degajă vapori de mercur la 200C. Ca.. hipersideremică). sistemul imunitar.. Cea mai mare cantitate de Pb se găseşte în sol.. Calea digestivă: dina apă (concentraţia variază între 1. Tulburări de urinare auz . apoi în oase. embriotoxice (datorită transferului placentar). creşte tensiunea arterială. Fe. T1/2=20.60%. Sindromul hematologic: Succinil-CoA + Piridoxal-fosfat  acid β-ceto-adipic acid β-ceto-adipic – [sintetaza]  acid δaminolevulinic (ALA) acid δ-aminolevulinic – [dehidraza]  porfobilinogen (PBg) Pb poate inhiba DH.30 Scade Hb. Protoporfirina eritrocitară=50μg / 100 Secundari. restul prin: fanere.1000μg / zi.60μg / l.20 Cresc Modificări protoporfirinele electrofiziologice eritrocitare EEG 25. hepatotoxice. astfel încât are o suprafaţă mare de evacuare. La aceasta se adaugă 500.

Arseniu. precancerigene) – substanţe iniţial inactive. dioxina (cancer pulmonar. Cu cea mai mare frecvenţă apare benzo-apirenul – iniţial e inactiv. Expunerea la cancerigeni cu principalele localizări Confirmaţi: Azbest  bronhii. Exista date limitate experimentale şi la om. ca urmare a alterării ADN (boală genetică a celulei somatice). Citocromul p450) activate genetic. în prezenţa citocromului p450. Hidrocarburile policiclice aromatice sunt un grup numeros de substanţe (100 tipuri). Celula iniţiată se exprimă fenotipic. Clasificarea substanţelor cancerigene: După locul de acţiune: Direcţi (adductori de ADN) – produc o leziune primară. Clasificarea IARC (International Agentcy for Research of Cancer) a cancerigenilor chimici Grupa 1 = substanţe sigur cancerigene. Aceste fenomene se produc datorită scăpării de sub control genetic al multiplicării celulare. peritoneu. Majoritatea substaţelor din factorii de mediu sunt procancerigene. Condiţiile cancerogenezei Sunt necesare minim 2 mutaţii la nivelul ADN. bronhii pesticide organoclorurate Carcinogeneza rezultat al terapiei Estrogeni sintetici (ex. O substanţă care produce o mutaţie genetică şi activează CYP duce la producerea de p450. Există date experimentale şi epidemiologice sigure şi suficiente. Ineficienţa mecanismelor reparatoare la nivelul ADN. Etapa de promovare. (Genele care controlează activitatea citocromului p450 se numesc CYP). clorura de vinil. hepatic. Include cancerigenii direcţi. dar poate fi conjugat şi eliminat din organism sau se poate transforma în epoxid. Agenţii de iniţiere sunt adductori de ADN. scrot. Ex. bifenilpolicloraţi. Etapele producerii cancerului Igiena mediului Iniţiere = proces ireversibil. Este o modificare ireversibilă. de obicei locul de acţiune îl reprezintă mucoasa care vine în contact cu substanţa respectivă. Ageţi alchilanţi  bronhii Benzen  măduva osoasă Cr. Ageni de promovare: zaharina (localizare vezicală). Grupa 4 = Substanţe care probabil nu sunt cancerigene. Grupa 3 = Substanţe care nu sunt clasificate ca cancerigeni în prezent. datorită intervenţiei unor factori cancerigeni de promovare. Nitrozamine. pot afecta o pereche de baze sau se pot produce rupturi ale dublului helix. de piele). Epigenetici – nu s-a dovedit interacţiunea cu ADN. Această fază poate fi influenţată de o serie de factori: dieta. bronhii Hidrocarburi policiclice aromatice  piele. As. dar sunt limitate datele privind efectele la om. pot să existe pe tot parcursul vieţii.. aflatoxine. aflatoxine. benzen.Fluor Arte efecte benefice. ioni metalici. care e un cancerigen final. rapid. pleură. Mecanismul de activare: Activarea se realizează în prezenţa monooxigenazelor (ex. fenobarbital (hepatocarcinom). Principala cale de pătrundere este cea hidrică. În metabolism poate interveni şi citocromul p448. În expunerea la cancerigeni. acţionând la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). înaintarea în vârstă. nitrozamine. transformându-se în cancerigeni: hidrocarburi policiclice aromatice. Progresia se caracterizează printr-o rată de creştere mare. care necesită o activare enzimatică la nivelul organismului.20 ani). Cea mai mare reactivitate chimică o are AAF (acetil-amino-fluoren). factorul hormonal. Mutaţiile pot să apară şi în mod spontan. care produc legături covalente cu ADN. Dietil stilbestron): Tratamentul avortului spontan: cancer vaginal după pubertate Tratament post-menopauză: cancer de endometru ( se asociază cu progesteron). bronhii Clorura de vinil  ficat Praf de lemn  sinus nazal Suspecţi: Cd  bronhii formaldehida  sinus nazal. Mutaţia trebuie să activeze o oncogenă (protooncogenele controlează diviziunea celulară). Celulele iniţiate sunt greu de diferenţiat de celulele normale. biochimică la nivelul ADN. pesticide C6 Substanţe cancerigene (cancerogeneza chimică) Cancerul este o afecţiune multistadială şi multifactorială. Ex. care acţionează la nivel respirator. Ni  sinus nazal. Contraceptive orale ce conţin steroizi estrogenici: Adenom hepatic Cancer de sân Tamoxifen (antiestrogenic)  cancer de endometru Agenţi alchilanţi folosiţi în tratamentul cancerului  cancer secundar Imunosupresoare folsite în transplant sau SIDA  cancer. În organism există un sistem de conjugare( metilare) a produşilor rezultaţi. Există suficiente date experimentale. fără să se exprime fenotipic. Ex. dar peste un anumit nivel devine toxic. dar în organism. Cadmiu. Mutaţiile pot fi: punctiforme. care duce la formarea unui compus cancerigen. Carcinogerneza şi stilul de viaţă 22 . Grupa 2B = posibil cancerigene. se transformă în dihidrodionă = compus reactiv. prin care celula normală capătă caractere neoplazice. În cancerogeneză se produce o dereglare a exprimării oncogenelor şi a reglajului asigurat de genele supresoare tumorale. invazie şi metastaze. Grupa 2A = substanţe probabil cancerigene. Are efect iritant asupra căilor respiratorii. agenţi alchilanţi. cancerigen primar. Indirecţi (procancerigeni. estrogeni. producând mutaţii. benzantracen. Latenţa este de câţiva ani (5. După mecanismul de acţiune: Genotoxici (mutageni) – acţionează la nivelul ADN. în urma cărora se produce o detoxifiere prin eliminare renală sau intestinală.

păr. cromazina. prin spasmul musculaturii netede.Aportul de aflatoxine (alimentaţie). Profilaxie pentru fenomenele de poluare a aerului Mijloace legislative: interzicerea folosirii unor compuşi toxici în anumite domenii de activitate. Nitrozamine (alimentaţie. esofag. Exagerarea efectului de seră determină creşterea temperaturii aerului. alţi vapori. La persoanele cu teren nonatopic. mercur. Atopia reprezintă o predispoziţie a organismului. Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut. Fibrozele pulmonare pot fi de tip: colagenic . Manifestările alergice sunt de tip 1 (imediat). oxizi de azot (10%). care în condiţii de expunere profesională (15 ani) determină o acumulare în plămân. Se produc doar modificări la nivel interstiţial. endogen din amine şi nitriţi). metan (15%). creşte frecvenţa calamităţilor. fragmente de insecte (viermi de mătase). Compuşi iritanţi: cloramida. producând sensibilitate primară incompleţi (haptene). nichel. actinomicete Pulberi animale: lână. intradermoreacţia) sau teste bronhomotorii (variază VEMS cu minimum 15%). sensibilitatea fiind secundară. Ideal ar fi să se pornească de la pragul efectului nul. folosit în sisteme de refrigerare. corpii azbestozici pot degenera malign. prin acetaldehida. Modificările de tip azbestoză s-au evidenţiat pulmonar din cauză că particulele de azbest se găsesc în concentraţii crescute în aerul exterior. care reprezintă un factor mutagen. efecte fibrozante pot avea şi poluanţii de tip iritant). Efecte indirecte ale poluanţilor atmosferici asupra organismului (Manifestări la nivel ecologic) Afectarea stratului de ozon. freon). Fungii. bumbac. Excesul de hormoni se ascociază cu cancerul de sân la femei care au primul copil după 40 ani sau menarha prea devreme şi menopauza prea târziu. S-au observat aceste fibroze şi la persoane fără expunere profesională (locuinţe în zone industriale. Este afectată flora şi fauna acvatică. Sunt anticancerigeni. Creşte transmiterea radiaţiilor UV. agenţi spumanţi folosiţi pentru stingerea incendiilor. Mastocitele sunt distruse şi eliberează mediatori chimici (histamină. cu risc mare dat de acumularea lor în sol  creşte aciditatea solului  mobilizarea substanţelor toxice  transfer în apă. Pragul de urgenţă reprezintă concentraţia la care se produce o creştere a morbidităţii. Sunt cancerigene. Apar pneumoconioze. antracoza. tutun. care acţionează pe receptorii bronşici. Produse biologice: antibiotice. Stimulează secreţia de estrogeni şi hormoni hipofizari. fauna. Necolagenic – nu este afectat peretele alveolar. Se produce o alterare a peretelui alveolar. polen). Următorul prag este pragul disconfortant. Compuşi organici: sulfamida. reacţia alergică apare la 15-30 minute de la expunere. azbest. din plăcile de azbociment. edemul mucoasei şi hipersecreţie bronşică. obligativitatea de a-şi lua măsuri de epurare. Aportul crescut de grăsimi reprezintă factor de risc în cancerul de sân. pene. Grupurile cu risc maxim îl reprezintă copii (Imaginea radiologică de “plămân îmbătrânit al copilului”). Mulţi sunt factori naturali. Factori favorizanţi: Un teren atopic poate fi reprezentat de o hiperreactivitate bronşică sau de infecţii repetate ale căilor respiratorii. La persoanele cu teren atopic. chiar a mortalităţii. Metale: cadmiu. Concentraţia medie pe 24 ore. Fumat Consum exagerat de alcool (laringe. Ex. Aportul crescut de alimente reprezintă factor de risc în cancerul de colon şi prostată. bradikinină). determinând obstrucţia bronşiilor. hormoni. În timp. Sunt produse de aspergilus flavus şi sunt cancerigene. determinată genetic de o sinteză excesivă de Ig E. CFC (10%). în special prolactina. clor-fluoro-carbon (CFC. spălarea circuitelor electrice. ficat). apoi pragul de nocivitate (apar modificări în organism). 23 . Susceptibilitatea determină diferenţe individuale. oxizi de azot). de tip reticulinic. Determină o iritare primară a mucoasei. Alergenii inhalaţi determină formarea de anticorpi (reagine sau IgE). crom. Exagerarea efectului de seră din cauza creşterii concentraţiei de CO2 (60%. din combustii). stabilit prin LOAEL. Se produc acizi cu reactivitate crescută. dar şi interior. Au mare stabilitate şi reactivitate chimică (1 moleculă distruge sute de molecule de ozon). Pe baza acestuia se apreciază riscul de efect acut şi cronic. Aceste fibroze sunt reversibile (retrocedează după întreruperea expunerii): sideroza. Concentraţii maxime admise de scurtă durată = 30 min. Alergenii inhalaţi pot fi: compleţi (făină. Măsuri medicale: oferă criterii care stau la baza stabilirii concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor atmosferici. Igiena mediului Poluanţi fibrozanţi Sunt reprezentaţi de aerosoli (particule inerte). albine. alte materiale izolante pe bază de azbest sau plăcuţele de frână ale autovehiculelor. din cauza creşterii unor poluanţi atmosferici. Aceştia se fixează pe mastocitele tisulare de la nivel cutanat şi mucoasa bronşică şi pe PMN din sânge.produse de exemplu la SiO 2. C7 Alergizanţi Reprezintă o grupă foarte diversificată. dar nu e posibil. afectează flora. puf. Clasificare: Pulberi vegetale: făină. Un deficit enzimatic în glutationS-transferază (metabolizează benzoapirenul în epoxid) creşte riscul de cancer pulmonar. Petru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (scarificarea. Este moştenită genetic sau poate fi dobândită în urma repetării unor expuneri. reacţia alergică apare la 21-18 ore de la expunere. la care se adaugă modificări interstiţiale de tip colagenic prin proliferare de fibroblaşti şi neoformare de colagen. puf. Aport de vitamine A şi E şi Se. crescând frecvenţa cancerului de piele şi cataractă. iută. formaldehida. agenţi propulsori pentru spray-uri. polen. Ploi acide (din cauza unor concentraţii mari de SO 2. datorită ineficienţei clearence-ului pulmonar. cânepă.

