MECANISME PENTRU TRANSFORMAREA MISCARII 1.

Mecanismul biela – manivela
Captarea atentiei

- se prezinta functionarea functionarea motorului monocilindric (fig 1) în a carui
componenta intra un mecanism biela – manivela.

Fig 1

1.1 Notiuni generale
În functie de scopul urmarit, cu acest mecanism se pot obtine urmatoarele transformari : -miscarea de translatie alternativa în miscare de rotatie continua (motoarele cu ardere interna fig 1) ; -miscarea de rotatie continua în miscare de translatie alternativa (compresoare, pompe, prese). Se realizeaza în doua variante constructive : -dezaxat, având axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea "e" fata de directia ghidajului ∆B (fig2a);

Fig 2 -axat, atunci când e xcentricitatea este nula (fig 2 b). Elementele din fig 2 : 1 – manivela ; 2 – biela ; 3 – piston.

4 – glisiere . -oboseala. Fig 3 9 – volant .1. 2 – tija pistonului. OLC 35. 8 – lagare . Solicitarile la care sunt supuse bielele : -flambaj . În figura 4 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur: 1 – cilindru. 2 – tija pistonului . 6 – biela. Ni.piston . 10 – segmenti. OLC 45. -biela .3 Biela (fig 5) Are rolul functional de a transmite fortele de la piston la manivela sau invers. Bielele se confectioneaza din materiale rezistente la oboseala si cu rezistenta mare la rupere : OL 50 B. 6 – biela . OL 60 B. 5 – cilindru . Elementele mobile sunt : -pistonul . 3 – cap de cruce . 3 – cap de cruce. Fig 5 . -manivela. -compresiune . Elementele pot fi grupate în elemente fixe si elemente mobile . -încovoiere . Mo.2 Elemente constructive Pentru mecanismul din figura 3 : 1 . 7 – biela. 1. 7 – manivela arborelui cotit . oteluri aliate cu Cr. Elementele fixe : -cilindrul . 5 – glisiera. -lagarul de pe batiul masinii. Fig 4 4 – volant.

lemn. -rezistenta la uzura etc. 4. e. otel laminat de calitate. Precizati elementele componente ale mecanismului din imagine: 1 – manivela 2 – biela 3 . -rezistenta la temperaturi ridicate . Fig 6 Feed back 1. cauciuc natural. aliaje de aluminiu . Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea bielelor : fonta cenusie cu grafit nodular. aliaje de aluminiu. otel aliat. Alegeti din lista de materiale pe acelea care pot fi folosite la confectionarea pistoanelor : otel aliat.1. Fig a Fig b Fig a – mecanism biela manivela axat Fig b – mecanism biela manivela dezaxat. 3. .piston 2. de a ghida si de a transmite în timpul miscarii componenta normala pe directia miscarii catre peretii cilindrului . Materialele folosite la confectionarea pistoanelor vor avea urmatoarele proprietati : -rezistenta la oboseala . Alegeti de numirea corecta a fiecarui mecanism si explicati semnificatia notatiei "e".4 Pistonul (fig 6) Are rolul de a etansa spatiul de lucru. aliaje Cr-Ni.excentricitate = distanta dintre axa de rotatie a manivelei si directia ghidajului ∆B . Cele mai folosite sunt aliajele de Al . materiale plastice. alama. bronz.

mecanismele seping) . 3 . 2 – piatra de culisa . în miscare de translatie alternativa a elementului condus. Fig 9 Fig 8 1 – manivela . Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscileaza la un capat în jurul articulatiei B0. culisa se roteste permanent în acelasi sens. iar cu celalalt pune în miscare elementul condus C.fig 8. B0 . b) mecanismul manivela – culisa rotativa (ex. prin intermediul manivelei 1.2. Principiul de functionare este aratat în fig 7 : piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata si executa o miscare circulara uniforma în jurul articulatiei A0. Mecanismul cu culisa oscilanta Rolul acestui mecanism este de a transforma miscarea circulara a elementului conducator. Acesta va realiza miscarea principala (C este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata în miscare de translatie de un surub cu care este conjugata).culisa A0. Mecanismul este realizat în doua variante constructive principale : Fig 7 a) mecanismul manivela – culisa oscilanta (ex. În a doua varianta.articulatii În prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice. motoarele cu cilindri rotativi) – fig 9. culisa având o miscare oscilanta. .

Elementul condus are 4 santuri radiale. imprimata de manivela (1) prin intermediul bielei (2) si a balansierului (3). retragându-se un pas. patrunzând între dintii unei roti dintate (2) sa împiedice rotirea acesteia într-un anumit sens (fig 10). Întregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) – batiu. Fig 12 . În acest fel. Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta împotriva schimbarii sensului de rotatie în mod accidental. astfel încât. dispuse la 90° în care intra pe rând stiftul (C). Roata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli. Modul de functionare (fig 12) : roata conducatoare (1) se roteste cu o viteza unghiulara cons tanta. Mecanismul cu cruce de Malta Rolul functional : obtinerea unei miscari de rotatie intermitenta (pentru antrenarea aparatelor tip "dozator" în industria chimica). Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare cu cursa foarte scurta. Fig 11 4. Elementul condus (2) are forma crucii de Malta. repetând miscarea.3. Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se roteste liber în jurul unei articulatii solidare cu balansierul (3). Mecanismul cu clichet Are rolul functional de a obtine miscari de rotatie intermitenta (miscarea de avans de la unele masini unelte). Clichetul este o pârghie (1) articulata la un capat si care are celalalt capat profilat. Pentru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus (2). El este actionat pentru a împinge un dinte si apoi. antreneaza urmatorul dinte. Fig 10 Principiul de functionare : Roata cu dinti (5) are o miscare de rotatie. roata dintata sau cremaliera se deplaseaza pas cu pas.

Fig 13 Fig 14 Fig 15 În fig 13 este prezentat mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei în miscare rectilinie alternativa verticala a tachetului. Domenii de utilizare : -cricuri (ridicarea sarcinilor) . care transmite elementului condus numit tachet o miscare determinata. Utilizare : comanda supapelor la motoarele cu ardere interna. Mecanismul cu came Sunt utilizate pentru a transforma miscarea de rotatie. Cama este elementul conducator profilat. În fig 14 este prezentat mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului. -randament scazut la viteze mari. Tachetul este prevazut cu rola R. întro miscare rectilinie sau oscilatorie a tachetului. iar în fig 15 mecanismul cu cama de translatie si tachet oscilant. . 6. Mecanismul surub – piulita 6. -simplitate constructiva. -prese cu surub (fig 16) -masini unelte . -micrometre (deplasari precise de divizare fig 18). Dezavantajele sunt : -pierderi prin frecare . de translatie sau de oscilatie a camei. care transforma frecarea de alunecare în frecare de rostogolire.1 Notiuni generale Se compune dintr-un surub (surub de forta) si o piulita. ce se desfasoara dupa o lege data de profilul camei. Acest mecanism se impune în categoria precizata datorita avantajelor sale : -obtinerea unei miscari lente . -deplasari de reglaj (fig 17) .5. a elementilor pompelor de injectie cu elementi în linie etc. -capacitate portanta mare în cazul unor dimensiuni de gabarit mici .

solicitari importante). 6. -filete cu pas mare.2 Variante constructive Ø Surub rotativ deplasabil prin translatie si piulita fixa (cricuri simple fig 19) . -filete cu profil dreptunghiular.Fig16 1 – sistem de prindere 2 – tija filetata 3 – material supus prelucrarii Fig 18 Fig 17 Pentru deplasarile de precizie mare se impun : -filete cu pas fin . . în cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati.

Ø Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens.Fig 19 Ø Constructie telescopica cu doua cupluri surub – piulita pentru marirea cursei . diferenta care poate fi foarte mica . însa cu pasi diferiti). ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta dintre pasii filetelor. Ø Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este înlocuita cu frecarea prin rostogolire (fig 20) . Fig 20 Ø Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 21). La o singura rotatie a surubului. Fig 21 .

Fig 22 7. . De obicei cremaliera este fixa si roata dintata se rostogoleste rectiliniu. rezultând mecanismul melc – cremaliera. Când roata dintata va avea o miscare de rotatie. numita cremaliera. Uneori. cremaliera va capata o miscare de translatie în lungul ei. Sistemul este un caz particular al angrenajelor cilindrice. Fig 24 Angrenajul cu cremaliera se utilizeaza în cazul masinilor unelte cu miscare rectilinie. a aparatelor de laborator (microscoape). Fig 23 Conditii de montaj (fig 24) -dreapta primitiva AA’ a cremalierei sa fie tangenta la cercul primitiv de raza R al rotii dintate cu acre angreneaza . roata dintata se înlocuieste cu un melc (surub). în constructia sistemelor de directie. -sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei. la care una dintre roti are o raza infinit de mare. În fig 23 este prezentat un mecanism pinion cremaliera folosit la masina de rabotat.Ø Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta – stânga (fig 22). Mecanismul pinion – cremaliera Acest angrenaj este compus dintr-o roata dintata cilindrica si o bara sau rigla danturata. -sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera în timpul deplasarii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful