Învăţătorul

ABORDAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE EPOCII ACTUALE Institutor Ligia Lac Liceul de Muzică şi Arte Plastice "Sigismund Toduţă" Deva

Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când? Dacă nu aşa, atunci cum?

Februarie, 2008  Anul XI, Nr. 30  PERIODIC AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR BĂNĂŢENI

În epoca actuală se simte nevoia unor reforme majore în domeniul educaţional privind educarea copiilor spre formarea atitudinilor pozitive faţă de mediul înconjurator. Indiferent de gradul de dezvoltare al unei ţări, aspiraţiile oamenilor sunt aceleaşi, ne dorim să traim mai bine, mai frumos, să avem mai mult succes, toate acestea depinzând de gradul dezvoltării tehnologice. Modul de comportare al oamenilor, activităţile pe care le desfăşoară, percepţia fenomenelor naturale, au un rol hotărâtor pentru natură, pentru rezolvarea problemelor mediului înconjurător. Aplicarea deciziilor tehnologice are consecinţe economice, culturale, politice, conducând la necesitatea pregătirii unor adulţi capabili să ia decizii socio-tehnico-politice corecte. Viitorii specialişti trebuie să fie capabili de a evalua tehnolo- gia în contextul: stiinţă, tehnologie, mediu, societate. În domeniul mediului înconjurător educaţia contemporană ar trebui să ţină cont de următoarele aspecte:  -accentul să cadă pe o abordare a fiinţei umane şi a societăţii în contextul unui mediu înconjurător sănătos;  educaţia pentru mediul înconjurător trebuie privită ca o componentă importantă a modelului instructiv –educativ sinergetic;  trecerea de la cunoasterea pasivă la o interacţiune activă cu mediul, teoria săfie transpusă în practică;  promovarea strategiilor didactice eficiente, care să fie bazate pe investigare, experimentare, implicare activă;  educarea atitudinilor şi comportamentelor adecvate în domeniul ocrotirii mediului înconjurător;  descoperirea identităţii personale, confortul fizic, practicarea sportului, formarea deprinderilor şi obişnuinţelor care să ducă la păstrarea stării de sănătate. Educaţia elevilor în contextul: ştiinţă, tehnologie, mediu , societate necesită o situaţie comprehesivă, asigurându-se pregătirea tuturor copiilor, nu numai a vârfurilor, dincolo de simpla cunoaştere. O pregătire eficientă lasă în urmă pregătirea tradiţională bazată pe interdisciplinaritate şi presupune dezvoltarea deprinderilor de gândire critică, de conştientizare a problemelor şi a valorilor umane. Totuşi oricât de actuale sunt metodele folosite ele nu au eficienţa dorită dacă nu sunt însoţite de materiale reprezentative şi de măiestria dascălului care să fie capabil să formeze atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător. Pentru a atinge obiectivele educaţiei ştiinţifico –ecologice copilul tebuie să observe, să comunice spontan, să delimiteze dificultăţile, să caute informaţii, să emită şi să verifice ipoteze, să formuleze concluzii. Un alt demers important este stimularea gustului investigării ca punct de pornire în înţelegerea problemei ce o ridică transformarea raportului omului cu mediul. Trebuie găsite metodele prin care să se facă valorificarea interdependenţei dintre mai multe ştiinţe, în funcţie de experienţa de viaţă a copilului şi de cunoştinţele dobândite, anumite elemente din mediu pot de-veni subiect de studiu, facând obiectul unei prezentări mai aprofundate.

 Pagina 2

Învăţătorul

Nr. 30

Dobândirea spiritului ştiinţific este premisa majoră a unui învăţământ modern, formativ-creativ, purtător de progres. În prezent predarea ştiinţelor şi tehnologiilor nu răspunde cerinţelor societăţii şi nici obiectivelor de protecţie a mediului, sistemul critic de gândire nu este folosit, problemele studiate la disciplinele ştiinţifice şi tehnice sunt tratate ca scop în sine, fără a fi corelate cu problemele sociale. Singurul mod în care elevii pot cunoaşte mediul înconjurător precum şi legătura dintre mediu şi vieţuitoare, este formarea unei gândiri logice, ecologice. Elevii trebuie ajutaţi să-şi formeze o imagine clară despre lumea înconjurătoare,să dobândească priceperi şi deprinderi prin activităţi practice, să-şi formeze un comportament adecvat în natură. Aceasta se poate realiza oferindu-le cât mai multe modalităţi de investigare şi explorare a mediului înconjurător. Pornind de la afirmaţia, „‟natura a existat fără om, dar omul nu poate exista fără natură”, conştientizăm faptul că avem datoria să cunoaştem şi să ocrotim natura. A proteja natura înseamnă a cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei. Grija faţă de natură, de mediul înconjurător trebuie să fie o componentă esenţială a dezvoltării morale a tinerii generaţii. De la cea mai fragedă vârstă copiii trebuie familiarizaţi cu problemele de mediu, cu care se vor confrunta mai târziu. Este necesar ca instituţiile de învăţământ, familiile, ONG-urile să încurajeze şi să colaboreze în trezirea interesului pentru educaţia ecologică şi calitatea mediului. Un mare neajuns al planurilor de învăţământ este că nu au inclus ecologia ca obiect de studiu şi educaţia ecologică ca parte componentă a educatiei generale. Ne întoarcem în timp la afirmaţia lui Democrit ,,natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia îl transformă pe om şi prin această transformare creează natura” şi descoperim esenţialitatea educaţiei ecologice. Educaţia ecologică este procesul de recunoaştere a valorilor şi înţelegere a conceptelor, în aspectul formării şi dezvoltării deprinderilor şi atitudinilor necesare pentru înţelegerea corectă şi aprecierea interdependenţei dintre om, cultură şi factorii mediului naturali. Educaţia ecologică presupune nu numai formarea unui comportament corect faţă de mediul ambiant dar şi implicarea activă şi chibzuită în procesul de adoptare a deciziilor de mediu. Educaţia ecologică trebuie să ofere fiecăruia posibilităţi de dez -voltare a unor deprinderi,care să-i permită să se folosească cu grijă şi într-o manieră durabilă de mediul înconjurător în activitatea sa.Educaţia ecologică se referă la toate componentele mediului înconjurător:naturale sau artificiale, personale şi sociale, loca-le şi globale, culturale şi economice etc. Despre cultura şi nivelul de dezvoltare a oricărei societăţi ne mărturisesc nu doar valorile etice, estetice, morale, dar şi stilul de formare a relatiilor fiecărui individ cu mediul natural.Starea mediului înconjurător demonstrează cel mai bine nivelul de civilizaţie al societăţii în care trăim. În multe ţăr i sticla, hârtia, plasticul se reciclează cu succes, la noi însă, din păcate, aceste lucruri nu constitue o realitate, una din cauze ar fi că programul nostru şcolar include prea puţine activităţi de educaţie ecologică. Se pune un accent pe ştiinţele exacte si tehnologiile informaţionale, pe când ecologia este neglijată. Omul este singura fiinţă care îşi distruge mediul în care trăieste De ce? Motive ar fi multe: nepăsarea, lipsa educaţiei, incultura, incoştienţa- toate acestea fac din om cel mai mare inamic natural al planetei. Omul încă nu a învăţat ,sau a uitat cum să trăiască în armonie cu natura. A proteja natura îneamnă a cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei. A proteja natura înseamnă a prot eja însăşi viaţa şi sănătatea fiecăruia.

Nr. 30

Învăţătorul
Abstract învăţătoare Puşcaş Smaranda Gimnaziul Alexandru Ceuşianu, Reghin - Mureş

Pagina 3 

Materialul următor se doreşte a fi o pledoarie în favoarea dascălilor care sunt împotriva plafonării şi a modelelor repetitive. Ca în oricare alt domeniu de activitate, în învăţământ se impune o permanentă aliniere în pas cu timpurile pe care le trăim. A trecut vremea în care tovarăşii directori sau inspectori ne dirijau fiecare pas. Din păcate, nu toţi dascălii au înţeles acest lucru şi aşteaptă în continuare directive. Dacă mai bine de 15 ani nu au fost suficienţi spre a înţelege că toţi dascălii trebuie să facem ceva pentru a revigora învăţământul românesc, astăzi, publicaţia care ni se adresează, mai face o încercare. Noi, cei care ne-am implicat benevol în studiul, respectiv predarea prin metodele unor pedagogii alternative, vă împărtăşim din experienţele noastre. Nu doresc prin rândurile mele să conving pe nimeni... Sper doar să incit, să trezesc interesul şi altor persoane spre o cale nouă care mie personal mi-a oferit împlinire , recunoaştere, mulţumire şi.... mult respect din partea elevilor şi părinţilor. Merită ,nu? Şcolari din plăcere Deşi nu pare veridic , este totuşi demonstrat că există şi elevi care vin realmente la şcoală din plăcere. Mărturie stau zâmbetele lor, buna dispoziţie permanentă, optimismul caracteristic vârstei şi nu în ultimul rând sinceritatea debordantă care îi caracterizează pe şcolarii de vârstă mică. Şi dacă până acum aveţi impresia că totul este o utopie, pot să vă contrazic impresia preconcepută prin rezultatele bune şi foarte bune obţinute de elevii din clasele freinet. În ultimul timp, prin diverse publicaţii mai mult sau mai puţin pedagogice se scrie din ce în ce mai mult despre predarea la clase freinet. Amuzant este faptul că autorii articolelor respective nu conduc clase de specialitate, se folosesc de materiale teoretice obţinute de la cursuri la care au participat mai mult sau mai puţin interesaţi. Din păcate, în ultimul timp „vânătorii de puncte” din învăţământ s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. Din fericire, pentru noi cei care aplicăm de ceva ani pedagogia freinet, este prilej de bucurie chiar şi faptul că materialele noastre sunt preluate şi prezentate în diferite publicaţii. Până la urmă orice informare este un mic pas înainte. Din dorinţa de a ne face mai bine înţeleşi, ne-am hotărât să povestim care au fost începuturile noastre la clasă, căutările timide, dar de neclintit în acelaşi timp, care ne -au adus aici unde ne aflăm acum: cea de-a treia generaţie de şcolari freinet. Povestea mea a început în urmă cu 10 ani. La şcoala unde lucrez şi în prezent, Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu” din Reghin, A.R.S.M. Timişoara, la invitaţia profesoarei de limba franceză Maria Piştănilă, a organizat un curs maraton în scopul promovării limbii franceze şi a tehnicilor pedagogiei freinet. La vremea respectivă aveam deja o experienţă de 10 ani la clasă şi sincer, începusem să mă cam satur de aceleaşi şi aceleaşi lecţii, centrate cu precădere pe ceea ce eu ofeream cu linguriţa elevilor mei. Ei...vroiau, nu vroiau...mâncau. La finalul cursului le-am spus străluciţilor animatori: „un sfârşit e un început”. Nu am exagerat cu nimic. Din acea zi, pentru mine a început un nou drum în direcţia modelării mele ca dascăl în accepţiunea pe care eu o visasem de la alegerea acestei meserii. M-am înarmat cu răbdarea necesară unui învăţăcel ascultător şi timp de 2 ani am învăţat şi am furat meserie. Mentori de excepţie mi -au fost „greii” din Timişoara care m-au îmbogăţit cu un bagaj imens de cunoştinţe teoretice. Mai mult, printr-un parteneriat cu I.C.E.M., asociaţia omologă din Franţa, mi-au oferit o bursă de studii într-una din şcolile de profil din Franţa. Iată-mă aşadar, ardeleancă din Reghin, la şcoala „Leon Grimmault” din Rennes. Săptămânile petrecute acolo au avut un rol hotărâtor. Ştiam deja că la întoarcere voi avea clasă freinet indiferent de piedicile inerente pe care le voi întâlni în cale. În mai puţin de o lună de la

