You are on page 1of 15

Familia românească în contextul european contemporan

<< Înapoi HOME CUPRINS Înainte >>

Din punct de vedere al condiţiilor materiale, România este încă departe de nivelul civilizaţiei occidentale. Am putea exemplifica acest lucru prin câţiva indicatori: - gradul de urbanizare: dacă în ţările de Vest şi de Nord[1] 81% din populaţie trăieşte în comunităţi urbane, în România doar 54,7%; - dezvoltarea serviciilor: în Comunitatea Europeană 59,8%[2], din forţa de muncă este ocupată în sfera serviciilor; în România numai 17,5%[3]; - speranţa de viaţă: în ţările Comunităţii Europene, aceasta este[4] de 73 de ani pentru bărbaţi şi 79,5 ani pentru femei (în Europa de Nord fiind chiar mai ridicată). În România în perioada 1992-1994, era de 66 ani pentru bărbaţi şi 73 ani pentru femei (Anuarul statistic, 1995. p. 128); - mortalitatea infantilă este, în medie, de 7/1000 naşteri în Europa "celor 12" dar mai scăzută în Peninsula Scandinavă (de exemplu, în Suedia este de 5,3/1000[5]. În România, în 1996, mortalitatea infantilă a fost de 23 decese sub vârsta de un an/1000 născuţi - vii (Anuarul statistic, 1997). Aceşti indicatori, destul de reducţionişti, ne dau totuşi o imagine a decalajului de standard de viaţă, de dezvoltare socioeconomică, existent între ţara noastră şi civilizaţia occidentală. Deşi condiţiile economice şi sociale sunt destul de diferite, influenţa difuziunii modelelor culturale nu este neglijabilă. De aceea, vom investiga realitatea şi posibilitatea unor noi fenomene în sfera familiei, în sensul celor prezentate la subcapitolul 1.3.2: a. Mãrimea şi structura gospodãriilor - Mărimea medie a gospodăriei în ţara noastră (3,07 persoane la Recensământul din 1992) este net superioară dimensiunilor din ţările Occidentale (2,7 persoane în Comunitatea Europeană[6]. Astfel, în Suedia (vom folosi frecvent comparaţia cu această ţară, deoarece este considerată avangarda celei de "a doua tranziţii demografice"), mărimea medie a gospodăriei este 1,87[7]. Aceasta se explică: - în primul rând, prin frecvenţa persoanelor singure - 51% în Suedia, faţă de numai 17% în România[8]. Acest procent scăzut se explică prin faptul că, în ţara noastră, foarte puţini tineri locuiesc singuri, celibatul este puţin răspândit şi, de asemenea, fenomenul îmbătrânirii demografice nu este atât de avansat. De altfel, modelul cultural al convieţuirii cu bătrânii este destul de persistent. - în al doilea rând, prin frecvenţa mai mare a cuplurilor fără copii. În

Autonomia individului şi a cuplului . decalajul de speranţă de viaţă poate explica acest fenomen. 1993.8 Sursa: Anuarul statistic al României. În România. În ţara noastră sunt de 5 ori mai numeroase.2 43. Viaţa individuală.a şi I. Din nou. ca grup social .7 Gospodării cu 3 copii întreţinuţi 10.în raport cu legăturile de rudenie.52%). ceea ce denotă un model cultural al relaţiilor între generaţii foarte diferit. .nu este atât de pronunţată ca în Occident. Graficele I.2 3. din totalul cuplurilor. Ponderea familiilor monoparentale este mai mare în Suedia (4. Structura familiilor în funcţie de numărul de copii este uşor diferită. cuplurile fără copii reprezintă numai 38% din totalul cuplurilor.Suedia.12 Distribuţia godpodăriilor cu copii întreţinuţi (%) ROMÂNIA SUEDIA Total gospodării cu copii întreţinuţi 100 100 Gospodării cu 1 copil întreţinut 46.8 36. în sensul că familiile de doi şi trei copii sunt mai frecvente în Suedia decât în ţara noastră: Tabel I.b. cu familia.8% nu au copii.în al treilea rând.9 Gospodării cu 4 copii întreţinuţi şi peste 7. de asemeni şi tendinţa de a amâna naşterea copiilor sau de a nu avea de loc. p.4. 58.1%) faţă de România (3. gospodăriile multi-generaţionale sunt practic inexistente în Suedia (2. depind de viaţa de familie.7 Gospodării cu 2 copii întreţinut 35.8%).8 15. 108. împlinirea umană.4. Yearbook of Nordic .

În ţara noastră."). prin reducerea drastică a natalităţii. (23% în Suedia)[12]. cel puţin. Această pondere este mult inferioară situaţiei din Europa de Vest şi Nord.4/1000[14] sau Suedia: 4. Comportamente nupţiale În România. sub pragul de înlocuire a generaţiilor. cit. unde ponderea coabitărilor este în jur de 20% din totalul uniunilor.7/ căsătorii /1000 de locuitori în 1996) în raport cu ţările Comunităţii Europene (5. Tabel I.G. familia nucleară (definită ca familia alcătuită dintr-un cuplu conjugal fără copii sau cu copii) reprezintă numai 42. b. acest tip de familie reprezintă 68. Recensământul din 1992. . nu a reuşit să identifice mai mult de 1% coabitări din totalul cuplurilor conjugale. Rata nupţialităţii este semnificativ mai mare în România (6. În România. nefiind foarte răspândită nici sub această formă. fiind mai ridicată (910%) în rândul tinerilor sub 30 de ani în mediul urban[11]. Dacă prima tranziţie demografică s-a caracterizat. p. coabitarea rămâne ancorată în aspectul ei juvenil şi provizoriu. În ţara noastră se observă o preferinţă pentru copilul unic.I.Statistics.2%[9] din totalul gospodăriilor.55. în Comunitatea Europeană de 25 de ani pentru femei şi 27. predominând tendinţa de a se căsători devreme (22 de ani pentru femei şi 25 de ani pentru bărbaţi în 1991[17]). ed. într-o anumită fază a sa.5 ani pentru bărbaţi (1992)[16]. în timp ce în Suedia există o tendinţă către familia cu 2-3 copii (oglindită şi prin creşterea indicatorilor de natalitate şi fertilitate).În Suedia.13 Vârsta medie la prima cãsãtorie în diferite ţări ale Europei în 1985 (ani) . Ancheta asupra tinerilor cupluri bucureştene a indicat că 40% dintre cuplurile căsătorite au coabitat înainte de căsătorie (baza de date "Tinerele cupluri şi C.2%[10]. Peste 50% din tinerii proaspăt căsătoriţi coabitează înainte de căsătorie (80% în Danemarca şi Olanda[13]). În ţara noastră CĂSATORIA se menţine universală şi precoce.8/1000[15]). aceste vârste sunt mult mai scăzute. Vârsta medie la prima căsătorie era.. Anchetele însă estimează ponderea coabitărilor la 5-6% din totalul uniunilor. "a doua tranziţie demografică" are ca trăsătură o atitudine mai pozitivă faţă de naşterea copiilor.

7 27.8 Franţa 26.6 Sursa: "European population".6 Olanda 27.7 24.5 23.3 Austria 27.2 24.1 Marea Britanie 26. Tabel I.2 Germania 29.1 26.5 25.9 Grecia 27.2 25.0 24.6 Italia 27. p. ca un efect "natural" al fenomenului reducerii căsătoriilor.14 .. Celibatul este foarte slab prezent în societatea noastră dar destul de răspândit în Occident.1 Danemarca 30.2 22.6 Norvegia 28.5 29.6 România 25.1 26.ŢARA BĂRBAŢI FEMEI Suedia 32.2 Elveţia 29.0 26.0 Finlanda 28.7 22. ed. cit. 205.

4% (Spania) (Suedia) (Suedia) (Finlanda) (Suedia) România 70. . ed.3% Europeană şi 4. C. Germania. Astfel.6[19] pe când în Suedia de 2. o stabilitate mai mare a cuplului în România. în Occident instabilitatea este mult mai mare dacă luăm în considerare şi separările.Ponderea celibatarilor pe grupe de vârste în 1985 Categoria de vârstă Sex -ani- Bărbaţi 20-24 25-29 50-54 20-24 Femei 25-29 50-54 între între 15. Irlanda. în Suedia.11.Din punctul de vedere al natalităţii.10. de 1.5% 77.L.7% Sursa: European population.. În România. la rate mai ridicate în Islanda.E. Comportamentele reproductive . c. Astfel.6% 9. această rată a fost. Practica relaţiilor sexuale înaintea căsătoriei este mai puţin răspândită (în Occident atinge 8090%).8% şi 96.4% şi 12.4 naşteri vii / 1000 locuitori[22]).1% şi şi (Portugalia) A.S.E. Proporţia redusă a celibatarilor în societatea românească demonstrează un puternic ataşament faţă de căsătorie şi lipsa de popularitate atât a modului de viaţă solitar cât şi a coabitărilor. în 1992.8% (Grecia) 61. în Comunitatea Europeană de 1. şi (Grecia) (Suedia) 10.8% Comunitatea 47. Suedia. Deşi observăm. rata natalităţii a fost în 1993. Rata divorţurilor (la 1000 de locuitori) a fost.57 la 1000 de locuitori. în 1996.1% şi Britanie) (Belgia) 71. p. din valorile acestei rate. Tinerii căsătoriţi intervievaţi în Bucureşti (unde se presupune că ar exista o mai mare permisivitate) au declarat această practică în proporţie de 50%[18]. din 100 de disoluţii de cupluri. în Suedia[21].49[20].3% 5. ca urmare a reducerii nupţialităţii. 14. Italia. continentul european prezintă totuşi o situaţie diferenţiată: de la rate foarte scăzute în Spania.2 naşteri vii / 1000 locuitori. Deşi cu o natalitate scăzută. România se situează la valoarea mediei europene (în 1996: România . .9% 3. 205. în medie. cit. Divorţurile se află sub semnul unei perioade de reducere în Occident.6% între între între între (Belgia) (Marea 26. 57 sunt divorţuri şi 43 sunt separări.2/1000[23].6% 23% 2% 33.8 89.

lucrurile se schimbă. iar în România . Diferenţa de vârstă se oglindeşte şi în mărimea ratelor de fertilitate pe grupe de vârstă.Structura pe ranguri a născuţilor vii. unde naşterile de rangul I reprezintă 50% din total [25].15 Vârsta medie la prima naştere şi la naştere în România şi în Comunitatea Europeanã în 1993 ROMÂNIA Vârsta medie la prima naştere (ani) Vârsta medie la naştere (ani) 22. Dacă acestea reprezentau în 1989 . deşi. În Comunitatea Europeană acest indicator a avut valoarea.. Dacă în privinţa celor trei indicatori enumeraţi mai sus. în privinţa vârstei la naştere. Valori mai ridicate s-au înregistrat în ţările nordice: Islanda. 215 pentru Comunitatea Europeană: "Demographic statistics". Council of Europe Press. după cum am văzut. grupul cel mai fertil este reprezentat de . Indicele sintetic de fertilitate se află într-o continuă scădere. Suedia. În România se constată o tendinţă de consolidare a poziţiei primelor naşteri în totalul naşterilor. care au fost avangarda atât a primei cât şi a celei de a doua tranziţii demografice. . Irlanda.4 28. 1994. Norvegia.1. în 1993 de 1.39%. România (ca şi alte ţări din răsăritul Europei) are un model precoce al naşterilor. se află în prezent într-un proces de ameliorare lentă şi moderată a indicatorilor de fertilitate. (între 2 şi 2. numărul acestora s-a redus foarte mult.Vârsta mamelor la naştere. p. comportamentele din ţara noastră nu diferă esenţial de situaţia vest-europeană. Eurostat. . pp. atât ca medie europeană cât şi în ţara noastră.2 Sursa: pentru România: Recent demographic developments in Europe . Se observă că ţările din Sudul şi Centrul Europei (care au o tranziţie demografică mai tardivă) s-au înscris într-un proces de scădere accentuată a fertilităţii. În Occident.41 copii / femeie.30 copii / femeie).Fertilitatea. în 1993 au ajuns la 56%. 99-100.5 24. în timp ce ţările nordice.48 copii / femeie între 15 şi 49 ani [24].4 COMUNITATEA EUROPEANĂ 26. o pondere mai mare decâ în Comunitatea Europeană. 1994. Finlanda. Tabel I.

pe măsură ce înaintează în vârstă.0 11. Se observă calendarul precoce al naşterilor în ţara noastră precum şi epuizarea lor rapidă. pe când în România. rata cea mai mare de fertilitate este deţinută de femeile între 20 şi 24 ani. vom recurge din nou la comparaţia cu Suedia.Planificarea familială .3 112.3 0.3 Surse: pentru România . cit. Pentru Suedia . Tabel I. 1994.2 40-44 ani 3."Yearbook of Nordic Statistics".7 35-39 ani 11.2 7. 25-29 ani 674.4 44. în România şi în Suedia 1993 (născuăi vii la 1000 femei) Grupe de vârstă ROMÂNIA SUEDIA 15-19 ani 47. Pentru a realiza mai bine diferenţa de comportament. . chiar la vârste mai înaintate.femeile între 25 şi 29 de ani. 64.9 20-24 ani 124.1 90.16 Rata de fertilitate pe grupe de vârstă.. pp.2 151. Modelul suedez este caracterizat prin rate mai ridicate de fertilitate.5 30-34 ani 28.Anuarul statistic al României. 128129. p.4 45-49 ani 0. ed.

în Europa de Vest şi de Nord. 1991. Folosirea contracepţiei este încă destul de redusă în raport cu situaţia europeană iar utilizarea contracepţiei moderne .Spre deosebire de ţările ocidentale în care femeile îşi controlează fertilitatea apelând în mod prioritar la contracepţia modernă. D. în ţara noastră. ele sunt cel puţin duble în raport cu numărul naşterilor vii.17 Ponderea (%) femeilor căsătorite ce utilizează contracepţia (total/modernă) Contracepţie. Population Reference Bureau. Dacă avorturile reprezintă. României. Washington.(Raportul dezvoltării umane".C. mijlocul cel mai folosit rămâne întreruperea sarcinii. situaţia este următoarea: Tabelul I. In ceea ce priveşte contracepţia. 58). . 300/1000 de naşteri vii.nesemnificativă. Guv.modernă Europa 72 Europa de Nord 43 80 73 Europa de Vest 75 5l Europa de Est 69 23 Europa de Sud 67 30 România 56 14 Sursa: "World Population Data Sheet". p. 1995.Naşterile în afara căsătoriei Creşterea ponderii naşterilor "ilegitime" în totalul naşterilor este o consecinţă a reducerii căsătoriilor şi o trăsătură a comportamentului . în medie.Contracepţie total . în România.

În general. în special la categoriile sociale mijlo cii. Deşi avortul era prohibit înainte de 1990 şi contracepţia era utilizată pe scară relativ restrânsă. 20%[26]. în 1992. naşterile "ilegitime" au fost înregistrate în 1993 şi rezultatul a fost surprinzător: 17%[27]. Pentru prima oară în România. aceste condiţii nu au determinat. responsabilităţilor. Cu toate că legislaţia favorizează egalitatea femeii cu bărbatul pe plan social-pe plan familial. d. dar estimările făcute atribuiau valori relativ scăzute (sub 10%) acestui fenomen.18) distribuţia rolurilor. de a oglindi astfel aportul comparabil la bugetul familiei şi independenţa economică a femeii. aceste naşteri au reprezentat. În România. copiii născuţi în afara căsătoriei şi mamele necăsătorite nu au o percepţie pozitivă în opinia publică. Cifra avansată mai sus a fost confirmată de Raportul Guvernamental asupra dezvoltării umane în România. Comportamente familiale Deşi rata de ocupare a populaţiei feminine în ţara noastră este comparabilă cu situaţia pe plan european (vezi Tabelul I. creşterea naşterilor în afara căsătoriei. Tabel I. În Comunitatea Europeană. În opinia noastră un rol important la menţinerea acestei stări îl au veniturile reduse şi insuficienţa serviciilor menajere şi familiale. situaţia este influenţată de modelul tradiţional. aceste date nu au fost înregistrate în statisticile oficiale.postmodern. autorităţilor în menaj este departe de a fi echitabilă. potrivit unor opinii.18 Ponderea populaţiei ocupate în cadrul populaţiei feminine între 16-64 ani % Suedia 81 Danemarca 77 Finlanda 73 . De asemenea ar putea fi o expresie a liberalizării sexualităţii. în condiţiile unui insuficient control al naşterilor. În condiţiil reducerii drastice a fertilităţii. este posibil să crească ponderea naşterilor femeilor din categorii cu un comportament "atipic" (poate chiar cu o poziţie socială marginală).

pune în evidenţă diferenţierea ce există. la credite sau la funcţii în ierarhia administrativă pentru cei necăsătoriţi. La menţinerea modelului universal şi precoce al căsătoriei a contribuit indiscutabil. şi reducerea numărului de locuri în învăţământul superior astfel încât o mică parte din tineri aveau şansa frecventării unei . 1991. În România.Norvegia 71 Marea Britanie 65 Elveţia 59 Franţa 56 Germania 55 Austria 54 Olanda 51 ROMÂNIA 68 Sursa: European Population Data Sheet .În Occident căsătoriile devin mai rare şi mai târzii. sub multe aspecte: . responsabilităţile nu sunt atribuite echitabil[28]. Concluzii. Nici măcar în cadrul menajelor tinere. De asemeni.C. Washington. pe când în Occident se extind modele familiale alternative. căsătoria este universală şi precoce. . Comparaţia făcută între evoluţia familiei în ţara noastră şi în Europa de Vest şi de Nord. penuria de bunuri şi servicii solicită. În România a existat de asemeni.În România familia nucleară rămâne dominantă. Sunt răspândite însă coabitările şi celibatul. şi o aşa-numită "taxă pentru celibat". legături stabile în cadrul cuplului. D. Cum putem explica această puternică preferinţă? În timpul regimului Ceauşescu existau restricţii de acces la locuinţe. pentru supravieţuirea indivizilor şi familiilor. e. Population Reference Bureau.

4. . de a activa pe plan politic.3. în afara influenţei regimului politic şi a condiţiilor sociale. . Un alt motiv l-a constituit. . sexualitatea tinde să se disocieze de căsătorie.Dacă în Occident a apărut o tendinţă de reducere a divorţurilor. În sfârşit. tendinţa este către modelul copilului unic. . Copii născuţi în afara căsătoriei nu sunt atât de numeroşi ca în Occident.a unei cariere profesionale atractive şi dinamice. familiile multigeneraţionale sunt mult mai frecvente. atât din cauza unor presiuni economice cât şi ca o manifestare a persistenţei limitate a modelului tradiţional. În România. în ceea ce priveşte unii indicatori ai comportam entelor familiale şi demografice. o posibilitate de a scăpa de autoritatea parentală şi de a realiza independenţa profesională prin stabilirea propriei familii (lucru nu deosebit de dificil. În România. FAMILIA ROMÂNEASCA NU CUNOAŞTE RASPÂNDIREA FENOMENELOR POSTMODERNE. PRIN URMARE. lipsa de alternative şi limitarea posibilităţilor de afirmare individuală: . în unele situaţii. nu trebuie neglijată persistenţa modelului cultural tradiţional. DEŞI ÎN MULTE PRIVINTE MODERNA. Activismul politic în acea perioadă era alienant şi singura sursă de "autenticitate" în mijlocul schizofreniei şi ipocriziei generale rămânea familia. (Tabel I.În Europa de Nord şi de Vest există o tendinţă de moderare a scăderii natalităţii. în condiţiile în care exista o mare probabilitate de a obţine locuri de muncă şi locuinţă proprie).19). văzut ca o posibilitate de concentrare a resurselor şi investiţiilor familiei şi de a creşte nivelul condiţiilor necesare creşterii unui copil. FAMILIA RAMÂNE O INSTITUŢIE SOCIALA FUNDAMENTALA PENTRU SUPRA-VIETUIREA INDIVIZILOR. familia. în condiţiile menţionate. Dacă în Occident.În societatea contemporană occidentală legăturile dintre generaţii devin tot mai slabe: tinerii părăsesc devreme domiciliul parental. în ţara noastră divorţurile sunt în creştere. care de multe ori reprezintă un motiv de amânare a căsătoriei. În încheierea acestui capitol. .În Occident. în România familia era mediul predilect de auto-afirmare.Legătura între căsătorie şi naşterea copiilor este încă foarte puternică în societatea noastră. în general.) şi faţă de diversitatea comportamentelor sexuale. vom prezenta poziţia României printre ţările europene. de a călători. a posibilităţii de a se lansa în afaceri. era văzută ca o piedică în calea afirmării individuale. cu restricţiile şi responsabilităţile pe care le impunea. . Opinia publică românească este mai degrabă reticentă faţă de acest aspect (mai larg despre aceste fenomene la subcapitolul 1. bătrânii locuiesc singuri. CU FUNCTII SOCIALE IMPORTANTE. Căsătoria poate reprezenta.facultăţi.

1. Elveţia. Olanda. Croaţia. Finlanda. Turcia Islanda. Austria 25-26 Norvegia.99 Ungaria. Elveţia. copii / femeie fertilă) ROMÂNIA. Tările Baltice. Austria.19 România în context european (1993) 3 Albania. Belgia. Olanda. Polonia. Rusia. Italia. Irlanda . Suedia. 2-2.Tabel I.39 Spania. Italia 27-28 Suedia.99 Iugoslavia. Germania.20-2. Norvegia Franţa. Grecia. Irlanda. Germania. Portugalia 1.19 Ucraina. Germania.20-1. Cehia.6-1.4-1. Marea Britanie INDICELE SINTETIC DE FERTILITATE (nr. 1. Franţa VÂRSTA FEMEILOR LA PRIMA CASATORIE (ani) 26-27 Marea Britanie. Bulgaria. Finlanda. Moldova Slovenia. Portugalia. Grecia. 2. Spania.59 Belgia.

Suedia. ROMÂNIA.4-23 Polonia. Slovenia. Letonia 12-14. Turcia 22. ROMÂNIA. Austria NAŞTERI EXTRAMARITALE (% din totalul naşterilor vii anuale) 15-24. Slovenia 23-24 Estonia.5 Marea Britanie. Cehia. Slovacia 35-58. Moldova 21-22 Bulgaria.9 Ungaria. Ungaria 22-22.9 Olanda.9 Germania. Danemarca. Belarus. Iugoslavia. Rusia 9-11. Islanda 25-34. Moldova.Ucraina .4 Rusia. Spania. Estonia.3 Norvegia. Lituania. Croaţia. Belgia. Cehia.24-25 Islanda. Ucraina. Bulgaria. Franţa. Iugoslavia.

Marea Britanie. Albania Continuare tabel I.9-4. Finlanda 4. Elveţia. Franţa.7 Rusia. Austria 6.3-5. Ucraina. Slovenia.9 Turcia.9 ROMÂNIA. Italia.6-5.8-5.6 Lituania. Italia. Ungaria. Belarus . Slovacia.1-4. Lituania.7 Irlanda. Portugalia.9 Polonia.1-4 Suedia. Turcia. Slovacia. Germania.1-2. Belarus. Spania Cehia. Bulgaria.0 Letonia. Croaţia 4. Croaţia 1. Elveţia. Macedonia 8-9. Grecia 3.5 RATA CASATORIILOR la 1. Islanda. Norvegia.19 RATA DIVORTURILOR la 3.7-7.000 locuitori 5.9 Polonia. Iugoslavia 6-6.

Moldova 2. Spania 0. Grecia. Bosnia. Marea Britanie. 16-19. Iugoslavia.1-0. 1994. Albania.1. Belgia.8 Rusia.2-2. Portugalia 0.5-0. Italia 0 Irlanda Sursa: Recent demographic develompents in Europe Council of Europe Press.3 Croaţia. .9 Turcia.7-3.6 Elveţia. Bulgaria. Cehia.4-1.4 Macedonia.8 ROMÂNIA.000 locuitori Ucraina 2. Slovacia 1-1. Slovacia. Germania. Ungaria 1. pp.