iar concentraţia K – scăzută. Este indiferent prin diferenţele mici de temperatură. tereştrii) şi biologici dintr-o anumită zonă geografici. folosirea unor filtre. Poluarea biologică a aerului E foarte importantă în spaţiile închise. dar au conţinut microbian mic. coxackie. vara – afecţiuni digestive). Meteorosensibilitatea se caracterizează printr-o serie de modificări funcţionale. Climatul indiferent: până la 500m. Contagiozitate 10%.35 m3 / h / persoană. Acestea se formează la limita între două mase de aer cu caractere fizice diferite (temperatură.16 m3 / h pentru copii). ventilaţie (aer condiţionat: 30. viteza crescută a curenţilor de aer şi aerosoli bogaţi în iod. Apar: suprasolicitarea funcţiei cardio-respiratorii. Riscuri pe sănătate: Risc alergizant: fungii. E crescută frecvenţa cancerului de piele şi cataractei. presiune atmosferică.Concentraţii medii lunare. Concluzie: Acest climat e contraindicat bolnavilor şi convalescenţilor. Clima are o stabilitate foarte mare (sute. Boli microbiene: TBC. deoarece au un aport exogen suficient de vitamina D (carne de peşte crudă). E produsă de un germen termofil (600C). care se adresează direct surselor. echo.Apar frecvente fenomene de malnutriţie. adenoviroze. creşterea nivelului colesterolului. Dacă apar astfel de afecţiuni. presiune atmosferică. Frecvenţa bolilor infecţioase şi parazitare e crescută (igienă deficitară. actinomicete. care nu sunt percepute. radiaţii. Diferenţe climatice în funcţie de altitudine Climat excitant (alpin şi de stepă) Climat indiferent (şes şi coline) Climat intermediar (subalpin şi maritim) Climat alpin: peste 1000m altitudine. Flora supraadăugată (germeni patogeni): Germeni cu poartă de intrare respiratorie Boli infecţioase ale copilăriei: rujeolă. C8 Influenţa condiţiilor climatice asupra stării de sănătate Clima reprezintă totalitatea factorilor fizici (cosmici. concentraţiile Ca. boli endocrine decompensate. HTA. epilepsie. Mg crescute. care se adresează direct surselor de poluare. meningita cerebro-spinală epidemică. O pondere crescută o au: afecţiunile cronice. Climatul maritim este excitant prin: însorire crescută. însorire scăzută. varicelă. Unele persoane simt aceste modificări. radiaţii). mononucleoza infecţioasă. umiditate. Nuclei de picătură: foarte uşori. umiditate. reumatismale şi patologie specifică zonelor cu pontenţial economic crescut (obezitate). Trebuie alese tehnologii puţin poluante. iar densitatea populaţiei este foarte redusă. având o labiliate neuro-vegetativă. tuse convulsivă. Meteoropatologia se referă la afecţiuni care sunt acutizate de modificările meteorologice. alveolita alergică extrinsecă (plămânul fermierului). dezinfecţie. dar e antrenată prin curenţi de aer. Profilaxie: curăţenie. Caracteristici: presiunea atmosferică şi pO2 sunt scăzute. viteza curenţilor de aer crescută. scarlatină. Se creează o tensiune fizică 24 . rezorcină. Boli cardiovasculare (CI. Boli virotice: gripă. Nu solicită funcţiile vitale ale organismului. care se dezvoltă în fân. 15. umiditatea aerului crescută. Ex. Aceasta nu e proprie aerului (nu are condiţii). anuale. Se numesc şi particule Wells. tularemia. Praf bacterian: bacterii aderente pe solid.. pneumonia cu Pneumocistis Carinii. Ultimele 2 forme sunt implicate în transmiterea aerogenă. Contagiozitatea este 50%. psitacoza. deplasaţi foarte mult de curenţi. Micoze respiratorii: micoplasmoza. candidoza bucală. Zona tropicală: temperatură crescută. ce influenţează starea de sănătate. Nu apare rahitismul. având dimensiuni mari. însorire puternică. Ex. herpes. Se recomandă pentru profilaxia rahitismului şi stimularea apetitului. acid lactic. regim crescut al precipitaţiilor. În mod natural în aer se găseşte o floră (germeni care se dezvoltă la 20220C) saprofită psicrofilă. sedimentează repede. etilen-glicol. crize de ulcer. atmosferici. Climatul intermediar: face trecerea între celelalte două. astfel încât patologia are un caracter sezonier (iarna apar afecţiuni respiratorii. Măsuri tehnice şi administrative. în special la persoane în vârstă şi copii. iritant. Aclimatizarea apare şi la persoane care îşi deşfăşoară activitatea într-un microclimat excesiov de cald sau rece. Aici bolile aerogene sunt foarte rare pentru că germenii nu au condiţii de dezvoltare. frecvenţa crescută a AC). fiziologic. viteza curenţilor de aer). apar Igiena mediului decompensări ale funcţiilor vitale. Probemele apar la deplasarea dintr-o zonă climatică în alta. Se face un studiu de impact al obiectivului asupra sănătăţii populaţiei din zona respectivă. parotidită. viteza curenţilor de aer este crescută. rubeolă. Germeni cu mai multe porţi de intrare Entero-viroze: poliomielită. Pentru surse mobile se poate devia traficul. antrax Coriomeningita limfocitară Febra Q Suprainfecţia plăgilor şi arsurilor Forme: Picături Pfluge: Contagiozitatea este mare. transmitere prin vectori). stimularea metabolismului bazal. Dacă adaptarea se face brusc. dar. mii de ani). Diferenţe climatice în funcţie de latitudine Zona polară: temperaturi medii anuale mult sub 0OC. chimice: clor (coroziv. manifestarea clinică e severă. În blocul operator trebuie creat un plus de presiune. reutilizarea produşilor de ardere. propilen-glicol. Dezinfecţia terminală: UV. deoarece nu au imunitate dobândită. Bruceloză. Măsuri profilactice: imunizare. Zona temperată: diferenţe meteorologice de la un sezon la altul. eficace la umiditate 50%). Toate fiinţele vii sunt meteorosensibile.. Aclimatizarea este fenomenul care apare la persoane care locuiesc la atitudini mari (modificări ale aparatului cardio-vascular păentru compensdarea fenomenelor de hipoxie). Trebuie să se ţină cont de alimentaţie. poate fi indicat în perioada de convalescenţă.. Modificări meteorologice Reprezintă variaţii ale calităţii fizice a aerului (temperatură. Aceste modificări se produc datorită formării fronturilor atmosferice. ionizare bogată a aerului.

nu se folosesc în scop potabil. deoarece rezistenţa creşte cu scăderea temperaturii). Din restul de 3% (apă dulce) cea mai mare parte se găseşte în gheţari. Sfârşitul epidemiei se caracterizează prin scăderea bruscă a numărului de cazuri de boală. în lipsa apei. cu transmitere prin contact direct interuman. fără imunitate specifică. totuşi se modifică indicatorii bacteriologici de calitate a apei. Doza infectantă este 105-6. C9 Forme de manifestare clinică a bolilor hidrice Endemice Endemice Cazuri izolate Apar prin consum de apă contaminată. apa nu poate fi folosită ca atare. Există un echilibru permanent între aport şi eliminare. prin folosirea acesteia în pregătirea hranei.400ml / 24 ore). prin neasigurarea unor condiţii minime de igienă. tensiunea arterială.5l şi din alimente) şi prin apă metabolică (300. temperaturi foarte mari). Variaţiile sunt preluate de receptori periferici (cutanaţi şi mucoşi) şi se transmit impulsuri nervoase îîn SNC: diencefal (analiza)  SNV  sistem endocrin. Apare insuficienţă de adaptare. Repartiţia apei este în funcţie de activitatea metabolică a organelor. Endemia hidrică Se caracterizează printr-un număr mai mic de cazuri de boală. Nevoile fiziologice ale organismului sunt 2. Doza 25 . care în apă rezistă săptămâni. Surse de apă Apa atmosferică (vapori): se găseşte până la 15. chiar în sezonul rece. cu instalarea sindromului de front atmosferic: sindrom neurologic şi umoral. Autoepurarea apei de surafaţă se face prin: Diluţie (toxine. dar există persoane cu receptivitate crescută. precordiale şi exacerbarea afecţiunilor. Prezenţa ţesutului adipos scade cantitatea de apă din organism. germeni) Sedimentare Temperatură Igiena mediului Acţiune bactericidă a radiaţiilor UV Organisme acvatice bacterivore Bacteriofagi Apa are o floră naturală proprie (psichrofilă) plus floră supraadăugată. Există persoane cu risc crescut.5l. Se păstrează “coada epidemică” – un număr redus de cazuri de boală. Nu se foloseşte. Populaţia receptivă la boală: fac boala toate persoanele receptive. copii. Perioada după trecerea frontului (până la 24 ore): se refac caracterele meteorologice şi starea funcţională a organismului..20 km altitudine. Epidemia se stabileşte dacă este sau nu hidrică pe baza următoarelor criterii: Obligatorii Debut exploziv.5l / 24 ore. apar cefalee. 2.03% din apa de suprafaţă.. mai mic decât perioada de incubaţie a bolii. Febra tifoidă şi paratifoidă Sunt produse de Samonella Tiphy şi Paratipy A şi B. 30 zile în apa de profunzime. din care 40% intracelular şi 20% extracelular. Gradul de poluare a acesteia este crescut.3 luni în gheaţă. în timpul îmbăierii sau înotului sau. Precipitaţii: nu au încărcătură minerală. Cazuri izolate Apar când gradul de contaminare a apei este scăzut. Poate avea un grad crescut de mineralizare. evaporare – perspiraţie insensibilă şi digestiv. iar adultul 60%.2 zile): apar modificări elecromagnetice şi creşte excitabilitatea nervoasă. E sensibil la clor. nu se atinge doza infectantă.atmosferică care determnină o tensiune fiziologică a organismului. Nevoile de apă sunt: Individuale: pentru menţinerea igienei Colective: in funcţie de specificul activităţii (industrie. rezistă în apa rece şi nepoluată (apa de izvor).. Ape subterane: corespund din punct de vedere calitativ. Bilanţ hidric negativ: stări patologice însoţite de deshidratări (foarte periculoase la sugari) şi fiziologic (effort fizic. Surse de suprafaţă: 97% din apa totală a Pământului are salinitate foarte mare. cu număr mare de cazuri.. cu alterarea stării generale. Boli microbiene cu transmitere hidrică Holera Este produsă de vibrionul holeric (Eltor). dar debitul lor este foarte scăzut. Uneori se pot produce dezechilibre hidrominerale: Bilanţ hidric pozitiv (aport mai mare decât eliminarea): stări patologice însoţite de edeme şi fiziologic: sarcină. luni.. unde sunt probleme în alimentaţia cu apă. care apar într-un interval scurt de timp. Suprapunerea cazurilor de boală peste sistemul de distribuţie a apei (criteriul topografic). Sursa de contaminare este doar omul. Perioada de instalare a frontului (1.. agriculturp. Identificarea germenilor patogeni în apă nu este obligatorie. Sindromul de front atmosferic are 3 perioade: Perioada care precede frontul (1. Sezonalitatea (în principiu sezonul cald. Stratul freatic trebuie să fie la mare adâncime. care fac boala (tare digestive: anaciditate gastrică. care apar permanent într-o zonă geografică. Acestea rezistă 21 zile în apa râurilor. vârstnici). dar pot apare oricând. Practic poate fi utilizată doar 0.6 ore): se modifică şi ceilalţi factori meteorologici. Eliminarea apei se realizează: renal – 1. Aportul este asigurat exogen (apă ca atare = 1. care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Secundare Creşterea frecvenţei bolilor diareice acute şi a cazurilor de dizenterie într-o colectivitate arată că poate izbucni o epidemie hidrică. după ce procesul de contaminare a apei a fost întrerupt. urbanistic). Epidemii hidrice Sunt afecţiuni cu poartă de intrare digestivă. Este sensibil la clor. metabolismul bazal. se modifică tonusul vascular. asigurat neuroendocrin. Apa Cantitatea de apă din organism scade cu vârstă: embrionul are peste 90%. dureri articulare.

Schistosoma haematobium. canic. şi alimentele au un aport scăzut de iod. japonicum: gazda intermediară este în apă.150 zile şi la doze uzuale de clor. conjuntctivită acută hemoragipară.. probabil şi de la om. Dau manifestări la sugari şi copii mici. Igiena mediului Virusurile Norwalk şi Rotavirusuri Produc gastroenterite la adult. care rezistă în apă 100. În apă rezistă 100 zile. pisică. Cel mai mare risc îl reprezintă consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. Rezistă 1. woolfi. Hepatita A şi E Este produsă de VHA şi VHE. Boli diareice acute Sunt produse de E. encefalite. Concentraţia iodului în apă este un indicator al aportului total de iod: dacă este scăzută. coli. alimentele având un aport important. care rezistă 160 zile în apă. Produc schistosomioze. este sensibil la clor. câine. Boli virale transmise hidric Virisurile au o rezistenţă mult mai mare decât bacteriile. Boala are caracter profesional. Rezervorul natural îl reprezintă ixodidele (căpuşe). germene sporulat.? Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezistă foarte puţin în apă. Se manifestă sub formă de cazuri izolate. câini. virusul rezistă 100. Sursa o reprezintă: şoareci. care produce fascioloza. rezistă 2. digestiv. TBC Este produs de bK.. la temperatură crescută şi la Cl. Contaminare: în industria pielăriei. veruci comune. Giardia intestinalis: Omul se infectează prin chişti. La temperaturi crescute (25.3 săptămâni. care rezistă luni în apă şi la clor. practicanţii sporturilor nautice. Boala se numeşte cryptosporidioză. Zonele montane din România sunt zone endemice pentru guşă.. Aeromonas. care produc boli diareice acute. meningite. Rezistă în apă 2. nevrite. Germenii pătrund digestiv şi respirator sau transtegumentar. Poliomielita Sursa este doar omul. boli digestive.. Antrax Este produs de Bacilus antracis. Se transmite prin contaminarea apei de suprafaţă de către animale. manifestare endemică. sunt sensibili la clor. mucoase. C10 Boli parazitare Apa poate să aibă un rol activ în transmiterea bolilor parazitare. Au fecvenţă mai mare la marinari. Aceştia rezistă în apă 21 zile. Pătrud prin tegumente. prin apă. pomona. Apa asigură un aport scăzut de iod în organism (10% din necesarul în 24 ore). rezistă la clor. Nematode Ascaridioza. rezistă la clor. Coxsackie A şi B. Cestode Diphilobotrium latum şi Himenilepis nana: În apă au 2 gazde: un crustaceu şi un peşte. Tratmentul este hepatotoxic. se transmite de la animale care avortează: oi.3 luni.. bovine. Ex. Produce dizenteria amoebiană.. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecţia se transmite de la omul bolnav sau purtător.100 ori. Hormonosinteza: se sintetizează triiodotironina şi tetraiodotironina. Pseudomonas. dau manifestări digestive şi urinare.. Sursa o reprezintă omul.300C) se produce embriogeneza. Strongiloidoza.. Vaccinarea se face cu virus atenuat. Pătrund transcutanat. Himenilepis nana nu are gazdă. Campylobacter. solul având rol de activare. Dizenteria bacilară Shigella rezistă 4. porc). care rezistă luni în apă. Leptospiroze Sunt produse de Leptospira enterohemoragică. Tricocefaloza. care rezistă până la 200 zile şi la dozele uzuale de clor. 26 .. Patologie neinfecţioasă cu transmitere pe cale hidrică Determinată de dezechilibre hidro-minerale Iodul Provine din scoarţa terestră. enterovirusuri noi Produc: paralizii. Manifestările clinice sunt uşoare. vibrioni parahemolitici. Febra Q Este produsă de Coxiella burnetti. capre. exantem. Boala se numeşte teniază. febră. miocardite. Boala are frecvenţă crescută datorită dozei infectante foarte mici şi fenomenului de variabiliatate microbiană. Parvovirusurile Produc infecţii respiratorii la cpopii şi cancer de col uterin. meningete. Tularemia Este produsă de Pasteurella tularensis. Sursa de contaminare: omul bolnav şi purtătorul cronic. Boala se numeşte lamblioză. Adenovirusiri Produc conjunctivite de bazin (trăiesc în apă caldă). mansoni. Bruceloza Este produsă de Brucella. este mai rezistentă la clor decât colibacili.5 zile în apă şi 2 luni în gheaţă. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat în iod organic. pot pătrunde şi prin tegumente. Există şi tulpini saprofite în apele de suprafaţă. om (căi biliare). Yersinia enterocolitica. transmiterea este indirectă. foarte frecventă la bolnavii de SIDA (diaree gravă). Salmonellele de la animale produc gastroenterite. porci. Cryptosporidium parvum: Infecţia se transmite de la animal. respirator.infectantă este 103-5. ECHO. unde se formează cercarul. Boala se numeşte trichomoniază. astfel încât nu se treatează copiii. tulpăina vaccinală având o rezistenţă crescută în mediu. pescari. Acestea sumnt antropozoonoze (de la şobolan. pătrund în gasteropod sau moluscă. Doza infectantă = 102. pisici. forma infectantă. iar doza infectantă este foarte mică.150 zile. Formele de manifestare sunt: epidemii şi cazuri izolate. boli respiratorii.2 luni în apă şi la clor.? Trematode Fasciola hepatica şi buski: infectează ovine. infecţii respiratorii. Rol în organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul în sânge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10. griphotiphosa.. Ancylostomioze: Sursa o reprezintă omul. Doza infectantă este mare.

