Nevroza

Cuprins

Capitolul I: Conceptul de nevroză Capitolul II: Definiţii ale nevrozei Capitolul III: Personalitatea nevrotică Capitolul IV: Clasificarea nevrozelor IV.1. Stările anxioase nevrotice IV.2. Nevroza o sesională IV.!. Nevroza fo ică IV.". Nevroza isterică IV.#. Neurastenia IV.$. Nevroza ipo%ondrică &i lio'rafie

1

interpretează ei ceea ce li se întâmplă”.“Oamenii nu sunt afectaţi de ceea ce li se întâmplă. ci de cum înţeleg. Epictet 2 .

pe c0nd ter)enul de nevroză *l rezerva olilor neurolo'ice ale siste)ului nervos. .o Bscădere a tensiunii psi%olo'iceC. De/i recunoa/te că nevrozele sunt B)aladii fără leziuni cunoscuteC. P%.tul urările capacităţii intelectuale.precu) paralizia a'itantă.ale )ăduvei spinării /i encefalului.ci Bpsi%onevrozeC.iar de altă parte nevroza o sesională. patolo'ice.7 prin contri uţiile lui ?.dar *ntr.%idrocefalia /i coreea.@.l ad)ite *nsă că.6aA)ond.funcţiile de apărare la real ale su iectului sunt pri)ele afectate atunci c0nd se produce.vor fi *ncetul cu *ncetul.lev /i succesor a lui C%arcot. Pinel 2131.pentru a defini ansa) lul olilor nervoase prin afir)area ori'inii lor or'anice /i pentru a oferi un cadru nosolo'ic specific neurolo'iei care se nă/tea. &er%ei). C%arcot.cel puţin la nivelul si)pto)elor.*n ur)a anu)itor pertur ări )entale. Cullen. 8ie ault /i ?. . .cuno/tinţele despre nevroze se dezvoltă *n )od considera il.profesor de )edicină de la .pe un plan )ai concret clinicacestea par să ţină de unele pertur ări *n esenţă psi%olo'ice.tetania.lea.el crede totu/i că anu)ite )odificări cere rale de ordin c%i)ic ori fizic se pot afla la ori'inea acestor olipe care )aestrul său le considera Bdina)iceC sau BfuncţionaleC. @. in'.adică *ntre' do)eniul ne uniei.*n opoziţie cu )aladiile neurolo'ice or'anice.o teoria psi%analitică despre nevroze.*ndepărtate dintre nevroze toate afecţiunile neurolo'ice specifice. =n 'rupa nevrozelor fiind incluse olile la care nu se poate decela o leziune or'anică cere rală /i care.care afectează )ai cu sea)ă funcţiile psi%ice. (er)enul va *n'lo a treptat acele afecţiuni )entale ale căror cauzalitate psi%o'enetică este din ce *n ce )ai evidentă: )ai *nt0i. 5. de către .din punct de vedere clinic se )anifestă prin tul urări de natură psi%iatrică.psi%ozelor1 apoi psi%onevrozele. Studiul /i cunoa/terea clinică a nevrozelor *nre'istrează o dezvoltare considera ilă *ntre anii 13$7 /i 13. 6aA)ond *n funcţie de această psi%o'eneză recunoscută *n faptele clinicepropune să nu le )ai nu)ească BnevrozeC.ale căror leziuni sunt ine cunoscute /i li)itate *n cele )ai precise aspecte anato)opatolo'ice.convulsiile.. 8a )i9locul secolului al :I:.Capitolul I.4 introduce *n 'rupa nevrozelor ur)ătoarele afecţiuni: surditateacecitatea.din ur'.adevarata Brăsturnare revoluţionarăC.l prelua acest ter)en din nosolo'ia 'er)ană /i )ai ales de la 6.*n articolul său BNevroză /i psi%onevrozăC.pe de o parte isteria.*nfăţi/ează pe deplin această evoluţie a conceptului noso'rafic.ca ni/te fi'uri do)inante..care *l utiliza pe lar'.a reprezentat.ce va fi studiată /i descrisă de către C%arcot ca o entitate neuropatolo'ică precisă. Conceptul de nevroză (er)enul de nevroză a fost introdus *n 1+$.devenită )aladia Par<inson sau scleroza laterală a)iotrofică. 5. Drafft.i au reu/it să reproducă si)pto)e clinice de tip nevrotic induse cu a9utorul su'estiei %ipnotice. Din acel )o)ent nevrozele sunt considerate tul urări psi%o'ene. E contri uţie i)portantă. 3 .diplopia. 6o) er' 213"74 include *n 'rupul nevrozelor /i olile nervilor periferici. =n secolul ::. von >euc%tersle en 213"#4 propune ter)enul de psi%oză pentru a dese)na olile psi%ice.ecla)psia.din care se evidenţiază.odată cu pro'resele )edicinei anato)o. . .o potrivit ierar%izarii funcţiilor psi%ice.

