Capitolul I Evolutii de natura istorica si conceptuala

1. Aparitia ideii de unitate la nivel European: doctrinarii apartinand unor categorii socioprofesionale diferite plaseaza in timp originile ideii de unitate la nivel european diferit. Exista deosebiri in acest sens, intre sociologi, politologi, filozofi, sociologi, economisti, istorici, juristi. Punctele de vedere exprimate in cadrul aceleiasi categorii socio-profesionale sunt de asemenea diferite. O prima categorie de istorici plaseaza in timp originile unei astfel de idei inca din antichitate. Un al doilea curent de opinie la care se raporteaza istoricii identifica unele din evenimente care au avut loc la nivel european chiar cu originile unei astfel de idei ( ex. campaniile lui Napoleon). Al treilea curent de opinie  originile ideii de unitate la nivel european apartin primei jumatati a sec.20, perioada care a fost esentialmente marcata de cele 2 razboaie mondiale. Juristii se identifica la randul lor cu cel de-al treilea curent de opinie al istoricilor. 2. Aparitia comunitatilor europene : context dat de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial care a generat aparitia invinsilor si invingatorilor. Prima comunitate a aparut din teama eventualei izbucniri a unei a treia conflagratii mondiale. In acest sens, dupa cel de-al doilea razboi mondial pe fondul falimentului societatii natiunilor apare in plan international universal ONU prin semnarea Cartei de la San Francisco din 1945. Practic, dupa cel de-al doilea razboi mondial sefii de stat sau/si de guvern, pentru prima data au apreciat ca obiective in comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor adica prin intermediul organizatiilor internationale izbavirea generatiilor viitoare de flagelul razboiului. Se prolifereaza dupa ONU mai multe organizatii internationale. In plan european  Consiliul Europei 5 mai 1949 - Londra ( statut); Uniunea Vamala a statelor membre ale Benelux-ului (Belgia, Olanda, Luxemburg), luata drept model si varianta de urmat pentru realizarea obiectivelor UE din zilele noastre. Apar organizatii de tip militar – Tratatul de la Varsovia, NATO. In anul 1950 Jean Monnet, presedinte al Organizatiei Nationale a Planificarii din Franta a fundamentat teza realizarii controlului international asupra productiei de carbune si otel din Franta si Germania. Atat carbunele cat si otelul reprezentau ramuri de baza ale industriei de armament. Ambele state erau mari puteri si influentau evolutiile societatii internationale in ansamblul acesteia. Prin intermediul controlului international se dorea conversia, transformarea productiei de razboi intr-o productie de pace adica se dorea inlaturarea dezastrelor de dupa cele doua razboaie mondiale si pe cale de consecinta realizarea bunastarii materiale si sprituale a popoarelor statelor Europei Occidentale. In acelasi an, 1950, dar la 9 mai Robert Schuman care era ministru al afacerilor externe din Franta a lansat public pentru prima data teza prin intermediul unei Declaratii cunoscuta sub numele de Planul sau Declaratia Schuman. Prin intermediul unei astfel de declaratii se dorea lansarea infiintarii primei comunitati europene – comunitatea europeana a carbunelui si otelului ( CECO – CECA). Declaratia Schuman nu genera, nu determina efecte juridice ( drepturi si obligarii) ci avea numai un rol orientativ pentru conduita subiectelor de drept carora li se adresa. Din acest motiv, la planul Schuman adera in continuare, pe langa Franta si Germania, alte 4 state, adica Italia si Benelux – in total 6 state. Cele 6 state semneaza la Paris la 18 aprilie 1951 Tratatul de Instituire a Comunitatii europene a carbunelui si otelului ( CECO), tratat care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale consecinta si prima Comunitate Europeana si-a incetat existenta. In anul 1956 politicianul belgian Paul Henry Spaak a eliberat Raportul cu privire la infiintarea a inca 2 comunitati europene: CEE – Comunitatea Economica Europeana si CEEA – Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( EURATOM). Raportul Spaak similar planului Schuman nu producea efecte juridice ci avea numai rolul de a orienta la fel, conduita celor 6 subiecte de drept international (tot alea 6) - fondatoare CECO. Cele 6 state semneaza la Roma Tratatele de instituire a celor doua comunitati europene (CEE si Euratom) la 25 martie 1957, tratate care au intrat in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata. Tratatul institutiv al comunitatii economice europene devenit in timp (dupa 1

Delimitari conceptuale Pentru a exista si a functiona cele 3 comunitati europene au infiintat Institutii proprii in domeniile decizional. • Consiliul ( UE) este format din ministri de resort. este de dorit sa se treaca de la votul unanim la votul majoritar. Capitolul II Dezvoltarea constructiei comunitare/ europene • dimensiunea calitativa: perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei comunitare in general. Contextul care a facut posibila aparitia crizei: un astfel de context a fost dat de continutul Tratatelor Institutive care prevedeau faptul ca in prima perioada a constructiei comunitare deciziile vor fi adoptate cu unanimitate de voturi pentru ca sistemul votului unanim permitea invocarea dreptului de veto de catre fiecare stat memebru in cazul in care o decizie ce urma a fi adoptata contravenea intereselor unuia dintre state membre. Fuziunea s-a realizat gradual. intrat in vigoare in 1967. Franta a apreciat ca ii sunt puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca va practica politica scaunului gol adica nu va mai participa la adoptarea deciziilor. Dimensiunea calitativa – are 3 etape succesive. 1. Institutiile infiintate prin Tratatul de la Roma se simplifica si se uniformizeaza sub aspectul denumirii lor daca le raportam la cele infiintate prin Tratatul de la Paris. texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta. crize si esecuri 2. Institutiile infiintate prin Tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de Institutiile infiintate prin Tratatul de la Paris. • Consiliul European este format din sefii de stat si de Guvernpresedintele Comisiei. institutiile similare infiintate prin cele 3 tratate fuzioneaza dand nastere unor institutii unice. Neexistand vointa politica la nivelului comunitatilor europene de a se renunta la prezenta Frantei intr-un astfel de sistem 2 . • dimensiunea cantitativa: extinderea comunitartilor europene prin aderarea unor noi state. a ramas numai EURATOM. avand caracter procesual incepand cu institutiile jurisdictionale in 1958. treptat. adaugi. 3. crize si esecuri: in evolutia constructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si esecuri. originare ale tratatelor institutive.Tratatul de la Maastricht) Tratatul institutiv al comunitatii europene (CE). Consiliul UE Tratatul de la Lisabona  Consiliu ( legislativul UE). O astfel de varianta a fost preferata din motive care tin de caracterul pronuntat eteregen al nivelurilor de dezvoltare economico.sociala din statele membre.al controlului politic si jurisdictional. 3.sociala existente in statele membre dupa cele doua razboaie mondiale. • Consiliul Europei – organizatie internationala formata din 47 de state – diferit de UE. Aceasta criza a fost solutionata prin compromisul de la Luxemburg. Retine insa atentia doctrinei domeniului criza provocata de “politica scaunului gol” practicata de catre Franta in perioada iulie 1965 – ianuarie 1966. a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona din 2007. executiv. Intr-un astfel de context. intrat in vigoare la 1 decembrie 2009. Considerandu-se ca pana in anul 1965 este posbila o relativa egalizare a nivelurilor de dezvoltare economice. CEECE2009 UE. reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si a esecurilor. continuand cu institutiile de control politic in 1960 si desavarsindu-se cu institutiile executive si decizionale prin intermediul Tratatului de la Bruxelles ( Tratatul instituind o Comisie unica si un Consiliu unic Tratatul de fuziune) din 1965. Denumirile institutiilor in urma procesului de fuziune sunt diferite. 1. Din motive de coerenta si celeritate. tratat prin intermediul caruia UE se substituie comunitatii europene si ii succede acesteia. modifica ori completa prevederile initiale. institutiile rezultate in urma acestui proces duc la indeplinire atributii/ competente inscrise in toate cele 3 Tratate Institutive. uniforme.