Ulterior apar dezechilibre hormonale. fracturi spontane. Excesul de fluor în apă apare la peste 2mg / l. tremor.2mg / l apă. În zone guşogene. fungicide. care are 2 etape: Asimptomatică şi nu apar semne radiologice. toxicitatea lor este crescută. osificări aberante (exostoze). dar. fracturi în os patologic. calciurie. asigură 2/3 din necesarul pe 24 ore. ducând la ateroscleroză şi HTA. scăzut datorită diluţiei. osteomalacie.. Patologie toxică. Boli cardiovasculare Factorul hidric are şi el o oarecare pondere. Categorii cu risc crescut de apariţie a guşei: pubertate. cu transmitere hidrică Igiena mediului Se caracterizează printr-un aport scăzuta al toxicului în organism. Aport crescut de Mn: inhibă hormonosinteza. cu concentaţii mari de nitraţi Frecvente dismicrobisme intestinale: favorizează ascnsiunea florei reducătoare în partea proximală a tubului digestiv Infecţii amigdaliene. Are şi rol bacteriostatic şi antienzimatic. Cu are efect ateromatogen. emfizem). Acestea se concentrează de sute şi mii de ori în organisme acvatice. Valori crescute ale Ni şi Mn în organism permit diagnosticul de preinfarct. cu hipoxie de transport (cianoză infantilă. de echilibru. tulburări de memorie. 27 . Microelemente cu rol protector: Zn: efect opus Cd (hipotensiv). Intoxicaţia se manifestă prin pigmentarea galbenă a smalţului dentar. care conferă dintelui rezistenţă crescută. Apar: proteinurie. gravide. Climatul excitant montan stimulează funcţia tiroidiană. Toxicitatea apare endogen: flora reducătoare din intestinul proximal îi transformă în nitriţi. Nevoia zilnică de iod este se 100. Aport crescut de F: creşte eliminarea urinară a iodului. Mn: activator enzimatic. inclusiv forme neurologice: cretinism. conopidă. gonade. dar permanent. evidenţiată doar la animale. concentraţia iodului în apă este sub 5µg / l. La peste 5mg / l apar fenomene la nivel osos: osteofluoroza. activitatea tiroidei este controlată pe cale hipotalamohipofizară. otice. pentru că fluorul din sol nu e concentrat de plande. care în timp devin maro. anemie hipocromă. Co este implicat în apariţia cardiopatiei cu frecvenţă crescută la marii consumatori de bere. La nivelul dinţilor apar pete alb-sidefii. dacă iodul este insuficient. prin sinteză de coloid. cu efect hipocolesterolemiant. Aportul optim: 0.. Dinţii sunt friabili. fluorosilicaţi). cu diseminare limfatică Tratamente cu vitamină C. cancerigene. foarte sensibilă Aport crescut: lichide şi alimente. Na este implicat în apariţia HTA prin retenţie hidrică. Carenţa relativă de iod: guşa apare deşi iodul în apă este peste 5µg / l: Consum crescut de varză.În funcţie de nivelul din sânge al hormonilor tiroidieni. sugar şi nou-născut. Simptomatică (peste 10mg / l): dureri musculare. surditate. lăuzie.? Aport crescut de Ca: scade absorbţia intestinală a iodului.120mg. C11 Intoxicaţia cu Mercur Sărurile anorganice de mercur. ficat. Sunt interzise în foarte multe ţări. Intoxicaţia profesională se realizează prin inhalare de vapori. Apa cu duritate crescută (Ca. Apa are rolul principal. pesticidele se împart în: Organo-clorurate: nu au grad mare de toxicitate prin compoziţia chimică. astenie. Lipseşte la naştere. se foloseşte pentru acumulatori şi în industria nucleară. Intoxicaţia cu pesticide Sunt substanţe folosite în agricultură ca: insecticide. albastru de metil. gonadotoxice. cu manifestări cronice. rezultate din poluarea apelor de suprafaţă (datorită folosirii pesticidelor). Fluorul are rol carioprofilactic: reacţionează cu hidroxiapatita. alimentele având rol secunadar. erbicide. Mg) se asociază cu morbiditate şi mortalitate scăzută. Nitraţi Produc manifestări acute doar la copilul mic. decât foarte puţin. vizuale. inhibând enzimele de tipul enolazelor. cu hipertrofie tiroidiană. cu risc toxic: fluoroza. datorită degradării lente şi remanenţei îndelungate în mediu. Existenţa microelementelor din apă în concentraţii crescute are efect patogen cardiovascular: Cd este implicat în formarea plăcilor de aterom (prin mecanism enzimatic stimulează metabolismul colesterolului). Se: efect cardioprotector. asociate cu lipsa echilibrării hidroelectrolitice. oboseală. Provenienţa este naturală (forma de mineralizare a proteinelor) sau din îngrăşăminte pe bază de azot (în sol se ating concentraţii foarte mari. Se mai numeşte şi boala Itai-Itai. intră în componenţa coloranţilor. în final se ajunge la edentaţie. dar încă sunt prezente. Intoxicaţia cu Cadmiu Cadmiul are multiple aplicaţii industriale: anticoroziv petru fier şi oţel. Au efecte hepatotoxice. tulburărio endocrine.7. se acumulează pe parcursul vieţii. tulburări digestive şi respiratorii (bronşită cronică. datorită remanenţei. Factorii de risc: Deficit enzimatic în methemoglobinază Predominanţa hemoglobinei HbF. care duc la formarea methemoglobinei. Intoxicaţia cu mercur se mai numeşte şi boala de la Minamata. Mai mult de 50% se concentrează în cortexul renal. nitraţii migrază în apă şi se concentrează în plante). maselor plastice.1. Forma cronică are la bază o encefalopatie difuză cerebeloasă: cefalee. Nu sunt toxici. Cr: prevenirea aterosclerozei. reprezintă singura sursă de azot pentru plante. În funcţie de toxicitate. Apar fenomene de insuficienţă renală şi risc teratogen (prin transfer placentar). articulare. La peste 20mg / l apare osteoscleroza. Fluorul Provine din scoarţa terestră (crioliţi. dar şi în alte domenii. cu toxicitate mult mai mare. prin forma şi dispoziţia cristalelor. napi: aport crescut de…. Se acumulează în ţesutul gras şi SN. osteoporoză. embriotoxice. în prezenţa florei microbiene se transformă în săruri organice (metil şi etil mercur). methemoglobinemie infantilă). scoţând gruparea hidroxil şi rezultând fluoro-apatita.

pancitopenie severă. Corpusculare . sterilitate temporară. necesită următoarele faze: Sedimentare – apa circulă cu viteză foarte mică prin rezervoare mari. Perioada de latenţă – în funcţie de doză. produc fenomene de ionizare. manifestări hemoragipare (echimoze. dar cantitatea de apă filtrată e foarte mică (4. reactivitatea naturală creşte prin creşterea riscului de expunere: materialul este adus în apropiere (minerit. Tratarea apei dure: pentru a fi adusă la condiţii de potabilitate. pentru apele de profunzime sunt necesare foraje. peteşii. ileus paralitic. IR – 780nm. Scad marcat limfocitele. se clasifică în: Ionizante – sub 100nm. însă au grad mic de ionizare. cu reactivitate foarte mare.200m 3 / m2filtru / 24h). Radioactivitatea naturală poate fi modificată tehnologic..5Gy. radiaţiile se împart în ionizante şi neionizante.Organo-fosforice: au toxicitate crescută. epistaxis. Se pot folosi în domeniul medical. Artificială: este produsă prin explozii nucleare. Suspensiile sunt coagulate sub forma unor flocoane. Avantajele sistemelor publice: asigură cantitatea necesară de apă în condiţii de consum ridicat. Explică producerea efectelor somatice. care pot fi filtrate. pentru diagnostic. C12 28 . Au putere foarte mare de penetrare. UV – 10. LASER Radiofrecvenţe Medical. letalitate peste 90%. cu putere de penetrare mai mare. apatie. trombocitopenie. Filtre lente – au granulometrie diferită. stare septică) Forma gastrointestinală (doza peste 5 Gy. diaree sangvinolentă. prin radiaţii UV. Datorită intervenţiei omului. rezultând radiaţia cosmică secundară. Luminoase – 400. Prin iradierea unei zone din organism pot apare: leziuni cutanate: epilaţie temporară. până la necroză leziuni oculare: cataractă. Nu necesită coagulare. Coagularea – cu sulfat de aluminiu sau de fier. Filtrarea – se realizează prin nisip prin care apa circulă de jos în sus. ape geotermale. panică. Igiena mediului β – sunt electroni cu viteză mare. cu prag. vărsături. conjunctivită leziuni ale gonadelor: sterilitate tranzitorie. rezultând peroxizi. confuzii. cianoză. oligurie.. K).. Decesul poate apare în 5. Pe aceste filtre se formează o membrană filtrantă. (farmacologie) Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă Sunt publice şi individuale. ultrasonic (permeabilizează membrana bacteriană pentru dezinfectantele chimice). deferizare. Se clasifică în: Electromagnetice: X – sunt emise în straturile electronice. Segmentul de înmagazinare – susţine consumul maxim de apă. Segmentul de distribuţie. neutrocitopenie. oferă o apă de calitate bună. vărsături. latenţa zile) – apar manifestări digestive: anorexie. Este absorbită în straturile superioare ale atmosferei. radiaţia terestră – este produsă de izotopi naturali din scoarţa terestră (U... de tip corpuscular. Teoria radicalilor liberi: are la bază ionizarea moleculelor. intoxicaţiile apar accidental. Radiaţiile ionizante Datorită energiei lor (peste 10eV). Dezinfecţia (de citit din LP) – se realizează chimic cu clor sau ozon sau fizic. dar cu un grad mai mic de ionizare. Letalitatea este mare. fluxuri de electroni. colaps. dar produc ionizări foarte mari. latenţa 3 săptămâni) – starea generală este afectată: par frisoane. Explică producerea efectelor genetice. roci fosfatice folosite pentru îngrăşăminte chimice.6 săptămâni sau prin infecţii grave (bronhopneumonie. Th. latenţa 30min. Este influenţată de rezistenţa individuală şi de starea psihologică. hemoragii digestive. Perioada de stare – are 3 forme: Faza hematologică (doza 1. Surse de radiaţii ionizante: Naturale: radiaţia cosmică – este de origine solară şi galactică. care au o putere de penetrare mică. în special apă.1mm. numită zoognee. care creşte cu altitudinea şi latitudinea. reactoare nucleare.α. folosiţi în diferite activităţi (medicină. β. producând un fenomen de ionizare. unde se produc nuclizi radioactiv. deshidratare. eficienţa este mult mai mare. eritropenie. Forma cerebrală (doza peste 20 Gy. hematurie). dar se descompun repede. iar germenii sunt distruşi. Filtrele pot fi: Filtre rapide – au granulometrie uniformă. neutroni: α – nuclee de heliu. Componentele sistemului public de aprovizionare: Sectorul de captare: pentru apele de suprafaţă este reprezentat de sorburi.780nm. Facultativ: dedurizare (chimic sau cu răşini schimbătoare de ioni). Radiaţii În funcţie de lungimea de undă.. γ. Manifestările clinice sunt de tip nicotinic şi muscarinic . Mecanism de acţiune Teoria organului ţintă: radiaţiile acţionează la nivelul AND-ului. prin tratare. cercetare). Efecte ale radiaţiilor ionizante Efecte precoce Boala de iradiere acută La iradierea întregului organism apar următoarele faze: Faza prodromală – apare în primele ore de la expunere şi se manifestă prin: greaţă. Simptomele sunt reversibile. greaţă. fluorizare. unde substanţele organice din apă se descompun.. materiale de construcţii). durează între 30min şi 3 săptămâni. nu apare risc de concentrare în factorii de mediu. cefalee. peste 50%.400nm. γ – sunt radiaţii nucleare. permit filtrarea unor cantităţi foarte mari (100. fără prag. cu granulocitoză.5m3 / m2filtru / 24h).3h) – se3 manifestă prin somnolenţă. protoni. Simptomele sunt atenuate.. Variază în funcţie de natura rocilor din scoarţă (este crescută pentru rocile bazaltice şi şisturi).