=)preună cu nevrozele nu)ite de BcaracterC 2or'anizare de tip nevrotic a caracterului cu un puternic dezec%ili ru instinctivo.ul are de re'ulă suficientă forţă pentru a face faţă tendinţelor incon/tiente ale Id.ul *n acţiunea sa de co) atere a forţelor Id. Id.@dler nu acceptă etiolo'ia )ai ales sexuală a nevrozelor 2)ai ales i)portanţa refulării /i trau)elor infantile4. @naliza lor serve/te )edicului să de)onstreze caracterul i)a'inar al decepţiilor sale pentru a propune soluţii de )ai ună adaptare. (erapeutica adleriană pleacă /i ea de la analiza a)intirilor.valorică.ul 2supraeul4 se co)pune din conţinuturi psi%ice de natură social.ului prin transfor)area /i su li)area acestora.inte'rarea diferitelor conţinuturi psi%ice. 5ai )ult e'o. . Punctul lor de plecare ar fi frecvent.ul le poate restructura confor) datelor realitaţii.le )ai ales de o fixaţie la un stadiu li idinal: nevroza o sesională la nivelul cloacal.idealuri.'o. 8a adultul nor)al .entitate psi%ică de natură con/tientă. .fiind *nrudite 4 .le'0ndu.care nu alterează personalitatea olnavului /i se *nsoţe/c de o con/tiinţă sau un senti)ent peni il.aceste tendinţe sunt repri)ate 2refulate4 /i deci nu sunt accesi ile con/tiinţei. Supere'o.le'at de prezenţa stării )or ide.o tendinţa de afir)are ostentativă sau prin a'resivitate.'o.se află *n contact per)anent cu )ediul *ncon9urător /i este capa il de 9udecată independentă. .ul.'o.i)pulsuri pe care e'o.un senti)ent de inferioritate 2Bco)plexul de inferioritateC4 rezultat poate dintr.afectiv4 /i nevrozele trau)atice reacţionale la un eveni)ent trau)atic fizic ori psi%ic 2care adesea nu face dec0t să reactiveze o structură nevrotică su iacentă p0nă atunci latentă4.ului.principii )orale /i ele)ente de autocritică *n raport cu pri)ele.ul )ilitează *)potriva aducerii lor *n con/tiinţă.Confor) psi%analizei. 8a nevrotic.c0t /i o funcţie executivă.o infir)itate or'anică /i co)pensat printr.ul 2sau eul4 are drept funcţie perceperea eveni)entelor interne sau externe.le sunt afecţiuni psi%ice de ori'ine psi%o'enă.pun0nd *n acţiune diferite )ecanis)e de apărare.Id /i Supere'o. Spre deose ire de >reud.a asociaţilor de idei /i a viselor.persistente de căutare a plăceri /i de ostilitate. Capitolul II.structura personalitaţii cuprinde trei instanţe psi%ice: .nevroza fo ică /i isteria la nivelul 'enital preoedipian.'o.ul se referă la i)pulsuri incon/tiente.care sti)ulează e'o. >reud situează nevrozele. !efiniţii ale nevrozei Nevrozele sunt afecţiuni psi%ice fără o ază or'anică cere rală.

*n cel al psi%oticului relaţiile for)al ver ale 2pur for)aleco)pri)are. Se )anifestă printr.o *ndelun'ată cură psi%analitică /i niciodată spontan.care i se opune. &olnavul este alar)at peste )ăsură de tul urările sale.*i intoarce spatele /i construie/te o lu)e nouă 2delir4.adevar *n cazul psi%ozelor se produce o ruptură de realitatea exterioară care poate fi respinsă parţial sau total /i *nlocuită de realitatea proprieinco)pre%ensi ilă pentru ceilalţi.el se si)te olnav.tul urări de so)n4 care nu corespund cu leziuni ale or'anelor interne.de 'randoare.o dorinţă care nu este o sesivă /i o tea)ă. Pentru D. După >reud inventarul co)plet al unei nevroze constă dintr. Nevroza pertur ă afectivitatea /i e)otivitatea dar nu afectează facultăţile intelectuale.o sau să nu cu)va această lu)e să se pră u/ească 2delir de 'elozie. Nevroza ia na/tere *n ur)a conflictului dintre .irita ilitate4 /i care apare *n condiţii de suprasolicitare ca reacţie patolo'ică1 *n )od secundar se adau'ă /i tul urări fizice de tip funcţional 2dureri.a refulat să se reactiveze /i să.stare de rău.li) a9ul psi%oticului se dezor'anizează *n )od o li'atoriu.pe care le supradi)ensionează. Nevroticul pierde si)ţul realitaţii nu)ai parţial.ea apare la suprafaţă fără nici un fel de rezistenţă.ca /i acestea un caracter reversi il 2@.el nu vrea dec0t un decupa9 2 ucăţi4 a realităţii. =n dicţionarul de ter)eni )edicali. 3. 5 .nu. Psi%oza ia na/tere din conflictul dintre .un afect peni il /i o presiune către acţiuni de apărare. .transfor)are prin si)ilitudine sonoră4.*n ciuda tul urărilor per)anente de personalitate pe care le poate deter)ina. Nevroticul a9un'e *n situaţia paradoxală de frică ca nu cu)va decupa9ul de lu)e pe care l.l */i va co)unica suferinţa care nu va fi de *nţeles pentru ceilalţi /i nu *i va rupe de realitate. =ntr.o oseală. Psi%oticul nea'ă *ntrea'a realitate. 8i) a9ul la nevrotic ră)0ne intact 2e co)pre%ensi il4.o pulsiune erotică /i o *)potrivire contra lui. Conflictul nevrotic poate fi developat /i soluţionat printr. Psi%oticul refuză realitatea de frica de a.)elancolie4 . Nevroza *n )arele dicţionar al psi%olo'iei apare definită ca o )aladie )entală de care su iectul ră)0ne *n )od dureros con/tient /i care.Porot4.din acest punct de vedere cu reacţiile patolo'ice. Cu ti)pul psi%oticul devine incapa il să co)unice.l indispună.nevrozele sunt tul urări care rezultă din prelucrarea interioară a eveni)entelor vieţii trăite de individ /i Bela orate B ulterior su for)a si)pto)elor nevrotice.i afectează profund funcţiile esenţiale./i au.astenie psi%ică. 4.u /i 8u)ea exterioară.isterie. 8opez.dar aceasta nu ec%ivalează cu sănătatea.nevroza apare definită ca o afecţiune care nu este *nsoţită de nici o leziune decela ilă a siste)ului nervos. =n definirea nevrozelor este foarte i)portantă diferenţierea acestora de psi%oze. 2.diferenţele dintre nevroze /i psi%oze sunt ur)ătoarele: 1.exact cea la care se referă refularea sa personală. 8a psi%otic. ?. Sc%neider si ?. Pentru >reud. 5.I or.dar nu este niciodată *ntreruptă total.refularea poate fi recunoscută spontan de olnav.u /i Sine.un co)porta)ent anor)al cu si)pto)atolo'ie foarte variată de ori'ine psi%o'enă 2anxietate. =n discursul nevrotic precu)pănesc relaţiile o iectuale 2decupla94. Nevroticul pe de alta parte.cu un caracter de9a o sesiv./i pierde lu)ea proprie pe care a construit.pe c0t *n cazul nevrozelor co)unicarea poate fi *n'reunată de anu)ite in%i iţii.*)părtă/e/te experienţele co)une cu realitatea celorlalţi.

