P. 1
Rezumat Seiler

Rezumat Seiler

|Views: 3|Likes:
Published by Andreea C.
rezumat
rezumat

More info:

Published by: Andreea C. on May 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/20/2014

pdf

text

original

DANIEL L.

SEILER - PARTIDELE POLITICE DIN EUROPA Prima parte a acestei carti incearca sa stabileasca o tipologie a partidelor politice clasificate pe familii si care acopera intreaga Europa Occidentala. Cea de a doua parte trateaza tarile Europei Centrale, care iesind din "socialismul real" si-au reinnodat legaturile cu traditia occodentala pentru a-si construe democratii liberale.

Originea partidelor politice poate fi abordata in mai multe moduri : 1.-originea partidelor politice e legata de dezvoltarea vietii parlamentare, pune accentual pe studierea lor organizatorica; 2.-plaseaza conceptul de criza la originea partidelor, dand prea mare importanta faptelor si evenimentelor; 3.-dezvoltarea explica aparitia partidelor prin conceptual raspandirii largi a modernizarii; 4.-abordarea functionala examineaza functia societara asumata de partidele politice. Pentru Stein Rokkan , evolutia politica a Europei a fost afectata de 3 revolutii successive : I revolutie nationala; II revolutie industriala; revolutia internationala. -I revolutie nationala genereaza pe axa functionala clivajul Biserica/Stat, iar pe axa teritorial -culturala, clivajul centru/periferie. -II revolutie industriala - pe axa functionala, capitalisti/muncitori, iar pe de alta parte, pe axa territorial-culturala, clivajul sector primar/sector secundar. -III revolutia internationala , aceasta nu afecteaza decat latura muncitoreasca a clivajului dintre capitalisti si muncitori. Aceste 4 clivaje dau nastere, potrivit lui S.Rokkan, partidelor politice. 1.Clivajul BISERICA / STAT - rezultat al revolutiei nationale, ii opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sunt detinatorii influientei politice si sociale a Bisericii de Stat, a secularizarii vietii sociale. In acest tip de clivaj doar doua familii politice isi gasesc originea specifica. Pentru clericali, democratia crestina este mostenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, gasim o familie de partied care poate fi numita laica sau radicala caci Partidul republican radical si radical -socialist constituiau, la inceputul secolului, cea mai mare mandrie a lor. Clivajul Biserica/Stat nu trebuie confundat cu un razboi religios. 2. Clivajul CENTRU / PERIFERIE- are o origine culturala si rezulta chiar din revolutia nationala, îi pune in opozitie pe centralistii fie unitaristi, fie nationalisti cu regionalistii, autonomistii sau

Aceasta si-a dat silinta sa coordoneze efortul partidelor. Clivajul PROPRIETARI / MUNCITORI . programul partidelor accentuiaza întîietatea muncii asupra capitalului si apararea intereselor materiale si morale ale muncitorilor Exista 4 mari traditii istorice in sanul miscarii muncitoresti europene : .fiind de origine sicio-economica. Se pot califica drept "partide muncitoresti". 2. Din acest clivaj provin partidele care sustin Statul si pe care le vom numi de centru si partidele etnonationaliste si regionaliste.economica si rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele orasenilor . Acest clivaj cuprinde o singura familie.federalistii. Noi le vom numi partied patrimoniale avand in vedere ca trasaturile lor dominante comune sunt apararea economiei de piata si a ortodoxiei liberale. 4. Isi au originea in afara tarilor Europei Centrale. Caracteristicile lor ideologice si organice comune provin din actiunea Internationalei Socialiste. cei mai puternici ajutand pe cei mai slabi. Acestea sunt numite de "stanga". 5. Pe latura "muncitori " gasim partidele care fac cunoscuta vointa politica a celor ce muncesc si in special a miscarii sindicale si cooperatiste. industriale. a determinat aparitia clivajului reformisti/comunisti. Trasaturile commune ale partidelor muncitoresti: 1. Avand origine socio. Rolul internationalei . 3. o strategie si un tip de organizare asemanatoare.partidele muncitoresti au luat nastere din miscarea muncitoreasca de aparare a intereselor clasei muncitoare . al XIX-lea o data cu crearea sindicatelor si a cooperativelor.Clivajul SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR SI TERŢIAC. Doar apararea intereselor economice ale populatiei rurale va forma o familie politica specifica : cea a partidelor agrariene.partide muncitoresti isi au originea in actiunea clasei muncitoare organizate. rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele proprietarilor mijloacelor de productie si de schimb cu cele ale muncitirilor si ale altor proletari. 3. "socialiste".partidele muncitoresti prezinta un program politic comun care le deosebeste net de toate celelalte formatiuni politice. Clivajele aparute din REVOLUZIA INTERNATIONALA. financiare sau comerciale si pe care le numim "dreapta clasica". Pe latura "proprietari" intalnim partidele care fac recunoscuta vointa politica a mediilor de afaceri . comerciantilor si industriasilor cu cele ale taranilor. Programul politic .Actiunea miscarii sindicale . numitorul lor comun il constituie clasa muncitoare organizata. care a aparut in sec. sa le dezvolte pretutindeni sis a le inzestreze cu o ideologie.

. 2. Este forma cea mai veche de organizare adoptata de miscarea muncitoreasca intr-o actiune politica. Traditia social .democrata.1.socialista. Partidele provenite din aceasta traditie se deosebesc prin patru trasaturi clar distincte: -internationalismul -originea marxista -legatura cu sindicatele -tipul de organizare Partidele social . la un partid cu caracter indirect. aceasta traditie este o forma precoce si premarxista de organizare politica a miscarii muncitoresti.democrate s-au unit la initiative Internationalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta.socialiste se organizeaza pe langa miscarea sindicala care pastreaza o atitudine rezervata fata de partide. Ele au practicat un internationalism solidar pana la razboiul din 1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni. Organizarea partidelor de traditie carista pune pe primul plan sindicatele : acestea adera in mod colectiv. Partidele provenite din aceasta traditie se deosebesc prin 3 aspecte : -rolul sindicatului -organizarea -ideologia Aceste partide isi au originea in miscarea sindicala a carei emanatie politica o reprezinta. Partidele provenite din aceasta traditie se deosebesc prin patru trasaturi distincte : ruptura totala de miscarea sindicala tipul de organizare rolul intelectualilor aspectul de "partid de idei" Partidele democrat . Traditia cartista si laburismul. apare in ultima treime a secolului al XIX-lea. 3. Cartismul este specific insulelor britanice si regimurilor supuse influientelor lor. Traditia democrat . -Partidele Laburiste -Partidul Laburist Irlandez si Partidul Laburist Maltez.

.Programul politic-aceasta familie datoreaza unitatea programului politic.Baza sociala. 1.Traditia comunista apare ca o ramura a social-democratiei care se detaseaza de curentul sau principal dupa I razboi mondial si Revolutia rusa din 1917. se caracterizeaza atat prin pluralismul filozofic cat si religios. -Reformistii. reflectare a bazei lor sociale. -Partidele majoritare. printre altele o lunga colaborare cu marxismul care le-a servit drept dogma si pe care au incercat sa-l raspandeasca si sa-l impuna tuturor partidelor muncitoresti. -Integristii. intre programul politic si optiunea societatii.partidele comuniste care s-au rupt de Moscova mai devreme pentru a fuziona cu dizidentii de stanga ai social-democratiei. -Partidele social-democrate "consociative" -Dezidentele de dreapta 4. este specific anumitor tari nordice. Trasaturile comune ale partidelor patrimoniale : Partidele patrimoniale se regasesc intr-un program politic comun. care le face sa fie mediatori privilegiati ai lumii industriale si de afaceri. -Partidele social-democrate minoritare. partidele burgheze reusesc sa realizeze armonia intre scop si mijloace. 2. Partidele politice comuniste se deosebesc prin : -internationalism -organizare -ideologie Miscarea comunista e rezultatul voluntarismului revolutionar al unui grup de militanti ai Partidului Muncitoresc Rus : bolsevicii.programul unitary al partidelor patrimoniale consta in baza lor sociala.partidele comuniste ramase fidele modelului comunist prin reevaluarea "mostenirii" si care acceptau o evolutie doctrinara. Partidele comuniste se redefinesc in raport cu criteriile de baza : -Precursorii.comunistii ortodocsi care au stiut sa se foloseasca de o "cale" nationala spre socialism si au iesit de sub tutela moscovita pastrand controlul asupra aparatului comunist pentru a-l reforma. -Ortodocsii.formatiunile ramase fidele dogmei comuniste impotriva tuturor si a orice.Internationalismul a implicat.

-Declinul liberalilor. conflictul de clasa nu a reusit sa polarizeze complet viata politica.in sec. ele se gaseau atasate regimului cenzitar sau democrate . 3. Un singur partid liberal a reusit sa aiba un govern majoritar. Ei au ajuns astfel la putere ca sustinatori ai socialdemocratiei. Ei au reprezentat mult timp "stanga" . -Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. respingand autoritarismul plebiscitar. Suedia. 3. partidele liberale au pastrat intotdeauna o structura elitista. au optat pentru alianta cu stanga.s-au grupat pentru a apara interesele burgheziei. Stanga radicala daneza reprezinta cel mai bine cazul radicalilor care .Plecand de la un nucleu conducator "burghez".Partidele liberale.Dreapta in sistemele nepolarizate . al XIX-lea. Uneori aceasta colaborare a ajuns pana la comunisti. Tipuri de partide patrimoniale : 1.Partidele radicale.Partidele conservatoare . 4.in anumite tari precum Italia. -Partidele majoritare -Conservatorii care s-au specializat -"Dreapta orleanista" 2. privilegia ierarhiile aristocratice si puterea regala. Evolutia sa pe termen lung a facut ca partidul ce o reprezinta sa treaca de la alianta sociala la blocul burghez jucand rolul de "pivot". PARTIDELE CLERICALE & ANTICLERICALE . partidele patrimoniale au devenit adevarate partide attrape-tout. acest declin este rezultatul succeselor obtinute de Partidul Conservator. CLIVAJUL BISERICA / STAT :.partidele care apara cauza capitalistilor au luat nastere in sec. -a doua a luptat pentru instaurarea unei veritabile democratii liberale bauata pe votul universal. erau purtatoarele sperantelor nobilimii si ale Bisericii. al XIX-lea din doua traditii ideologice foarte diferite : -prima elitista si ostila participarii maselor populare .o parte a burgheziei s-a angajat intr-o politica de colaborare cu miscarea muncitoreasca. Benelux.Origine. confruntati cu "dilemma liberalilor". Ele s-au format pentru a lupta impotriva principiilor Revolutiei franceze si pentru apararea vechiului regim. reprezentand dreapta istirica.

Confuzia creata de denumirile "dreapta" si "stanga" se datoreaza in principal influentei conflictului dintre Biserica si Stat. B) Orizontalitatea. 1. CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE : PARTIDELE DE CENTRU & STATO . Trasaturile distincte ale partidelor de centru : . C) Pozitia "balama". D) Programul politic.recrutarea acestor partide se face in limitele societatii catolice. Partidele crestin-democrate Dintre toate politicile existente astazi in Europa .NATIONALISTE -familia centralista regrupeaza partidele nascute din procesul de edificare nationala. Acest character "interclasist" al partidelor crestin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect : suprareprezentarea taranilor. Trasaturile commune A) "Interclasismul". Doar Islanda si Quebec au facut exceptie de la aceasta regula din cauza unei lungi dominatii engleze. Aceste partide difera prin chiar tipologia lor. atat la nivelul alesilor si militantilor cat si al alegatorilor. Politologii spun ca "partidele orizontale" sunt acelea care acopera intreg esichierul politic de la dreapta la stanga. nici una nu este mai rau inteleasa decat democratia crestina. PARTIDELE ANTICLERICALE Ratiunea acestor partide este aceea de a se opune Bisericii . puterii si valorilor sale.partidele crestin. dar lui I se datoreaza existenta. care tine de domeniul istoeiei.democrate reflecta structura sociala a comunitatii catolice. in schimb. Aceste doua familii provenite din clivajul Biserica / Stat au dat culoare vietii politice in majoritatea tarilor catolice. Ele ofera. Partidele anticlericale nu dispun de monopolul asupra anticlericalismului. complementul politic al democratiei crestine.partidele clericale dezmint teoria matematica a "partidului pivotal" care atribuie functia de tip "balama" unui partid mic. cel mai greu de incadrat intr-o tipologie europeana.crestin -democratii vor inclina sa sustina anumite valori ale moralei crestine. ele dispun de o baza militanta si electorala care se raspandeste in ansamblul claselor sociale.

Austria si Elvetia. Evolutia progresiva a partidelor de centru le-a facut sa devina mediatorii intregii sau macar a unei parti a lumii industriale si de afaceri. odata terminat . Fine Gael. mai autentica si mai radicala decat red Tories.Pozitia de "dreapta".partidele de centru au luat nastere sub forma unor "fronturi" sau "adunari" care aveau drept scop unirea cetatenilor cu ideologii diferite in jurul programului ce viza unitatea nationala.miscarea gaullista.partidele de centru impart numeroase pozitii particulare ale liberalismului economic. Aceste partide de centru se bucura de o mare sustinire din partea electoratului. se leaga istoric si sociologic de familia partidelor de centru. mediatoare ale burgheziei mici si mijlocii au obtinut un numar important de voturi ale muncitorilor. centralistii sustin apararea capitalismului. avand drept scop faurirea Statului-natiune. vag si unificator. care spre 1848 a animat intelligentsia in Germania. ele isi propun sa adune intreaga populatie in jurul unui proiect national. care formeaza "dreapta clasica". partidele de centru sant partide populare. partidul Irlandei unite . Acestea. APARATORII PERIFERIILOR : PARTIDELE AUTONOMISTE Trasaturi commune ale partidelor ce apara periferia (p.O anumita inclinatie spre stanga . In urma confruntarilor cu privire la tipul de societate .1. Formatiunile centraliste corespund intocmai tipului de partid attrape-tout. Realizarea acestui deziderat îi determina sa coopereze la inceput cu fortele pe care le numim "de stanga". reformulate de Jacques Chirac intr-o adunare puternica. Partidele de centru din europa : in sanul familiei de partide de centru cel mai important .Programul politic . isi are originea in curentul national-liberal. Procesul de edificare . fondat de invingatorii razboiului Sonderbund. 3. 2. format de Otto Kirchheimer.Caracterul popular si attrape-tout. Partidul Radical Democrat Elvetian.autonomiste) : . face ca programul sa se indrepte mai ales spre modernizare.spre deosebire de liberali. Afirmarea nationala si importanta Statului justifica caracterul interventionist al politicii economice a acestor partide. RPR.la inceput a fost strict centralist . În ciuda legaturilor cu capitalistii. centralistii aveau si o aripa de stanga. 4. Are atat o organizare cat si o baza sociologica diferita de cele ale partidelor liberale si conservatoire.

El a aparut ca un caz special in tarile care n-au cunoscut feudalitatae . Unele periferii au luat cunostinta de identitatea lor mai tarziu.Raspandirea geografica . Ele au dat nastere unei constiinte autonomiste care a incercat sa se exprime printr-un discurs nationalist inventat de centru. Tipurile de partide : Se disting 3 tipuri de partide periferiste: 1. Finlanda. Atata timp cat a ramas la stadiul precapitalist. Islanda.Tipul nationalitar.Orizontalitatea . Anumite partide se aliniaza pe pozitii de stanga .Anticentralismul. Elvetia si Europa Central.Tipul neo-centralist. partidele periferiste se apropie foarte mult de partidele crestin-democrate. care a avut loc in Europa prin anii 1960.din punct de vedere al organizarii si al tendintelor interne . Paridele periferiste au baza taranasti solide. iar spectrul lor larg le permite sa ajunga pana la clasele muncitoresti sindicalizate. partidele "legitimiste ale periferiei" au disparut din peisajul politic al Europei Occidentale.1.Tipul nationalist . . federalizarea sau autonomia regiunii lor. acesta nu a afectat decat Scandinavia. Suedia. A)Partidele institutionalizate. cu interesele rurale si cu aparatorii naturii de cealalta parte.electoratul lor se afla in zone precise si limitate . Ei apara granitele locale sau municipale si zonele intermediare in general.Norvegia. 2. 3. Similitudinea dintre partidele periferice si cele crestine se releveaza in ceea ce priveste baza electorala. din diferite motive. autonomistii nu au incredere in puterea centrala si in birocratie. ele se manifesta in tarile in care au fost nevoite sa lupte pentru cucerirea independentei lor.Rasariteana.formatiunile provenite din "trezirea"sentimentului regional. 2.populist. Din punct de vedere politic . fenomenul regional a izbucnit in tarile unde. Ex. B)Partidele cu program "neterminat". aria lor geografica se limiteaza deseori la o regiune.partidele periferice care apara periferia au o tendinta de respingere a centralismului. Ei militeaza pentru descentralizarea. în Irlanda sau Norvegia. ele se contureaza sub forma de partide de mase de tipul social-democrat. 3. mobilizarea periferiei nu se facuse inca. CLIVAJUL SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR & TERŢIAR Clivajul pune in opozitie pe proprietarii din sociatatea industriala si pe cei ai lumii urbane.

taranii si terenurile agricole. Dupa 1970 ramane problema noilor clivaje care se pune datorita turbulentelor care afecteaza sistemele de partide din Europa. care pastrau "natura culturala" nu mai indeplinesc aceasta functie. 2. se intinde Europa cu iesire la Atlantic . Au urmat apoi doua valuri succesive de contra-mobilizari : 1. Logica sistemului se baza pe integrarea acumularilor precapitaliste. ale carei interese ei le apara. care au rezistat indelung. Obiectivul lor a fost unul economic : sa oblije Statul sa impiedice scaderea preturilor produselor agricole.agrarienii au format partide de clasa dupa modelul partidelor muncitoresti sau liberale. . culturale si ecologice. Islanda.s-au nascut in mediul urban prin constientizarea efectelor puternicului dezechilibru natural provocat de logica economiei de piata. Malta si Corsica. Populatia rurala disparand ca societate distincta.Partidele ecologiste .Marea Britanie si Danemarca c) Se mai poate inca repara traseul care se estompeaza incetul cu incetul al unei Europe a taranilor liberi si mandri. CONCLUZII : Repartizarea geografica precum si realinierile care survin in sistemele de partide duc la cateva reflectii sumare : a) Dupa razboi s-a putut constata declinul democratiei crestine b) Fie vis-a-vis. d) Clivajul centru / periferie afecteaza periferiile : Irlanda.Industrializarea si capitalismul au ramas mult timp localizate in orasele si zonele industriale. antrenand astfel o serie de consecinte economice. iar agricultura fiind integrata in sectorul agro-alimentar. fie alaturi de Europa tripolara.Partidele muncitoresti . Baza lor sociala este taranimea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->