 Pagina 4

Învăţătorul

Nr. 30

întoarcerea mea toată lumea a fost convinsă: director, inspectori şi... mai ales părinţii elevilor. Am reuşit să le transmit tuturor optimismul meu şi dorinţa de a schimba ceva .Ştiam că visez cu ochii deschişi, însă mai ştiam că visele pot deveni realitate. În trei luni de zile, prin eforturi extraordinare din partea tuturor celor interesaţi şi mai mult prin autofinanţare, am reuşit să dispun de un minim de confort necesar debutului meu în predarea la prima clasă freinet din România. Şansa mi-a surâs din nou, fiindcă am avut alături mai multe colege din şcoală, cărora le-am trezit interesul pentru această pedagogie. Astfel în următorii doi ani, în şcoala mea au mai apărut două clase freinet, iar eu aveam deja o echipă, condiţie imperios necesară pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestui tip de instruire. De-a lungul anilor, alături de Eunika şi Aurora, am pus în practică toate tehnicile specifice pedagogiei: întâlnirea de dimineaţa, textul liber, munca individualizată, ieşirea şcolară, consiliul de clasă, consiliul de şcoală, revista şcolară, ancheta documentară. Faptul că făceam altceva a atras imediat atenţia părinţilor asupra noastră. Cererile de înscriere nu au întârziat să apară. La sfârşitul primului ciclu de patru ani au apărut şi primele ecouri. Aşteptările mele au fost răsplătite cu un preaplin de mulţumire la auzul afirmaţiei atât de nepretenţioase şi totodată atât de magnifică : „copilul meu merge cu bucurie la şcoală”. Pentru mine, ca dascăl, e mai mult decât mi-am dorit. A fi părinte… Institutor II, Floricica Urziceanu Şcoala Nr.2 „Constantin Gerotă“ Calafat ovirziceanu@yahoo.com Citind articolul “Mesajele educaţiei pozitive”, mi-au venit în minte acelaţi gen de mesaje, de această dată adresate părinţilor, care trebuie să-şi ajute copiii să se integreze în societate. După aprecierea experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru ca familia să fie leagăn de iubire, este necesar ca ambii părinţi să respecte următoarele sfaturi : Zece sugestii pentru părinţi Să vă iubiţi copilul ! Să-l protejaţi ! Să fiţi un bun exemplu pentru copil ! Să vă jucaţi cu copilul ! Să-l antrenaţi la lucru alături de dumneavoastră ! Să stimulaţi copilul să dobândească singur experienţa de viaţă, chiar dacă suferă ! 7) Să-i arătaţi copilului posibilităţile şi limitele libertăţii umane ! 8) Să-l învăţaţi să fie ascultător ! 9) Să aşteptaţi de la copil numai aprecierile pe care le poate da conform gradului de maturizare a propriei experienţe ! 10) Să-i oferiţi copilului trăiri cu valoare de amintiri ! 1) 2) 3) 4) 5) 6) Ce înseamnă să fii părinte ? – O întrebare care poate avea mai multe răspunsuri : să iubeşti, să ierţi, să înţelegi, să asculţi, să lauzi, să nu oboseşti să cauţi soluţii, să -ţi respecţi promisiunile, să oferi exemple demne de urmat, pe de o parte, dar şi să ştii să spui « NU », să ignori, să pedepseşti, dacă este cazul, pe de altă parte. Viaţa mi-a oferit privilegiul de a fi părinte, dar şi educator în acelaşi timp, « părinte » pentru patru clase de elevi, timp în care am încercat să-i unesc, asemeni unor adevărate familii. Poate am făcut şi greşeli, e omeneşte, dar am şi amintiri frumoase care mă fac să merg mai departe şi să fiu neobosită în ceea ce fac.

Mi-am pus adeseori întrebarea : « Câţi dintre noi merităm cu adevărat să avem copii ? » Ar trebui să fim mai atenţi cu copiii noştri. Pe scurt am explicat din ce este alcătuit un calculator. dar şi acasă). Aşteptarea mea a fost pe deplin răsplătită atunci când am văzut că erau nerăbdători să vină ziua de vineri şi ăn special a doua oră din orar. Apoi le-am cumpărat primul CD: “Alfabetul”. litere mari şi litere mici). Adunare şi scăderea”. .. sunt la fel de deschişi la nou. Cu toate că am ales acest opţional din dorinţa de a-i ajuta pe aceşti copii să fie în pas cu noile tendinţe ale educaţiei. mediul din care provin. Părinţii au înţeles cât de util este în ziua de astăzi să ştii să lucrezi pe calculator. multe altele. 30 Învăţătorul Pagina 5  De multe ori mă gândesc că avem copiii pe care ni-i merităm. Astăzi. la un an şi jumătate de când lucrez cu elevii pe calculator. la bănci. maşina de colorat. când erau clasa I). neglijăm uneori ce este mai important în viaţa noastră – copilul. Ştiind cât înseamnă pentru un copil jocul. că ei nu au nicio vină pentru faptele lor . Cu ajutorul lui au învăţat literele alfabetului ( litere de tipar şi litere de mână. Ce veselie a fost! Au învăţat să numere. De Ce erau nerăbdători? Pentru că aceea era ora în care se puteau juca pe calculator. pot să spun că nu îmi pare rău că am făcut această alegere. care. Câte satisfacţii au urmat! Au învăţat literele la abecedar cu ajutorul calculatorului. copleşiţi de grijile cotidiene. Eram atât de bucuroasă încât le-am luat cel de-al doilea CD: “Matematica. “Acasă? Ce să fac eu acasă cu unul din acesta? O pot ajuta pe mama?” . Ce ore frumoase se pot desfăşura cu ajutorul unor calculatoare! Ce bucurie imensă simt atunci când văd că elevii îmi cer să desfăşurăm o lecţie folosind şi calculatorul! “Dragonii salvează Ţara Muzicii” ne-au ajutat pe mine şi pe elevii mei să descifrăm împreună multe cântece frumoase. eram destul de neîncrezătoare. Ţapul memo – joc de memoie. mi s-a întâmplat ca în cea de a doua calitate de « părinte » să simt compasiune pentru unii copii cărora familia.până la o vârstă -. Acum. apoi am deschis un joc simplu şi am lăsat pe fiecare să atingă mouse-ul şi tastatura. Apoi a urmat: “Ţapul Ţicu merge la şcoală”. aproape jumătate din elevii mei au calculator sau au dus “tratative” pentru ca părinţii să le cumpere calculator. Le va plăcea acest obiect (“Calculatorul. Ţapul Ţicu merge la Şcoală( testul final. noi. nu de puţine ori. Şi. sunt verificate toate cunoştinţele dobândite până acum). la tot ceea ce înseamnă calculator. părinţii. prietenul meu”) ales de mine împreună cu părinţii lor? Am aşteptat cu nerăbdare să îşi spună părerile. Priveau cu multă curiozitate şi cu multă neîncredere spre ceea ce eu numeam computer.Nr. Unii părinţi învaţă de la copiii lor cum să scrie în Word sau cum să deseneze în Paint sau. Întrebarea unui băieţel m-a făcut să zâmbesc. Ţicu la bal ( Elevii îl ajută pe Ţicu să se îmbrace în funcţie de costumul partenerei). în şcoală. să facă operaţii de adunare şi scădere. ar trebui să le arate elevilor şi alte modalităţi de a se desfăşura o lecţie. pentru ca viitorul să ne fie mai bun… Calculatorul.. Galaţi muntenita_c@yahoo. Cred că acel moment a fost decisiv. prietenul elevilor institutor Munteniţa Carmen Şcoala Gimnazială Smulţi.deşi sunt copii simpli de la sat.com “Ce este calculatorul? Ce putem face cu el?” Acestea au fost fost primele întrebări pe care mi leau adresat micii mei elevii (anul trecut. au învăţat multe jocuri cu cifre. nu le oferă nicio şansă şi să încerc să le ofer o rază de speranţă. Abia aşteptau să scrie cu ajutorul tastaturii litera nou învăţată. Jud. la edituri şi tipografii. Simţeam că nu mai pot să respir. le-am explicat copiilor că se pot juca nenumărate jocuri. câteva calculatoare.. Elevii m-au făcut să înţeleg că .. în primul rând. Am încercat să le explic pe înţelesul lor : calculatoarele se folosesc peste tot( la magazine. în aeroporturi. în clasa a doua. Cred că mie îmi era mai teamă decât lor de c eea ce trebuia să urmeze: o oră de lucru pe calculator. Un CD cu jocuri foarte antrenante: punct cu punct ( unind cifrele în ordine crescătoare obţineau imagini cu diferite animale). tir matematic. că răspunzători pentru eşecurile lor suntem. dar i-am lăsat pe ei să hotărască momentul în care să mi se destăinuie. Cred că orice cadru didactic care ştie să lucreze pe calculator şi are.

După parcurgerea acestor etape. îmbogăţirii vocabularului şi dezvoltării creativităţii. Jucătorii scriu cât mai multe însuşiri. Adjectivul dă precizie şi frumuseţe compunerii. cu. cumătra. cu. cât şi în redactarea acestora. comoară de înţelepciune). se.cartea (bunul prieten. exerciţii de realizare a unor comparaţii. o minge. Utilizarea calculatorului în cadrul orelor de curs dezvoltă capacitatea de a gândi critic la elevi.ghiocelul (el. sfătuitor. de a se manifesta spontan. . şireata). Exemplu: Ordonează cuvintele în propoziţii. 30 În ultimii ani s-au elaborat un număr mare de softuri didactice destinate să mijlocească relaţia predare-învăţare-evaluare. rău. De aceea se recomandă exerciţii de găsire a cât mai multe însuşiri pentru substantive. elevii fiind permanent angajaţi în activitatea de elaborare în scopul dezvoltării capacităţilor intelectuale. dă-i un titlu: Ionel. în . ce. Datorită lor exprimarea este mai clară.luna (stăpâna nopţii. bazate pe imaginaţia creatoare poate fi precedată de realizarea unor compuneri colective sau semicolective. El poate fi utilizat atât de cadrul didactic cât şi de elevi. opreşte. cloăoţelul de argint. de completare a propoziţiilor cu adjective potrivite. poate fi sporit gradul de libertate. Calculatorul poate fi utilizat în desfăşurarea unei secvenţe a lecţiei sau pe tot parcursul lecţiei. Exerciţiile de înlocuire a unor cuvinte cu pronume sau alte cuvinte sunt foarte utile pentru evit area repetării aceluiaşi cuvânt în compuneri. loveşte. pare. Exemplu: Joc: Cum este? Conducătorul jocului pune întrebarea: Cum este lupul sau vulpea. ajungându-se ca elementele de creaţie să fie din ce în ce mai evidente cu condiţia ca această activitate să se desfăşoare continuu. Elevii nu pot alcătui o compunere fără a şti să odoneze cuvintele în propoziţie şi apoi în text. mai adevărată. a fluidităţii şi flexibilităţii gândirii. vestitorul primăverii. geamul. pădurea. vicleana. Paşca Dana Constantina Şcoala cu clasele I – VIII Şandra Compunerile cu cea mai mare notă de originalitate sunt cele libere. joacă. regina nopţii. zăpada. .vulpea (ea. alcătuieşte un text. Pagina 6 Învăţătorul Nr. mingea. roşie. Valenţele pedagogice ale calculatorului sunt date de calitatea acestor softuri dar şi de modul cum sunt ele integrate în procesul instririi. crai-nou) .iepurele (fricosul. Exemplu: . Elaborarea unor compuneri cu adevărat libere. În orele de compunere trebuie organizate diferite exerciţii în scopul dezvoltării imaginaţiei creatoare. mama. mai precisă. în special a imaginaţiei şi gândirii lor creatoare. o. Elevii văd calculatorul ca pe cel mai bun prieten. se. îi. vecinului. roşcata. De la aceste exerciţii mai este un pas până la recunoaşterea şi apoi realizarea unor expresii poetice pe care elevii le pot folosi în compuneri. mai limpede. Se pot face exerciţii de ordonare a cuvintelor în propoziţii. iepurele. . izvor de învăţăminte. Ideea de bază care ne conduce în definirea acestei compuneri este de a se acorda elevilor cât mai multă libertate. Avem dreptul să-i privăm de această bucurie? Compunerile – contribuţia lor la stimularea capacităţii creatoare a elevilor inst. putere. atât în alegerea subiectului compunerilor. mai plăcută. aşa cum florile dau culoare şi mireasmă câmpului înverzit. fără pretenţia că toţi elevii sunt „apţi” pentru alcătuirea compunerilor creatoare. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. urecheatul). de alcătuire a unui text dând un titlu textului obţinut. . firicelul gingaş).

rând pe rând fiecare elev relatează evenimentele care reflectă viaţa şi munca de fiecare zi a tuturor şi fapte care i-au uimit. În ceea ce priveşte sarcinile date pentru dezvoltarea creativităţii elevilor se folosesc diferite procedee care duc la dezvoltarea funcţiei asociaţionale (sinonime pentru un cuvânt). nici măcar oral.Nr. Intervenţia învăţătorului trebuie îndreptată obligatoriu însă asupra corectitudinii exprimării. fraşi. orice.văi înguste şi adânci . despre lucrurile lor. fluenţei expresionale (enunţuri care încep cu o literă sau un cuvânt dat) şi a originalităţii (titluri pentru scurte povestiri). Elevii trebuie încurajaţi să scrie despre orice: întâmplări de la şcoală sau din familie.. într-o manieră liberă. Copiii n-ar trebui obligaţi să compună la ordin şi nici să trateze un subiect care nu trezeşte în el nici o rezonanţă afectivă. . cu structura ei.alb ca făina. spuma. doamna învăţătoare. iar informaţiile de care dispun sunt şi ele limitate. serios. deoarece elevii mici nu dispun încă de suficientă experienţă în a se exprima liber. părerile. De asemenea. observaţiile.totul este posibil. despre părinţi. impresiile. pot să-şi imagineze drumuri.. “S” (sărac. Acest fapt poate să-i determine pe unii elevi să ţină pe cont propriu un ”jurnal” pe care să-l redacteze în afară de şcoală. de realizarea unor acţiuni speciale care să familiarizeze elevii cu tehnica elaborării unei compuneri.. Se pot scrie compuneri despre animale. întâmplări. O altă modalitate de exersare a elevilor pentru compunere poate să fie ţinerea unui jurnal de clasă. care poate fi acordată elevilor în alcătuirea lor. „Problema cea mai delicată cu privire la acest gen de compuneri este aceea cu privire la se nsul ideii de libertate. De multe ori elevii sunt puşi în situaţia de a scrie o compunere. ci verbalizarea în sine. . . laptele…………………………………… . exersarea liberă a actului exprimării.auriu ca…………………………………………………………………………… . Ele dezvoltă încrederea în posibilităţile proprii.. Este bine ca învăţătorul să ceară elevilor să copieze la începutul caietului de compunere o serie de sfaturi simple.”1 Reuşita redactării unei compuneri libere este asigurată şi de organizarea prealabilă a unor exerciţii de exprimare liberă orală. senin. reduc timiditatea şi sunt un prilej operativ de cultivare a exprimării elevilor. nici o amintire. Elevii trebuie încurajaţi. . sau ar vrea elevii să fie. zăpada. Câşt igă cel care a dat cele mai multe răspunsuri corecte. Se citesc răspunsurile.. simţămintele.ghiocel alb şi ………………………… Aseamănă sau compară: .lacom ca…………………………………………………………………………. dar nu ştiu despre ce anume pot vorbi. chiar dacă uneori această relatare este lipsită de logică riguroasă în înlănţuirea ideilor. dar şi un exerciţiu independent.negru ca…………………………………………………………………………. . În gând. sever.blând ca…………………………………………………………………………. Compunerea nu înseamnă numai ce este. despre natură.brazi drepţi şi ………………………… . despre jucăriile lor pe care pot să le şi personifice. Compunerile orale constituie exerciţii pentru efectuarea celor scrise. ci şi ceea ce va fi sau ar putea să fie. .poteci şerpuite şi ……………………. stimulaţi pentru a înfăţişa verbal.câmpii netede şi …………………….câine credincios şi…………………. 30 Învăţătorul Pagina 7  Când conducătorul jocului spune “stop”. nici un interes. călătorii. Nu poate fi vorba de o libert ate totală.. varul. spumos) Dublează însuşirile: .. Găseşte adjective care încep cu o literă(se numeşte litera). pe care ei să le consulte înainte de a începe o compunere: Exemplu: Respectă: . Nu logica ar trebui să primeze. în care. toţi pun creionul jos. experienţa lor de viaţă este extrem de săracă.. bunici.munţi înalţi şi………………………….

Toate aceste calităţi se manifestă în procesul creativ Şi Marta Fattori ne spune. 1-2/1995. Bibliografie: 1. imaginative. capabilă de judecăţi autonome şi independente.”2 Inventivitatea învăţătorului este măsura pregătirii psihologice a copiilor pentru o învăţare creativă. toate au ca scop formarea aptitudinilor creative. poezii. Totodată compunerile contribuie la îmbogăţirea. . E creativă o minte totdeauna în lucru. 2. prin însăşi tematica lor. . Este posibilă o educaţie a „creativităţii”. P. Bucureşti. Ioan.prezentarea sau aspectul lucrării. 30.frumuseţea scrisului. stabilind permanent legături între morfologie şi sintaxă. Modalităţi de exersare a compunerii la ciclul primar.tratarea temei date. a crea trebuinţa de a se exprima în scris când au ceva de spus. Metodica predării limbii române la clasele I – IV. totdeauna pornită să întrebe.. pentru o reală dezvoltare a spontaneităţii şi creativităţii actului învăţării şi formulării aptitudinilor creaţiei propriu-zise. în revista Învăţământul primar. pe baza unui text încurcat. textele elevilor nu vor fi întotdeauna modele de stil. să descopere probleme unde alţii găsesc răspunsuri satisfăcătoare.ordinea firească a ideilor. ortografie. Să ne bucurăm dacă. . al activităţii lor creatoare. D. Prin compunere se exersează actul corect al scrierii. . pentru a comunica cu cin eva sau pur şi simplu pentru propria lor plăcere. dar bogat (prin folosirea expresiilor poetice). Fie că sunt compuneri pe baza unor texte citite. . scopul compunerii în clasele primare va fi însă atins: a dota pe fiecare elev. că toţi pot să fie „creativi” cu condiţia de a nu trăi într-o societate represivă. Activitatea de elaborare a compunerilor are o certă influenţă asupra dezvoltării capacităţilor intelectuale ale elevilor. pe baza unor şiruri de ilustraţii sau a unor tablouri. alţii întâmpină greutăţi. Georgeta. ortoepie şi de punctuaţie. . câţiva ajung să-şi exprime gândurile într-o formă originală şi elegantă. .cele trei părţi ale compunerii. diversificarea şi folosirea corectă a vocabularului. în ultimă analiză.folosirea unui limbaj clar şi corect. Prin încurajări şi exerciţiu intens (lectură şi compoziţii) mulţi copii pot ajunge să compună texte libere. În acelaşi timp se consolidează priceperile şi deprinderile de scriere corectă a cuvintelor. sugerează sau chiar obligă la o anumită activitate de creaţie dirijată. la asimilarea regulilor de gramatică. Dacă unii se exprimă frumos şi realizează lucrări originale. Şerdean. în special a imaginaţiei şi gândirii lor creatoare. Nu trebuie uitat un obiectiv de bază al compunerii: dezvoltarea şi cultivarea gustului pentru lectură. în afară de aceasta. vocabular şi fonetică. p. după posibilităţile sale cu capacitatea de a scrie corect.corectitudinea şi claritatea scrisului (respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie). Pagina 8 Învăţătorul Nr. E. fie că sunt elaborate pornind de la anumite cuvinte de sprijin. proză. cu început dat. Pentru a asigura dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale elevilor este necesar să considerăm compunerile drept rezultat al efortului lor personal de gândire. Elaborarea compunerilor în maniere creative corespund scopului pe care îl repetăm: a trezi dorinţa. Asemenea compuneri. Popa. 30 . nr. conform titlului ales (fără rătăciri). pentru cunoaşterea şi aprecierea celor mai de seamă creaţii literare româneşti şi străine. Compunerile tematice fac mai atractive orele de limbă română. 1992. „De bună seamă.bogăţia ideilor spre a nu pierde din vedere esenţialul. . inventive ale elevilor.

atâtea câte sunt.Nr.nu erau tolerate în poziţie iniţială. mlădioară. cu acordul autorului. uşor ca o căprioară şi ruşinos ca o fată mare”. La noi. Agârbiceanu: „îl chema pe acesta cu voce dulce. numărul cuvintelor începând cu ml-. mlădios poate deveni epitet al „vocii” şi al „limbii” unui scriitor. Eminescu. lăstar.. unul mai sugestiv decât celelalte. Facla. pp. Situaţia este aceeaşi în limbile romanice occidentale: italiană. Un cuvânt frumos şi sprinţar este mlădior. desiş”: „Goruni mari îşi întindeau aici braţele de uriaşi. Mladă. format pe teren românesc. Mlădiu trimite direct la Nunta Zamfirei (Coşbuc): Un trandafir în văi părea. ca diminutiv din mlădiu: Nu e floare pământeană Ca fetiţa ardeleană! Ea-i năltuţă. dar majoritatea sunt derivate din mladă şi mlaştină. Scrisoarea III: După gratii de fereastră o copilă el z/ri Ce-i zâmbeşte. spaniolă. dintre sensurile sale.. Mlădiul trup i-l încingea Un brâu de-argint. I. Ed. Prezintă interes deosebit. este infim. va ascunde cu-a lui mână.sau cu mr-. un un paj şăgalnic. ca după un somn de un veac şi. [. Creangă. Curent în limbajul poetic eminescian este mlădios.50) Pagina 9  Dicţionarele dovedesc că în limba latină grupurile consonantice ml-. subţire şi flexibilă a unei plante lemnoase. fără excepţie. mlădioasă”. din vol.. prin derivare regresivă.] nalt la sta. nuanţată. trupul ei frumos îl poart Cupido. însemnând „lăstriş. Cu fine subsensuri contextuale. învederând disponibilităţile poetice ale ambilor termeni. 30 Învăţătorul Cuvinte româneşti: MLADĂ G. DA ceva mai multe. DEX înregistrează doar 15. nu o dată. cu un citat din Ispirescu: „El se lăuda a fi mlădiţă de zeu. aşa de simplă şi de artistică în acelaşi timp a marelui scriitor de la Humuleşti”. dintre care cel de al doilea. mlădios ca un mesteacăn. trei adjective-epitete. 1986. . vlăstar” este mai puţin cunoscut decât sinonimul său parţial mlădiţă. comparaţii. din verbul clădi. flăcău de munte. împrumuturi slave. dovadă prezenţa lui la Dimitrie Anghel. odraslă”. La Sadoveanu. în poezia Dragoste: În depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munţi în cladă. Cele câteva cuvinte „primare” cu ml. mlădioasa mea stăpână! Epitetul reclamă. impunând concluzia imediată că ele. în romanul Şoimii. mlădioasă ca o creangă de alun. care nu-i un diminutiv al celui dintâi. Tohăneanu (articol preluat. Şi vântu-i bălsămat şi dânsul ca o năframă când o scuturi: Purcede-un cânt din creangă-n creangă ş-un susur blând din mladă-n mladă. franceză.” Mladă este simţit ca poetic. de pildă.] a fost încântat întâi de limba mlădioasă. descendent. Pe unde trece el pe gânduri urmat de-alaiul lui de fluturi. Cuvinte româneşti. atestat în texte folclorice. Din mladă s-au dezvoltat. ci un împrumut din bulgară. subţire la mijloc.. îl întâlnim în Călin şi în Scrisoarea IV: Astfel vine mlădioasă. mladă are sens colectiv. nu aparţin moştenirii lexicale latine. Mai simplu spus: Nici un cuvânt latinesc nu începe cu ml. Vioriul glob al lampei. la umbra lor.sunt. este considerat de dicţionare un împrumut direct din bulgară (DEX). singurele productive. cu valoarea stilistică a unor indici ai superlativului. Amintiri: „De-a mai mare dragul să fi privit pe Davidică. se împletea mlada tânără”. 48 . Sadoveanu despre Creangă: „Eminescu [. ca derivate. dar el ar putea fi la fel de bine obţinut în română. Rima mladă-cladă este una originală şi plină. cu sensul „grămadă. morman”. lat în spete. „ramură tânără. acela metaforic de „urmaş. de pildă. mr. exemplificat în DA.

Familia are un rol decisiv în promovarea respectului. discernământul şi judecata sunt alterate în mod semnificativ.Ioan Mihu” VINEREA Cugir-jud. Vizionarea TV nu nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de informare. Aceştia ajung să gândească. şcoala în promovarea învăţăturii. să se îmbrace după cum le sugerează televiziunea. se remarcă uşor la copii în dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în concentrarea cu atenţie. Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. 30 Ca o verde trăstioară. HUŞTIUC NICOLETTA Şcoala cu cls. depinzând însă şi de alţi factori educaţionali şi de mediu. putându -se conserva şi extinde în mod necontrolat. în controlul emoţiilor şi comportamentului. Sadoveanu: „Glasul lui avea mlădieri de durere şi mânie”. şi în susţinerea motivaţiei pentru urmărirea unei activităţi oarecare. Efectele televiziunii asupra minţii umane ÎNV. atunci incapacităţile mentale vor trece neobservate. Se poate spune că televizorul suspendă cea mai importantă funcţie a familiei : de suport emoţional şi moral în buna dezvoltare a copilului. Participiul-adjectiv mlădiat este tratat „moldoveneşte” de Eminescu în Diana: Ah! Acum crengile le-ndoaie Mânuţe albe de omăt. TV.privitul la televizor influenţează în mod definitoriu viaţa copiilor. când procesul de învăţare solicită prezenţa unor abilităţă de ordin superior. sau alte provocări care să-i stimuleze. inflexiune (a vocii)”. observând copiii că nu se pot concentra cu atenţie nu-şi dau seama că unele reţele neuronale nu s-au dezvoltat normal. O fată dulce şi bălaie. Afecţiunile pe care vizionarea TV . multă muzică. Acestea nu numai că nu îi stimulează. lângă izvoară. creativitatea. Aflat în poziţia „privilegiată” a rimei. curioziotatea. mai „direct” şi mai expresiv. mulţi părinţi decoreză exagerat camera copilului : culori şi obiecte stridente.com Televizorul induce grave efecte asupra climatului afectiv al familiei şi mai departe asupra unei bune dezvoltări a copilului. Cercetătorii au descoperit faptul că acei copii care din primii ani de viaţă au petrecut o parte semnificativă din timpul fiecărei zile în faţa micului ecran riscă să aibă un creier diferit dezvoltat faţă de cei din generaţiile anterioare. mlădià. jocurile pe calculator şi internetul le produc. iar televiziunea în promovarea minciunii. întrebuinţat. în scriere. fiind permanent protejaţi. Pagina 10 Învăţătorul Nr. Părinţii. Derivatul verbal parasintetic înmlădia este concurat şi învins de „sinonimul” deprefixat. şi când nu se iau în considerare dificultăţile întâmpinate de aceştia în procesul de învăţământ . uneori. Auzind că un mediu bogat în stimuli favorizează creşterea normală a creierului . Alba hustiucnico@yahoo. Iniţiativa. în folosirea limbii. dar pot inhiba mintea .Prin caracteristicile şi periodicitatea experienţei. în citit.Valorile sunt însuţite cu precădere în familie şi şcoală. Deficienţele încep să devină vizibile începând cu clasele primare. În cazul în care copiii nu sunt puşi să facă nimic. fonetismul regional strecoară versurilor aroma discretă a intimităţii şi a şăgălniciei. iarba pare de omăt. Modificările sunt proporţionale cu timpul dedicat vizionării. Un trup înalt şi mlădiet. competiţiei. de unde substantivul verbal mlădiere.. cu sensul „modulaţie. pe când anti -valorile sunt însuşite în mare parte din emisiunile televiziunilor. să se comporte. Ca în „pădurea de argint” din Călin: Acolo. I-VIII.