suro'atul o iectului nu se )ai azează pe ni)ic real. 2. Nu nevroza oală este o trăsatură a naturii u)ane. b.ci nevroza atri ut al vieţii. Nevroticul */i for)ează suro'ate de o iect prin ase)ănarea reală dintre o iecte.concept descriptiv. Condiţii care sunt indispensa ile pentru producerea afecţiunii respective.concept care i)plică rolul cauzal al unui conflict incon/tient *n apariţia tul urărilor. 6.ci nu)ai pe ase)ănarea ver ală.diferite *ntre ele prin de)nitatea /i prin felul lor de relaţie cu efectul pe care.l produc. Procesul nevrotic. Cuv0ntul.6eprezentaţiile realităţii oricărui o iect este păstrat la nevrotic )ai )ult sau )ai puţin nor)al. (ul urarea nevrotică.luptă a contrariilor. Capitolul III.dar la care nu este precizată etiopato'enia. Dar la psi%otic. Cuv0ntul /i realitatea la psi%otic nu )ai au ni)ic *n co)un.pot fi 'rupate *n trei clase: 1.si) olizarea ver ală acoperă realitatea la nevrotic. 5a9oritatea speciali/tilor sunt de acord *n a recunoa/te faptul că *n sfera stărilor nevrotice sunt cuprinse două aspecte psi%opatolo'ice principale /i anu)e: a. "ersonalitatea nevrotică >reud afir)a că influenţele etiolo'ice.trăsătură a existenţei care poate să se deta/eze *n planul contextual al istoriei insului. Cauze concurente care *)părtăsesc caracterul de condiţii prin aceea că funcţionează *n cauzalitatea altor afecţiuni ca /i *n aceea a afecţiunii 1 .

le)entele definitorii ale nevrozei erau considerate a fi: anxietatea.de luptă /i victorie /i să se dezec%ili reze *nspre polul e/ecului.I poate trăda. Sunt depri)aţi ca /i c0nd ar fi ur)ariţi de o a)eninţare necunoscută.nu sunt si'uri pe ei.dintr.a pierdut stăp0nirea de sine.co)pulsiiFritualuri. I)portanţa predispoziţiei ereditare este de)onstrată prin faptul că acelea/i cauze specifice acţion0nd asupra unui individ sănatos nu ar produce nici un efect patolo'ic )anifest.anxietate • Sindro)ul %ipocondriac: cenestopatii.pline de zel /i de *nfocare nu sunt *ntotdeauna u/or de recunoscut.unor relaţii lipsite de *ntele'ere.cefalee.de/i există ceva *n felul lor de a se purta care.conduite de asi'urareFevitare • Sindro)ul o sesiv: o sesii. Discrepanţa dintre ceea ce sunte) 2Sinele real4 /i ceea ce a) vrea să fi) 2Sinele ideal4 se nu)e/te incon'ruenţă.le)entele definitorii ale sindroa)elor nevrotice: • Sindro)ul astenic: astenie.de)onstrativitate%ipere)otivitate De )ulte ori cad pradă nevrozelor fiinţele dotate cu o )are sensi ilitate cu) sunt pictorii.dispoziţie tristă • Sindro)ul fo ic: fo ii. >iinţa u)ană la un )o)ent dat poate fi invadată *n c%ip dezordonat de toate te)ele existenţei. >eno)enolo'ia e/ecului.pot trece de la ti)iditate la o extre)ă a'resivitate*)pin/i de o forţă pe care nici )ăcar ei nu reu/esc să o *ntelea'ă /i de care se căiesc aproape *ntotdeauna.pierderea capacitaţii de creaţie.irita ilitateatul urări funcţionale /i disconfort so)atic.de a face 'esturi 'ratuite /i 'eneroase1 a pierdut eficienţa *n )uncă2 .ec%itate. Nevroticul nu poate face faţă efectului de)oralizant /i senti)entului de disperare. =n nevroză apare senti)entul de e/ec.totu/i el se fere/te să vor ească despre asta de tea)ă să nu fie considerat ne un.de a fi stăp0n /i de a se controla *n relaţiile cu cei din 9ur. Nevroticii au c%ipul tensionat din cauza an'oasei. Nevroticul ne spune ca existenţa sa se desfă/oară din ce *n ce )ai dificil.par ri'izi /i prea prudenţi.a ne*)plinirii /i frustrării ni se oferă ca cea )ai si'urăsensi ilă /i cuprinzătoare )etodă de identificare a suferinţei nevrotice.la fel de indispensa ile ca /i condiţiile.a atin'erii /i cuprinderii dorinţelor *n di)ensiunea realităţii.să.scriitorii /i toţi cei care depind de latura lor e)otivă.a *)plinirii proiectelor sale. .iar uzele strănse.dar care nu sunt indispensa ile pentru ca aceasta din ur)ă să se producă. Consecinţa prezenţei incon'ruenţei este suferinţa psi%ică de tip nevrotic.fati'a ilitate. E)ul are nevoie de senti)entul unei )ari pro a ilitaţi. .idei %ipocondriace • Sindro)ul isteric: su'esti ilitateFautosu'esti ilitate. Cauze specifice.*nsuficienţă. Nevroticii au un aer *n'ri9it.o afectivitate *n acela/ ti)p cauză /i efect al situaţiei nevrotice. =n sinea lui.adică dintr. @se)enea fiinţe c%inuite.ar)onie.si piardă caracterul de opoziţie a contrariilor.o apreciere decalată a propriei persoane faţă de planul realitaţii.nevroticul si)te că ceva nu )ai funcţionează.expresia feţei le este *ncapătănată.*n ti)p ce la o persoană predispusă acţiunea lor va declan/a nevroza a cărei dezvoltare *n intensitate /i *ntindere va fi confor)ă cu 'radul acestei condiţii ereditare.posi ilitatea de a conta pe propriile forţe.)uzicienii. Dra)a nevroticului rezultă din an'a9area con/tientă *n ceea ce a) putea nu)i Bdevalorizarea situativăC sau B)inorizarea existenţialăC.respective. !.care le sunt de natură *n'ustă /i nu apar dec0t *n etiolo'ia afecţiunii căreia *i sunt specifice.că a pierdut plăcerea /i elanul de a exista.interesul de ca)aradenie.

este fără *ndoială )etoda cea )ai fructuoasă.i trece prin )inte. 4. @colo unde do)ină forţele %aotice ale incon/tientului. 6eaducerea nevroticului *n i)ediat. Nevroticii reacţionează disproporţional la orice situaţie neplacută.posi ilitatea de a se relaxa.a eventualelor sale BfisurăriC )otrice.*n concretul devenirii.av0nd *n centrul ei discuţia psi%oterapeutică.)oartea /i senti)entul ni)icniciei. Eri'inile senti)entului de culpa ilitate sunt *n i'norarea propriilor posi ilităţi pentru valorificarea cărora o)ul este unicul responsa il.nu )ai *ncearcă să ascundă lucrurile care *i trec prin )inte.)a)a sa sau cu o altă persoană iu ită.fară să reflecteze la ceea ce spune /i c%iar *n ordinea *n care *i apare fiecare idee. 6ezistenţa te%nică: reprezintă rezistenta pe care o )anifestă su iectul faţă de invitaţia psi%analistului de a spune tot ce.pentru odi%nă.răspunde aparent foarte sincer la toate *ntre ările. Co)pre%ensiunea nevrozei cere *n e'ală )ăsură cunoa/terea structurii /i planului 'eneral al persoanei suferinde.a strate'iei /i tacticii sale existenţiale a zestrei sale iolo'ice. Gn al doilea o iectiv al psi%oterapiei este redo 0ndirea prezentului.aducătoare de lă)uriri adănci.esenţiale pentru *nţele'erea /i *nlăturarea nevrozei. Personalitatea nevrotică este privită ca o personalitate fra')entată /i repri)atănevroza devenind o expresie a disperării existenţiale rezultate din *nstrăinarea eului de sine *nsuţi /i de lu)ea sa.l poate convin'e pe olnav că se poate vindecasusţine că oala lui e incura ilă.pentru distracţii.dar totu/i analiza nu *naintează deloc1 a/a *ncepe stadiul *ndoielii deoarece ni)ic /i ni)eni nu.interesul pentru perioadele li ere ale existenţei.pacientul *l identifică pe psi%analist cu tatăl său. =ndoiala: su iectul se supune de unăvoie analizei.reiese din operaţia de *ntărire a eului. 2 .psi%oterapia poate să instaureze o ordine prin de)ersul clarificator al interpretării. 1. =n ti)pul trata)entului există unele rezistenţe pe care le opune pacientul faţă de analist.pe care spiritul lor o )ăre/te /i o defor)ează. 6ezistenţa intelectuală: al doilea stadiu al opoziţei. Psi%oterapia individuală.ul astfel tratat este capa il să producă o sinteză superioară a realului.o nouă *ncercare de a ascunde rădăcinile profunde ale răului de care suferă1 pacientul devine interesat de psi%analiză. 2.se interesează de cazuri care nu au le'atură cu pro le)ele luicite/te cărti despre aceste cazuri1 evident ne află) *n faţa unui interes fals*n/elător a cărui interes este de a *ndrepta tot ceea ce are vreo le'atură cu propriile pro le)e. (ransferul: *n acest caz ne află) *n faţa unei proiecţii sau a raportării su iectului la altcineva1 *ntre pacient /i analist se sta ile/te o relaţie specilă.iar anxietatea reprezintă tea)a o)ului de a se confrunta cu propriile sale li)ite /i cu consecinţele acestora . Gnul dintre o iectivele psi%oterapiei reprezintă B*ntărirea euluiC. (răirea nostal'ică a trecutului sau a ne*)plinirii este esenţa nevrozei. 3. .

neurastenia .nevroza fo ică .nevroza depresivă .psi%olo'ice.există )ai )ulte puncte de vederele'ate toc)ai de aspectele doctrinare psi%iatrice.Capitolul I#.psi%analiticepsi%oso)atice sau psi%opatolo'ice la care se face referire. Clasificarea nevrozelor =n ceea ce prive/te clasificarea nevrozelor.nevroza isterică 2 .nevroza anxioasă b) Nevroze diferenţiate: .nevroza o sesiv. Clasificarea clasică al tul urărilor nevrotice: a) Nevroze nediferenţiate: .stari nevrotice cu expri)are )otorie .co)pulsivă .

in%i iţie )otrică /i )ai ales de )anifestări neurove'etative: palpitaţii.repri)ate de natură sexuală.distin'e două 'rupe principale de tul urări psi%ice: a) Nevroze actuale 2neurastenia.3+4.reprezentate prin sc%izofrenie /i paranoia E clasificare )ai detaliată.psi%onevrozele structurate sau de transfer 2isteria de conversiunenevroza o sesională /i nevroza fo ică4.apare anxietatea so)atică.ufeuri de 2 . %tările an&ioase nevrotice Confor) concepţiei definitivate de >reud.Banxietatea este o stare e)oţională for)ată.ale căror conflicte incon/tiente sunt reactualizate prin transferul indus *n cursul curei psi%analitice .zise.o atitudine de a/teptare *n faţa acestui pericol /i un senti)ent de dezor'anizare le'at de con/tiinţa unei nepuţinte totale *n faţa acestui pericolC. =n afara acestei a/teptări nelini/tite care anticipează posi ilitatea de survenire a unor eveni)ente nefericiteanxietatea poate fi *nsoţită de tensiune )usculară.Si')und >reud.*n raport cu tul urările recente ale vieţii instinctuale.din trei ele)ente funda)entale: perceperea unui pericol i)inent.pe plan feno)enolo'ic.care dore/te să fie c0t )ai confor)ă cu ta loul clinico.Pic%ot 21.psi%ozele narcisite .*n special cea a sexualitaţii infantile /i *n cadrul cărora deli)itează ur)ătoarele for)e: .ne este oferită de CI5 2clasificarea internaţională a olilor4: . Pentru P.psi%ozele propriu.ipo%ondria. psi%iatric al nevrozelor. b) Psi%onevrozele sau nevrozele de apărare. Dacă )ecanis)ele de defensă nu reu/esc să neutralizeze pericolul.anxietatea pro'resează spre un status de panică.clasificarea CI5: 1) Nevroza de an'oasă 2) Isteria: cu conversie /i cu disoluţie 3) Nevroza fo ică 4) Nevroza o sesivă 5) Depresia nevrotică $4 Neurastenia +4 Sindro)ul de depersonalizare 8) Ipo%ondria nevrotică 9) Sindro)ul lui &riHuet 10)(ul urări de personalitate 2nevroza de caracter4 11)Deviaţii /i tul urări sexuale 12)(ul urări funcţionale fiziolo'ice de cauză psi%o'enă 13)Psi%al'ii 14)Stări reactive acute 15)(ul urări de adaptare 16)@lte tul urări nevrotice I#.anxietatea este un se)nal pentru pericolul penetrării *n con/tient a dorinţelor infantile inaccepta ile.$.iar teoriile )oderne analitice afir)ă că prin cedarea co)pletă a )ecanis)elor de defensă.de pe poziţiile )odelului de '0ndire psi%analitic.senzaţii de verti9 sau de zăpăceală.care au la aza lor situaţii conflictuale le'ate de dezvoltarea afectivă precoce.nevroza de an'oasă4.

introduce) un ele)ent de relativitate care rezultă din toleranţa diferită la frustrare a oa)enilor.reacţia acută la stres.personal tre uie pornit. Clinica nevrozei o sesionale se diferenţiază *ncă de la *nceput de aceea a isteriei prin cel puţin două ele)ente: afinitatea electivă.pentru că olnavul nu poate să le controleze de/i suferă *n'rozitor din cauza lor.ca /i cu) ar fi prizonierul lor. '.un nod *n '0t sau o u/oară durere *n capul pieptului1 diaree sau nevoie frecventă de a urina.o sin'ură for)ulă caracterul nevrozei o sesionale. (ul urările de anxietate au fost 'rupate de cercetătorii a)ericani *n ur)ătoarele cate'orii: tul urări anxioase fo ice.co)pulsivă.i.revolta nu se poate na/te dec0t acolo unde există o opresiune /i de la acest ele)ent extra. . Dar evident.'reţuri.de )ulte ori proste/ti.ea se poate conversi *n si)pto)e so)atice 2ca *n cazurile de isterie4 sau *n unele for)e de reprezentări )intale 2fo ii.fo ie a atin'eriiC.căldură sau de fri'. Ere sau c%iar zile *ntre'i nu face altceva dec0t să se '0ndească la acela/i lucru.ci /i o capacitate de a reacţiona *n )od violent. Si)pto)ele o sesionale sunt pur )entale. Nevroza o sesonală se )anifestă prin idei./i le alun'e din )inte.a constituie esenţialul si)pto)atolo'iei clinice.parentală excesivă sau resi)ţită ca excesivă. Din fericire astfel de pulsiuni nu a9un' )ai niciodata să fie puse *n act.fiind *n acest caz considerată Banxietate li erăC sau Bli er flotantăC.tul urarea anxioasă 'eneralizatătul urarea o sesiv. Pulsiunile nevrozei coincid uneori cu ispite 'rave cu) ar fi aceea de a fura.care transfor)ă ideile o sedante *n expresia dorinţelor refulate.o sesii4.dorinţe.Bco)pulsieC.Bo sesieC.ntitate clinică izolată de >reud )ulţu)ită concepţiei sale despre aparatul psi%ic: interpretarea.care nu este *n stare să.accese de *nro/ire /i pălire. I#. 6evolta nu i)plică nu)ai opresiunea.atacuri de panică.pentru ca nevroticul ascultă de vocea supraeului sau adică a con/tiinţei sale )orale. Dacă vre) să rezu)ă) *ntr.dar nu excesivă.i)pulsuri /i acţiuni o sedante1 foarte des ideile respective sunt lipsite de lo'ică.a) putea spune că ea este o revoltă *nă u/ită. (evroza o)sesională . @nxietatea este prezentă constant *n cursul stărilor nevrotice.c%iar pline de cruzi)e.i fie cunoscută oala1 adesea el vine *n consultaţie nu)ai la intervenţia unui terţ.pentru sexul )asculin1 reticienţa pacientului de a.tul urarea de stres post trau)atică.de a co)ite acte *)potriva naturii sau c%iar de )ulte ori de a ucide. =n aceste cazuri se vor e/te de o Banxietate le'atăC. Gneori. De aceea.a *n'ăduit lui >reud să identifice ca nevroză ceea ce p0nă atunci.să)0nţa revoltei nu se na/te dec0t *n acele spirite *n care există 2 . (er)enul de stare anxioasă dese)nează ansa) lul de tul urări anxioase care survin la o personalitate nor)ală sau la una nevrotică sau ca si)pto) asociat *n cadrul diferitelor nevroze si)pto)atice.sau o transpiraţie excesivă. Ideile acestea sunt total o sesive /i *l c%inuie pe individ.care *l fr0nează.o uscăciune a 'urii.ca /i c0nd ar fi vor a de un punct esenţial al existenţei sale./i recunoa/te /i de a lăsa să.tentaţii. =n acest caz opresiunea este autoritatea paternă sau *n 'enere.fi'ura ca Bne unie a *ndoieliiC.