nu obliga. 2. Ucraina. nu dau nastere la drepturi si la obligatii (nu produc efecte juridice). 3. in timp ce deciziile mai putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar. modifica ori completa prevederile initiale. Muntenegru.Armenia Azerbaijan. Serbia. au caracter abstract. Acestea au rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. originare ale tratatelor institutive. • Tratatul de la Bruxelles dupa care urmeaza modificarile intervenite in materie financiara succesiv in anii 1970. • Consecinte negative: nu mai pot invoca dreptul de veto Din 1965 pana in 2010 se constata o extensie a domeniilor care intra sub incidenta votului majoritar concomitent cu restrangerea votului unanim. O problema a fost data totusi de faptul ca Norvegia de 2 ori consecutiv a refuzat prin referendum aderarea la comunitatile europene. reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si a esecurilor: au fost numeroase aceste reflectii. Nu s-a inregistrat nici o cerere privitoare la renuntarea la un astfel de statut (tratatele institutive si cele modificatoare nu au inscris in continutul lor si o astfel de reglementare pana la Tratatul de la Lisabona care prevede si posbilitatea renuntarii statelor membre la un astfel de statut). Elvetia. nu leaga. au un astfel caracter modificator. In timp comunitatile europene au evoluat sub aspectul statelor memebre gradual de la cele 6 state fondatoare la cele 9-10-12-15-25-27. 3 . respectiv a statului de stat membru. Votul majoritar • Consecinte pozitive: pentru comunitatea europeana in ansamblul ei si viteaza deciziei creste. 1975 la care se adauga Actul Unic European din anul 1986 intrat in vigoare in 1987. Votul unanim • Consecinte pozitive: posbilitatea invocarii dreptului de veto • Consecinte negative: celeritatea deciziei ( viteza) incetinita si sunt afectate comunitatile europene in ansamblul lor. Procesul aderarii a fost unul continuu. in ultimul rand Tratatul de Aderare a statelor la comunitatile europene. Albania. • Tratatul de la Lisabona ( 2007) intrat in vigoare in 2009. • Tratatul de la Nisa ( 2001) intrat in vigoare in 2003. incepand cu 1 ianuarie 1966 deciziile importante ale comunitarilor vor continua tot sistemul votului unanim.cate exista in prezent. Georgia. Norvegia. Dezbaterile. adaugi. Specific este faptul ca in cadrul comunitatilor europene au fost inregistrate numai solicitari cu privire la dobandirea statutului de stat asociat. Statelor membre ( 27) ale UE li se alatura in continuare inca 2 state candidate la aderare – Croatia si Turcia. Ex. Uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridca obligatorie. etc. – Rapoartele : Spaak si Planul Schuman. • Tratatul de la Maastricht ( Olanda) 1992. neexistand etape in care sa fie intrerupt. • Tratatul de la Amsterdam ( Olanda) 1997. Sintezele. texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta. statele potential candidate Macedonia. adica nu tin. Kosovo. Potrivit compromisului de la Luxemburg.largirea UE prin aderarea unor noi state. ultimul refuz a intervenit din partea Norvegiei in toamna anului 1994 chiar in conditiile in care in primavara aceluiasi an s-a ajuns la un compromis cunoscut in doctrina domeniului sub denumirea de “ compromisul de la Oslo”/ compromisul pestelui. Dimensiunea cantitativa. state ex sovietice: Republica Moldova.comunitar ( Franta fiind initiator si motor al constructiei comunitare) s-a ajuns la un compromis (compromisul de la Luxemburg).

Acestea sunt edictate si adoptate de catre state ca subiecte de drept international in temeiul suveranitatii de care dispun. intre comunitati si statele terte. • izvoare nescrise. intre comunitatile si statele candidate la aderare. In sens larg: • categoria izvoarelor primare. Capitolul III Ordinea juridica a UE ( dreptul comunitar european). stat candidat la aderare 2000-2004. d) Romania stat membru al Comunitatilor Europene 2007. Acest principiu isi gaseste reflectarea in doua caracterisitci ale dreptului comunitar/UE si anume: caracteristica aplicarii imediate si a aplicarii directe a dreptului comunitar in dreptul national alo statelor membre. comunitati si persoane fizice si juridice apartinand ori nu statelor membre. In decembrie 1999 la Helsinki. 148. a) izvoarele primare – Tratatele Institutive si cele modificatoare. principiile care guverneaza ordinea juridica: a) principiul asimilarii ( absorbtiei) dreptului comunitar/ UE in/ de catre dreptul national ori dreptul intern al statelor membre. s-a luat decizia punerii in aplicare a tezei startului comun si finish-ului diferentiat adica decizia declansarii negocierilor de aderare cu toate statele asociate. Sunt similare 4 . comunitatile si alte organizatii internationale. art. intre comunitati si statele in curs de aderare. 2. In sens larg sunt 2 categorii de norme ( izvoare) al dreptului comunitar. treptat cu fiecare stat in parte in masura indeplinirii criteriilor de aderare. prevalentei) al dreptului comunitar in raport cu dreptul national ( a se vederea Constitutia Romaniei republicata in urma revizuirii din anul 2003. • izvoare complementare.2 – prioritate). clasificarea/ierarhizarea/sistematizarea normelor care compun ordinea juridica. gradual. • acordurile externe ale ale comunitatilor europene. 4. b) Romania. • categoria izvoarelor derivate ( secundare). intre comunitatile si statele asociate. izvoarele dreptului comunitar european/dreptului UE. Acordul a fost semnat in anul 1993. concept : ordinea juridica reprezinta ansamblul normelor care guverneaza raporturile stabilite intre comunitatile europene si statele membre. • In sens restrans: • izvoare primare. In decembrie 2004 – aprilie 2005 s-a elaborat Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei. 1. In doctrina domeniului exista mai multe criterii de clasificare/ ierarhizare/sistematizare dar retine atentia unul dintre acestea – criteriul fortei juridice a normelor de drept al UE. in sens restrans sunt 5 categorii.integrarea in UE – alin. Titlul VI – Integrarea Euroatlantica. c) Romania stat in curs de aderare – etapa declansata de semnarea tratatului de aderare la 25 aprilie 2005. notiune. a fost ratificat in acelasi an si a intrat in vigoare la 1 februarie 1995. 3. b) principiul prioritatii ( preeminentei. finalizarea acestor negocieri.Statutele succesiv dobandite de catre Romania in raport cu UE: a) Romania stat asociat 1995 – 1999 in temeiul Acordului European instituind o asociere intre Romania si Comunitatile Europene pe de o parte si statele membre ale acestora pe de alta parte. materializate in cele 31 de capitole de negociere. • izvoare derivate.

Regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern din toate statele membre. directiva nu este aplicata direct ci aceasta se transpune in legislatia interna a fiecarui stat membru. • Tratatele de instituire a comunitatii economice europene si a comunitatii europene a energiei atomice (CEE si EURATOM) semnate la Roma de catre acelasi 6 state fondatoare la 25 martie 1957 si intrand in vigoare in ianuarie 1958 pentru o perioada nedeterminata. semnat in 25 aprilie 2005. Orice aplicare incompleta este interzisa. • Tratatul de la Nisa din 2001 intrat in vigoare in 2003. Italia si Benelux) la 18 aprilie 1951 intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 ani. Cea mai noua modficare a Tratatelor de la Roma s-a realizat prin Tratatul de la Lisabona. Germania. (este vorba inclusiv de tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE. Din aceste considerente cele doua tratate asemanatoare Tratatului de la Paris au fost in timp modificate. opereaza prin generalizare si abstractizare adica este obligatoriu in toate elementele sale. ca tratat modificator este cel prin intermediul caruia UE se substituie si ii succede comunitatii europene (CE). exigenta adica este obligatorie atat in ceea ce priveste rezultatul de atins dar si in ceea ce priveste mijloacele pentru atingerea acelui rezultat ( 25 zile de la publicarea in Jurnalul Oficial al UE – intra in vigoare). Din punctul de vedere al subiectelor carora li se adreseaza directiva ca regula generala este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite state membre. decizia si recomandarea si avizul. • Tratatul de la Lisabona din 2007 intrat in vigoare la 1 decembrie 2009. motiv pentru care la 23 iulie 2002 Tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima comunitate europeana si-a incetat existenta. Spre deosebire de Regulament. • Tratatul de la Amsterdam 1997 intrat in vigoare in 1999. la nivelul UE este reglementata actiunea in anulare ( recursul in anulare). de la 6 state initiale pana la cele 27. directiva. Tratatele institutive sunt: • Tratatul instituind comunitatea europeana a carbunelui si otelului ( CECO) semnat la Paris de catre cele 6 state fondatoare ( Franta. Regulamentul este similar legii din dreptul intern. • Tratatele de Aderare a statelor la comunitatile europene. • modificarile intervenite succesiv in anii 1970. b) izvoarele derivate Acestea au caracter derivat raportandu-se la izvoarele primare adica acestea nu pot deroga de la Tratatele institutive respectiv modificatoare.legilor fundamentale avand forta juridica similara Constitutiilor din dreptul intern. • Actul din 1976 adoptat in materie electorala. Directiva este mai flexibila decat regulamentul in sensul ca aceasta urmeaza tehnica legii cadru completata cu decretele de aplicare. De la acestea nu se poate deroga decat prin norme avand forta juridica egala. • Actul Unic European din 1986 intrat in vigoare in 1987. Regulamentul este norma derivata cea mai rigida. ratificat in acelasi an prin legea 157/2005 intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2007). Regulamentul nu este susceptibil de trasnpunere adica este direct aplicabil fara a se prelua in legislatia interna. Acesta. 1975 in materie financiara (delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi). • Tratatul de la Maastricht 1992. Sunt edictate si adoptate de catre institutiile UE in existenta si functionarea lor. Acestea sunt : regulamentul. Tratatele modificatoare: • tratatul de la Bruxelles din 1965 intrat in vigoare in 1967 cunoscut in doctrina sub denumirea de Tratatul de fuziune ori Tratatul instituind o Comisie si un Consiliu unic. In cazul in care acestea nu sunt conforme legislatiei primare. Pe cale de exceptie directiva se poate 5 .

adica numai o norma de rezultat nu si de mijloace. consultativ. Suveranitatea nu poate face obiectul. Decizia cunoaste procedura transpunerii in dreptul intern. sunt cele la care comunitatile actioneaza in temeiul statutului lor de subiecte de drept international adica in temeiul exercitarii in comun a suveranitatii statelor la nivelul comunitatilor europene. • acordurile punctuale incheiate cu organizatiilor internationale. asemenea directivei. Este vorba de acele domenii care intra sub incidenta politicilor comune ale UE (politica comerciala comuna). conform. • acordurile incheiate cu statele slab dezvoltate. Recomandarea si avizul – acestea nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus adica nu tin. al delegarii. c) acordurile externe ale comunitatilor europene sunt similare tratatelor internationale. date fiind componente sale. Avizele se impart in trei mari categorii: facultativ. nu obliga – nu produc efecte juridice. politica de mediu). Uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie (ex. nu dau nastere la drepturi si obligatii. ex. In aceste domenii orice interventie sub aspectul reglementarii din partea statelor membre este considerata ca fiind o incalcare a prevederilor tratatelor institutive si modifcatoare si pe cale de consecinta o astfel de inteventie este interzisa. prin acordurile externe nu se poate deroga de la prevederile legislatiei primare dar astfel de acorduri externe pot determina modificari ale legislatiei derivate. Locul ierarhic pe care acestea il ocupa in ordinea juridica a comunitarilor europene – ocupa un loc ierarhic inferior izvoarelor primare dar superior izvoarelor derivate. fiind considerata o incalcare a prevederilor tratatelor institutive/ modificatoare (politica externa si securitate). potrivit tratatelor institutive/modificatoare. prioritatea revine normelor adoptate la nivelul comunitarilor europene/UE. al transferului. 6 . exista domenii/ materii in cadrul carora competenta edictarii sau adoptarii normelor. nu leaga. • acordurile incheiate cu statele puternic industrializate. cad sub incidenta edictarii si adoptarii normelor atat de catre comunitatile europene/UE. 2. Directiva tot spre deosebire de regulment este obligatorie numai cu privire la rezultatul final de atins. 3. Directiva da posibilitatea statelor membre sa stabileasca ansamblul mijloacelor necesare atingerii rezultatul propus. potrivit tratatelor institutive/modificatoare revine statelor membre. d) izvoarele complementare – acele norme care gasesc in sfera de aplicare si prelungirea izvoarelor primare ale dreptului comunitar european. exista domenii/ materii in care potrivit tratatelor institutive si modificatoare compententa edicatarii si adoptarii normelor revine exclusiv comunitarilor europene/ UE. In aceste domenii orice interventie a comunitatilor europene este interzisa. Decizia asemanatoare regulamentului. Acestea au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. dar cand se intampla acest lucru se specifica in continutul ei. Decizia spre deosebire de regulament dar asemanataore directivei ca regula generala este obligatorie pentru subiectele de drept intern special desemnate din anumite state memebre. Potrivit art.adresa si subiectelor de drept intern si toate statele membre. In caz de conflict. (competenta partajata – politice comunitare : politica agricola comuna. cat si de catre statele membre. exista domenii/materii care. 1. avizul dat de Parlamentul European Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgarie la UE in data de 13 aprilie 2005 adica premergator semnarii din data de 25 aprliei 2005). 249 din Tratatul instituirii CE este obligatorie pentru destinatarii desemnati.directiva nu se aplica direct dar poate produce efecte directe adica trebuie sa fi expirat perioada de transpunere si anumita prevedere din directiva sa nu fi fost trasnpusa in legislatia interna(aceea netranspusa produce efecte direct). Conventia comunitara. spre deosebire de directiva este obligatorie atat cu privire la rezultatul final de atins cat si in ce priveste formele/mijloacele prin intermediul carora poate fi atins rezultatul propus.

actiunea preliminara). caracteristicile ordinii juridice a UE 1.inlaturarea dezastrelor generale cauzate de cele doua razboaie mondiale si realizarea bunastarii materiale.Criteriile formulate la Copengaha. b) caracteristica potrivit careia comunitarile europene/UE sunt organizatii internationale: Comunitatile europene sunt organizatii internationale. capitalurilor si a platilor. • interzicerea discriminarii de natura politica/ privata intemeiatea pe cetatenie/nationalitate/ persoana fizica – juridica. organizatiile internationale regionale europene – statele europene au semnat cate un acord european institunind o asociere intre statul respectiv si comunitatile europene pe de o parte si statele membre ale acestora pe de alta parte. CEEA – EURATOM). Asociatii integrate: au luat fiinta prin fuziunea teritoriilor statelor membre si economiilor existente pe aceste teritorii. regionale.e) izvoare nescrie – metodele de interpretare si principiile generale de drept. fapt care contribuie la favorizarea liberei circulatii a marfurilor. reesalonarea acestora. • interdictia care opereaza cu privire la ajutoarele de orice fel acordate de catre state ramurilor neperformante ale economiilor nationale (subventiile specifice. Argumente care fac trimitere la obietivele stabilite prin tratatele institutive: conversia productie de razboi intr-o productie de pace . caracteristicle comunitarilor europene/ ale UE ca entitati de drept international. persoanelor. a) caracteristica potrivit careia comunitatile europene/ UE sunt asociatii de tip economic integrat: asociatii de tip economic integrat – argumente de text: denumirile tratatelor institutive care fac trimitere la caracterul economic (CECO. Turcia a semnat numai un acord de asociere. Intre masurile de natura juridica avem: • inlaturarea barierelor tarifare si a taxelor adiacente acestora dintre statele membre si inlocuirea lor cu tariful vamal comun dintre statele membre si statele terte. opinii diferite : cu privire la cutuma – izvoare de drept international si cu privire la jurisprudenta. garantarea dreptului la proprietate. arie geografica cunoscuta sub denumirea de piata interna. Acestea reprezinta o arie geografica unica data de ariile geografice ale tuturor statelor membre. Principiile generale li se alatura principiile care au caracter tehnic: principiul neplatii zilelor de greva. Sediul materiei il reprezinta statutul Curtii Internationale de Justitie art. 38. la aparare. comunitatile europene sunt organizatii internationale pentru ca acestea au aparut in temeiul acordului de vointa liber exprimat de catre statele membre prin intermediul reprezentantilor special desemnati sa participe la incheierea tratatelor. serviciilor. 1. deschise posbilitatii aderarii tutror statelor europene (sub rezerva indeplinirii a 4 categorii de cerinte . O astfel de piata a fost posbil sa se realizeze prin adoptarea si aplicarea unor masuri avand natura multipla: masuri avand natura politica. Tratatele institutive (Paris. 2. La nivelul UE exista posbilitatea formularii unui recurs in interpretare la dispozitia institutiilor nationale indiferent de grad (recurs prejudicial prealabil. CEE. europene. stergerea datoriilor. Astfel de principii generale sunt: dreptul la un proces echitabil. Madrid si Helsinki). Toate cele de mai sus sunt de natura sa contribuie la consolidarea spiritului concurential la nivelul UE. avand insa si caracter inchis si supranational. Capitolul IV Caracteristicile comunitare / ale UE 1. 2. economica. juridica. Roma) sunt tratate internationale multilaterale portrivit dreptului international si sunt veritabile legi fundamentale avand forta juridica obligatorie. etc). caracteristicile comunitarilor europene/ ale UE ca entitati de drept international. Piata unica este comparabila cu marile metropole ale lumii. Diferenta este data de dialogul politic in sensul in care acodurile europene de asociere includ un 7 . Principiile nu se confunda cu principiile fundamentale ale dreptului international. administrativa.

capabil sa faca fata tensiunilor generate de concurenta existenta in cadul unei astfel de economii. Parintele teoriei raportului dintre dreptul intern si dreptul 8 . O astfel de procedura. nivelul dobandii 7-9% anuale efective. respectiv devenind parte la Conventia Europena incepand cu 2004. auxiliar si indeplinesc atributii pe urmatoarele 3 niveluri: • pregatirea deciziei adoptate la nivelul UE de catre institutiile UE. aplicabilitatea este directa. La acest nivel facem distinctie intre institutiile UE si organele acesteia. dobandind statului de stat membru al NATO in 2004. originala: UE are cea mai puternica structura institutionala. 2. Monismul postuleaza teza potrivit careia normele dreptului international se gasesc in cadrul aceleiasi sfere de curpindere cu normele dreptului intern. 5. comerciala. Distinctia se intemeiaza pe criteriul participarii la decizieinstitutiile comunitare/UE participa direct la decizie in timp ce organele comunitare au un caracter tehnic.acestea la randu-le se afla in raporturi de subordonare unele fata de altele. si prioritara a dreptului comunitar/ UE in dreptul intern (a se vedea Constitutia Romaniei. caracter suprational. 3. • asigurarea continuitatii activitatii institutiilor mai ales intre reuniunile acestora. Romania a dobandit statulul de stat cu economie de piata functionala. Acest caracter inchis este dat de procedura parcursa de catre statele asociate. impune acordul pe de o parte al institutiilor. Exista 2 teorii moniste. Conditii de natura militara: cuantificate in exigenta potrivit careia statele canditate la aderare trebuie sa fie nu numai state consumatoare de securitate ci si state furnizoare de securitate. directa. c) comunitatile au o structura institutionala proprie.astfel de dialog. in timp ce acordurile de asociere nu il includ. directa si prioritara a dreptului comunitar/UE in dreptul intern al statelor membre. caracteristicile ordinii juridice a UE 1. Consiliu. • Romania a indeplinit conditiile de natura politica aderand la Consiliul Europei in 1993. Romania a indeplinit o astfel de conditie. Conditii de natura economica: cad sub incidenta criteirilor de convergenta pentru trecerea la moneda unicadeficitul bugetar 3% PIB. sunt organizatii internationale care au caracter inchis . Prima postuleaza potrivita careia dreptul intern este superior in raport cu dreptul international. Acordurile de asociere vizeaza numai raporturile de natura economica. 3. conditii pe care statele canditate trebuie sa le indeplineasca pentru aderare: Conditii de natura politica: • respectarea drepturilor omului in statul candidat la aderare inclusiv respectarea dreptului minoritatilor nationale si rezolvarea problemei copiilor institutionalizati. organizatiilor in cauza ( Comisie. 4. A doua postuleaza prioritatea dreptului internatioanal in raport cu dreptul intern. • asigura monitorizarii aplicarii deciziei comunitare. prioritatea Teorii cu privire la raportul dintre dreptul international si dreptul intern.este dat de aplicarea imediata. Conditii de natura juridica: angajamentul asumat de catre statele candidate privind aplicarea imediata. Parlament) cat si acordul tuturor statelor membre ale organizatiei respective ( ratificarea tratatului de aderare se face prin legislativul existent la nivelul fiecarui stat sau prin referendum). candidate in vederea dobandirii statutului de state membre. In cazul organizatiilor internationale deschise procedura impune acordul dat numai de catre institutiile organizatiei in cauza. Romania a indeplinit si aceasta cerinta pentru ca prin raportul de tara dat publicitatii in data de 6 octombrie 2004. art. Pe cale de consecinta. aplicabilitatea este imediata. 2. 148). inflatie. • existenta in statul candidat la aderare a unei democrarii de tip pluripartid.

in cadrul capitolelor care fac obiectul dezbaterilor (31 de capitole de negociere). Teoria armonizarii dreptului national cu dreptul comunitar – aceasta include 3 etape succesive: 1. pe cale de consecinta potrivit dualistilor. In doctrina dreptului comunitar. taxele vamale). d) teoria coexistentei dreptului national cu dreptul comunitar. politica comerciala comuna. • criteriul geografic: diferetena se exprima – statele apartinand Europei de Vest. Primele doua teorii (armonizare si substituire) sunt fundamentate de catre monisti si urmatoarele doua teorii apartin dualistilor. b) teoria substiuirii dreptului national de catre dreptul comunitar. Dualistii postuleaza teza potrivit careia dreptul internaitonal se gaseste intr-o sfera de cuprindere separata de normele dreptului intern. Doctrina si practica materiei pun in evidenta faptul ca in privinta raporturilor dintre dreptul intern si dreptul internaitoanl respectiv a raporturilor dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor memebre. in sensul conformitatii lor. Substituirea totala a normelor nationale de catre normele UE intervine in acele domenii/materii care sub indicenta politicilor comune (ex. d) teoria coexistentei dreptului national cu dreptul comunitar.delimitari conceptuale: 9 . Statele asociate sunt obligate ca in cadrul adoptarii normelor potrivit calendarelor legislative sa aiba in vedere apropierea si conformitatea acestora cu legislatia UE. transpunerea directivelor). b) teoria substiuirii dreptului national de catre dreptul comunitar – totala sau partiala.international este Hegel iar pentru raportul dintre dreptul internaitonal si dreptul intern este Hans Kelsen. etapa premergatoare statutului de stat candidat – etapa pe care o parcurg statele asociate. statele membre sunt obligate sa-si modifice normele proprii pe masura aparitiei normelor noi la nivelul UE (ex. c) teoria coordonarii dreptului national de catre dreptul comuniar. 2. 3. subtituirea partiala intervine in acele domenii/materii care cad sub incidenta politicilor partajate (partajare de competenta intre UE si statele membre – politica agricola). prioritate a uneia fata de celalalta. In prima etapa. • raportarea la statutul de stat membru: diferenta se exprima intre statele fondatoare si statele nou admise in UE. Est si Centrale. etapa pe care o parcurg statele membre. motiv pentru care intre cele doua categorii se stabilesc numai relatii de coordonare si de coexistenta. etapa pe care o parcurg statele candidate la aderare. c) teoria coordonarii dreptului national de catre dreptul comuniar. Capitolul V Sistemul institutional comunitar european. statele candidate sunt obligate sa-si modifice normelor pe masura parcurgerii capitolelor de negociere in sensul in care aceste state nu pot inchide capitolelel de negociere daca nu isi armonizeaza normele. statele asociate nu au obligatia de a-si modifica normele potrivit aquis-ului UE. In etapa a doua. Nu fac obiectul substituirii acele domenii care intra sub indicenta competentelor exclusiv nationale. O astfel de diferentiere intre state este data de 3 criterii: • criteriul fortei economice. statele sunt diferite. intre cele doua categorii de norme nu se stabilesc raporturi de subordonare. au fost fundamentate 4 mari teorii care vizeaza numai raporturile dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre: a) teoria armonizarii dreptului national cu dreptul comunitar. Potrivit teoriilor coordonarii si coxistentei statele membre nu sunt obligate sa isi modifice normele in raport cu modificarea sistemului normativ apartinand comunitatilor europene. 1. In etapa a treia.

pentru ca regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica. atipica. • Curtea de conturi. in timp ce organele UE au un caracter tehnic – auxiliar. Acestea se regasesc pe 3 niveluri ale activitatii desfasurare: • pregatesc decizia la nivelul UE.UE are o structura institutionala proprie originala. La nivelul UE exista alaturi de institutii si organe cu caracter tehnic auxiliar. c) principiul echilibrului functional. • Comisia. • asigura continuitatea activitatii institutiilor indeosebi intre reuniunile acestora. in raporturile la care participa se regasesc nu in nume propriu ( nu isi asuma obligatiile si drepturile in nume propriu) ci in cadrul in acestor raporturi institutiile participa in numele UE pe care o reprezinta in cadrul acestor raporturi in temeiul mandatului dat de catre statele membre prin intermendiul tratatelor institutive si modificatoare. tribunalul (fostul tribunal de prima instanta) si tribunalul functiei publice). exceptia fiind data de faptul ca Banca centrala europeana are o astfel de personalitate juridica. Institutiile nu sunt acelasi lucru cu organele. 2.(ex. transformat in Institutul Monetar European. Acest lucru se explica prin faptul ca institutiile europene.comitetul monetar. devenit Banca Centrala Europeana). auxiliare – de regula sunt numite Comitetetendinta de multiplicare a comitetelor este denumita comitologie. • comitetul regiunilor. • Consiliul (CUE). • Banca centrala europeana. Institutiile UE participa direct la decizie. • Parlamentul European • Curtea de Justitie a UE (sistemul jurisdictional al UE este format din trei institutii: Curtea de justitie. b) principiul atribuirii de competente/atributii. Institutiile UE sunt: • Consiliul European. In al doilea rand institutiile UE isi numesc functionarii proprii. principiile care guverneaza sistemul institutional al UE (activitatea institutiilor UE) a) principiul autonomiei de vointa. ocupand un loc ierarhic superior daca le raportam la organele aceleiasi UE. Autonomia de vointa nu se confunda cu personalitatea juridica ( acea prerogativa care permite asumarea de drepturi si obligatii pentru a deveni subiect de drept). Diferenta dintre institutii si organe este data de criteriul participarii la decizie. b) principiul atribuirii de competente/atributii: atributiile sunt conferite tuturor institutiilor mai putin institutiilor jurisdictionale carora le sunt oferite competente. Unele organe tehnice – auxiliare detin acest statut numai temporar (tranzitoriu) in timp acestea dobandind statutul de institutii ale UE. • comitetul economic si social ( european). a) principiul autonomiei de vointa : se regaseste in doua aspecte esentiale in primul rand institutiile UE isi pot elabora si adopta propriile regulamente de organizare si de functiontare. nonclasica. La nivelul UE nu este permisa decat indeplinirea atributiilor (competentelor) stabilite in mod expres prin tratatele institutive 10 . • urmaresc aplicarea deciziei adoptata de catre institutiile UE care asigura monitorizarea generala si speciala (procedura de infringement). Organele tehnice. Cele mai importante sunt: • comitetul reprezentantilor permanenti ( COREPER). mai putin banca centrala.

1975: pe agenda de lucru a reuniunilor sefilor de stat sau/si de guvern au fost inscrise in mod disctinct si problemele care vizau constructia europeana. la acest nivel nu este permisa indeplinirea atributiilor/competentelor implicite. 2. 1976. Atributiile Consiliului European (atributii de natura politica si atributii de natura legislativa).1967 : sefii de stat si/sau de guvern cu prilejul reuniunilor lor informale la care participau. deduse. Institutiile jurisdictionale solutioneaza eventualele litigii aparute in materie bugetara. judecatoreasca) vizeaza cu precadere inexistenta raporturilor de subordonare mai ales in materie decizionala. 3. 11 . Sintagma sefii de stat sau de guvern se folosete in cazul in care ne raportam la statele reprezentate in cadrul consilului European (statele republici sunt reprezentate de sefii de state in timp ce statele monarhii sunt reprezentate de sefii de guvern). nu poate transfera atributii/competente altei institutii si nu poate primi/accepta astfel de atributii/competente. La lucrarile consiliului european participa si Inaltul Reprezentant pentru afacerile externe si politica de securitate. • institutie prin activitatea pe care o desfasoara nu trebuie sa obtructioneze o alta institutie in activittea pe care aceasta din urma o desfaosara si invers. Consiliul a aparut pe cale conventionala.prezent: au fost inregristrate evolutii fara precedent in sencul ca o astfel de institutie dobandeste pe langa prerogativele de natura politica si prerogative de natura legislativa. Separarea puterilor UE nu exlude ci dimpotriva presupune colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Din motive de rigoare si celeritate. finantelor. 1969. • colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile uniunii. 3. Curtea de conturi se ocupa de controlul general al conturilor. c) principiul echilibrului functional reuneste doua componente: • separarea puterilor UE. Consiliul pe baza anteproiectului elaboreaza proiectul de buget pe care la randul sau il transmite parlamentului. elaborarea. c) criteriul atributiilor indeplinite: Consiliul European indeplineste cu prevadere atribuiti de natura politica in timp ce Consiliul indeplineste cu precadere atributii de natrua legilativa. Comisia Europeana elaboreaza anteproiectul de buget. Parlamentul adopta sau respinge bugetul UE. analizau numai intamplator si problemele care faceau obiectul afacerilor europene. 1964. Consiliul European Nu se confunda cu Consiliul (CUE) si ambele nu se confunda cu Consiliul Europei. prin tratatele institutive (Tratatul de la Parisconsiliul special de ministri si Tratatele de la Roma).si cele modificatoare. Ulterior a fost consacrata conventional existenta consiliului european (Tratatul de Maastricht si Tratatul de la Lisabona). In temeiul acestor estimari. pe care il transmite Consiliului. A aparut pe cale neconventionala. Criterii de distinctie intre Consiliul European si Consiliul (delimitari conceptuale): a) criteriul aparitiei celor 2 institutii : consiliul european a aparut pe cale neconventionala ( nu a aparut prin tratate institutive ci prin intalnirile la varf ale sefilor de stat si/sau de guvern). Separarea puterilor UE ( executiva. mediului etc). Ex. adoptarea si aplicarea bugetului UE: Comisia Europeana centralizeaza estimarile in materie bugetara elaborate de catre fiecare institutie a UE. In existenta si in evolutia sa sunt inregistrate 3 etape succesive: 1. Consiliul european – aparitita si evolutia. Sintagma sefii de stat si de guven se foloseste atunci cand ne raportam la institutia Consiliului European ca atare. b) criteriul componentei: Consiliul European a aparut avand in componenta sa sefii de stat sau/si de guvern la care s-a adaugat in timp presedintele Comisiei Europene. Consiliul este format din ministrii afacerilor externe purtand denumirea de Consiliul Afacerilor Generale si in al doilea rand din ministri de resort purtand denumirea de Consilii sectoriale/consiliie specializate (in functie de ordiniea de zi: consiliile sectoriale in domeniile agriculturii. Separarea puterilor reuneste 2 aspecte: • institutie a UE nu poate delega. legislativa.

auxiliar de tipul comitetelor. • actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul consiliului european. • elaboreaza orientarile pe care se fundamenteaza constructia europeana. • existenta organelor auxiliare. 4. • este legislativul UE. Pentru indeplinirea atributiillor sale consiliul european infiinteaza o serie de organe care au caracter tehnic. Exercitarea presedintiei: presedintia formatiunilor consiliului cu exceptia celui de afaceri externe (aceasta este asigurata de catre Inaltul Reprezentant) este asigurata de catre reprezentantii statelor membre in cadul Consiliului dupa un sistem de rotatie egal in conditiile stabilite 12 . acelasi Consiliu European elaboreaza si adopta o serie de acte cum ar fi: • deciziile adoptate in problemele cele mai importante ale constructiei europene. • duce la indeplinire o serie de functii de definire a politicilor si de coordonare a acesotra potrivit conditiilor inscrise in tratate. • prezinta Parlamentuluii European un raport dupa fieacre reuniune a Consiliului European. Pentru indeplinirea atributiilor sale. • directivele care de regula presupun trimiterea la o alta institutie a UE cu precadere la Consiliu. Potrivit tratatului de la Lisabona asigura la nivelui sau si in aceasta calitate reprezentarea externa a uniunii in problemele referiotare la politica externa si de securitate comuna. Consiliul European participa la deblocarea procesului decizional de la nivelul Consiliului. temporar si uneori ad-hoc in functie de problemele inscrise pe ordinea de zi. Functiile consiliului presupun in primul rand trei aspecte: • exercitarea presedintiei. Acesta se alege cu majoritate calificata pentru un mandat de 2 ani si jumatate cu pobibilitatea reinnoririi inca o data. • declarariile comune pentru 2 sau mai multi sefi de stat sau de guvern care vizeaza unele probleme importante ale societatii internationale. • regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot. Consiliul • este o institutie interguvernamentala care exercita impreuna cu parlamentul european funcitilor legislativa si bugetara. Infiintarea organelor tehnice si adoptarea actelor de catre Consiliul European. Presedintele Consiliului European alegerea presedintelui consiliului european este in competenta chiar a Consiliului European. Acestea au caracter permanent. Atributiile presedintelui consiliului european sunt: • prezideaza si impulsioneaza (asigura celeritatea) lucrarile consiliului european. • stabileste liniile directoare de urmat in cadrul constructiei europene. Atributii de natura legislativa – au fost dobandite dupa reuniunea de la Londra din 1977 in sensul in care dupa reuniune. Presedintele Consiliului European poate fi demis potrivit aceeleasi proceduri (de alegere) “ in caz de impiedicare sau de culpa grava”. Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot. fara insa a aduce atinge atributiilor Inaltului Reprezentant al uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.Atributiile de natura politica ale Consiliului European: • stabileste strategia constructiei europene. • identifica noile domenii de ineres pentru constructia europeana. • asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor consiliului european in cooperare cu presedintele comisiei si pe baza lucrarilor consiliului afacerilor generale.

fiecare sesiune a consiliului se imparte in 2 parti consacrate deliberarilor privind actele legislative ale UE iar in al doilea rand activitati fara caracter legislativ. condusa de un Ambasador. comitetul economic si social ( ECOSOC mic). un rol important consiliului afacerilor generale care asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni. Olanda 13 voturi. exista in total 345 de voturi repartizate statelor membre pentru a se obtine majoritatea calificata. Consiliul se intruneste in cadrul unor sedinte publice ori de cate ori delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ. Este format din cate o delegatie a statelor membre. Germania. • o decizie referitoare la presedintia formatiunilor consiliului cu exceptia celei de afaceri externe. 16 din Tratatul privind UE alin. Letonia. Cele mai multe voturi revin celor 4 state mari : Franta. 16 alin 4 din Tratatul Privind UE incepand cu 1 noiembrie 2014 si sub rezerva dispozitiilor stabilite prin Protocolul privind dispozitiile tranzitorii. • permanenta procesului de extindere presupune in mod implicit si majorarea intervalului de timp la care vine randul fiecarui stat membru sa exericte presedintia. Acesta raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului si de executarea mandatelor care ii sunt incredtintate de catre acesta. pentru agricultura. Consiliul se intruneste in cadrul formatiunilor potrivit listei adoptate. Consiliul hotaraste cu majoritate calificata cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel. Slovenia cu cate 4 voturi. Incepand cu 1 noiembrie 2014 majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membri Consiliului cuprinzand cel putin 15 dintre acestia si reprezentand state membre care intrunesc cel putin 65% din populatia uniunii. Consiliul Afacerilor Genrale pregateste reuniunile Consiliului european si urmareste aducerea la indeplinire a masurilor adoptate in colaborare cu presedintele Consiliului European si cu Comisia. Belgia. Grecia. Consiliul hotaraste cu majoritate simpla in privinta organizarii secretariatului general. In acest scop. la initiativa unuia dintre membri Consiliului sau la initiativa Comisiei. In prezent. in privinta problemelor de procedura precum si referitor la adoptarea regulamentuui sau de procedura. Cele mai putin Malta.de art. 16 din Tratatul privind UE modificat prin Tratatul de la Lisabona la care se adauga art. COREPER poate adopta decizii de procedura in situatiile prevazute de regulamentul de procedura al consiliului. Potrivit art. Estonia. Alte comitete: comitetul regiunilor.238 alin 2 din TFUE. Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la art. comitetul pentru viza. in cazul in care Consiliul nu hotaraste la propunerea/initiativa Comisiei 13 . Portugalia.236 din TFUE Consiliul European adopta cu majoritate calificata: • o decizie de stabilire a listei formatiunilor consiliului altele decat cea de afaceri externe si de afaceri genrale. Romania – 14 voturi. Cipru. Ulterior s-a schimbat din doua considerente: • respectarea principiului deplinei egalitati care impune situatia potrivit careia statele care in cadrul unui ciclu complet au exercitat presedintia in prima jumatate a anului in continuare acestea exercita presendintia in cea de-a doua jumatate a anului.243 din TFUE. 236 din Tratatul privind Functionarea UE (fostul tratat institutiv al comunitatii europene). Ordinea de exercitare a presedintiei Ordinea initiala a fost stabilita prin tratatul institutiv. Tratatul de la MaastrichtTratatul privind UE. Regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot. Ungaria. Sediul principal al materiei il reprezinta art. Exista mai multe comitete (fenomenul comitologiei).3 voturi. Luxemburg. Spania si Polonia cate 27 de voturi. Astfel exista un secretariat general aflat sub autoritatea unui secretar general numit de catre Consiliu. Cel mai important este Comitetul reprezentantilor permanenti ai guvernelor statele membre (COREPER).238-art.cate 12 voturi. Presendintele indeplineste rolul de a convoca legislativul (Consiliul) la initiativa acestuia. Minoritatea de blocaj: trebuie sa cuprinda cel putin 4 membri ai Consiliului pentru ca in caz contrat se considera ca a fost intrunita majoritatea calificata. Potrivit art. Italia si Marea Britanie – cate 29 de voturi. Existenta organelor cu caracter tehnic – auxiliar La nivelul Consiliului isi desfasoara activitatea mai multe astfel de organe.3. Prin derogare de la art.

organ. Actele legislative ale uniunii pot fi adoptate numai la propunerea comisiei. Executivul european numit intre data intrarii in vigoare a tratatului de la Lisabona si 31 octombrie 2014 este format din cate un resortisant al fiecarui stat membru inclusiv presedintele si Inaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate. de executare si de administrare potrivit conditiilor stabilite in tratate. institutie. Potrivit art. oficiu sau agentie. Comisia Europeana – executivul UE Potritvit Tratatului de la Paris purta de numirea de Inalta Autoritate. Art. de exemplu in privinta organizarii secretariatului general. 16 alin 5 din Tratatul privind UE (Maasticht modificat prin Lisabona) Dispozitiile tranzitorii referitoare la definirea majoritatii calificate se aplica pana la 31 octombrie 2014 la care se adauga cele care se vor aplica in perioada 1 noiembrie 2014 – 31 martie 2017. • exercita functii de coordonare. majoritatea calificata se defineste altfel adica ca fiind egala cu 72% din membrii Consiliului( nu 55%) reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65% din populatia UE. Acest sistem de rotatie se stabileste de catre Consiliul European care hotaraste. Art. De observat este faptul ca tot Consiliul se intruneste in cadrul formatiunilor (consilii sectoriale) adoptand deciziile in domeniile/ materiile care cad sub incindenta politiiclor UE. 14 . acesta din urma fiind si unul dintre vicepresedintii comisiei. Comisia asigura reprezentarea externa a uniunii. Incepand cu 1 nov 2014 Comisia este formata dintrun numar de membri. dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta. Mandatul membrilor comisiei: • este de 5 ani. 242 din TFUE Consiliul hotarand tot cu majoritate simpla. dispozitii care fac obiectul reglementarii Protocolului privind dispozitiile tranzitorii ( in materie). • supravegheaza (monitorizeaza) aplicarea dreptului uniunii sub controlul Curtii de Justitie. potrivit 244 din TFUE in unanimitate.ori a Inaltului Reprezentant. potrivit Tratatului de la Roma  Comisie. prin tratatul de fuziune Comisia Europeana: • asigura aplicarea tratatelor precum si a masurilor adoptate de catre institutii in temeiul acestora. Celelalte acte se adopta tot la propunerea comisiei numai in cazul in care tratatele prevad acest lucru. Membrii Comisiei sunt alesi potrivit noului sistem dintre resortisantii statelor membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal in ceea ce priveste reflectarea diversitatii demografice si a celei geografice a tuturor statelor membre. In ceea ce priveste deciziile Consiliul hotaraste cu majoritate simpla. corespunzator cu 2/3 din numarul statelor membre atat timp cat Consiliul European nu decide moficarea acestui numar hotararand cu unanimitate. • executa bugetul si gestioneaza progrmale. • cu exceptia politicii externe si de securitate comuna dar si a altor cazuri speciale prevazute de tratate. Acelasi sistem al majoritatii simple este urmat de catre consiliu in cazul adoptatii chestiunilor de procedura precum si in privinta propriului regulament de procedura. Executivul european isi exercita responsabilitatile in deplina independenta. Acestia se abtin de la orice activitate incompatibila cu functiile pe care le indeplinesc sau cu sarcinile pe care le au. motiv pentru care membrii comisiei nu solicita si nu accepta instuctiuni din partea nici unui guvern. 5. • adopta initiativele de programare anuala si multianuala a uniunii in vederea incheierii unor acorduri inter-institutionale. exceptie facand cazurile in care tratatele prevad altfel. incluzand presendintele si Inaltul Reprezentant. statutul comitetelor reglementate prin tratate. adopta dupa consultarea Comisiei. • sunt alesi in temeiul competentei lor generale si a angajamentului asumat fata de ideea europeana.

Membrii Comisiei – statut• se abtin de la orice activitate incompatibila cu natura functiilor lor. • pe durata mandatului. precum si ceilalti membri sunt supusi in calitate de organ colegial votului de aprobare al parlamentului european. Diferenta dintre numarul total de mandate detiune de catre resortisanti a 2 state membre nu poate fi niciodata mai mare de 1. Acest candidat este ales de catre Parlamentul European cu majoritatea membrilor care il compun. Consiliul European horatarand cu majoritate calificata. acestia se angajeaza solemn sa respecte pe toata durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat. membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala. Desemnarea presedintelui si alegerea acestuia. eficacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia.244sistemul de rotatie stabilit in unanimitate de catre Consiliul European se intemeiaza pe urmatoarele principii: a) statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea oridinii de rotatie si a duratei prezentei reprezentantilor (resortisanti) lor in cadrul Comisiei. b) sub rezerva dispozitiilor anterioare fiecare dintre comisiile succesive este constituita astfel incat sa reflecte in mod corespunzator diversitatea demogragica si geografia a statelor membre. altii decat Inaltul Reprezentant pentru afaceri externe si poltica de securitate. Prerogative: • defineste orientarile in cadrul carora Comisia isi exercita misiunea. acest candidat nu intruneste majoritatea. Inaltul Reprezentant. Alegerea acestora se face pe baza sugestiilor statelor membre. hotarand tot cu majoritate calificata propune in termen de o luna un nou candidat care este ales tot de catre Parlamentul European conform aceleiasi proceduri. Membrul comisiei care a demisionat sau a decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la incheierea mandatului de un nou membru avand aceeiasi cetatenie numit de catre consiliu de comun acord cu presedintele comisiei dupa consultarea parlamentului europeanintervine consiliul care hotaraste in unanimitate 15 . remunerata sau nu. in special fiinf vorba despre obligatii de onestitate si de prudenta in a accepta dupa incheierea mandatului anumite functii sau avantaje. Consiliul European. • pe baza acestei aprobari. Tinand seama de alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce s-a procedat la consultarile necesare. Membrii comisiei: Consiliul de comun acord cu presedintele deja ales adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai comisiei. comisia se numeste de catre consiliul european. 246 din TFUE inafara de inlocuirea ordinara (la implinirea termenului) si de deces. • decide in legatura cu organizarea interna a Comisiei pentru a asigura coerenta. In cazul nerespectarii acestor obligatii. • numeste pe vicepresedinti. hotarand cu majoritate calificata. Alte etape de urmat: • Presedintele comisiei. functiile membrilor comisiei inceteaza in mod individual prin demisie sau prin destituire. Curtea de Justitie sesizata de catre Consiliu. propune Parlamentului European un candidat la functia de presedinte al Comisie. • statele membre respecta independeta acestora si nu incearca sa ii influenteze in indeplinirea sarcinilor lor. Presedintele comisiei. In cazul in care. • la instalarea in functie. hotarand cu majoritate simpla sau sesizata de catre Comisie poate horari decaderea din drepturile la pensie ori din drepturile la alte avantaje echivalente. Incetarea mandatului membrilor comisiei Art.

16 . Numarul acestora nu poate depasi 750 plus presedintele. Membrii parlamentului european sunt alesi prin vot universal.ombudsman Functionarea parlamentului european: • sesiunea ordinara are loc anual in a doua zi de marti a lunii martie. Parlamentul european se implica in alegerea si numirea membrilor comisiei si audiaza membrii comisiei avand posbilitatea ca un astfel de control politic – demiterea prin motiunea de cenzura a comisiei. respectand principiile de mai sus. liber si secret pentru un mandat de 5 ani. In cazul presedintelui. reprezentarea cetatenilor fiind asigurata in mod proportional descrescator. In ceea ce priveste materia bugetara. pentru ca prin Tratatul de la Maastricht. prin fuziunea realizata in 1960 .adunarea parlamentara europeana pentru ca 2 ani mai tarziu. potrivit tratatului de la Roma – Adunarea. adica daca acesta este demis/destituit/decedat se inlocuieste pentru diferenta de mandat. De asemenea. Parlamentul European este institutia care adopta bugetul UE sau il poate respinge cand este cazul. 14 vicepresedinti si 5 chestori. • comisiile care la randul lor sunt : permanente. 6. la cererea comisiei sau a consiliului. Parlamentul european poate adopta o motiune de cenzura impotriva comisiei. Consiliul european adopta in unanimitate la initiatia parlamentului euroepean si cu aprobarea acetuia o decizie de stabilire a componentei parlamentului european. Parlamentul European sa devina institutie co-decizionala. • grupurile politice parlamentare. caz in care toti membrii comisiei trebuie sa demisioneze. • conferinta presedintilor – grupurilor politice parlamentare ( fostul birou largit). 1962 – Parlamentul european. treptat). asistam la o partajare a atributiilor de natura legislativa intre Parlamentul European si Consiliul. in caz de demisie/ destituire/decedare a Inaltului Reprezentant si acesta este inlocuit pana la incheierea mandatului. In ceea ce priveste functia legislativa. parlamentul european exercita impreuna cu Consiliul functiile legislativa si bugetara. In cazul demisiei tutoror membrilor comisiei. In prezent. la origfini parlamentul european a fost numai o institutie a controlului politic. Tot potrivit tratatului s-a stabilit si un prag minim de 6 membri pentru fiecare stat. Atributiile parlamentului european: Potrivit art. Parlamentul European s-a raportat si la procesul decizional – activitatea legislativa ( s-a raportat gradual. Parlamentul european alege presedintele comisiei. acestia raman in functie si continua in perioada ramasa pana la incheierea mandatului pana cand sunt inlocuiti. direct. temporare si de ancheta. Parlamentul European dobandeste preogative care tin de cooperarea in materie legislativa. Pana la tratatul de la Lisabona parlamentul european nu alegea presedintele comisiei ci doar il aproba. pana la Actul Unic European din 1986 intrat in vigoare in 1987 parlamentul european avea numai rol consultativ in materie legislativa. din 1992 intrat in vigoare in 1993. In timp. 14 alin 1 din Tratatul privind UE. Componenta parlamentului european Este format din reprezentanti ai cetatenilor uniunii. acesta a cunoscut o serie de evolutii care fac trimitere la faptul ca. Parlamentul european Potrivit tratatului de la Paris purta denumirea de Adunarea comuna. sa gestioneze afacerile curente ale UE. • mediatorul european . Astfel. Prin Actul Unic European.la propunerea presedintelui comisiei poate decide ca nu este necesara inlocuirea in special in cazul in care durata ramasa pana la incheierea mandatului membrilor comisiei este scurta. • se poate intruni si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor care il compun. Organizarea parlamentului european – cuprinde urmatoarele elemente de structura: • biroul parlamentului european – are in componenta sa un presedinte. Parlamentul european exercita functii de control politic si consultative potrivit conditiilor inscrise in tratate.

Parlamentul european si consiliul.organe. 227 si 228 din TFUE. Sistemul jurisdictional al UE Acesta cunoaste noi componenete – art. iar in indeplinirea atributiilor sale acesta nu solicita si nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern. El poate fi destituit de curtea de justitie la plangerea parlamentului european in cazul in care nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale sau in cazul in care a savarsit o abatere grava. oficii. Comisia temporara de ancheta isi inceteaza existenta o data cu depunerea raportului sau. Consiliul hotaraste in unanimitate cu privire la orice regula si conditie referitoare la regimul fiscal al membrilor sai sau al fostilor membri. sau agentii. institutie. din propria initiativa. avand sediul social pe teritoriul unui stat membru. articol Curtea de justitie a ue cuprinde: • Curtea de Justitie • Tribunalul ( fostul tribunal de prima instanta). dupa aprobarea de catre consiuliu si comisie. parlamentul euroepan poate infiinta la solicitarea unei patrimi a membrilor care il compun o comsiei temporara de ancheta. conform unei proceduri legislative speciale. nu porezinta astfel de propuneri trebuie sa justifice in fata parlamentului european motivele care conduc la o astfel de situatie. de a exammina fara a aduce atingere atributiilor conferite prin tratat a allot institutirii . potrivit unei proceduri uniforme existente in toate statele membre sau conform unor principii comune tuturor statelor membre. Pentru indeplinirea atributiilor sale. O astfel de comisie indeplineste rolul de a ancheta. Hotarand cu majoritatea membrilor care il compun. Modalitatea de exercitare a dreptului de ancheta se stabileste de caqtre parlamentul european care hotarand prin regulamente din propria initiativa. oficiilor sau a agentiilor uniunii cu exceptia curtii de justitie a UE. in exercitarea functiilor jurisdictionale ale acesteia. 17 . Ombudsman-ul investigheaza aceste plangeri si intocmeste un raport pe care il prezinta parlamentului european. indeosebi acele probleme care vizieaza finantarea lor. Pe timpul mandatului. El trebuie sa-si indeplineasca atributiile in deplina independenta. oficiu sau agentie. persoana fizica sau juridica. organ. a organelor. stabilesc statutul partidelor politice la nivel european. Obiectul unei astfel de plangeri vizieaza situatia de administrare defectuoasa inregistrata in activitatea institutiilor. Ombudsman-ul este ales pentru fiecare mandat al parlamentului european pe durata legislaturii (5 ani) cu posibilitatea reinnoirii. Dreptul la petitie Sediul materiei il reprezinta art. Oricare cetatean al uniunii. 7. In cazul in care comisia. stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai. respectiv orice persoana fizica sau juridica avand resedinta sau sediul social pe teritoriul unui stat membru are dreptul de a adreasa parlamentului european cu titlu individual sau in asociere cu alti cetateni ori cu alte persoane o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale uniunii si care il priveste in mod direct. parlamentul euroepan poate cere comisiei sa prezinte o propunere pe care o apreciaza necesare privind acele aspecte care incumba elaborarea unui act al UE pentru aplicarea tratatelor (legislatia derivata care se adopta in aplicarea tratatelor). portrivit unei proceduri legislative speciale. Un rol important revine ombudsman-ului european care este ales de catre parlamentul european si este imputernicit sa primeasca plangeri din partea oricarui cetatean. hotarand tot prin intermediul regulamentelor si tot in cadrul unei proceduri legislative ordinare.pretinsa incalcare a normelor de drept sau administrarea defectuoasa in aplicarea dreptiului uninuii cu exceptia cazului in care pretinsele fapte fac obiectul examinarii de catre o instanta judecatoreasca si atata timp cat procedura jurisdictionala nu s-a incheiat. Dupa avizul comisiei si cu aprobarea consiliului parlamentul european. hotarand prin intermediul regulamentelor.19 alin 1 al tratatului privind UE ( TUE) modificat dupa Lisabona.Parlamentul european elaboreaza un proiect pentru stabilirea dispozitiilor necesare care sa permita alegerea membrilor sai prin vot universal. el nu poate exercita nici o alta activitate profesionala remunerata sau nu. direct.

Comitetul este format din 7 personalitati alese dintre fostii membri ai curtii de justitie si ai tribunalului. Tribunalul Numarul judecatorilor acestuia se stabileste prin statutul curtii de justitie a UE. raportori adjuncti. 251 din TFUE curtea de poate intalni si in sedinta plenara cand statutul prevede acest lucru. potrivit art. Membrii tribunalului specializat sunt alesi dintre persoanele care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Aceasta este asistata de catre avocati generali. un grefier. Consiliul adopta o decizie care stabilieste regulamentul de functionare al acestui comitet precum si o decizie prin care sunt desemnati membrii comitetului. Membrii tribunatlului sunt alesi dintre persoanele care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor inalte functii jurisdictioanale. statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a asigura o protectie jurisdictionala efecitva in domeniile reglementate de dreptul UE. referentii de specialitate – formeaza Cabinetul judecatorilor si al avocatilor generali. De retinut este ca atat judecatorii cat si avocatii curtii de justitie sunt alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si catre intrunesc conditiile cerute prentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. Avocatul general are rol de a prezenta in mod public cu deplina impartialitaqte si in deplina independenta concluzii motivate cu privire la cauzele care potrivit statutului curtii de justitiei a UE necesita interventia sa. numiti de catre curtea de justitie pentru un mandat similar celui al judecatorilor si al avocatilor generali ( 6 ani) cu posbilitatea reinnoirii. impreuna cu consiliul. La fiecare 3 ani are loc o inlocuire partiala iar membrii care si-au incetat mandatul pot fi numiti din nou. curtea de justitie este cea care isi stabileste propriul regulament care se supusne aprobarii consiliului. Comitetul hotaraste la initiativa presedintelui curtii de justitiei. competente ( rationae materiae si rationae personae): Curtea de Justitie este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru. emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita funcitilor de judecator si avocat general in cadrul curtii de justitie si al tribunalului inainte ca guvernele statelor membre sa faca nominalizarile potrivit prevederilor tratatului. Tribunalul specializat Tribunalul poate sa judece in prima instanta actiunile cu exceptia acelor care sunt atribuite unui tribunal specializat sau curtii de justitie. In ceea ce priveste comitetul. Judecatorii desemneaza dintre ei un presedinte tot pentru un mandat de 3 ani cu posiblitatea reinnoirii. Alte probleme: la fiecare 3 ani are loc o inlocuire partiala a judecatorilor si a avocatilor generali potrivit statutului curtii de justitie a UE. Statutul poate prevedea ca tribunalul sa fie asistat de avocati generali.Tribunalul specializat are competenta de a judeca in prima instanta anumite categorii de acituni in materii speciale.255 din TFUE. dintre membrii institutiilor nationale supreme precum si din juristi reputati dintre care unul este propus de catre parlamentul european. organizarea si functionarea.Tribunalele specializate ( tribunalul functiei publice). Acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru o perioada de 6 ani dupa consultarea comitetului special infiintat in acest sens. In acest sens. un grefier adjunct. Parlamentul european este cel care in conformitate cu procedura legislativa ordinara poate infiinta tribunale specializate pe langa tribunal. Potrivit art. 18 • . Sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani dupa consultarea comitetului. Componenta. Curtea de justitie se intruneste in camere sau in Marea camera. In structura curtii de justitie mai intalnim un presedinte ales dintre judecatori pentru un mandat de 3 ani cu posibilitatea reinnoirii acestuia. Rolul principal al Curtii de Justitie al UE este acela de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor.

respectiv UErealizarea uniunii economice si monetare. consiliul. Atributii de natura consultativa: rolul de asistenta pentru autoritatile bugetare (comisie. parlamentul european). functiile membrilor curtii de conturi inceteaza in mod individual prin demisie sau destituire declarata de curtea de justitie. Persaoana in cauza este inlocuita pana la incetarea mandatului. • atributii consultative. acestia trebuie sa isi exercite functiuile in deplina independenta in interesul general al uniunii. Componenta si functionarea Curtii de Conturi Aceasta numara 27 de membri. Atat avizele cat si rapoartele anuale. Substanta atributiilor curtii de conturi este data de resonsabilitatea exercitarii controlului permanent al conturilor uniunii.8. sa accepte instructiuni de la nici un guvern. La origini. dintre membrii acesteia pentru un mandat de 3 ani cu posibilitatea reinnoirii acestuia. Sunt numiti pe un mandat de 6 ani cu posbilitatea reinnoirii acestuia. curtea de conturi le accepta cu majoritatea membrilor care o compun. Incetarea mandatului membrilor curtii de conturi:inafara de schimbarea ordinara si de deces. Curtea de conturi isi exercita controlul pe domenii asupra institutiilor si statelor membre in masura in care au beneficiat de fondurile uniunii. Atributiile de control : curtea de conturi are rolul de a examina aspectele de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si cheltuielilor uniunii indiferent ca sunt bugetare sau nu. Ea asigura controlul permanent al conturilor UE. In ceea ce priveste statutul membrilor curtii de conturi. Trebuie sa se abtina de la orice activitate incompatibila cu natura functiilor indeplinite. ei sunt alesi dintre personalitatile care au apartinut sau apartin in statele lor institutiilor de control extern sau dintre personalitatile care au dobandit o calificare speciala si ofera toate garantiile de independenta. 19 . Elaboreaza avize in materie consultative. curtea de contuti a avut statului de organ tehnic pentru ca prin tratatul de la Maastricht sa dobandeasca statutul de institutie a UE. Presedintele curtii de conturi este ales ca si in cadrul curtii de justitie. Atributii curtii de conturi -2 mari categorii de atributii: • atributii de control. si in acest sens nu trebuie sa solicite. Functionarea Curtii de Conturi Isi desfasoara activitatea ca un organ colegial. Statutul de membru al curtii de conturi este incompatibil cu descfasurarea oricarei alte activitati profesionale remunerate sau nu. fiecarui membru al sau repartizandui-se cate un sector specific de activitate. Curtea de conturi nu este o jurisdictie. Curtea de conturi Infiintarea acesteia se circumscrie obiectivelor urmarite de comunitatile europene. La instalarea in functie membrii curtii de conturi se angajeaza in mod solemn sa respecte pe toata durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat in special obligatia de onestitate si cea de prudenta in a accepta dupa incetarea mandatului anumite functii sau avantaje. sau alt organism pe timpul mandatului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful