You are on page 1of 16

Conţinutul raportului

1. DEZVOLTAREA COMERŢULUI EXTERIOR PRIN ATRAGEREA INVESTIŢIILOR

STRĂINE……………………………………………………………………………………...…..2 2. COMERŢUL CU UNIUNEA EUROPEANĂ: PROGRES PE TIMP DE CRIZĂ? ...............3 3.ACTIVITATEA DE COMERT EXTERIOR A REPUBLICII MOLDOVA IN

2010………………………………………………………………………………………...……..9 4. COMERTUL BILATERAL INTRE MOLDOVA SI ROMINIA…………………………..14

1

Îmbinarea politicii de atragere a investiţiilor cu cea de promovare a exporturilor creează o premisă puternică pentru asigurarea în continuare a generării creşterii economice şi ridicarea bunăstării poporului. mecanisme transparente de aplicare a masurilor de apărare comercială. previzibil şi de lungă durată fapt ce va contribui la dezvoltarea relaţiilor comercial-economice bilaterale şi multilaterale dintre ţările membre. ceea ce constituie cca 87.1. cu un grad extins de liberalizare. CEFTA 2006 prevede instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului O. Toate aceste elemente demonstrează caracterul liberalizat al accesului pe piaţa internă a Republicii Moldova. Moldova beneficiază de noul sistem generalizat de preferinţe (GSP+) acordat de Uniunea Europeană. 7200 grupe de produse obţin acces liber fără aplicarea taxelor vamale pe piaţa Uniunii Europene. aprobată de Guvern la finele anului 2006.77 % din exporturile Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Astfel. • În ceea ce priveşte relaţiile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este de menţionat că. reprezintă un regim de comerţ 2 . • În ceea ce priveşte regimurile comerciale existente între Republica Moldova cu alţi parteneri comerciali este de notat că cca 50 la sută din linii tarifare prevăd taxe vamale la import la nivel de „zero” procente. valoare adăugată înaltă şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice eficiente.M. este de menţionat că Republica Moldova nu aplică bariere netarifare în calea comerţului şi sisteme de licenţiere a tranzacţiilor comerciale externe. • La 19 decembrie 2006 la Bucureşti ţările Europei de Sud-est au semnat CEFTA 2006 care este un acord cu prevederi moderne şi extinse. în special a comerţului cu produse industriale. proceduri eficiente de colaborare si coordonare. care sunt capabile să asigure inovaţii şi transfer de know-how. Astfel. Adiţional.C. iar 70% din comerţul exterior este efectuat în regim preferenţial în baza acordurilor de comerţ liber încheiate de Republica Moldova cu ţările membre ale CSI şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est. există toate premisele de a obţine Preferinţe Comerciale Autonome (ATP) care de asemenea. începând cu 1 ianuarie 2006. DEZVOLTAREA COMERŢULUI EXTERIOR PRIN ATRAGEREA INVESTIŢIILOR STRĂINE • De menţionat faptul că la compartimentul creşterii şi consolidării exporturilor ţării noastre pe pieţele altor state. CEFTA 2006 înlocuieşte Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) încheiat în 1992 şi acordurile bilaterale de comerţ liber. Totodată. o atenţie deosebită Guvernul va acorda atragerii investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu orientare la export. Noul Acord propune un cadru juridic uniform. este eforturile Guvernului Republicii Moldova se concentrează în principal pe realizarea noilor direcţii strategice de activitate şi acţiunilor din cadrul acestora specificate în Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.

consultarea cu ţările membre ale UE şi adoptarea acesteia. experţii UE au apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova la capitolele referitoare la comerţul exterior. În acest sens. veterinare.preferenţial. Întreaga procedură durează în timp cca 7-8 luni de zile. Cu toate că anul 2009 a fost marcat de criza globală financiară şi economică. De asemenea. aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare. că variate categorii de exporturi au fost afectate în mod diferit. băuturi alcoolice. COMERŢUL CU UNIUNEA EUROPEANĂ: PROGRES PE TIMP DE CRIZĂ? a. De pildă. În fine. Această procedură presupune în sine elaborarea proiectului Deciziei Comisiei Europene despre acordarea ATP Republicii Moldova. analiza dată va arăta că reducerea volumului schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană se află în linie cu scăderile în comerţ înregistrate la nivel global şi regional şi. actualmente. care în mod inevitabil a afectat şi schimburi comerciale. cât ş i relativi. este de notat că. fiind în uniunea vamală comună cu UE. standardizare. administrare vamală. Continuarea activă a implementării recomandărilor UE în vederea obţinerii ATP reprezintă la etapa actuală un imperativ pentru Republica Moldova. în scurt timp. sunt purtate discuţii la nivel de experţi.. criza economică mondială a afectat dramatic fluxurile comerciale la nivel global şi regional. de regulă. reguli de origine. care este în totalmente armonizat cu sistemul Uniunii Europene. reprezentaţii UE au manifestat disponibilitatea de a lansa. Reprezentanţii UE au menţionat că. pentru care se stabilesc contingente tarifare preferenţiale la import). procedurile interne pentru acordarea ATP Republicii Moldova. acordat unilateral de către UE şi cu un grad extrem de sporit de liberalizare (acces liber pentru orice produs. Moldova ar putea beneficia de preferinţe comerciale autonome cu îndeplinirea anumitor condiţii privind certificarea originii mărfurilor.Sumar În ultimii ani comerţul de mărfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atât în termeni absoluţi. 2. În contextul obţinerii preferinţelor comerciale autonome (ATP) în relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană. Dar dincolo de această constatare pozitivă. carnea de bovină etc. comerţul ţării noastre cu UE a trecut relativ bine prin această perioadă tumultuoasă. conform estimărilor făcute în baza datelor Organizaţiei Mondiale a 3 . în contextul regimurilor comerciale preferenţiale ale Republicii Moldova este de menţionat că Republica Turcia.Comerţul exterior sub semnul crizei… Cum şi era de aşteptat. cu unele excepţii pentru produsele destul de sensibile pentru UE. au fost realizate un şir de acţiuni pentru realizarea recomandărilor şi pregătirea informaţiilor solicitate de UE. Astfel. de la 1 ianuarie 2006 la fel ca şi UE a oferit Republicii Moldova preferinţe comerciale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferinţe (GSP+). În cadrul recentelor discuţii purtate. etc. anul 2010 posibil va fi un an post-criză – ce trenduri vor determina evoluţia comerţului bilateral? b.

exporturile UE au scăzut în aceeaşi perioadă aproximativ cu 30% şi cele ale CSI cu 45%. În acelaşi timp. 39%. în asemenea circumstanţe nici comerţul exterior moldovean nu putea să rămână imun la presiunile externe. cu 32% şi. în aceeaşi perioadă. iar importurile cu 37. • criza a afectat negativ procesul de creditare.Comerţului fluxurile comerciale de mărfuri la nivel global s-au comprimat în primele trei trimestre ale 2009 cu 30% în comparaţie anuală.8% (Figura 1). importurile în UE şi CSI. s-au redus la fel de dramatic. • comprimarea cererii interne în Moldova ca rezultat al reducerii remiterilor de către migranţ ii moldoveni care lucrează peste hotare drept urmare a micşorării cererii pentru munca lor în ţările gazdă afectate şi ele de criză.1%. Principalele canale prin care s-a transmis impactul au fost: • scăderea cererii interne în ţările care sunt principalele partenere comerciale (demonstrată prin reducerea importurilor totale ale acestor ţări) a dus la o cerere mai slabă pentru exporturile moldoveneşti. Bineînţeles. partenerii comerciali principali ai Republicii Moldova. companiile exportatoare îşi reduc activităţile investiţionale ceea ce se reflectă asupra procesului de angajare şi procurare a echipamentului nou şi în acest mod influenţează cererea locală din Moldova pentru importuri. ca efect secundar. 4 . respectiv. Totodată. Aşadar. limitând accesul la finanţele necesare consumatorilor şi intermediarilor comerciali. exporturile moldoveneşti de mărfuri s-au micşorat cu 25.

Printre factorii fundamentali putem menţiona liberalizarea comerţului la începutul perioadei de tranziţie. Factori de conjunctură la diferite etape au luat forma unor şocuri comerciale. acest proces a continuat şi în primele zece luni ale anului 2009.9%. revenirea economiei din recesiunea transformaţională şi „gravitarea” firească a exporturilor către pieţele europene apropiate şi cu puterea înaltă de cumpărare. În acest sens. În această perioadă cota exporturilor către piaţa europeană a sporit cu 1. iar cota altor ţări a rămas la fel. Ambele şocuri au avut un impact considerabil asupra exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă şi au „facilitat” reorientarea acestora către pieţe mai previzibile europene. aceasta nu a alterat cursul urmat de exporturile moldoveneşti în ultimul deceniu: reorientarea geografică spre piaţa comună europeană.6% la 52. Din câte se poate de văzut şi din figura de mai jos. Un alt factor fundamental a fost liberalizarea consecutivă a regimului comercial între UE şi Republica Moldova: de la GSP(1999) prin GSP+(2006) şi până la Preferinţe Comerciale Autonome acordate de UE în martie 2008 . La baza evoluţiei date stă o serie de factori fundamentali şi de conjunctură. Faptul că partenerii comerciali din CSI au fost afectaţi mai grav de criza mondială a determinat şi comprimarea mai drastică a exporturilor tocmai în această direcţie. cu scăderile exporturilor pe aceste direcţii în primele zece luni ale 2009 de 45% şi 30. Această creştere s-a produs din contul exporturilor către CSI. respectiv.Exporturile rămân eurocentrice… Deşi criza economică mondială a afectat puternic exporturile moldoveneşti. criza economică mondială se înscrie în această serie de factori (cu toate că rămâne de văzut cât de durabile vor fi efectele acesteia).1% de la 51.c.7% din total faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Dintre pieţele de desfacere din UE cele mai afectate au fost cea poloneză şi românească. precum criza rusă din 1998 sau embargoul „vinicol” instituit de autorităţile ruseşti în martie 2006. 5 .

Aceste scăderi sunt şi mai pronunţate decât în cazul exporturilor moldoveneşti în aceste ţări. În acelaşi timp. Aceasta la fel a subminat competitivitatea exporturilor moldoveneşti în raport cu ţările ce şi-au devalorizat valutele. O analiză a acestora relevă că victimele principale au fost metalele comune (-77. Astfel. leul moldovenesc se „bucura” de o stabilitate fără precedent în regiune. asemenea exporturi ca textilele. cu scăderi de PIB în 2009 estimate în jur de 14% şi 8%. în ianuarie-octombrie 2009. Un alt factor important care a avut efecte adverse asupra comerţului cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi ţările CSI este evoluţia ratei de schimb. având scăderi mai puţin 6 . însă cererea pentru unele grupuri de mărfuri a fost afectată mai mult decât altele. care deţineau ponderi majore în exporturile moldoveneşti în România au cunoscut o scădere dramatică în perioadă de criză. precum Ucraina (-47. Polonia au reuşit să treacă prin acest an al crizei relativ „nevătămate” (Polonia chiar va înregistra o creştere economică pozitivă în 2009). care a avut impact negativ asupra cererii interne în această ţară. propulsând astfel Rusia din nou în topul destinaţiilor de export pentru produsele din Republica Moldova. inclusiv România. respectiv . de altfel. importurile totale au scăzut în Ucraina şi România cu 52% şi 41%. Dimpotrivă. în timp ce asemenea exporturi ca maşini şi aparate. încălţămintea. Kazahstan şi. seminţele uleioase sau zahărul au crescut semnificativ. în măsură şi mai mare. Totodată. materialele de construcţii şi metalele. În general.2%) şi materiale de construcţii (-59%). o privire asupra evoluţiei importurilor totale în ţările respective relevă evoluţii în linii mari similare cu cele legate de importurile moldoveneşti. se observă şi în cazul unor pieţe din CSI. ceea ce este uşor de înţeles dacă să ţinem cont de prăbuşirea sectorului de construcţii în mai multe state din Europa Centrală şi de Est. De pildă.8%) şi Kazahstan (-43%).Comprimări nu mai puţin de drastice. Aparent. ceea ce a adus şi la anumite modificări în structura exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană. iar în cazul comerţului cu România infirmă indirect ipoteza că scăderea exporturilor moldoveneşti în România ar fi fost cauzată de tensionarea relaţiilor politice între ambele state şi introducerea regimului de vize faţă de cetăţenii români. Criza a afectat semnificativ şi compoziţia exporturilor moldoveneşti. ponderea exporturilor agroalimentare a fost mai pronunţată în cazul exporturilor în Federaţia Rusă şi tocmai aceste exporturi s-au dovedit a fi mai rezistente în faţa crizei. exporturile în România (dar şi în alte state din Europa Centrală şi de Est) au fost mult mai afectate de criza economică mondială. produsele agro-alimentare au fost cele rezistente în faţa crizei. În timp ce valutele naţionale din Rusia. tocmai acest factor a rezultat în devansarea României de către Federaţia Rusă în topul destinaţiilor pentru exporturi moldoveneşti. Ucraina şi România au început să se devalorizeze (cu peste 30% în prima jumătate de an după demararea crizei). În timp ce efectele crizei economice mondiale asupra economiilor Ucrainei şi României au fost de-a dreptul spectaculoase.

2%.5% reflect ând atât diminuarea cererii din Moldova.Importurile: o scădere uniformă… Spre deosebire de exporturi. Acesta a fost şi unul din factorii importanţi ce au determinat comprimarea importurilor româneşti în Moldova. Printre ţările europene cu ponderi relativ importante în totalul importurilor cele mai 7 . exporturile din UE au scăzut în primele zece luni ale 2009 cu 22.1%. revenirea spectaculoasă a acestor exporturi este puţin probabilă. scăderea importurilor a fost destul de uniformă din punct de vedere geografic: ponderea importurilor din UE s-a micşorat cu 0. sau chiar creşteri spectaculoase cum este cazul produselor vegetale (+25%). iar a celor din CSI a crescu cu 0. în cazul produselor alimentare şi băuturilor (-13. evoluţia categoriilor „perdante” va depinde în mare măsură de recuperarea economică în regiune. d. În general. nu în ultimul rând graţie menţinerii preţurilor alimentare relativ înalte la nivel global şi demontării unei serii de bariere instituţionale în Republica Moldova. precum produse petroliere. În acelaşi timp. cât şi micşorarea valorii unitare a unor produse importate. Perspectivele ulterioare pentru exporturile agroalimentare rămân în continuare optimiste.1%).semnificative. Totuşi.

Dar aceasta este iarăşi dependentă de recuperarea economiilor europene. În acest caz. În afară de probleme ce ţin de competitivitate. În perspectivă anului viitor revenirea cererii interne se vede strâns legată de recuperarea influxului de remitenţe.O privire în anul 2010. cel puţin în perspectiva scurtă şi medie. Polonia (34. îndeosebi celor sanitare. Este în plus să vorbim.semnificative scăderi au fost remarcate în cazul importurilor din România (-53%). un aspect important trebuie menţionat: este extrem de important ca grupurile înguste de interese ale unor producători locali să nu prevaleze asupra intereselor largi (dar mai puţin promovate) ale consumatorilor în general.2%). astfel. cât de bine pregătit trebuie să vină Guvernul la aceste negocieri ca să promoveze eficient interesele economice ale companiilor moldoveneşti şi cetăţenilor-consumatorilor din Moldova. Exporturile moldoveneşti de produse de origine animalieră rămân blocaţi ani buni şi. nu pot beneficia de prevederile PCA în ceea ce priveşte intrarea scutită de tarife pe piaţa comunitară. Totuşi.. Dacă guvernul reuşeşte să demonteze o bună parte din aceste bariere (cum a început s-o facă în sectorul vinicol) exporturile moldoveneşti vor primi un „boost” relativ important. O altă întrebare importantă este cât de repede economiile din ECE şi sudul Europei vor reuşi să depăşească problemele structurale acute amplificate de criza actuală. 8 . • Capacitatea guvernului moldovean de a eradica barierele instituţionale în calea exporturilor. fie vamale. asociată cu investiţii reduse şi crearea anemică a noilor joburi. Evoluţia relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană va fi modelată de o serie de factori în anul viitor: • Recuperarea economică a ţărilor europene. e. recuperarea economică (în cazul în care este evitat al doilea val al crizei) va fi una lentă. După toate aparenţele. companiile moldoveneşti trebuie să fie pregătite pentru o revenire foarte lentă a cererii din UE şi să încerce să-şi recupereze poziţiile prin avantaje competitive. Un succes în acest domeniu. Să nu uităm şi de o altă evoluţie importantă care va influenţa relaţiile comerciale între Uniunea Europeană şi Republica Moldova: negocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător.4%) şi Germania (-35.. exporturile moldoveneşti se ciocnesc de o serie de obstacole instituţionale. fie sectoriale. • Capacitatea ministerelor de resort şi companiilor private din Moldova să asigure respectarea standardelor europene. care ar trebui să fie asociat cu reformarea ministerului şi agenţiilor de profil ar ajuta unii producătorii locali din Moldova să-şi diversifice pieţele de desfacere şi să-şi mărească veniturile. • Recuperarea cererii interne din Moldova.

7% . dolari SUA (cu 3.Exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2010 s-au cifrat la 118. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 21.comparativ cu luna martie 2009.7 mil.1 mil.3. Primele 25 de ţări-partenere în derularea exporturilor. ce corespunde unei valori de 115.6% din volumul total. dolari SUA. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 37.0%). dolari SUA. care deţineau 96.ACTIVITATEA DE COMERT EXTERIOR A REPUBLICII MOLDOVA IN 2010 A. au fost: 9 .2% mai mult faţă de ianuarie-martie 2009).1 mil.8% în total exporturi (55.8%.0% (în ianuarie-martie 2009 – 34. cu 6. comparativ cu ianuarie-martie 2009.1% în ianuarie-martie 2009). deţinînd o cotă de 50. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–27) au însumat 159.8% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 5.

reprezentînd 24.Turcia (de 2. În cadrul acest ei secţiuni de mărfuri seminţelor şi fructelor oleaginoase le-au revenit 76.4% în total exporturi.4%.9 ori). Exporturile de articole manufacturate diverse s-au situat pe primul loc. Exporturile de materiale brute necomestibile. instrumente şi 10 .4% din total exporturi). a contribuit la creşterea pe total exporturi cu 22.6%). că majorarea livrărilor către Federaţia Rusă (+41. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri maşinile şi aparatele electrice au deţinut o pondere de 61.6%).9% din total secţiune şi 12. mărfuri manufacturate.0% din total secţiune şi 16. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi alcoolice şi nealcoolice (89.4% din total secţiune şi 6. Exporturile de maşini şi echipamente pentru transport s-au clasat pe locul patru reprezentînd 12.7% din total exporturi.3% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii au deţinut 69.2% în total exporturi.8 ori).5% din total secţiune şi 13. clasificate mai ales după materia primă” cu 6. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+41.9% din total exporturi. cereale şi preparate pe bază de cereale (30.0% din total exporturi. maşini şi echipamente pentru transport (+23.0%).5 ori). Exporturile de produse alimentare şi animalele vii s -au clasat pe locul doi cu o pondere de 22.îndeosebi produse medicinale şi farmaceutice (de 4.4% din total secţiune şi 7. deţinînd o cotă de 14. băuturi şi tutun (+18. Pe grupe de mărfuri creşteri substanţiale s-au marcat la exporturile de produse chimice şi produse derivate (de 3.9% din total secţiune şi 8.0%).4 ori). produse alimentare şi animale vii (+2. Italia (+14.2 ori).4%).9% în totalul valoric al exporturilor.0% în total exporturi. clasificate mai ales după materia primă (+18.1%.2%. exclusiv combustibili s -au situat pe locul cinci cu o pondere de 8.7%).4% din total exporturi.1%. Republica Cehă (de 3.1 ori). contribuind astfel la creşterea pe total exporturi cu 12.0% din total exporturi).9%).9%). În cadrul acestei secţiuni de mărfuri produsele medicinale şi farmaceutice reprezintă 83.0% din total exporturi. şi Georgia (de 2. Grecia (de 2.4 ori). iar exporturile de încălţăminte. Exporturile de băuturi şi tutun s -au situat pe locul trei.5% din total secţiune şi 6. Totodată s-au redus exporturile de zahăr şi preparate pe bază de zahăr ( -92. respectiv 9.Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă.2%). Ucraina (+34. Exporturile de produse chimice şi produse derivate s-au clasat pe locul şase deţinînd o cotă de 7. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (58.3% şi 2. În continuare urmează secţiunile „Mărfuri manufacturate. Statele Unite ale Americii (de 2.9% din total exporturi şi „Uleiuri. grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală ” cu o pondere de 3.6% din total exporturi).

6 mil. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 287. încălţăminte (-9. cu 24.8% mai mult decît în ianuarie-martie 2009).7%).Importurile de mărfuri realizate în luna martie 2010 au însumat 312.3%).7%).3 mil.0% mai mică faţă de ianuarie-martie 2009).0% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 6. În ianuarie-martie 2010 importurile au totalizat 763. volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2009 cu 1. seminţe şi fructe oleaginoase ( -7.1% în total importuri (36. maşini şi aparate pentru prelucrarea metalelor (-68.8 mil.comparativ cu luna martie 2009.7%). dolari SUA. deţinînd o pondere de 40.3%. B. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 305. tutun brut şi neprelucrat (-8. dolari SUA (cu 11.4%).3% în ianuariemartie 2009). ştiinţifice şi de control ( -69. mobilă (-1.2% .8% în ianuarie-martie 2009). care echivalează cu o cotă de 37.aparate profesionale.2 mil. dolari SUA (cu 11. dolari SUA. 11 .6% în total importuri (42.8%).

în principal. lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut 25. a contribuit la creşterea pe total importuri cu 6.4%). aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru 12 .7% din total importuri). În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice (32.6 ori). China (+27.Analiza evoluţiei importurilor pe ţări relevă.4% din total secţiune şi 3. Sporirea importurilor din Federaţia Rusă (de 3. Italia (+19.5%).5%). Importurile de combustibili minerali. de reluarea livrărilor de gaze naturale de origine rusească (în ianuariemartie 2009 ţara de origine a gazelor naturale importate a fost declarat Kazahstanul ).7% din total importuri). Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de 17.7% din total secţiune şi 17.9%). vehicule rutiere (21. Grecia (de 2. În cadrul acestei secţiuni gazul şi produsele industriale obţinute din gaz reprezintă 68.6% din total importuri. că majorarea livrărilor din România (+25.7 ori) a fost condiţionată.9% din total secţiune şi 5. Ucraina (+6.2% în total importuri.7%.6% din total importuri.

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie martie 2010 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 450.7% din total importuri). Totodată s-au redus importurile de combustibili minerali. materiale brute necomestibile.5% din total importuri. produsele pentru înfrumuseţare (17. articole manufacturate diverse ( -8.7%).8% din total secţiune şi 2. uleiuri le esenţiale. rezinoidele şi substanţele parfumate.8% din total secţiune şi 2.9%).9%).2% din total importuri. favorizînd. ţesăturile şi articolele textile (30. Importurile de produse alimentare şi an imale vii au înregistrat o pondere de 12.4% în total importuri. Pe grupe de mărfuri au sporit importurile de produse alimentare şi animale vii (+21. clasificate mai ales după materia primă au deţinut o pondere de 16. ponderi însemnate au deţinut produsele medicinale şi farmaceutice ( 38.6%). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-martie 2010 a fost de 41. Importurile de produse chimice şi produse derivate au reprezentat 13.1% din total importuri).8%).1% din total importuri).7%.4% din total importuri). maşini şi echipamente pentru transport ( -6.1% din total secţiune şi 5.3% în total importuri. preparatele pentru toaletă. produse chimice şi produse derivate (+18. Importurile de mărfuri manufacturate. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri.1 mil.0% faţă de 37. cu 24. lubrifianţi şi materiale derivate ( 14. mărfuri manufacturate. preponderente fiind firele.1%) mai mic faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2009 .4%). clasificate mai ales după materia primă (+13.1%). băuturi şi tutun (+17. exclusiv combustibili (+ 38.9% din total secţiune şi 5. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri legumele şi fructele reprezintă 34. 13 .0 mil. Dolari SUA (-5. dolari SUA.5%).1% în perioada similară din anul 2009.înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (15. astfel creşterea pe total importuri cu 7.2% din total secţiune şi 4.

Statele Unite ale Americii . pe seama reducerii importurilor de autoturisme ( -22. 10% din comerțul total cu servicii.7% din exporturi și 0.9% mai puţin decît în perioada corespunzătoare din anul 2009.Comerțul bilateral cu bunuri  Comerțul bilateral este mai important pentru Moldova (20.9 mil. cabluri conductoare electrice  Pentru unele produse România este principala piața de desfacere pentru Moldova: zahar (86%). mașini.4% din importuri)  Performanța statelor în comerțul bilateral a fost diferita. încalțaminte (60%)  Principalul export al României în Republica Moldova – uleiuri din petrol sau din materiale bituminoase (51%) b. iar pentru România mai puțin de 1%  Balanța comerciala cu servicii a fost tot timpul în favoarea României.Comerțul bilateral cu servicii  Comerțul cu servicii reprezinta 12% din comerțul total bilateral și a crescut de 14 ori pe parcursul a 13 ani  Pentru Republica Moldova comerțul bilateral cu servicii reprezinta cca. cu o diminuare a produselor agricole și agri-alimentare și creșterea exportului de fire.4% din exporturile totale și 12% din importurile totale). COMERTUL BILATERAL INTRE MOLDOVA SI ROMINIA a. iar în cazul Moldovei și a serviciilor de comunicații. c. de la surplus comercial Moldova a trecut la deficit comercial  Structura exporturilor moldovenești s-a schimbat semnificativ dupa aderarea României la UE.Persoanele fizice au importat în ianuarie-martie 2010 mărfuri şi produse în valoare de 21. Olanda. 4.Impactul crizei asupra comerțului  Schimburile bilaterale s-au redus cu cca 25% (exporturile moldovenești în România) și 56% (exporturile românești în Moldova)  Reducerea mai importanta a fluxurilor comerciale bilaterale decât a fluxurilor comerciale totale se explica prin structura exporturilor 14 . aparate și echipamente electrice și parți ale acestora (84%). cu ponderea majora a serviciilor de transport. dolari SUA. Italia. iar pentru România într-o masura mai mica (1.9%) din Germania. dar cu evoluții diferite pe parcursul anilor  Structura exporturilor este asemanatoare între state. cu 23. Belgia şi Franţa.

f. construcțiile și industria ușoara (textile. d. livrarea de combustibil pentru termocentrale. USD în 2008)buna parte din investitori sunt persoane fizice: între cei mai mari 50 investitori moldoveni în România se numara doar 5 firme  Cele mai atractive domenii: comerțul de curent electric. dezvoltare imobiliara. fabricarea încalțamintei)  Un interes special – companiile specializate în operatiuni lohn -> din 2007 exporturile de articole de îmbracaminte și încalțaminte au crescut esențial.13 mil. uleiuri de floarea soarelui din Moldova în România. USD  Dupa aderarea României la UE volumul investițiilor moldovenești s-a dublat (de la 3. materiale de construcție. cabluri și alte conductoare electrice. Au diminuat exporturile de textile. de facto au la origine capital provenit din alte state (ex: "Orange Moldova" S. zahar.Ucraina-Moldova si euroregiunile Construirea centralelor de energie electrica la frontiera dintre state . "Raiffeisen Leasing" SRL)  Cele mai atractive domenii: sectorul financiar-bancar. e. Moldova (3% din ISD 650 societați mixte cu o valoare a capitalului de 68 mil. BC "Mobiasbanca-Groupe Societe Generale". USD în 2007 la 7.93 mil. fabricarea de utilaj petrolier.Oportunitati majore privind investitiile straine directe bilaterale  Extinderea pietelor externe de desfacere occidentale (UE) si orientale (CSI) Constituirea parcurilor industriale si altor infrastructuri de business la frontiera.. În același timp unele produse au înregistrat creștere (fire. USD Distorsiuni statistice: Companii care sunt catalogate drept având capital românesc.  Programul Operational Comun România.Barierele majore în relațiile economice bilaterale moldo-române  Tensiunile politice dintre fosta guvernare din Republica Moldova si România  Lipsa de pâna acum a Acordului privind micul trafic la frontiera semnat dintre Republica Moldova si România 15 . semințe de floarea soarelui)  Evoluția negativa a fluxurilor comerciale românești în Moldova se explica reducerea exportului de uleiuri din petrol (explica diminuarea cu 32%).  Participarea investitorilor români la programele de privatizare din Republica Moldova g.A.Investitiile directe românesti în Republica Moldova  România deține locul 10 în topul celor mai importanți investitori în R.Investitiile directe moldovenești în România  Investițiile moldovenești sunt mai fragmentate – un numar mai mare de companii gestioneaza o valoare mai mica a capitalului 3236 societati mixte cu o valoare a capitalului de 33 mil.

16 .Procedura complicata de obtinere a vizelor românesti pentru cetatenii Republica Moldova.