La iluminări necorespunzătoare (insuficient sau excesiv).6 ore. Sunt efecte fără prag. completată în sezonul cald cu expunerea generală a organismului. când pot fi distruse celulele angajate în organogeneză. Efecte tardive Apar cu o latenţă de ordinul anilor de la iradiere. Clinic. cheratoză. Din totalul iradierii: 38% iradiere naturală externă 19% iradiere naturală internă 30% iradiere medicală 13% alte surse artificiale Implicaţiile poluării radioactive asupra sănătăţii populaţiei la 10 ani după Cernobâl cantitatea de radionuclizi a fost de 400 de ori mai mare decât la Hiroshima şi Nagasaki au fost expuşi peste 4 milioane de persoane la o doză de peste 1mSv/an (maximul: 0. după 1. Efectele mutagene au la bază mutaţii recesive. probabilistice (stocastice). cataractă. leucemii. Efecte: vederea.10 minute după expunere şi durează maxim 36 ore. pot apare: fototraumatism retinian (iluminare excesivă): retinita actinică miopie (iluminare insuficientă). Energia degajată este absorbită de fotosensibilizatori. Durează zile şi se remit fără probleme. dacă există şi un defect genetic (este doar factor de risc) oboseală vizuală (iluminare insuficientă) Fenomenul stroboscopic: apare când imaginile se succed cu o frecvenţă mai mare decât frecvenţa critică de fuziune. Sunt reprezentate de: efecte genetice pe celule somatice: cancer radiodermită cronică. Pigmentarea de durată apare la un spectru apropiat de cel eritematogen. fotofobie.Efecte teratogene Riscul major îl reprezintă iradierea între zilele 9. alterări ale formulei sangvine la iradieri repetate manifestări genetice pe celule germinale: efecte mutagene. Fotosensibilizarea chimică Apare la nivelul pielii.2 Gy este posibilă moartea fătului. blefarospasm. La nivelul globilor oculari apar: fotoconjunctivite: senzaţie de corp străin. Manifestări: alergie (generalizat. conduita medicală impune avortul terapeutic. atrofierea pielii: leziuni precancerose. Doza este asigurată prin expunerea zilnică a unor zone descoperite. Reacţia cuprinde: vasodilataţie accelerarea fluxului sangvin creşterea permeabilităţii vasculare. iar pentru o doză peste 0. Proteinele şi acizii nucleici sunt substraturi absorbante ale radiaţiilor UV. prin reacţii fotochimice la nivelul globilor oculari. UV-B au efecte antirahitice.7 mSv/an) 800000 de persoane au fost implicate in reducerea efectelor post-Cernobâl 203 au murit prin iradiere acută au fost evacuate peste 100000 de persoane din apropiere Radiaţii neionizante Radiaţiile UV Surse: soare: doar 2% din radiaţia UV primită ajunge la nivelul solului artificial Efectele biologice au la bază reacţii fotochimice prin excitarea atomilor. Apare pe teren alergic. cu apariţia unui exsudat leucocitar şi a unei difuzări de substanţe vasoactive (prostaglandine) Eritemul apare doar pe zona expusă. care o cedează unei celule-ţintă. Pigmentaţia apare la 5. apar la prima generaţie. poate fi produsă şi de UV cu lungime de undă mare. neuroblastoame.5 Gy mortalitatea este de 50%. Se manifestă prin: frecvenţă crescută a limfoamelor maligne. Igiena mediului Efecte tardive apar la expunerea îndelungată: dermul pierde elasticitatea (se degradează fibrele de colagen) pielea este ridată apare îmbătrânirea precoce a pielii Eritemul Este o reacţie vasculară. prin intensificarea oxidărilor tisulare. smoală. bitum. funcţia tiroidiană. fotocheratită. Se stimulează hematopoeza. Lasă sechele. lăcrimare.90 de sarcină. cu lungime de undă mare (400 nm). Efecte metabolice: factor de stimulare a metabolismului.. În acest caz. produsă de UV-C (lungime de undă mică). melanom malign).. medicamente. Pigmetarea Pigmentarea rapidă este produsă de radiaţiile UV-A. astfalt. durează zile. nu doar pe suprafaţa expusă). CSR.. descuamare. Substanţe fotosensibile: gudroane. Apare cu o latenţă de ordinul zilelor şi durează luni. cu o frecvenţă mai mică. costmetice. Fenomenul are la bază reacţia de fotoactivare a melaninei deja existentă. epiteliom malpighian. nefroblastoame. Cel mai mare risc îl au albiniştii datorită hipopigmentării şi deficienţelor de reparare ADN. Efecte deterministice (non-stocastice) Se manifestă la nivelul pielii: pigmentare şi eritem. Radiaţiile luminoase La nivelul solului ajunge 45% din doza incidentă. extracte de plante. Are la bază o sinteză de pigment. La o doză peste 0. Radiocarcinogeneza: modificări maligne ce apar la copii cu mame ce au suferit iradieri pelvine (Rx) în această perioadă sau la copii ce trăiesc în zone cu nivel crescut al radioactivităţii. care. dar inactivă. produsă de radiaţiile UV-B. la nivelul melanoblastelor. Efecte stocastice Radiaţiile UV-B pot produce cancerul de piele (epiteliom bazo-celular. se manifestă după a zecea generaţie. Radiaţiile IR 29 . Este o reacţie de apărare. determinând activarea provitaminei D.

Mai apar hipertensiune arterială şi dislipidemii (nu mai sunt lipide normale. deci 1 g proteine/kg corp/24h. Alimentele sunt transformate în trigliceride. (cerc vicios). tulburări de somn. Boli cardiovasculare. cu exces caloric. cefalee. producând dependenţă (nu mai au acţiune).2 mg Azot Necesar: 75 g proteine/zi. cu obstrucţia patului vascular arterial. femei însărcinate) negativă: aport<eliminare. Sindrom dismetabolic Consumul insuficient de alimente Organismul ia din stoc şi îşi scade metabolismul. Este necesar un efort cardiac permanent pentru a iriga patul adipos. cu hipertrofia maximă a adipocitului şi scăderea apetitului. hipertermia din tratamentul cancerului de piele. unde se poate produce hipertrofie (obezitate hipertrofică). plecând de la bilanţul proteic (BP=consum/eliminare). Dacă unui lot de animale de experienţă cu un BP echilibrat i se scot proteinele din alimentaţie. astenie. Un regim de slăbire. IM.. Precipită calculi lipidici. care se corelează cu MB. frecventă la copii. cu compromiterea ventriculului stâng. 53% ajung pe scoarţa terestră. nu a grăsimii. Patologie Tulburări metabolice: diabet. Dacă mănâncă normal. Supraalimentarea în primul an de viaţă. nu zahăr) duce la iritarea tuubului digestiv. Acestea reduc mişcarea. ce utilizează diuretice puternice. cauzată de: hipoxie generalizată aprovizionarea crescută cu oxigen a adipocitelor poziţia defectuoasă. ele elimină proteine la acelaşi nivel ca înainte o anumită perioadă de timp. datorită acumulării grăsimii pe torace şi abdomen compresia grăsimii pe plămân Metabolizarea lipidelor în ficat. poate fi: echilibrată: aport=eliminare pozitivă: aport>eliminare. În cazul excesului de grăsime şi calorii. RM. necroza membrelor inferioare (amputare). ceea ce scade afluxul sangvin. cu slăbirea sistemului nervos şi cardiovascular. Cauze ale hiperplaziei: alimentarea excesivă în timpul sarcinii alimentarea artificială a sugarului (nu la sân). datorită aterosclerozei şi ateromatozei). deoarece laptele artificial nu prezintă imunoglobulinele caracteristice. cu risc crescut..18 % din totalul caloriilor necesare. care sunt transportate la adipocite. pentru organismele în creştere (copii. făcând necesară extirparea vezicii biliare. hiperponderalul este tarat cardiac şi repirator. tulburări cardio-vasculare. Evaluarea calităţii proteinelor 30 . Obezitatea hiperplazică la vârsta adultă se poate completa cu o obezitate hipertrofică. cu gastrită.Au la bază efectul termic. colită. hiperponderalul este tarat cardiac şi repirator. Nu se asociază cu o frecvenţă mai mare a malformaţiilor congenitale la copii cu mame investigate eco. Efecte biologice: opacifierea cristalinului tulburări auditive afectează termoreglarea expuşi profesionali: sindrom neuroastenic. putând produce: AVC. dar depune efort muscular. Eliminarea permanentă de azot provine din structurile proprii. tulburări de memorie. zaharină. Dacă utilizează o medicaţie ce stimulează catabolismul (hormoni tiroidieni). cu o patologie foarte complicată. Din sursa solară. patologie corelată sick building sindrom expunerea la microclimat cald / rece vicierea aerului Igiena mediului insuficienţă cardiacă. Consumarea de alimente hipocalorice (sucuri. fibre. Apoi elimianrea de proteine scade şi rămâne pe acelaşi palier (caşexie). cu risc crescut. în faze febrile sau cancer. Scăderea reprezintă coefientul de uzură. hepatocitul fiind sufocat. care apare cu atât mai repede cu cât creşterea în greutate este mai mare. Raţia de proteine.. Rezultă "coloşi pe picioare de lut". stimulează anabolismul şi creşterea patului adipocitar. Creşterea insulinemiei însoţită de creşterea rezistenţei celulare la acţiunea insulinei duce la insuficienţă pancreatică. Efecte: asupra globilor oculari: opacifierea cristalinului (cataractă). Cancer. Sursele artificiale sunt foarte multe (industriale). Prin creşterea numărului de adipocite (hiperplazie) se produce obezitate hiperplazică. Profilaxia este cea mai bună metodă. IGIENA ALIMENTATIEI Efectele aportului excesiv de calorii Organismul foloseşte foarte eficient caloriile. Litiază biliară. Teoretic: 1 cal MB . cu hiperponderabilitate prematură. Patul adipocitar nu mai scade. Bolnavul riscă să moară de complicaţii. duce la eliminarea apei. Amfetaminele scad şi apetitul. De citit "Igiena habitatului": condiţii de igienă. Aceasta duce la hiperfagie. duodenită. Adipocitul este mare consumator de glucoză. deci diabet. reacţie dureroasă pe cornee la peste 45°C asupra pielii: arsuri la supraexpunere solară asupra SN: insolaţia (dacă oasele craniene sunt subţiri) Radiofrecvenţe Sunt foarte folosite în domeniul medical: diatermie. favorizând creşterea în greutate. acestea se depun în parenchimul hepatic (hepatosteatoză). Ultrasunete Pot apare modificări genetice. Boli ale aparatului locomotor: gonartroze şi afectarea coloanei vertebrale. ceea ce duce la Proteine 70% din structurile organismului sunt de natură proteică. Cantitatea necesară de proteine reprezintă 12. Dispnee. Prin producţia de tiroxină apare tahicardie.

. Cu cât creşte vârsta sarcinii. care se vindecă dacă la regimul alimentar se adaugă grăsimi de origine vegetală.5g proteine/ kg corp/zi. cu legături conjugate: acid linoleic. Acidul oleic( cu o singură legătură nesaturată) nu este esenţial. Exemple: Glicocolul se conjugă la nivelul ficatului cu acizi benzoici (?) la acid ipuric.1 lună. similar nanismului hipofizar.S-au realizat experimente cu mixturi de aminoacizi. brânzeturi) Clasa II: conţin toţi aminoacizii esenţiali. Excesul de carne induce în organism o cantitate crescută de S. Există în regnul vegetal: legume.3 kcal/Kg. Majoritatea sunt trigliceride. 17Calitea proteinelor. interferon. doi. Ei depind de aportul exogen.2. iar pentru ţesutul muscular este de: 2 săptămâni. Hepatosteatoza este reversibilă şi reprezintă procesul de colmatare a celulelor hepatice. Există în regnul animal (colagen) sau vegetal (zeina-proteina porumbului. Aceştia se numesc acizi graşi esenţiali şi depind de aportul exogen. comparativ cu alţi factori nutritivi. pentru a nu suprasolicita ficatul.5g proteine/kg corp/zi. Din metabolizare. Sunt necesare 2. sintetizat de organism. lizina. lapte. fructe. scade raţia de proteine. legume uscate. Cd). Igiena mediului Prin intermediul grupării tiolice. Scade şi secreţia hormonilor gonadali. Se numesc aminoacizi esenţiali: fenilalanina. structurile parenchimatoase. Metionina (factor lipotrop) poate produce intoxicaţii cu acumulare de lipide în ficat. deoarece noxele din organism sunt transformate în ficat (detoxifiere). pentru creşterea volumului de sânge pentru produsul de concepţie. Prezintă un aspect miniatural de nanism alimentar. Aminoacizii cu sulf se oxidează. În perioade lungi de timp. Reflexele dobândite se formează mai repede şi sunt mult mai stabile la indivizii cu aport proteic suficient. sistemul enzimatic. care trebuie neutralizată de organism prin catabolizarea proteinelor până la amoniac. acid arahidonic( e parţial esenţial. organul cu proteina va fi rejectat. constituind rezerva de calorii a organismului. Lipidele se pot sintetiza pornind de la glucide. izoleukina. mucoasele. Lipide Furnizează 9. treonină. 8 aminoacizi nu pot fi sintetizaţi de organismul uman.. Anabolism proteic şi mediu infecţios / toxic .. Viteza de refacere este proporţională cu raportul dintre calitatea şi cantitatea de proteine. rezultând produşi care se insolubilizează. pancreasul. Un anabolism accentuat se înregistreză la femeia gravidă pentru a hipertrofia ţesuturile ce adăpostesc fătul. În cantitate crescută provoacă pelagra. Cu ajutorul izotopilor de azot marcaţi. În carne este în exces. Clasa III: nu pot servi la anabolism.5g/kg corp/zi. 1/3 sunt proteine animale şi 2/3 vegetale. Acţiunea dinamică specifică este foarte crescută pentru proteine. triptofan. pentru că nu se pune decât problema refacerii tisulare. Dacă la renovarea ficatului lipseşte un aminoacid esenţial. Hg. Omul este un animal omnivor. trei sunt în cantitate mai scăzută. acid linolenic. cu atât creşte raţia de proteine. Pentru ficatul în criză se recomandă eliminarea proteinelor din alimentaţie. apărarea umorală (complement. pentru ficat şi pancreas. Mediul toxic/poluat Este necesară suplimentarea raţiei de proteine din punct de vedere calitativ şi cantitativ. rezultând derivaţi din sulf. Efectele aportului proteic insuficient. care consumă 3. P. Cl. 2/3 proteine animale şi 1/3 vegetale. Dacă se înlocuieşte aminoacidul cu un altul. până la produşi ce se elimină mai uşor. Când viteza de creştere scade. conţin cantitatea cea mai crescută de aminoacizi esenţiali. În perioada de lactaţie sunt necesare 2g/kg corp/zi. Structurile ce acţionează împotriva agenţilor patogeni sunt de natură proteică: fagocitul. Zn. s-a demonstrat că cel mai rapid se renovează ficatul. Viteza de înlocuire a ţesuturilor este de 7. Anabolism foarte crescut (copilul în ultimele parte a sarcinii). 1/2 sunt proteine animale şi 1/2 vegetale. Lipsesc unul sau doi aminoacizi esenţiali. pentru că organismul îl poate sintetiza dacă dispune de ceilalţi doi). proteina nu este sintetizată. Raţia de proteine Variază în funcţie de condiţiile fiziologice şi de mediu. raţia de proteine trebuie să fie de 4. La tineri 14%. iar copilul moare la sân. Aminoacizii limitativi sunt în cantitatea cea mai redusă şi limitează anabolismul protidic.8 zile până la renovarea completă. Nu se bea alcool. Proteina nu trebuie dată în exces. la copil în creştere şi femeie însărcinată 18%.. Numai pentru refacerea tisulară. distrofie proteică indusă de consumul unei proteine proaste). Populaţiile cu alimentare suficientă în proteine prezintă dinamicitate crescută. valină. metionină.. Condiţii fiziologice: Pentru un copil născut prematur.5. Anumiţi acizi graşi nu pot fi sintetizaţi de corpul uman. În caz de intoxicaţie se administrează un supliment de proteine (lapte). tioaminoacizii se combină cu metale toxice (Pb. deoarece aceştia se eliberează sub influenţa factorilor hipofizari. Apar dermatite exematoase. Exemplu: În pâine Lys este în cantitate limitativă. 31 . leukina. anticorpi). Anionii produc acidoza alimentară. stocate în adipocit. Există în regnul animal (ou. (este corp străin). Aportul proteic este 12. însă un regim alimentar alipidic îndelungat dăunează. Intră în structura membranei. dar unul. Talia şi greutatea sunt scăzute. pentru a ajunge cât copilul născut la termen. de natură proteică.. Sunt acizi polinesaturaţi.carne.18% din total. creşte cantitatea de amoniac şi toxicitatea pentru celula hepatică. Scade sinteza hormonilor cu structură proteică şi efectul acestora.4. organismul nu se dezvoltă la parametri normali. Excesul de Lys din carne compensează deficitul din pâine. Trebuie asigurată o mixtură de proteine din diferite provenienţe. opsonine. deoarece se poate produce intoxicaţie. producându-se boala lui Bout&Bout(?). Există 3 categorii de proteine alimentare: Clasa I: sunt cele mai valoroase. care este eliminat uşor. dar se dezvoltă armonios. spre deosebire de cele vegetariene. cereale.

deci se digeră uşor. realizată cu ajutorul polioxietilenei (emulgator) poate creşte mult absorbţia unor noxe oncogene. Igiena mediului Raţia minimă de grăsime se administrează şi persoanelor cu risc de aterioscleroză (bătrâni. Grăsimile sunt alimente ce se digeră greu. Acizi graşi esenţiali în cantitate crescută au acţiune antiaterogenă. bolnavi). care au efect antiaterogen. tromboxanilor. se poate ajunge la acidoză alimentară. rezultând uleiul rafinat. Conţin 20%apă şi 80% grăsime. Rolul acizilor graşi Pot realiza cu colesterolul nişte grăsimi cu o solubilitate crescută şi punct de fuziune scăzut. Raţia maximă(35%) se administrează persoanelor ce depun un efort fizic crescut. Dintr-un 32 . 2. sunt la fel de aterogene ca untul.75 şi 2g/kg corp/zi). dar prezintă acţiune aterogenă. pâinea turcească.. cantităţi crescute de vitamine liposolubile. acidul arahidonic sunt numiţi şi vitamina F. coleretic). Acesta nu are lecitine şi datorită procesului brutal de prelucrare se îndepărtează vitaminele liposolubile. Ex. Concluzia este că procentul de 3% este insuficient. Raţia maximă este necesară şi în mediul rece. pentru că grăsimile nu conţin componente ce participă la detoxifiere. sardeaua peste care se pune lămâie pentru a stimula secreţia de HCl. Cantitatea grăsimilor În raţia zilnică trebuie să existe o anumită cantitate de grăsime (3% din valoarea calorică a raţiei): Cu ajutorul grăsimilor ne completăm raţia energetică. pentru că scad mobilitatea tubului digestiv. smântână. Dacă se depăşeşte un aport lipidic de 35%. Calitatea grăsimilor 1. prin arderea suplimentului. Raţia minimă de grăsime (20%) se administrează celor ce lucrează în mediu toxic. Sunt emulsionate. se digeră uşor. acidul linolenic. Pentru o alimentaţie corectă. în caz de: tendinţa de degenerare a tubilor seminiferi. rezultă 600 calorii rezultate din grăsimi. în timp ce depăşirea unui procent de 35% în alte zone geografice produce bolicardiovsculare. pentru un efort foarte crescut în timp scurt. cu acidoză. În arderi cu deficit de oxigen. pe o durată lungă de timp. Eschimoşii consumă peste 45% grăsimi. deci nu au acţiune aterogenă. peste temperatura normală a corpului. 4. rezultând un ulei opalescent. O cantitate crescută de grăsimi înseamnă un deficit de digerare şi o stagnare în tubul digestiv. Stimulatori ai activităţii vezicii biliare (efect colagog. nu se administrează maximum de grăsimi. succinat dehidrogenaza) Acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor. Avem nevoie de 20. grăsimile de origine animală au acţiune aterogenă. 50% din acţiunea aterogenă a grăsimilor de origine animală va fi anihilată de grăsimile vegetale. Grăsimi de origine vegetală Se extrag prin presare. Frigul împiedică fenomenul de steatoză hepatică. care au efecte disfuncţionale asupra metabolismului energertic (prin acidoză).Grăsimi animale din lapte (unt. În emulsie cu apă sau lapte. Vitamina F poate fi folosită ca medicament antiaterogen Potenţează/condiţionează aparatul reproducător. spălare cu NaOH. Vitaminele liposolubile se absorb după ce au fost dizolvate în grăsimi. dar nu prezintă boli cardiovasculare. Astfel. lapte). deşi ei nu acţionează după tipicul unei vitamine. Grăsimi artificiale (margarina) Cuprinde 40% grăsime şi 60% apă (light). Raţia de glucide este folosită în scopuri energetice. cu azoospermie în caz de aport insuficient atingerea mai grea a maturităţii sexuale tulburări de ciclu şi fertilizare Datorită structurii conjugate nesaturate. cât şi masculin. leucotrienelor. astfel încât au punct de fuziune crescut. 3. trec în acizi graşi saturaţi solizi). rezultă o valoare cuprinsă între 0. Raportat la echivalentul gram al unui gram de grăsime (9. Deoarece prezintă acizi graşi saturaţi în cantitate mare şi acizi graşi polinesaturaţi în cantitate mică. jumătate din grăsimi trebuie să fie de origine animală şi jumătate din grăsimi trebuie să fie de origine vegetală. Se obţine prin hidrogenarea grăsimilor vegetale (acizii graşi polinesaturaţi lichizi. Ei nu se depun pe stratul intern al vaselor. atât feminin.35% din nevoia calorică normală. unde se pierde o cantitate crescută de căldură şi se produce accelerarea arderilor. Grăsimi de origine animală Prezintă o compoziţie de esteri cu acizi graşi saturaţi. pentru a se păstra homeostazia termică. astfel încât se emulsionează foarte uşor. Alimentele cu multe grăsimi saturate trebuie încălzite. apoi tratare cu solvenţi (ex. în special grăsimile emulsionate. O alimentaţie bogată în grăsimi asigură o saţietate crescută.Acidul linoleic. acesta nu aduce mai multă energie. Există unele margarine lipsite complet de grăsime. Unele noxe liposolubile (în deosebi compuşi oncogeni) pot fi facilitate în absorbţie de excesul de grăsimi. pentru că sunt foarte bogate în carbon şi sărace în oxigen. are punct de fuziune scăzut. pentru că nu au fost în prealabil emulsionate. dicloretan. pornind de la lipide. vapori de apă ce elimină benzina. filtrare cu pământuri absorbante. Grăsimile sunt utilizate în prepararea alimentelor pentru că sunt un mediator termic (împiedică arderea alimentelor). Nu se utilizează în caz de litiază. Grăsimile sleite şi topite sunt foarte greu de digerat. Ex. Ex. Sunt cele mai aterogene grăsimi. Se realizează demucilaginare prin tratare cu acid sulfuric. crescând morbiditatea cardiovasculară şi se produce metabolizarea incompletă a grăsimilor alimentare. acizii intervin în oxidoreducerile tisulare Intră în structura membranei celulare Potenţează anumite sisteme enzimatice( ex. Astfel. se face oxidarea parţială a grăsimilor. benzine) pentru purificare. Prezintă sapiditate (gust particular). Deci frigul are un efect pseudolipotrop. Glucide Organismul poate sintetiza glucide prin gluconeogeneză.Consumate direct. Dacă luăm în calcul o valoare de 3000 calorii pentru raţia normală. apar acizi organici. pentru că glucidele sunt combustibilul ideal.3cal/g).

maltoză. până la glucoză. crescând glicemia şi producând saţietate. pentru a creşte durata de declanşare a cancerului. sunt Igiena mediului aprobaţi de ministerul sănătăţii. fructoză. Totuşi. pentru că nu există vitamina B1. Ex. glucidele au rol tonic pentru ficat. care au proprietăţi tinctoriale crescute.gram de glucide se eliberează 4 calorii. dând o valoare nutritivă complexă. Pot apare şi dislipidemii (ateromatoză). solubile. Acţiunea lor este interactivă. ce nu mai conţine vitamina B1. Acidul glucuronic se conjugă cu structuri aromatice. Ex. în prăjituri există şi lapte. Pot fi iritanţi. (Sursa principală este pâinea neagră). imunopolizaharidelor. Beri-beri poate fi de tip: Asiatic: consumul crescut de orez decorticat. guloză. Glucidele sunt metabolizate cu carboxilaza (vitamina B1). nu trebuie folosiţi pentru a masca nişte proprietăţi neplăcute ale alimentului (carne stricată). emulgatori. doza letală minimă este de 10g/kg corp. Îndulcitorii sunt folosiţi în locul zahărului. fără ”cenuşă”. Ex. Seara nu trebuie să consumăm produse dulci înainte de culcare. amidonul îşi începe digestia din cavitatea bucală. utilizat pentru proliferarea florei din segmentul distal al tubului digestiv. În contact cu flora se reduce la ciclohexil amină. dar nu cancerigeni.10 % din valoarea raţiei calorice). Aditivii alimentari sunt: coloranţi. Raţia de glucide este diferită de raţia de produse zaharoase (produse fabricate pe bază de zahăr). pentru stârnirea interesului consumatorului. Occidental: consumul cescut de glucide şi alcool.care conţin fibre ce îndepărtează mecanic pelicula dulce de la suprafaţa dintelui. La alcoolici apare polinevrita etilică. Nu au valoare nutritivă pentru om. Aditivii trebuie să aibă o motivare tehnologică. fiind sintetici. Factori determinanţi: Ingestia de grăsimi alimentare saturate Consumul de dulciuri-sunt mul mai aterogene decât grăsimile saturate. deci o toxicitate scăzută. Sunt dulci. acizilor nucleici. cetone. stabilizatori. esteri şi alte substanţe mirositoare. antioxidanţi. iar în timp se trece de la faza latentă la cea manifestă (doza prag). cu formare de acizi ce acţionează asupra hidroxiapatitei. O suprasolicitare a organismului cu molecule de glucide este diabetogenă. Glucide polimerizate cu indice de polimerizare nu foarte mare. cât mai puţină toxicitate asupra organismului. celuloză. Glucidele intră în structura acidului hialuronic. Raţia de glucide este de aproximativ 50g/zi. deci toxicitatea este neglijabilă. Aduc suplimente ce provoacă hiperponderabilitate. Glucidele cu moleculă mică se absorb rapid. deci nu au valoare nutritivă pentru om. Proteine:Lipide:Glucide=1:1:4 Există 3 tipuri de glucide: Glucide cu moleculă mică: monozaharide şi polizaharide. Exemplu: cumarina din sucul de ananas este foarte toxică. produsele bogate ţn zahăr se consumă la sfârşitul mesei. Raţia de glucide: 56%. În industria alimentară nu se procedează aşa. Ex. Dezechilibrul e agravat prin ingestia de dulciuri şi alcool distilat. Produsele zaharoase sunt produse cu ajutorul unor substanţe chimice (zaharoză + colorant + aromă + acid organic pentru gust acrişor). Substanţele chimice sunt aditivi (coloranţi. deoarece acestea formează o peliculă pe suprafaţa dinţilor (noaptea scade secreţia salivară ce curăţă dinţii ). acidului glucuronic. Coloranţii trebuie să fie vegetali (clorifină. îndulcitori. dicând la carie dentară (cariogeneză). Exemplu: guma de mestecat-se aşează pe dinte. sub formă de amidon rezidual. Prezintă multe fibre (material de balast). Produsele zaharate sunt foarte bogate în glucide şi grăsimi. aromatizanţi. datorită raportului crescut de atomi de oxigen faţă de atomii de carbon. doza letală este foarte mare.: zaharina nu are valoare nutritivă. Aromatizanţii conţin lactone. Poluanţii alimentari produc intoxicaţii. virează în mediul acid (indicatori acidobazici). Trebuie limitate în raţie (sub 7. cu acţiuni benefice pentru organism. galactoză. conservanţi). stimulând mecanic 33 . Factori nutritivi (calorigeni). Ciclamatul de sodiu (ciclohexil sulfamat) îndulceşde de 30x mai puternic decât zahărul. dar au valoare fiziologica. Ex. O mică parte rămâne nehidrolizat. Nu sunt foarte nocivi. are gust de Pb. Consumul crescut de glucide: Consumul crescut de glucide pentru mult timp duce la epuizarea pancreasului. astfel se elimină mai uşor sau le scade valenţa nocivă. Ele servesc la detoxifiere prin conjugare cu structuri aromatice. studii efectuate pe colorantul galben de unt au demonstrat că este puternic cancerigen. Glucide polimerizate şi nehidrolizate digestiv Acestea nu se absorb. sunt alimente deosebite. Pot provoca dezechilibre tiaminoglucidice. pentru că se descompune.. care produce cancer de vezică urinară. care nu conţin vitamina B1 (1ml alcool = 7calorii). zaharoză. Substanţele oncogene se acumulează. caroteni). În acest mod. au proprietăţi tinctoriale. ceea ce necesită limitarea ingestiei de oncogen. De aceea. deoarece sunt scumpi.11 coloranţi alimentari. Industria alimentară utilizează coloranţii de anilină (folosiţi şi în industria textilă). fermentează. Rolurile glucidelor Din punct de vedere organoleptic. Foamea reziduală poate fi anihilată prn consumuul de zaharuri (trebuie să te scoli de la masă cu senzaţia de foame). se înmulţeşte flora acidifiantă din cavitatea bucală. modificările de la nivelul structurii acidului nucleic se acumulează. producând carii. se utilizează în cantitate redusă. Este oncogenă. făină. Produsele dulci trebuie înlocuite seara cu fructe. sunt ieftini. aromatizanţi. Glucide polimerizate cu indice crescut de polimerizare: nu pot fi digerate în tubul digestiv al monogastricelor petru că nu există enzime pentru ele. ca la proteine. Glucidele se oxidează cu foarte multă uşurinţă. se amărăşte la căldură. deci sunt foarte calorigene (100g ciocolată=600 calorii).. La noi se utilizează 10. Exemplu: Pâinea albă aduce puţină vitamină B1 şi multe glucide. ouă. ce le permite digestia în tubul digestiv al monogastricelor (inclusiv omul). dar dă mirosul de ananas. se absorb instantaneu. Nu se descompune la căldură. Ex.

