You are on page 1of 26

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

CAIET DE PRACTICA TOPOGRAFICA

Studenti: Maier Andrei

Conducator de lucrare: ing. Berche Ioan

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Facultatea de Arhitectura si Constructii Oradea Specializarea CCIA


1. MEMORIU TEHNIC

Lucrarea de fata cuprinde mai multe etape precum: - aparatul folosit - nivelmentul geometric - drumuirea de nivelment geometric - profilul longitudinal - trasarea unei cote

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Aparatul folosit pentru executarea masuratorilor este reprezentat de nivela Swiss+Level - Auto Level 20, folosita in special la nivelmentul suprafetelor si la executarea profilelor longitudinale si transversale. Pe parcursul lucrarii am determinat cotele punctelor intermediare 1, 2, 3, 4 si 5 de pe teren printr-o drumuire de nivelment geometric de mijloc inchisa pe punctul de plecare A de cota cunoscuta (H = 125,500 m). Prin intermediul profilului longitudinal am reprezentat in plan vertical linia terenului. Ultima parte presupune trasarea nivelitica a unui punct (cunoscut ca pozitie planimetrica) in raport cu un alt punct cunoscut, atat din punct de vedere nivelitic cat si planimetric.

2. APARATURA FOLOSITA
Aparatele folosite n nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele, iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. Acest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira. AUTOLEVEL 20-360

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Nivela optica de la SWISS + NIVEL incorporeaza cele mai noi caracteristici tehnologice ale nivelelor automate. Sistem automat de compensatori fiabile asigura rezultate exacte,repetabile si fiabile.Constructie robusta,simplu si usor de utilizat in proiectare. Nivelul Auto 20 a fost conceput cu contractantul in minte. Acest lucru usor de folosit este un instrument de precizie si conceput pentru a fi de ajutor pe santier, rapid in ajustare simpla si privind aspectul vitezei de top de reperare plat si activitatea de control. Se concentreaza la distante mari chiar si in conditii de lumina mai scazuta. Telescopul: - distanta cea mai scurta 0,30 m - obiectiv deschidere 20; 36 mm - camp de vedere: 1 20 - factor de multiplicare: 100 Cercul de absolvire: 360 MODUL DE LUCRU CU NIVELUL RIGID: Se aseaza instrumental pe trepied Se caleaza nivela sferica din suruburile de calare Se vizeaza mira, incat firul reticular vertical sa se afle pe axul mirei

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Se caleaza nivela torica facand coincidenta capetelor bulei de aer actionand surubul Se efectueaza citirile pe mira la toate cele 3 fire (citirea de sus, citirea de mijloc, citirea de jos.)

NIVELMENTUL Aparatele folosite in nivelmentul geometric poarta denumirea de nivele, iar principala lor caracteristica este aceea ca realizeaza orizontalizarea precisa a axei de vizare. Acest lucru este de o importanta deosebita deoarece la nivelul axei de vizare se fac citirile pe mira. Dupa modul de orizontalizare a axei de vizare, instrumentele de nivelment se clasifica in : 1. 2.
3.

Nivel rigid simplu; Nivel rigid cu surub de basculare; Nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare.

Nivel rigid simplu

Nivel rigid cu surub de basculare

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Nivel cu orizontalizare automata a axei de vizare

Exista 4 tipuri de nivelment:


1. Nivelment Geometric se bazeaza pe pricipiul vizei orizontale. Acesta

poate fi nivelment geometric cu portee egale sau de mijloc, nivelment geometric cu portee inegale si nivelment geometric de capat
2. Nivelment Trigonometric se bazeaza pe principiul masurarii unghiurilor

verticale.

Acesta este de 2 feluri: a) b) Geodezic de distanta mare De santier de distanta mica

3. Nivelment Hidrostatic se bazeaza pe principiul vaselor cpmunicante (se

utilizeaza pe arii mai restranse). Cel mai cunoscut si folosit mod de lucru cu nivelul hidrostatic este cel al furtunului cu apa folosit pe santiere pentru transmiterea unei cote in mai multe puncte.
1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE 4. Nivelment Barometric se bazeaza pe principiul invers proportonalitatii

dintre altitudine si presiunea atmosferica.

Nivelmentul se mai clasifica si in functie de precizia lor :

a) Instrumente de precizie medie nivelment tehnic (de santier), precizia acestora este cuprinsa intre: b) Instrumente de precizie: c) Instrument de precizie inalta: +2 .4 mm/km + 1 mm/km + 0.5 mm/km

Schema generala a unui nivel cu nivela torica

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

1. Luneta topografica moderna 2. Ocular 3. Obiectiv 4. Surub de focusare 5. Surub de miscare fina a lunetei in plan orizontal 6. Nivela sferica 7. Nivela torica cu coincidenta

8. Articulatie 9. Surub de basculare a lunetei in plan vertical 10. Ambaza 11.Suruburi de calare ale nivelei sferice 12. Placa de tensiune 13. Trepied 14. Surub de prindere a instrumentului de trepied

Axele nivelmentului sunt: VV axa de rotatie a nivelei, LL axa principala, NN directricea nivelei torice VsVs axa nivelei sferice. 3. NIVELMENTUL GEOMETRIC

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Este cunoscut si sub denumirea de nivelmentul vizelor orizontale. Functie de pozitia instrumentului de nivelment fata de mirele de nivelment, se disting nivelmentul geometric de mijloc si nivelmentul geometric de capat. Indiferent de tip, nivelmentul geometric se executa cu instrumentele de nivelment numite nivele si cu mire centimetrice sau de invar (pentru determinari precise). Nivelmentul geometric poate fi : nivelment geometric de mijloc si nivelment geometric de capat.

Nivelmentul geometric de mijloc Pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte sau pentru determinarea cotei unui punct cand se cunoaste cota unui alt punct aflat in apropiere, se poate amplasa pe fiecare din cele doua puncte cate o mira, iar aproximativ (in limita a 2 - 3 m diferenta) la mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu sa fie si pe aliniamentul format de cele doua puncte, se amplaseaza o nivela. Prin citirile efectuate pe cele doua mire se pot determina marimile descrise mai sus. Distanta intre aparat si una din mire se numeste portee, in timp ce distanta intre mire se numeste niveleu. Din figura se vede ca HA si HB sunt cotele celor doua puncte, dintre ele numai prima fiind cunoscuta. Pe mire se fac citirile a si b. Daca notam cu hAB diferenta de nivel intre A si B, rezulta ca:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Spunem ca diferenta de nivel este totdeauna diferenta intre citirea inapoi si cea inainte. Intr-adevar, daca terenul ar avea panta inversa decat cea din figura , datele problemei fiind aceleasi, diferenta de nivel ar fi negativa, lucru ce se obtine facand diferenta a-b a citirilor pe mira.

Principiul nivelmentului geometric de mijloc Considerand acum cunoscuta cota punctului A, cota H B a punctului B va fi :

in care definim altitudinea planului de vizare ca fiind distanta pe verticala intre suprafata de nivel zero si axa de vizare a instrumentului de nivelment:

de unde rezulta ca :

Relatia multor puncte.

devine utila atunci cand dintr-o statie se impune calculul cotelor mai

Nivelmentul geometric de capat Pozitia instrumentului in acest caz este pe un capat al niveleului, sau la o distanta foarte mica de acesta. Se accepta a se categorisi tot ca nivelment de capat si nivelmentul in care instrumentul nu este asezat deasupra punctului A ci foarte aproape de acesta ( circa 23 m).

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Dupa cum se observa, aparatul este asezat deasupra punctului A. inaltimea i a instrumentului se masoara cu o ruleta. Relatiile de calcul devin :

Precizia nivelmentului geometric de capat este net inferioara celei obtinute prin nivelmentul geometric de mijloc datorita impreciziei masurarii inaltimii i a instrumentului ( 5 mm) precum si erorilor de sfericitate si refractiei atmosferice. 4. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC Prin aceasta metoda se urmareste determinarea cotelor unor puncte intermediare situate intre doua puncte de cota cunoscuta. Daca masuratorile se efectueaza cu determinarea numai o singura data a diferentelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de nivelment; daca diferentele de nivel se determina de doua ori ( fie prin schimbarea altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea masuratorilor "dus-intors" atunci spunem ca se executa o drumuire de dublu nivelment. Pentru a se putea vedea modul de calcul al unei drumuiri, se vor analiza datele prezentate in figura 1.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Figura 1 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete. Operatiile de teren la o astfel de lucrare constau din alegerea pozitiei si marcarea punctelor intermediare 1, 2, 3, instalarea de mire pe punctele A si 1 si alegerea si asezarea in statie a instrumentului de nivelment in statia S 1. Din aceasta statie se fac citirile a1 si b1 pe cele doua mire. Se muta apoi mira din A in punctul 2, aparatul se instaleaza in statia S2, iar mira din punctul 1 se orienteaza cu fata catre aparatul din statia S2. Se vor efectua citirile a2 si b2. Operatiunile se repeta pana la terminarea traseului pe punctul B. Ca date initiale cunoscute se considera cotele punctelor A si B, respectiv HA si HB. Pe teren se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele A, 1, 2, 3, B, notate cu ai respectiv bi. Calculul diferentelor de nivel functie de citirile pe mira se face cu relatiile:

[a1] In acelasi timp insa se poate calcula diferenta de nivel intre A si B din cotele punctelor care sunt valori cunoscute: [a2] Din punct de vedere matematic, daca masuratorile nu ar fi insotite de erorile de masurare, intre relatiile [a1] si [a2] s-ar putea pune semnul egalitatii. Din punct de vedere topografic insa, aparitia erorilor de masurare conduce la nerespectarea conditiei matematice. Pentru calculul erorii vom folosi valoarea obtinuta prin relatia [a1] ca valoare afectata de erori, fiind rezultata din valorile citite pe mire si valoarea obtinuta din relatia [a2] ca valoare justa, obtinuta din valori considerate neafectate de erori. In aceasta situatie, eroarea drumuirii va fi data de relatia: [a3] Daca valoarea este mai mica cel mult egala cu toleranta , unde :

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

ekm - eroarea pe kilometru conform cartii tehnice a aparatului, Dkm - lungimea in kilometrii a traseului de nivelment, se calculeaza corectia totala : [a4] respectiv corectia unitara . Pentru un niveleu cu lungimea di corectia ce se va

aplica diferentei de nivel va fi data de relatia : [a5] iar pentru o diferenta de nivel compensata , dhicomp. , relatia de calcul va fi: dhicomp. = dhi + ci [a6]

Cu valorile astfel calculate se vor obtine cotele definitive (compensate) ale punctelor drumuirii de nivelment: H1comp = HA + dh1comp H2comp = H1 + dh2comp ............... HBcomp = Hn + dhncomp = HBdat ( control) Compensarea se poate face insa si pe cote, nu numai pe diferente de nivel; in acest caz: H1comp = HA + dh1 + c1 H2comp = H1comp + dh2 + c2 ............... HBcomp = Hncomp + dhn + cn = HBdat ( control) Drumuirea de nivelment inchisa pe punctul de plecare. Daca vom considera ca intr-o drumuire de nivelment geometric punctul initial coincide cu punctul final, intre ele determinandu-se cotele unor puncte intermediare, atunci drumuirea este inchisa pe punctul de plecare. In acest caz, conditia matematica este ca suma diferentelor de nivel sa fie nula. Acest fapt conduce la determinarea valorii [a8] [a7]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

juste a diferentei de nivel care trebuie sa fie nula, in timp ce suma diferentelor de nivel calculata conform relatiilor [a1] reprezinta valoarea eronata. Putem scrie asadar ca: [a9] iar expresia corectiei totale va fi de forma: [a10] Toate celelalte calcule se desfasoara dupa modelul celor de la drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete. Drumuirea cu punct nodal Considerand situatia in care se dau trei puncte de cota cunoscuta, intre care se efectueaza drumuiri, iar acestea se intalnesc intr-un punct, acest punct este considerat un nod al celor trei drumuiri efectuate. Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine cota din fiecare drumuire. Considerand ca cele trei valori sunt apropiate intre ele, incadrandu-se in toleranta, atunci valoarea cea mai probabila a cotei punctului nodal va fi de forma: [a11] in care pi reprezinta ponderile sau gradul de incredere ce se acorda masuratorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers proportionale cu lungimile drumuirilor, astfel : [a12] Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete. Tema lucrarii:

Se cunosc:HA;

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Se masoara:ai(citiri inapoi) bi(citiri inainte) (Di,i+1) Se cere:Hi=?

Aceasta presupune determinarea cotelor unor puncte intermediare printr-o drumuire de nivelment geometric de mijloc inchisa pe punctual de plecare (A) de cota cunoscuta (HA = 125,50m).

Lucrarile de teren:

Presupun recunoasterea terenului, marcarea punctelor de drumuire, identificarea reperului de nivelment din zona si masuratorile propriu-zise, respective citirile pe mira inapoi si inainte pentru fiecare statie Si de nivelment. Datele culese pe teren se trec intr-un formular (table), respective carnet de teren, in care se fac si calculele in totalitatea lor.

Lucrarile de birou:

Sunt calculele aferente drumuirii de nivelment geometric inchise pe punctual de plecare.

Calcule: Algoritmul de calcul este urmatorul:

- calculul diferentelor de nivel provizorii: hi = ai-bi hA1 = 1030-345 = 685 h12 = 810-1215 = -405

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

h23 = 1205-520 = 695 h34 = 905-1120 = -215 h45 = 530-830 = -300 h5A = 490-510 = -20 hi = 440 (mm)

- calculul erorii totale: eh = hi = 440 (mm) - calculul corectiei totale: ch = -eh = -440 (mm)

- calculul corectiei unitare qh = ch/Di unde Di reprezinta lungimea totala a drumuirii:

DA1 = 100*( 1235-825)+100*(555-135) = 83 (m) D12 = 100*(1040-580)+100*(1450-980) = 93 (m) D23 = 100*(1450-960)+100*(755-265) = 98 (m) D34 = 100*(1070-740)+100*(1260-980) = 61 (m) D45 = 100*(850-210)+100*(1180-480) = 134 (m) D5A = 100*(820-160)+100*(1000-20) = 164 (m) Di = 633 (m) qh = -440/633 = -0,695

- calculul corectiilor pentru fiecare tronson: ci = qh*Di (cu controlul de suma: ci = ch) cA1 = qh*DA1 = -57,685 -58 c12 = qh*D12 = -64,635 -65 c23 = qh*D23 = -68,11 -68 c34 = qh*D34 = -42,395 -42

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

c45 = qh*D45 = -93,13 -93 c5A = qh*D5A = -113.98 -114

- calculul diferentelor de nivel compensate hi = hi+ ci (cu controlul hi = 0) hA1 = 685-58 = 627 (mm) h12 = -405-65 = -470 (mm) h23 = 695-68 = 627 (mm) h34 = -215-42 = -257 (mm) h45 = -300-93 = -393 (mm) h5A = -20-114 = -134 (mm)

- calculul cotelor de drumuire prin transmitere din aproape in aproape: HA = 125,50 (m) (cunoscut) H1 = 125.50+0.627 = 126.127 (m) H2 = 126.127-0.470 = 125.657 (m) H3 = 125.657+0.627 = 126.284 (m) H4 = 126.284-0.257 = 126.027 (m) H5 = 126.027-0.393 = 125.634 (m) H6 = 125.634-0.134 = 125.50 (m)

5. PROFILUL LONGITUDINAL Profilul longitudinal


directie oarecare. El (intersectia terenului cu

este

sectiune in plan

verticala vertical si se

executata linia pe

pe

reprezinta planul

terenului baza

vertical)

intocmeste

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE
masuratorilor efectuate pe teren (in functie de distante si de diferentele de cote).

Profilul longitudinal se intocmeste la doua scari: una mica pentru lungimi (care de regula este scara planului topografic) si alta mai mare pentru inaltimi (cote). Intocmirea profilului longitudinal se poate face in functie de cotele punctelor de pe axa longitudinala a traseului si de distantele dintre puncte. Se impune formatul de hartie A4 (210mm x 297mm). Utilizam si formula scarii : 1/N=d/D unde N este un numar intreg pozitiv si poate avea valorile: 1x10n 2 x 10n 5 x 10n 2,5 x 10n d-distanta orizontala de pe plan, iar D corespondenta sa in teren.

Calculele pentru profilul longitudinal :

1. Determinarea scarii pe harta:

- pentru scara lungimilor

= 633 M = 257 mm

= 2463,03 2500

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

= 126,284-125,5 = 0,784

= 150 mm

= =10

= 5,23

ASTFEL AVEM SCARILE :

1:2500 SI 1:10

2. Determinarea distantei partiale:

intre pct A-1:

= 83 m = 2500 mm = 3,3 cm

intre pct 1-2:

= 93 m = 3,72 cm

intre pct 2-3:

= 98m = 3,92 cm

intre pct 3-4:

= 61 m

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

= 2,44 cm intre pct 4-5: = 134 m = 5,36 cm intre pct 5-A: -164 m = 6,58 cm

3.Determinarea pantei:

=7,55

= -5,05

=6,39

=-4,21

=-2,93

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

=-0,81

6. TRASAREA COTELOR PROIECTATE Datele cunoscute in acest caz se refera la existenta in teren a reperului de nivelment a carui cota este cunoscuta, HA, cota punctului ce urmeaza a fi trasat pe inaltime, HB, precum si distanta orizontala D, intre reperul de nivelment si punctul ce se va trasa pe inaltime (acolo unde este cazul). Trasarea se poate face prin nivelment geometric, de mijloc sau de capat, nivelment trigonometric sau nivelment hidrostatic. Trasarea cotelor prin nivelment geometric La trasarea cotelor folosind acest procedeu, se foloseste principiul vizelor orizontale; la fel ca si la masurarea cotelor, nivelmentul poate fi de mijloc sau de capat. Cel de al doilea se foloseste foarte rar datorita erorilor ce intervin la determinarea inaltimii aparatului. Aparatura necesara se compune din instrumentul de nivelment si cel putin o mira.

Trasarea prin nivelmentul geometric de mijloc In figura 2, se cunoaste pozitia altimetrica a punctului A, in teren, precum si valorile cotelor punctelor A si B. Se cere sa se traseze pe inaltime punctul B.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Figura 2 - Trasarea cotelor prin nivelment geometric de mijloc. Din figura se poate scrie ca: HA+a=HBpr+bpr [a13] bpr=HA+a-HBpr [a14] Pentru trasare, mira amplasata in punctul B, se va deplasa in sus sau in jos pana cand la firul nivelor orizontal se citeste valoarea calculata a lui bpr. In acel moment, la talpa mirei, se va insemna cu creionul sau cu creta, cota proiectata a punctului B. Trasarea prin nivelmentul geometric de capat Pentru trasarea cotelor prin acest procedeu, instrumentul de nivelment se va instala deasupra punctului A, considerat reperul de nivelment. unde a se citeste pe mira amplasata pe reperul de nivelment. Din relatia [a13] se poate afla valoarea lui bpr :

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Figura 3 - Trasarea cotelor prin nivelment geometric de capat. Din figura 3, putem scrie ca: HA+i=HBpr+bpr de unde rezulta valoarea lui bpr : bpr=HA+i-HBpr [a16] [a15]

Pentru trasarea propriuzisa se procedeaza ca in cazul trasarii prin nivelment geometric de mijloc.Trasarea pe inaltime a punctului B se poate face si daca se cunoaste cota punctului B la nivelul terenului. in acest caz, diferenta intre cota proiectata si cota terenului determina cota de lucru, cl ,dupa relatia :

[a17] Odata calculata aceasta valoare, ea este aplicata cu o ruleta pe un tarus sau o stinghie batute in pamant, in apropierea punctului B. Pe santier, aceasta marime este mult utilizata, deoarece da posibilitatea ca odata punctul marcat planimetric in teren, fata de cota terenului, sa se poata aplica usor cantitati ce se pot masura cu o ruleta sau metru. Trasarea cotelor la etaj si in groapa de fundatie In cazul in care cotele de trasat au diferente mari fata de cota reperului de nivelment, asa cum se intampla in cazul gropilor de fundatie sau a transmiterilor la etajele constructiei, nivelmentul geometric efectuat cu mirele clasice nu mai poate fi utilizat comod. Se va proceda deci la inlocuirea citirilor pe mira cu citiri pe o banda gradata de otel, cea mai comoda fiind banda unei rulete.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Figura 4 - Trasarea cotelor in groapa de fundatie. Un instrument de nivelment este instalat in statia S1 (figura a13) si face citirile a, pe mira amplasata pe reperul de nivelment si c pe o ruleta suspendata. Pentru a se mentine ruleta in pozitie verticala si a-i asugura stabilitate, de capatul de jos al sau se va lega o greutate ce se va scufunda intr-un vas cu lichid vascos (ulei auto). Un al doilea instrument de nivelment este instalat in groapa de fundatie si face citirea c pe ruleta suspendata. Din figura se poate scrie ca: HRN + a = HBpr + bpr + (c - c) [a18]

In ecuatia de mai sus, cotele punctelor sunt cunoscute din proiect, citirile a, c si c se fac pe mira sau ruleta. Rezulta: bpr = HRN + a - HBpr - (c - c) [a19]

Odata aceste calcule efectuate, trasarea presupune ca mira amplasata pe punctul B sa fie ridicata sau coborata pana cand la firul reticular orizontal se va citi valoarea lui bpr. Trasarea cotelor la etaj se face, principial, identic. Difera insa pozitia reperului de nivelment si a punctului ce se traseaza pe inaltime. Astfel, din statia S1 se fac citirile a, pe mira amplasata pe reperul de nivelment si c pe ruleta suspendata. Din statia S2 se face citirea c pe ruleta suspendata. Din figura 3 se poate scrie egalitatea:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

HRN + a + (c - c)= HBpr + bpr de unde rezulta: bpr = HRN + a + (c - c) - HBpr reticular orizontal se citeste valoarea calculata a lui bpr.

[a20]

[a21]

Pentru trasare, se ridica sau se coboara mira din punctul B pana cand la firul

Figura 5 - Transmiterea cotelor la etaj. Atat la transmiterea cotei in groapa de fundatie cat si la transmiterea la etaj, se recomanda ca citirile pe ruleta, din cele doua statii de nivelment sa fie simultane.

Cota sau altitudinea unui punct: - este distanta pe verticala de la suprafata de nivel 0 pana la suprafata de nivel a punctului respective. Diferenta de nivel: - este distant pe verticala dintre suprafetele de nivel care trec prin doua puncte.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Suprafata de nivel: - este perpendiculara in orice punct al ei pe distanta acceleratiei gravitationale.