Titlu Proiect: „Dezvoltarea antreprenoriatului inter-regional sudic – DAIRS” Cod Proiect: POSDRU/92/3.

1/S/61890/E8909

Regiunea de dezvoltare Sud-Est

volumul 2
August 2011

CUPRINS
A. Analiza social economică a regiunii de dezvoltare Sud-Est - oportunităŃi de dezvoltare antreprenorială - desk research B. Studiu de analiză a nevoilor de instruire şi dezvoltare a managerilor și antreprenorilor şi a altor persoane care doresc să iniŃieze o activitate independentă din regiunea Sud Est – cercetare sociologică B.1. Studiu manageri B.2. Studiu antreprenori B3. Studiu șomeri C. Concluzii generale și recomandări

2

A. Analiza social economică a Regiunii de dezvoltare Sud-Est -

oportunităŃi de dezvoltare antreprenorială
- desk research -

PREZENTARE GENERALĂ .I.

deŃinând 13% din populaŃia Ńării (Vezi Anexe. Buzău. Tulcea.1. Tab. cu o densitate de 79.9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeŃul Tulcea (29. PopulaŃia pe judeŃe la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Est. în 2010. 5 .218 locuitori. de 1375608 locuitori iar cea feminină de 1435610 locuitori (Vezi Anexe.455 de sate organizate în 339 de comune. Regiunea Sud-Est are o populaŃie de 2.7 loc/kmp).762 km² (15 % din suprafaŃa totală a României). în perioada 2000-2008). Regiunea este a doua ca mărime din cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Regiunea este localizată în Sud-Estul Europei şi în Sud Estul României. Vrancea. Din punct de vedere al numărului de locuitori.16 % din populaŃia Ńării.6 loc/kmp.811. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeŃul GalaŃi (138. Tab. – PopulaŃia regiunii de dezvoltare Sud Est pe sexe şi medii în perioada 2008-2010).3. GalaŃi. Constantă. cu 11 municipii şi 1.Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeŃe: Brăila. reprezentând 13. Regiunea Sud Est este a treia ca mărime. Structura pe sexe se prezintă astfel : populaŃia masculină era. SuprafaŃa totală : 35.

PRODUSUL INTERN BRUT .II.

a avut şi în anul 2008.Regiunea participă cu 11. în regiune. urmărind mersul ascendent al economiei naŃionale. București. bazat pe creşteri economice susŃinute de toate sectoarele economiei. Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Naționale Regionale 2002-2006.2% la formarea produsului intern naŃional şi ocupă locul 6 în ceea ce priveşte contribuŃia sa la PIB-ul pe economie. EvoluŃia Regiunii de Sud-Est a cunoscut în anul 2008 o dezvoltare viabilă. încadrându-se în trendul din ultimii ani. o evoluŃie ascendentă. 2009 7 . Produsul Intern Brut. indicatorul sintetic care indică modul în care se dezvolta economia pe ansamblul ei.

Caracterizată de un trend de creştere a PIB-ului pozitiv. regiunea nu a egalat totuşi nivelele de dinamism ale economiei naŃionale (+314. Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Naționale Regionale 20022006. 2009 8 .79% înregistrat la nivelul întregii Ńări). București.66% faŃă de +328. PIB-ul regional pe cap de locuitor rămânând sub media naŃională. care în 2006 a depăşit cu 28% PIB/locuitor înregistrat la nivel naŃional fiind dublu faŃă de cel din judeŃul Vrancea. JudeŃul cel mai performant este ConstanŃa.

III. POPULAłIA ACTIVĂ LA NIVELUL REGIUNII SUD EST .

21% sub ponderea populaŃiei din mediul urban.95%. iar ponderea populaŃiei active din mediul rural este cu 17.94%. iar în mediul rural ponderea populaŃiei active în total populaŃie din mediul rural era de 42.36%. 10 . În anul 2008. populaŃia activă a Regiunii Sud Est se afla la acelaşi nivel din anu 2005. ponderea populaŃie active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu 17. Tab. urmată de scăderea ei în anii ce au urmat (Vezi Anexe. În primul trimestru al anului 2009 populaŃia activă a fost de 1232 mii persoane. iar ponderea populaŃiei de sex masculin era de 52. La nivelul anului 2008 ponderea populaŃiei active de sex feminin. faŃă de 1212 mii persoane în trimestrul I al anului 2008 (în creştere cu 20 de mii persoane). după o creştere semnificativă a acesteia în anul 2005. PopulaŃia activă în anul 2008 a fost de 1246 mii persoane faŃă de 1262 mii persoane în anul 2007 (în scădere cu 16 mii de persoane). sub ponderea populaŃiei din mediul urban. Ponderea populaŃiei active în total populaŃie din mediul urban la nivel regional era de 44. În primul trimestru al anului 2009 ponderea populaŃiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu 15.În anul 2008. Resurse de muncă pe sexe pe judeŃe).9%. iar ponderea populaŃiei active din mediul rural este cu 12.91%.4.44%.75%. în total populaŃie feminină la nivelul regiunii Sud Est era de 35.

11 . îşi găsesc loc pe piaŃa muncii din ce în ce mai multe persoane cu nivel de instruire superior şi un număr tot mai mic de persoane cu nivel de instruire primar sau fără şcoală absolvită.Sursa: Baza de date Tempo Online. INS. 2011 Se constată că la nivel regional numărul persoanelor ocupate. cu nivel de instruire scăzut este în continuă scădere. Astfel.

ComerŃ. 3. Agricultură. În anul 2008 se menŃine aceeiasi ierarhie. TranzacŃii imobiliare. În al treilea trimestru al anului 2009. EvoluŃia câştigului salarial mediu net pentru judeŃele din Regiunea Sud Est Brăila 2006 2007 2008 730 914 1125 Buzău 724 878 1106 Constanţa 914 1065 1291 Galaţi 834 997 1291 Tulcea 763 934 1112 Vrancea 768 872 1064 TOTAL 817 972 1190 12 . 2. în regiunea Sud Est. ÎnvăŃământ. Tabel. 9. excepŃie făcând numărul salariaŃilor ocupaŃi în construcŃii care a devansat numărul salariaŃilor ocupaŃi în transporturi. ierarhia sectoarelor economiei naŃionale în funcŃie de numărul de salariaŃi arăta astfel : 1. AdministraŃie. din care 9527 mii persoane ocupate şi 699 mii şomeri BIM (definiŃi conform criteriilor Biroului InternaŃional al Muncii). 8. 6. 7. 5. ConstrucŃii. 4.În anul 2007. Sănătate. populaŃia activă era de 10226 mii persoane. Industrie. Transporturi.

Rata de ocupare a populaŃiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60.2% dintre persoanele cu nivel mediu de instruire şi numai 45.4%.5% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (64. urmate fiind de Brăila şi Tulcea. în anul 2008 cel mai mare câştig salarial este înregistrat în judeŃul ConstanŃa şi GalaŃi.2%. 13 . erau ocupate 63.4% dintre cele cu nivel scăzut de instruire. faŃă de 53.1% dintre tineri (15-24 ani) şi 44.Câştigul salarial mediu net pentru judeŃele din Rgiunea Sud Est întregistrează o creştere în fiecare an pentru oricare dintre acestea.8% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani). scade şi gradul de ocupare. având valori mai ridicate pentru bărbaŃi (67.5% în mediul urban). faŃă de 57. Dintre judeŃele regiunii. Pe măsură ce scade nivelul de instruire.6%). Astfel. Erau ocupaŃi 26. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenŃilor învăŃământului superior (84.3%.

IV. RATA ŞOMAJULUI .

15 .6%) celei a bărbaŃilor. PopulaŃia inactivă de 15 ani şi peste a fost de 7998 mii persoane.4% din populaŃia totală. 65. pentru femei înregistrându-se o scădere de numai un procent. pentru anul în curs pentru bărbaŃi rata şomajului rămâne aceeaşi. Din totalul persoanelor inactive de 15 ani şi peste.9 8. Rata şomajului înregistrat în Regiunea Sud Est până în ianuarie 2011 Rata şomajului înregistrat în Regiunea Sud Est -%2009 Total Masculin Feminin 2010 Ianuarie 2011 8. reprezentând 52.4 7.În ceea ce priveşte evoluŃia ratei şomajului înregistrat în această regiune.4 8. PopulaŃia inactivă a fost în trimestrul III 2009 de 11244 mii persoane.7% erau persoane în vârstă de muncă (15-64 ani). 61.4 7.3% erau tineri (15-24 ani). Persoanele inactive cu domiciliul în mediul urban au deŃinut majoritatea (55. iar 58. situaŃia în luna ianuarie a anului în curs era următoarea: Tabel. iar femeilor le-a revenit o pondere superioară (57.3 Deşi în perioada trecută se poate observa o reducere a ratei şomjului.4 7.7%).2% erau femei.3% locuiau în mediul urban.8 8 8 8. Dintre acestea. 25.

asigurări sociale din sistemul public Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole. gaze. activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicată şi cu ampnuntul. ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii admiinistrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică şi apărare. repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transporturi şi depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale. apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei. silvicultură şi pescuit Industrie Industria extractivă Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică. gestionarea deşeurilor. Efectivul salariaŃilor la sfârșitul anului pe activităŃi economice naŃionale la nivel de secŃiune CAEN Masculin Total Regiunea Sud Est Agricultură. culturale şi recreative 299569 13032 97959 4245 73477 7932 12305 40489 42715 32236 5446 3415 2165 1864 5069 15966 12995 12673 8911 2961 1673 Feminin 262097 4655 62230 562 54349 2747 4572 5666 54010 11502 10562 1995 7017 1731 4739 5516 15106 33126 38230 3124 2888 16 Alte activităţi şi servicii . salubritate.Tabel.

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAłILOR .V.

iar cea mai nesemnificativă creştere. cu 10. judeŃul Tulcea (1. cea mai mare creştere s-a înregistrat în judeŃul ConstanŃa (11. 2011 18 . INS. numărul mediu de salariaŃi a fost în creştere.9%. În cadrul regiunii.3%) cu o pondere de 7.7%. Sursa: Baza de date Tempo Online.2%.5%).8%). respectiv 7. acesta deŃinând şi cea mai mare pondere a numărului mediu de salariaŃi (32. atât la nivel naŃional cât şi la nivelul regiunii Sud Est.În intervalul 2005-2008.

VI. ACTIVITĂłI ECONOMICE DE BAZĂ .

concentrând.Procesul de restructurare industrială care a avut loc la nivel naŃional a avut un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est. nivelul mai scăzut al investiŃiilor directe pe locuitor. în cea mai mare parte. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt concentrate. industria prelucrătoare. în domeniul comerŃului. al tranzacŃiilor imobiliare precum şi în industria prelucrătoare. comerŃul. în anul 2008. cu particularităŃi de la un judeŃ la altul. În ciuda dinamicii negative înregistrate (-24. segmentul întreprinderilor mari are un rol central în economia regională. industria prelucrătoare şi comerŃul fiind în declin.13% în perioada 2000-2008). ToŃi indicatorii privind IMM-urile arată variaŃii pozitive. Densitatea întreprinderilor este sub media naŃională şi în mod semnificativ sub media UE. la care se adaugă migrarea către alte regiuni în căutare de locuri de muncă. Din anul 2005. aproximativ 26% din salariaŃii din regiune şi aproape 40% din investiŃiile brute efectuate. creşterea fiind totuşi mai slabă decât la nivel naŃional. Zonele tradiŃional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaŃie de rate înalte ale unui şomaj structural şi cu ponderi mari ale forŃei de muncă ocupate în agricultură. sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populaŃiei ocupate sunt: agricultura. infrastructura slab dezvoltată. 20 .

Terenul agricol deŃine 65% din suprafaŃa totală a regiunii. 40. de asemenea.2% în 1997). Iancu). Pâclele.Sursa: Baza de date Tempo Online. INS. Regiunea Sud Est se situează pe primul loc în Ńară în ce priveşte suprafaŃa viilor pe rod. în platforma continentală a Mării Negre. Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca. 2011 Agricultura deŃine o pondere importantă în economia regiunii. Sărata – Monteoru.4% din populaŃia ocupată a regiunii fiind ocupată în acest sector. Oprişeneşti. Sectorul privat deŃine cea mai mare pondere a terenului agricol şi totodată produce cea mai mare parte a producŃiei agricole (vârful producŃiei a fost de 84. gaze naturale în judeŃele Brăila şi Buzău şi. 21 .

VII. PROFILUL AFACERILOR LA NIVEL REGIONAL .

Domeniul de tradiŃie şi de importanŃă remarcabilă în aproape toate judeŃele. este construcŃia mijloacelor de transport acvatice. concentrând un număr însemnat de agenŃi economici în domeniul industriei mecanice şi al produselor metalice. are ponderi remarcabile de firme care operează în sectoarele cu valoare adăugată mai ridicată cum ar fi mecanica uşoară şi grea. în acelaşi timp. Mai diversificat este sectorul industrial în judeŃul Buzău care.Sectorul industrial în Regiunea Sud Est este orientat spre domeniile industriale cu valoarea adăugată scăzută (alimentar. 23 . precum şi fabricarea de mașini electrice. îmbrăcăminte). chiar şi în condiŃiile în care rămâne legat de industria tradiŃională.

precum şi fabricarea de mașini electrice. 24 . Mai diversificat este sectorul industrial în judeŃul Buzău care. are ponderi mari de firme care operează în sectoarele cu valoare adăugată mai ridicată cum ar fi mecanica uşoară şi grea. cum ar fi mecanică şi producŃia de mijloace de transport. puŃin competitive pe piaŃa globală. chiar şi în condiŃiile în care rămâne legat de industria tradiŃională.Analiza pe bază teritorială pune în evidenŃă diferenŃe importante: judeŃele Vrancea. Tulcea şi Brăila prezintă un profil industrial foarte legat de sectoarele industriale cu valoare adăugată scăzută. ConstanŃa şi GalaŃi sunt orientate spre activităŃi cu conŃinut tehnologic mai ridicat.

TRENDURI INVESTIłIONALE/ SECTOARE NOI DE ACTIVITATE .VIII.

Tabel . 26 .Cu locul IV pe Ńară. faŃă de nivelul naŃional. din punctul de vedere al numărului de întreprinderi.53ha) care practică o agricultură de subzistenŃă sau semisubzistenŃă şi care. Regiunea Sud Est a fost caracterizată printr-o dinamică pozitivă. Dinamica este însă mai puŃin pozitivă decât la nivel naŃional. precum şi a cifrei de afaceri produsă. în momentul de faŃă.Soldul investiŃiilor străine directe în Regiunea Sud Est Se poate afirma că problemele cronice care afectează sectorul agricol. ponderea întreprinderilor regionale. limitează exploatarea potenŃialul extraordinar al acestei regiuni: 57% din suprafaŃa agricolă este utilizată de unităŃi agricole de dimensiuni medii foarte mici (2. reprezintă un obstacol în calea dezvoltării şi modernizării sectorului. în special într-o situaŃie în care asocierea micilor proprietari este aproape inexistentă. Din acest motiv. precum şi cifră de afaceri generată. în ceea ce priveşte numărul de unităŃi active. în ultimii ani. a fost în scădere.

terŃiarul este slab orientat spre activităŃi bazate pe cunoaştere intensivă.76% din întreprinderile din Regiunea Sud Est şi jumătate din salariaŃii din regiune. care totuşi prezintă nivele diferite de dezvoltare. rata de creştere rămâne însă sub media naŃională. destinaŃii mai importante şi cunoscute fiind Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. de croazieră. În ciuda tendinŃei de creştere.Sectorul terŃiar concentrează 76. procentul de firme active în domeniul hotelier şi al alimentaŃiei publice este relevant. turism cultural şi religios. Gradul de diversificare este ridicat şi cuprinde turism de litoral. Patrimoniul bogat de resurse naturale şi culturale a reprezentat precondiŃia pentru dezvoltarea industriei turismului în regiune. în care terŃiarul este sectorul principal. Dinamica sectorului este pozitivă confirmând evoluŃia treptată a Regiunii Sud Est către o economie post-industrială. Deşi este un sector care oferă oportunităŃi de dezvoltare. turism rural şi ecologic. În judeŃele Tulcea şi ConstanŃa. montan. ocuparea în astfel de activităŃi fiind în general sub media naŃională. 27 .

Gradul de diversificare este ridicat şi cuprinde turism de litoral. Italia şi Spania. fie existentă. În anul 2008 regiunea a fost prima din Ńară în ceea ce priveşte capacitatea de cazare. Acest sector în momentul de faŃă contribuie doar cu 6. turism cultural şi religios. foarte des de calitate redusă. destinaŃii mai importante şi cunoscute fiind Litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. Ungaria. fie în funcŃiune pentru numărul de înnoptări precum şi de sosiri.67% la formarea PIB-ului regional. regiunea deŃine totuşi o poziŃie de bună. Polonia. În România. însă sub media Ńărilor UE cum ar fi Bulgaria. confirmată de toŃi indicatorii care privesc piaŃa turistică naŃională. infrastructurile. În ceea ce priveşte condiŃiile şi resursele economice. şi promovarea turistică deficitară reprezintă problemele cu care se confruntă sectorul turistic regional. 28 . în mare parte învechite. turism rural şi ecologic. uşor peste media naŃională. baza de cazare.Regiunea Sud Est are un potenŃial ridicat pentru turism. montan. de croazieră. patrimoniul bogat de resurse naturale şi culturale a reprezentat precondiŃia pentru dezvoltarea industriei turismului în regiune. care totuşi prezintă nivele diferite de dezvoltare.

reciclarea deşeurilor. regiunea Sud Est a beneficiat de o serie de investiŃii care au dus la creşterea valorii regiunii şi la dezvoltarea unor sectoare precum: energia eoliană. operaŃie care va genera reducerea costurilor de exploatare. Cehii de la CEZ. din 2010. Kika. au fost construite două parcuri eoliene la GalaŃi şi ConstanŃa. ArcelorMittal GalaŃi investeşte 52 mil. România are. Praktiker. în 2011. 29 . euro în centrul comercial Focşani Plaza. Astfel. s-au făcut investiŃii de peste 7 milioane de euro pentru extinderea Promenadei Mall Brăila şi 35 mil. LanŃurile comerciale au primit o bună parte din atenŃia şi bugetul regiuninii de Sud-Est. producŃia de fier şi carbon. Buzău. ceea ce a adus judeŃul Tulcea în Topul Forbes al investiŃiilor în energia eoliană.În intervalul 2008-2011. cel mai mare parc eolian din Europa. gaze naturale sau industria alimentară. Kfc. De asemenea. G’Market şi-au deschis sucursale noi în Brăila. comerŃ. Cora. astfel nume precum Metro. portughezii de la EDP Renovaveis şi italienii de la Enel sunt primii în topul „Forbes România“ al celor mai mari investitori din sectorul eolian românesc. Constanța şi Focşani. În GalaŃi. euro în modernizarea Furnalului 5 de la GalaŃi.

Este şi cel mai mare din Ńară. 30 . Noul abator de păsări al Aaylex Avicola Buzău va fi cel mai modern din Europa.000 de tone de deşeuri pe an. având o capacitate de procesare de peste 50. o companie australiană va învesti 16 milioane de dolari în exploatarea unor zăcăminte de gaze naturale întrucât studiile au arătat existenŃa unor resurse neexploatate de circa 765 de milioane de metri cubi. face anul acesta investititii de peste 50 de milioane de euro. pentru că înglobează tot ce este mai nou în materie de tehnologie de abatorizare şi ambalare a cărnii de pasăre. Tot în Buzău. în 2011. din punct de vedere al capacităŃii instalate şi va concura cu primele cinci abatoare de păsări din Europa printre care se mai află cele din Germania şi Marea Britanie. în Buzău.O investiție interesantă a fost făcută în anul 2009. amplasată în apropierea municipiului Buzău. Un centru important de producŃie. unitatea. Avicola Buzău. când GreenWEEE International Buzău a învestit 10 milioane de euro într-o fabrică de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice din România. asigurând toate etapele de fabricare şi tratare a acestora. GreenWEEE International Buzău este prima unitate care abordează integrat procesul de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaŃa românească. Cooper Energy Limited.

Realizarea proiectului iniŃiat de cei doi investitori italieni a început în martie.699 de hectare. pentru înfiinŃarea unor sere pentru legume şi fructe pe o suprafaŃă de 100 de hectare şi va fi dezvoltat pe parcursul următorilor doi ani. Ciucurova. DorobanŃu şi Mihail Kogălniceanu. cât şi la Isaccea. 31 .500 de hectare. Cerna. euro în sere şi solarii. De asemenea spaniolii cultivă viŃă-de-vie în podgoria Sarica NiculiŃel cu o suprafaŃă de circa 1. italienii investind în agricultură atât în apropiere de oraşul Tulcea.Tot în 2011. Într-un top al celor mai importante investiŃii s-ar afla două societăŃi cu capital britanic. în localităŃile Chilia Veche şi Pardina. din Delta Dunării. ce exploatează o suprafaŃă totală de 10. prin punerea în practică a acestuia urmând să se înfiinŃeze până la 500 de locuri de muncă. Doi investitori italieni vor dezvolta în oraşul Măcin un proiect în valoare de 50 de milioane de euro. în Tulcea vor exista investiŃii de 50 mil.

POTENłIAL DE DEZVOLTARE .IX.

Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale. pot fi folosite. este reprezentat de prezenŃa portului ConstanŃa. împreuna cu alte zone naturale adiacente. carierele de granit (MunŃii Măcinului). 33 . este reprezentat însă de resursele turistice: Litoralul Mării Negre. Brăila şi Tulcea. cât şi în restul Ńării. cele mai importante sunt zăcămintele de ŃiŃei şi gaze naturale (SubcarpaŃii Buzăului. Delta Dunării. tratament şi agrement. Dintre acestea. în special după includerea sa în 1990. care valorificate corespunzător. Eforie Nord (nămol curativ cu proprietăŃi asemănătoare celui de la Marea Moartă. desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia. Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit. cu unităŃi de cazare. cu o veche tradiŃie Lacul Techirghiol. Legăturile acestora cu marile porturi ale lumii. vestul judeŃului Brăila şi sudul judeŃului GalaŃi). care prezintă o atracŃie ştiinŃifică şi un potenŃial turistic ridicat. care cuprinde 13 staŃiuni. cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune. secondat de porturile dunărene GalaŃi. Cel mai important potenŃial pentru dezvoltarea regiunii. sarea. Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica. etc. în RezervaŃia Biosferei Delta Dunării. atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii. pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială.

PotenŃialul Regiunii Sud Est pentru producŃia de energie din surse regenerabile este foarte mare şi în mare parte încă neexploatat. GalaŃi şi Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a Brăilei și Insula Mare a Brăilei. În ceea ce piveşte patrimoniul cultural-istoric al regiunii. în acelaşi timp industria regională fiind concentrată. Vrancea. Mangalia. de echipamente în Brăila. Focurile Vii. 34 . Tulcea. Tulcea. în centrele urbane: • • • • • • Industria Industria Industria Industria Industria Industria petrochimică este prezentă în Năvodari. de asemnea şi un cadru promiŃător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila. Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staŃiunile Soveja şi Lepşa sau prin zone turistice unice în Ńară cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca). materialelor de construcŃie în Medgidia.Regiunea Sud-Est prezintă. Midia. peşterile de la Bozioru. se remarcă cetăŃile getice. ConstanŃa. textilă în Brăila. Infrastructura energetică regională este complexă. PotenŃialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat. de construcŃie navală în ConstanŃa. greceşti. Tecuci. romane. Buzău. metalurgică în GalaŃi şi Tulcea. Brăila. GalaŃi. bizantine şi locaşuri mânăstireşti. majoritatea fiind concentrate în judeŃele Tulcea şi ConstanŃa. în special.

Ca şi caracteristici principale. În ceea ce priveşte agricultura. Gradul ridicat de fragmentare a terenului cultivat reprezintă un alt obstacol pentru dezvoltarea agricolă. capacitatea de procesare a produselor agricole este limitată din cauza tehnologiilor depăşite. potenŃialul este foarte ridicat și pentru aplicaŃiile electroenergetice ale energiei solare. PotenŃialul economic scăzut al fermelor mici şi managementul ineficient al acestora au determinat. terenurile cultivate deŃin 65% din suprafaŃa regiunii şi prezintă potenŃial de dezvoltare în viitor. fiind puŃin prezentă în zonele rurale. subdezvoltarea sectorului de procesare a produselor agricole. de asemenea. 35 . Deşi există acest potenŃial agricol. De asemenea. despre industriia la nivel regional. precum şi pentru producŃia de energie din biomasă (în special în judeŃele Brăila şi ConstanŃa). condiŃiile sunt favorabile pentru producerea de energie eoliană. iar industria de procesare deŃine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a populaŃiei în această ramură. În zona de litoral şi. în judeŃul Tulcea. se poate aprecia că este concentartă în marile oraşe. mai ales.

legate de noile tehnologii. emisiile de gaze cu efect de seră. legate de noile cereri de asistenŃă socială. şi ar trebui să fie întreprinse noi iniŃiative pentru a favoriza dinamismul în afaceri. în special tehnologiile informaŃiei şi comunicaŃiilor. Este necesar să se promoveze noi surse de ocupare şi. în mod particular. Ar trebui să fie consolidată ocuparea activă a forŃei de muncă şi politicile de incluziune socială. reciclării şi prezervării mediului. calitatea solului. aşa-numitele locuri de muncă green-collar. suprafaŃa pădurilor şi dinamica sa în timp. locurile de muncă blue-collar. cum ar fi în domeniul surselor regenerabile.Rezultate peste media României în regiunea Sud-Est pentru: apă potabilă suficientă. utilizarea resurselor regenerabile de apă. 36 . calitatea aerului. Rezultate sub media României în regiunea Sud-Est pentru: populaŃia conectată la un sistem de canalizare. legate de luptă împotriva schimbărilor climatice. conservarea biodiversităŃii. locurile de muncă white-collar.

X. ANEXE .

1 – PopulaŃia regiunii de dezvoltare Sud Est pe sexe şi medii în perioada 2008-2010. regiuni de dezvoltare şi judeţe Masculin Feminin - Urban Rural Urban Rural - TOTAL Regiunea SUD-EST TOTAL Regiunea SUD-EST TOTAL Regiunea SUD-EST TOTAL Regiunea SUD-EST 38 . 1 ianuarie Ani Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 UM: Număr persoane Număr Număr Număr persoane persoane persoane 5679463 5656223 5644268 750301 745447 742904 4811450 4816589 4806825 634561 634597 632704 6192807 6178877 6174402 809741 806578 805416 4844907 4846927 4836691 631153 631724 630194 Sexe Medii de rezidenţă Macroregiuni.Tabel nr.

Tabel nr. 2 – PopulaŃia regiunii de dezvoltare Sud Est pe judeŃe şi pe medii în perioada 2008-2010 (1 ianuarie) Ani Anul 2008 Sexe Medii de rezidenţă Macroregiuni. regiuni de dezvoltare şi judeţe Număr persoane Total 39 Anul 2009 UM: Număr persoane Număr persoane 1552025 234905 198721 504694 344765 121996 146944 1266321 126509 285267 217202 266275 126371 244697 Anul 2010 Număr persoane 1548320 233431 197892 504962 343756 121541 146738 1262898 125688 283802 218734 265642 125244 243788 Urban Rural - Regiunea SUD-EST Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Regiunea SUD-EST Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea 1560042 236590 200365 505745 346696 122949 147697 1265714 127389 286080 213982 266813 126830 244620 .

în perioada 2000-2008 (1 iulie) 40 . 3 – PopulaŃia pe judeŃe la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Est.Tabel nr.

6 197.4 112.5 Masculin Feminin - 41 . pe judeŃe Ani Anul 2008 Anul 2009 UM: Mii persoane Mii persoane Mii persoane 953 957.8 121 155.9 213.4 155.Tabel nr.1 Sexe Macroregiuni.2 141.6 80.5 80 118.5 892. regiuni de dezvoltare şi judeţe Regiunea SUD-EST Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Regiunea SUD-EST Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea Anul 2007 Mii persoane 955 121. 4 – Resurse de muncă pe sexe.9 212.1 87.6 140.7 250.5 128.2 240.3 114.3 120.4 79.8 113.6 118.3 243.7 249.7 196.2 213.4 142.5 87 87 127.2 896.4 127.6 120.2 887.1 195.1 155.4 251.7 240.

Tabel nr. 5 – Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in regiunea Sud Est continuare -> 42 .

continuare 43 . 5 – Evolutia principalilor indicatori economico-sociali in regiunea Sud Est .Tabel nr.

B. Studiu de analiză a nevoilor de instruire şi dezvoltare a managerilor și antreprenorilor şi a altor persoane care doresc să iniŃieze o activitate independentă din regiunea Sud Est Anchetă sociologică .

CONTEXTUL STUDIULUI .

chiar şi în condiŃiile în care rămâne legat de industria tradiŃională. concentrând un număr însemnat de agenŃi economici în domeniul industriei mecanice şi al produselor metalice Domeniul de tradiŃie şi de importanŃă remarcabilă în aproape toate judeŃele. 46 . este construcŃia mijloacelor de transport acvatice.Contextul studiului Sectorul industrial în Regiunea Sud Est este orientat spre domeniile industriale cu valoarea adăugată scăzută (alimentar. Analiza pe bază teritorială pune în evidenŃă diferenŃe importante: judeŃele Vrancea. cum ar fi mecanică şi producŃia de mijloace de transport. ConstanŃa şi GalaŃi sunt orientate spre activităŃi cu conŃinut tehnologic mai ridicat. Mai diversificat este sectorul industrial în judeŃul Buzău care. precum şi fabricarea de mașini electrice. Tulcea şi Brăila prezintă un profil industrial foarte legat de sectoarele industriale cu valoare adăugată scăzută. în acelaşi timp. îmbrăcăminte). are ponderi remarcabile de firme care operează în sectoarele cu valoare adăugată mai ridicată cum ar fi mecanica uşoară şi grea. puŃin competitive pe piaŃa globală.

precum şi cifră de afaceri generată. Regiunea Sud Est a fost caracterizată printr-o dinamică pozitivă. faŃă de nivelul naŃional. ponderea întreprinderilor regionale. a fost în scădere.Contextul studiului Cu locul IV pe Ńară. Dinamica este însă mai puŃin pozitivă decât la nivel naŃional. Din acest motiv. în ultimii ani. din punctul de vedere al numărului de întreprinderi. în ceea ce priveşte numărul de unităŃi active. precum şi a cifrei de afaceri produsă. 47 .

B.1. STUDIU MANAGERI .

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII .

Obiectivele studiului: identificarea intereselor grupurilor Ńintă pentru formare şi dezvoltare a competenŃelor manageriale identificarea nevoilor de instruire. formare şi dezvoltare a categoriilor Ńintă ale proiectului identificarea percepŃiilor asupra utilităŃii unui astfel de proiect de formare şi dezvoltare managerială. autoevaluarea abilitaŃilor şi competenŃelor manageriale 50 .Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de formare şi dezvoltare profesională a managerilor la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud-Est.

DESCRIEREA METODOLOGIEI .II.

uri sau AFuri. Industrie şi Agricultură Buzău. reprezentând manageri de firme.PopulaŃia cercetată Universul cercetării este format din manageri din judeŃele Regiunii de dezvoltare Sud-Est. 52 . proporŃional cu structura populaŃiei Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: regiunile de dezvoltare judeŃul ponderea populaŃiei investigate în judeŃ Recrutarea s-a realizat pe baza datelor puse la dispoziŃie de către Camera de ComerŃ. PopulaŃia Ńintă a studiului cantitativ este reprezentată de managerii identificaŃi în Regiunea de dezvoltare Sud-Est. investigate pe regiuni. PFA. Tipul eşantioanelor: tristadial. Volumul Eşantionului: 74 de persoane. probabilistic.

de către experŃi sociologi.Culegerea datelor Faza I: Selectarea respondenŃilor RespondenŃii vor fi aleşi din judeŃele regiunii proporŃional cu ponderea tipului de categorie de persoane. Culegerea datelor s-a realizat în perioada 1 martie . Faza II: Stabilirea categoriilor de persoane intervievate Din fiecare judeŃ au fost selectate persoane care fac parte din grupuri Ńintă.30 iunie 2011. 53 . (Organizarea participării şi a locaŃiei va fi asigurată de beneficiar). Faza IV: Realizarea interviurilor Interviurile faŃă în faŃă au fost realizate într-o locaŃie pregătită special unde au fost invitate persoanele selectate. Faza III: Pregătirea interviurilor Realizarea interviurilor faŃă în faŃă.

III. REZULTATELE STUDIULUI .

Cât de dificil apreciaŃi că este în regiunea dvs. să administrezi o afacere? Administrarea unei afaceri este văzută ca un demers dificil de peste 60% dintre manageri şi foarte dificil de către un sfert dintre respondenŃi. 55 .

suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%.Care ar fi domeniile în care aŃi găsi oportună deschiderea unei afaceri în judeŃul dumneavoastră? La categoria Altele domenii au fost precizate producŃie şi import-export La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel. 56 . este unul dintre domeniile recomandate de 37% pentru deschiderea unei afaceri în regiunea de dezvoltare Sud Est. de asemenea. Domeniul serviciilor este considerat de mai mult de 60% dintre respondenŃi ca fiind oportun deschiderii unei afaceri. Industria.

număr mic de investitori în agricultură. utilităŃi. suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%. Peste 25% dintre aceştia văd în forŃa de muncă ieftină şi disponibilă o oportunitate. La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. relieful. 57 . Printre alte avantaje ce au fost întâlnite amintim : potenŃialul agricol al zonei. densitatea populaŃiei. Astfel.Care sunt principalele avantaje/oportunităŃi pentru deschiderea unei afaceri? ale zonei La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub 2 puncte procentuale precum: salarii medii mai mici decât în Ńară. valorificarea activelor existente. buna comunicare cu clienŃii. Aproape o treime dintre respondenŃi consideră poziŃionarea geografică drept principal avantaj pentru deschiderea unei afaceri în zonă . mâna de lucru ieftină cât şi gradul de dezvoltare al industriei. preŃ mic la imobiliare.

Care consideraŃi că sunt cele mai importante probleme specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a activităŃilor firmelor?

La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub 2 puncte procentuale precum: educaŃia, controlul execsiv, obŃinerea avizelor, acŃiuni cu grad mare de risc, dificultăŃi de integrare, lispa târgurilor de prezentare şi desfacere, volum mic export.

La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%.

58

Aproape 30% dintre respondenŃi văd în slaba calificare a personalului cea mai mare problemă care afectează buna desfăşurare a activităŃii firmelor din zonă. Infrastructura slabă, susŃinerea redusă din partea autorităŃilor şi birocraŃia excesivă sunt considerate unele dintre cele mai importante impedimente.

Care au fost principalele dificultăŃi pe care le-aŃi întâlnit în postura de manager?

La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub două puncte procentuale precum: lipsa de competenŃă, controale dese, salarii mici, aprovizionare, lipsa de competenŃă, lipsa de predictibilitate.

La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor poate depăşi 100%.

Problema cu care s-au confruntat cei mai mulŃi se referă la lipsa banilor pentru investiții după care urmeaza nivelul crescut al taxelor şi impozitelor. Criza financiară, birocraŃia sau forŃa de muncă scăzută sunt considerate unele dintre cele mai importante dificultăŃi întâlnite.
59

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui manager pentru dezvoltarea unei afaceri?

Pentru aproape trei sferturi dintre respondenŃi, pregătirea profesională a unui manager este foarte importantă în dezvoltarea unei afaceri.

60

61 . cursurile şi seminariile de dezvoltare a competenŃelor manageriale şi cursurile juridice sunt importante în formarea profesională a unui manager. Astfel.Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un manager? La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Studiile economice. Pentru aproape jumătate dintre respondenŃi. suma procentelor poate depăşi 100%. urmate de studiile administrative sunt considerate cele mai importante tipuri de studii pe care un manager ar trebui să le aibă.

Totuşi. valorile medii ale acestora situându-se în intervalul 8-9. managerii au oferit note mari. 62 . cea mai dezvoltată abilitate a managerilor a fost aleasă capacitatea de a lua decizii iar cea mai redusă modul de utilizare a relaŃiilor personale şi a reŃelelor de tip social.Autoevaluarea competenŃelor .valori medii - La toate competenŃele la care li s-a cerut să se autoevalueze.

următoarele aspecte? Aspectul cel mai important pentru managerii participanŃi la sondaj îl reprezintă existenŃa cererii pentru produsele sau serviciile pe care le realizează organizaŃia din care fac parte. 63 .Cât de importante sunt pentru dvs. în acest moment. RespondenŃii consideră prin urmare planul economic/financiar superior ca importanŃă propriei dezvoltării profesionale sau a colaboratorilor.

pe care dintre următoarele domenii le-aŃi găsi mai importante? 64 Negocierea. Pe ultimul loc. cu un procent de 45%. legislaŃia şi resursele umane reprezintă cele mai importante domenii în care managerii ar dori să se specializeze. .Dacă pe parcursul acestui an vi s-ar solicita participarea la un curs de management. se situează statistică şi informatică.

un curs de formare şi dezvoltare profesională a competenŃelor manageriale? Managerii chestionaŃi consideră că un curs de formare şi dezvoltare profesională lear fi necesar.Cât de util credeŃi că ar fi pentru dvs. 65 . 90% dintre aceştia fiind deschişi unei astfel de oportunităŃi.

În ce măsură aŃi fi interesat să participaŃi la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială? Aproximativ 90% dintre respondenŃi sunt interesaŃi să participe la un curs de formare şi dezvoltare profesională din domeniul managementului. 66 . Doar pentru 4% dintre aceştia un astfel de curs nu prezintă deloc interes.

Care sunt aşteptările pe care le aveŃi în viitor de la un astfel de curs de dezvoltare profesională? 60% dintre respondenŃi consideră că un astfel de curs de specializare ar trebui să le ofere noi idei pentru direcŃia de dezvoltare a firmei. Mai puțin de 15% dintre respondenŃi sunt interesaŃi de o diplomă de atestare a cunoştinŃelor obŃinute. 67 . iar 40% consideră că dezvoltarea profesională ar trebui să se facă prin însuşirea unor competenŃe teoretice specifice domeniului.

AŃi mai participat la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială? Aproximativ două treimi dintre manageri nu au participat niciodată la cursuri de formare şi dezvoltare profesională. 68 .

69 . cunoştinŃele şi practicile obŃinute în urma acestui curs? Procentul este calculat din numărul persoanleor care au participat deja la cursuri de formare şi dezvoltare profesională. N=29 Dintre cei care au participat la cursuri de formare şi dezvoltare managerială. aproximativ 90% au fost ajutaŃi în carieră de cunoştinŃele obŃinute.În ce măsură v-au ajutat să aplicaŃi în cadrul firmei dvs.

INFORMAłII DESPRE FIRMĂ/PFA/AF .IV.

71 . media sau domeniul jocurilor de noroc Mai mult de un sfert dintre respondenŃi lucrează în domeniul industriei. Serviciile şi comerŃul sunt următoarele cele mai frecvente domenii de activitate ale firmelor pentru care respondenŃii lucrează. juridic.Care este domeniul de activitate al firmei pentru care lucraŃi? La categoria Alt domeniu au fost specificate: bănci. asigurări.

Mărimea firmei Microintreprindere – între 1-9 angajaŃi Întreprindere mică – între10-49 angajaŃi Întreprindere mijlocie – între 50-249 angajaŃi Jumătate dintre respondenŃi încadrează firma din punct de vedere al mărimii la categoria microintreprindere. 72 . Peste o treime reprezintă întreprinderi mici şi numai 16% dintre aceştia situează firma în categoria întreprindere mijlocie.

73 .De cât timp activează pe piaŃă firma pe care o deŃineŃi? Mai mult de jumătate dintre dintre respondenŃi din regiunea de Sud Est care au participat la studiu spun că firmele pentru care lucrează activează de mai bine de 10 ani. Doar 2% dintre acestea au o experienŃă de mai puŃin de 1 an.

FuncŃia deŃinută în firmă La categoria Altă funcŃie au fost incluse funcŃii care au acumulat sub 5%: manager achizitii manager marketing manager calitate manager vanzari sef formatiune area manager asociat sef farmacie sef agentie manager resurse umane director comercial sef birou sef productie director tehnic director dezvoltare Aproape o treime dintre respondenŃi au funcŃia de director general. cu câte 11%. directori economici şi executivi. urmat de administratori. 74 . în medie.

De cât timp lucraŃi pe acest post? O treime dintre respondenŃi au o vechime între 11 şi 20 de ani în postul pe care îl ocupă. 75 . fiind depăşiŃi ca procent de cei care au o vechime între 1 şi 5 ani. cu 38%.

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE .V.

Sexul respondentului 77 .

78 .Vârsta respondentului Aprozimativ jumătate dintre managerii chestionaŃi au vârstă cuprinsă între 38 şi 50 de an şi doar un sfert dintre aceştia se încadrează în categoria 26-37 ani.

79 .Care este ultima formă de învăŃământ absolvită de dvs? Aproximativ 80% dintre participanŃii la sondaj au studii superioare.

VI. PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ .

81 . curs finanŃat din fonduri structurale? 89% dintre manageri nu au participat niciodată la un curs de Strategii de dezvoltare a afacerii.AŃi mai participat la cursul Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri.

AŃi mai participat cursul Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene. 82 . curs finanŃat din fonduri structurale? 96% dintre respondenŃi nu au participat niciodată la un curs de Dezvoltare a afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene.

În cazul în care nu aŃi participat deja la aceste cursuri. N=64 Mai mult de jumătate dintre cei care nu au participat la cursuri de formare şi dezvoltare profesională sunt interesaŃi în a urma în viitor astfel de cursuri. sunteŃi interesat? La această întrebare au răspund persoanele care nu au participat până în prezent la cele două cursuri de formare şi dezvoltare profesională. 83 .

VII. CONCLUZII .

au mai fost precizate birocraŃia şi relaŃia dificilă cu angajaŃii ca impedimente în bună desfăşurare a activităŃii manageriale. Cea mai des întâlnită problemă a managerilor o reprezintă situaŃia financiară instabilă resimtitata prin nivelul crescut al taxelor şi impozitelor cât şi prin criză financiară care a afectat majoritatea afacerilor naŃionale şi internaŃionale în ultimii ani.Concluzii IniŃiativa deschiderii unei afaceri în regiunea Sud-Est este văzută de majoritatea managerilor ca un obiectiv dificil de realizat. 85 . poziŃionarea geografică. infrastructura slabă cât şi relaŃiile greoaie cu autorităŃile locale. Totodată. urmată de forŃa de muncă ieftină şi disponibilă cât şi de potenŃialul agricol al zonei şi gradul de dezvoltare al industriei. Serviciile şi industria sunt cele mai oportune domenii de deschidere a unei afaceri în regiunea de dezvoltare Sud Est. în primul rând. Cele mai mari probleme ale regiunii Sud Est sunt: lipsa de calificare a personalului. Cele mai mare avantaje ale regiunii de dezvoltare Sud Est sunt.

este recomandat ca managerii să participe la cursuri de dezvoltare profesională pentru a-şi spori competenŃele. Abilitatea cu care se consideră cei mai mulŃi dintre manageri înzestraŃi este capacitatea de a lua decizii iar cea mai rar întâlnită este modul de utilizare a relaŃiilor personale şi a reŃelelor de tip social. legislaŃia şi resursele umane reprezintă cele mai importante domenii în care managerii ar dori să se specializeze. Aspectul cel mai important pentru managerii participanŃi la sondaj îl reprezintă existenŃa cererii pentru produsele sau serviciile pe care le realizează organizaŃia din care fac parte. Totodată. cele mai importante studii pe care acesta trebuie să le aibă fiind studiile economice şi administrative. Negocierea.Concluzii Pregătirea profesională a unui manager este extrem de importantă în dezvoltarea unei afaceri. RespondenŃii consideră prin urmare planul economic/financiar superior ca importanŃă propriei dezvoltări profesionale sau a calităŃii colaboratorilor. pe parcursul carierei. 86 .

Un curs de specializare în domeniul managementului trebuie să ofere noi idei pentru direcŃia de dezvoltare a firmei cât şi cunoştinŃe teoretice specifice. 87 .serviciile şi comerŃul sunt domeniile cel mai bine reprezentate din punctul de vedere al numărului de manageri care au participat la afaceri din regiunea Sud Est. O parte majoritară a managerilor din regiunea de dezvoltare studiată nu au participat la cursuri de formare şi dezvoltare profesională. cursuri finanŃate din fonduri europene. Cei mai mulŃi manageri lucrează în microintreprinderi aflate în activitate de peste 10 ani şi fac parte din două categorii de vechime echilibrate şi aproximativ egale (1-5 ani şi 11-20 ani) Numai 11% dintre manageri au participat la cursurile Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri iar 4% au urmat cursuri pentru Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene. Industria.Concluzii Managerii din regiunea Sud Est sunt foarte interesaŃi de participarea la cursuri de formare şi dezvoltare profesională din domeniul managementului considerând că vor fi ajutaŃi în carieră de cunoştinŃele obŃinute.

RECOMANDĂRI .VIII.

De asemnea. acestea ar trebui să fie structurate în funcŃie de dorinŃele beneficiarilor. 89 . Pentru a creşte gradul de interes şi numărul de participanŃi la cursuri. negocierea. Pregătirea profesională a unui manager este extreme de importantă în dezvoltarea unei afaceri fiind recomandat ca aceştia să participe de-a lungul carierei la cursuri de dezvoltare profesională pentru a-şi spori constant competenŃele.Recomandări Managerii din regiunea Sud Est sunt foarte interesaŃi de participarea la cursuri de formare şi dezvoltare profesională din domeniul managementului considerând că vor fi ajutaŃi în carieră de cunoştinŃele obŃinute. însumând atât cunoştinŃe teoretice cât şi idei inovatoare de dezvoltare a afacerii. legislaŃia şi resursele umane reprezintă cele mai importante domenii în care managerii ar dori să se specializeze în cadrul unor astfel de cursuri. Un curs de specializare în domeniul managementului trebuie să ofere noi idei pentru direcŃia de dezvoltare a firmei şi cunoştinŃe teoretice specifice cât şi dezvoltarea abilităŃilor la care participanŃii la studiu s-au autoevaluat cu note mai scăzute precum modul de utilizare a relaŃiilor personale şi a reŃelelor de tip social.

Recomandări Interesul crescut al managerilor chestionaŃi de a participa cât şi numărul mic dintre aceştia care au participat propriu zis la cele două cursuri amintite (Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri şi Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene) recomandă lansarea lor cât şi o mai bună promovare a acestora în rândul persoanelor vizate din regiunea de dezvoltare Sud Est. 90 .

B.2. STUDIU ANTREPRENORI .

I. OBIECTIVELE CERCETĂRII .

Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud-Est Obiectivele studiului: identificarea intereselor grupurilor Ńintă pentru formare şi dezvoltare a competenŃelor antreprenoriale identificarea nevoilor de instruire. autoevaluarea abilitaŃilor şi competenŃelor antreprenoriale 93 . formare şi dezvoltare a categoriilor Ńintă ale proiectului identificarea percepŃiilor asupra utilităŃii unui astfel de proiect de formare şi dezvoltare antreprenorială.

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI .

95 .PopulaŃia cercetată Universul cercetării este format din antreprenori din judeŃele Regiunii de dezvoltare SudEst PopulaŃia Ńintă a studiului cantitativ este reprezintată de antreprenorii identificaŃi în Regiunea de dezvoltare Sud-Est Volumul Eşantionului: 56 de persoane. proporŃional cu structura populaŃiei Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: regiunile de dezvoltare judeŃul ponderea populaŃiei investigate în judeŃ Recrutarea s-a realizat pe baza datelor puse la dispoziŃie de către Camera de ComerŃ. Industrie şi Agricultură Buzău. PFA. investigate pe regiuni probabilistic. reprezentând deŃinători de firme.uri sau AFuri Tipul eşantioanelor: tristadial.

Culegerea datelor s-a realizat în perioada 1 martie . Faza III: Pregătirea interviurilor Realizarea interviurilor faŃă în faŃă.Culegerea datelor Faza I: Selectarea respondenŃilor RespondenŃii au fost aleși din judeŃele regiunii proporŃional cu ponderea tipului de categorie de persoane. Faza II: Stabilirea categoriilor de persoane intervievate Din fiecare judeŃ au fost selectate persoane care fac parte din grupul Ńintă. de către experŃi sociologi Faza IV: Realizarea interviurilor Interviurile faŃă în faŃă au fost realizate într-o locaŃie pregătită special unde au fost invitate persoanele selectate. 96 .30 iunie 2011.

REZULTATELE STUDIULUI .III.

Cât de dificil apreciaŃi că este în regiunea dvs. să deschideŃi o afacere? IniŃierea unei afaceri este văzută ca un demers dificl de peste 60% dintre antreprenori Aproape un sfert dintre aceştia consideră totuşi. că deschiderea unei afaceri nu este deloc dificilă 98 .

este unul dintre domeniile recomandate de 37% pentru deschiderea unei afaceri în regiunea de dezvoltare Sud Est 99 . Domeniul serviiciilor este considerat de aproape jumătate dintre respondenŃi ca fiind oportun deschiderii unei afaceri ComerŃul.Care ar fi domeniile în care aŃi găsi oportună deschiderea unei afaceri în judeŃul dumneavoastră? La categoria Altele domenii au fost precizate învăŃământ. suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%. transporturi şi sănătate La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. de asemenea. Astfel.

drept avantaje 100 . suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%. diversitatea industriei sau fiscalitatea La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. infrastructura sau uşurinŃa de a accesa fonduri europene.Care sunt principalele avantaje/oportunităŃi pentru deschiderea unei afaceri? ale zonei La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub 2 puncte procentuale precum: reŃele şi utilităŃi. lipsa formelor de învăŃământ particular. forŃa de muncă ieftină este privită ca o oportunitate Numai 4% dintre respondenŃi considera aspecte precum relieful. spaŃiile disponibile. Astfel. relaŃiile dintre companii. specializarea personalului. Peste un sfert dintre antreprenori consideră poziŃionarea geografică drept principal avantaj pentru deschiderea unei afaceri în zonă Aproape în aceeaşi măsură.

clienŃi nemulŃumiŃi. Aproape un sfert dintre antreprenori văd în slaba calificare a personalului cea mai mare problemă care afectează buna desfăşurare a activităŃii firmelor din zonă Lipsa lichidităŃilor este şi ea considerată una dintre cele mai importante impedimente. suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%.Care consideraŃi că sunt cele mai importante probleme specifice zonei ce afectează buna desfăşurare a activităŃilor firmelor? La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub 2 puncte procentuale precum: accentul scăzut pe calitatea produselor. utilizarea relaŃiilor personale. Astfel. ca şi relaŃiile greoaie cu autorităŃile 101 . risc de calamităŃi naturale. nivel economic scăzut. La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. riscul de realocare către Ńări mai dezvoltate.

Care au fost principalele dificultăŃi pe care le-aŃi întâlnit în postura de antreprenor?

La categoria Altele au fost incluse avantaje care au obŃinut sub 2 puncte procentuale precum: beneficiari incorecŃi, lipsa pieŃei de desfacere, lipsa stimulentelor, implicarea politică, forŃa de muncă, relaŃiile cu clienŃii, asigurarea calităŃii serviciilor, loialitatea firmei.

La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%.

Problema cu care s-au confruntat cei mai mulŃi dintre antreprenori se referă la blocajul financiar, la mică distanŃă precizând ca problemă şi relaŃiile cu autorităŃile
102

Cât de importantă este pregătirea profesională a unui antreprenor pentru dezvoltarea unei afaceri?

Pentru mai mult de jumătate dintre antreprenori, pregătirea profesională este foarte importantă în dezvoltarea unei afaceri

103

Ce tip de specializare/studii ar trebui să aibă un antreprenor?

La această întrebare respondenŃii au avut posibilitatea să opteze pentru mai multe variante de răspuns. Astfel, suma procentelor pentru fiecare judeŃ poate depăşi 100%.

Pentru mai mult de jumătate dintre respondenŃi, cursurile şi seminariile de dezvoltare a competenŃelor manageriale şi cursurile economice sunt principalele tipuri de studii pe care ar trebui ca un antreprenor să le aibă

104

valori medii - Cele mai bine evaluate competenŃe. utilizarea relaŃiilor personale şi a reŃelelor de tip social este ultima pe lista competenŃelor 105 . cu valorii medii peste 9 au fost în această ordine. capacitatea de a lua decizii. abilităŃile de comunicare şi predispoziŃia către negociere şi convingere. Chiar dacă aspectele propuse nu au obŃinut valori medii mai mici de 8. capacitatea de rezolvare a problemelor.Autoevaluarea competenŃelor .

în acest moment. următoarele ExistenŃa cererii pentru produsele şi serviciile pe care le realizează este cel mai important aspect pe care antreprenorii îl iau in seamă.Cât de importante sunt pentru dvs. spun că este foarte important în proporŃie de 64% Mai mult de jumătate găsesc ca fiind foarte importantă competenŃa colaboratorilor 106 .

pe care dintre următoarele domenii le-aŃi găsi mai importante? Jumătate dintre antreprenori consideră că un curs de organizarea producŃiei ar fi foarte important Mai mult de jumătate dintre aceştia apreciază ca fiind important un curs de limbi străine sau de management de proiect Mai puŃin important sau deloc important. în opinia a jumătate dintre antreprenorilor. ar fi un curs de statistică-informatică 107 .Dacă pe parcursul acestui an vi s-ar solicita participarea la un curs de management.

un curs de formare şi dezvoltare profesională? Mai mult de jumătate dintre antrepernori condideră util un curs de foarmare şi dezvoltare priofesionlă Numai 4% cred că un astfel de curs nu ar fi deloc util 108 .Cât de util credeŃi că ar fi pentru dvs.

În ce măsură aŃi fi interesat să participaŃi la un curs de formare şi dezvoltare profesională? Mai mult de jumătate dintre antreprenori declară că ar fi interesaŃi de participarea la un astfel de curs Numai 7% dintre aceştia nu sunt deloc interesaŃi de acest demers 109 .

Care sunt aşteptările pe care le aveŃi în viitoar de la un astfel de curs de dezvoltare profesională? Aproximativ trei sferturi dintre antreprenori se aşteaptă la sugestii pentru noi direcŃii de dezvoltare a firmei în urma participării la un curs de dezvoltare profesională Mult peste jumătate vizează în urm cursului să obŃină competenŃe practice specifice 110 .

AŃi mai participat la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială?

Aproape 40% dintre antreprenorii participanŃi la studiu au mai participat la un curs de formare şi dezvoltare profesională managerială

111

În ce măsură v-au ajutat să aplicaŃi în cadrul firmei dvs. cunoştinŃele şi practicile obŃinute în urma acestui curs?

Procentul este calculat din numărul persoanleor care au participat deja la cursuri de formare şi dezvoltare profesională, N=20

Dintre antreprenorii care au participat deja la cursuri de formare profesională, trei sfreturi susŃin că acest fapt i-a ajutat în mare şi foarte mare măsură în activitatea curentă
112

IV. INFORMAłII DESPRE FIRMĂ/PFA/AF

aproape jumătate din totalul acestora În industrie. deşi la o diferenŃă mai mare. producŃia sau domeniul jocurilor de noroc Cele mai multe firme/PFA-uri/PF-uri din regiunea de dezvoltare Sud-Est sunt în domeniul comerŃului. se regăsesc peste 20% din firmele acestei regiuni 114 .Care este domeniul de activitate al firmei/PFA-ului/AF-ului pe care îl/o deŃineŃi? La categoria Alt domeniu au fost specificate: medicina.

Mărimea firmei Microintreprindere – între 1-9 angajaŃi Întreprindere mică – între10-49 angajaŃi Întreprindere mijlocie – între 50-249 angajaŃi Mai mult de jumătate dintre respondenŃi îşi încadrează afacerea din punct de vedere al mărimii la categoria microintreprindere Aproape 35% deŃin întreprinderi mici şi numai 9% dintre aceştia se situează în categoria întreprindere mijlocie 115 .

000 de euro 116 .Cifra de afaceri pe ultimul an Aproape trei sferturi dintre respondenŃi îşi evaluază cifra de afaceri din ultimul an sub 500.

De cât timp activează pe piaŃă firma pe care o deŃineŃi? Aproape jumătate dintre dintre firmele din regiunea de Sud Est care au participat la studiu activează de mai bine de 10 ani Doar 9% dintre acestea au o experienŃă de mai puŃin de 1 an 117 .

FuncŃia deŃinută în firmă Cei mai mulŃi dintre respondenŃi deŃin funxŃia de administrator în cadrul firmelor Mai mult de un sfert au statut de asociat în cadrul firmelor 118 .

De cât timp lucraŃi pe acest post? Aproape jumătate dintre respondenŃi au o experienŃă între 1-5 ani pentru funcŃia pe care o deŃin în prezent 119 .

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE .V.

Sexul respondentului 121 .

Vârsta respondentului Jumătate dintre antreprenorii chestionaŃi au vâsta cuprinsă între 38 şi 50 de ani 122 .

Care este ultima formă de învăŃământ absolvită de dvs? Mai mult de jumătate dintre respondenŃi sunt absolvenŃi de studii superioare 123 .

PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE PROFESIONALĂ .VI.

AŃi mai participat la cursul Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri, curs finanŃat din fonduri structurale?

125

AŃi mai participat cursul Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene, curs finanŃat din fonduri structurale?

126

În cazul în care nu aŃi participat deja la aceste cursuri, sunteŃi interesat?

La această întrebare au răspund persoanele care nu au participat până în prezent la cele două cursuri de formare şi dezvoltare profesională, N=43

Aproape 70% dintre cei care nu au participat la niciunul dintre doua cursuri, se arată interesaŃi de un astfel de demers
127

CONCLUZII .VII.

relaŃiile greaoiae cu autorităŃile. fiscalitatea mărită precum şi deficitul de personal calificat. comerŃ şi industrie rămân în topul preferinŃelor din punct de vedere al oportunităŃilor oferite Atunci când s-a făcut referite la avantajele/oportunităŃiile regiunii Sud-Est. antreprenorii au inclus în primele trei poziŃia geografică. iar ca mărime şi vechime. dar şi principale dificultăŃi identificate în calitate de antreprenor sunt precizate blocajele financiare şi lipsa fondurilor şi a lichidităŃilor. 129 . domenii precum servicii.Concluzii Cele mai multe firme/PFA-uri/PF-uri din regiunea de dezvoltare Sud-Est se regăsesc în domeniul comerŃului. dar şi avantajul accesului rapid la căile de comunicare Ca principale probleme specifice regiunii Sud-Est care afectează activitatea firmelor. beneficiul unei forŃe de muncă ieftine. mai mult de jumătate sunt microintreprinderi şi au o vechime de peste 10 ani IniŃiativa deschiderii unei afaceri în regiunea Sud-Est este văzută de majoritatea antreperenorilor ca un obiectiv dificil şi foarte dificil de realizat Chiar şi în condiŃiile greoaie de deschidere a unei afaceri.

Tot referitor la formarea profesioanlă. cei mai mulŃi ar găsi ca importante domenii precum organizarea producŃiei.Concluzii O importaŃă destul de mare este acordată profilului profesional al antreprenorului. dacă ar alege participarea la un curs de management. cei mai mulŃi dintre antreprenorii respondenŃi consideră importante cursurile şi seminariile de dezvoltare a competenŃelor manageriale. cele mai bine autoevaluate competenŃe au fost în această ordine capacitatea de rezolvare a problemelor. În autoevaluarea competenŃelor. cel mai bine poziŃionate au fost competenŃele specifice tipurilor de specializare găsite ca potrivite pentru un antreprenor. dar şi studiile economice şi cu profil administrativ. Astfel. astfel pregătirea profesională este importată şi foarte importantă pentru aproape toŃi respondenŃii Ca tip de specializare specifică. negociere şi legislaŃie. abilităŃile de comunicare şi predispoziŃia către negociere şi convingere. capacitatea de a lua decizii. 130 .

iar cei mai mulŃi se aşteaptă la sugestii pentru noi direcŃii de dezvoltare a firmei şi la obŃinerea unor competenŃe practice specifice în urma participării la un astfel de curs. Atunci când vine vorba despre particparea la cursuri de formare şi dezvoltare profesioanlă mai mult de trei sferturi dintre antreprenori se arată interesaŃi şi foarte interesaŃi. 131 .Concluzii Pentru buna desfăşurare a activităŃilor firmelor în prezent. cursuri finanŃate din fonduri europene Aproape trei sferturi dintre cei care nu au participat încă la aceste cursuri ar fi dispuşi să participe. competenŃa colaboratorilor precum şi dezvoltarea şi perfecŃionarea competenŃelor manageriale sunt aspectele foarte importante pentru cei mai mulŃi dintre antreprenori. Aproape 40% dintre antreprenorii respondenŃi au mai participat la cursuri de formare şi dezvoltare profesională şi trei sferturi dintre aceştia apreciază că acest tip de curs i-a ajutat în mare şi foarte mare măsură Numai 16% dintre antreprenori au particpat la cursurile Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri iar 12% au luat parte la cursul Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene. existenŃa cererii pentru produsele sau serviciile pe care le realizează.

RECOMANDĂRI .VIII.

negociere. legislaŃie şi marketing sunt printre principalele cursuri la care respondenŃii ar fi dispuşi să participe. dar şi sugestii pentru noi direcŃii de dezvoltare a firmei. cursul ar trebui să fie astfel structurat şi conceput în acord cu aşteptările participanŃilor. De asemnea. 133 . Pentru că cele mai multe dintre persoanele dispuse să participe la un program de formare şi dezvoltare profesională se aşteaptă ca în urma unei astfel de participări să obŃină unele competenŃe practice specifice. pe competențe precum căutarea şi generarea ideilor în afaceri dar şi pe tehnici pentru utilizarea relaŃiilor personale şi a reŃelelor de tip social. din punctul de vedere al conŃinutului cursurilor.Recomandări Majoritatea antreprenorilor care nu au participat deja la un program de formare şi dezvoltare profesioanlă îşi manifestă disponibilitatea de a lua parte la un program cu atât mai mult cu cât aproape toŃi respondenŃii consideră că pregătirea profesională a unui antreprenor este importantă. cursuri referitoare la organizarea producŃiei. Cursurile de formare şi dezvoltare profesională ar trebui să se axeze.

dar se arată interesaŃi. iniŃierea acestora este recomandată. Strategii de dezvoltare a afacerii: Planul de afaceri şi Dezvoltarea afacerii prin accesarea Fondurilor structurale şi de coeziune europene. 134 . finanŃate din fonduri europene.Recomandări Pentru că majoritatea respondenŃilor nu au participat la cele două cursuri propuse.

B. STUDIU ȘOMERI .3.

OBIECTIVELE CERCETĂRII .I.

formare şi dezvoltare a categoriilor Ńintă ale proiectului identificarea percepŃiilor asupra utilităŃii unui astfel de proiect de formare profesională autoevaluarea abilitaŃilor şi competenŃelor profesionale 137 .Scopul studiului Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de formare a şomerilor la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud Est. Obiectivele studiului: identificarea intereselor grupurilor Ńintă pentru formarea şi dezvoltarea profesională identificarea nevoilor de instruire.

II. DESCRIEREA METODOLOGIEI .

Tipul eşantioanelor: tristadial. PopulaŃia Ńintă a studiului cantitativ este reprezintată de șomerii identificaŃi în Regiunea de dezvoltare Sud Est. 139 . reprezentând şomeri. investigate pe regiuni. proporŃional cu structura populaŃiei Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: regiunile de dezvoltare judeŃul ponderea populaŃiei investigate în județ Recrutarea s-a realizat la sediile AJOFM din regiune.PopulaŃia cercetată Universul cercetării este format din șomerii Regiunii de dezvoltare Sud Est. Volumul Eşantionului: 194 de persoane. probabilistic.

de către experŃi sociologi Faza IV: Realizarea interviurilor Interviurile faŃă în faŃă au fost realizate la locul de muncă al persoanelor chestionate. Faza II: Stabilirea categoriilor de persoane intervievate Din fiecare unitate teritorială au fost selectate persoane care fac parte din grupuri Ńintă. Culegerea datelor s-a realizat în perioada 1 martie . Faza III: Pregătirea interviurilor Realizarea interviurilor faŃă în faŃă. 140 .Culegerea datelor Faza I: Selectarea respondenŃilor RespondenŃii au fost aleşi din județele Regiunii Sud Est proporŃional cu ponderea tipului de categorie de persoane.30 iunie 2011.

III. REZULTATELE STUDIULUI .

BeneficiaŃi de şomaj? Mai mult de jumătate dintre respondenți (52%) susŃin că beneficiază de şomaj. .

De cât timp beneficiaŃi de şomaj? Procentele pentru această întrebare s-au calculat din numărul de subiecŃi care beneficiază de şomaj. 143 . N=101 Aproape 90% dintre persoanele care beneficiază de şomaj sunt în această situaŃie de mai puŃin de un an de zile.

. Numai 4% din totalul acestora nu intenŃionează să se angajeze.În prezent sunteŃi în căutarea unui loc de muncă? Cei mai mulŃi dintre respondenŃi (96%) se află la momentul realizării studiului în căutarea unui loc de muncă.

Cum apreciaŃi numărul de ofertelor de muncă în acest moment din localitatea dumneavoastră? Ofertele de muncă din Regiunea Sud Est sunt evaluate ca foarte puŃine de mai mult de jumătate dintre şomerii intervievaŃi. . Aproape o treime dintre aceştia consideră locurile de muncă disponibile ca fiind puŃine.

Numai 11% se declară puŃin interesaŃi şi deloc interesaŃi de acest aspect.În ce măsură sunteŃi interesat de ofertele de muncă existente? Majoritatea şomerilor din Regiunea Sud Est (89%) sunt interesaŃi şi foarte interesaŃi de ofertele de muncă existente. .

147 . Suma procentelor poate depăşii 100% Apelul la rude sau prieteni și urmărirea anunțurilor din ziare sunt principalele două demersuri pe care două treimi dintre respondenŃi le-au făcut în vederea găsirii unui loc de muncă.Care sunt activităŃile pe care le-aŃi efectuat până în prezent pentru a găsi un loc de muncă? Întrebare cu răspuns multiplu. Înscrierea la AJOFM reprezintă o soluție pentru creșterea șanselor de angajare în cazul a 58% dintre șomerii intervievați.

acesta este de asemenea un demers dificil. 148 . Pentru mai mult de 35%.Cât de dificil consideraŃi că este să obŃii un loc de muncă în localitatea dumneavoastră? ObŃinerea unui loc de muncă este un obiectiv foarte dificil de realizat pentru 59% dintre şomerii din Regiunea Sud Est.

respectiv 74% au fost angajaŃi cel puŃin o dată până la data realizării studiului 149 .AŃi fost angajat sau aŃi mai lucrat până în prezent? Majoritatea şomerilor participanŃi la studiu.

Care a fost ultimul dumneavoastră loc de muncă? (ocupaŃia) La categoria Altceva au fost indicate profesii ca: bucatar/ brutar/ patiser. Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au mai lucrat anterior realizării studiului. lăcătuş. muncitor necalificat sau agent de vânzări (procente de peste 10% dintre persoanele intervievate). asistent medical. N=136 150 Aproape un sfert dintre şomerii care au mai lucrat au activat ca muncitori calificați cu referire la meserii ca cea de dulgher. pompier laborant/ operator chimist administrator. Într-o măsură mai mică persoanele participante au lucrat ca: angajat cu funcŃie administrativă. lucrator poligraf. constructor. operator pc/ introducere date/ validare date. . profesor/educator. confecŃioner sau croitor. munncitor agricol.

în acest sens considerând că locul de muncă anterior nu a fost la nivelul calificării pe care o aveau. 151 . N=136 Aproape două treimi dintre şomeri consideră că ultimul loc de muncă pe l-au avut a fost corespunzător calificării lor.ConsideraŃi că ultimul loc de muncă a fost la nivelul calificării pe care o aveŃi? Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au mai lucrat anterior realizării studiului. Mai puțín de 35% sunt de altă părere.

152 . N=136 Aproape jumătate dintre respondenŃi nu mai au un loc de muncă de mai puŃin de 6 luni. în timp ce 30% nu mai sunt angajați de mai mult de un an.De cât timp nu mai aveŃi un loc de muncă? Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au mai lucrat anterior realizării studiului.

153 . Perspectivele de dezvoltare profesională reprezintă cel mai puțin satisfăcător factor în evaluarea fostului loc de muncă. N=136 Programul de lucru și salariul sunt principalii factori de satisfacție la fostul loc de muncă.Care este aspectul care vă mulŃumea în cea mai mare măsură la fostul loc de muncă? Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au mai lucrat anterior realizării studiului.

Din experienŃa dvs. Studiile de specialitate sunt considerate importante într-o astfel de situaŃie. astfel 30% dintre şomerii chestionaŃi indicând acest aspect pe locul doi. 154 . care consideraŃi că sunt primele trei competenŃe care contează la angajarea în domeniul pe care îl vizaŃi? Aproape 60% dintre respondenŃi consideră că prima competenŃă care contează la angajare este strict legată de experienŃa în domeniu.

cu nota medie 9.Vă rugăm să vă autoevaluaŃi cu note de la 1 la 10 următoarele aspecte care contează în găsirea unui loc de muncă: Aspectul pe care şomerii din Regiunea Sud Est îl auto-evaluează cel mai bine este experiența în domeniu.3. Cunoștințele de utilizare a calculatorului și cele de limbi străine sunt evaluate cel mai slab – notele medii de 7.1. 155 . respectiv 7.

156 .AŃi beneficiat până în prezent de cursuri de formare profesională în urma cărora să obŃineŃi o calificare? Aproape 30% dintre şomeri spun că au beneficiat până la data realizării studiului de cursuri de formare profesională finalizate cu obŃinerea unei calificări.

administrație Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au beneficiat de cursuri de formare profesională până la data realizării studiului. agricol. urmat de informatică. pedagogic/ invatamant. vânzări. 157 . N=53 Domeniul în care cei mai mulŃi au urmat aceste cursuri este cel alimentar. transport. medical/ igiena sanitara.Care este domeniu în care aŃi beneficiat de cursurile de formare profesională? La categoria Alte domenii au fost precizate:comercial. resurse umane.

Suma procentelor poate depăşii 100% Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au beneficiat de cursuri de formare profesională până la data realizării studiului.Care credeŃi sunt primele trei beneficii pe care le-aŃi obŃinut în urma acestor cursuri? Întrebare cu răspuns multiplu. N=53 Diploma în domeniu și creșterea șanselor la angajare sunt principalele două beneficii identificate de aproximativ 70% dintre şomerii care au urmat unul dintre cursurile de formare profesională. 158 .

159 .AŃi intenŃionat vreodată să vă deschideŃi propria afacere? Peste un sfert dintre respondenŃi s-au gândit până la momentul realizării studiului la deschiderea unei afaceri proprii.

N=49 Aproape 30% dintre persoanele care au avut idei legate de antreprenoriat s-au gândit să inițieze o afacere proprie în domeniul comerŃului.Care este domeniul în care aŃi intenŃionat să vă deschideŃi o afacere? Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul celor care au intenŃionat să îşi deschidă propria afacere. Peste 10% s-au gândit la domeniul construcțiilor pentru o astfel de iniŃiativă şi de asemenea la domeniul agricol. 160 .

Cât de dificil consideraŃi că este să deschizi o afacere în localitatea dumneavoastră? Peste 90% dintre șomeri susŃin că a deschide o afacere în localitatea în care se află este un obiectiv dificil şi foarte dificil de realizat. 161 . Numai 5% dintre aceştia susŃin că un astfel de demers nu este deloc dificil.

AŃi auzit de cursuri de formare profesională? Numai 5% dintre şomerii participanŃi la studiu nu au auzit de cursurile de formare profesională 162 .

N=185. Cunoștințele reprezintă o sursă de informare în acest sens pentru mai mult de 35% dintre şomeri. Jumătate dintre respondenŃi au luat la cunoştinŃă despre cursurile de formare profesională de la ANOFM.De unde aŃi aflat de cursurile de formare profesională? Întrebare cu răspuns multiplu. 163 . Peste 30% dintre aceştia au aflat despre cursurile de formare profesională de la TV. Suma procentelor poate depăşii 100% Procentele pentru această întrebare au fost calculate din numărul respondenŃilor care au auzit de cursurile de formare profesională.

Mai puțin de 30% dintre persoanele intervievate sunt mai puțin încrezătoare în utilitatea cursurilor de formare profesională. 164 .În ce măsură credeŃi că v-ar putea ajuta cursurile de formare profesională în demararea unei activităŃi pe cont propriu sau a unei afaceri? Şomerii din Regiunea Sud Est consideră în cea mai mare proporŃie (65%) că absolvirea unor cursuri de formare profesională i-ar ajuta în mare sau foarte mare măsură în demararea unei activităŃi pe cont propriu.

PARTICIPAREA LA CURSURI DE FORMARE PROFESIONALĂ .IV.

SunteŃi interesat să participaŃi la cursuri de formare profesională? Peste 85% dintre participanŃii la studiu sunt interesaŃi de participarea la un curs de formare profesională. 166 .

Suma procentelor poate depăşii 100% Pentru cei mai mulŃi dintre respondenŃi.La care dintre următoarele cursuri de antreprenoriat aŃi fi interesat să participaŃi? Întrebare cu răspuns multiplu. Managementul de proiect este de asemenea interesant pentru şomerii care ar dori să participe la activităŃi organizate de dezvoltare profesională 167 . cursul “Antreprenoriat pentru o dezvoltare durabilă” reprezintă principala motivaŃie pentru care ar participa la un curs de formare profesională.

168 . Cursurile de limbi străine și cele de calculator sunt interesante pentru mai puțin de 30% dintre viitorii cursanți.Ce aŃi dori să cuprindă aceste cursuri de formare profesională? Întrebare cu răspuns multiplu. Suma procentelor poate depăşii 100% Mai mult de trei sferturi dintre respondenŃi ar găsi potrivită includerea unor ore de practică într-o firmă în cadrul cursurilor de formare profesională şi de asemenea studii practice de specialitate.

84% încadrându-se în această categorie. 169 . Suma procentelor poate depăşii 100% Șansele mai mari la angajare reprezintă principala aşteptare pe care respondenŃii o au în urma absolvirii unui curs de formare profesională.Care sunt aşteptările pe care le aveŃi de la un astfel de curs de dezvoltare profesională? Întrebare cu răspuns multiplu. Obținerea unei diplome în domeniu și adaptarea la schimbare sunt alte două așteptări pe care șomerii le au de la un astfel de curs de dezvoltare profesională.

Ora desfăşurării este un alt aspect important care influenŃează alegerea cursurilor de formare profesională pentru mai mult de jumătate dintre șomerii din Regiunea Sud Est.Pentru a participa la un curs de formare profesionala şi antreprenoriat care ar fi condiŃiile pe care acesta ar trebuie sa le îndeplinească? Întrebare cu răspuns multiplu. 170 . Suma procentelor poate depăşii 100% Gratuitatea cursului de formare profesională ar fi pentru 88% dintre şomeri cea mai importantă condiŃie a participării lor.

171 .AŃi mai participat la unul din următoarele cursuri finanŃate din fonduri structurale? Mai puțin de 7% dintre participanŃi la studiu au urmat unul din cursurile de formare profesională propuse prin chestionar. 75% dintre cei care nu au participat se arată dispuşi să participe la unul din aceste cursuri finanțate din fonduri structurale. Dacă nu aŃi mai participat la aceste cursuri. doriŃi să participaŃi? Astfel. Cei mai mulți – 5% au urmat cursul de Antreprenoriat pentru o dezvoltare durabilă.

N=139 Cei mai mulŃi.Când aŃi fi dispus să începeŃi acest curs? Procentele sunt calculate din numărul respondenŃilor care intenŃionează să participe la cursurile de formare profesională. respectiv peste 6 luni de la data realizării studiului. 172 . 81% ar fi dispuşi să înceapă un curs de formare profesională cât mai curând.

V. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE .

Genul respondentului: 174 .

EducaŃie: 175 .

Venit mediu lunar: 176 .

Vârsta respondenŃilor: 177 .

CONCLUZII .VI.

în general. în prezent. De asemenea. mai mult de jumătate dintre ei urmăresc ofertele de muncă anunțate prin AJOFM. cei mai mulŃi spunând că se află în această situaŃie de mai puŃin de un an. În vederea identificării de locuri de muncă. și considerând aproape în totalitate obŃinerea unui loc de muncă drept un obiectiv dificil de realizat. evaluând pe acest fond al intenŃiei de angajare numărul de locuri muncă vacante din regiunea în care locuiesc ca fiind foarte puține. Deşi nesatisfăcuŃi de oferta locurilor de muncă. aproape toți şomerii sunt în căutarea unui loc de muncă la data realizării studiului. aproape 90% dintre şomerii participanŃi la studiu se declară interesaŃi de locurile de muncă disponibile din localitatea lor. principalele activităŃi pe care le-au desfăşurat șomerii au fost: apelul la rude şi cunoştinŃe sau urmărirea constantă a anunŃurilor din presă. Referitor la intenŃiile de angajare. 179 .Mai mult de jumătate dintre șomerii din Regiunea Sud Est beneficiază încă de indemnizaŃia de şomaj.

Aproape jumătate dintre respondenŃi se află în situaŃia de a nu avea un loc de muncă de mai puŃin de 6 luni. constructor. Restul nu mai sunt angajați de 6-12 luni sau chiar de mai mult de un an. studiile de specialitate şi cursurile de formare profesională. Funcțiile administrative. Autoevaluarea din perspectiva acestor aspecte are cele mai mari valori în ceea ce privește experiența. Aspectele cele mai mulŃumitoare la fostul loc de muncă au fost programul de lucru și salariul. lăcătuş. în timp ce cunoștințele de calculator sau de limbi străine sunt autoevaluate cel mai slab. confecŃioner sau croitor. Referitor la ultimul loc de muncă. Primele trei competenŃe care contează în opinia respondenŃilor la angajare sunt: experienŃa în domeniu. activitățile de muncă necalificată sau vânzările sunt alte ocupații pe care actualii șomeri din regiune le-au desfășurat. cei mai mulŃi dintre şomerii din Regiunea Sud Est au lucrat ca muncitori calificaŃi având meserii ca de: dulgher. 180 .

cunoștințele sau prietenii fiind următoarele surse de informare. Majoritatea şomerilor care au auzit înaintea realizării studiului despre cursurile de formare profesională. un sfert dintre persoanele aflate în situaŃia de şomaj din Regiunea Sud Est s-au gândit la acest aspect. printre domeniile vizate regăsindu-se cel mai frecvent: comerŃul. 181 .Dintre participanŃii la studiu. Deşi deschiderea unei afaceri în propria localitate este pentru 90% dintre respondenți un demers dificil de realizat. principalele cursuri urmate fiind în domenii ca: industria alimentară. construcțiile și agricultura. informatică sau industria prelucrătoare. susŃin că au fost înştiinŃaŃi în principal de AJOFM. Principale beneficii ca urmare a cursurilor de formare profesională pentru cei ce le-au absolvit au fost diploma în domeniu și creșterea șanselor de angajare. mai mult de un sfert au beneficiat până în prezent de cursuri de formare profesională în urma cărora au obŃinut o calificare.

Ca şi conŃinut. cursuri practice de specialitate şi cursuri teoretice. Cursurile cele mai atractive sunt: Antreprenoriat pentru o dezvoltare durabilă și Managementul de proiect. 182 . peste 85% din eşantion se arată dispuși la un astfel de demers mai ales dacă acestea ar fi gratuite. cursurile de formare profesională ar trebui să conŃină în principal: practica într-o firmă. din perspectiva respondenŃilor.Aproape două treimi dintre șomeri consideră că urmarea unor cursuri de formare profesională i-ar ajuta în mare şi foarte mare măsură în demararea unei activităŃi pe cont propriu. Referitor la intenŃia de a participa la cursuri de formare.

RECOMANDĂRI .VII.

practica într-o firmă şi cursuri teoretice. construcții sau agricultură. De asemenea. Cursurile de formare şi dezvoltare profesională ar trebui să se axeze. Cursurile ar trebui să vizeze în principal meserii din domeniul alimentar. industria prelucrătoare sau construcții. organizarea unor astfel de cursuri este binevenită pentru şomerii din Regiunea Sud Est.Majoritatea şomerilor care nu au participat deja la un program de formare şi dezvoltare profesioanlă îşi manifestă disponibilitatea de a lua parte la un program considerându-l într-o mare măsură util. 184 . informatică. domeniile în care cei care au intenŃionat să-şi deschidă propria afacere au fost în principal comercial. Aşadar. din punctul de vedere al conŃinutului cursurilor pe dezvoltarea de competenŃe practice de specialitate.

iniŃierea acestora este recomandată. Cursul ar trebui să fie astfel structurat şi conceput în acord cu aşteptările participanŃilor în ceea ce privește posibilitățile de angajare în domeniu.Accentul poate fi pus şi pe cursurile adresate persoanelor care au iniŃiativa deschiderii unei afaceri și care consideră că aceste cursuri i-ar ajuta în demararea unor astfel de activităŃi într-o mare măsură. Referitor la organizarea şi iniŃierea cursurilor propuse. Pentru că mai puțin de 7% dintre şomeri au participat la unul din cursurile propuse. cei mai mulŃi dintre şomeri preferând ca acestea să fie în totalitate subvenŃionate. finanŃate din fonduri europene. Cele mai multe dintre persoanele dispuse să participe la un program de formare şi dezvoltare profesională se aşteaptă ca în urma unei astfel de participări să obŃină creşterea şanselor la angajare dar și o diplomă în domeniu. 185 . perioada până la începerea acestora ar trebui să fie cât mai scurtă. dar se arată interesaŃi şi foarte interesaŃi.

Concluzii generale și recomandări .C.

industria produselor metalice. În județele cu potențial agricol ridicat posibilitățile de inițiere a afacerilor în domeniul agricol (de cultivare a plantelor și creștere a animalelor) dar și în domeniul industriei alimentare sau textile (de prelucrare a materiei prime agricole) sunt semnificative. sau construcția mijloacelor de transport acvatice. 187 . un domeniu tradițional al mai multor județe din regiune. în județele cu specific maritim formarea profesională trebuie să pună accentul și pe activități din domeniile industriale specifice: industrie mecanică.Potențialul de dezvoltare antreprenorială al Regiunii Sud Est se bazează pe două domenii importante ale zonei și anume: agricultura industria alimentară industria de îmbrăcăminte construcția mijloacelor de transport acvatice. Astfel.

Acest lucru presupune formarea de specialiști și antreprenori care să inițieze afaceri în aceste domenii și care să fie capabili să le dezvolte la un nivel ridicat de flexicuritate și adaptabilitate pe o piața în creștere. 188 . Domeniul agriculturii ecologice poate fi exploatat foarte bine în această regiune în condițiile în care cea mai mare parte a terenurilor agricole sunt utilizate în agricultura de subzistentă. De asemenea. având unități agricole de mici dimensiuni. activități precum pescuitul și piscicultura sunt domenii în care pot fi realizate proiecte antreprenoriale cu potențial ridicat în această regiune.De asemenea. prelucrarea materiei prime agricole și piscicole reprezintă o industrie în care inițiativele antreprenoriale sau de dezvoltare a afacerilor existente pot fi încurajate prin cursuri de Atragere a fondurilor europene dar și de Leadership în afaceri.

serviciile (inclusiv cele turistice) industria și comerțul reprezintă cele mai favorabile domenii pentru investiții în acest moment.De asemenea. managementul organizației și al performanței. se remarcă și poziționarea geografică și avantajul forței de muncă ieftine (deși pentru anumite domenii se semnalează lipsa personalului specializat). Astfel. De asemenea. inițiative antreprenoriale care să vizeze domenii precum turismul ecologic și agroturismul în Delta Dunării sau turismul de litoral pot fi susținute prin cursuri specializate în domeniile: afaceri turistice. pe lângă potențialul ridicat în aceste domenii. potențialul turistic al zonei impune dezvoltarea serviciilor de turism și formarea de specialiști în acest domeniu. managementul de proiect în ideea atragerii de fonduri europene pentru investiții în aceste domenii. 189 . Potrivit antreprenorilor și managerilor intervievați.

construcții servicii.Cursurile de organizare a producției. Acest lucru demonstrează o anumită coerență între experiența profesională. 190 . negociere și marketing sunt printre cele mai importante pentru dezvoltarea competențelor manageriale din punctul de vedere al managerilor și antreprenorilor din Regiunea Sud Est. interesul pentru profesionalizare și specificul economic al zonei raportat la potențialul de dezvoltare al regiunii. cei mai mulți au experiența anterioară ca muncitori calificați în: domeniul alimentar. informatică sau industria de prelucrare. Abordarea cursurilor de formare a competențelor antreprenoriale trebuie să se axeze pe creșterea capacității de identificarea a unor direcții noi de dezvoltare a afacerilor prin cursuri practice dar și teoretice într-un mod echilibrat. În cazul șomerilor. Cursurile de formare profesională pe care le-au urmat o parte dintre aceștia sunt în domeniul industriei alimentare.

încercările de repoziționare și extindere a afacerilor deținute sau conduse de manageri și antreprenori.Cursurile de antreprenoriat trebuie să evidențieze participanților: cerințele de pe piața muncii. 191 . de asemenea. trendurile de dezvoltare a economiei regionale în contextul celei naționale și europene oportunitățile de deschidere a unei afaceri în regiune din punctul de vedere al potențialului local existent. Aceste cursuri pot orienta într-un mod mai pragmatic și realist inițiativele antreprenoriale ale șomerilor din regiune și pot ghida.

1/S/61890/E8909 .Titlu Proiect: „Dezvoltarea antreprenoriatului inter-regional sudic – DAIRS” Cod Proiect: POSDRU/92/3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful