You are on page 1of 13
Tipologia turiştilor şi caracteristicile mediului turistic Curs 4 Tipologii ale turiştior  Tipologii interactive – pun accentul pe interacţiunea turistului cu mediul turistic (destinaţia) Erik Cohen – clasifică turiştii în funcţie de caracteristicile generale ale mediului turistic pe care îl preferă  Tipologii cognitiv-normative – iau în considerare în special elementele de natură psihologică ce caracterizează turistul Stanley Plog – clasifică turiştii pe baza dimensiunilor psihologice ale personalităţii lor Clasificarea turiştilor – Cohen  Instituţionalizaţi  Organizaţi de masă  Pachete turistice cu itinerar determinat; toate deciziile legate de călătorie sunt luate de organizatorul voiajului  Individuali de masă  Există un anumit grad de control al turistului asupra itinerariului; deciziile majore legate de călătorie sunt luate cu ajutorul unui intermediar.  Neinstituţionalizaţi  Exploratori  Îşi planifică experienţa turistică; evită destinaţiile turistice cunoscute; manifestă libertate deplină în ce priveşte derularea călătoriei; nu apelează la intermediari; animaţi de dorinţa de a descoperi ceva nou  Hoinari  Se identifică în totalitate cu cultura ţării gazdă; se lasă purtaţi de inspiraţie, sunt atraşi de neprevăzut; se adaptează uşor oricărei destinaţii Clasificarea turiştilor - Plog  Alocentrici  Cvasialocentrici  Midcentrici  Cvasipsihocentrici  Psihocentrici Clasificarea turiştilor - Plog  Alocentrici şi cvasialocentrici - percep călătoria ca pe o oportuniatte de a experimenta un sentiment de “libertate şi putere” (e.g. zborul, călătoriile pe mare, trenurile rapide):        Psihocentrici şi cvasipsihocentrici – au tendinţa de a călători pentru a se încadra în normele culturale: pentru creşterea respectului de sine în vederea aprecierii statutului social pentru a obţine acceptarea şi recunoaşterea anumitor grupuri sociale  pentru a se simţi confortabil din punct de vedeer social    în scopul de a participa la evenimente şi activităţi sportive pentru a căuta şi identifica locuri şi experienţe noi şi exotice pentru a lega noi prietenii pentru a explora (e.g. scufundări, alpinism, drumeţii) pentru a-şi ascuţi simţurile şi percepţia asupra mediului pentru a experimenta un nou mod de viaţă  Midcentrici - hibrizi – au nevoie de o anumită doză de individualism, dar organizarea voiajelor este încredinţată unui intermediar, ce conferă un anumit grad de siguranţă călătoriei Categorii de turişti Evoluţia unei destinaţii şi corelaţia cu distribuţia geografică a categoriilor de turişti Categorii de destinaţii Destinations mid-centrics Near Psycho- US (entire) Florida centrics PsychoCaribbean centrics Miami Western Beach Europe Near Allocentrics Asia South Pacific Africa Allocentrics China Middle East Distanţa Coney Island Age of destination Ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice Ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice -stadii 1. explorare:     număr redus de turişti, aranjamente individuale de călătorie, comportament de vizitare neregulat nu există facilităţi destinate consumului turistic utilizarea facilităţilor locale existente, contact strâns cu populaţia rezidentă Nordul Canadei, America Latină numărul vizitatorilor e în creştere, manifestând o oarecare regularitate pot fi identificate elemente incipiente ale unei pieţe turistice se observă un anumit nivel de organizare a voiajelor insulele mici şi mai puţin dezvoltate din Pacific, Caraibe, anumite zone greu accesibile din Europa şi America de Nord  2. adaptare / implicare:     Ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice -stadii 3. dezvoltare:      piaţă turistică bine definită, publicitate intensă nivelul de implicare locală şi de control al dezvoltării turistice – în scădere pot fi observate modificări în aspectul fizic al destinaţiei turistice se importă forţă de muncă Anumite regiuni din Mexic, insule din Pacific mai dezvoltate, coasta de Nord şi cea de Vest a Africii parts of Mexico ritmul de creştere a numărului de vizitatori este în scădere numărul total de vizitatori depăşeşte numărul rezidenţilor cea mai mare parte a economiei destinaţiei este dependentă de turism marile lanţuri hoteliere sunt reprezentate local regiuni din Caraibe şi nordul coastei mediteraneene  4. consolidare:      Ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice -stadii 5. stagnare:       a fost atins numărul maxim de vizitatori imaginea destinaţiei este consolidată destinaţie uzată moral probleme de natură socială, economică, precum şi de mediu Capacitate de cazare în surplus Costa Brava în Spania, Ontario cerere turistică în declin pe măsură ce destinaţia pierde din atractivitate, dispar facilităţile turistice conversia facilităţilor turistice staţiuni cunoscute din Europa, Miami Beach  6. declin:     Ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice -stadii 7. revitalizarea: 2 modalităţi de atingere a acestui scop:  adăugarea de atracţii antropice – cazinourile din Atlantic City  valorificarea potenţailului natural neexploatat – centre spa (staţiuni balneare) din Europa Model recent al comportamentului turistic  pe măsură ce creşte nivelul de prosperitate a turistului, creşte înclinaţia spre consumul turistic  experienţa de călătorie este cumulativă  turiştii tind să devină mai aventuroşi şi mai încrezători pe măsură ce creşte nivelul de prosperitate şi se acumulează experienţă de călătorie Faza 1: The Bubble Travelers - nivel de venit relativ scăzut - experienţă de călătorie redusă - motivaţia de călătorie – curiozitatea - pachetul turistic tradiţional – produs ideal pentru această fază Faza 3: Wide-Horizon Travelers - venitul şi experienţa de călătorie continuă să crească - consumatorii – doresc să experimenteze o gamă cât mai variată de medii culturale, similare sau complet diferite de ale lor - dorinţa de independenţă şi flexibilitate Faza 2: Idealized-experience Seekers - consumatori cu nivel de venit mai ridicat - au o oarecare experienţă internaţională de călătorie - sunt mai încrezători şi mai siguri solicită voiaje flexibile, individuale; dorinţa de aventură Faza 4: Total Immersers - stadiu aproape în afara turismului - motivaţia de călătorie – reproducerea experienţei culturale a localnicilor; dorinţa de identificare cu limba, cultura, modul de viaţă al acestora