You are on page 1of 31

TIMUSUL

Diagnostic pozitiv: 1. Organ limfatic primar(OLP) ; 2. Capsulă conjunctivă  septuri conjunctive  lobuli incompleţi (pseudolobuli) ; 3. Pseudolobulul  2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ; -centrală, slab bazofilă = medulară ; • Corticala  conţine predominant timocite . • Medulara  conţine corpusculi HASSAL. Descrierea elementelor: • în afara capsulei timice există ţesut adipos alb şi brun ; capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul organului septuri conjunctive ; • atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare; • corticala conţine 2 populaţii celulare: 1. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente) ; 2. timocite (predomină) ; • timocitele -au dimensiuni din ce în ce mai mici ,mergând din periferie spre medulară ; -la periferie se observă figuri mitotice ; • medulara : -conţine puţine timocite ; -predomină celulele epiteliale reticulare stromale • celulele epiteliale reticulare stromale : - sunt mari ,cu prelungiri; nucleul este hipocrom cu nucleol evident; citoplasmă acidofilă; • corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale ,comparat cu un bulb de ceapă ; - se poate keratiniza sau calcifica ; • la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară ; Diagnostic diferenţial : 1. SPLINA: - organ limfatic secundar (OLS) ; - capsulă  septuri ; -stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie; 2. GANGLIONUL LIMFATIC : - OLS ; - capsulă; -stromă citofibrilară; -parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ; -profundă; - b) medulară; 3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; -stromă citofibrilară; -parenchim

LIMFOGANGLIONUL

Diagnostic pozitiv : Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat; Prezintă : - o stromă citofibrilară ; -un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala :- superficială ; -profundă; 2) - medulara ; 3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular ; - sinus cortical; - sinus medular;
1. 2.

Descrierea elementelor : • capsula —» ţesut conjunctiv dens semiordonat  septuri fine incomplete  compartimente ce comunică între ele; • corticala superficială conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaTindependentă ; • foliculul limfatic primar (areactiv) : -este de formă rotundă ,alcătuit din limfocite (Ly) mici dispuse în aglomerări compacte ,omogene ; • foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară ,alcătuit din 2 zone: - centrul clar (germinativ)  Ly mari ; - coroana de limfocite  Ly mici ; • corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de limfocite mici dispuse dens ,difuz ,omogen  zona T-dependentă ; • medulara conţine : - cordoane compacte celulare ,anastomozate între ele - sinusoide medulare largi; -arteriole şi venule; • sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un : - perete continuu  spre capsulă ; - perete discontinuu  spre parenchim ; • venule post-capilare în paracorticala ; Diagnostic diferenţial : 1. TIMUSUL : - OLP , nu are foliculi limfatici; - organizare caracteristică : -capsulă  septuri  pseudolobuli ; - pseudolobulul - 2 zone : - corticala; - medulară (corpusculi Hassal) ; 2. S P IN A :-O LS ; - capsulă  septuri ; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - pulpă albă ; - pulpă roşie; 3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilaiâ; - parenchim.

SPLINA
Diagnostic pozitiv :
1. 2. 3.

OLS încapsulat; Capsulă conjunctivă  trabecule  compartimente comunicante inegale ; Parenchim structurat în : -a)- pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente : • corpusculul MALPIGHI ; • teci (manşoane) periarteriolare ; -b)- pulpă roşie — cu cele 2 componente : • sinusuri venoase ; • cordoane BILLROTH; Descrierea elementelor : capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ,cu rare fibre musculare netede  trabecule  spaţii intercomunicante ; - capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare ; pulpa albă : - tecile (manşoanele) periarteriolare  Ly T mici dispuse dens ,difuz ,omogen ,în jurul unei arteriole centrale = zone T-dependente ; - corpusculii Malpighi  foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată excentric = zone T-independente ; pulpa roşie : - cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoase - sinusuri venoase cu structură particulară ; - populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite „hematii, plachete ,plasmocite ,macrofage ;

Diagnostic diferenţial: 1. TIMUSUL - OLP ,nu are foliculi limfatici; - organizare caracteristică : - capsulă  septuri  pseudolobuli; - pseudolobulul prezintă 2 zone : - corticala ; - medulara (corpusculul Hassal); 2. GANGLIONUL LIMFATIC : - OLS ; - capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone : -superficială ; profundă; -b) medulară; 3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte ; - stromă citofibrilară; - parenchim;

• foliculul limfatic secundar (reactiv) : .alcătuit din 2 zone : .bazal. epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi: . . . . 3. 3. .capsulă. .dens . .spinos. GANGLIONUL LIMFATIC: -OLS .fibre musculare striate .pulpă roşie.coroana de limfocite g Ly mici. . Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă .pulpă albă .stromă citofibrilară.dispuse în aglomerări compacte .corticală .ţesut conjunctiv . SPLINA:-OLS. . TIMUSUL : . 1. .omogen = zone T-dependente .centrul clar (germinativ) g Ly mari .OLP . .superficial . 2.stromă citofibrilară. .pseudolobulul — 2 zone : . profundă. .difuz . • limfocite dispuse difuz . Arii de limfocite dispuse interfolicular .medulară (corpusculi Hassal) . -b) medulară .omogene.alcătuit din Ly mici .este de formă rotunda . Descrierea elementelor : epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte . • foliculul limfatic primar (areactiv) : .vase sangvine.AMIGDALA Diagnostic pozitiv : OLS neîncapsulat .parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : .acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formînd cripte . .glande salivare minore . .este de formă ovalară . . . • la baza amigdalei se găsesc : .interfolicular ce formează zonele T-dependente .nu are foliculi limfatici. 2.superficială .parenchimul este structurat în : .capculă g septuri . • • Diagnostic diferenţial : 1. .organizare caracteristică : capsulă g septuri g pseudolobuli .

transversal. . Mucoasă .epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare g papile .în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă mugurii gustativi.corion care conţine glande salivare minore . . .canale de excreţie . .glande salivare minore formate din : . .foliate .fungi forme . Descrierea elementelor : • epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare . între fibrele musculare striate se găseşte : . fibre musculare striate secţionate : .ţesut adipos alb . .oblice .de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa epiteliului. . 3). -nervi periferici. . 2).acini seroşi.înconjurate de un şanţ adânc . . . • • mugurii gustativi -au aspect de pată clară . • • • corionul conţine : .alcătuit din 3 straturi : -bazal.longitudinal.nu se face .rar întâlnite la om . • Diagnostic diferenţial: . 4). papilele linguale sunt de 4 tipuri : 1).circumvalate . .lumene vasculare . epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale .lumene vasculare.acini mucoşi .LIMBA Diagnostic pozitiv : 1. 2.superficial. Tunică musculară.spinos .filiforme — epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi parakeratinizare .alcătuită din : .

între fibrele musculare striate se găsesc : . . . • muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted) .lumene vasculare .)Prezintă : • 2 versanţi: . .cutanat (extern) . • o margine liberă. . .corticală .dermul profund g ţesut conjunctiv dens semiordonat . • • • central — se găsesc : . marginea liberă este formată din : a) epiteliu stratificat pavimentos cu zone de orto.cornos (superficial sau descuamant) .BUZA Diagnostic pozitiv : l. . .o teacă conjunctivă .bine vascularizat .spinos.format din 3 straturi : .spinos.lucios (poate lipsi) .format din 5 straturi: -bazai.cu nervi periferici.) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei . .ce conţine : • glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate .micşti şi canalele de secreţie ale acestora . .2 teci epiteliale : .medulară.firul de păr : .granulos .bazai.internă şi externă . b) corion .superficial. b) corion. 2. c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini seroşi mucoşi . Descrierea elementelor: • versantul extern (cutanat) este alcătuit din : a) -epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare . versantul intern (mucos) este alcătuit din : a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare .şi para-keratinizare . . . • foliculi piloşi -care conţin : .ţesut conjunctiv.mucos (intern). . b) -dermul superficial g ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare . .nu se face. c) . . Diagnostic diferenţial : .nervi periferici . • glande sebacee = glande sacciforme .fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal.

. . .spinos. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: . . 5. 2) Submucoasa: • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax .submucoasa. 3) Intestinul gros : . . .glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme .adventice.în 1/3 medie g fibre striate şi netede . . . . • conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat (vizibile şi în corionul mucoasei) . . Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric .mucoasa . Submucoasa .între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenterie Auerbach .este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi : • circular intern. • corion -» ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor esofagiene proprii din submucoasa .epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare . 3) Musculara : .PASAJ ESO-GASTRIC Diagnostic pozitiv : 1. . Mucoasa prezintă : .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme .bine vascularizat. .în 1/3 inferioară g fibre netede .în 1/3 superioară g fibre striate . Diagnostic diferenţial : 1) Stomacul: .musculara. .vilozităţi intestinale. . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa . Musculara . .glande gastrice caracteristice .ESOFAG .este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi : • circular g intern (CI) .superficial. 4.este formată din : • Epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare g 3 straturi : .bazal.corion g canale de excreţie .muscularis mucosae .fibrele musculare sunt: .conţine glande esofagiene proprii. 3. 2) Intestinul subţire : .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme . 2. . • muscularis mucosae g conţine fibre musculare netede .glande Lieberkuhn.epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice . • longitudinal g extern (LE) . • longitudinal extern. 4) Adventicea — este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare .

.predomină în corpul glandei .glande Lieberkuhn.glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme . • glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine : -a).localizate în corpul şi baza glandei . .1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) .de apărare . longitudinal şi transversal.seroasa.cu lumene vasculare . Diagnostic diferenţial : 1) Stomac . .cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei g secretă pesinogen . -c).este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .3 tipuri de celule exocrine .extern longitudinal. .epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme .mici . 3) Intestin gros : .localizate la gâtul glandei .glande fundice. .vilozităţi intestinale. .musculara. . . • epiteliul de suprafaţă . • muscularis mucosae .regiune fundică Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv g 4 tunici: .STOMAC .epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice .3 straturi : . . 3) Musculara : .formate din 4 tipuri de celule : .intern oblic .sunt prismatice cu citoplasmă intens bazofilă .între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach . 3) Musculara .celule accesorii (mucoase) .cu nucleu rotund situat central  secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec Castle.sunt mari . dese . 2) Intestin subţire : . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa .cu citoplasmă palidă . .epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .submucoasa.este formată din : • epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor .rotunde acidofile .ce se înfundă în corion şi formează cripte gastrice scurte . -b).cu nucleul ovalar perpendicular pe membrana bazală .celule parietale (oxintice) . 2) Submucoasa .sunt puţine . 2) Mucoasa : .cu foliculi limfatici izolaţi.conţine fibre musculare netede secţionate oblic .este format din celule prismatice înalte .regiune pilorică : .prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular ramificat.mucoasa. . .cu nucleu bazai şi citoplasmă palidă  secretă mucus . • corion .tubulare simple sinuoase .mijlociu circular. 4) Seroasa .celule principale(pepsinogene) .conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) .conţine ţesut conjunctiv lax . în baza cărora se deschid glandele fundice care sunt lungi.

1a baza cărora se deschid glandele pilorice care sunt mai rare . b).de apărare . 4) Seroasa : .seroasa.epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) .tubulare ramificate cu secreţie mucoasă . 2) Mucoasa .longitudinal extern.glande Lieberkuhn.scurte . • muscularis mucosae .intern g oblic .regiune pilorică Diagnostic pozitiv : Segment de TD g 4 tunici: .cu lumene vasculare .musculara. 3) Musculara — 3 straturi : .epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme . • 3) Musculara : .formată din ţesut conjunctiv lax .extern g longitudinal.epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) g cripte gastrice . Descrierea elementelor : 1) 1) Mucoasa — este formată din : epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoidosecretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi .longitudinal şi transversal între care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach .vilozităţi intestinale.mijlociu g circular . .circular intern. . . • corion . a). . . Intestin subţire : . . . Intestin gros : .mucoasa .submucoasa.glande pilorice caracteristice . . 2) Submucoasa : .este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu .STOMAC . .glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe. 3) . Diagnostic diferenţial : 1) 2) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple sinuoase).fibre musculare netede secţionate oblic .

poate fi disociată . .vilozităţi intestinale g scurte şi late .DUODEN Diagnostic pozitiv : 1. .citoplasmă slab bazofilă .celule caliciforme . • glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule : a). 3. . e).ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu . Musculara . Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase . nucleul este ovalar. 2.expansiuni spre lumen g vilozităţi intestinale .musculara.până la muscularis mucosae 2.unele deviate .caliciforme şi celule endocrine (nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo.invaginaţii g glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte . 2. .situat bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn . Mucoasa .cu numeroase caliciforme .mucoasa .dese .formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) : a). d). b).epiteliul este alcătuit din enterocite . situat bazal.glande Lieberkuhn g mai scurte . Stomac :.epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice 4.dese .nucleu turtit . Segment de tub digestiv g 4 tunici : . • vilozitatea intestinală : . Jejunul : . 4.întreruptă de adenomerii glandelor Brunner .fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) .cu citoplasmă palidă .celule bazale — de regenerare . • muscularis mucosae .dese . citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim . Submucoasa . . .cu corion de apărare chili fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) .glande Lieberkuhn -lungi .între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach . . Diagnostic diferenţial : 1. . Intestin gros : .glande Lieberkuhn g lungi .celule prismatic înalte cu platou striat . .cu aspect de frunză de ferigă .longitudinal extern. . Ileonul : .unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner în corionul mucoasei .seroasa. Seroasa .ţesut conjunctiv lax . Descrierea elementelor : 1. b). Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi .celule Paneth — de formă piramidală.digitiforme .submucoasa. .plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari .nu are vilozităţi . • glande Lieberkuhn mai scurte .vilozităţi intestinale g lungi . 3.cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande tubuloacinoase mucoase formate din celule prismatice .celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE . cu nucleu rotund .enterocite . 3. c).vascular .este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează cu corionul : .circular intern.

digitiforme . Stomacul : . • longitudinal . Mucoasa prezintă : • vilozităţile intestinale  sunt foarte înalte . . .vilozităţi intestinale  lungi . .glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase .dese şi ajung până la fibrele musculare din muscularis mucosae . . 3.este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE): • circular .intern . 4. . Duodenul : .glande gastrice caracteristice .nu prezintă vilozităţi intestinale .vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă .vilozităţi intestinale scurte şi late . 2. 3.extern .până la fibrele de muscularis mucosae .glande Lieberkuhn mai scurte .uşor deviate . Descrierea elementelor : 1. Diagnostic diferenţial : 1. .seroasa .este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare .glandele Lieberkuhn sunt lungi. . . • corion  de apărare . . 2.efilate cu aspect digitiform .plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari .dese .mucoasa .JEJUN Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv g 4 tunici: . Ileonul : . .glande Lieberkuhn mai scurte .musculara.glande Lieberkuhn  lungi .ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu . • glandele Lieberkuhn : .între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenreric Auerbach . Submucoasa . .epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă formând cripte gastrice.nu conţin celule Paneth . dese cu numeroase celule caliciforme .sunt lungi .adânci . 2) Mucoasa prezintă : . . . • muscularis mucosae  conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) . Seroasa . Intestinul gros : .submucoasa . 1. Musculara .unele deviate .dese .

mucoasa . b).celule bazale de regenarare . . 5. 3.celule enteroendocrine . 4.nu are vilozităţi.în interior g ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare .între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach .vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă. . 2. 3) Jejun : .celule caliciforme şi celule enteroendocrine. Seroasa • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu .musculara. Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte gastrice. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale . .late . • fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer . . 2.glande Lieberkuhn lungi .cu numeroase celule caliciforme .dese digitiforme . Musculara • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE . • fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte .late .unele uşor deviate .celule Paneth .alcătuite din : a). Descrirea elementelor : 1.până la fibrele de muscularis mucosae .mai scurte . Submucoasa • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi .submucoasa.ILEON Diagnostic pozitiv: 1.dese .dese .uşor deviate g conţin enterocite . Intestin gros : . . glande Lieberkuhn lungi . . . • glande Lieberkuhn .glande Brunner tubulo-acinoase mucoase . 2) Duoden : .mai scurte . Segment de tub digestiv g 4 tunici: . • glande Lieberkuhn scurte .la exterior g epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite .ce pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer. Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer.unele deviate .seroasa.caliciforme . Mucoasa prezintă: • vilozităţi intestinale scurte .chilifer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) .glande Lieberkuhn mai scurte .vilozităţi intestinale lungi . 3.

COLON Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv g 4 tunici: . • muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari .nu există celule Paneth .celule bazale de regenerare. . 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare.este grupată în 3 panglici = tenii.conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-LE.mai rare . 3) Musculara conţine: • fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : . . • atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi. . . 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu .longitudinal-extern. • glanda Lieberkuhn conţine : . .dese .precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa.circular -intern.seroasa. 3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE .mucoasa. . .dese . • corion de apărare . Descrierea elementelor : 1) Mucoasa prezintă: • epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme .celule caliciforme numeroase . .cu foliculi limfatici izolaţi.glande Lieberkuhn caracteristice . . Diagnostic diferenţial : 1) Stomac : . • muscularis mucosae .cu puţine celule caliciforme. APENDICE BLEO-CECAL .vilozităţi intestinale caracteristice . 3) Apendicele ileo-cecal: • glande Lieberkuhn scurte .realizează numeroase glande Lieberkuhn .celule enteroendocrine.epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme .cu numeroase celule caliciforme .submucoasa.enterocite. 2) Mucoasa conţine: • glande Lieberkuhn lungi .1 ungi până la muscularis mucosae . 2) Intestin subţire : .musculara. .epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi glande caracteristice.

Descrierea elementelor : 1) Mucoasa prezintă: • glande Lieberkuhn — mai rare . 3) Stomac : .epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice caracteristice.vilozităţi intestinale caracteristice .longitudinal . .caliciforme puţine. • între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach .epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme.celule Paneth. .dese cu numeroase celule caliciforme .care conţin : .glande Lieberkuhn. .enterocite .corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi.celule enteroendocrine. Diagnostic diferenţial : 1) Colon: .de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa. • muscularis mucosae întreruptă . 4) Seroasa: • ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu.musculara.Diagnostic pozitiv : 1) Segment de tub digestiv g 4 tunici: .extern. .mucoasa. . .cu mai puţine celule caliciforme decât în colon .mai rare .scurte . • corion de apărare.glande Lieberkuhn lungi . 2) Mucoasa prezintă : • glande Lieberkuhn mai scurte .seroasa. . • muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în submucoasa. . TIROIDA şi PARATIROIDA Diagnostic pozitiv : .circular . 2) Submucoasa: • ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide.submucoasa.intern. .celule bazale de regenerare. . 2) Intestin subţire : . . 3) Musculara: • fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : .

trimite în interior septuri fine . • foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : . celule oxifile : .secretă calcitonină.ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine  compartimente (denumite impropriu lobuli). • tireocitul = celula foliculară . 2) Stroma .1) Capsulă.cu puţin coloid.parenchim. • hiperfuncţie  celule foliculare prismatice .celule oxifile. SUPRARENALA Diagnostic pozitiv : . • foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate : • normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice .este foarte subţire .sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară . • coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4 .celule principale .situat central. .susţine parenchimul. • celule parafoliculare .sunt de formă poligonală .stromă. .formată din ţesut conjunctiv . 3) Celule parafoliculare.cu citoplasmă bazofilă .palidă .are o citoplasmă bazofilă . prezintă : . . capsula .sunt situate printre celulele principale . 2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale .nucleu rotund situat central. 1) PARATIROIDELE : • • • • • • • sunt în număr de 4 .au citoplasmă acidofilă şi nucleu intens colorat. .cu mult coloid . Descrierea elementelor: TIROIDA : Capsula .prezintă 2 tipuri de celule : . 4) Paratiroida  aranjare cordonal compactă a celulelor principale . celulele principale : .cu o bogată reţea de capilare (fenestrate).sunt mai mici .coloidul tiroidian -» situat central. 3) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) . . • hipofuncţie  celule foliculare cubico-plate .capsulă .celule foliculare = tireocite .nucleu palid . parenchimul .eozinofilă .ţesut conjunctiv lax .ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină . stroma .

. • •  Medulosuprarenala — prezintă : • • • • • celule care formează cordoane scurte . .în ghemuri (15%) .prezintă granule de secreţie. PANCREAS Diagnostic pozitiv : .cu traiect perpendicular pe suprafaţa glandei (75%).ramificate .nucleu central .ca o reţea (10%) .anastomozate între ele .noradrenalină.cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) . 3) Medulosuprarenala g centrală .gonadocorticosteroizi.cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare.1) Capsulă. 1)  Corticosuprarenala .în funcţie de zonă .cordoane celulare lungi .mineralocorticoizi.ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine . între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite . 2) Stroma . 3) Parenchim . .glomerulata . .reticulata. • zona fasciculata .ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) .glucocorticoizi.cordoane celulare arcuite . conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari . celulele corticosuprarenalei .anastomozate .adrenalină. 2) Corticosuprarenala g cordoane celulare aranjate diferit .diferiţi în funcţie de zonă : • zona glomerulata . zona reticulata : .fasciculata. Descrierea elementelor : Capsula .organizat diferit: . zona fasciculata : . • zona reticulata .realizând o reţea în ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare .poliedrice cu citoplasmă bazofilă .medulosuprarenala . celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică . celulele secretă catecolamine : .cu nucleul situat central şi citoplasmă palidă .corticosuprarenala . între cuiburile de celule se găsesc capilare largi.pe 3 zone : .prezintă 3 zone : • • • • zona glomerulata : .cordoane celulare scurte . celulele sunt mai mari .sunt prismatice sau poliedrice .

aproximativ 1 % .sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) .aproximativ 5% .1) Organizat în lobuli .care secretă somatostatină .ca nişte arii rotunde sau ovalare . • celule PP . insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule : • celule A(alfa) .care secretă insulina.cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) .aproximativ 20% . • prezintă celule centro-acinoase .caracteristici : • nu au celule mioepiteliale .apar din loc în loc în lobul . • celule B(beta) — aproximativ 70% .canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic .formează prima porţiune a canalului de excreţie . Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) . insulele Langerhans . • canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic . b).canale Boli cu epiteliu simplu cubic .printre acini . • canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri : a). • sunt alcătuiţi din celule piramidale . FICAT Diagnostic pozitiv : .simplu prismatic sau stratificat pavimentos fără keratinizare .care secretă gastrină . • celule D(delta) .care secretă glucagon . Descrierea elementelor :  Componenta exocrină : 1) Acinii seroşi .mai palide .citoplasmă bazofilă .înconjuraţi de ţesut conjunctiv .care secretă polipeptid pancreatic .în care coexistă : • acini seroşi (componenta exocrină) . Diagnostic diferenţial : Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât pentru acini cât şi pentru canale : • acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale . 4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare .bazal .se găsesc în septurile conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic . • celule G — aproximativ 1% .cu nucleu rotund . • insule Langerhans(componenta endocrină) . 2) . 3)  Componenta endocrină: • • • este reprezentată de insulele Langerhans.

separate de capilare sinusoide . • musculară g fibre musculare netede dispuse plexiform .hexagonali .uneori pot fi binucleate . . . hepatocitul g celulă poliedrică .secţionate oblic longitudinal şi transversal . 3) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) . GLANDE SALIVARE Glandele salivare sunt de 2 tipuri : .cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală fragmentată .un canalicul biliar .iar în coloraţia HE putem observa : .se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande.macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund .tapetat de mezoteliu .într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut conjunctiv lax : . Lobuli clasici hepatici : .cu perete organizat pe 3 tunici : • mucoasă g epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de glande). • spaţiile porto-biliare g conţin cel puţin 3 lumene .Organ parenchimatos . • seroasă.este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală . • între hepatocite g capilare sinusoide hepatice .ce proemină în lumenul sinusoidului.radiar .o venulă .o arteriolă . . • fibre musculare netede din tunica musculară . .celule endoteliale cu nucleu aplatizat.situat central.spre care converg cordoane de hepatocite .cu nucleol evident . .nucleu rotund .citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate .centraţi de o venă centrală .ram din artera hepatică . • • VEZICULA BILIARĂ Diagnostic pozitiv : 1) Organ tubular . • seroasa .glande salivare majore .mărginit de un epiteliu simplu cubic .ram din vena portă . Descrierea elementelor : • epiteliu de suprafaţă .ţesut conjunctiv lax . . 1) 2) Descrierea elementelor : cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic .

cu adipocite .mucoşi şi micşti.glanda sublinguală g glandă de tip mixt.glanda submaxilară g glandă de tip mixt. • canale intralobulare : .glande salivare minore ..redus cu prezenţa de adipocite . .iar inferior se . .canal Pfluger g epiteliu simplu cubico-prismatic .mucoşi g secretă mucus . .glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi . Descrierea elementelor : 1) Lobului glandei conţine : • stromă . • în septurile conjunctive interlobulare se observă : . Diagnostic pozitiv : 1) Lobuli .înconjuraţi de septuri conjunctive .canal Boll g epiteliu simplu cubic . .micşti. .seroşi g secretă enzime . .unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără keratinizare . 2) In lobuli se găseşte : . Glandele salivare majore sunt în număr de 3 : . .cu partea posterioară incompletă .ţesut conjunctiv lax .lumene vasculare .canale intralobulare . • acini : .acini seroşi .structuri nervoase . . TRAHEEA Diagnostic pozitiv: 1) Organ tubular . .apoi devine simplu prismatic iar în final se deschid în cavitatea bucală .canale interlobulare sau extralobulare .stromă g ţesut conjunctiv lax redus .superior fixată la laringe . • canalele interlobulare g iniţal au epiteliu bistratificat cubic .

2) Submucoasa .celule caliciforme g care secretă mucus .bogat în fibre elastice .celule bazale . Descrierea elementelor: 1) Mucoasa conţine : • epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator .bine vascularizat .2) • • • • bifurcă în cele 2 bronhii primare .bogat în celule cu rol în apărare . .epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator . 4) Adventicea — se găseşte la exterior. -corion. • corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive .în continuitate cu pericondrul. • extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede (muşchiul traheal) .bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici.alcătuit din 3 tipuri de celule : .dreaptă şi stângă .celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical. PLĂMÂNUL Diagnostic pozitiv : 1) Structură caracteristică . adventice. fibro-musculo-cartilaginoasă.cu elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase . Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici : mucoasa .determinată de prezenţa alveolelor pulmonare separate prin septuri fine interalveolare . . 3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din : • inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete .până la pericondrul cartilagiului traheal.este alcătuită din : • ţesut conjunctiv lax .asemănătoare cu o dantelă .de formă cuboidală gcu rol în regerarea epiteliului. • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax . .alcătuită din : .cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior) • aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens . submucoasa.

• epiteliul alveolar . • la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric .  bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos .aplatizându-se progresiv şi devenind simplu cubic .  canalele alveolare — au un perete discontinuu. 3) teritoriul respirator al pulmonului . . .realizând un inel incomplet. • submucoasă : .bronşiolele respiratorii.  bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic . Descrierea elementelor : 1) bronşii supralobulare .piese de cartilagiu hialin . . sacii alveolari şi alveolele pulmonare .cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase seromucoase . • tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine : .epiteliu pseudostratificat de tip respirator.în MO sunt rotunde .participă la realizarea barierei aersânge.alături 4e aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate .  bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric .în MO seamănă cu o celulă endotelială .ţesut conjunctiv lax mult diminuat.formând sacii alveolari .care conectează plăcile cartilaginoase .format din celule Clara şi celule ciliate .alungit .corion mai redus . .bronşiolele terminale.epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme .este reprezentat de : -canalele alveolare .sunt celule turtite aplatizate .acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă .paralel cu MB .acestea se sfârşesc în "fund de sac " .în care se găseşte ţesut conjunctiv .cu nucleu turtit .un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul.format din celule Clara şi numeroase celule ciliate .fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen . . .numeroase capilare şi numoroase macrofage . . .bronşiolele propriu-zise .2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei . .aceste celule secretă un material surfactant-like .fâră perete propriu .ţesut conjunctiv fibro-elastic . . . . • adventicea .cu nucleu rotund .  alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine . • corionul este foarte slab reprezentat (glandele .cu forme neregulate . 2) bronşii intralobulare . .proemină în lumenul .acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului.fibre de colagen şi elastice . .cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei g 4 tunici : • mucoasa :. .alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede .un corion redus cu fibre musculare netede discrete .comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele pulmonare .reprezentate de : .elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu dispar).simplu pavimentos .un corion redus cu fibre musculare netede întrerupte .este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) : • pneumocite tip I = membranoase . • pneumocite tip II = granulare .

CORTICALA g conţine : .este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein.cu citoplasmă palidă acidofîlă .-produc surfactantul alveolar. Descrierea elementelor :  CORTICALA . .este reprezentat de celule specifice . • viscerală g tapetează ghemul vascular .MEDULARA gconţine tubi colectori . • TCD .• alveolei .tubul contort proximal (TCP) . . • coloanele Bertin g între piramidele Malpighi. 2) Cele 2 zone se interpătrund .prezintă o "margine în perie" caracteristică .sunt alcătuiţi din celule cubice . . CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente : 1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe : • parietală g epiteliu simplu pavimentos . • zona labirintică g între piramidele Ferrein .corpusculi renali (CR) .nucleu globulos . .numite podocite .TCP au lumen mic .este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat. 3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă între ansele capilare .iar limitele intercelulare sunt vizibile . RINICHI Diagnostic pozitiv: 1) Prezintă 2 zone : . 2) componenta endotelială .cu celule mai înalte în palisadă . . • la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa = modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu .ansa Henle.  TUBII COLECTORI • sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical în cupolă .tubul contort distal (TCD) . .  TUBII NEFRONULUI .citoplasmă intens acidofilă .aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic .neregulat.tubii nefronului. • TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi . .alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos .   MEDULARA .TCD au un lumen larg şi regulat.care prezintă o citoplasmă evidentă . • ansa Henle .cu cromatina dispersată . . . la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu .este alcătuită din : • cortex corticis g nu conţine CR .sunt de 3 tipuri : .

• musculară plexiformă . 2) MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform . . Descrierea elementelor : 1) MUCOASA  Uroteliu .de regenerare . 3) ADVENTICEA • este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi . • adventice.  Corion . . • strat superficial g celule "în umbrelă" .formată din uroteliu şi corion .este organizat pe 3 tunici: • mucoasa . Diagnostic diferenţial : URETERUL .longitudinal intern.ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară . OVAR Diagnostic pozitiv: • la periferie g epiteliu simplu cubic. • musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) : . • adventice.formată din uroteliu şi corion . • CORTICALA g foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive.aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă .mai late la PA .circular extern.VEZICA URINARĂ Diagnostic pozitiv :  organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici: • mucoasă . • strat intermediar gpolimorf ("în rachetă de tenis").format din 3 straturi celulare : • strat bazai g celule cubice .este un epiteliu pseudostratificat .acoperă 2 celule din stratul subjacent. .

FOLICULI OVARIENI ATREZICI . corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL PROLIGER. 2) 3) 4) • • 5) 6) • • • • •  MEDULARA .. Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi de un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA. iar în afara ei există : TEACA INTERNĂ .. înconjurat de câteva rânduri de celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ.la exterior există membrana Slavianski. hipersecreţie de lichid folicular g foliculi chistici. Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru. • sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE.fibro-vasculară.  CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie : 1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare aplatizate. Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice = celule granuloase.atrezia implică: degenerescenta celulelor granuloase.. persistenţa prelungită a tecilor g foliculi tecogeni.sunt localizaţi pe mai multe rânduri. diminuarea dimensiunilor foliculare..în jurul ovocitului există membrana PELLUCIDA.în exterior există membrana lui SLAVIANSKI.. moartea ovocitului g zone Pellucida izolate.în exterior există membrana lui Slavianski.. rezultă o cavitate mare = ANTRUM.. celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri.la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă). Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii de lichid folicular..predominant celulară.la exteriorul foliculului există membrana lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare.• MEDULARA g ţesut conjunctiv bogat vascularizat.. imediat sub albuginee. TEACA EXTERNĂ . Descrierea elementelor: • epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal".ovocitul este înconjurat de zona Pellucida.celulele granuloase sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi. ratatinate.

 CORPUL ALBICANS .musculară. nucleu sferic.adventice.în MO — sunt celule mici. intens colorate. venule. UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă Diagnostic pozitiv :  organ cavitar cu perete format din 3 tunici: .secretorii. prezintă limite vizibile. prezintă 3 tunici : . bogat în lumene vasculare (artere. arteriole. bine vascularizat. Descrierea elementelor:  MUCOASA • epiteliu simplu cilindric hormono-dependent. .  MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) . alungite.longitudinal extern. • corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar. • mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent.• conţine ţesut conjunctiv.este acoperită de mezoteliu peritoneal..ciliate.rezultă din alterarea corpului progestativ prin : • degenerescentă lipidică. capilare).circular intern.cu 2 tipuri de celule : celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase..  ADVENTICEA • este reprezentată de ţesut conjunctiv lax. . TROMPA UTERINĂ Diagnostic pozitiv: • organ tubular..sunt celule rotunde sau ovalare. • corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri. citoplasmă spongioasă. conţine 2 tipuri celulare : . • hipertrofie fibroasă.mucoasă. • pe lamă poate exista : 1) 2)  CORPUL PROGESTATIV. . celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne. . vene.în MO .

mijlociu plexiform.funcţională g 2/3 superioară a endometrului. musculară = miometru. -secretorii g mai numeroase. • corionul — este citogen g predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală.extern longitudinal. . bine reprezentat şi bine vascularizat g conţine arteriole fără adventice. • stratul mijlociu plexiform este gros.bazală g 1/3 inferioară a endometrului. . .superioară = pătura funcţională (2/3). dispuse în 3 straturi : . Diagnostic diferenţial: • uter cu endometru în fază secretorie. acoperit de mezoteliu în 2/3 superioară. .  mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează g glande endometriale şi un corion citogen. de regenerare (1/3).  endometru este structurat pe 2 zone : .inferioară = pătura bazală.intern longitudinal. • epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare simple sinuoase. . • mucoasa prezintă 2 pături : .mucoasă = endometru. perpendiculare pe suprafaţă. rotunde sau ovalare. capilare situate subepitelial.glandele sunt rectilinii.lumenele glandelor sunt bine definite. bogat în fibre elastice. . seroasă = parametru.  MUSCULARA • este alcătuită din fibre musculare netede. venule.este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate g mai puţine.există arteriole. ENDOMETRU în fază secretorie Diagnostic pozitiv : . . • • • Descrierea elementelor :  MUCOASA • epiteliul de suprafaţă .  SEROASA • este alcătuită din ţesut conjunctiv. în continuitate directă cu fibrele musculare.

reprezentată de celulele deciduale. incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând.compactă. vilozităţi terţiare g prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare.  CORIONUL este edemaţiat.  mucoasa conţine 2 zone : .la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone : • zona compactă . festonat. • glandele endometriale . apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu numeroase vacuole. • zona spongioasă . ondulat. • 1) 2) 3) Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri: vilozităţi primare g lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale. Diagnostic diferenţial : • endometru în fază proliferativă.reprezentată de vilozităţi placentare.conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce sau transformat decidual.sunt lungi. Placenta maternă . iar la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule stelate distanţate între ele prin edemul acumulat. sinuoase.conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău".alcătuit din 2 straturi celulare : • CITOTROFOBLAST — situat intern. în el predomină celulele secretorii. asemănător cu "dinţii de fierăstrău". • SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern. nuclei mari. .spongioasă.  Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST . cu lumen larg. • un corion. PLACENTA • este un organ tranzitoriu. mucoasa uterină prezintă : • un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă g glande endometriale caracteristice. • epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice. format din celule cubice cu citoplasmă clară. . vilozităţi secundare g prezintă un miez conjunctiv. .  Placenta I — prezintă 2 componente: 1) 2) Placenta fetală . Descrierea elementelor :  EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ • este simplu cilindric.

adipocite.  Ţesutul extralobular . vase sangvine.ţesut conjunctiv lax evident. • singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare. format din celule cubice secretorii.sunt bogate în glicogen. Diagnosticul diferenţial .  Placenta II . dispuse în placarde.mărginite de un epiteliu bistratificat. • zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice. .ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite. poligonale.reprezentată de vilozităţi placentare primare. secundare. . terţiare. • lacuri sangvine materne.  STROMA . • stroma intralobulară .  Celulele deciduale — sunt mari. Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare). conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă porţiuni secretorii = ALVEOLE. 1) 2)  Glanda mamară în repaus Diagnostic pozitiv:  LOBULUL . canale galactofore (extralobulare). Descrierea elementelor:  LOBULUL • componenta secretorie = ACINII . • canale intralobulare .sunt bogate în glicogen.reprezentată de celule deciduale. care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale.se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie) Glanda mamară în activitate Diagnostic pozitiv:  LOBULUL . mărginite de un epiteliu bistratificat. canale extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat.este practic absentă. • lacuri sangvine materne. . • zona de fibrinoid . • între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare.conţine: • stromă .este alcătuită din 2 componente: Placenta fetală . Celulele deciduale — sunt mari.material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice.ţesut conjunctiv lax puţin evident. poligonale. Placenta maternă .este mare.ţesut conjunctiv lax bine reprezentat. dispuse sub formă de placarde.

sunt alcătuiţi din cap.ţesut conjunctiv lax. .mucoasă.musculara . adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic. cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni. epididim şi canalul deferent.sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer.este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern. • în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare.în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire.lumenul este larg. • parenchimul .se face cu glanda mamară în repaus. . . .ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari. Testicol şi căi extratesticulare Diagnostic pozitiv: • capsulă la periferie. • căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică. ceea ce conferă lumenului un aspect festonat. Descrierea elementelor: • capsula . • spermatozoizii .sunt dispuse în 3-4 straturi.Descrierea elementelor:  LOBULUL prezintă: • porţiunea secretorie = ALVEOLA .acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt mărginite de un epiteliu bistratificat cubic.mucoasa . regulat în care se observă stereocili. . gât şi coadă. • conurile eferente . • celula Sertoli .sunt cele mai mari din linia germinală. dublat la exterior de celule mioepiteliale. perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2 nucleoli evidenţi. • între tubii seminiferi există celulele Leydig. • interlobular .sunt rotunde.sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer.nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală.este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion.acestea sunt reprezentate de conurile eferente. . • stroma .adventice. • spermatogoniile . motiv pentru care sunt mai greu de observat în MO. • stroma intralobulară . foarte redus.ţesut conjunctiv dens semiordonat. cu nucleu mare cu cromatina dispusă în grămezi. . • canalul deferent — prezintă 3 tunici: . sunt mici. • tubi seminiferi cu aspect caracteristic.musculară. . .se observă ca mici virguliţe.este mărginită de un epiteliu simplu cubic. • spermatocitele de ordin II . .ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat.. cu lumene vasculare. poligonale.reprezintă un stadiu de transformare rapid. • epididimul . rotund. cu citoplasmă clară şi omogena. . rotunde cu nucleu hipercrom.reprezentat prin tubi seminiferi. recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului. nucleu voluminos. • spermatocitele de ordin I .sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate. la nivelul cărora observăm celulele de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale. Diagnosticul diferenţial . .stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente.este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili. sunt situate în vecinătatea MB. • spermatidele .

epiderm. glande sebacee şi glande sudoripare. PROSTATA Diagnostic pozitiv: • • • organ cu structură musculo-conjunctivă. longitudinal extern). mai evidente. STROMA .glande ale submucoasei. Descrierea elementelor: Ø Prostata prezintă : . .derm superficial. • ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar.adventicea . 2) 3) Ø Prostata prezintă 2 zone : 1) o zonă centrală = fibro-musculară.conţine : . • fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice. • în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice = simpexioane Robbin. fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie. se dispune în 3 straturi : . rezultând 30-50 lobuli. . • epiteliu glandular este pseudostratificat.parenchim.elemente glandulare . PIELEA Diagnostic pozitiv: • structură ce conţine : . . traversată de uretra prostatică. 1) CAPSULA . format din 30-50 lobuli.ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului. trimite travee conjunctive spre nucleul central.stromă. . .capsulă. PARENCHIMUL .cele mai mari. 2) o zonă periferică = spongioasă.este conjunctivo-musculară.glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei. • conţine foliculi piloşi.. . . glande prostatice propriu-zise . .derm profund. ce conţine ţesut glandular.mijlociu circular.fibre musculare netede.ţesut conjunctiv lax. . format din celule cubice bazale şi celule cilindrice secretorii.

care produc sebum (produs de natură lipidică).o porţiune la nivelul pielii = rădăcina.celulele conţin keratohialin.medulara .canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic.produc melanină. • lucios . .nesebacee . .în jurul medularei.sunt de tip tubulo-glomerulat.sunt de tip sacciform. .prezintă 2 porţiuni: . care conţine glandele anexe ale pielii. . cu rol în regenerare.în centru. prezintă 2 zone : • dermul papilar superficial . cu rol de susţinere. . 2) DERMUL .o porţiune liberă = tija. . • Firul de păr .care conţin keratină. . 3) GLANDELE ANEXE ale pielii sunt: • Glandele sebacee .este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III. • dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat.bazale.teaca epitelială internă. Ø alte tipuri celulare sunt: • celulele Langerhans .este bine vascularizat şi inervat.cuticula corticalei.teaca conjunctivo-fibroasă. • Glandele sudoripare . • celule Merkel.adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale).celule prezentatoare de Ag-ne.prezintă un adenomer şi un canal.conţine 5 straturi celulare : • bazai. • melanocite . . • rădăcina prezintă mai multe porţiuni:. . .corticala . • rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos. • cornos. . .sebacee . . • granulos .prezintă un adenomer şi un canal. • spinos.celulele conţin eleidină.teaca epitelială externă. .adenomerul prezintă 3 tipuri celulare : . • ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr.Descrierea elementelor: 1) EPIDERMUL .