Exemplu: Un morcov crud conţine o cantitate crescută de caroten şi o cantitate foarte scăzută de vitamina C. cu lipsa hidrolizei. peptina) se poate umfla în prezenţa apei din intestin. În regiunile palmară şi plantară se poate observa carotinodermia: o stocare de caroten datorită insuficienţei hepatice. Trebuie consumate crude doar vegetalele foarte bogate în vitamina C. Nevoia de fibră nu este acoperită de obicei.). Creşte coeficientul de utilizare. detritusuri. Fanere: în carenţe devin friabile. la un pH scăzut poate apare un deficit de absorbţie. În obezitate şi dislipidemii trebuie să se consume multe vegetale crude. Fibra parţial solubilă (ex. cheiloschisis). trebuie o preocupare deosebită pentru consumul de fibră. Ouă: cantitate crescută. 100mg/Kg corp/zi. producând curăţirea lumenului tubului digestiv. După ce pătrund în organism au tendinţă de acumulare în straturile adipoase sau în ficat. ardeii graşi. Absorbţia se face fără dificultate. intrând în structura unor enzime sub formă de grupare prostetică. raţia de vitamine se raportează la greutatea corporală. doarece organismul se obişnuieşte cu ele şi sunt iritante pentru mucoasa digestivă. Se scade cantitatea de fibre sau se utilizează fibră înmuiată (fiartă). astfel înct fibra este mai puţin abrazivă. Astfel. Vitaminele Sunt compuşi chimici care acţionează în organism în concentraţii foarte scăzute. datorită unui efect de barieră pe care materialul amiloid îl realizează în tubul digestiv şi datorită accelerării tranzitului intestinal. renale. care prin hidroliză în ficat sau în mucoasa intestinală eliberează trei molecule de vitamină. formând geluri. Fibra Fibra poate să nu fie tolerată de persoane cu afecţiuni de stomac sau intestin. respiratorii. Surse de fibră: Cereale de culoare neagră: există în cantităţi crescute în tărâţe. se usucă. sărurile biliare stagnează în colon. după ce vitaminele s-au solubilizat în grăsimi alimentare. apare metil-colatrenul. fiind mai puţin iritantă pentru tubul digestiv. hemeralopie. Prin prepararea alimentelor. Legumele şi fructele au o fibră impregnată minimal comparativ cu fibra cereală. Prin consumul lor. sărurile biliare sunt descompuse. aterogen. se despică. Hidrosolubile: sunt uşor solubile în apă. Creşte datorită modificărilor din structura vaselor şi epiteliului cu tendinţă spre keratinizare (hiperkeratoză peripilară) ⇒ piele de găină. oase): echilibrează activitatea osteoclastelor şi osteoblastelor. mai ales la persoanele sedentare). Nu trebuie administrate medicamente. deoarece: Hidrolizăm celulele protopeptinice se înmoaie fibra. Igiena mediului Aport de fibră Nutrienţi lipsiţi de valoare calorică Sunt reprezentaţi de vitamine şi săruri minerale. Deci. Alimente de culoare portocalie: morcov.. Foarte bogate în vaitamina C sunt: măceşele. Surse de vitamină A: Grăsimile din lapte: cantitate crescută. Aceste vitamine rezistă în timp şi la acţiunea oxigenului. de obicei implicate în catabolism (enzimovitamine). deoarece: creşte secreţia de bilă. restul e mai bine să le consumăm tratate termic. Avantajele consumului de produse vegatale: Conţin vitamine Acţiune alcalinizantă 34 . pătrunjelul. Se elimină renal uşor. palatoschisis. care accelerează peristeltismul şi absorb microorganisme. Clasificare vitaminelor se face după solubilitate: Liposolubile: absorbţia lor se face asemănător cu absorbţia grăsimilor. Pot acţiona asemănător unor hormoni: hormonovitamine. compuşi iritanţi rezultaţi din activitatea unor microorganisme. Participă în anabolismul şi catabolismul general: sunt grupări prostetice ale unor enzime energetice. Carenţa de vitamină A în perioada de gestaţie duce la naşterea unor copii cu malformaţii congenitale (digestive. prodisele vegetative sunt digerate parţial. Scade coeficientul de utilizare digestivă a alientelor. produsle vegetale se tratează termic. de aceea se preferă utilizareea lui fiartă: dispare complet vitamina C. Pentru multe vitamine pH-ul mediului este foarte important. datorită îndepărtării peliculei protopeptinice. deci nu există pericol de hipervitaminoză.tubul digestiv şi producând accelerarea tranzitului intestinal. Ficatul unor animale este foarte bogat în vitamine liposolubile. pentru că firul de păr nu este lubrefiat (canalele glandelor sebacee sunt obstruate de detritusuri). La cantităţi crescute apar iritaţii ale tubului digestiv. loc de aglomerare a sărurilor minerale (nisip) Metabolismul proteic: stimulează anabolismul proteic şi procesele de diferenţiere celulară. dislipidemie. celule descuamate. Ex. Sub acţiunea florei din colon. trec în zeamă. Pentru a creşte coeficientul de utilizare digestivă. Clorofila poate însoţi carotenul. mărarul. Deoarece există pericol de hipervitaminoze. cura de mere rase administrată la copii cu enterite (foarte bogate în peptură). Avitaminoza A: malacie. Vitamina A se utilizează în: Profilaxia litiazei renale: mucoase moarte. Fibra în alimentaţia zilnică trebuie să fie pretezentă în cantitate de min. Metabolismul ţesuturilor dure (dinţi. vitaminele sunt un fel de catalizatori. Avantaje: Normalizarea tranzitului. Vitaminele liposolubile Vitamina A Provitamina A este un β-caroten. Aparatul reproducător: carenţa duce la azoospermie ♂ şi infertilitate prin pierderea produşilor de concepţie ♀. dar scade şi β–carotenul de 4-5ori. colesterol. Înlăturăm microorganismele şi paraziţii. Peşte de provenienţă oceanică (peşte gras): ulei de rechin. nu apar probleme de constipaţie (există constipaţie cronică. Cancerul de colon afectează populaţiile ce consumă cantitate mare de lipide şi foarte puţine fibre. Raţia se raportează la cheltuiala de energie (‰cal. Dar produsele vegetale crude sunt singura noastră sursă de vitamina C. un foarte puternic agent cancerigen.

. fiind un produs antioxidant (este afectată de O2. struguri. Dacă ajunge în organism la suprafaţa pielii. dureri articulare crescute. mai puţin în cartofi. Ulterior reapar tulburările din hipovitaminoză: ostreoliză. Vitamine hidrosolubile Vitamina C Se găseşte doar în legume. Se găseşte mai mult în dovlecel. Deoarece este vitamină antidistrofică. la adult osteomalacia (porozitate a oaselor.Necesarul de vitamină A la adult este de 6000 UI. Intervine în mecanismul de diferenţiere celulară. Modificările osoase au preferinţă pentru anumite zone (cartilajul de creştere nu este o linie dreaptă. fructe. tulburări de apetit. ci în formă de dinţi de fierăstrău prin proliferare.. pere. în tratamentul unor cancere.. Fe.12 mg. Osteoporoza apare la femei care nu mai sunt sub influenţa estrogenilor – menopauză. Deoarece este liposolubilă. a dinţilor). ouă.80 mg / 100g Mărar. Sunt slabi. rinichi (produce rapid litiază renală). Vitamina A este antioxidant. Se găseşte în legume. Peretele vascular este mai rezistent în prezenţa vitaminei C. când se comportă ca o noxă: hipervitaminoză. ţesutul striat fiind înlocuit cu ţesut fibromatos. pătrunjel: 150 mg / 100g Ardei: 200. care eliberează stimuline. acid ascorbic – oxidază. bulbi. cruţând membrana). căldură. un fel de peroxid. ce acţionează asupra hormonilor gonadali: Degenerescenţa tubilor seminiferi şi azoospermie. Se găseşte sub două forme: acid ascorbic şi acid dehidroascorbic. Anemia hemolitică apare datorită creşterii fragilităţii hematiilor. Este vitamina fertilităţii. Se pierde uşor pentru că este hidrosolubilă şi e extrem de fragilă. trebuie ferită de hiperacizi endogeni şi peroxizi exogeni. Aspect: Deformări ale cutiei craniene Torace în carenă: cutie toracică evazată în partea inferioară. se transformă în vitamină D3. care schimbă funcţionalitatea muşchilor..50 mg / 100g Căpşuni: 70. Cantităţi în diferite plante: Cireşe. Cu. tulburări de tranzit. cereale ca structuri embrionare. Durata lor de viaţă scade cu gradul de carenţă în vitamină E (oxigenul afectează acizii graşi nesaturaţi din membrană. mere.250 mg / 100g Măceş: 1000 mg / 100g Vitamina C intervine în metabolismul unor aminoacizi (hidroxiprolină). Vitamina E Cea mai puternică formă este α-tocoferol.. nu are prag de eliminare renală. deoarece stimulează hipofiza. greu de tratat. care poate fi folosită ca atare.10 mg / 100g Citrice: 45. organismul foloseşte stocurile. avort. Igiena mediului Ca2+ se fixează în locuri unde nu trebuie: în structura vaselor inimii. La copilul mic apare rahitismul. altfel apar hemoragii subcutanate. În legume şi fructe există o enzimă specializată. Această sinteză enzimatică este insuficientă pentru activarea vitaminei D absorbite: nu acţionează dacă organismul are o doză suficientă şi când copilul este născut prematur (vitamina D injectabilă nu are efect: rahitism vitaminorezistent). cu abdomen de batracian. Vitamina D Este o vitamină de sinteză endogenă. Rahitismul: tulburări generale. ceea ce face ca în timpul stocării. În natură. Ag). Se acumulează o substanţă galben-brună.5 ori mai labile în avitaminoze. vitamina E se oxidează. Copilul este mai sensibil la infecţii microbiene: sechelele persistă.. pentru menţinerea secreţiei. Insuficienţa: Incapacitatea reproducerii. Rol: mineralizarea structurilor osoase. Rar apar mătănii costale: procese de tumefiere înşirate ca nişte mărgele. Ca test de screening se realizează radiografia pumnului. Incapacitatea de a ţine sarcina din luna a 5-a. Copilului i se administrează în raport cu greutatea corporală: cel puţin ⅓ trebuie să fie retinol. malformaţii. fructe. În fazele iniţiale. ţesuturi moi. Osul este mai fragil. care acţionează sinergic cu vitamina C şi potenţează lipsa acesteia. Scorbutul: Papile interdentare hipertrofiate şi sângerânde la apăsare 35 . la copilul mic. clară. individul suferă modificări în procesul de intoxicaţie(?): somnolenţă. adinamie. gutui: 5. vitamina să dispară. adinamie. scăzând densitatea mineralelor şi rezistenţa mecanică a osului. Striaţiile degenerează. manifestări patologice. Vitamina D este transformată prin hidroxilări: compuşii de hidroxilare sunt mult mai activi decât vitamina D. γ). constipaţie. osul îngroşându-se: semnul brăţării). ergosterolul în prezenţa radiaţiilor UV se transformă în vitamina D2.120 mg. foliculi piloşi afectaţi. care conţine Cu. aortei. În insuficienţe apar tulburări în osificare. dureri articulare. imediat după naştere sunt necesare 100. Pentru un adult sănătos sunt necesare 10. restul de ⅔ caroteni din vegetale. Hipervitaminoza este foarte frecventă: Stare de intoxicaţie a organismului asemănătoare cu hipervitaminoza A: curbatură. lipsit de vitalitate şi de viociunea caracteristică vârstei prin hipotonie musculară. Protejează de oxidare vitamina A. a permeabilităţii). Oasele membrelor inferioare se curbează: picioare de carabinist. apar distrofii musculare importante. deformări. Se dereglează concentraţia citratului. Există un risc de acumulare peste valorile normale (peste 50000 UI).(?) Vitamina poate fi preluată din: lapte şi derivate lactate.. catalizori. prin atenuarea excesului de peroxizi pe care îi ingerăm (afectează acizii nucleici ADN şi ARN). cefalee cvasipermanentă. sărurilor minerale. citrice. Pe lângă vitamina C există şi citrină (vitamina P. În perioada de lactaţie se administrează 8000 UI. cu înfundarea sternului sau modificări cifotice ale coloanei vertebrale. care sunt utilizaţi în sinteza colagenului: cicatricile postoperatorii sunt de 4. Valori normale: 400 UI. În carenţe se administrează ½ retinol (ou) şi ½ caroteni (vegetal). Dacă vitamina este în exces. cea mai slabă δ-tocoferol (mai există β. peşte marin (ficatul). Utilizare: profilaxia antioncogenă. somnolenţă. leuştean.