o sesii ideative: reprezentate prin '0nduri care se i)pun individului .*n 'eneral a surd sau 9enant./i recunoască ura refulată faţă de tată.colectarea unor lucruri inutileordonarea unor o iecte *n )od repetat d.care nu au prin ele *nsele un caracter periculos. Pe l0n'ă acesta el si)te i)pulsuri o sesive 2cu) este cel de a.perfecţionis) .tea)a de a nu se *ntă)pla ceva rău unor personae pe care le iu e/te foarte )ult.de *nc%idere a u/ii.afective caracterizate prin prezenţa *n psi%icul individului a unor 'rupuri de feno)ene care tul ură una desfa/urare a tuturor proceselor1 con/tient de inutilitatea lor.declan/ată de un o iect sau o situaţie. .xe)ple de ritualuri co)pulsive: ritualuri de spălare 2i'ienă4.senti)ent de ne*)plinire .*.ridicol.const0nd *n tea)a de a nu co)ite*)potriva propriei voinţe.reţinere e)otională.fortul lui >reud a constat *n a.intensă.l face să.cu caracter co)pulsional se pot asocia o sesiilor /i co)pulsiunilor ele)entareconsiderate si)pto)e pri)are. @ceastă tea)ă este recunoscută ca fiind excesivă sau patolo'ică de către su iect care adoptă )ăsuri pentru a evita să se confrunte cu ea. 8upta t0nărului cu ideile sale l.o sesii i)pulsive sau fo ii i)pulsive.firi a'resive.o evocare forţată a unor o iecte.se datore/te unei condiţii de )aturare psi%ică. 6itualuri /i verificări: co)porta)entele.i)oral sau violent b.care din copilarie.este acela nu)it al BE)ului cu /o olaniC.pu licat de către >reud *n 1. .după spusele sale. E sesiile pot fi cuprinse *n trei cate'orii: .)ai )ult sau )ai puţin ela orate. Co)pulsiunile: sunt definite ca ideea unui act de *ndeplinit.ce constituie ulti)a veri'ă a declan/ării olii.personalitatea de tip o sesiv.care se i)pune su iectului *ntr. E sesiile: tul urări co)plexe ideo.de nu)ărare.personalitatea de tip psi%astenic: caracterizată prin introspectiescrupulozitate.cu) ar fi: evitarea o iectului sau a situaţiei fo o'ene1 căutarea unei asi'urări prin 2 .individul este capa il să le neutralizeze /i cu c0t se străduie/te )ai )ult să le *ndepărteze.const0nd dintr.cu at0t feno)enele capătă o intensitate )ai )are.o )anieră incoerci ilă.cazul unui t0năr cu pre'atire universitară.anu)e.c%iar *n a senţa acestora . Cazul princeps.că este o oală a adultului t0năr.ener'ice. Personalitatea o sesională: pute) distin'e trei tipuri: .personalitatea de tip anal: caracterizată prin ordine. >aptul că nevroza o sesională nu apare dec0t excepţional *n copilărie /i )ai rar *n adolescenţă./i tăia ere'eta cu un rici4 /i produce interdicţii referitoare la o iecte /i personae *n sine indiferente.co)pulsiv: caracterizată prin *ndoială.dar )ai cu sea)ă *n ulti)ii patru ani suferă datorită unor reprezentări o sesive. (evroza fo)ică >o ia este frica specifică.7. c. Conţinutul principal al suferinţei ar fi.au costat ani preţio/i /i a pierdut )ult *n viaţă datorită acestora.o sesii fo ice.tatălui /i unei doa)ne pe care o venerează.o capacitate de ripostă suficient de puternică. =n cadrul nevrozei o sesive se distin' ur)ătoarele for)e de tul urări: a.un act a surd.*ncăpătănare I#..

Pute) discerne printre fo ii două 'rupe. • @par reacţii fizice 2ve'etative4 de *nsoţire: palpitaţii. Se te)ea )ai ales că ani)alul va cădea.pe care este foarte 'elos. ?anet a insistat *n )od deose it asupra Bstructurii )intale a istericilorC./erpii.persistentă /i interpune '0ndurile persoanei ca un ara9 faţă de a)eninţari. 8a acesta se )ai adau'ă tendinţa la i)itaţie. @ceasta se caracterizează după autorul citat.o i)presiona ilitate extre)ă a inteli'enţei /i sensi ilitaţii.*n analiza )icului Ians. >o ii co)une: tea)ă exa'erată de lucruri pe care toată lu)ea le detestă sau de care toată lu)ea se ca) te)e:noaptea. (otul.prin studiile lui ?. >o ii *nt0)plătoare: tea)ă de condiţii speciale care nu dau fiori o)ului sănatosde exe)plu a'orafo ia /i celelalte fo ii ale loco)oţiei.lucid.oroare.care erau elevii săi.5. 5icul Ians ca orice fo ic.a i)a'inilor /i a e)oţiilor incon/tiente. 5icul Ians nu *ndrăznea să iasă din casă: se te)ea să nu.indirect.*nsă *i este i)posi il să localizeze vreo leziune. I#.respiraţie superficialătre)or.*n )od iraţional.*n care su iectului *i este tea)ă.caracterizate prin o iectul te)erii: 1.sin'urătatea.printr. Si)pto)ele incluse *n fo ie: • Victi)a si)te ruc o panică persistentă /i fără cauză.olile.l contri uie la *nţele'erea )ecanis)elor de for)are a si)pto)ului isteric.de/i de altfel *i recunoa/te 9usteţea. 2.?anet4.l )u/te un cal *n%a)at la o trăsurică.*n sfera personalităţii istericilor. C%arcot *ncearcă să le'e isteria de do)eniul neurolo'iei.refuzul *n faţa sexului surorii saleela orează treptat un alt lucru.+.prezenţa unei persoane *nsoţitoare a olnavului1 deţinerea unor o iecte de valoare protectivă. • Persoana recunoa/te că tea)a depă/e/te li)itele nor)ale /i este resi)ţită ca o a)eninţare *n faţa unui pericol. • 6eacţia fo ică este auto)ată. (evroza isterică Descrisă *ncă din @ntic%itate de către Iipocrat.teroare *ntr.descoperind posi ilitatea de reproducere su %ipnoză a unui si)pto) 2o paralizie4.)oartea.lea. >reud nu a condus *n )od direct cura. .&a ins<i /i P.de anu)ite ani)ale /i spaţii.inteli'ent.ea are o perioadă de )axi)ă atenţie /i i)portanţă clinică *n secolul al J:I:.C%arcot.r0de cu plăcere la teoretizările parentale.prin părinţii lui Ians.care caricaturează 'rosolan teoriile freudiene despre co)plexul Eedip /i an'oasa de castrare.pericolele *n 'eneral.expune un caz de fo ie.o situaţie care nu prezintă pericol.este vioi.confi'ur0nd c%iar *n sensul acesta un verita il profil de personalitate psi%opatolo'ică specifică.expri)ă 2 .ci.pericole i)a'inare.su'esti ilitate /i autosu'estia acestei cate'orii de olnavi. Isteria se define/te ca nevroza caracterizată prin %iperexpresivitatea ideilor.necontrola ilă. =ntre'ul travaliu al lui Ians privind diferenţierea sexuală.venirea pe lu)e a copiilor /i )ai ales a surorii sale @nna.transpiraţii. >reud.altul dec0t panica *n faţa acestui su stitut falic reprezentat de cal *n realitatea exterioară: el ad)ite treptat ceea ce si) olizează an'oasa de castrare /i a9un'e la o oarecare vindecare.fiind ulterior revizuită de către elevii acestuia 2?.

neurastenia a fost la )odă *n clasele conducătoare ale lu)ii occidentale p0nă la )i9locul secolului al ::. Istericul este un artist.6e'is4./i piardă )e)oria.instinctelor /i actelor 2.de 'reţuri sau poate să.socială. (rau)a psi%ică..de 'reutatea de a urina sau vo)ită fără nici un )otiv aparent.consecinţa epuizării individului pus faţă *n faţă cu exi'enţele din ce *n ce )ai )ari ale unei societăţi *n plină expansiune econo)ico. Istericul poate suferi de o tuse de ne*nvins.a unei contrariei..)ai )ulte trau)a parţiale.lea. Istericul va procla)a o forţă care de fapt *i lipse/te /i pentru aceasta va folosi )i9loacele cele )ai z'o)otoase /i )ai lipsite de su tilitate.afectelor. Descrisă de către neurolo'ul nord.respectiv a)intirea ei. @nu)ite persoane sunt afectate de dureri de rinic%i. @ceste )i9loace nu posedă de fapt dec0t un sin'ur instru)ent care se nu)e/te corpul o)enesc.un feno)en extre) de ciudat care *n acela/ ti)p conferă constatărilor noastre un se)nificativ interes practic./i provoace leziuni prin cădere. &olnavul *n ur)a unui conflict. I#.)o ilitate /i contrast *n planul ideilor.(eurastenia (er)enul *nsea)nă Btendinţa spre o oseală a nervilorC.5. Stare cronică de o oseală /i de astenie psi%ică /i intelectuală./i dacă apoi olnavul descria c0t )ai a)ănunţit procesul /i traducea prin cuvinte afectulC. Cel )ai adesea ea )asca ni/te for)e )inore de depresie neurove'etativă /i dureri corporale 2 .)o iluri 'rupate care nu)ai *nsu)ate au putut să producă efect trau)atic /i care ţin unul de altul *n )ăsura *n care constituie *n parte etape ale unui calvar.senti)entelor.cade 9os. Crizele isterice se dezlănţuie *n diferite condiţii stresante.care evoluează pe un fond depresiv /i este *nsoţită *n 'eneral de nu)eroase doleanţe so)atice./i locul /i căut0nd să nu. &eard care vedea nevroza *n B(%e @)erican nervousnessC ca o oală de ori'ine socială.*n loc de o )are trau)ă. Nu rareori.la isteria o i/nuită se 'ăsesc.a unor certuri sau din dorinţa de a atra'e atenţia celor din 9ur asupra sa intră *n a/a nu)ita criză de isterie: la *nceput scoate un ţipăt caracteristic.ale'0ndu.trezindu. Poate avea o foa)e de lup sau di)potriva )0ncarea *l poate dez'usta.. @ceastă )anifestare nevrotică se caracterizează prin insta ilitate e)oţională /i o )ulţi)e de si)pto)e fizice. De ase)enea pute) *nt0lni paralizii de ori'ine isterica sau )ari dureri de spate.se astfel /i afectul *nsoţitor. &eard *n 1337.o perioadă a vieţii se ive/te un eveni)ent care atin'e cu)va viaţa sexuală /i care devine pato'en prin dezle'area /i repri)area unui afect neplăcut. a)erican K.prin excelenţă.iar operaţia prin care acesta a9un'e să expri)e protestul slă iciunii se nu)e/te conversiune care a9un'e să *) race un sens si) olic /i descifrarea acestui sens este o iectul principal al psi%oterapiei isteriei.care *l c%inuie at0t de tare pe olnav *ncat acesta preferă să ră)ănă *n patde tea)a ca răul să nu *nceapă să se )anifeste din nou ori să se *nrăutăţească.acţionează *n felul unui corp străin care *ncă )ultă vre)e după pătrunderea lui tre uie considerat ca a'ent actual)ente activiar dovada pentru aceasta o vede) *ntr. >reud nota: Bdiferitele si)pto)e dispăreau i)ediat /i definitiv dacă se reu/ea trezirea deplină a a)intirii despre procesul decla/ator. Pentru producerea isteriei nu este suficient faptul că *ntr.

>reud a crezut )ai ales *n pri)a parte a operei sale că neurasenia e cauzată de proastă funcţionare a siste)ului nervos printr.sunt neră dători nu se pot concentra. =n plus de/i consultă )ulţi )edici. De fapt sin'urul lucru de care este interesat sunt tul urările pe care le are.care ar fi putut să fie interpretate ca o adevarată oală or'anică 2de tipul actualelor Bdepresii )ascateC4. Sensi ilitatea psi%ica cre/te /i se du lează de o %iperestezie polisenzorială.-. =n fond adevarata lui vocaţie este de a fi olnav. >ati'a ilitatea crescuta.atenţia sla e/te rapid. K0ndul sinuciderii *i dă uneori t0rcoale. Ipo%ondrul se si)te )arcat de destin /i a/tept0ndu. 2 .olnavii iz ucnesc repede *n pl0ns sau r0s nereţinut. Gn ipo%ondru nu vrea niciodată să se trezească di)ineaţa pentru că lu)ea i se pare lipsită de orice interes.ea este o oală i)a'inară *n cursul căreia individul inventează o suferinţă de care se si)te sau crede că este atins.se *nsoţesc de o %iperexcita ilitate e)otivă.este convins că ni)eni /i ni)ic nu.o satisfacere sexuala neadecvată.*i supără z'o)otele.se poartă de parcă n.epuizarea rapidă.care duce la epuizare. Ipo%ondria reprezintă 'ri9a exa'erată a unei persoane privind starea de sănătate personală *n plan fiziolo'icso)atic sau psi%ic.o oseală patolo'ică a funcţiilor psi%ice reversi ile după trata)ent. 5unce/te /i vor e/te deoarece a/a *i dictează si)ţul datoriei.(evroza ipo. .nu pot ac%iziţiona noţiuni noinu pot citi o carte.fo/netul foilor de ziare.ceea ce le dă i)presia că nu au )e)orie. Idee neconfir)ată de clinică dar conţin0nd o su'estie preţioasăaceea a contri uţiei factorului e)oţional *n această nevroză /i a articulaţiei lui psi%oso)atice.I trece prin cap că oala lui e una *nc%ipuită.ar avea de ce să trăiească.ondrică (er)enul a fost creat de Iipocrat. &oissier De Sauva'e 21++74 a denu)it această afecţiune o B%alucinaţie a o)ului privind propria sănătateC.inso)nie-cefaleeirita ilitate.dar e lipsit de orice entuzias) /i este convins de inutilitatea cuvintelor sau a oricărui 'est *n plus. I#.sc0rţăitul u/ilor. Din acest punct de vedere.I va putea aduce vindecarea. Cauza principală a nevrozei astenice este suprasolicitarea *ndelun'ată./i )oartea. Si)ptol)atolo'ia nevrozei astenice este constituită din: astenie. convins că este foarte olnav /i nici nu.

S.>. 2277"4 J “Nervoză psihoză perversiune” editura (rei. 2277+4 J “Tratat de psihopatologie”.Clu9.D. 21.E'odescu.&ucure/ti >reud.8./i)liografie0 .editura Dacia..&ucure/ti 6o erti. 2277#4 J “"tudii despre isterie “.C.@.&ucure/ti Vianu.editura (rei.&ucure/ti (itirca..editura Viaţa 5edicală 6o)0nească.S. 21. 227724 J “!icţionar de termeni pentru asistenţi medicali”.editura >undaţiei De 50ine.C. 21..&ucure/ti (udose.editura @ll.+#4 J “Introducere în psihoterapie”.editura (rei..editura Poliro). 2277+4 . “Psihopatologie şi orientări terapeutice în psihiatrie” ."4 J “Manual pentru cadrele medii”.Ia/i 8arousse 2277$4 J “Marele dicţionar al psihologiei”.nac%escu.+"4 J “Nevrozele”. 2277+4 J “Cum să te psihanalizezi singur” editura (rei.Napoca Pa)fil.(i)i/oara &orundel.&ucure/ti >reud.editura >acla.&ucure/ti 3 .I.

2 .