You are on page 1of 2

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume într-un roman al experienţei, pornind de la ideile exprimate în una

dintre următoarele afirmaţii critice: ,,Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce gândesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti. […] Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi”. (Camil Petrescu, Noua structură şi opera lui Marcel Proust) ,,Literatura nu e decât un aspect al culturii, afirmarea unei poziţii spirituale, colective sau individuale. Cultura e valorificarea şi organizarea experienţelor. Literatura nu va fi decât concretizarea acestor experienţe. […] Literatura va oglindi, deci, în infinite nuanţe, acest amestec de elemente ce pătrund în conştiinţă prin experienţe”. (Mircea Eliade, Itinerariu spiritual) MAITREYI Într-un pasaj din seria articolelor intitulate „Itinerariu spiritual", Mircea Eliade redă din perspectiva personală relaţia dintre literatură şi cultură. Literatura este, aşadar, un mod de a reda aspecte ale culturii prin concretizarea experienţelor ce survin din aceasta. Totuşi, literatura nu poate imprima conştiinţei cultura, literatura reuşeşte doar să surprindă şi să transmită experienţele care au reuşit aceasta. Găsesc această concepţie cât se poate de reală şi perfect logică. Mircea Eliade, scriitor al secolului al XX-lea, istoric al religiilor, orientalist , etnolog, sociolog, folclorist, eseist, nuvelist, romancier, dramaturg, memorialist şi filosof, s-a afirmat pe plan internaţional şi este considerat unul dintre cele mai mari personalităţi ale României. Romanul „Maitreyi" este publicat în anul 1933 ca urmare a experienţelor trăite în Calcutta. Este considerat un roman de dragoste erotic şi exotic, original, folosind o tehnică modernă de relatare pe trei planuri: jurnalul lui Allan (Mircea Eliade), confirmările sau comentariile acestuia la scurt timp după ce a fost scris jurnalul şi interpretarea întâmplărilor într-o manieră relativ obiectivă, la mulţi ani după desfăşurarea acestora. Această tehnică, mai rar întâlnită în literatura română, redă autenticitatea romanului şi oferă credibilitate relatării experienţei trăite în India. De asemenea, prin această modalitate Mircea Eliade reuşeşte să îmbine mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul şi naraţiunea subiectivă. Subiectul principal al romanului îl constituie evoluţia poveştii de dragoste dintre Allan si Maitreyi, fiica învăţătorului Narendra Sen, care îl găzduieşte pe acesta. Sentimentele celor doi trebuie să reziste diferenţelor culturale, acest fapt apropiind povestea tragică relatată de miturile cuplurilor Tristan şi Isolda sau Romeo şi Julieta. Pe parcursul romanului se pot identifica numeroase influenţe ale culturii indiene, şi chiar o proiectare a acesteia prin ochii lui Allan. Odată ajuns în casa învăţătorului Narendra Sen nu numai că poate observa îndeaproape obiceiurile şi tradiţiile specifice ci,

pasională şi într-o măsură. de care se apropie treptat prin intermediul unui schimb cultural prietenesc. Încercările de a ajunge unul la celalalt. secretul lor ieşind la lumină. fatalistă. Acest moment poate fi considerat punctul de plecare al transformării unei atracţii fizice şi spirituale. dar tatăl său refuză acest lucru). prezentând numeroase elemente demonstrabil reale (identitatea reală a Maitreyiei. religie şi tradiţie prin persoana învăţătorului. aşa va fi trupul lui mie. fiind considerat un roman autobiografic. carnală. căci eu l-am ales.” Din acest moment iubirea celor doi îi condamnă la suferinţă. chiar ia parte la acestea. În concluzie. De asemenea putem contura.aşa îi voi aştepta eu venirea. orientală. încercări iraţionale şi brutale (Maitreyi se dăruieşte unui vânzător de fructe pentru a fi alungată din casă. într-o iubire erotică. cadrul oriental în care se desfăşoară acţiunea şi elemente specifice culturii indiene precum vestimentaţia sau stilul decorativ. se dovedesc a fi adevărate eşecuri. Într-un plan secund iubirii tragice. Primul element ce trădează urme de erotism ale romanului este ritualul atingerii picioarelor de pe terasa casei învăţătorului la care ia parte şi Allan. experienţa unui european în India. relatând plin de încântare şi entuziasm aceste momente în jurnalul său. sunt despărţiţi de către Narendra Sen. maica mea. evoluţia relaţiei. Maitreyi apare ca exponentă a femeii orientale ce atrage prin senzualitatea mascată de inocenţă şi care reuşeşte să evadeze dintre zidurile culturii dorind o mai mare deschidere spre întreaga lume. reuşeşte să redea într-o manieră originală şi savuroasă elemente ale culturii indiene desfăşurarea vieţii de familie şi o proiectare a mentalităţii încorsetate de dogme şi legi. ci asupra-mi. . mamă pământ. căci mi-e drag cu voia mea şi tot răul daca va fi. să nu cadă asupra lui. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi. atinsă fără îndoială de amprenta orientală. ajunge să trăiască o iubire pasională. Un alt element al culturii indiene care ghidează idila celor doi este ritualul logodnei susţinut de eroina romanului printr-un jurământ în faţa naturii: „Mă leg de tine. şi cum iţi sunt ţie razele. Cu ajutorul Maitreyiei. Şi cum aştepţi tu ploaia . că eu voi fi a lui Allan şi nimănui altuia. prin intermediul romanului. Voi creşte din el ca iarba din tine. Diferenţele culturale nu sunt de ignorat şi. călătoria lui Mircea Eliade în Calcutta şi găzduirea acestuia de către tatăl fetei etc. pământule.) „Maitreyi" poate fi privit drept o manifestare a literaturii care redă experienţele unui european într-o lume nouă.uneori. Tu mă auzi. reuşind să contureze astfel cultura indiană şi să creeze imaginea mentalităţii specifice. tu nu mă minţi.