pentru că proteina principală pentru pelagroşi este zeina din porumb. hepatoflavină) Poate fi biosintetizată în organe cu germenii de fermentaţie lactică. Este o formă mai puţin gravă pentru că se consumă şi alte produse ce conţin o cantitate scăzută de vitamină B1. dar există excese. Cl. cu acumulări de lichid. coate. În carenţă de B1 se produce boala Beri-Beri.2 g Na+. aspră.4 g Cl-. Apar parestezii şi kinestezii. scăderea capacităţii de memorare. Pelagra: Colierul lui Casal: este o dermatită în jurul gâtului şi în zonele expuse la soare. şi e afectat de acidoză.. capilarizarea corneei. este influenţat metabolismul glucidelor. Se ajunge 36 . normalul de 20. Tulburări la nivelul cavităţii bucale: inflamaţia mucoasei labiale (cheiloză). 3). Boala Beri-Beri de tip uscat: este o suferinţă a SN. amida acidului nicotinic) Carenţa: pelagra. care coexistă în porumb. Complexul B Vitamina B1 (tiamina) Este foarte răspândită în produsele cerealiere. Acest factor este hidrolizat de lapte şi de temperatură.. astfel încât se acumulează acid piruvic. putând provoca ulcer şi se transformă în acid oxalic. cheratite. dar labilă în mediu alcalin şi la acţiunea UV. Boala Beri-Beri de tip umed: suferinţă cardiacă pentru că muşchiul este foarte solicitat. Intră în structura unor enzime din metabolismul proteic şi lipidic. devine solzoasă.5. K+. care poate fi de tip: Oriental Occidental: constă într-un dezechilibru tiaminoglucidic (scade B1. care nu conţine 1. Sărurile minerale În funcţie de necesarul organismului se clasifică în: Macroelemente: 13. Este determinată de tulburări în metabolismul purinelor. Tratamentul numai cu vitamina nu este suficient. Excesul de vitamină C nu creează probleme pentru că este hidrosolubilă. 2. La adulţi apare o anemie asemănătoare celei feriprive şi limfopenie: rezistenţă la terapia parţială (tratament cu Fe şi vitamina B6). K+ şi de 3. Manifestările bolii Beri-Beri sunt amestecate (1. dând limba geografică) Igiena mediului Modificări la nivel ocular: blefarite.25 mg / 1000 cal (deci 75. sticloasă. care este hidrolizată de compuşi numiţi belidine (?). Sensibilitatea la UV a pielii este foarte crescută (eritem şi flictene) – funcţie trofică. Vitamina PP (niacină. prăbuşirea valorii TA. Este foarte răspândită în produsele alimentare. la nivel intersprâncenos.. Macroelementele Na+. Funcţie atrofică: pielea se pigmentează puternic şi neomogen şi se strânge (tegument lăcuit): apar foarte multe fisuri. Raţia zilnică de B1 este 0. În TBC pulmonar se foloseşte hidrazina acidului nicotinic (antituberculostatic ?!).3 mg / 1000 cal. În special la copii sub 10 ani apar tulburări de carenţă de B2: Încetinirea ritmului de creştere şi creştere în greutate.2 aminoacizi esenţiali. Colită foarte rebelă la tratament Scade absorbţia alimentelor. Cantitatea este de 2 mg / zi. datorită consumului crescut de pâine albă. cresc glucidele). iar cea de peşte este lipsită de B1. Demenţă: apare la formele avansate şi la consumul de alcool. care duc până la insuficienţă cardiacă gravă.. Carenţele duc la tulburări nervoase la copilul mic alimentat artificial (vitamina a fost inactivată în laptele praf). Dacă scade piruvat-decarboxilaza.sunt puternic hidrosolubile şi există în toate alimentele. Apare în zone cu alimentaţie cu mămăligă. Laptele şi carnea sunt puternic antipelagrogene. consumului unor produse zaharoase rafinate cu conţinut foarte scăzut în vitamină B1 şi produse alcoolice distilate (nu bere). conjunctivite. cu hiperestezie marginală). care are o zeină de clasa II. să se consume pe lângă mămăligă şi carne. Necesarul: 0. Vitamina B6 (piridoxina) Este foarte răspândită în produsele alimentare...35 mg / 1000 cal. congestivă. Apare în zonele rurale. lactoflavină. Alcoolul are nevoie de B1 pentru a se oxida. gloseită (inflamaţia papilelor labiale. fiind implicată în metabolismul protidic şi lipidic. care reprezintă sursa principală (zona corticală şi embrionul). Pelagromul este un denutrit general. provocând acidoză primară. Vitamina B2 (riboflavina. Nu poate fi utilizată digestiv şi metabolic. Raţia este de 1. stomatită angulară (zăbăluţă). Cel mai bine este să se treacă la alimentaţia cu pâine. totuşi ea creşte aciditatea digestivă. irascibilitate. Vitamina PP poate fi sintetizată în organism din triptofan (1 mg din 60 mg triptofan) sau piridoxină. tahicardie. La depăşirea necesarului apar efecte toxice. care nu are un metabolism glucidic corespunzător. Există o specie de porumb îmbunătăţit genetic.14 minerale necesare în cantităţi mari (1000 mg / zi) Microelemente: necesare în cantităţi de mg sau fracţiuni de mg. Intră în structura unor enzime ca co-ferment. scăderea atenţiei. Carnea de porc este foarte bogată. Trebuie crescut în gestaţie şi perioada de lactaţie. naso-labial. Sindrom congestiv: anorexie de protecţie faţă de dulciuri. cu hiposecreţie generalizată..100 mg zilnic). care există în lapte. Vitaminele B1 şi B2 potenţează capacitatea organismului de a rezista la agenţii externi. Modificări specifice: dermatită seboreică.Ligament alveolo-dentar detensionat (edentaţie) Infecţii: vitamina C potenţează apărarea leucocitară (leucocitul este foarte bogat în vitamină) Necesarul de vitamină C este de minim 2.. somnolenţă diurnă. Apar tulburări de ritm. Pelagra este o carenţă mixtă. Tubul digestiv: Glosită gravă cu atrofie crescută a papilelor linguale (limba este roşie. Este rezistentă la temperatură şi în mediu acid.65 mg / 1000 cal. unde alimentaţia e bogată în vegetale. Gastrită atrofică. Manifestări: adinamie. Porumbul conţine vitamina PP. Carenţe nu apar. tulburări de sonm. Carenţa de B2 este foarte rară. care acţionează ca antivitamină B6.

adolescenţă.poate genera HCl.200 mg / zi. Trebuie crescută de două ori în gestaţie şi lactaţie. curbele de creştere a diferitelor aparate sunt diferite. Creşterea raţiei duce la diaree.. Analizate în această perioadă de timp. vărsături.chiar la 20 g Na+/zi. Cu. Supraveghere convenţională şi de combatere a parametrilor care afectează mediul ambiant şi sănătatea populaţiei. Absorbţia: 25. legume. Nivel tisular: hiperplazie. restul se elimină prin fecale. creierul acumulează 70% din greutatea finală. Homeostazia copilului se menţine cu atât mai greu cu cât vârsta este mai mică. depinzând de condiţiile de viaţă ale grupurilor umane... diferenţiere celulară. sunt coenzime (lipaze. Cunoaşterea efectelor produse de agenţii patogeni asupra organismului uman. Nivel visceral: există o creştere alometrică a aparatelor şi sistemelor organismului. Acţiuni: Na+. palmitic) formează săruri insolubile de Ca2+. datorită HTA. Este activ în eliminarea compuşilor de catabolism proteic: în cloropenie apare uremie (retenţie de azotaţi). Dezvoltarea la diferite nivele Nivel subcelular: proces de sinteză de molecule organice cu greutate moleculară mare (proteine. fructe. Ca2+ se găseşte în lapte. fiind acidifiant. începe adolescenţa 13. postadolescenţă. Raţia: 1. Procesul de creştere durează de naştere la 22 ani fete şi la 25 ani băieţi. împiedicând retenţia de apă (diuretic natural). K+ stimulează sistemul neuromuscular.. Cele două puncte există la 14 ani.5. Pentru Mg2+ absorbţia este de 30.. Creşterea efortului muscular duce la creşterea cantităţii de fosfor necesar organismului. Reacţiile organismului în dezvoltare au tendinţă la generalizare(?). Contribuie la consolidarea oaselor (hidroxiapatită. transpiraţii. Activează unele amilaze care participă la hidroliz amidonului. F.13 ani: şcolar mijlociu. În primii 3 ani. Na+ este edemogen prin legarea apei. Roluri Ca2+. Citit: microelemente (Fe. produse vegetale.. când organismul are 60% din greutate şi talia finală.. chimici şi nutriţionali. Fenomenul de creştere continuă. alături de K+) Raţie: Ca2+ 500. Valorile parametrilor la băieţei sunt mai 37 . Dezvoltarea umană reprezintă o creştere a substanţei vii. organismul este un sistem deschis şi receptiv la factorii de mediu. Copii din mediul urban au greutate şi înălţime mai mare decât cei din mediul rural. ce are două puncte principale de autoacceleraţie şi două de autoinhibiţie. B12. K+ este antagonist al Na+. depozit de Ca2+) În ţesuturile moi există 1% Ca2+ şi 50 Mg2+ (este un element intracelular important..40%. În lapte există şi factorul care facilitează absorbţia Ca2+.3 ani: copil mic 3.27%. Factori care influenţează dezvoltarea Etape evolutive: 0. I. Reacţiile organismului la mediu sunt condiţionate de vârstă şi sex. Cl. tripsină. Exemplu: spanac. Creşterea se produce în sens cefalocaudal şi proximo-distal. Evoluţie: creştere de la o treaptă de organizare biologică şi psihocomportamentală mai simplă la una superioară. cereale – nu e absorbit).. iar Na+ extracelular.. Mg2+OH. Consumul excesiv de Na+ duce la probleme cardiovasculare. prin diferenţierea structurală şi funcţională a celulelor şi organelor şi prin diversificarea formelor de comportament adaptativ. Rol: Sinteză proteică (acizi nucleici) Participare la metabolismul energetic (ATP).. Dezvoltarea în colectivităţi: determinarea variabilităţii cantitative a parametrilor de dezvoltare prin dispersia valorilor în jurul unei valori medii. În primii 3 ani de viaţă mor mai mulţi băieţi. Grăsimi saturate (acid stearic. amilaze). Activează schimbul respirator. Fosforul (P) este un element care există în cantitate crescută în natură (carne.10 ani: şcolar mic 10. Ca2+ este factor de coagulare Ca2+ facilitează absorbţia şi utilizarea digestivă a vitaminei B12. hipertrofie.. K+ este localizat predominat intracelular. ce au rol esenţial în creştere şi duc la diviziune celulară). Prezenţa acidului oxalic: se formează oxalaţi insolubili de Ca2+. unde reacţiile sunt autonome. 80% în ţesuturi dure şi 20% în ţesuturi moi. Nivel celular: creşterea somatică este un fenomen de multiplicare şi de creştere a dimensiunilor celulare sub influenţa factorilor genetici şi condiţionat de factorii de mediu: fizici. IGIENA COPILULUI Dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copilului Igiena copilului şi adolescentului urmăreşte: Igiena mediului Depistarea şi evaluarea cantitativă şi calitativă a factorilor de agresiune pentru sănătate din mediul ambiant. spre deosebire de adult. procese de dezvoltare şi diferenţiere.1 an: sugar 1. spre exemplu în carne. măcriş.30 zile: nou-născut 30 zile. Există şi factori care inhibă absorbţia Ca2+: Acid fitic din cereale Raportul Ca2+ / P << 1. Mg2+ 100. dacă nu există acid oxalic. datorită raportului concentraţiilor de Na+/K+/H+ şi Ca2+. creşterea constituenţilor intracelulari şi extracelulari.600 mg / zi. Stimulează sistemele enzimatice.2 g / zi. lapte. Fragilitatea este crescută la vârste mici.7 ani: preşcolar 7. Dezvoltarea individului: se realizează după o curbă cu aspect sigmoid.18 ani: preadolescenţă. Co). Răspunsul la acţiunea noxelor are caracter global la copil. Mg2+: Intervin în inhibiţia neuromusculară.

Dezvoltarea sexelor are particularităţi: maturizarea osoasă este mai precoce la fete. insulină.. nivel de şcolarizare al părinţilor. Sistemul nervos condiţionează endocrin şi umoral procesul de creştere. Modalitate de apreciere pentru copil sugar: eutrofic sau distrofic (malnutriţie protein-calorică de grad I. Evaluarea colectivităţilor Dezvoltarea fizică este un indicator al stării de sănătate. Ele îşi manifestă activitatea în perioada postnatală. În următorii 2. Aceşti factori influenţează patologia şi morbiditatea. Coordonarea se face prin sistem endocrin. cardiovasculare. Preşcolarul şi şcolarul cresc mai mult în aprilie-iulie şi cresc în greutate în august-septembrie. Factori metabolici: Tulburări genetice ale metabolismului unor aminoacizi ce determină tulburări grave de dezvoltare ce implică şi sistemul nervos. suprarenalieni. îngrijiri medicale). Alimentaţia: Obezitate în supraalimentaţie. toxoplasma Tulburări de nutriţie ale gravidei Expunerea mamei la radiaţii sau noxe chimice Statura mamei Mame sub 16 ani sau bătrâne (copii cu greutate scăzută). Administrare de substanţe avortice Climatic Geografic Lungimea membrelor inferioare este legată de climatul cald. Rol în ritmul de creştere şi dezvoltare în momentul apariţiei dentiţiei. organele sunt mai vulnerabile. În perioada de creştere. Scăderea aportului de oxigen necesar embrionului prin existenţa unor afecţiuni grave cronice ale mamei (respiratorii. afecţiuni ale placentei). Igiena mediului Administrare de medicamente: antiepileptice. timus.. Este implicată în: imunogeneză. Legile creşterii şi dezvoltării Dezvoltarea copiilor şi tinerilor este influenţată de condiţiile de viaţă ce determină particularităţi individuale şi de grup. creştere lentă la 7. Comportament cu risc al gravidei: consum de alcool. Sunt influenţate: Capacităţile funcţionale ale organelor de simţ. În perioada gimnazială se inversează valorile parametrilor (11. III). Factori genetici Sexul copilului Ritm de creştere Caracteristici morfologice. segmente corporale este diferit pentru aceeaşi perioadă de timp (creştere alometrică). iar greutatea în altul. droguri. maturizare pubertală.. TBC.10 ani. Creşterea în lungime alternează cu creşterea în lăţime a părţilor organismului. G=M+σ Copil disarmonic: are înălţimea într-un nivel sigmoid. precum şi de dinamica anumitor procese. ţigări. Factori mezologici) externi (peristaltici sau Factorii care influenţează dezvoltarea umană Factori interni Factori interni ai organismului matern Malformaţii uterine Tumori uterine Bazin strâmt Tulburări hormonale ale gravidelor: hipotiroidie. sisteme. HIV.18 ani pentru băieţi. Ritmul dezvoltării nu este uniform. Se transmit şi aptitudini psihice.. Lungimea trunchiului este legată de climatul rece. Hipofiza şi paratiroidele sunt slab dezvoltate în perioade embrionare. greutatea şi înălţimea la fete este mai mică decât la băieţi. SNC. Dezvoltarea fiecărui organ sau ţesut se face corelat cu creşterea celorlalte. H=M+σ. aparate. Există copii dizarmonici cu plus de greutate şi copii cu minus de greutate. Înălţimea şi greutatea se transmit poligenic. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Exemplu: fenilcetonuria (oligofrenia fenilcetonurică) Sinteza proteinelor plasmatice Tulburări metabolismului glucidic şi lipidic Tulburări în sinteza hormonilor tiroidieni Tulburări în sinteza Hb. funcţii enzimatice. coxakie) Infecţii streptococice.. umoral. Înălţimea este un parametru fix în funcţie de care se raportează greutatea: Copil armonic: are înălţime şi greutate în acelaşi nivel sigmoid. D2. virusuri neurotrope (polio.20 de puncte. Apoi lucrurile revin la normal. Lipsa alimentaţiei în primul an de viaţă determină întârzieri în dezvoltarea neuropsihică.7 ani IQ va fi mai mic cu 10. locuinţă. hormonogeneză.mari ca la fetiţe de la naştere. Se fac examinări: lunare până la vârsta de un an din 3 în 3 luni. II. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Ex: eschimoşii au trunchiul bine dezvoltat. cu implicaţii în procesul de creştere Factori endocrini: după luna 3 de viaţă intrauterină apar şi glande proprii: pancreas insular.14 ani). Scădere în greutate şi înălţime scăzută în deficit alimentar. ce aparţin diferitelor rase. forţa musculară este mai mare la băieţi. anticonvulsivante. anticoagulante Infecţii virale: rubeolă. stafilococice. suprarenală. antiastmatice. se accelerează ulterior. nucleilor de osificare. sifilis. Ritmul dezvoltării scade cu vârsta: creştere intensă în perioada embrionară şi fetală. CMV. Dezvoltarea staturală a sugarului este mai scăzută în perioada octombrie-martie şi mai rapidă în martieseptembrie. Ritmul de dezvoltare al diferitelor ţesuturi. Alimentaţia 38 . Dezvoltarea fizică este influenţată de factori naturali şi sociali (alimentaţie. de la 1 la 3 ani după 3 ani: examene periodice (anual) şi examene de bilanţ (în perioada de trecere de la o treaptă de şcolarizare la alta). Exemplu: pubertate întârziată după 15 ani la fete sau 16. Administrare de hormoni în cantitate crescută: sexuali. Factorii de mediu pot schimba momentul de apariţie a pubertăţii.

Patologia neuropsihică este mai frecventă la copiii din mediul urban. nervoase. tulburări de nutriţie. care determină tulburări de creştere: nanism. Fertilitatea a scăzut Mortalitatea infantilă: 1986 . Recuperează 46%.3 ani Obiective: Stimularea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copilului Prevenirea şi combaterea principalelor boli caracteristice vârstei Prevenirea şi combaterea mortalităţii infantile şi morbidităţii specifice Indicatori demografici: Natalitatea a scăzut în perioada 1990. 1996 . infecţii în perioada evolutivă. Acţiunea mediată a agentului patogen induce leziuni viscerale. Copiii prematuri sau dismaturi recuperează deficitul. Caracterele creşterii în perioada 0. vârsta mamei Factori de mediu: radiaţii ionizante. România: mortalitatea este crescută în judeţele Ialomiţa. Ex: în Moldova sunt cei mai mici copii. Acţiunea mediului de viaţă urban şi rural În mediul urban beneficiază de alimentaţie. scăderii ventilaţiei. Factori de risc din mediul intern. Nivelul de instruire şi cultura influenţează calitatea îngrijirii copilului. Îmbolnăviri acute şi cronice. datorită modelelor negative mai des întâlnite. afecţiuni acute/cronice). coapsa creşte cu 70% iar gamba cu 60% de la naştere. la 3 ani ajunge la greutate normală. copii morţi Factori psihici (naştere în afara căsătoriei) Malnutriţie Caractere ereditare ale mamei Sănătate. Înălţime: 48. alcool. restul nu.3 ani Capul şi trunchiul cresc. Suedia: 8‰. substanţe toxice. Copiii prematuri şi dismaturi (greutate scăzută. Diametrul transvers depăşeşte pe cel antero-posterior: aplatizare.. nivel de îngrijire. nutriţia.3‰. Prenatal: Greutate: ♀3200±370 grame. locuinţă. a nivelului de trai în diferite regiuni ale ţării.3 ani Sugar: 0. caşexie. capul mic şi gâtul subţire (relativ!). orizontalizarea coastelor. de comportament.. administrare de medicamente. Craniu: creşte preponderent diametrul transvers faţă de antero-posterior. creşterii gradului de încărcare microbiană. iar înălţimea de 2 ori. lungimea şi grosimea membrului. dacă factorul de risc nu a intervenit în primele 26 de săptămâni de gestaţie: Cauze materne (apar după săptămâna 26): Toxemia gravidei HTA cronică Boli renale Malformaţii de cord ale gravidei Diabet Malnutriţie 39 . Variabilitatea loco-regională a dezvoltării fizice Depinde de influenţa factorilor economici. Alimentaţia gravidei (deficit de proteine şi vitamine).2000. datorită asimilării comportamentului în deplasare. creşterii contactelor dintre indivizi. scade randamentul intelectual. iar fetele statural. dacă nu există afecţiuni.25. Afecţiunile cronice în perioada de creştere staturală determină tulburări morfologice şi în perioada de creştere ponderală modificări metabolice. infantilism. Caracterele dezvoltării fizice a copilului în perioada 1. Pentru membrele superioare se Igiena mediului urmăresc circumferinţa pumnului. obezitate.. Gemelaritatea Nivelul de instruire al mamei Factori rasiali şi etnici: genetic.. Dinamica dezvoltării psihice a copilului subponderal Recuperarea deficitului de creştere intrauterin se face dacă copilul beneficiază de alimentaţie corespunzătoare. Acţiune realizată prin: Acţiunea directă a agentului patogen la nivel celular se manifestă prin inhibarea mitozelor cu scăderea masei somatice.3000g (subponderali). Perimetrul toracic creşte mai mult decât cel cranian. Locuinţa insalubră sau suprapopulată creşte mortalitatea infantilă datorită scăderii spaţiului. Factori care influenţează greutatea la naştere: Durata sarcinii Vârsta mamei (16 ani) Numărul sarcinilor anterioare (greutatea creşte cu numărul sarcinilor) Sexul copilului Dezvoltarea corporală a mamei Starea placentei şi statusul endocrin matern (hipotiroidie.6‰. De asemenea. ♂3500±380 grame (euponderali). Botoşani. de adaptare şcolară. endocrine. Apar tulburări de somn. coboară sternul. fumat. Alimentaţia şcolarului şi preşcolarului se repercută asupra maturităţii: au mai frecvent afecţiuni acute şi patologie cronică.în primii 3 ani de viaţă are mare importanţă. Constanţa.52 cm.. Greutatea poate creşte de 10 ori. Călăraşi. datorită creşterii alternative a elementelor corporale: greutatea creşte de 4 ori. dar născuţi la termen) au sub 2500g. iar membrele scad. 17% ajung la normoponderali sau normostaturali. ce împiedică utilizarea factorilor nutritivi şi accentuează pierderile (boli intercurente acute). încât la preşcolar membrele sunt lungi.1 an Copil mic: 1.22. Diafragma se apropie de poziţia adultului. sociali. Băieţii recuperează mai repede deficitul ponderal. regimul de muncă şi odihnă al mamei. Locuinţa.. ceea ce duce la o dezvoltare fizică mai bună. Acţiunea indirectă a agenţilor patogeni. Există şi copii cu greutate scăzută: 2500. intrauterin.. pături defavorizate Factori care influenţează naşterea prematură Afecţiuni sau anomalii ale organelor genitale Primiparitate Perioade îndelungate de infertilitate Antecedente legate de sarcini pierdute. Condiţii socio-economice ale populaţiei Cel mai important este venitul pe persoană. Starea socio-economică. La acestea se adaugă creşterea lungimii plantei. diabet: scade greutatea) Starea de sănătate a gravidei (intoxicaţie.

iar lactaţia are efect contraceptiv: minim 2 ani între sarcini.. grad II – 0. La sugar. diametrul biparietal. Prognostic rezervat. ţesut subcutanat slab dezvoltat). genetice Tulburări de creştere encondrală Tulburări de diferenţiere a structurilor osoase: osteopetroză şi osteoporoză Aparatul respirator Prezintă particularităţi anatomice: Căi nazale înguste Mucoasă nazală bogat vascularizată şi iritată de factori mecanici şi chimici Inelul limfatic al lui Waldeyer e foarte bine dezvoltat. Beneficiază de o alimentaţie cantitativ crescută şi hipercalorică.. Igiena mediului pierderi crescute de căldură (creşte suprafaţa corporală. Valori peste 1 cm apar datorită: proces displazic inflamator la nivelul articulaţiei coxo-femurale (luxaţia congenitală de şold) hipoplazia coapsei / gambei tulburări neurologice: spastice.Consum de alcool şi fumat Cauze placentare (apar după săptămâna 26): Inflamaţii sau leziuni de structură a placentei (infarct placentar) Placentă mică şi ischemică Inserţie necorespunzătoare a ombilicului Cauze fatale (apar până în săptămâna 26): Embriopatii sau fetopatii determinate de infecţii virale (rubeolă.60. Afecţiuni cardiovasculare Alimentaţia până la 1 an Cel mai bun aliment este laptele matern. nevoi crescute). Normal: 0. Temperatura oscilează zilnic cu 0:4°C. mişcările fătului. un deficit crescut în greutate. Echilibrul termic este labil prin: creşterea termoproducţiei (metabolism crescut. care asigură o raţie echilibrată de principii nutritive. aproximativ ca a adultului. în perioada postnatală. Sonodensimetria permite determinarea volumului total intrauterin.. De asemenea este o soluţie economică. Legătura afectivă mamă-copil stabilită favorizează procesul de dezvoltare. Intervenţii şi supraveghere prenatală Controlul trebuie realizat periodic: înălţimea fundului uterului.86. circumferinţa abdominală. 40 . în prima zi a internării (datorită plânsului). Forma toracelui: îngust până la coasta 4. reprezentând 7. Atrpsia = copii scheletici (stratul de grăsime dispare). greutatea totală a fătului. Aparatul cardiovascular Inima are 17 g.60. La 2. La două luni necesită 192 ml lapte / kg corp.. copilul are un aspect simetric (somatic şi cranian). Complicaţii neurologice frecvente: Disfuncţii centrale motorii: paralizie centrală Hiperactivitate Tulburări de atenţie. realizându-se controlul osificării normale (pumnul): 1 an: osificarea osului cu cârlig şi a osului mare 2 ani: nucleul de osificare la epifiza radiusului 3 ani: osul piramidal Musculatura este slab dezvoltată faţă de sistemul osos (22% din G). Aceste valori reprezintă indicele ponderal (Greală / Gideală) sau indicele de nutriţie (Greală / Gcorespunzătoare înălţimii).0. cu variaţii: minim noaptea 3°° şi maxim după-amiaza 17°°. Laptele asigură şi protecţie antiinfecţioasă şi antialergică. După naştere.76. Cantitatea necesară este adaptată automat la nevoile copilului. coloana vertebrală este rectilinie. învăţare Tulburări comportamentale Recuperare grea Termoreglarea Temperatura este crescută cu 0.5% din greutatea corporală. Lapte matern: raport cazeină / albumină adecvat (65/35). Sindromul insuficienţei de creştere intrauterină Există două tipuri de creştere intrauterină deficitară: Tip plat. Recuperare bună neurologică şi somatică. Vârsta de înţărcare a scăzut la 3 ½ luni din 1996 în România. herpes. grad III – sub 0. unilateral datorită lezării nervului sciatic. anevrisme) Radiologic se poate determina vârsta osoasă. Dezavantaj: carenţă de Fe. flasce. temperatura scade în funcţie de cea a mediului ambiant: 22. Patul vascular e crescut în secţiune.. care pot fi corectate prin diversificarea alimentaţiei la un copil de 4 luni. Suferă de o malnutriţie proteincalorică.40/min la nounăscut). Patologie: bronhopneumonii. permiţând transmiterea infecţiilor de la faringe la urechea medie. vitamină D şi F. cu baze dilatate. Vârful plămânului este slab aerat. Tip simetric Dezvoltarea craniului este afectată încă din etapa incipientă. CMV) sau toxoplasmoză. poate apare hipertermie prin: supraîncălzire în baie.. Nou-născutul prezintă tahicardie fiziologică (130. producând mastite. în perioada postnatală apar curburile: 3 luni: curbura cervicală (îşi ţine capul) 6 luni: curbura dorsală (stă în şezut) 1 an: curbura lombară (merge) Membrul inferior: Este permisă o asimetrie în dezvoltare de maxim 1 cm.3 ani curba termică se stabilizează. influenţând predominant dezvoltarea somatică: cap mare şi corp mic.0. de cauză: Tulburări metabolice. Patologie: planul general al scheletului poate fi afectat prin malformaţii grave. Tensiunea arterială creşte cu vârsta prin dezvoltarea muscularei vaselor. Cancerul de sân este mai rar.27°C. Copii distrofici Aceşti copii au.150 bătăi / min. tegument subţire.9.. iar după săptămâna 6 ultrasonografie (se măsoară lungimea fătului creştetşezut şi lungimea biparietală). din cauza unor tulburări circulatorii (hemangioame.76. sindrom de deshidratare. alimentaţiei hiperproteice. endocrine.3°C. Se poate inflama şi dă tulburări respiratorii Trompa lui Eustachio este scurtă. care poate fi de 3 grade: grad I – 0. iar numărul respiraţiilor este crescut faţă de adult (35. Aparatul locomotor La naştere.). Reţeaua vasculară are o densitate crescută pe unitatea de volum. iar sistemul nervos se maturizează treptat. tardiv: Procesul de creştere a craniului este afectat numai către sfârşitul perioadei de sarcină Cauza maternă şi placentară intervine în etapa a doua de sarcină.1.

40% în raport cu cantitatea ingerată de lapte de vacă (evacuare lentă) Mucoasa digestivă are permeabilitate crescută.Igiena mediului Patologie: malformaţii de cord.. trec chiar fragmente proteice. Alimentaţia trebuie să fie adecvată vârstei..30% în raport cu cantitatea ingerată de lapte matern (2. cu dezvoltare neuropsihică redusă sau spina bifida. infecţii bacteriene. care acţionează între săptămânile 3. encoprezis-? (lipsa controlului sfincterian).. Trebuie păstrată starea de igienă în prepararea şi administrarea hranei... Faza iniţială a deglutiţiei este voluntară după câteva luni de la naştere pentru că bolta palatină este mai puţin. o alimentaţie neraţională duce la atrofii de mucoasă ţi sindroame de malabsorbţie. Stomacul creşte în capacitate de la 30 la 300 cm 3 după un an. Enurezisul nocturn este frecvent: la copii cu malformaţii ale aparatului urinar.50 cm3 la 300 cm3 – la 3 ani... Acesta apare la copii cu întârziere neuro-psihică sau megacolon. Aparatul urinar Rinichii se dezvoltă lent şi au capacitate scăzută de concentrare a urinei. La aprox. Smalţul este mai friabil.10: virale. Secreţia gastrică este legată de alimentaţie: 20.. 8 luni se dezvoltă dentiţia temporală. 41 . Capacitate vezicală creşte de la 30. substanţe toxice (intoxicaţii sindroame alergice). şi baza limbii este voluminoasă.. tulburări endocrine. tocirea dinţilor este mai frecventă la copiii cu bruxismanie (automatism motor).. cu dificultăţi în deglutiţie. intoxicaţii. Aparatul digestiv Cavitate bucală este adaptată la supt în primele luni. radiaţii ionizante. evacuare rapidă) 30. cu cauze.3 ore. Sfincterul vezical este supus controlului cortical după 1 an.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful