You are on page 1of 43

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Investiţie în dezvoltare durabilă prin burse doctorale (INED)”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/88/1.5/S/59321
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Braşov
Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Centrul de cercetare: Sisteme pentru Controlul Proceselor
Ing. Mihai-Radu M.D. MERA
Optimizarea funcţionării motoarelor electrice
de mică putere
Run improvement of fractional horsepower
electric motors
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. ing. Radu CÂMPEANU
BRAŞOV, 2012
4
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5521 din 31.10.2012
PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. ing. Carmen GERIGAN
Decan Fac. de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor
Universitatea “Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. ing. Radu CÂMPEANU
Universitatea “Transilvania” din Braşov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Radu MUNTEANU
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. ing. Vasile IANCU
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. ing. Ion VLAD
Universitatea din Craiova
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 8 Decembrie 2012, ora 11.00, sala
NI1.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi
în timp util, pe adresa: radu.mera@unitbv.ro
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
5
CUPRINS
Pag.
teză
Pag.
rezumat
INTRODUCERE 5 9
1. MOTOARE MONOFAZATE 11 10
1.1 Scurtă clasificare cantitativă a motoarelor electrice de mică putere 11 10
1.2 Scurtă descriere a motoarelor monofazate 14 11
1.2.1 Motoare asincrone monofazate cu o singură înfăşurare 14 11
1.2.2 Motoare asincrone monofazate în configuraţii variate 17 11
1.2.3 Motoare asincrone monofazate cu poli ecranaţi 21 12
1.2.4 Motoare monofazate speciale 23 13
1.3 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone monofazate 26 13
1.4 Concluzii 29 13
2. METODE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE A
MOTOARELOR MONOFAZATE ASINCRONE 30 14
2.1 Metode de creştere a eficienţei energetice a motoarelor asincrone
monofazate care funcţionează la frecvenţă fixă 32 14
2.1.1 Îmbunătăţirea randamentului prin controlul tensiunii de alimentare 32 14
2.1.2 Îmbunătăţirea randamentului utilizând condensatorul controlat
electronic
36 15
2.2 Alte metode de creştere a eficienţei energetice a motoarelor electrice
monofazate
51 18
2.3 Concluzii 55 19
3. MODELUL MATEMATIC ŞI SIMULAREA PE CALCULATOR A
FUNCŢIONĂRII MOTORULUI MONOFAZAT ASINCRON 56 19
3.1 Modelul matematic general al maşinilor de curent alternativ fără colector 56 19
3.2 Simularea funcţionării în regim dinamic a motorului monofazat asincron 69 22
3.3 Concluzii 74 23
4. STAND EXPERIMENTAL PENTRU TESTAREA MOTOARELOR
ELECTRICE DE MICĂ PUTERE
75 23
4.1 Dinamometru pentru testarea motoarelor electrice de mică putere 76 24
4.1.1 Dinamometru cu histerezis 77 24
4.1.2 Sistemul de fixare a motoarelor electrice de mică putere 78 24
4.1.3 Unitatea de control 79 24
4.2 Sistemul de achiziţie a datelor 80 25
4.2.1 Placa cu traductoare 80 25
6
4.2.2 Placa de conexiune 81 26
4.2.3 Placa de achiziţie a datelor 82 26
4.3 Circuitul de pornire/oprire din calculator a motoarelor electrice de mică
putere 84 26
4.4 Comunicaţia cu calculatorul şi mediul de programare 87 27
4.4.1 Iniţializarea unităţii de control 88 28
4.4.2 Achiziţia datelor în regim staţionar 89 28
4.4.3 Achiziţia datelor în regim dinamic 92 29
4.4.4 Program pentru simularea regimului de funcţionare al motorului 96 31
4.5 Baza de date 97 31
4.6 Concluzii 98 31
5. REZULTATE EXPERIMENTALE 99 31
5.1 Descrierea motorului monofazat asincron 100 32
5.2 Încercări experimentale cu motorul monofazat şi condensatoare de valori
fixe 101 32
5.3 Descrierea condensatorului electronic 108 35
5.3.1 Circuitul de forţă 109 35
5.3.2 Circuitul de comandă 111 36
5.3.3 Sistemul de achiziţii de date 112 37
5.3.4 Funcţionarea motorului monofazat asincron cu condensator electronic 113 37
5.4 Încercări cu condensator electronic în regim dinamic 117 40
5.4 Concluzii 130 41
6. CONCLUZII FINALE SI CONTRIBUŢII ORIGINALE 133 41
BIBLIOGRAFIE 140 42
Anexa 1, Programul pe calculator pentru simularea funcţionării motorul
monofazat asincron
141 -
Anexa 2, Comenzi specifice comunicaţiei dintre calculator şi unitatea de
control
142 -
Anexa 3, Descrierea motorului monofazat asincron 150 -
Rezumat 151 43
Curriculum Vitae 152 44
7
CONTENT
Pg.
thesys
Pg.
summary
INTRODUCTION 5 9
1. SINGLE PHASE MOTORS 11 10
1.1 Brief quantitative classification of low power electric motors ................................. 11 10
1.2 Brief description of single phase motors 14 11
1.2.1 Single phase induction motors with one winding 14 11
1.2.2 Various consifugrations single phase induction motors 17 11
1.2.3 Shaded pole single phase induction motors 21 12
1.2.4 Special construction single phase motors 23 13
1.3 Operation principle of single phase motors 26 13
1.4 Conclusions 29 13
2. ENERGY EFFICIENCY IMPROVEMENT METHODS FOR SINGLE
PHASE INDUCTION MOTORS 30 14
2.1 Methods for increasing the energy efficiency of single phase induction
motors operated at fixed frequency 32 14
2.1.1 Efficiency improvement by controlling the voltage 32 14
2.1.2 Efficiency improvement using electronic controlled capacitor 36 15
2.2 Other methods for increasing the energy efficiency of single phase
induction motors 51 18
2.3 Conclusions 55 19
3. MATEMATICAL MODEL AND COMPUTER SIMMULATION OF A
SINGLE PHASE INDUCTION MOTOR 56 19
3.1 General mathematical model of AC machines without collector 56 19
3.2 Dynamic simmulation od a single phase induction motor 69 22
3.3 Conclusions 74 23
4. EXPERIMENTAL TEST BENCH FOR FRACTIONAL
HORSEPOWER MOTORS 75 23
4.1 Low power motor testing dynamometer 76 24
4.1.1 Hysterezis dynamometer 77 24
4.1.2 Motor fixtures system 78 24
4.1.3 Control unit 79 24
4.2 Data acquisition system 80 25
4.2.1 Transducers board 80 25
4.2.2 Connection board 81 26
8
4.2.3 Data acquisition board 82 26
4.3 Start/Stop computer controlled circuit 84 26
4.4 Ccomputer communication and programming language 87 27
4.4.1 Control unit initialisation 88 28
4.4.2 Steady state data acquisition 89 28
4.4.3 Dinamyc data acquistion 92 29
4.4.4 Motor run regime simmulation 96 31
4.5 Data base 97 31
4.6 Conclusions 98 31
5. EXPERIMENTAL RESULTS 99 31
5.1 Single phase induction motor description 100 32
5.2 Experimental measurements with fixed values capacitors 101 32
5.3 Electronically swtched capacitor description 108 35
5.3.1 Power circuit 109 35
5.3.2 Control circuit 111 36
5.3.3 Data acquisition system 112 37
5.3.4 Single phase induction motor run with switched capacitor 113 37
5.4 Dinamic regime 117 40
5.4 Conclusions 130 41
6. FINAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS 133 41
REFERENCES 140 42
Appendix 1, Computer program for single phase motor simulation 141 -
Appendix 2, Specific controls for the brake system 142 -
Appendix 3, Single phase induction motor description 150 -
Summary 151 43
Curriculum Vitae 152 44
9
INTRODUCERE
Se estimează că numărul motoarelor electrice de mică putere, utilizate la nivel mondial,
este de aproximativ 2 miliarde de unităţi şi reprezintă 90% din numărul total al motoarelor
electrice. O mică parte din aceste motoare este folosită în industrie, ponderea majoritară a
aplicaţiilor în care sunt încorporate aparţine sectorului serviciilor sau domestic. Astfel, aceste
motoare sunt motoare monofazate, iar un procent dominant este reprezentat de motoarele
monofazate cu condensator datorită avantajelor pe care le prezintă: cuplu mare la pornire, factor
de putere ridicat, zgomot redus în timpul funcţionării şi un randament crescut comparativ cu alte
motoare monofazate.
În general aceste motoare sunt folosite în echipamente cu regimuri intermitente de
funcţionare caracterizate de porniri şi opriri dese. De asemenea, s-a observat o uşoară
supradimensionare a motoarelor comparativ cu puterea aplicaţiei ceea ce conduce la funcţionarea
sub parametri nominali şi implicit scăderea randamentului. Astfel, dinamica cercetărilor în
domeniul motoarelor electrice a cunoscut o mare amploare în ultimele decenii, urmărindu-se în
special creşterea eficienţei energetice în regimuri de funcţionare diferite de cele nominale.
S-a dorit eficientizarea motoarelor care funcţionează la turaţie variabilă, alimentate prin
invertor. Folosirea acestor sisteme electronice a crescut odată cu dezvoltarea dispozitivelor
semiconductoare în anii 1990 şi reducerea costurilor de producţie. Dezavantajul este că aceste
invertoare obligă motorul să funcţioneze la parametri diferiţi de cei nominali, iar astfel cresc
pierderile. Folosirea convertoarelor electronice de putere pentru alimentarea motoarelor
monofazate, combinat cu sarcini neliniare, a generat o creştere semnificativă a poluării cu
armonici joase a reţelei de alimentare, factor de putere scăzut şi valori mari ale curentului de
pornire ce determină căderi de tensiune.
Cazurile în care motoarele monofazate sunt folosite în aplicaţii cu turaţie variabilă nu
predomină, în general aceste motoare funcţionează la o singură turaţie sau sunt în configuraţii
speciale ce permit funcţionarea la mai multe turaţii stabilite.
Modificarea circuitului magnetic, electric sau de ventilaţie nu reprezintă soluţia optimă
chiar dacă implică o creştere maximă a eficienţei energetice. Preţul crescut al materialelor de
bună calitate, comparativ cu cel al motoarelor de mică putere care în general au un cost scăzut,
determină ca această metodă să nu fie posibilă din punct de vedere economic. De asemenea, este
necesară reconstrucţia unor serii foarte mari de motoare electrice.
Astfel, creşterea randametului motoarelor monofazate care funcţionează la turaţie fixă se
face prin reducerea puterii absorbite de la reţea fără a scădea puterea mecanică. O metodă clasică
de îmbunătăţire a eficienţei energetice este controlul tensiunii statorice dar creşterea
randamentului este limitată şi performanţele motorului nu se îmbunătăţesc vizibil.
Alternativa a fost găsirea unor metode care permit variaţia, în limite largi şi bine definite,
capacităţii înseriate cu înfăşurarea auxiliară şi au reprezentat un pas important pentru
eficientizarea motoarelor monofazate cu condensator. O astfel de metodă, respectiv a
condensatorului controlat electronic, a fost iniţial dezvoltată pentru implementarea efectelor
inductive în circuitele electronice [11], iar la începutul anilor 1990 a fost folosită pentru creşterea
randamentului motoarelor monofazate asincrone. Rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare,
datorită formei distorsionate a curentului [35], [36] sau necesităţii unor condensatoare de curent
continuu de valori mari [33], [34] dar s-a observat o creştere a eficienţei energetice.
În anul 2000 acelaşi principiu a fost folosit pentru variaţia impedanţei rotorice a unui
motor trifazat asincron şi deci, creşterea randamentului [55], [56]. Un circuit de forţă derivat din
[33], [34], alături de dispozitive electronice recente au eliminat dezavantajele metodelor
anterioare.
Astfel, lucrarea îşi propune să prezinte rezultatele obţinute cu un motor monofazat
asincron, condensatorul electronic în varianta [55], [56] adaptat pentru acest motor şi
implementat cu dispozitive electronice de ultimă generaţie şi circuite de comandă specializate.
Datorită subiectului propus lucrarea se încadrează în direcţia de cercetare principală
Energie, sisteme şi tehnologii energetice durabile-securitatea energetică, iar ca temă principală:
creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ energetic, cu accent deosebit pe reducerea
pierderilor de energie în clădirile publice, rezidenţiale şi la consumatorii industriali.
10
CAPITOLUL 1
MOTOARE MONOFAZATE
1.1 Scurtă clasificare cantitativă a motoarelor electrice de mică putere
Motoarele electrice au aplicaţii largi în domenii ca industrie, servicii publice sau maşini
şi aparate de uz casnic şi antrenează o gamă variată de echipamente ce includ ventilatoare,
pompe, compresoare şi maşini unelte. Statisticile indică un consum al motoarelor electrice de
aproximativ 70% din energia totală consumată de industrie, respectiv 46% din totalul energiei
produse.
Motoarele electrice de mică putere , sub 0,75 kW, însumează aproximativ 90% din
totalul de motoare dar consumul este relativ mic, de doar 10%. [21]. Acestea sunt în general
motoare asincrone monofazate şi cu poli ecranaţi, folosite în sisteme electrice de mică putere,
echipamente electrocasnice, pompe şi ventilatoare. Sunt fabricate în serii mari şi particularizate
pentru aparatele în care sunt încorporate.
În [53] este realizată o clasificare a consumului energetic al motoarelor din totalul
consumului de energie. Maximul consumului, în ordine descrescătoare, este reprezentat de
Canada, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Turcia, cu procente de 80, 75, 65,
respectiv 65%, iar minimul consumului, de Australia, Iordania cu 40, respectiv 31%.
De Almeida [8] prezintă un raport al Uniunii Europene ce clasifică consumul energetic.
Documentul prezintă un consum al echipamentelor ce conţin motoare electrice de 69% în
industrie, respectiv 38% în domeniul serviciilor. Studiul a fost făcut în ţări ca Portugalia, Franţa,
Marea Britanie şi Italia, iar apoi extrapolat pentru întreaga Uniune Europeană.
În Fig. 1.1 a) şi b) se prezintă procentual consumurile în funcţie de echipamentele ce
conţin motoare electrice din sectorul industrial şi al serviciilor. Datele obţinute sunt caracterizate
de puterea motorului şi tipul sarcinii. Echipamentele ca pompe, ventilatoare sau compresoare
reprezintă 62% din consumul industrial, respectiv 83% din cel al serviciilor. De asemenea,
pentru a determina consumul energetic studiul a fost analizat în fiecare sector în funcţie de
numărul orelor de funcţionare, puterea nominală, nivelul de încărcare, numărul motoarelor şi
tipul acestora.
a) b)
Fig. 1.1. Clasificare procentuală a consumului european în funcţie de:
a) sectorul industrial; b) sectorul serviciilor.
A fost stabilită dependenţa numărului de ore de funcţionare raportată la puterea
motorului. În industrie motoarele cu puteri nominale mici, de până la 0,75 kW au un număr anual
mic de ore de funcţionare, aproximativ 2.000, iar cele cu puteri mari de peste 500 kW ajung la un
număr de ore de funcţionare apropiat de 8.000.
În domeniul serviciilor numărul orelor de funcţionare pentru motoarele de până la
0,75 kW se apropie de 2.500 şi scade spre 1.000 pentru motoarele mai mari de 500 kW. O altă
observaţie importantă este o uşoară supradimensionare a motorului comparativ cu puterea
necesară aplicaţiei. Aceasta înseamnă o funcţionare sub parametri nominali care duce la o
scădere a eficienţei energetice.
11
1.2 Scurtă descriere a motoarelor monofazate
Se prezintă în continuare o scurtă clasificare calitativă a principalelor tipuri de motoare
monofazate. Majoritatea motoarelor asincrone monofazate sunt motoare cu două înfăşurări
nesimetrice. Caracterizarea „monofazat” se referă la numărul de faze ale tensiunii de alimentare
şi nu la numărul de înfăşurări ale motorului. Prin construcţie la aceste motoare se asigură
artificial un câmp magnetic învârtitor, deci un cuplu util. Cele două înfăşurări sunt mult diferite,
ca număr de spire, parametri electrici sau aşezare în crestăturile statorice, în general se urmăreşte
o plasare decalată cu 90˚ electrice a celor două înfăşurări. Acestea nu ocupă toate crestăturile şi
din acest motiv greutatea specifică pe fază este mult mai mare decât la motoarele trifazate [2]. În
ceea ce priveşte construcţia rotorului, acesta este clasică, în colivie. Motoarele monofazate,
urmărind [5] şi [16], se pot clasifica în:
- Motoare asincrone monofazate cu o singură înfăşurare care nu au cuplu de pornire;
- Motoare asincrone monofazate în configuraţii variate, construite pentru a avea cuplu de
pornire;
- Motoare asincrone monofazate cu poli ecranaţi;
- Motoare speciale ce pot funcţiona ca motoare monofazate:
- Motoare cu histerezis;
- Motoare monofazate sincrone cu reluctanţă comutată;
- Motoare universale cu colector.
1.2.1 Motoare asincrone monofazate cu o singură înfăşurare
Acest tip de motoare este studiat doar din punct de vedere teoretic, practic ele nu se
construiesc. Nu pot fi amintite avantaje, existând doar dezavantaje:
- Cuplul util în timpul funcţionării este scăzut;
- Factor de putere scăzut şi zgomot ridicat;
- Pentru a putea porni trebuie antrenate din exterior.
1.2.2 Motoare asincrone monofazate în configuraţii variate
Aceste motoare sunt clasificate în funcţie de metodele folosite pentru a asigura cuplu la
pornire, iar denumirea acestora se face utilizând acest criteriu. Selectarea motorului asincron
monofazat pentru o anumită acţionare electrică se bazează pe valorile cuplului necesar pornirii şi
funcţionării, limitelor impuse curentului absorbit de la reţea sau particularităţilor regimului de
funcţionare. Costul acestor tipuri de motoare creşte odată cu performanţele şi randamentul, iar
pentru a minimiza preţul sunt alese variantele de motoare ce îndeplinesc criteriilele minime ale
puterii şi eficienţei energetice necesare aplicaţiei. În cazul echipamentelor care necesită motoare
diverse este posibilă şi chiar se urmăreşte construcţia unui motor electric care să îndeplinească o
parte importantă din necesităţile aplicaţiei, corespunzător unui preţ minim. Costul de producţie
este un factor important în cazul motoarelor monofazate, având în vedere numărul foarte mare de
motoare produse.
Un prim tip de motor care are o construcţie ce asigură cuplu de pornire este cel cu două
înfăşurări, principală respectiv auxiliară pentru pornire, ultima fiind înseriată cu un comutator
centrifugal sau releu. Înfăşurările sunt nesimetrice, cea auxiliară având o rezistenţă mai mare
comparativ cu înfăşurarea principală, respectiv o reactanţă mai mică. Astfel, curentul prin
înfăşurarea auxiliară are o valoare efectivă, mai mică, comparativ cu valoarea din înfăşurarea
principală şi este defazat înainte cu un unghi de 20-30˚. Echipamentele obişnuite în care se
găsesc aceste maşini electrice sunt: ventilatoare, suflante, pompe centrifugale, echipamente de
birou, la puteri nominale între 50 şi 400W. La aceste puteri, au un preţ de producţie minim.
Ca avantaje se pot aminti:
- Preţ minim de cost;
- Cuplu relativ mare la pornire;
Dezavantejele acestor motoare sunt:
- Factor de putere şi randament scăzut în timpul funcţionării;
- Valoare mare a curentului absorbit.
12
A doua categorie importantă de motoare asincrone monofazate o reprezintă cele cu
condensator. În funcţie de valoarea condensatorului înseriat cu faza auxiliară se urmăreşte o
optimizare a procesului de pornire, funcţionare sau o combinaţie a celor două. Conectarea
condensatorului în serie cu înfăşurarea auxiliară implică creşterea factorului de putere, defazarea
în timp a curentului din înfăşurarea auxiliară cu 90˚ înaintea celui din înfăşurarea principală,
reducerea zgomotului şi obţinera unui randament maxim.
Această clasă de motoare cuprinde: motoare asincrone cu condensator pentru pornire, cu
două condensatoare sau motoare cu condensator conectat permanent.
1.2.3 Motoare asincrone monofazate cu poli ecranaţi
Constructiv, motoarele cu poli ecranaţi sunt caracterizate printr-o mare diversitate.
Acestea pot avea statorul cu poli aparenţi, cu înfăşurarea concentrată sau cu poli înecaţi, cu
înfăşurarea repartizată în crestături. Construcţia cu poli aparenţi domină şi este utilizată pentru o
plajă de puteri de la fracţiuni de watt până la 200 W [54].
În Tabelul 1.1 sunt prezentate sumar caracteristicile motoarelor monofazate descrise
anterior, avantajele şi dezavantajele tipurilor de motoare amintite.
TABEL 1.1: Sumar al caracreristicilor motoarelor monofazate asincrone.
Tip Motor
Cu două
înfăşurări şi
comutator
Cu
condensator
pornire
Cu condensator
conectat
permanent
Cu două
condensatoare:
pornire şi
funcţionare
Cu poli
ecranaţi
Domeniu putere
nominală [CP]
1/6-1 1/4-2 1/100-1 3/4-3 1/1000-1/4
Randament 50-60% 50-60% 55-65% 80-100% 20-40%
Factor de
putere
0,6-0,7 0,6-0,7 0,8-1 0,8-1 0,5-0,6
Cuplu pornire
(procent din
cuplu maxim)
100% Până la 300% 50-80% Până la 300% 40-50%
Aplicaţii tipice
Porniri dese şi
timpi lungi de
funcţionare;
Cuplu mare la
pornire, curent
mare absorbit la
pornire
Folosit în
acţionările cu
turaţie variabilă
Echipamente cu
cuplu mare la
pornire, eficienţă
crescută în timpul
funcţionării.
Ventilatoare
de mică
putere;
Echipamente
cu turaţie
variabilă;
Avantaje
1. Cuplu
pornire mediu;
2. Randament
mediu.
1. Cuplu la
pornire mare.
2. Valoare mică
a curentului
absorbit la
pornire.
1. Poate fi folosit
în controlul
turaţiei;
2. Eficienţă
crescută în
funcţionare;
3. Zgomot redus.
1. Cuplu mare la
pornire;
2. Valoare mică a
curentului absorbit
la pornire;
3. Variaţii mari ale
gabaritului;
4. Randament
crescut în
funcţionare.
1. Preţ scăzut
de producţie;
2. Poate fi
folosit în
controlul
turaţiei.
Dezavantaje
1. Valoare
mare a
curentului
absorbit;
2. Nu poate fi
folosit în
controlul
turaţiei.
1. Preţ superior
motorului cu 2
înfăşurări;
2. Nu poate fi
folosit în
controlul
turaţiei.
1. Cuplu scăzut
la pornire;
2. Variaţii mari
ale turaţiei cu
cuplul.
1. Preţ ridicat
producţie;
2. Nu poate fi
folosit în controlul
turaţiei;
1. Randament
scăzut;
2. Cuplu la
pornire
scăzut.
13
1.2.4 Motoare monofazate speciale
În această categorie intră motoarele cu histerezis, motoarele sincrone cu reluctanţă sau
motoarele universale de curent alternativ cu colector. Motoarele cu histerezis asigură cuplu
constant, de valoare mică, pe toată plaja de turaţie şi o funcţionare silenţioasă.
Motoarele cu colector sunt folosite în echipamente care necesită greutate redusă şi
turaţii mari, de la 1500 la 15.000 rpm: aspiratoare, echipamente de bucătărie şi unelte portabile.
Controlul cuplului şi al turaţiei în curent alternativ se face prin folosirea unui triac.
Avantajul semnificativ al acestor motoare este cea mai mare valoare a raportului
cuplu-preţ, iar ca dezavantaje au o durată de viaţă scurtă şi zgomot ridicat.
1.3 Pricipiul de funcţionare al motoarelor asincrone monofazate
Pentru un motor asincron cu două înfăşurări care sunt nesimetrice, având un număr
diferit de spire şi amplitudini diferite, alimentând motorul cu un set de tensiuni alternative în
fază:
( )
( ) t I i
t I i
b b
a a


cos 2
cos 2
·
·
(1.15)
expresia tensiunii magnetice din întrefier este:
( ) ( )
( ) ( )

]

¸

+ +
+

]

¸

+ + ·
   
   
t
I
t
I w
t t
I w
t f
b b b
a a
cos
2
cos
2
2
2
cos
2
1
cos
2
2
2
) (
(1.16)
şi recombinând termenii se ajunge la:
( ) ( )

]

¸

+
+ +

·     t
I w I w
t
I w I w
t f
b b a a b b a a
cos
2
cos
2 2
2
) ( (1.17)
În acest caz există două câmpuri magnetice învârtitoare, primul de valoare mică şi se
roteşte în sens orar, iar al doilea de valoare comparativ mai mare ce se roteşte în sens
trigonometric, ambele având aceeaşi viteză de rotaţie. Eficienţa acestor motoare monofazate
asincrone este scăzută comparativ cu motoarele bifazate simetrice şi se datorează prezentei
câmpului magnetic învârtitor invers.
Motoarele asincrone monofazate produc câmp magnetic învârtitor bazându-se pe
nesimetria înfăşurărilor. Dacă raportul curenţilor prin cele două înfăşurări este egal cu valoarea
din (1.18), atunci câmpul magnetic invers este eliminat.
b
a
b
a
I
w
w
I ·
(1.18)
1.4 Concluzii
Numărul motoarelor electrice de puteri mici, sub 0,75 kW, estimat la nivel mondial este
de aproximativ 2 miliarde unităţi. Procentul acestor motoare aflate în funcţiune în industrie este
scăzut, marea majoritate este încorporată în echipamentele din domeniului serviciilor care au ca
beneficiar consumatorul final: echipamente electrocasnice, sisteme de aer condiţionat, sisteme de
ventilaţie, pompe etc.
O mare parte din motoarele de mică putere sunt motoare monofazate asincrone, iar
motoarele cu condensator domină această categorie, datorită cuplului mare de pornire, eficienţei
ridicate în funcţionare, factorului de putere crescut, zgomotului redus şi posibilităţii de reglare a
turaţiei prin folosirea invertoarelor. De asemenea, variind valoarea condensatorului înseriat cu
faza auxiliară se poate obţine eficienţă maximă, pentru regim nominal sau o valoare
intermadiară.
În lucrarea de faţă se prezintă o metodă de îmbunătăţire a randamentului pentru motoare
monofazate asincrone cu condensator conectat permanent. Studiul metodelor de creştere a
eficienţei energetice s-a făcut pentru acest tip de motoare şi este prezentat în continuare.
14
CAPITOLUL 2
METODE DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE A MOTOARELOR
MONOFAZATE ASINCRONE
În capitolul anterior s-a arătat că numărul motoarelor electrice de mică putere, de până
la 0,75 kW, se apropie de 90% din numărul total de motoare electrice utilizate la nivel mondial.
Un procent semnificativ din aceste motoare electrice este reprezentat de motoarele asincrone
monofazate. Datorită construcţiei robuste, preţului scăzut şi simplităţii alimentării sunt folosite în
majoritatea echipamentelor casnice în care acţionarea se face la turaţii fixe. Eficienţa energetică
scăzută, comparată cu a motoarelor asincrone trifazate şi numărul foarte mare al motoarelor
aflate în funcţiune, a determinat ca mulţi cercetători să îşi îndrepte atenţia spre acestea şi găsirea
metodelor optime de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Primele articole apărute în domeniul motoarelor asincrone monofazate datează de la
începutul secolului 20. Branson [6], Karapetoff [23], Lamme [30], Perkins [50] sunt câteva nume
ale cercetătorilor care s-au ocupat de studiul motoarelor monofazate. Cercetările efectuate în
domeniu sunt principiale, se explică funcţionarea unui motor asincron monofazat folosind teoria
dublului câmp magnetic învârtitor sau a câmpurilor perpendiculare. De asemenea, se pune accent
pe determinarea locului geometric al curenţilor motorului asincron monofazat şi folosirea
metodelor grafico-analitice - diagrama cercului, pentru a caracteriza funcţionarea motorului
monofazat de puteri mici, sub 300W [27]. Cercetătorii înţeleg că algebra şi trigonometria
elementară nu sunt suficiente pentru a explica procesele din motorul electric folosind cele două
teorii.
Kimball [26] studiază vibraţiile din motoarele asincrone monfazate, iar Hansen [18]
extinde teoria dublului câmp magnetic învârtitor şi o aplică motoarelor speciale cu comutator.
Veinott [62] prezintă o metodă de calcul a performanţelor motoarelor asincrone care permitea
constructorilor predeterminarea caracteristicilor mecanice într-un timp scurt. Odată cu
micşorarea volumului motoarelor electrice se observă o diferenţă semnificativă între valorile
teoretice calculate şi cele determinate experimental datorită creşterii densităţii fluxului din
circuitul magnetic al motorului şi implicit saturarea pronunţată a acestuia. De asemenea, în
cercetările ulterioare Veinott prezintă izolarea pierderilor din motorul asincron monofazat [63],
iar datorită folosirii preponderente a motoarelor monofazate în regimuri intermintente se începe
determinarea experimentală a caracteristicilor dinamice [29]. Modelul matematic în axe
perpendiculare, care pleacă de la teoria câmpurilor ortogonale şi prezintă funcţionarea motorului
în regim dinamic sau staţionar, este prezentat de Krause [28]. Din acest moment existând un
model dinamic al maşinii, studiile sunt îndreptate spre modelarea matematică ce permite redarea
fenomenelor fizice din maşină cât mai fidel. Astfel, în modele sunt incluse armonicile tensiunii
magnetice din întrefier, pierderile din circuitul magnetic şi electric, saturaţia motorului electric.
Creşterea numărului de motoare a făcut ca atenţia să fie îndreaptată spre metodele de
eficientizare a funcţionării acestor motoare şi a posibilităţilor de control pentru motoarele
monofazate asincrone.
Din categoria motoarelor monofazate asincrone cele cu condensator sunt în general
folosite pentru acţionarea echipamentelor. Motivul pentru care s-au impus este evident,
reprezintă cea mai bună soluţie pentru obţinerea artificială a unui câmp magnetic învârtitor,
apropiat de formă circulară, cu o sursă de alimentare monofazată. Alte avantaje, parţial amintite,
sunt: cuplu mare la pornire, eficienţă energetică crescută în timpul funcţionării, factor de putere
apropiat de unitate şi zgomot redus în timpul funcţionării. Sunt prezentate în continuare
principalele metode de creştere a eficienţei energetice a motoarelor cu condensator în cazul
funcţionării la turaţie fixă şi variabilă.
2.1 Metode de creştere a eficienţei energetice a motoarelor asincrone monofazate
care funcţionează la frecvenţă fixă
2.1.1 Îmbunătăţirea randamentului prin controlul tensiunii de alimentare
Metoda tradiţională a controlului turaţiei motoarelor monfazate asincrone fără a
modifica frecvenţa tensiunii de alimentare este conectarea în serie cu motorul unei rezistenţe
15
variabile. Pierderile pe rezistenţă sunt semnificative, astfel metoda variaţiei tensiunii de
alimentare cu dispozitive semiconductoare reprezintă o alternativă superioară din punct de
vedere a eficienţei energetice dar şi un compromis din punct de vedere al poluării cu armonici.
În Fig. 2.1 se prezintă cele două metode de control a tensiunii de alimentare folosind un
dispozitiv semiconductor comandabil. Pot să existe două variante de conectarea a ventilului. O
primă, cea din Fig. 2.1 a), dispozitivul este conectat între sursa de tensiune şi motor, astfel
transferul de putere este oprit pentru ambele înfăşurări. În cea de-a doua variantă, Fig. 2.1 b),
dispozitivul este conectat în serie cu înfăşurarea principală.
Fig. 2.1. Control tensiune alimentare: a) controlul tensiunii de alimentare;
b) controlul tensiunii pe înfăşurarea principală.
Ventilul electronic, în figură fiind reprezentat un triac, este bidirecţional în curent şi
tensiune, deci poate suporta tensiuni de blocare de ambele polarităţi. Conducţia curentului se
face în ambele sensuri. Poate fi o celulă bidirecţională cu tranzistoare bipolare şi diode, un triac
sau două tiristoare poziţionate în antiparalel. Datorită căderilor de tensiune mai mici în conducţie
se aleg, în general, ultimele două variante.
O comparaţie între cele două variante de control al tensiunii de alimentare, Fig. 2.1 a) şi
b) este făcută de Sundareswaran în [57], [58]. Varianta în care dispozitivul semiconductor este
plasat în serie cu înfăşurarea principală se consideră optimizată, iar motivele sunt detaliate în
continuare.
În cazul în care triacul este conectat între sursa de alimentare şi motor fluxul de putere
spre motor va fi întrerupt pentru ambele înfăşurări. De asemenea, va exista un regim tranzitoriu
determinat de o circulaţie a curentului prin cele două înfăşurări după stingerea dispozitivului
semiconductor. Dacă ventilul se conectează în varianta optimizată, este întrerupt curentul doar
prin înfăşurarea principală. Curentul înfăşurării secundare va avea forma sinusoidală, astfel
conţinutul de armonici este semnificativ redus şi se obţine o creştere a eficienţei energetice. De
asemenea, dispozitivul semiconductor se va bloca natural la trecera prin zero a curentului şi nu
apar în circuit supratensiuni determinate de comutaţia forţată a sarcinilor inductive.
2.1.2 Îmbunătăţirea randamentului utilizând condensatorul controlat electronic
Principiul condensatorului controlat electronic a fost iniţial dezvoltat pentru
implementarea filtrelor în circuitele integrate. Divan [11] a folosit acest principiu la reducerea
efectelor inductive. De asemenea, în [1] se prezintă condensatorul electronic folosit pentru
generarea unui efect rezistiv, dificil de implementat în silicon.
Au fost dezvoltate două metode pentru motoare monofazate: una introdusă de Liu [35],
[36] şi Muljadi [46] şi alta a lui Lettenmaier [33], [34] prin care capacitatea este variată folosind
dispozitive electronice de putere, iar sistemul este denumit în continuare condensator controlat
electronic. O a treia metodă, propusă de Suciu în [56], se bazează pe principiul condensatorului
electronic folosit pentru a varia impedanţa rotorică a unui motor trifazat asincron cu rotor
bobinat.
În Fig. 2.2 se prezintă schematic motorul monofazat asincron cu condensator controlat
electronic în varianta Liu-Muljadi. Motorul monofazat asincron are construcţia clasică cu
condensator conectat permanent. În paralel cu condensatorul din înfăşurarea auxiliară este plasat
16
un comutator electronic comandabil bidirecţional în curent. Când comutatorul este deschis
curentul trece prin condensator. Ventilul este închis în momentul în care tensiunea pe
condensator ajunge la valoarea zero, astfel se realizează o comutaţie la tensiune zero (ZVS), cu
pierderi minime. Comutatorul este deschis după un interval de timp, fie acesta

. Valoarea
efectivă a capacitătii echivalente poate fi modificată dacă amplitudinea fundamentalei tensiunii
pe comutator este variată independent de fundamentala curentului prin ventil. Scurtcircuitând
periodic condensatorul tensiunea pe acesta pare să fie mai mică decât în cazul fară scurtcircuitare
periodică. Astfel, capacitatea echivalentă pare să fie mai mare decât valoarea nominală. Teoretic,
dacă timpul

în care comutatorul este închis se apropie de

radiani, capacitatea echivalentă
tinde spre infinit.
Fig. 2.2. Principiul motorului monofazat asincron cu condensator controlat electronic:
metoda Liu-Muljadi.
Conform [35], [36] valoarea capacităţii echivalente este:
d
C C
e

·
1
1
(2.1)
unde t d /  · , iar T este timpul total în care ventilul conduce şi este blocat, deci o alternanţă a
tensiunii de alimentare.
Un dezavantaj semnificativ este forma distorsionată a curentului. De asemenea, aşa cum
a fost amintit, variaţia parametrilor maşinii în funcţie de turaţie, deci variaţia timpului de
încărcare şi descărcare al condensatorului diferă pentru acelaşi unghi de comandă.
Lettenmaier în [33] şi [34] propune o metodă de înlocuire a comutatorului centrifugal ce
deconectează condensatorul de pornire printr-un sistem electronic comutabil.
În Fig. 2.3 este prezentat schematic motorul monofazat asincron şi puntea în comutaţie.
Fig. 2.3. Condensator controlat electronic:
metoda condensatorului de curent continuu [33], [34].
Metoda prezintă motorul monofazat asincron cu o capacitate variabilă continuu.
Variaţia permanentă a condensatorului este obţinută cu o punte H în care este comutat un
condensator de curent continuu. Condensatorul se încarcă de la sursa de tensiune alternativă a
motorului, iar controlul se face prin modularea în lăţime a impulsurilor.
Valoarea capacităţii echivalente este conform [33], [34]:
P
aux
e
U
I
C

·
(2.4)
17
Autorul demonstrează că această capacitate echivalentă variază odată cu defazajul dintre
U
P
şi U
S
pentru orice regim de funcţionare al motorului electric. Creşterea defazajului implică
creşterea capacităţii echivalente.
Avantajele care se pot extrage din metoda propusă de Lettenmaier sunt:
- sistemul poate fi folosit cu succes pentru înlocuirea comutatorului centrifugal în cazul
motoarelor electrice asincrone cu două condensatoare, fiind posibilă variaţia în limite
largi a capacităţii echivalente; sistemul poate fi aplicat şi motoarelor cu un singur
condensator;
- se poate reduce semnificativ preţul de cost al motoarelor monofazate asincrone, fiind
necesar un număr mai mic de spire pentru înfăşurarea auxiliară comparativ cu un motor
clasic cu condensator.
Ca dezavantaje se pot aminti:
- necesitatea folosirii unui condensator de curent continuu, de valori relativ mari;
- schema de comandă relativ complexă;
- şi cel mai important, forma distorsionată, nesinusoidală, a curentului înfăşurării
auxiliare şi a cuplului electromagnetic.
Plecând de la metoda dezvoltată de Lettenmaier, Suciu în [55] propune o nouă metodă
pentru controlul defazajului într-un circuit RL folosind condensatorul electronic. Autorul
plasează în centrul unei punţi H un condensator de curent alternativ. Tranzistoarele sunt
comutate la o frecvenţă superioară frecvenţei tensiunii de alimentare folosind tehnica modulaţiei
în lăţime a impulsurilor (PWM).
În Fig. 2.4 se prezintă schema electrică a circitului RL cu condensator electronic.
Fiecare comutator din cele patru permite şi comandă trecerea curentului în ambele sensuri,
corespunzător alternanţei pozitive sau negative a tensiunii de alimentare. Cele două grupuri de
comutatoare (S
1
şi S
4
), respectiv (S
2
şi S
3
) vor fi comandate pe rând.
Grupul 1 este închis pe intervalul
1
t
, grupul 2 deschis, respectiv grupul 2 închis pe
intervalul
2
t
şi
1
t
deschis. Perioada comutaţiei tranzistoarele este constantă, respectiv suma celor
doi timpi de comutaţie, dar se poate modifica timpul pentru fiecare grup când este deschis sau
închis.
Fig. 2.4. Punte H cu condansator electronic
într-un circuit RL serie conform metodei Suciu.
Pentru intervalul de timp
1
t
circuitul se comportă ca unul RLC serie şi se pot scrie următoarele
ecuaţii:
l
·
+ + ·
dt t i
C
t u
t u
dt
t di
L t Ri t u
C
C
) (
1
) (
) (
) (
) ( ) (
(2.6)
Poziţionarea inversă a condensatorului pe durata intervalului
2
t
determină următoarele
ecuaţii:
l
·
+ + ·
dt t i
C
t u
t u
dt
t di
L t Ri t u
C
C
) (
1
) (
) (
) (
) ( ) (
(2.7)
18
Folosind metode de mediere prezentate în [59] şi [66] se poate scrie:
~
~
~ ~
) 1 2 (
C
u d
dt
i d
L i R u + + ·
(2.8)
l

·
~ ~
) 1 2 (
idt
C
d
uC (2.9)
Înlocuind (2.9) în (2.8) se ajunge la:
l

+ + · dt i
C
d
dt
i d
L i R u
~
2
~
~ ~
) 1 2 (
(2.10)
Aplicând transofrmata Laplace ecuaţiei 2.10 se ajunge la:
) (
) 1 2 (
) ( ) ( ) (
2
s I
sC
d
s sLI s RI s U

+ + · (2.11)
Relaţia între capacitatea echivalentă şi factorul de umplere, prezentată şi în [55] este:
C
d
C
e
2
) 1 2 (
1

·
(2.12)
unde C este capacitatea fizică din centrul punţii H.
În [7] se prezintă rezultate experimentale ale funcţionării unui circuit serie RL cu
condensator electronic folosind metoda Suciu. Forma curentului este apropiată de cea
sinusoidală, distorsiunile sunt minime, generate de comutaţia condensatorului.
Astfel, avantejele metodei prezentate anterior sunt:
- formă nedistorsionată a curentului, comparativ cu metoda Liu-Muljadi sau Lettenmaier;
- simplitatea comenzii, aceasta fiind PWM cu un factor de umplere între 0,5 şi 1;
Dezavantajele sunt:
- variaţia simultană a amplitudinii curentului odată cu defazajul;
- pierderi superioare în conducţie comparativ cu celelalte două metode datorate
conducţiei simultane a patru dispozitive, adică două celule;
- circuit de comandă relativ complex: există patru grupuri independente ce comandă
celulele bidirecţionale şi este necesară izolarea galvanică a acestora.
Comparând metoda propusă de Suciu cu cele dezvoltate pentru motoare asincrone
monofazate se poate afirma că este superioară acestora. În acest caz peirderile generate de
armonicile curentului sunt eliminate. Dezavantajul reprezentat de pierderile în conducţie poate fi
redus prin utilizarea unor dispozitive electronice de ultimă generaţie. De asemenea,
complexitatea circuitului de comandă se poate reduce prin folosirea unor circuite integrate
specializate.
2.2 Alte metode de creştere a eficienţei energetice a motoarelor electrice
monofazate
În [19] se prezintă un studiu comparativ între eficienţa energetică a motoarelor
monofazate cu condensator, costurile de producţie şi valoarea condensatorului înseriat cu
înfăşurarea auxiliară. Pentru înfăşurări care nu sunt identice câmpul magnetic circular nu apare
când eficienţa energetică este maximă ci la o valoare a condensatorului superioară celei
corespunzătoare randamentului maxim. Variaţia curenţilor prin înfăşurări va determina variaţia
densităţii de curent. O valoare apropiată a densităţii prin cele două înfăşurări determină scăderea
pierderilor în cupru şi deci o creştere a randamentului. Eficienţa maximă se atinge când cele
două densităţi sunt egale.
Ilango în [22] propune o metodă de creştere a eficienţei energetice a unui motor
monofazat asincron folosind un transformator electronic şi reprezintă o alternativă la controlul
tensiunii de alimentare cu tiristoare.
O serie de autori îşi îndreaptă atenţia spre proiectarea motoarelor electrice ce
funcţionează la turaţii multiple [15], [44], [51]. Popescu [51] face o analiză folosind metoda
elementului finit unui motor în configuraţie specială, cu două înfăşurări, iar Fei [15] încearcă să
19
reducă pierderile motoarelor cu înfăşurări multiple datorate inductanţelor de scăpări din capetele
de bobină.
2.3 Concluzii
În acest capitol au fost prezentate principalele metode de creştere a eficienţei energetice
a motoarelor monofazate asincrone cu condensator. În general, alimentarea motoarelor
mono/bifazate prin invertor se face atunci când se doreşte funcţionarea motorului la turaţie
variabilă cu performanţe maxime. Această metodă asigură randament ridicat, elimină sistemele
de producere artificială a câmpului învărtitor dar poluează cu armonici reţeaua şi creşte preţul
acţionării.
În cazul în care motorul poate funcţiona la turaţii multiple sau nu este necesară turaţia
variabilă sunt folosite metodele clasice de creştere a eficienţei energetice: controlul tensiunii de
alimentare, condensatorul electronic sau îmbunătăţirea circuitului electric, magnetic sau de
ventilaţie. Ultima metodă este cea mai bună, dar implică costuri mari datorate reconstrucţiei
motoarelor existente şi nu este practică pentru motoarele de puteri fracţiuni de kW. Astfel
metodele rămase reprezintă soluţii optime. Dintre acestea condensatorul electronic pare să fie
metoda optimă datorită poluării reduse cu armonici a reţelei, preţului relativ scăzut al
dispozitivelor electronice şi posibilităţii de a obţine randament maxim la puncte de funcţionare
variate după o lege simplă de comandă.
CAPITOLUL 3
MODELUL MATEMATIC ŞI SIMULAREA FUNCŢIONĂRII MOTORULUI
MONOFAZAT ASINCRON
3.1 Modelul matematic general al maşinilor de curent alternativ fără colector
În [47] se prezintă modelul general al maşinilor de curent alterativ fără colector
particularizat pentru un motor electric sincron. Acest model poate fi folosit pentru studiul
funcţionării oricărui motor de curent alternativ fără colector. Modelul poate fi adaptat pentru un
motor monofazat asincron cu condensator permanent. Pentru început se porneşte de la un motor
bifazat, bipolar, denumit maşină echivalentă. Orice motor de curent alternativ poate fi redus la
această maşină echivalentă. Se fac următoarele ipoteze simplificatoare:
- Statorul şi rotorul sunt bifazate şi bipolare, decalate cu 90˚ electrice;
- Rotorul este echilibrat, respectiv statorul este dezechilibrat, adică parametrii
R
şi
L
au
valori diferite pentru cele două înfăşurări statorice;
- Pot fi mai multe înfăşurări, dar axele acestora sunt decalate cu 90˚ electrice;
- Parametrii motorului sunt independenţi de mărimile electrice sau magnetice, deci se
consideră un motor electric fără saturaţie;
- Se ia în calcul doar armonica fundamentală de timp şi spaţiu a inducţiei din întrefier;
- Pe fiecare axă există un întrefier echivalent, diferit.
Un reper în care axele de referinţă 1’ şi 4’ sunt fixe în raport cu axele bobinelor
statorice, iar axele de referinţă rotorice 2’ şi 3’ sunt solidare cu axele 1 şi 4 se numeşte sistem de
referinţă cvasiholonom.
În Fig. 3.2 se indică axele de referinţă ale unui motor electric fără colector într-un reper
cvasiholonom la o poziţie rotorică oarecare.
Într-un astfel de reper axele bobinelor statorice sunt invariabile în timp faţă de axele de
referinţă statorice, iar axele bobinelor rotorice 2, 3 variază faţă de axele de referinţă rotorice 2’,
repectiv 3’. Exprimate în reper holonom la o poziţie rotorică oarecare cele patru tensiuni
magnetice sunt:

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
· x F x i
p
k w
x f
w





cos cos
2
) (
1 1
1 1
1
(3.3)

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
· ' cos ' cos
2
) ' (
2 2
2 2
2
x F x i
p
k w
x f
w





(3.4)
20

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
·
2
' cos
2
' cos
2
) ' (
3 3
3 3
3


 



x F x i
p
k w
x f
w
(3.5)

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
·
2
cos
2
cos
2
) (
4 4
4 4
4


 



x F x i
p
k w
x f
w
(3.6)
unde p reprezintă numărul de perechi de poli,  este pasul polar, w şi
w
k sunt numărul de
spire, respectiv factorul de înfăşurare al celor patru bobine, iar axa de referinţă a rămas cea
considerată anterior, axa 1.
Fig. 3.2. Motor bifazat în reper cvasiholonom la o poziţie rotorică oarecare.
Se scriu expresiile tensiunilor în reper cvasiholonom şi ale fluxurilor fasciculare ale
înfăşurărilor. Expresiile acestora sunt:
l
l

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+
+

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
· 4
2
2
3 3
1
0
2
2
2 2 1
1
0
1
cos sin sin cos
sin sin cos cos cos






















dx x F x F l
dx x F x F x F l
i
i
(3.13)
l
l

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+
+

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
· 4




















0
3 3
4
0
0
2 2 4
4
0
4
cos sin sin cos
sin sin cos cos sin
dx x F x F l
dx x F x F x F l
i
i
(3.17)
, ¦
, ¦    




   




sin cos sin sin 2
sin cos cos cos 2
3
2
2 4
4
0
3
2
2 1
1
0
2
F F F l
F F F l
i
i
+ + +
+ + · 4
(3.24)
l
l
+
+

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
+
+

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
· 4


































dx x F x F x F l
dx x F x F x F l
i
i
sin cos sin sin sin
sin cos cos cos cos
4 3 2
4
0
3 2 1
1
0
3
(3.23)
Integrând, după câteva operaţii matematice simple se ajunge la:
, ¦  




sin cos 2
3 2 1
1
0
1
F F F l
i
+ · 4
(3.16)
21
, ¦  




sin cos 2
2 3 4
4
0
4
F F F l
i
+ + · 4
(3.20)
, ¦
, ¦    




   




sin cos sin sin 2
sin cos cos cos 2
3
2
2 4
4
0
3
2
2 1
1
0
2
F F F l
F F F l
i
i
+ + +
+ + · 4
(3.23)
, ¦
, ¦    




   




cos cos cos sin 2
sin cos sin sin 2
4
2
3 2
4
0
2
3 2 1
1
0
3
F F F l
F F F l
i
i
+ + +
+ + · 4
(3.27)
Având în vedere expresiile tensiunilor magnetice, fluxurile înlănţuite de înfăşurările 1, 2, 3 şi 4
se pot scrie:














sin
4
cos
4 4
3
2 2
2
1
0
2
2 2
2
1
0
1
1 1
2
1
0
1
i
p
k w l
i
p
k w l
i
p
k w l
W i W i W i
+ · +
(3.28)
Similar, expresia fluxului înfăşurării 4 este:














sin
4
cos
4 4
3
2 2
2
4
0
2
2 2
2
4
0
4
4 4
2
4
0
4
i
p
k w l
i
p
k w l
i
p
k w l
w i w i w i
+ · +
(3.29)
Se notează inductanţele proprii şi mutuale astfel:
p
k w l
L
p
k w l
L
w i
w i
2 2
2
1
0
12
1 1
2
1
0
11
4
4








·
·
p
k w l
L
p
k w l
L
w i
w i
2 2
2
4
0
42
4 4
2
4
0
44
4
4








·
·
(3.30)
În urma substituţiei inductanţelor proprii şi mutuale în ecuaţiile fluxurilor se ajunge la:
  sin cos
3 11 2 12 1 11 1
i L i L i L + · +
(3.31)
  cos sin
3 42 2 42 4 44 4
i L i L i L + + · +
   
   
cos sin sin sin
sin cos cos cos
3 42
2
2 42 4 44
3 12
2
2 12 1 11 2
i L i L i L
i L i L i L
+ +
+ + · +
   
   
2
3 42 2 42 4 44
2
3 12 2 12 1 11 3
cos cos sin sin
sin cos sin sin
i L i L i L
i L i L i L
+ + +
+ + · +
Se notează
  sin cos
3 2 ' 2
i i i ·
(3.32)
  cos sin
3 2 ' 3
i i i + ·
Se doreşte să se înlocuiască înfăşurările rotorice ce se învârt odată cu rotorul prin nişte
înfăşurări fictive, fixe în raport cu statorul şi având aceleaşi axe cu înfăşurările statorice fără să
se modifice transferul de putere la borne ori cuplul. Pentru a avea acelaşi cuplu este necesar ca
inducţia magnetică din întrefier produsă de înfăşurările fictive să aibă aceeaşi valoare cu inducţia
produsă de înfăşurările reale. Se urmăreşte acest lucru pentru a înlocui expresiile fluxurilor
produse de înfăşurările rotorice cu variaţii ale fluxurilor statorice, iar în ecuaţiile de tensiune să
existe doar combinaţii ale acestora.
Se vor calcula expresiile tensiunilor:
 
 
cos sin
sin cos
3 2 ' 3
3 2 ' 2
u u u
u u u
+ ·
·
(3.42)
22
Se scrie în continuare ecuaţia cuplului electromagnetic şi ecuaţia de mişcare, iar astfel se
determină un sistem de şase ecuaţii cu şase necunoscute ce caracterizează funcţionarea motorului
asincron în regim dinamic:
r
M M
dt
d
p
J
M i i p
dt
d
dt
d
dt
d
i L
dt
di
L i R u
dt
d
dt
d
dt
d
i L
dt
di
L i R u
dt
d
dt
di
L i R u
dt
d
dt
di
L i R u
·
· + +
+
+
+ + ·
+ +
+
+ + + ·
+
+ + ·
+
+ + ·
2
2
1 4 4 1
1
4
' 2 2
' 3
3 ' 3 3 ' 3
4
1
' 3 3
' 2
2 ' 2 2 ' 2
4 4
4 4 4 4
1 1
1 1 1 1
) (

 
 
 
 


(3.50)
unde p este numărul de perechi de poli, J reprezintă momentul de inerţie rotoric, M este
cuplul electromagnetic, respectiv
r
M cuplul rezistent la axul motorului.
Ecuaţiile sunt particularizate pentru un motor asincron monofazat cu condensator
conectat permanent. Aceasta implica tensiuni rotorice egale cu zero şi introducerea
condensatorului în serie cu faza auxiliară:
l
+ · dt i
C
i R u
C 4 4 4
1
(3.51)
3.2 Simularea funcţionării în regim dinamic a motorului monofazat asincron
Parametrii motorului monofazat asincron au fost estimaţi în [9] şi [10]. Cu aceşti
parametri a fost simulată funcţionarea motorului monofazat asincron cu condensator. În
continuare se prezintă curbele reprezentative pentru motor pentru configuraţia cu 2 poli.
Fig. 3.1. Curentul prin înfăşurarea principala şi auxiliară.
Fig. 3.2. Curentul prin înfăşurările rotorice.
23
Fig. 3.3. Variaţia vitezei şi a cuplului electromagnetic.
Fig. 3.4. Caracteristica mecanică.
3.3 Concluzii
În acest capitol a fost prezentat un model matematic general al motoarelor electrice de
curent alternativ fără colector. Acest model a fost particularizat pentru un motor monofazat
asincron cu condensator conectat permanent. Au fost determinaţi parametrii electrici ai
motorului şi simulată funcţionarea în regim dinamic. Rezultatele obţinute în urma încercărilor
experimentale vor confirma acurateţea modelului.
CAPOTOLUL IV
STAND EXPERIMENTAL PENTRU TESTAREA MOTOARELOR ELECTRICE DE
MICĂ PUTERE
Pentru obţinerea curbelor reprezentative ale motoarelor de mică putere s-a urmărit
construcţia unui stand experimental controlat din calculator cu ajutorul căruia sunt determinate în
regim dinamic sau staţionar mărimile electrice-de intrare, reprezentate prin curenţi şi tensiuni,
respectiv mecanice-de ieşire, reprezentate prin cuplu şi turaţie, ale motoarelor supuse testelor.
Prelucrarea şi afişarea mărimilor se poate face în timp real sau ulterior, în modul off-line, cu
programe dedicate de calcul.
Standul este compus din cinci sisteme distincte:
- Frâna pentru testarea motoarelor de mică putere;
- Sistemul de achiziţie a datelor;
- Circuitul de pornire/oprire din calculator a motoarelor de mică putere;
- Comunicaţia cu calculatorul şi mediul de programare pentru controlul standului;
- Bază de date pentru stocarea datelor.
În Fig. 4.1 se indică schema bloc a standului experimental, în acest caz fiind prezentat
montajul experimental pentru testarea motoarelor monofazate asincrone cu condensator conectat
permanent. Curbele determinate în regim dinamic şi în timp real sunt obţinute prin achiziţia
repetată şi prelucrarea datelor de intrare şi ieşire. Timpii necesari pentru citirea eşantioanelor şi
determinarea valorilor efective din formele de undă între achiziţii succesive sunt de ordinul
zecilor de milisecunde, astfel este necesar ca asupra datelor să se efectueze un număr minim de
operaţii. Acesta este motivul pentru este folosit un număr mai mare de traductoare de curent
decât cel minim necesar. Curentul absorbit de motorul electric, măsurat de traductorul TC
1
, poate
fi compus din suma celorlalţi doi dar timpul necesar efectuării operaţiei de determinare a formei
de undă şi a valorii efective creşte. Diferenţele între valorile efective obţinute prin prelucrarea pe
calculator a formelor de undă ale curentului absorbit şi celui rezultat din suma curenţilor prin
înfăşurarea principala şi cea auxiliară sunt mici, apropiate de 1%. De asemenea, s-a dorit
surprinderea regimurilor tranzitorii ale curentului determinat de comutaţia condensatorului
electronic şi reducerea operaţiilor de conectare sau deconectare a unui traductor.
24
Alături de traductoarele de tensiune şi curent multimetre digitale au fost conectate în
circuit pentru vizualizarea în timp real a valorilor efective ale mărimilor electrice şi compararea
acestora cu valorile obţinute în urma prelucrării formelor de undă pe calculator.
Fig. 4.1. Schema bloc a standului experimental.
4.1 Dinamometru pentru testarea motoarelor electrice de mică putere
Cele trei categorii de dinamometre fabricate de Magtrol sunt: dinamometre cu
histerezis, curenţi turbionari şi pulberi.
4.1.1 Dinamometru cu histerezis
Frâna cu histerezis folosită la acest stand este modelul HD-705-8NA. Este construită
special pentru testarea motoarelor electrice de mică putere, până la 300W în regim continuu sau
1400W în regim intermitent.
Cuplul rezistent se obţine fără frecare şi este independent de viteză. Cele trei elemente
ale frânei care generează cuplu sunt: rotorul sub formă de pahar, care este fabricat dintr-un
material special, respectiv statorul cu poli aparenţi şi înfăşurarea de excitaţie. Datorită rotorului
în construcţie specială momentul de inerţie al acestor frâne este mic. Un alt avantaj reprezintă
posibilitatea impunerii unui cuplu rezistent cât şi a unei turaţii fixe din unitatea de control.
4.1.2 Sistemul de fixare a motoarelor de mică putere
Permite conectarea motoarelor cu dimensiuni variate, de puteri mici, la dinamometrul
cu histerezis. Sistemul a fost construit special pentru fixarea motorului supus testelor, un motor
în construcţie specială cu o carcasă cilindrică.
Sistemul de fixare are patru grade de libertate, oferind posibilitatea de reglare a
motorului după cele trei axe rectangulare şi rotirea în plan orizontal. Cuplajul dintre axul
motorului şi cel al frânei este unul flexibil care permite eliminarea vibraţiilor datorate
nealinierilor unghiulare sau paralele, astfel erorile de măsură produse de vibraţiile standului sunt
eliminate.
4.1.3 Unitatea de control
Este o unitate programabilă de viteză ce poate fi folosită manual sau programată din
calculator. Caracteristicile importante ale unităţii programabile sunt descrise în [69] şi se prezintă
în continuare:
- Este implementat un sistem de alarme pentru mărimile mecanice, de temperatură sau ale
fluxurilor de aer sau apă; în cazul senzorului de temperatură, depăşirea valorilor
maxime alese duce la imposibilitatea folosirii dinamometrului;
- Comunicaţia cu calculatorul se face prin interfeţele RS-232 sau IEEE-488, ultima fiind
numită şi GPIB (General Porpose Interface Bus); pot fi achiziţionate 120 eşantioane pe
25
secundă ale cuplului şi turaţiei în cazul interfeţei GPIB, respectiv 60 pentru comunicaţia
serială;
- Ieşiri analogice în tensiune pentru cuplu şi turaţie;
- Afişarea valorilor cuplului, turaţiei, puterii mecanice şi valorilor P, I, D ale regulatorului
pe un ecran LCD;
- Regulator PID în buclă închisă ce permite controlul dinamometrului prin traductorul de
cuplu; Controlul frânei se face prin reglarea valorii curentului cu care este alimentată
înfăşurarea de excitaţie;
- Sursă internă de tensiune continuă stabilizată pentru frânele cu histerezis;
- Filtru digital pentru eliminarea zgomotelor din semnalul cuplului.
4.2 Sistemul de achiziţie a datelor
Pentru obţinerea mărimilor de intrare ale motorului supus testelor, respectiv formele de
undă ale curenţilor şi tensiunilor, a fost necesară folosirea unui sistem de achiziţie de date.
Deoarece placa de achiziţie suportă intrări analogice doar în tensiune, de valori mici (maxim
10V), a fost necesară folosirea unei placi cu traductoare pentru aducerea nivelelor de tensiune în
limitele acceptate şi conversia curenţilor în valori de tensiune. De asemenea, construcţia
încapsulată a plăcii de achiziţie a necesitat folosirea unei plăci intermediare, de conexiune, care
face legătura între placa cu traductoare şi cea de achiziţie. Astfel, sistemul complet de achiziţie
este compus din trei plăci distincte: placa cu traductoare, placa de conexiuni şi placa de achiziţie
a datelor.
4.2.1 Placa cu traductoare
Este o placă construită în laboratorul de electronică. Aceasta conţine patru traductoare
de tensiune şi patru de curent alimentate de la un circuit izolat şi stabilizat de curent continuu.
Traductoarele sunt fabricate de firma LEM, iar funcţionarea acestora se bazează pe efectul Hall.
Oferă separare galvanică între circuitul primar (de putere) şi cel secundar (de semnal).
Traductoarele de tensiune sunt de tipul LV-25P, iar în Fig. 4. se prezintă schema electrică
ce detaliază modul de conectare al acestora. Rezistenţele
3 1
R R au rolul de a limita curentul de
intrare al traductorului la o valoare apropiată de cea nominală de 10mA, pentru tensiuni de 400V,
respectiv 230V. Ieşirea acestor traductoare de tensiune este similară unui generator de curent,
astfel se va măsura căderea de tensiune pe o rezistenţă
4
R plasată între ieşire şi masă. Raportul
de transformare pentru aceste traductoare este de 1/100. Producătorul garantează funcţionarea
liniară, o derivă termică mică, timp de răspuns relativ mare de 40μs şi o eroare a traductoarelor
sub 1%. Acest timp de răspuns relativ mare va determina imposibilitatea achiziţiei formelor de
undă ale tensiunii specifice regimurilor tranzitorii ale condensatorului electronic. Observaţia va
fi detaliată în capitolul 5, Rezultate experimentale.
Fig. 4.2. Schema electrică explicativă privind
modul de conectare a traductoarelor de tensiune.
În Fig. 4.2 se prezintă schema electrică ce descrie modul de conectare a traductoarelor de
curent, acestea fiind de tipul HY5-P. Ca şi în cazul celor de tensiune există o separare galvanică
între circuitul de forţă şi cel de semnal. Eroarea maximă a acestor traductoare este de 2%. Au un
timp de răspuns mic, de 5μs, o funcţion
are liniară şi derivă termică mică. Ieşirile sunt în tensiune,
astfel nefiind necesare elemente pasive de circuit ca şi în cazul traductoarelor de tensiune. Ieşirile
acestor traductoare sunt legate la conectori BNC, iar cabluri coaxiale ecranate fac legătura între
26
placa cu traductoare şi placa de conexiune descrisă în continuare. Ieşirile ambelor traductoare
sunt flotante.
Fig. 4.3. Schema electrică explicativă privind modul de funcţionare al traductoarelor de curent.
4.2.2 Placa de conexiune
Este produsă de firma National Instruments, având seria SCC-68, reprezintă o
modalitate uşoară de conectare a intrărilor sau ieşirilor unei plăci de achiziţie încapsulată. Este
construită special pentru plăcile cu 68 pini. Conectarea cablurilor de semnal la această placă se
face prin terminale cu şurub. Placa conţine filtre pentru eliminzarea zgomotelor. Terminalele
sunt numerotate şi alegerea acestora se face în funcţie de modul de achiziţie: diferential, cu masa
ca referinţă.
4.2.3 Placa de achiziţie a datelor
Este fabricată de National Instruments-NI şi are seria NI USB-6251 Mass Termination.
Este o placă de viteză optimizată pentru măsurători de precizie la rate mari de eşantionare.
Aceasta are o rezoluţie de 16 biţi care poate citi 1,25 Ms pe secundă pentru un singur canal,
respectiv 1 Ms pe secundă pentru mai multe canale. Are 16 intrări analogice ce pot fi folosite la
măsurători cu masa ca referinţă şi 8 la măsurători diferenţiale, la un nivel maxim de tensiune de
+/- 10 V. De asemenea, dispune de 2 ieşiri analogice în tensiune şi 24 ieşiri sau intrări digitale.
Se alimentează de la o sursă de tensiune continuă externă, stabilizată. Placa este încapsulată, iar
comunicaţia cu calculatorul se face prin interfaţa USB. Producătorul oferă alături de placa fizică
şi drivere un soft dezvoltat care controlează placa, numit Measurement and Automation
Exprorer-Max. Folosind acest soft utilizatorul are posibilitatea de a parametriza achiziţia de date
şi de a realiza achiziţii simple fără programe specializate. Softurile produse de NI şi dezvoltate
pentru achiziţia datelor sunt LabWindows/CVI şi Labview.
4.3 Circuitul de pornire/oprire din calculator a motoarelor electrice de mică putere
Pentru a simula un regim de funcţionare specific motoarelor supuse testelor a fost
construit un circuit relativ simplu pentru pornirea şi oprirea motorului din calculator. Scopul
principal al simulării funcţionării motoarelor este determinarea eficienţei energetice totale a
acestora, fiind supuse testelor în regim dinamice specific pornirii sau în regim static. A fost
necesar să se ţină cont de trei limitări. Prima se referă la construcţia specială a unui motor supus
testelor care are trei posibilităţi de funcţionare: la turaţie mare într-un singur sens şi la turaţie
mică în ambele sensuri. A doua limitare se referă la modul de achiziţie a datelor: indiferent de
sensul şi turaţia la care funcţionează motorul, traductorul de tensiune sau curent să măsoare
aceeaşi mărime electrică pentru a nu se modifica ordinea în care sunt achiziţionate. Ultima
limitare se datorează plăcii de achiziţie. A fost necesară folosirea ieşirilor digitale în tensiune ale
plăcii de achiziţie, numărul celor analogice fiind insuficient.
În Fig. 4.4 se prezintă schema de forţă a sistemului de pornire-oprire. Pentru construcţia
circuitului sunt folosite două tipuri de relee. Cele de forţă, reprezentate de releele k
1
-k
6
sunt
dispozitive cu un singur contact ND, cu un curent maxim de 16A, iar bobina de comandă este
alimentată la o tensiune continuă egală cu 5V. Releele miniatură sau de comandă, notate prin k
T
sau k
c,
sunt relee cu două contacte ND+NÎ şi au rolul de a conecta-deconecta traductoarele de
tensiune sau ca elemente intermediare în circuitul de comandă.
27
Fig. 4.4. Schema electrică a circuitului de pornire/oprire din calculator
a motoarelor electrice de mică putere.
În Fig. 4.5 se prezintă etajul final al circuitului de comandă. Există trei subcircuite
identice cu cel din figura de mai jos, fiecare controlând releele intermediare k
c
specifice celor trei
posibilităţi de acţionare a motorului testat. Circuitul permite controlul din calculator, cât şi cel
manual, iar acesta din urmă are prioritate. Pentru controlul din calculator sunt folosite ieşirile
digitale ale plăcii de achiziţie şi sunt izolate galvanic faţă de circuitul de comandă al plăcii prin
optocuplare cu tranzistor (O
1
,O
2
). A fost urmărită realizarea circuitului cu automenţinere pentru
a simplifica programul pe calculator, astfel timpul în care ieşirie digitale ale plăcii sunt la +5V
este minim, necesar comutaţiei releelor, specificat în foile de catalog şi apropiat de 20 ms.
Fig. 4.5. Etaj final al circuitului de comandă.
4.4 Comunicaţia cu calculatorul şi mediul de programare
Calculatorul reprezintă unitatea centrală a standului experimental, modulul care
controlează achiziţia datelor cât şi unitatea programabilă a frânei. Comunicaţia cu cele două
dispozitive se face simultan dar prin interfeţe diferite. Placa de achiziţie este controlată prin
28
portul USB, iar unitatea de control DSP 6001 prin interfaţa serială. Astfel, a fost necesar un
program care să permită programarea uşoară şi rapidă a achiziţiei de date dar şi controlul frânei
prin interfaţa de comunicaţie. Programul folosit se numeşte LabVIEW-Laboratory Virtual
Instrument Engineering Workshop şi reprezintă alegerea optimă pentru controlul standului.
Acesta a fost dezvoltat special pentru achiziţia de date, comunicaţia cu diverse echipamente,
prelucrarea şi afişarea datelor achiziţionate.
Interfaţa serială RS 232 a fost folosită pentru comunicaţia dintre calculator şi unitatea de
control a frânei. Aceasta reprezintă o alternativă ieftină a interfeţei GPIB şi a fost motivul
principal pentru care a fost aleasă. Ulterior s-a dovedid a fi suficient de rapidă pentru aplicaţie.
4.4.1 Iniţializarea unităţii de control
În Fig. 4.6 se prezintă Diagrama Bloc pentru iniţializarea unităţii DSP 6001. Nu este
necesar ca această iniţializare să fie făcută la fiecare rulare a programului, comenzile trimise spre
unitatea de control sunt salvate în memoria nevolatilă a acesteia. De asemenea, din programul pe
calculator pot fi modificate din calculator valorile P, I şi D ale regulatorului.
Fig. 4.6. Diagrama Bloc construită pentru iniţializarea unităţii de control DSP 6001.
Este obligatoriu ca instrucţiunile trimise de calculator spre unitatea de control să fie
caractere ASCII litere mari şi să se termine cu caracterele „\r\n”, comandă ce reprezintă linie
nouă. Ignorarea acestora generează erori de comunicaţie inevitabile.
4.4.2 Achiziţia datelor în regim staţionar
În cazul achiziţiei datelor în regim staţionar a fost aleasă o rată mare de eşantionare,
timpii necesari achiziţiei nefiind importanţi în acest caz. Se urmăreşte determinarea cu exactitate
a formelor de undă pentru a obţine valorile efective, armonicile şi defazajele în urma prelucrării
off-line a datelor achiziţionate.
Utilizatorul impune un cuplu rezistent motorului, iar când cuplul citit este apropiat de
cel impus se face achiziţia datelor. Cu modificări minime asupra programului se poate impune
turaţia ca parametru în locul cuplului. A fost considerat cuplul rezistent ca mărime de intrare,
respectiv turaţia mărime de ieşire. Valorile citite sunt afişate în Panoul Frontal şi salvate în
fişiere text. Deoarece există diferenţe majore între amplitudinile tensiunilor şi curenţilor, pentru a
fi uşor vizualizate formele de undă, în cazul afişării, nu se ţine cont de rapoartele de transformare
ale traductoarelor de tensiune. Eşantioanele vor fi multiplicate cu constantele de transformare în
cazul salvării în fişier. După achiziţia eşantioanelor cuplul rezistent al frânei este eliminat, iar
motorul este readus la mersul în gol. Ulterior mărimile electrice sunt prelucrate off-line şi
rezultatele obţinute se salvează în baza de date.
29
În figura 4.7 este prezentat Panoul Frontal al achiziţiei datelor în regim staţionar. Acesta
are trei zone distincte:
- partea stânga superioară, zonă specifică comunicaţiei seriale: este impus cuplu rezistent
motorului şi se vizualizează şirul de caractere returnat de unitatea de control şi valorile
extrase ale cuplului şi turaţiei;
- partea dreaptă superioară, zonă din care se parametrizează achiziţia datelor: poate fi
modificat numărul de eşantioane citite, canalele analogice ce urmează să fie
achiziţionate, nivelurile maxime de tensiune şi declanşatorul analogic intern.
- partea inferioară în care sunt vizualizate formele de undă.
Fig. 4.7. Panoul Frotal al achiziţiei de date în regim staţionar.
4.4.3 Achiziţia datelor în regim dinamic
S-a urmărit determinarea caracteristicilor mecanice ale motoarelor supuse testelor
pentru diferite valori ale condensatorului înseriat cu înfăşurarea auxiliară. Iniţial aceste
măsurători au fost efectuate în regim staţionar pentru diferite valori ale cuplului rezistent impus
manual din unitatea de control. Măsurătorile au putut fi făcute pentru valori ale cuplului apropiat
de cel critic. A fost necesat un timp îndelungat pentru efectuarea încercărilor, astfel încălzirea
puternică a motorului a influenţat uneori rezultatele obţinute.
Următorul pas a fost obţinerea acestor caracteristici din LabVIEW în regim dinamic
folosind interfaţa serială. De asemenea, s-a urmărit variaţia mărimilor electrice în funcţie de
cuplul rezistent.
În figura 4.19 a) se prezintă un detaliu al Panoului Frontal în care se pot vizualiza
caracteristica mecanică şi variaţia mărimilor electrice de intrare în regim dinamic. Cuplul este
considerat mărime de intrare. Curbele obţinute corespund motorului monofazat asincron
funţionând la turaţie mare cu o valoare a condensatorului de 10 μF. Subprogramul poate fi folosit
pentru determinarea caracteristicii oricărui motor electric, prin parametrizarea funcţiilor ce
controlează unitatea DSP 6001. Datele experimentale interpolate se prezintă în Fig. 4.8 b).
30
a)
b)
Fig. 4.8. Panoul Frontal al subprogramului pentru determinarea caracteristicii mecanice:
a) reprezentarea grafică a datelor achiziţionate; b) curbe interpolate ale datelor prezentate
anterior.
31
4.4.4 Program pentru simularea regimului de funcţionare al motorului
Pentru simularea unui regim de funcţionare al motorului monofazat asincron a fost
construit un subprogram în LabVIEW. A fost dezvoltat special pentru regimul de spălare care
implică porniri şi opriri dese. Scopul final este determinarea experimentală a randamentului
global al sistemului motor monofazat şi condensator electronic la funcţionare îndelungată.
4.5 Baza de date
Aşa cum a fost amintit, motorul supus testelor poate să funcţioneze în trei variante
distincte. Măsurătorile în regim staţionar, la valori fixe ale condensatorului, au fost repetate
pentru fiecare posibilitate de acţionare şi au reprezentat un număr semnificativ de valori. A fost
necesară construcţia unei baze de date pentru stocarea valorilor rezultate din prelucrarea formelor
de undă achiziţionate. Pentru realizarea aplicaţiei prezentată în figurile următoare a fost folosit
programul Open Source Eclipse, iar pentru administrarea acesteia Postgre SQL. Dezvoltarea
aplicaţiei grafice a fost făcută în Java.
Folosind mediul de programare Matlab a fost realizată conexiunea la baza de date. Cu
ajutorul instrucţiunilor specifice programării SQL a fost posibilă interogarea bazei, sortarea
datelor stocate sau introducerea noilor măsurători.
4.6 Concluzii
În acest capitol s-a prezentat un stand experimental nestandardizat construit pentru
testarea motoarelor electrice de mică putere, dinamometrul utilizat fiind unul cu histerezis.
Caracteristica mecanică determinată folosind dinamometrul cu histerezis a fost comparată cu alte
două caracteristici obţinute cu dinamometrul cu pulberi Magtrol, respectiv dinamometrul
nestandardizat al laboratorului de testat motoare electrice al firmei SC Electroprecizia SA Săcele.
Diferenţele minime între cele trei curbe confirmă buna calibrare a standului cu histerezis.
A fost construit fizic un sistem de achiziţie a datelor ce permite măsurarea cu exactitate,
în limita de eroare a multimetrelor digitale, a mărimilor electrice de intrare ale motorului supus
testelor. Programul realizat pentru controlul achiziţiei permite obţinerea formelor de undă ale
mărimilor electrice în regim staţionar sau dinamic, în al doilea caz fiind posibilă prelucrarea în
timp real a acestora pentru determinarea valorilor efective şi defazajului dintre acestea. S-a
urmărit determinarea randamentului în funcţie de cuplu rezistent.
Pentru simularea regimului de funcţionare al motorului supus testelor a fost construit un
circuit electronic controlat din calculator. Motoare electrice monofazate de până la 0,55kW pot fi
alimentate utilizând acest circuit. Programul care controlează regimul de funcţionare este uşor
parametrizabil, putând fi simulate cu uşurinţă regimuri intermitente de funcţionare. Se doreşte
determinarea eficienţei energetice globale, la funcţionare îndelungată a motorului supus testelor.
CAPITOLUL 5
REZULTATE EXPERIMENTALE
Pentru o uşoară parcurgere a încercărilor experimentale a fost alcătuit un plan. Acesta se
caracterizează prin două tipuri distincte de experimente:
1. Încercări experimentale cu condensatoare de valori fixe. Se vor face teste în regim
staţionar pentru diferite valori ale condensatorului şi ale cuplului rezistent, corespunzătoare celor
două turaţii. Se urmăreşte determinarea variaţiei cuplului de pornire, curentului absorbit,
factorului de putere, puterii absorbite, puterii utile, randamentului şi a locului geometric al
curenţilor în funcţie de condensator. De asemenea, s-a urmărit variaţia caractisticii mecanice în
funcţie de condensator. Valorile cuplului rezistent până la care s-au putut face experimentele au
fost apropiate dar înferioare de cele ale cuplului critic.
Testele au fost făcute pentru o plajă de la 1μF la 20μF pentru configuraţia cu doi poli,
respectiv 1μF-30μF pentru configuraţia cu 12 poli cu un increment de 1μF. În cazul configuraţiei
cu doi poli valoarea maximă a condensatorului pentru care s-au făcut teste a fost determinată de
încălzirea puternică a motorului şi decuplarea acestuia de către protecţia termină după un timp
scurt de funcţionare. Pentru configuraţia cu 12 poli s-au făcut teste până la o valoare a
32
condensatorului egală cu 30 μF deoarece a fost remarcată în timpul testelor o depreciere a
performanţelor motorului.
2. Încercări experimentale cu condensator electronic. În cazul testelor cu motorul
monofazat asincron şi condensatorul electronic s-a urmărit:
- verificarea experimentală a variaţiei capacităţii echivalente în funcţie de factorul de
umplere;
- verificarea performanţelor motorului la valorilor optime determinate anterior folosind
condenatorul electronic;
- influenţa frecvenţei de comutaţie asupra capacităţii echivalente;
- influenţa timpului mort asupra capacităţii echivalente;
- estimarea pierderilor de comutaţie şi de comandă;
- analiza comparativă a randamentului total în regim de funcţionare îndelungată pe
standul de încercat motoare de mică putere; testele sunt făcute pentru regimul dinamic
intermitent.
5.1 Descrierea motorului monofazat asincron
Aşa cum a mai fost amintit, motorul monofazat asincron este în construcţie specială şi
poate funcţiona în două regimuri diferite, specifice unei maşini de spălat: un regim dinamic
intermitent, în ambele sensuri, corespunzător ciclului de spălare şi unul static, într-un singur sens
corespunzător stoarcerii. Motorul este produs de firma românească ANA IMEP Piteşti.
5.2 Încercări experimentale cu motorul monofazat şi condensatoare de valori fixe
Aceste încercări au fost făcute în regim staţionar pe standul de testat motoare electrice
de mică putere. Din unitatea de control a fost impus un cuplu rezistent frânei, iar când cuplul citit
a fost apropiat de cel impus a fost făcută achiziţia formelor de undă. Acestea au fost salvate în
fişiere text, iar ulterior prelucrate în mediul de programare MATLAB. Valorile calculate au fost
salvate ulterior în baza de date. Pentru reprezentarea grafică a curbelor a fost interogată baza de
date şi sortate valorile după diferite criterii. Alături de valorile măsurate sunt prezentate curbele
interpolate. Numărul total de linii din baza de date corespunzător încercărilor în regim staţionar,
obţinute din formele de undă, este apropiat de 1000.
În figura 5.1 se prezintă variaţia cuplului de pornire în funcţie de condensator. Valorile
optime determinate experimental sunt apropiate de 30μF pentru ambele configuraţii, peste
această valoare cuplul de pornire scade. Atât pentru configuraţia cu doi poli, cât şi pentru cea cu
12 poli, măsurătorile au fost dificile pentru valori mari ale condensatorului şi au existat posibile
erori de măsură. Timpul de răspuns al cântarului a fost mare, de ordinul secundelor, iar greutatea
cu care apăsa braţul pe de cântar scădea repede. Astfel, citirea cu exactitate a greutăţii cu care
apăsa braţul a fost dificilă.
a) b)
Fig. 5.1. Cuplu pornire în funcţie de condensator:
a) configuraţia cu 2 poli; b) configuraţia cu 12 poli.
0 10 20 30 40 50 60
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
Condensator [uF]
C
u
p
l
u

[
N
c
m
]
Cuplu pornire in functie de condensator
pentru configuratia cu 2 poli
Valori masurate cu motorul rece
Valori masurate cu motorul cald
0 10 20 30 40 50 60
0
50
100
150
200
250
300
350
Condensator [uF]
C
u
p
l
u

[
N
c
m
]
Cuplu pornire in functie de condensator
pentru configuratia cu 12 poli
Valori masurate cu motorul cald
Valori masurate cu motorul rece
33
În figura 5.2 se prezintă variaţia curentului absorbit în funcţie de condensator. Se
observă că în cazul configuraţiei cu 2 poli minimul este aproximativ egal pentru cele patru valori
ale cuplului rezistent. Pentru configuraţia cu 12 poli sunt diferenţe între valorile minime ale
curentului dar nu semnificative. De asemenea, curentul absorbit de la reţea este influenţat de
valoarea cuplului rezistent pentru configuraţia cu 2 poli, iar în cazul configuraţiei cu 12 poli
valoarea curentului absorbit este influenţată doar de valoarea condensatorului. Pentru această
configuraţie, la valori mari ale condensatorului, curentul absorbit de la reţea tinde să scadă.
Ulterior se va arăta că valoarea minimă a curentului absorbit de la reţea determină eficienţa
maximă.
a) b)
Fig. 5.2. Curent absorbit în funcţie de condensator:
a) pentru configuraţia cu 2 poli; b)pentru configuraţia cu 12 poli.
În Fig. 5.3 se prezintă variaţia factorului de putere în funcţie de condensator. Pentru
configraţii factorul de putere creşte odată cu încărcarea motorului. La 2 poli pentru o valoare
mare a condensatorului, de peste 15 μF, factorul de putere tinde spre unitate. La 12 poli acesta se
apropie de unu, apoi începe să scădă, devenind capacitiv.
a) b)
Fig. 5.3. Factor de putere în funcţie de condensator pentru:
a) configuraţia cu 2 poli; b) configuraţia cu 12 poli.
În figura 5.4 se prezintă variaţia eficienţei energerice a motorului monofazat asincron în
funcţie de condensator pentru cele două configuraţii. Comparând cu variaţia curentului în funcţie
de condensator se poate spunde că acesta este cel care determină eficienţa maximă a motorului
0 5 10 15 20
2.5
3
3.5
4
Condensator [uF]
C
u
r
e
n
t

a
b
s
o
r
b
i
t

[
A
]
Curent absorbit in functie de condensator
pentru configuratia cu 2 poli
N1=10Ncm
N2=20Ncm
N3=40Ncm
N4=80Ncm
0 5 10 15 20 25 30
1.4
1.6
1.8
2
2.2
2.4
2.6
2.8
Condensator [uF]
C
u
r
e
n
t

a
b
s
o
r
b
i
t

[
A
]
Curent absorbit in functie de condensator
pentru configuratia cu 12 poli
N1=30Ncm
N2=90Ncm
N3=150Ncm
N4=190Ncm
0 5 10 15 20
0.7
0.75
0.8
0.85
0.9
0.95
1
1.05
Condensator [uF]
F
a
c
t
o
r

d
e

p
u
t
e
r
e
Factor de putere in functie de condensator
pentru configuratia cu 2 poli
M1=10Ncm
M2=20Ncm
M3=40Ncm
M4=80Ncm
0 5 10 15 20 25 30
0.65
0.7
0.75
0.8
0.85
0.9
0.95
1
Condensator [uF]
F
a
c
t
o
r

d
e

p
u
t
e
r
e
Factor de putere in functie de condensator
pentru configuratia cu 12 poli
M1=30Ncm
M2=90Ncm
M3=150Ncm
M4=190Ncm
34
monofazat. Pentru configuraţia cu 2 poli variaţia condensatorului corespunzătoare eficienţei
maxime, la diferite valori ale cuplului rezistent, este mai mică decât variaţia pentru configuraţia
cu 12 poli.
a) b)
Fig. 5.4. Randament în funcţie de condensator pentru:
a) configuraţia cu 2 poli; b) configuraţia cu 12 poli.
Eficienţa energetică maximă nu corespunde valorii nominale a condensatorului
recomandată de fabricantul motorului. Aceasta a fost aleasă ca un compromis între o valoare care
generează un cuplu de pornire suficient şi a unui randament acceptabil în timpul funcţionării.
În figura 5.5 se prezintă locul geomeric al curenţilor pentru două valori ale cuplului
rezistent şi o plajă de valori ale condensatorului, corespunzător configuraţiei cu 2 poli. S-a
urmărit determinarea efectului condensatorului asupra locului geometric al curenţilor. Se observă
că la o valoare optimă a capacităţii şi la cuplu nominal cei doi curenţi descriu o elipsă,
componenta inversă a câmpului magnetic învârtitor fiind semnificativă. Aşa cum a fost amintit în
[19], câmpul magnetic circular este obţinut la o valoare a condensatorului superioară celui
corespunzător eficienţei energetice maxime. Astfel, câmpul circular nu determină un randament
maxim.
a) b)
Fig. 5.5. Loc geometric al curenţilor pentru configuraţia cu 2 poli:
a) cuplu rezistent nominal; b) cuplu rezistent egal cu 60 Ncm.
Forma optimă, apropiată de cerc, pentru configuraţia cu 2 poli este la cuplu nominal şi o
valoare a condensatorului apropiată de 18 μF. Pentru cuplu rezistent superior celui nominal
0 5 10 15 20
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Condensator [uF]
R
a
n
d
a
m
e
n
t

[
%
]
Randament in functie de condensator
pentru configuratia cu 2 poli
N1=10Ncm
N2=20Ncm
N3=40Ncm
N4=80Ncm
0 5 10 15 20 25 30
0
5
10
15
20
25
30
Condensator [uF]
R
a
n
d
a
m
e
n
t

[
%
]
Randament in functie de condensator
pentru configuratia cu 12 poli
M1=30Ncm
M2=90Ncm
M3=150Ncm
M4=190Ncm
-6 -4 -2 0 2 4 6
-6
-4
-2
0
2
4
6
I1d [A]
I
1
q

[
A
]
Loc geometric al curentilor pentru configuratia cu 2 poli
C1=3uF
C2=5uF
C3=8uF
C4=10uF
C5=12uF
C6=14uF
C4=18uF
-6 -4 -2 0 2 4 6
-6
-4
-2
0
2
4
6
I1d [A]
I
1
q

[
A
]
Loc geometric al curentilor pentru configuratia cu 2 poli
C1=3uF
C2=5uF
C3=8uF
C4=10uF
C5=12uF
C6=14uF
C4=18uF
35
forma locului geometric rămâne apropiată de cea la cuplu nominal, dar la valori mari ale
condensatorului se deformează vizibil. Pentru valori ale cuplului apropiat de cel maxim curenţii
vor descrie o elipsă cu axa mare în poziţie verticală.
În figura 5.6 se prezintă locul geometric al curenţilor pentru configuraţia cu 12 poli.
Curba descrisă de aceştia nu se apropie de cea optimă pentru niciuna din cele două valori ale
cuplului rezistent. Alegerea înfăşurărilor pentru a permite funcţionarea în ambele sensuri la
parametri identici a determinat scăderea performanţelor. Pentru cuplul rezistent de 170 Ncm şi o
valoare a condensatorului de 17 μF locul geometric al curenţilor este cel mai apropiat de cerc.
a) b)
Fig. 5.6 Loc geometric al curenţilor pentru configuraţia cu 12 poli:
a) pentru un cuplu rezistent nominal; b) pentru un cuplu rezistent de 170Ncm.
Concluzionând cele prezentate anterior se poate afirma că:
- există un optim al valorii condensatorului corespunzător unui cuplu maxim de pornire;
valori superioare acestui optim determină scăderea cuplului;
- valoarea optimă a eficienţei energetice este determinată de curentul absorbit şi de
factorul de putere; astfel, optimul condensatorului pentru un randament maxim
corespunde unei valori minime a curentului absorbit;
- câmpul circular nu corespunde unei eficienţe energetice maxime; valoarea
condensatorului care determină un câmp optim este superioară celei corespunzătoare
unui randament maxim;
- valoarea condensatorului generează o variaţie minimă a turaţiei, dar cuplul maxim este
sensibil influenţat.
5.3 Descrierea condensatorului electronic
Trei elemente distincte alcătuiesc acest sistem:
• circuitul de forţă;
• circuitul de comandă;
• sistemul de achiziţie a datelor şi prelucrarea pe calculator.
5.3.1 Circuitul de forţă al condensatorului electronic
Circuitul de forţă este compus dintr-o punte cu tranzistoare, în centrul căreia se află
condensatorul fix şi înfăşurarea auxiliară a motorului care reprezintă un circuit RL serie. Schema
electrică a motorului monofazat cu condensator electronic se prezintă în Fig. 5.7.
-4 -2 0 2 4
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
I1d [A]
I
1
q

[
A
]
Loc geometric al curentilor pentru configuratia cu 12 poli
C1=8uF
C2=11uF
C3=13uF
C4=14uF
C5=15uF
C6=17uF
C4=22uF
-4 -2 0 2 4
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
I1d [A]
I
1
q

[
A
]
Loc geometric al curentilor pentru configuratia cu 12 poli
C1=8uF
C2=11uF
C3=13uF
C4=14uF
C5=15uF
C6=17uF
C4=22uF
36
Fig. 5.7. Schema electrică a motorului monofazat asincron
cu condensator electronic.
Au fost construite patru celule bidirecţionale. Deoarece s-a dorit vizualizarea formelor
de undă ale tensiunii şi curentului, circuitul de forţă a fost conceput cu puncte de măsură.
În Fig. 5. se prezintă schema electrică completă a celulei. Rezistenţele de măsură ale
curentului prin tranzistoare şi diode au valoarea de 0,1 Ω şi sunt neinductive. De asemenea,
rezistenţele de protecţie din grupul RC sunt neinductive şi au valoarea 120 Ω. Condensatoarele
sunt de 0,047 μF. Grupul de protecţie a fost ales astfel încât să limiteze supratensiunile pe
tranzistoare pentru ambele configuraţii.
Fig. 5.8. Schemă electrică celulă bidirecţională.
5.3.2 Circuitul de comandă
Constă dintr-un generator de impulsuri şi circutul electronic propriu-zis. Pentru
generarea impulsurilor de comandă a fost ales sistemul open source Arduino. Au fost folosite
ieşirile PWM ale plăcii, astfel a fost posibil controlul frecvenţei semnaleleor, factorului de
umplere şi timpului mort dintre semnale. Rezoluţia a fost de 1 μs. A fost necesară o izolare
galvanică între generatorul de impulsuri şi tranzistoarele cu efect de câmp. De asemenea,
comanda acestora s-a făcut cu circuite integrate specializate.
În figura 5.9 se prezintă detaliu al circuitului electronic de comandă şi cele două
tranzistoare de pe o celulă, în total existând patru astfel de circuite. Fiecare circuit este alimentat
independent dintr-un transformator. Alimentarea optocuploarelor se face de la tensiunea
stabilizată de +5V, iar a circuitelor integrate de comandă (IR2117) de la tensiunea de +12V,
existând astfel două grupuri independente de stabilizare a tensiunii.
37
Fig. 5.9. Detaliu al circuitului de comandă.
Comanda tranzistoarelor se face cu tensiune 0:+12V, iar circuitele de comandă
5.3.3 Sistemul de achiziţii de date
A fost folosit sistemul descris în capitolul 4, la care au fost adăugate canale analogice de
intrare pentru a măsura tensiuea pe tranzistoare, curentul prin condensator (este diferit de cel prin
înfăşurarea auxiliară), tensiunea pe condensatorul fix şi pe cel variabil.
5.3.4 Principiul funcţionării condensatorului electronic
În continuare se explică funcţionarea condensatorului electronic cu ajutorul formelor de
undă achiziţionate. S-a folosit placa de achiziţie şi un osciloscop LeCroy WaveSurfer 454. De
asemenea, au fost analizate comparativ curbele achiziţionate şi observat efectul timpului de
răspuns relativ mare al traductoarelor de tensiune.
In figurile 5.10, 5.11 şi 5.12 se prezintă semnalele de comandă pentru o frecvenţă de
comutaţie de 2,5 kHz, un factor de umplere de 0.7 şi un timp mort de 1 μs achiziţionate cu
osciloscopul LeCroy.
Fig. 5.10. Impulsuri comandă achiziţionate cu osciloscopul digital.
38
Fig. 5.11. Detaliu regim tranzitoriu impuls comandă.
Fig. 5.12. Detaliu regim tranzitoriu impuls comandă.
În figura 5.13 se prezintă tensiunea pe comutatorul bidirecţional achiziţionată cu
osciloscopul digital. Se observă că trecerea de la conducţie la stare blocată se face brusc,
neexistând regimuri tranzitorii.
Fig. 5.13. Tensiunea pe celula bidirecţională.
În figura 5.14 se prezintă un detaliu al tensiunii. Trecerile din starea de conducţie în
stare blocată sunt bruşte, nu există regimuri tranzitorii. In figura 5.15 se prezintă aceeaşi tensiune
achiziţionată cu placa de achiziţie. Datorită timpului relativ mare de răspuns al traductoarelor de
tensiune, forma este distorsionată.
39
Fig. 5.14 Tensiunea pe celula bidirecţională-detaliu.
Fig. 5.15. Tensiunea pe comutator obţinută cu placa de achiziţii.
Fig. 5.16. Tensiuni achiziţionate.
În figura 5.17 se observă forma curentului prin înfăşurarea auxiliară. Pentru vizualizarea
acestuia pe osciloscop a fost conectată în circuit o rezistenţă neinductivă cu valoarea de 0,22 Ω.
Forma acestuia este sinusoidală dar în momentul comutaţiei tranzistoarelor apar unele
supratensiuni surprinse de olisciloscop.
0.009 0.0095 0.01 0.0105 0.011 0.0115 0.012
-3.5
-3
-2.5
-2
-1.5
-1
-0.5
0
0.5
1
Timp [s]
T
e
n
s
i
u
n
e

[
V
]
Tensiunea pe comutator-detaliu
Ucomutator
0 0.002 0.004 0.006 0.008 0.01 0.012 0.014 0.016 0.018 0.02
-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
Timp [s]
T
e
n
s
i
u
n
e

[
V
]
Tensiunea pe comutator-detaliu
Ucondvar
Ucomutator
Ucondfix
Uretea
40
Fig. 5.17. Forma curentului prin înfăşurarea auxiliară.
5.4 Încercări în regim dinamic
Încercările în regim dinamic au fost făcute pe standul de testare a motoarelor electrice
de mică putere. S-a urmărit obţinerea caracteristicilor mecanice pentru diferite valori ale
condensatorului echivalent şi comparate cu curbele obţinute la valori fixe ale condensatorului.
Astfel, au fost făcute măsurători repetate la diferite valori ale factorului de umplere pentru
aceeaşi frecvenţă de comutaţie.
De asemenea, s-a urmărit variaţia reală a capacităţii echivalente în funcţie de factorul de
umplere pentru valori mici ale condensatorului din punte. S-a stabilit că supratensiunile pe
tranzistoare cresc odată cu scăderea valorii condensatorului.
În figura 5.18 sunt prezentate caracteristicile mecanice pentru o frecvenţă de comutaţie
de 2,5 kHz şi un timp mort între semnalele de comandă de 1 μs. Caracteristica mecanică albă
este obţinută pentru un factor de umplere de 0,9 (deci multiplu de 1,25 al condensatorului fix),
iar cele rosii de 0,8, respectiv 0,7.S
Fig. 5.18. Caracteristici mecanice pentru: a) d=0,9 si d=0.8; b) d=0.9 si d=0.7.
5.5 Concluzii
În acest capitol au fost prezentate rezultatele experimentale obţinute cu un motor
monofazat asincron în construcţie specială şi condensatorul controlat electronic. Iniţial
încercările au fost făcute cu valori fixe ale condensatorului înseriat cu înfăşurarea auxiliară,
variabile într-o plajă largă. Ulterior a fost construit un condensator electronic cu dispozitive
semiconductoare de ultimă generaţie şi testate performanţele motorului anterior determinate.
S-a stabilit că principiul poate fi folosit cu succes pentru creşterea eficienţei energetice a
motoarelor monofazate. Legea de variaţie a capacităţii echivalente este respectată, iar
41
caracteristicile mecanice obţinute cu condensatorul electronic se apropie de cele obţinute cu
valori fixe, în limita pierderilor pe pe dispozitive electronice.
6. Concluzii şi perspective
Lucrarea se înscrie în tematica cercetărilor actuale din domeniul maşinilor electrice. Se
studiază modalitatea de îmbunătăţire a randamentului motorului monofazat asincron folosind un
condensator controlat electronic. Aceasta variantă, de a introduce un condensator electronic în
serie cu faza auxiliară a unui motor monofazat şi de a-l controla folosind un circuit de comandă
nou nu a fost încă abordată.
Teza debutează cu studiul metodelor de îmbunătăţire a randamentului motorului
monofazat asincron, specifice funcţionării la turaţie fixă sau reglabilă. Sunt prezentate avantajele
şi dezavantaje fiecărei metode.
În continuare se prezintă principiul condensatorului controlat electronic. Sunt indicate
diferite scheme de forţă şi calculul capacităţii emulate în funcţie de factorul de umplere. Un
aspect important îl reprezentă realizarea unui circuit de comandă original. De asemenea, într-un
program de simulare al circuitelor electrice au fost verificate diferite regimuri de funcţionare:
frecveţe diferite, determinarea amplitudinilor fundamentalelor şi a defazajului, funcţionarea la
valori diferite ale condensatorului. Concluziile rezultate sunt prezentate la finalul acestui capitol.
A fost dezvoltat un model matematic plecând de la un model matematic al maşinilor
electrice fără colector. Noutatea o reprezintă introducerea unui condensator variabil în modelul
matematic. De asemenea, a fost dezvoltat un model matematic clasic pentru verificarea acestui
model.
Modelarea pe calculator a fost facută în mediul de programare Matlab. Pentru modelul
clasic al maşinii asincrone a fost folosit subprogramul Matlab/SIMULINK, iar noul model a fost
simulat cu ajutorul fisierelor M-file. De asemenea, au fost determinaţi parametrii motorului
monofazat, calculul acestora fiind prezentat în Anexa 1. Curbele obţinute au confirmat
corectitudinea ecuaţiilor modelului matematic.
Construcţia standului experimental controlat din calculator a fost următorul pas, necesar
realizării încercărilor experimentale. S-a efectuat un număr mare de încercări cu valori fixe ale
condensatorului, la diferite cupluri rezistente, pentru a determina valoarea optimă. Datele
obţinute au fost stocate pe calculator. S-a costruit condensatorul controlat electronic şi s-a
verificat experimental valorile teoretice. De asemenea, au fost determinate pierderile din circuitul
de forţă şi cel de comandă. Din datele obţinute se poate concluziona ca se realizează o
îmbunătăţire a randamentului motorului.
Având în vedere că fiecare capitol se incheie cu concluzii, în această parte finala a tezei
se subliniază principalele contribuţii ale autorului:
- Realizarea unui stand experimental pentru încercări motoare de mică putere controlat din
calculator;
- Realizarea unui sistem de achiziţii de date pentru stand, ce permite citirea mărimilor
electrice şi mecanice ale motorului;
- Realizarea unui model matematic cu condensator variabil pentru motorul monofazat
asincron;
- Modelarea pe calculator a funcţionării motorului monofazat asincron;
- Realizarea unui circuit de comandă pentru motorul monofazat asincron;
- Realizarea unui sistem de prelucrare şi stocare a datelor obţinute experimental.
Privitor la perspectivele pe care le deschide aceasta teză, cercetarea poate prezenta un
punct de plecare pentru studiile ulterioare. Se poate determina un model matematic dinamic, ce
ţine seama de neliniarităţile circuitelor magnetice şi simularea pe calculator a acestui model
complex, alături de condensatorul electronic. Scopul este determinarea prin modelare pe
calculator a răspunsului sistemului la pornire, la variaţiile tensiunii de alimentare şi la regimurile
tranzitorii.
De asemenea, se poate realiza un sistem expert cu microcontroller ce permite
funcţionarea condensatorului electronic fără a cunoaşte în amănunt comportarea motorului
42
monofazat, în final fiind urmarită realizarea unui prototip compact ce va permite îmbunătăţirea
randamentului oricărui motor monofazat.
Referinte bibliografice (selecţie):
[2] Armensky E.V., Falk G.B., ”Fractional Horsepower Electrical Machines”, Editura ”MIR”,
1978;
[12] Faiz, J., Kasebi, F., Pillay, P., ”Design and testing of an integrated electronically controlled
capacitor for integral and fractional horse power single phase induction motor”, ”Energy
Conversion and Management”, Vol 45, No. 18-19, pp. 2989-3001, 2004;
[15] Fei, R.W., Lloyd, J.D., ”Design and Testing Analysis of Single-Phase Induction Motors
with 4-8 Pole Common Winding”, IEEE ”Transactions on Industry Applications”, Vol. 6, No. 6,
pp. 1437-1440, 1995;
[16] Fitzgerald, A.E., Kingsley C. Jr., Umans, S.D.,”Electric Machinery, Sixth Edition”, Editura
”Mc Graw Hill”, 2003;
[22] Ilango, G.S., Samidurai, K., Roykumar, M., Thanushkodi, K., ”Energy efficient power
electronic controller for a capacitor–run single-phase induction motor”, ”Energy Conversion
and Management”, Vol. 50, No. 9, pp. 2152-2157, 2009;
[33] Lettenmaier, T.M., Novotny, D.W., Lipo, T.A., ”Single-Phase Induction Motor with an
Electronically Controlled Capacitor”, Conference Record of the ”1988 IEEE Industry
Applications Society Annual Meeting”, Vol. 1, pp. 169-174, 1988;
[34] Lettenmaier, T.A., Novotny, D.W., Lipo, T.A., ”Single-Phase Induction Motor with an
Electronically Controlled Capacitor”, IEEE ”Transactions on Industry Applications”, Vol. 27.
No. 1, pp.38-43, 1991;
[35] Liu, T. H., ”A Maximum Torque Control with a Controlled Capacitor for a Single-Phase
Induction Motor”, IEEE ”Transactions on Industrial Electronics”, Vol 42, No. 1, pp. 17-24,
1995;
[36] Liu, T.H., Lin, M.T., Wu, H.C., ”A single phase induction motor drive with efficiency and
torque improvement”, Proceedings of the ”IEEE International Symposium on Industrial
Electronics”, Vol. 2, pp. 637-642, 1997;
[37] Mademlis, C., Kioskeridis, I., Theodoulidis T., ”Optimization of Single-Phase Induction
Motors-Part I: Maximum Energy Efficiency Control”, IEEE ”Transactions on Energy
Conversion”, Vol. 20, No. 1, pp. 187-195, 2005;
[39] Mera, R., Câmpeanu, R., ”Optimal Performance of Capacitor-Run Single Phase Induction
Motor”, Proceedings ale ”13
th
International Conference oon Optimization of Electrical and
Electronic Equipment”, Vol1, p. 718-723, 2012;
[41] Mera, R., Câmpeanu, R., ”Test Bench for Fractional Horse Power Single Phase Induction
Motors Using Virtual Instrumentation”, Proceedings ale ”16
th
International Conference on
System Theory, Control and Computing”, în curs de publicare, 2012;
[42] Mera, R., Câmpeanu, R., ”Phase Angle Control In a Series RLC Circuit Using An
Electronically Switched Capacitor”, ”Bulletin of the Transilvania University of Braşov”, Vol. 5,
No.1, Series I: Engineering Sciences, în curs de publicare, 2012;
[61] Popescu, M., Ionel, D.M., Dellinger, D.M., Miller T.J., McGilp, M., ”Analysis and Design
of a Two Speed Single-Phase Induction Motor With 2 and 18 Pole Special Winding”, IEEE
”Transactions on Energy Conversion”, Vol 20, No. 1, pp. 62-69, 2005;
[75] Suciu, C., Kansara. M., Holmes, P.G., Szabo, W., ”Performance Enhancement of an
Induction Motor by Secondary Impedance Control”, IEEE ”Transactions on Energy
Conversion”, Vol. 17, No. 2, pp. 211-216, 2002;
[81] Vaez-Zadeh, S., Payman, A., ”Design and analysis of sensorless torque optimization for
single phase induction motors”, ”Energy Conversion and Management”, Vol. 1, No. 11-12,
pp. 1464-1477, 2006.
43
Optimizarea funcţionării motoarelor electrice de mică putere
Run improvement of fractional horsepower electric motors
Rezumat în limba română
Se estimează că numărul motoarelor electrice de mică putere, utilizate la nivel mondial,
este de aproximativ 2 miliarde de unitaţi. O mică parte din aceste motoare este folosită în
industrie, ponderea majoritară a echipamentelor în care sunt încorporate aparţine sectorului
serviciilor sau domestic. Astfel, aceste motoare sunt motoare monofazate, iar un procent
dominant este reprezentat de motoarele monofazate cu condensator datorită avantajelor pe care
le prezintă: cuplu mare la pornire, factor de putere ridicat, zgomot redus în timpul funcţionării şi
un randament crescut comparativ cu alte motoare monofazate. De aici, lucrarea de fată îşi
propune să prezinte o metodă de creştere a eficienţei energetice a motoarelor monofazate cu
condensator. Principiul condensatorului controlat electronic folosit nu este nou, a fost
implementat pentru variaţia impedanţei rotorice a unui motor asincron trifazat dar nu există
referinţe care să indice folosirea la motoare asincrone cu condensator.
Pentru început a fost particularizat un model matematic general al motoarelor de curent
alternativ fără colector pentru motorul monofazat. Simularea pe calculator a funcţionării
motorului a indicat comportarea condensatorului la diferite valori ale capacităţii. A fost construit
un stand experimental ce permite testarea motoarelor electrice de mică putere în regim dinamic
sau static. Testele făcute cu motorul monofazat la valori fixe ale condensatorului au verificat
acurateţea modelului matematic. Ulterior a fost construit un condensator controlat electronic şi
verificate perfomanţele motorului. Scopul final a fost determinarea unui randament total, la
funcţionare îndelungată în regim dinamic, a motorului monofazat cu condensator electronic.
Ţinând cont de pierderile din circuitul de comandă şi de forţă al condensatorului a fost remarcată
o creştere a eficienţei energetice.
Abstract
It is estimated that the number of fractional horsepower electric motors, used worldwide,
is around two billion units. A small fraction is used in industry, the majority of equipment in
which are incorporated belongs to services industry or domestic. Thus, these motors are single
phase, and a dominant share is represented by capacitor single phase motors due to the
advantages they hold: high starting torque and power factor, low noise during run, and a superior
efficiency compared with other single phase motors. Hence, the thesis proposes to present a
method of energy efficiency improvement for capacitor-run single phase induction motors. The
electronically switched capacitor principle is not novel, it was used to externally vary the
impedance of a three phase induction motor but there are no references to indicate the use for the
performance improvement of a single phase motor.
First, a mathematical model is derived for the single phase induction motor from a
general set of equations describing AC motors without collector. The computer simulation of
motor’s performance indicated the behavior for different capacitor values. An experimental test
bench was designed for fractional horsepower motors testing in steady state or dynamic regimes.
The tests performed with the single phase motor using fixed value capacitors proved the
accuracy of the mathematical model. Furthermore, an electronically switched capacitor was
designed and motor’s performance was tested. The main objective was to determine the motor’s
overall efficiency, in a dynamic discontinuous regime, using the controlled capacitor. Taking
into account the switching and conduction loses of the switched capacitor an improvement of the
efficiency was determined.
44
Curriculum Vitae
Informaţii generale
Nume şi prenume Mera Mihai-Radu
Adresa Str. Memorandului, Nr. 17, 500045, Braşov, România
E-mail radumihai.mera@gmail.com
Data naşterii 17.01.1984
Experienţa profesională
Data Octombrie 2009 – Prezent
Postul ocupat Inginer diplomat – Doctorand cu frecvenţă
Principalele activităţi - Determinarea metodelor de creştere a eficienţei energetice a motoarelor
asincrone monofazate;
- Adaptarea unui model matematic general al maşinilor CA pentru motorul
monofazat asincron şi simularea funcţionării pe calculator a acestui motor;
- Studiu comparativ al tranzistoarelor MOS de putere şi IGBT, evidenţierea
avantajelor şi dezavantajelor, găsirea circuitelor de comandă optime;
- Realizarea condensatorului controlat electronic: circuit de forţă şi de
comandă;
Numele angajatorului Universitatea Transilvania din Braşov, România,
Departamentul de Sisteme pentru Controlul Proceselor
Data Iulie 2008 – Octombrie 2009
Postul ocupat Inginer proiectant
Principalele activităţi - Proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice.
Numele angajatorului SC Electro Daniella SRL, Cluj-Napoca
Educaţie
Data 2009 – Prezent
Calificarea Student doctorand cu frecvanţă în domeniul Inginerie Electrică
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Transilvania Braşov
Departamentul de Sisteme pentru Controlul Proceselor
Data 2008 – 2009
Calificarea Diplomă de master
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea de Inginerie Electrică
Data 2003 – 2008
Calificarea Inginer diplomat - Diplomă în Electromecanică
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea de Inginerie Electrică
Aptitudini şi competenţe
Limbi străine Engleză (avansat), Franceză (mediu)
Competenţe şi aptitudini
de utilizare a
calculatorului
Medii de programare: LabVIEW, Matlab/SIMULINK;
Simularea functionarii circuitelor electronice: NI Multisim, Pspice;
Realizarea pe calculator a circuitelor electronice: Cadsoft Eagle;
CAD: Autodesk Autocad, Corel Draw, Microsoft Office.
Lucrări ştiinţifice publicate Articole – 7,
Prezentări la conferinţe naţtionale şi internaţtionale - 7
45
Curriculum Vitae
General information
Surname(s) and First
name(s)
Mera Mihai-Radu
Address 17 Memorandului, 500045, Braşov, Romania
E-mail radumihai.mera@gmail.com
Date of birth 17.01.1984
Work experience
Date October 2009 – Present
Position Diplomat Engineer – PhD student
Main activities - Determining methods for increasing the power efficiency of single phase
induction motors;
- Adapting a general mathematical model of AC machines for single phase
induction motors and simulating the operation on computer of the motors;
- Comparative study of MOS and IGBT power transistors, highlighting the
advantages and disadvantages, determining the optimal control circuits;
- Design and execution of electronic controlled capacitor: power circuit and
control circuit.
Name of employer Transilvania University of Braşov, Romania,
Department of Systems for Process Control
Date July.2008 – October.2009
Position Design Engineer
Main activities - Design and execution of electrical installations
Name of employer SC Electro Daniella SRL, Cluj-Napoca
Education
Date 2009 – Present
Qualification PhD student in the field of Electrical Engineering
Name and type of
education institution
Transilvania University of Braşov, Romania,
Department of Systems for Process Control
Date 2008 – 2009
Qualification Master diploma
Name and type of
education institution
Technical University of Cluj-Napoca
Faculty of Electrical Engineering
Data 2003 – 2008
Qualification Diplomat Engineer in Electromechanics
Name and type of
education institution
Technical University of Cluj-Napoca
Faculty of Electrical Engineering
Skills and competences
Foreign languages English (advanced level), French (middle level)
Computer skills and
competences
Programming environments: LabVIEW, Matlab/SIMULINK;
Simulation of electronic circuits operation: NI Multisim, Pspice;
Design of electronic circuits: Cadsoft Eagle;
CAD: Autodesk AutoCAD, Corel Draw, Microsoft Office.
Published scientific
papers
Articles – 7,
Papers presented at national and international conferences - 7