Scopul: conştientizarea importanţei evitării conflictelor prin promovarea relaţiilor de respect reciproc şi de colaborare Obiective: 1. Strategii didactice: conversaţia. Tot mai mulţi copii nu reuşesc să-şi însuşească mecanismul lecturii.să-şi clarifice noţiunea de „conflict”. vorbirea copilului despre lumea care-l înconjoară.îi învaţă” şi lucruri bune pe copii. a lega cuvintele în frază construind înţelesul. Trebuie avut în vedere faptul că pentru buna dezvoltare a creierului este importantă nu numai activitatea exterioară. deoarece . brainstormingul. 30 Învăţătorul Pagina 11  copilul şi nu-l ajută să-şi dezvolte imaginaţia şi interesul.Nr. . Copiii nu numai că citesc mai puţin decât cei din alte generaţii. Copii care urmăresc foarte mult emisiunile TV au deasemenea probleme de atenţie şi sunt confruntaţi cu hiperactivitatea. Deoarece este mai provocator. a -şi aminti sau aplica tot ceea ce au citit. Mijloace: . Mulţi se uită la televizor mai mult decât citesc. Aurelia Păstrăvanu Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 25 Timişoara „Fără conflicte” este o temă de activitate ce poate fi desfăşurată începând de la grădiniţă. reflexive. mai relaxant. construit artificial. Copiii se obişnuiesc la televizor să nu mai dorească să înţeleagă ce se întâmplă în lumea care-i înconjoară. ci şi intensitatea proceselor exterioare. Bibliografie : Virgiliu Gheorghe. folosindu-şi imaginaţia şi interacţionând cu alţi copii. să înţeleagă foarte bine ceea ce citesc. nu pretinde nici un efort .să alcătuiască o listă cu soluţii pentru evitarea conflictelor. de dialog şi gândire pe care părinţii sau bunicii le-o pot oferi. televizorul este preferat de copii. cu înţeles. jocul de poziţie. cu răbdare şi dragoste de către părinţi.2005 Fără conflicte înv. Dialogul cu aceştia.Efectele televiziunii asupra minţii umane şi despre creşterea copiilor în ziua de azi” . dat fiind faptul că nu se cunoaşte în adevăratul sens ce este învăţarea şi modalitatea reală în care televiziunea influenţează gândirea şi comportamentul uman. În faţa televizorului. copilul nu are parte de experienţa obişnuită a limbajului. ocupă un rol important în viaţa copilului. ci unul liniştit. dar şi inhibă învăţarea. 3. rostit clar.Bucureşti. se mulţumesc doar cu senzaţiile.să fie capabili să-şi gestioneze emoţiile negative în cazul unor conflicte. nu se pot concentra cu atenţie şi comunică deficitar atât oral cât şi în scris. explicaţia.. Copilul trebuie să se implice activ în diferite jocuri. Părerile acestea sunt justificate.. la educaţie pentru societate. Televiziunea este un mediu care nu numai că nu favorizează. povestirea. Obişnuinţa de a citi a fost substituită cu vizionarea TV . Cercetările arată că mediul în care trăieşte copilul nu trebuie să fie unul agitat. exerciţiul. dar se şi dovedesc incapabili de a înţelege un material simplu. la ciclul primar la educaţie civică sau oricând consideraţi că este nevoie şi că se potriveşte.Părinţii socotesc util televizorul. Părinţii constituie cea mai bună călăuză pe care copilul o poate avea pentru a înţeleg e lumea înconjurătoare şi pentru a-şi dezvolta mintea. 2.

au ridicat tonul. role. Cea mai cultiv ată plantă era inul cu floare albastră. Soarele galben le dădea viaţă. fişă A4 cuprinzând textul „Ştirea zilei” 2. beţişor pentru lipici. harnic şi priceput. Cum s-a terminat cearta nu ştiu.să ascultăm ceea ce are de spus. lipici/aracet. pensule de diferite mărimi. Niciunul nu a acceptat ceea ce zicea celălalt. carioici sau marchere. Au început cu voce normală. Pagina 12 Învăţătorul Nr. mese sau serbări comune. de limbaj. Toate acestea până într-o zi când. Dar.să respectăm ceea ce e important pentru celălalt. 3. se vizitau des.să stabilim contactul cu celălalt (să ne apropiem). organizau întreceri. După cum era normal.să încercăm să-l cunoaştem. casetofon cu o melodie aleasă de elevi. 2. ● Se cere elevilor să explice noţiunea de conflict – se scriu la tablă explicaţiile obţinute Conflict = neînţelegere dispută ceartă război ● Se cere elevilor să găsească soluţii pentru evitarea conflictelor – se scrie la tablă lista soluţiilor exprimate Pentru a evita conflictele e bine: 1. 5. grupa E: planşetă şi plastilină galbenă şi albastră. în vecinătatea lor trăia un alt popor ALBASTRU . spunându-şi fiecare părerea. Stâncile galbene îi apărau pe oameni de vânturile puternice. grupa F: c arton mare. din tulpina căruia îşi ţeseau haine albastre. trăia odată un popor GALBEN. îndemânatic şi înţelept. hârtie glasată galbenă şi albastră. că împăratul ei se numea Albastru Împărat şi culoarea lor preferată era albastrul. Cum credeţi că se numea ţara aceea? Ţara Galb enă. le ofereau peştii cu care să se hrănească şi umezeala pentru pământurile pe care le cultivau. Cerul albastru susţinea soarele şi stelele. guaşe G şi A. deoarece a trebuit să plec la serviciu. grupa B: coli de poster. lanurile galbene de grâu ofereau hrana cea de toate zilele. fişă A4 cuprinzând textul povestirii „Războiul culorilor” b) pentru activitatea pe grupe: grupa A: coli de poster. 4. 3. culoarea lor preferată era galbenul. Din vorbă în vorbă au ajuns să se certe. mângâia cu razele sale tot ce exista pe acele meleaguri. de opinii etc. grupa D: aceeaşi recuzită ca la dramatizare. grupa C: recuzita pentru dramatizare în culorile galben şi albastru: pelerine şi coroane pentru împăraţi. nu departe. încât în curând întreg blocul auzea fără voie ce se întâmplă în casa lor. Floricele galbene şi fluturaşi galbeni le înveseleau zilele. 30 a) pentru activitatea frontală: 1. pentru că nu s-au înţeles. E de la sine înţeles că această ţară se numea Ţara Albastră.să acceptăm diferenţele dintre noi (de obiceiuri. panou/tablă pentru notarea listei cu soluţiile pentru evitarea conflictelor. ssimţul umorului (să nu ne supărăm când ne sunt ironizate defectele. În aceeaşi vreme. Cei doi împăraţi se înţelegeau foarte bine: făceau schimb de produse.) Se prezintă povestea „Războiul culorilor” Undeva. cartoane pentru gard. Procedura: ● Se prezintă „Ştirea zilei” Azi dimineaţă am fost martora unui conflict între vecinii mei. să se înjure. Iar împăratul ei se numea Galben Împărat.). Râurile albastre le dădeau apa de băut. din cauza animalelor care treceau .

ci şi la comportamentul ulterior al copiilor. 32 cu elevi de clasa a III-a. loveau şi mai tare albaştrii. S-au rupt câteva mâini şi picioare. respectiv în albastru. au constatat că fiecare popor îi avea vopsiţi în culoarea preferată a ţării respective. respectiv avocaţii albaştrilor. Veţi avea surprize plăcute. În curând câmpul s-a umplut de mii de morţi şi răniţi. de către cei din Ţara Albastră. Lupta a fost crâncenă. Rezultatele obţinute au fost peste aşteptări.Nr. 30 Învăţătorul Pagina 13  dintr-o ţară în alta. din care s-au confecţionat scânduri. ● Elevii se împart în două tabere: avocaţii celor galbeni. făcând pagube în culturi. încercaţi la rândul vostru. îşi rupeau hainele şi-şi smulgeau hainele din cap. Aceasta i -a nemulţumit. Dacă vi s-a părut interesant. Zis şi făcut. de disperare. Şi. Loveau puternic galbenii. care. Acestea au fost vopsite în galben.P. Împăraţii au hotărât să rupă orice relaţi i. hotărât să-l înfigă în pământ şi să nu lase la hotare un par de altă culoare. Acasă femeile şi copiii au început să plângă şi. Li se cere să creeze soluţii pentru soluţionarea conflictului din poveste: grupa A: sub forma unui colaj grupa B: printr-o creaţie literară/muzicală grupa C: prin dramatizare grupa D: prin dans grupa E: prin modelaj grupa F: prin desen ● Fiecare grupă îşi prezintă lucrarea (timpul afectat prezentării este de 1 minut) Această activitate am desfăşurat-o în cadrul cercului pedagogic în parteneriat cu doamna educatoare Angela Luca de la Grădiniţa P. Nr. ● Se formează 4 grupe de elevi. . după ce s-a consultat cu grupa va susţine cauza celor pe care îi reprezintă. au început să se bată. Cei din Ţara Galbenă doreau ca toţi parii să fie galbeni iar cei din Ţara Albastră ar fi vrut să fie albaştri. respectiv preşcolari de la grupa mare. nu mă refer doar la lucrările realizate în cadrul activităţii. S-au spart câteva capete. au chemat armata şi au pornit războiul. S-au tăiat câţiva copaci . Apoi fiecare a dat fuga la împăratul său. Când să înfigă parii în pământ. când afirm acest lucru. de către cei din Ţara Galbenă. ● Se cere elevilor să spună dacă situaţia ar putea fi reală şi să-şi argumenteze răspunsul. Din fiecare grupă va vorbi câte un reprezentant delegat. Fiecare ţinea de parul său. Discursul va fi monitorizat şi nu va depăşi 1 minut. au hotărât să facă un gard de jur-împrejurul hotarelor. Cearta s-a înteţit. Armata galbenă s-a întâlnit cu armata albastră la hotare.

▪ inteligenţa spaţio-vizuală: capacitatea de a gândi în imagini şi reprezentări. Activităţiile propuse au fost selectate în funcţie de grupurile formate. ▪ inteligenţa logico-matematică: abilitatea de a gândi conceptual şi abstract. să scot la iveală tot ce este mai frumos şi mai pur: dragostea faţa de tot ce ne înconjoară. Cărpiniş. animale şi alte obiecte din natură. Mihai Cristina Şcoala cu clasele I – VIII Cărpiniş. la modul în care fiecare dintre noi cunoaştem. De asemenea am avut în vedere dezvoltarea spiritului creator folosind diferite metode şi tehnici în realizarea obiectivelor propuse. ▪ inteligenţa kinestezică: abilitatea de a-şi controla mişcările corpului şi de îndemanare în manipularea obiectelor. dragostea privită prin ochi de copil. Grupurile s-au format în urma aplicării unui chestionar din care a reiesit inteligenţa predominantă.com Nr. ▪ inteligenţa intrapersonală: capacitatea de a fi conştient şi conectat la sentimentele interioare. Jud. Timiş cristyna79@yahoo. -stimularea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor. ▪ inteligenţa muzicală: abilitatea de a produce şi aprecia ritm şi timbru. -stimularea iniţiativei personale a elevilor. . ca şi capacitatea de a discerne modele logice sau numerice. ▪ inteligenţa naturalistă: abilitatea de a recunoaşte şi de a categoriza plante. -formarea atitudinii de respect faţă de poeţi şi creaţiile lor. Scopul a fost de a insufla copiilor dragostea faţă de poetul naţional al României. de ce murim? şi cum am ajuns pe planeta asta? În perioada 8 ianuarie 2007 . ▪ inteligenţa existenţială: sensibilitate şi capacitate de a aborda întrebări profunde despre existenţa umană. ritmul şi sensul cuvintelor. Pagina 14 Învăţătorul MIHAI EMINESCU . ▪ inteligenţa interpersonală: capacitatea de a detecta şi răspunde în mod adecvat la stările. valori. În cadrul acestui proiect copiii l-au cunoscut pe Eminescu din perspectiva personală fiecaruia. Acest proiect si-a propus să răspundă la nevoia de cunoaştere a operei lui Eminescu din mai multe puncte de vedere dar şi la insuflarea dragostei faţă de literatura contemporană. motivaţiile şi dorinţele celorlalţi. -formarea şi dezvoltarea la elevi a unor abilităţi intelectuale şi practice. Mihai Eminescu.PERCEPŢIE DIFERITĂ PROIECT TEMATIC Inst. Aceste diverse tipuri de inteligenţă pot fi alimentate şi întărite sau dimpotrivă ignorate şi slăbite. Această percepţie se referă la inteligenţele multiple. convingeri şi procese de gândire. judeţul Timiş. cum ar fi: sensul vieţii. El crede că fiecare individ posedă 9 tipuri de inteligenţă: ▪ inteligenţa verbal-lingvistică: abilităţi verbale bine dezvoltate şi sensibilitate la sunete. 30 În 1985 Horward Gardner formulează pentru prima dată Teoria inteligenţelor multiple prin care susţine că toate fiinţele umane au inteligenţă multiplă. Obiectivele urmărite au fost: -sensibilizarea elevilor faţă de opera eminesciană. -dezvoltarea unui comportament responsabil faţă de activităţile întreprinse. -îmbogăţirea sistemului de cunoştinţe cu informaţii legate de opera eminesciană. s-a desfasurat proiectul tematic „Mihai Eminescu .percepţie diferită”.15 ianuarie 2007 în cadrul clasei a IV-a B de la Şcoala cu clasele I VIII. Prin activităţile desfăşurate am încercat să sensibilizez sufletul copiilor. de a vizualiza cu acurateţe şi abstract. înţelegem şi învăţăm. şi de a insufla în sufletele lor mândria şi respectul faţă de creaţiile literaturii române.

• inteligenţa spaţio-vizuală: au realizat tablouri pentru fiecare strofă a poeziei. • inteligenţa muzicală: au compus un cântecel despre Făt-Frumos sau despre oricare alt personaj. cadre naturale din basm. • inteligenţa logico-matematică: au încercat să dea răspunsuri la diferite situaţii fantastice apărute. Marţi . • am facut o sinteză clară asupra cunostinţelor dobândite despre poet.reflecţia: • am emis concluzii cu privire la opera lui Mihai Eminescu. • am realiyat o expoziţie cu lucrările realizate pe parcursul desfăşurării proiectului şi am vizionat filmarea. Luni . • inteligenţa naturalistă: au finalizat macheta reprezentând cadrul natural din opera eminesciană. • inteligenţa kinestezică: au interpretat un joc de rol prin care invitau colegii să ia parte la acest proiect. • am conştientizat modul de învăţare al fiecaruia dintre noi. • inteligenţa naturalistă: au realizat cadrul natural al poeziei sub formă de machetă. „Ce te legeni.prezentarea proiectului. la alegere.realizarea sensului: • poezie: „ Somnoroase păsărele” • inteligenţa verbal-lingvistică: au recitat poezia respectând intonaţia. rezolvarea unor rebusuri şi ghicitori legate de operele studiate. • inteligenţa kinestezică: au interpretat un joc de rol reprezentând imaginile de mişcare ale poeziei. o reclamă pentru acest proiect. au pus întrebări în legătură cu conţinutul poeziei. Această evaluare a avut loc în 15 ianuarie 2007 şi s-a realizat sub forma unei reprezentaţii în memoria lui Mihai Eminescu. • inteligenţa verbal-lingvistică: au descris un personaj. • inteligenţa kinestezică: au recitat pe roluri. • toate acestea vor fi realizate sub formă de şezătoare. • inteligenţa logico-matematică: au formulat întrebări despre viaţa lui Mihai Eminescu. Joi .realizarea sensului:• „Revedere”. • inteligenţa naturalistă: au pictat o floare pe a cărei petale vor fi chipurile personajelor. • inteligenţa logico-matematică: pe baza textului au compus probleme. De asemenea copiii au prezentat un portofoliu în faţa clasei. ecvocarea: • am facut apel la cunoştinţele pe care le aveau elevii despre Mihai Eminescu. Pagina 15  Activităţile propuse au fost variate şi au avut menirea de a scoate în evidenţă percepţia diferită a fiecaruia atunci când este vorba să gândim. • am comentat împreună lucrările realizate. • inteligenţa spaţio-vizuală: au pictat cadrele naturale. • inteligenţa naturalistă: au început realizarea unei machete reprezentând natura din poeziile lui Mihai Eminescu. • am discutat despre avantajele muncii în echipă şi despre inteligenţele care ne caracterizează. Vineri . Evaluarea s-a realizat atât pe parcursul activităţii cât şi la finalul ei prin completarea unor chestionare..” • inteligenţa verbal-lingvistică: au descris codrul din viziunea lui Eminescu.. • inteligenţa logico-matematică: au venit cu argumente pro şi contra referitor la personificare. -percepţia prin intermediul inteligenţelor multiple. Miercuri . • inteligenţa spaţio-vizuală: au realizat portrete. • inteligenţa muzicală: au ales o melodie clasică care s-a auzit pe fundalul desfaşurării activităţii din ziua respectivă. Fiecare grupă a fost premiată printr-o diplomă specifică tipului de inteligenţă predominant dar şi individual prin premii reprezentative proiectului şi poze. aşa cum si-au imaginat ei. • am reflectat asupra modului în care ne-am simţit în săptămâna eminesciană. • inteligenţa muzicală: au ales fundalul muzical şi au interpretat muzical una din poezii. • inteligenţa spaţio-vizuală: au realizat un afiş. 30 Învăţătorul -dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter. • inteligenţa muzicală: au interpretat poezia pe negativul unei melodii aleasă de ei.realizarea sensului:• proză: „Făt-Frumos din lacrimă” • elevii au audiat basmul. • inteligenţa kinestezică: au pus în scenă o întâmplare din basm.Nr. . • inteligenţa verbal-lingvistică: au scris câteva cuvinte despre Eminescu. să învăţăm şi să cunoaştem.

credinţa. ca acele izbucniri ale primăverii. În fiecare dintre noi dăinuie amintirea celui dintâi dascăl. să urmăm câteva îndemnuri : Să îi ajutăm să crească sub ochii şi prin grija noastră ! Să le permitem să exploreze universul din jur.Veţi fi cântăriţi la cules ! » (Antoine de Saint-Exupery) învăţătoarei mele. A educa bine înseamnă a oferi un exemplu bun de urmat.. peste ani. Pagina 16 Învăţătorul Învăţătorul învăţătoare Dănăilă Georgeta Şcoala Gimnazială Smulţi. încrederea sau neîncrederea în faptele proprii . iubirea. cuvinte mereu actuale pentru educatorii care dovedesc d1ruire în muncă. înseamnă a dovedi o «mare » de răbdare cu copiii. este cel ce luminează minţi dornice de a şti.com Nr. fără a se pune în pericol ! Să le oferim exemplul personal ! Să începem fiecare zi umplându-ne mintea şi sufletul în ideea deschiderii spre lumină. Învăţătorul este cel de care depinde interesul sau dezinteresul elevului fata de şcoală. din adâncul sufletului .. datoriţa schimb1rilor din societatea românească. figura dascălului din ciclul primar continuă să încălzească inimile şi să lumineze calea unor oameni maturi. să nu mă laşi să fiu mulţumit de mine însumi ! ». este un om plăcut lui Dumnezeu. când parcă se deschide cerul ca să vină soarele ! . BĂRĂGAN ELENA Învăţătorul este persoana care educă şi oferă un model pentru tinerele vlăstare . învăţătorii. Dacă noi. în relaţiile dintre oameni ! Să primim surâsul unui copil în care pluteşte un suflet ! Să ne minunăm de raza sublimă din ochii unui copil ! Să privim jocul copiilor precum curgerea unei ape ! Să învăţăm de la copii bunătatea. înseamnă a oferi în primul rând dragoste. dorinţa de perfecţionare continu1. aluatul se încleiază ». Şi când. Astăzi. atitudinea unor semeni demonstrează c1 învăţătorul nu mai are acelaşi statut social ca în trecut. exigentă fata de sine. 30 « Transformaţi-vă în ramuri. să înfrunte riscul. minunat. Blaga spunea : « Doamne. dorinţa şi forţa de a fi din ce în ce mai bun şi a ajuta pe cei din jur cu dragoste şi sensibilitate.Transformaţi-vă în flori şi transformaţi-vă în fructe. dar în acelaşi timp este încântător să auzi cum alţii recunosc că învăţătorul este cel ce deschide calea spre cunoaştere. Un bun educator trebuie să ştie să aprecieze obiectiv străduinţa fiecărui elev de a învăţa şi a se comporta disciplinat. de alfabetizare morală cu influenţe cel puţin tot atat de mari ca acelea din domeniul intelectual. Se ştie că această activitate trebuie să fie călăuzită de vocaţie pe lângă o bună pregatire profesională psiho-pedagogică şi didactico-metodică. Marele poet L. nu creşte ». este cea mai minunată răsplată pentru eforturile sale. inoceţa. înseamnă să-i iubeşti sincer. este cel ce împlineşte destine. care ne-a călăuzit paşii pa cărarea cunoşterii. suntem hărăziţi s1 pregătim aluatul societăţii pe care « dacă îl frămânţi prost. se arde » şi « dacă e prea rece. Judeţul Galaţi danaila_g@yahoo. înţelepciunea ! Să primim toate aceste comori pe care copilul ni le oferă simplu . iar « dacă e prea fierbinte cuptorul. Să nu uităm că această luptă dusă cu generozitate de învăţător consituie totodată o excelentă şcoală a umanizarii fiecarui elev.

-exprimare libera. spre exterior. Teme din istorie. geografie. a dus la aparitia a mai multor pedagogii alternative si in invatamantul romanesc. pe care este fondata o pedagogie a secolului XX.iar acest lucru se poate realiza prin tatonarea experimentala. cooperare.Aceasta curiozitate trebuie declansata si sustinuta in copii. prin principiile si tehnicile sale mi s-a parut foarte apropiata nevoilor copiilor de azi si a societatii de maine. prin aplicarea unei alternative pedagogice. . De fapt este vorba de o alternativa pedagogica : pedagogia Freinet. Ultimul deceniu a adus multe schimbari in sistemul invatamantului romanesc. sarbatoarea scolii. de reforme –unele reusite. pe care se bazeaza o pedagogie deschisa spre copil. de reforme.Timisoara si ICEM. 30 Învăţătorul O şcoală de mâine Pagina 17  Laszlo Eunika. Reghin Unicitate.Alegerea mea a fost : pedagogia Freinet. care. -autonomie.Pedagogia Freinet este cu siguranta o pedagogie centrata pe copil. dezvoltand astfel simtul responsabilitatii. conferinte.a fascinat si miam dat seama ca este exact ceea ce cautam. stiinte sunt abordate prin expozitii. realizarea unor proiecte.Nevoia de schimbare. autonomie. m.Franta – mi-am dat seama ca este exact ce cautam. globalitate . pe care le ia în considerare o pedagogie centrată pe copil. -tatonare experimentala Curiozitatea si dorinta de a descoperi lucruri noi sunt calitati pe care se bazeaza pedagogia Freinet. Exprimare. tatonare experimentala – sunt nevoi. prin principiile sale oferea copiilor o scoala moderna.cand in 2000 am auzit de aceasta pedagogie . Fiind o invatatoare debutanta intr-o perioada plina de schimbari. si era foarte entuziasmata de ceea ce a vazut. comunicare duce la un climat de respect fundamental.trei componente ale personalităţii copilului. care pregatea copiii de azi sa traiasca in lumea de maine.Pedagogia Freinet. intalnirea de dimineata.a prezentat ce inseamna aceasta pedagogie.Sa intamplat ca eu. altele mai putin – am simtit nevoia de a completa sau a schimba unele dintre practicile pedagogice aplicate in invatamantul traditional. si am participat la primul meu stagiu .democratic alese. Responsabilitate. comunicare.Nr. este vorba de repartizarea muncii individuale si cele colective.De fapt. comunicare Aceasta posibilitate de exprimare libera. invatatoare la Gimnaziul “Alexandru Ceusianu” sa aud despre pedagogia Freinet de la o colega . desfasurata pe patru planuri principale: -organizarea cooperativă Aceasta pedagogie presupune o functionare democratica.care sunt principii. portofolii (realizate individual sau in grup).Toate acestea duc la o colaborare stransa intre elev-elev.organizat la Moneasa de ARSM.Cand mi. intrajutorare – sunt valori universale. diversitate. atelierele de lucru.Acest proces este coordonat de Planul de munca individuala a fiecarui copil.si prin activitati motivante. din care vor face parte acestia.care ii instiga la invatare individuala.reguli explicite.in Consiliile clasei. cu parintii.Atunci.Participand apoi la mai multe stagii de formare in pedagogia Freinet am reusit sa inteleg mai profund orientarile practicilor educative Freinet si metodele prin care se pun in aplicare principiile sale.realizata prin definirea Regulilor de viata. corespondenta scolara. care a participat la un stagiu de formare la o scoala Freinet din Franta.de aceea este nevoie de o organizare cooperativa. cooperare. la o colaborare cu societatea. învăţătoare la Gimnaziul “Alexandru Ceuşianu”.Tehnicile prin care se realizeaza acest principiu sunt: jurnalul scolar.iar deciziile sunt luate in colectiv.Multe din fisele de lucru pe care lucreaza sunt autocorective.La fel sunt hotarate si responsabilitatile elevilor.Munca individuala o fac cu liber consimtamant. responsabilitate Aspectul acesta a pedagogiei Freinet este foarte importanta. placere. de incercari.

voi prezenta felul în care am abordat metode şi tehnici activizante în lecţiile de limba română la clasa a III-a. atelierele de lucru.perfectionand de la an la an aplicarea acestora. pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive. Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. roşu. Cel ce stă sub pălăria verde trebuie să fie creativ. 8) Pornind de la ceea ce am afirmat mai sus. Şcoala Stoeneşti. interdisciplinare. 2002. Sper ca aceasta scurta prezentare a pedagogiei Freinet va trezi interesul celor care sunt constienti ca este imperios sa. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul: pălăria albă este neutră. corespondenta scolara. consiliul clasei. text suport: ”Scrisoarea III” de Mihai Eminescu Metoda “pălăriilor gânditoare” Aceasta este o tehnică interactivă. Rolurile se pot inversa. sa se cunoasca mai bine pe ei insisi. si vazand ca le place copiilor ceea ce fac. ci. jurnalul.mi tema lucrarii de gradul I : aplicarea principiilor si a tehnicilor Freinet in predarea. complexe. Pălăria neagră este perspective gândirii negativiste. albastru şi negru.Metoda naturala. confruntare de opinii. Prezentarea selectivă a unor metode didactice active şi interactive Nicoleta Feleagă. p.Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. înveţi pentru „a face”. pe implicarea şi participarea lor activă şi deplină în procesul propriei formări. Insa rezultatele nu au intarziat sa se arate: copiii au devenit mai responsabili. înveţi nu doar pentru „a şti” şi a stoca o serie de informaţii din diferite domenii. pentru a demonstra cât de „educat eşti”. În teoria şi practica didactică contemporană. verde.” (Muşata Bocoş. Argeş feleaga@yahoo. Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. coordonata de Planul de munca. autonomi. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis. m. în folosul tău şi al celorlalţi. participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. între aceştia. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. pentru „a aplica” ceea ce ai acumulat. fiecare având câte o culoare: alb. în valorificarea noilor tehnologii instrucţinale (e-learning).com Într-o societate postmodernistă. argumente etc. utilă. Sunt 6 pălării gânditoare. 30 La inceput am reusit sa aplic doar cateva dintre tehnicile mai sus mentionate. Pe rand am introdus si celelalte tehnici: jurnalul scolar. în aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. dezvoltarea scrierii si citirii in clasele I-IV. dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Ea “reprezintă un tip superior de instruire. precum şi pe instaurarea de interacţiuni.i invatam pe copii sa invete. Copiii se . problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi. reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. cunoaşterea trebuie să fie funcţională. ne schimbam practicile pedagogice . care se bazează pe activizarea subiecţilor instruirii.Iar acest lucru este posibil doar daca ne perfectionam. pălăria roşie dă frâu liber sentimentelor.Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările. si altele – sunt metode pe care le aplic cu mult succes. schimburi intelectuale şi verbale. cooperativi. cum ar fi: organizarea clasei. si ii indemna sa cunoasca mai bine lumea. aşa cum consideră mai bine. participanţii sunt liberi să spună ce gândesc. galben. intalnirea de dimineata. oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor. pentru „a folosi” ceea ce şti. Am hotarat sa fac acest lucru alegandu. în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare.Proiectele si portofoliile pe care le faceau si le prezentau le facea placere. Pagina 18 Învăţătorul Nr. pesimiste. corespondenta. munca individuala. schimburi de idei. susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a elevilor în procesele învăţării şi evaluării. al optimismului.am hotarat sa continui sa aplic in continuare aceste tehnici. Obtinand rezultate deosebite dupa aplicarea acestor metode.

Nr.versurile “iubirea de moşie e un zid. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?. concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. o Asociază.lupta de la Rovine cu alte lupte din istoria românilor . recită cu intonaţie fragmentul din Scrisoarea III de M Eminescu. asociază. Modul de procedură este simplu. creează finalul. Organizată în grup. elevii lucrează întâi la o temă. Cum? Cum au reuşit românii să-i înfrângă pe turci? Când? Când a fost scrisă? “Scrisoarea III “ De ce? De ce au învins românii? Unde? Unde a fost publicată? Cine? Cine a scris poezia Scrisoarea III? Turul galeriei Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupul de elevi. cum?. care se poate finaliza într-o diagramă. care oferă soluţii alternative( ex.înfăţişarea lui Mircea cel Bătrân aşa cum reiese din fragmentul dat. de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare. Ce personaj v-a impresionat şi de ce? ) Pălăria neagră – este criticul. o Compară.însuşirile celor doi conducători Baiazid. simbolul gândirii pozitive şi constructive. o Împărţirea clasei în 6 grupe. Baiazid!” . “star” = stea. (Ex. Ex. pe o foaie. o Analizează.Se scrie tema. fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului. când?. o Argumentează. Starbursting (eng. este pălăria avertisment. care nu se-nfiorează de-a ta faimă.Spuneţi de ce Mircea cel Bătrân constituie un model? Ce învăţăm din purtarea sa?. analizează. Pălăria verde – este gânditorul. eng.Ce voia sultanul Baiazid? De ce?. cei doi conducători de oşti devin prieteni). În grupuri de 3 sau 4. critică atitudinea de cuceritor a sultanului. stimulează crearea de întrebări la întrebări. apoi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. o Descrie. prietenia şi pacea între Imperiul Otoman şi Ţara Românească ) Pălăria galbenă – este creatorul. managerul. aplică. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. o Aplică. o Afişarea formei finale pe tablă. găseşte alt final textului (ex. ”burst” = a exploda) Este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. de întrebări /comportamente realizate cu elevii mei în acest joc: Pălăria albă – povestitorul. Pălăria albastră – este liderul. . caracterizează pe Mircea cel Bătrân în opoziţie cu Baiazid. similară brainstormingului. Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă sentimentele faţă de personajele întâlnite. o Redactarea finală şi informarea celorlalte grupe. starbursting facilitează participarea întregului colectiv. conduce jocul. Cubul Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape: o Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie. 30 Învăţătorul Pagina 19  impart în şase grupe – pentru şase pălării.Mircea. compară. argumentează. a cărei soluţie trebuie “descoperită”.

infomaţii despre Mircea. asemănările. Fiecare grupă prezintă “ciorchina” proprie. războinic. patriot. înţelept. discută observaţiile şi comentariile colegilor lor pe propriul lor produs. demn. 5. Metoda„ciorchinelui” Este o metodă de brainstorming neliniară.La semnalul profesorului. Se scrie un cuvânt. linguşitor. Mihai Eminescu. 7. În final se comentează împreună cu profesorul rezultatul activităţii. Se analizează fiecare “ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de educator Scris oarea III Lupta de la Rovine Ţara Românească Mircea Baiazid Imperiul Otoman victorie Înfrăţirea cu natura .  membrii grupurilor caută legăturile între temele prezentate caută conexiunile.  fiecare grupă se face “ expert” într-o temă dată ( exp. desene. paşnic. Cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală. 3. Elevii lucrează în grupe. Scrisoarea III). Elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu tema propusă. Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). cuceritor.  se alcătuiesc grupe. îngâmfat. Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor.Există trăsături care să fie comune celor două personaje? Scrieţi -le în spaţiul comun celor două cercuri. biruitor. categoric. lăudăros. de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să stimuleze conexiunile de idei. 6. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse.  în cadrul grupelor fiecare membru prezintă tema lui la care este „ expert”. ospitalier. Presupune următoarele etape: 1. După ce se încheie „turul galeriei”. care urmează a fi cercetat. arogant.  se formează alte grupe astfel încât într-o grupă nouă să fie câte un membru din grupele iniţiale. grupurile îşi reexaminează propriile produse. grupurile se rotesc prin clasă. 30 Diagrama Wenn Alegeţi însuşirile care îl caracterizează pe Mircea şi scrieţi-le în primul cerc şi pe cele care se potrivesc lui Baiazid în al doilea cerc. lupta de la Rovine. o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior. dacă este cazul. în mijlocul foii. Pagina 20 Învăţătorul Nr. 4. Citesc comentariile celorlalte grupuri şi. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.  membrii grupului prin cooperare analizează. 2. diplomat. pentru a examina şi a discuta fiecare produs. diferenţele. laş.  observaţiile fiecărui grup sunt expuse şi prezentate de un membru al grupului. modest. sintetizează cunoştinţele despre tema dată efectuând scheme. Baiazid. (Viteaz.  sub dirijarea profesorului se face sintetizarea generală care se notează pe tablă şi în caiet. ciorchine. trufaş) Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.

valoarea şi utilitatea ei Obiectivele urmărite Condiţiile prealabile necesare desfăşurării eficiente a lecţiei Evaluarea cunoştinţelor şi capacităţilor învăţate Managementul resurselor materiale şi al timpului Motivaţia lecţiei prezentate este următoarea: Valoarea lecţiei constă în conştientizarea de către elevi a faptului că toamna este o parte integrantă a anului şi se descrie după aceleaşi criterii după care s-au descris celelalte anotimpuri. au mai lucrat în echipă. la clasa I. Obiectivele acestei lecţii sunt: să recunoască anotimpurile pe baza unor ghicitori care evidenţiază caracteristicile lor. 2. c) activităţi realizate după terminarea lecţiei. . să respecte regulile muncii în echipă. să adreseze întrebări legate de conţinutul posterelor realizare de colegi. vara şi iarna. 30 Învăţătorul Proiectarea şi desfăşurarea lecţiei “Anotimpurile-Toamna cea darnică”.Lucraţi în perechi-Comunicaţi”. şi-au format deprideri de a realiza un poster şi de a descrie un anotimp. precum şi deprinderi de comunicare. 5. 3. caracteristicile anotimpului toamna (vremea. să noteze într-un ciorchine (pe o fişă) cuvinte care numesc caracteristicile toamnei. Galea Nicoleta Claudia Şcoala cu clasele I – VIII nr. să identifice. Porcesul planificării şi proiecătii unei lecţii în spiritul principiilor. b) activităţi în cadrul lecţiei propriu-zise. Astfel. să realizeze posterele prin care e descris acest anotimp. 4. ce promovează structuri noi de lecţii şi metode interactive de predare-învăţare Inst. 6 Timişoara Pagina 21  În acest material voi prezenta un model de proiectare şi desfăşurare a unei lecţii care promovează structuri noi de lecţii.Nr. viaţa animalelor). din imagini. nu au mai lucrat în grupe de experţi. amândouă având utilitate pe termen lung. la tema “Anotimpurile – Toamna cea darnică“. se pot folosi de cunoştinţele asimilate anterior şi de experienţa personală. Motivaţia lecţiei. Prin activizare. Modelul se numeşte “Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie” (ERR). în lecţiile anterioare şi-au însuşit cunoştinţe despre anotimpurile primăvara. metodelor şi tehnicilor privind dezvoltarea gândirii critice cuprinde trei etape: a) activităţi efectuate înainte de începerea lecţiei. copiii îşi formează deprinderi de gândire critică. munca oamenilor. Înainte de începerea lecţiei Aspectele proiectării lecţiei avute în vedere înaintea desfăşurării ei efective se referă la : 1. ştiu să lucreze după metoda “Gândiţi. La lecţia “ Toamna ce a darnică “ condiţiile prealabile sunt următoarele: elevii sunt de nivel mediu.

Aceasta implică trei etape: a) evocarea.timp: 2 h Lecţia propriu-zisă Poiectarea lecţiei propriu-zise presupune elaborarea scenariului desfăşurării acesteia.coli de hârtie. apoi se denumesc (cu excepţia toamnei).Ce fac păsările? Vara: . .În ce lună începe anotimpul primăvara? . Învăţătorul citeşte versuri în care sunt descries anotimpurile. c) reflecţia. b) realizarea sensului. . Grupele au fost constituite în orele anterioare.fişe cu ciorchine. . Se lucrează frontal şi ca metodă de învăţare se foloseşte activitatea controlată de gândire (conversaţia). Frunze se desprind din ram . analizarea şi sistematizarea activă ale acestora. Pagina 22 Învăţătorul Nr.Ce-l îndeamnă izvorul pe copil? Iarna Ce se întâmplă în natură iarna? Ce fac copiii în acest anotimp? Anunţarea titlului lecţiei noi Elevii vor descoprii titlul lecţiei printr-o ghicitoare: “ Stropi de ploaie bat în geam. După lecturarea acestor versuri se desprind din ele câteva însuşi ale anotimpurilor.posterele incomplete. Lecţia “Toamna cea darnică” presupune următoarele resurse şi management al timpului: . . Elevii sunt împărţiţi în grupe a câte 6 copii. Întrebările sunt următoarele: Primăvara : .ghicitori şi poezii despre anotimpuri. Evocarea În etapa de evocare se produc mai multe procese în plan cognitiv: amintirea cunoştinţelor anterioare ale elevilor.Despre ce anotimp vorbesc versurile? . 30 Pe parcursul acestei lecţii evaluarea se realizează astfel: prin chestionare orală pe parcursul desfăşurării ei.Ce se întâmplă cu plantele şi animalele? . pe baza posterelor realizate de către elevi. vor aprecia şi completa munca colegilor din celelalte echipe şi a celor de experţi.Cum e vremea? .planşe reprezentând anotimpurile. stabilirea interesului şi scop ului pentru explorarea subiectului. pe baza întrebărilor. . aceştia folosindu-se de fişele completate în grupele de experţi.

nuci. c. Grupa 2 – vremea. Grupa 3 – legumele. Se formează echipe care include copii ce au numit un număr. Realizarea sensului Momentul de realizare a sensului presupune : a. struguri. Observarea imaginilor. În final fiecare pereche citeşte întregii clase cuvintele scrise. Deci. aspecte ale începerii şcolii (copii care merg la şcoală cu ghiozdanul în spate). Sub copac aştern covor. varză.” (Toamna) Se va scrie titlul în centrul ciorchinelui de pe coala de hârtie lipită pe tablă. gutui etc). Fiecare copil va scrie pe maculator 2-3 cuvinte ce-i vin în minte despre toamnă (frunze. În cazul nostru cunoştinţele anterioare sunt actualizate prin metoda “ Gândiţi-Lucraţi în perechiComunicaţi”. adaptată cerinţelor cognitive ale copiilor de vârstă mică (6-7 ani). b. fructele şi cerealele. Grupa 5 – munca oamenilor. Grupa 4 – animalele. Adaptarea ei constă în înlocuirea acesteia cu imaginile. ca tehnică de organizare grafică a cunoştinţelor se foloseşte ciorchinele. Metoda de la care s-a pornit se bazează pe textul scris. În fiecare grupă iniţială elevii numără de la 1 la 5. 1 2 3 - . Alături de această metodă se foloseşte conversaţia şi instructajul. cartofi etc). mişcarea crengilor copacilor în bătaia vântului. Monitorizarea propriei înţelegeri Mozaicul În această etapă se foloseşte ca metodă “Mozaicul”. ploaie. Vremea: cer înnorat şi ploaie. prune. fructe şi cereale: legume (ceapă. Fiecare grup nou format se va ocupa de un aspect al toamnei. nori. ardei. Legume. Organizarea în grupe de expereţi Elevii sunt reorganizaţi în grupe de experţi. Echipele vor avea pe masă imagini care reprezintă tema de discutat.Nr. Implicarea cognitivă şi menţinerea interesului. Se lucrează pe echipe. citirea cuvintelor şi completarea ciorchinelui Imaginile prezentate grupelor descriu: Lunile toamnei şi natura: căderea frunzelor din copaci. 30 Învăţătorul Pagina 23  Şi plutesc uşor. d. fructe (mere. Captarea atenţiei se realizează în paralel cu amintirea cunoştinţelor anterioare prin citirea versurilor scrise mai sus. Înţelegerea informaţiilor. Se va completa ciorchinele de pe coala de hârtie cu întreaga clasă. Confruntarea cu noile informaţii sau experienţe. păsări călătoare etc). uşor. calendar cu denumirea celorlalte luni. Temele echipelor sunt : Grupa 1 – lunile toamnei şi natura. morcovi. fasole. Apoi îşi comunică în perechi ce-au scris şi-şi completează lista.

pere. Se continuă mozaicul.” Întrebările adresate de colegi au fost: Din ce fac mamele compoturi şi murături? (Răspunde expertul: ”Compoturile le fac din fructe. În această parte a lecţiei sunt îmbinate metodele şi procedeele tradiţionale cu cele moderne: observaţia – în observarea imaginilor. prepară gemuri. În acest anotimp cad frunzele din copaci. Pagina 24 Învăţătorul Nr. 5 Munca oamenilor: . Astfel.mame care conservă fructele. Expertul 1 : “Prima lună a toamnei este cea în care începe şcoala: septembrie. Copiii vor fi mereu monitorizaţi de învăţător. cartofi. expunerea învăţătorului. se realizează şi o evaluare a ceea ce au înţeles şi au reţ inut copiii din ceea ce le-a prezentat colegul lor.cereale – porumb.” Întrebările adresate de colegi au fost: De ce cad frunzele? (Răspunsul l-a dat învăţătorul) Cum aţi descoperit numele celorlalte luni ale toamnei? (Răspunsul l-au dat elevii experţi : “Am citit de pe calendar numele următoarelor două luni ale acestui anotimp”). legume. Fiecare dintre voi va spune ceva grupului despre cele observate şi va scrie un cuvânt nou. Dintre cereale omul strânge porumbul. Veţi observa imaginile.” Întrebările adresate de colegi au fost: De ce este soarele trist? (Răspunde expertul: ”Soarele e trist deoarece îl acoperă norii.păsări călătoare care pleacă spre ţările calde (barza. Le va prezenta copiilor ce a aflat despre tema grupei de experţi.”). Aceste imagini vor fi observate de către elevi. prune. Plouă foarte mult şi bate vântul. Fiecare expert se întoarce la grupul de la care a plecat cu imaginile care descriu aspectele toamnei observate de ei. Expertul 2: “ Soarele e trist. Taţii ară şi adună fructele. interogarea colegului-învăţătorului (conversaţia).păsări care rămân în ţară (vrabia). Dacă nu. legumele.oameni care culeg fructe.”) Unde ţin oamenii fructele şi legumele? (Răspunde expertul : ”Oamenii le ţin în pivniţă.) În ce le pun? (Răspunde expertul : ”Le pun în lăzi şi coşuri. fasole.”) Expertul 4: “Mamele fac compoturi şi murături.”) - - - . Dacă acesta ştie le va răspunde. rândunica). Învăţătorul le dă indicaţii copiilor: Veţi lucra în grupe de experţi. Apoi. cereale. posterul. .” Întrebările adresate de colegi au fost: Cu ce culeg oamenii fructele şi legumele? (Răspunde expertul: ”Oamenii le adună cu mâinile”. ceilalţi copii vor spune ce au aflat de la colegul lor. dulceţuri. veţi citi cuvintele pe care le -aţi scris pe maculator şi cu ajutorul lor veţi discuta despre tema grupului.animale care adună hrana pentru iarnă. activitatea controlată de gândire-scriere. Fructele adunate de oameni sunt: struguri. porumbul. varză. ciorchinele. iar murăturile din legume. prin întrebări ale învăţătorului. După fiecare expunere copiii îi adresează întrebări colegului. apoi veţi completa ciorchine de pe fişă cu cuvinte care se referă la aspectele toamnei prezentate în fiecare grup. Prin întrebările adresate se reiau toate informaţiile legate de aspectele toamnei oferite de experţi colegilor din grupul iniţial. Următoarele sunt octombrie şi noiembrie. o va face învăţătorul. . Expertul 3: “Toamna se culeg următoarele legume: morcovi. nuci. 30 . . În grupul iniţial toţi experţii îşi vor prezenta tema. Revenirea în grupul iniţial Şi în această etapă a lecţiei se îmbină metodele şi procedeele moderne cu cele tradiţionale: expunerea. 4 Animalele: . legumele.

Se fac aprecieri asuprea felului în care au lucrat elevii. le consolidează şi le restructurează activ în scheme. pe ciorchinele de pe postere. vor aduce completări la ce s-a scris.”) În continuare câte un copil va scrie cuvintele pe care i le dictează expertul (de pe fişa de la grupele de experţi care se plimbă pe la fiecare grup). frunze. reflecţia este etapa în care se produce învăţarea ca schimbare autentică şi durabilă deoarece elevii îşi însuşesc cu adevărat cunoştinţele noi. Bibliografie: Dumitru. Uitat adesea în predare. rândunica. făcând un tur. Aţi ştiut să le adresaţi întrebări colegilor .”) .Cum simt ele că vine frigul?(Răspunde un alt coleg decât expertul: “Organismul lor le ajută să simtă venirea frigului. numele altor păsări care pleacă sau care rămân la noi. Editura de Vest. toate aceste informaţii negăsindu-se pe postere. Posterele realizate de fiecare grupă conţin aspectele existente pe ciorchinele grupelor de experţi. extinderea şi consolidarea capacităţilor dobândite.Ce mâncare îşi adună animalele? Răspunde expertul:”Animalele îşi adună seminţe. adâncirea cercetărilor pentru a găsi răspunsuri cât mai concludente la întrebările ridicate în cadrul lecţiei. 30 Învăţătorul Pagina 25  Expertul 5: ”Unele păsări pleacă de la noi din ţară: barza. Pe acestea elevii. Fiind prima lecţie în care aţi lucrat în acest fel. Reflecţia Încheierea lecţiei este şi ea proiectată. În această etapă se urmăresc câteva lucruri esenţiale: a. Altele rămân: vrabia. apoi le vor lipi pe ciorchine. Verificarea cunoştinţelor Această etapă se realizează pe baza metodelor turul galeriei şi dezbaterea. Elevii din celelalte grupe pun întrebări referitoare la conţinuturile prezentate. v-aţi descurcat foarte bine.” Întrebările adresate de colegi au fost: De ce pleacă păsările? (Răspunde un alt coleg decât expertul: ”Păsările pleacă pentru că nu suportă frigul. 2000. Lângă posterele afişate în clasă vor fi lipite alte planşe nescrise. Aţi reuşit să le transmitaţi colegilor ce aţi aflat din imaginile observate. Animalele îşi adună mâncare pentru iarnă. informaţii legate de vreme (cum ar fi: e mai frig). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Acestea conţin denumirea unor legume şi fructe . . Ion Alexandru. Timişoara. Urmează prezentarea în plen a posterelor de către un reprezentant al fiecărei grupe. Acestea au în vedere următoarele aspecte: aplicarea cunoştinţelor însuşite şi a proceselor exersate în altă investigaţie realizată cu scop de învăţare. Reformularea cunoştinţelor b. Între timp ceilalţi copii caută în plicul de pe bancă imagini care să reprezinte cuvintele.Nr. gâze. După terminarea lecţiei urmează activităţi de eventuală extindere şi consolidare a cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite. Învăţătorul trebuie să decidă dinainte care modalitate de încheiere a aunei lecţii este cea mai potrivită.”) . în dreptul cuvântului.

. Metode şi procedee : exerciţiul. manual pentru clasa a XII-a-licee pedagogice. Iaşi.„Metodica predării matematicii” . demonstraţia. pag. să le descompună sub forma unei sume. să ordoneze numerele naturale scrise. Pagina 26 Învăţătorul PROIECT DIDACTIC Nr. să stabilească locul acestora în şirul numerelor naturale..69-73.„Matematică. C. Editura „Euristica”. Piteşti. Editura „Polirom” .G. să distingă semnificaţia fiecărei cifre în scrierea acestor numere naturale. jocul didactic . jocuri şi probleme) . problematizarea. beţişoare. M. C. cu ajutorul materialului intuitiv. explicaţia. D. 30 Propunătoare : înv. clasa I”. fişe Bibliografie : Lupu . numărătoare cu bile.„Aritmetică”(exerciţii. Pârâială. 1999.. Pârâială. Neagu. . şi Petrovici. numere naturale în concentrul 30-100. riglete.Iaşi .culegere-auxiliar al manualelor.1997. Pârâială C.. Editura „Paralela 45”. în conformitate cu cerinţele formulate în enunţuri. V. 2004. să le compare. Florica Fanu Şcoala: Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” Timişoara Clasa : I B Data : 22 III 2007 Obiectul : Matematică Aria curriculară : Matematică şi Ştiinţe ale naturii Subiectul : Compararea şi ordonarea numerelor naturale 30-100 Tipul lecţiei : comunicare de noi cunoştinţe Obiective operaţionale : să formeze. să completeze anumite cifre în scrierea unor numere naturale.. conversaţia euristică Mijloace de învăţământ : planşă.

între părţile de vorbire şi cele de propoziţie vă propunem o preze ntare Power Point pentru cei care folosesc IT la clasă. 30 Învăţătorul Pagina 27  Pentru evitarea confuziei.Nr. des intâlnite la elevi. Autori: prof. În principiu slide-ul de mai jos utilizabil în orele de recapitulare. Gheorghiţa Muscalu inst. Vasile Muscalu ISBN 978-973-0-04935-0 1. Exemplele ce urmeaza vor duce la evitarea confuziilor acestor notiuni la clasele ciclului primar si nu numai… 2. .

a gândi . 30 verb adjectiv Părţi de vorbire (sunt cuvinte) substantiv numeral pronume 3. 4.. a învăţa a merge a citi VERBUL acţiuni. stări. Pagina 28 Învăţătorul Nr. existenă a trăi ..

SUBSTANTIVUL (dă nume) FIINŢELOR LUCRURILOR ( copil. Azorel. …) (bancă. …) FENOMENELOR NATURII ACŢIUNILOR (fugă. zăpadă. Timişoara. …) (ploaie. mers. vânt. blândeţe. …) 6. bunătate.…) ÎNSUŞIRILOR (frumuseţe. câine. caiet. ţară. răutate. 30 Învăţătorul Pagina 29  Părţi de propoziţie (îmbinări de cuvinte în enunţuri) principale secundare COMPLEMENTUL PREDICATUL SUBIECTUL ATRIBUTUL 5. citit. Maria. .Nr. tablou.

doi unsprezece douăzeci şi cinci trei sute patruzeci… ORDINAL primul prima al doilea a doua al unsprezecelea al o sutelea… 8.dânşii ele.dânsul ea. 30 PRONUMELE (înlocuieşte substantive) I eu noi II tu voi dumneata dumneavoastră III el.dânsa ei. Pagina 30 Învăţătorul Nr.dânsele dumnealui dumneaei dumnealor 7. Numeralul (arată numărul sau ordinea) CARDINAL unu. .

. MORALE Toate părţile de vorbire devin părţi de propoziţie în enunţuri. respectuos. roşu. blând… FIZICE 9. 10. greu. rău. urât. substantivelor ) ADJECTIVUL mare.Nr. inteligent. frumos … bun. 30 Învăţătorul Pagina 31  (arata insusirile obiectelor. înalt. scund. uşor. verde. mic. harnic.

nume predicativ: Plăcerea lui este de a învăţa. 11. complement: Îl admir pe omul învăţat. Pagina 32 Învăţătorul Nr. atribut: Nu cunoaştem toate calităţile omului. nume predicativ: El este un om bun. subiect: Este uşor a învăţa. . 12. 30 Verbul a învăţa predicat: Copilul învaţă. complement: Prefer a învăţa. Substantivul Om subiect: Omul este o fiinţă superioară. atribut: Are pasiunea de a învăţa lucruri noi.

. Prietenul meu eşti dumneata. Dumitale îţi sunt recunoscător. nume predicativ: atribut: complement: 13. atribut: Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.Nr. complement: I-am chemat pe cei doi./ nume predicativ: Prietenii mei sunt cei doi. 14. Am urmat sfaturile dumitale. Numeralul doi subiect: Când doi se ceartă / al treilea câştigă. 30 Învăţătorul Pagina 33  P r o n u m e l e dumneata subiect: Dumneata eşti apreciat.

nume predicativ: Sfaturile lui au fost utile. 30 A d j e c t i v atribut: Sfaturile bune îţi sunt folositoare. . 15. Pagina 34 Învăţătorul Nr. 16.

Nr. îmbinând cuvintele. 30 Învăţătorul Pagina 35  Ce sunt ? a merge copil cărare cuminte doi 17. precizând ce părţi de propoziţie au devenit acestea. . o propoziţie. Alcătuiţi. Propoziţia Părţi de propoziţie 18.

A s. 9. 1. A A C C A 19. 4. 2. 6.c. C adj. 8. 7. 10. P s. 30 Alcătuiţi enunţuri în care să respectaţi schemele: a) b) S P adj.c. S vb. 3. Pagina 36 Învăţătorul Nr. 5. . Prietenul omului (patruped) Fiinţă superioară … are picioare scurte Primul ordin la matematică Ştiinţele … Cel mai slab calificativ A parcurge un text Arată însuşiri Opusul lui „bun“ Şcolar 20.

să-mi.O categorie aparte o constituie structurile în cadrul cărora cratima are ca una din consecinţele fonetice şi elidarea unei vocale. c) ţine locul vocalelor elidate.neîmplinirile în acest sens aruncând o umbră neagră asupra întregii activităţi a învăţătorului. te-a.. cu corectarea greşelilor existente. De exemplu: Transcrieţi următoarele enunţuri. observaţii şi corecţii putându se face la orice disciplină.Aici se poate trage şi o concluzie: atunci când apar cu ortogramă. de genul:s -a/sa.com Pagina 37  Însuşirea ortografiei rămâne una din problemele cele mai acute ale ciclului pr imar.dar şi imaginaţia elevului. etc.etc.Nr.dar mai al es în acel moment ortografic. Tot cu aceasta ocazie pot fi explicate şi urmările folosirii cratimei: a) în scris ea marchează faptul că în respectiva structură sunt două cuvinte diferite. Aplicatiile cu aceste exemple constituie şi un prim pas în conştientizarea originii unor ortograme. ne-a/nea.Introducerea în enunţuri a structurilor pereche.corectând greşelile de ortografie:Bunica mia citit o poveste .Un alt gen de exerciţiu vizând însuşirea ortografiei este cel constân d în transcrierea unor texte scrise greşit. l-a întâlnit.i.Însă abordarea ei la timpul potrivit. de genul:n-am. ne-a certat.Ex. c-a.Recunoaşterea lor în cadrul unor texte şi alcătuirea unui posibil inventar al acestora cu ajutorul elevilor sunt primii paşi în însuşirea lor ulterioară.aceste erori fixându-se în mintea lui.etc. nemaiputând fi corectate.precum şi utilizarea unor tipuri de aplicaţii adecvate. .Exerciţiile privind ortografia trebuie să fie o permanenţă a orelor de limba română şi nu numai. 30 Învăţătorul STUDIU METODIC PRIVIND ÎNSUŞIREA ŞI APROFUNDAREA ORTOGRAFIEI LA CICLUL PRIMAR Inst. acestea rezultând prin căderea vocalelor u.Aplicaţiile vor fi reluate periodic. până la fixare.:s-a dus. în orice moment al lecţiei.l. la/la. mi. -refuzul utilizării unor asemenea aplicaţii. duc la rezultate foarte bune. funcţionale. l-aş/laş. le-a. neinspirat.etc. de genul:într -un.într-o.dar şi atrăgătoare în ac elaşi timp. Iată câteva tipuri de astfel de posibile aplicaţii: 1.solicitând gândirea logică. 2.care sunt înlocuite de cratimă..Aceste apl icaţii pot fi folosite atât în lecţiile de literatură. să-mi. 3.de comunicare.a.Introducerea în enunţuri a unor structuri în care apare întotdeauna cratima. 4. Mihaela Dobra Liceul de Muzică şi Arte Plastice “Sigismund Toduţă” Deva m72dobra@yahoo. b) marchează rostirea celor două cuvinte în aceeaşi silabă. scrise legat sau cu ortogramă. Există două tendinţe greşite în cazul acestui tip de aplicaţie: -utilizarea fără măsură a exerciţiilor.etc. de cele mai multe ori pregătesc apariţia unui verb. sub motivul că simpla percepere a unei structuri greşite dăunează elevului.

. Părinţii i -au promis o aniversare pe cinste. criteriile de alegere (punctate) şi valoarea netă (punctajul final pentru fiecare alternativă). deşi bine gândite. 30 Asemenea aplicaţii sunt binevenite.Fiecare învăţător trebuie să aibă inventarul propriu de structuri ortografice. de cele mai multe ori nu se potrivesc problemelor concrete ale clasei.. un joc Lego – model nou cu robot. un mini Jeep cu baterie şi două locuri sau o petrecere cu prietenii lui.. o bicicletă nouă – căci cea veche e cam mică... astfel încât Miki a fost obligat să facă o alegere şi să ia o decizie în maxim două zile. 25 Timişoara Pentru a vă suscita interesul vă propunem jocul „.. Rareş. Jocul: * presupune clarificarea poziţiei faţă de o temă şi evidenţierea motivării şi schimbării ei *constă în adoptarea deciziei de a alege o singură variantă dintr-o listă de 5 alternative *se desfăşoară pe baza unui suport de text lacunar „Cadoul lui .” *sarcinile de lucru sunt: -completarea textului în funcţie de preferinţele şi de situaţia familială a fiecărui copil.. a obţinut calificative foarte bune şi s-a comportrat frumos cu fratele său mai mic. Pagina 38 Învăţătorul Nr. -stabilirea criteriilor de alegere... ia o decizie” după modelul JOCULUI PRIORITĂŢILOR (aplicat la lecţia „Adoptarea deciziei” de la acest opţional).etc. -luarea deciziei în funcţie de rezultatele valorilor nete. Iată cum a lucrat Miki Romaş: a) textul elaborat: Cadoul lui Miki Anul acesta Miki va împlini frumoasa vârstă de 10 ani.. ascultător. -găsirea argumentelor şi contraargumentelor pentru alegerea pe care urmează să o facă fiecare. Băiatul s-a aşezat la birou şi a cântărit bine toate variantele. .acestea fiind utilizate inventiv... Criteriile după care s-a orientat au fost: să fie uşor de întreţinut. în momentul ortografic. şi care. -realizarea unui tabel de decizie care să cuprindă: alternativele. Va primi oare tot ce şi-a dorit ? Sunt mai multe lucruri pe care le preferă: o broscuţă ţestoasă – că nu are niciun animal în casă. Părinţilor li s-a părut imposibil să îi îndeplineacă toate aceste dorinţe. să poată fi „împărţit” cu fratele său mai mic şi să fie un lucru nou.. auxiliare curriculare. Rodica-Mirela Cuc Şcoala cu clasele I-VIII Nr. Greşeala cea mai frecventă în cazul însuşirii ortografiei la ciclul primar constă în căutarea unor posibile aplicaţii de prin culegeri. aducând argumente şi motive de renunţare la o parte din lucruri.Exemplele greşite trebuie explicate şi corectate... Ştiţi să luaţi o decizie? instit. mai ales la începutul lecţiei.. pentru că tot anul a fost cuminte.

Politicile educaţionale precizează acele componenete structurale şi strategice care dau sensul. al nivelului intelectual al elevilor. Devenită o sărbătoare modernă. ziua de 9 Mai. NOU RAREŞ VALOAREA NETĂ +1 −2 + ++3=3+3 +1 −1 JEEPUL reprezitnă DECIZIA . perspectiva acţiunii educaţionale. 30 Învăţătorul b)decizia: Pagina 39  CRITERIILE ALTERNATIVELE UŞOR ÎNTREŢINUT BROSCUŢA BICICLETA JEEPUL LEGO PETRECEREA DE VALABIL ŞI PT. orientarea. consider că mica generaţie. dar şi determinările pedagogice angajate la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ. în spiritul adevărului şi al respectului de sine şi al celorlalţi. interesant. . I-VIII nr. atât din partea elevilor. fiind proaspăt aderată la Uniunea Europeană. prin implicarea tuturor resurselor disponibile la nivelul sistemului de educaţie. care va beneficia de avantajele unei societăţi civilizate. Acesta vă pune la dispoziţie informaţiile şi logistica necesare pentru susţinerea disciplinei opţionale „Educaţie economică”. Vă propunem să urmaţi cursul de „Educaţie economică”. la atitudini mai responsabile. am constatat că. de când predau acest opţional. 24 Timişoara Realizarea dimensiunii europene în învăţământ depinde de gradul de asumare a acesteia la nivel de politică educaţională. organizat şi desfăşurat metodic. ca semn de respect pentru ceea ce înseamnă civilizaţie. El poate duce la deprinderi trainice şi implicit. de bun gust. ordinea. la un progres al proceselor psihice. Abordarea dimen siunii europene ca finalitate a educaţiei vizează orientările valorice fundamentale. România. direcţia. NAGY MONIKA Şcoala cu cls. iar LEGO COSTUL DE OPORTUNITATE . De doi ani.Nr. UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ŞCOLARUL MIC înv. la care a renunţat pentru a obţine ceea ce-şi dorea cel mai mult. Această finalitate reflectă exigenţele funcţionale ale sistemului. trebuie crescută în spiritul a ceea ce este frumos. poate avea o valoare instructiv–formativă deosebită. „Ziua Europei“. elaborate la nivel de politică a educaţiei în vederea proiectării şi a realizării optime a activităţii de formare -dezvoltare a cetăţenilor europeni. este marcată în diferite moduri în instituţii. cât şi a părinţilor acestora.

ce şi -au găsit locul în revista clasei . 24.L. Iată câteva gânduri: „Îmbrăcat în cămaşă albastră şi cu papion galben m-am simţit o mică stea din cele doisprezece prezente pe steagul UE şi o parte din familia europeană. să le aşeze pe crengile copacului desenat. alţii au decupat şi lipit pe un panou articole din ziare. realizat în ora de Educaţie tehnologică. elevii trebuiau să decupeze flori. Maria Vărşăndan. grupa a III-a „Grădina U. mai apoi.E. Timişoara .“. prof. dr. pe fiecare trebuind să lipească denumirea unei ţări membre U. noţiunile de bază legate de data aniversară.E. pentru ca mai apoi. 30 C. simboluri . peste ani.R. Vasile Muscalu. acestea pe o planşă. „Odă bucuriei“ de Ludwig von Beethoven. Pagina 40 Învăţătorul Nr. Daniela Văleanu. unde. Am luat legătură cu Comisia de Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Timiş. am organizat cu colectivul clasei o activitate bine pregatită cu mult timp îna inte.“. Elevii au avut de cules informaţii din ziare. Aceste materiale au fost selectate şi ordonate tot cu ajutorul elevilor pe un „afiş -om“. în afară de sfaturi şi mulţumiri pentru faptul că şi elevii din ciclul primar sunt informaţi despre evenimetele importante ale ţării. elevii trebuind să decupeze nişte frunze. imnul şi steagul.E. a început prin a clarifica împreună cu elevii momentele mai importante din istoria U.„ARICII SILITORI“..E.. iar apoi. pe care au lipit denumirile ţărilor membre. ci cu ajutorul minţii creatoare şi motto -ul: „Ziua Europei – e şi ziua ta!“. pentru a informa elevii din fiecare clasă Delta Cart Educational EUROPRODUCT S. a fost folosit primară despre eveniment.” (Szocs Anita) Chiar dacă elevii nu au reţinut toate amănuntele despre UE..monedă.. Am fost foarte mândru când am trecut prin celelalte clase şi i-am putut informa pe colegii mei despre marea sărbătoare a României. Piaţa Huniade nr.E. În ora de Educaţie muzicală i-am învăţat pe elevii mei Imnul Uniunii Europene. grupa a II-a „Copacul U.E. reviste despre importanţa acestui eveniment şi simbolurile UE. simbolizând o grădină. despre ceea ce ei au exprimat fără prea multe cuvinte. În încheiere s-a intonat Imnul U. 370 Timişoara sau B-dul Cetăţii nr. Pitesti Editura: inst. „Războiul îngheţatei de zmeură“. Unii au realizat de acasă desene..” (Krisch Norbert) „Fiecare dintre noi a dorit să participe cu ceva la această zi. Activitatea elevilor s-a desfasurat pe trei grupe: grupa I a avut de realizat steagul U. 30 Prin urmare. Ziua a fost minunată. iar din cărţile primite am înţeles despre cât de bine şi frumos se pot înţelege copiii Europei.. am primit pentru fiecare elev o carte editată de Comisia Europeană.(fiecare elev câte un steag). Impresiile elevilor au fost aşternute în compuneri. prof. Gheorghiţa Muscalu ISSN 1454-6175 Colectivul de redacţie: Tiparit la Sediul Asociaţiei Învăţătorilor Bănăţeni Casa Corpului Didactic. inst. Acesta. Activitatea propriu-zisă la clasă.P. îşi vor aminti cu siguranţă.

Nr. 30 Învăţătorul Pagina 41  .

30 . Pagina 42 Învăţătorul Nr.

Nr. 30 Învăţătorul Pagina 43  .

30 . Pagina 44 Învăţătorul Nr.

Nr. 30 Învăţătorul Pagina 45  .

30 . Pagina 46 Învăţătorul Nr.

Nr. 30 Învăţătorul Pagina 47  .

 Pagina 48 Învăţătorul Nr. 30 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful