You are on page 1of 3

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Petru Cercel

Domnitor al Ţării Româneşti (1583 —1585). Fiul domnitorului Pătraşcu cel Bun. Înaintea domniei. Tânâr, frumos, cult, vorbea mai multe limbi, a facut şi versuri în italiană. Fiu de „os domnesc”, Petru colindă Europa înainte de a fi pretentent la scaunul domnesc. Ajunsese în 1579 până la regele Franţei, Henric al III-lea, care, câştigat de farmecul solicitantului, dăduse ordin ambasadorului său la Istanbul să-i sprijine candidatura. Chemat, Petru ajunsese la Poarta la 8 mai 1581, după ce trecuse prin Veneţia (unde a fost bine primit şi dăruit cu 1.000 de ducaţi) şi prin Raguza. Solicitările pe lângă demnitarii otomani au durat circa doi ani: sprijinul diplomatic şi darurile pretendentului erau contracarate de banii şi darurile Ecaterinei Salvaresso, mama domnului nevârstnic Mihnea al II-lea. Până în iunie 1583 când, după ce au sosit carele cu tributul Ţării Româneşti, Petru a fost numit domn. Aduşi la Istanbul, Mihnea şi a sa mamă au fost exilaţi — pentru puţin timp, e adevărat — la Tripoli, pe coasta Africană. Începuturile domniei. Petru Cercel intră în Bucureşti la 29 august 1583 (st. vechi), după o şedere la Adrianopole. Cârmuieşte efectiv puţin — nouăsprezece luni (până la 6/16 aprilie 1585). Boierii, cărora le dă ospeţe, îl privesc la început cu simpatie; sărăcimea, ceva mai ocrotită, este pentru el. Reconstruirea curţii domneşti de la Târgovişte. Înalţă la Târgovişte un palat-reşedinţă, ruinele se văd şi astăzi: „au făcut un bine că au făcut bisearica cea mare den curtea domnească”, tot aci; alimentează oraşul cu apă adusă pe olane, de la depărtare; pune în funcţie un atelier de turnat tunuri de bronz. Una din ţevi, deteriorată, păstrată la Muzeul militar din Bucureşti, are stema Ţării Româneşti şi jur împrejur legenda în slavonă: „a făcut [acest tun] Io Petru voievod, fiul lui Petraşco voievod, nepotul lui Radul voievod”. Rezideşte în parte şi înzestrează mănăstirea Mislea, este şi ctitor la biserica din Căpreşti (Curtea de Argeş), la mitropolia din Târgovişte, la biserica din Scheii Braşovului.

Pagina 1 din 3

grijulii să nu fie „vătămate” vechi avantaje şi obiceiuri. jefuit de locuitori din Gorj şi Vâlcea.. au pus birul foarte mare şi au scos în ţară goştină de oi”. recâştigă bunăvoinţa regelui Franţei şi cum atracţia domniei a fost — ca la atâţia alţii — mai puternică decât instinctul de conservare. încercase să fugă în Transilvania. din care i se iertase numai 140.. dar. fusese 14 ani. un nou spor al dărilor: „. la o „hiclenie” întrucât cronica notează: „. că au omorât pe Dobromir banul şi pre Mihăilă vornicul şi pre Gonţea paharnicul. printre oamenii de casă se află italieni. Şi Gonţea avusese încrederea constantă a aceloraşi domni. S-au adăugat greutăţile băneşti. cereau cu insistenţă banii şi.” (Radu Popescu). domnul îşi adună avuţiile (500. Uciderea lor va fi fost.. în sfat (1568—1582) sub Alexandru Mircea şi Mihnea Turcitul ca mare ban. Când Cercel venise în ţară. Pierderea domniei şi încercările de a o relua. francezi. secretarul său particular este un francez Berthier care-l însoţise chiar din ordinul regelui Henric al III-lea. fără întrerupere. fireşte. Arestat lângă Mediaş. Opoziţia dinlăuntru..000 scuzi: creditorii. evadează. Pe lângă datoriile mari contractate la Istanbul. apoi ajunge la Roma unde obţine spiijinul Papei. Mihnea fusese tocmai mazilit (a doua oară). sosiţi în ţară.Vizitati www. manevrele lui Mihnea. Viena. poate. ostilitatea beglerbegului Greciei1.. coborând pe o funie. închis în cetatea de la Chioar apoi în aceea de la Hust (Maramureş). prim sfetnic. se duce la Veneţia. restul de bani —peste 125. revine la Istanbul. Dobromir (din Runcu). probabil. Se ajunge. se întoarce şi face act de supunere.. Fostul domn îşi pierde îndată şi libertatea.000 galbeni — a fost confiscat de guvernatorul Transilvaniei. la 25 iulie 1589. Spirit larg — cunoaşte oameni şi locuri din multe părţi ale Europei —Cercel gândea la prefaceri. rămâne aşa până în 1587 când. Cunoscând obişnuitele riscuri ale unei astfel de chemări. ca mare paharnic (între 1568 şi 1583). iar au făcut (Petru Cercel) şi rău mai mult. De aceste bogăţii n-a mai avut parte: abia intrat în Ţara Bârsei este prădat de oştenii ce-i păstrase lângă dânsul.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Ceea ce atrage însă suspiciunile boierilor. dobânzile (foarte mari). faţă de domn. Apăsarea celor mulţi creşte din nou. Era şi ctitor al bisericii din Runcu şi al mănăstirii Lipovul. Primul dintre cei ucişi. Conjunctura părea să-i fie favorabilă chiar. plus bunuri în valoare de alte sute de mii — după nouăsprezece luni de putere!) şi porneşte la 6/16 aprilie 1583 spre Transilvania. în legatură cu încercările lui Mihnea de a reveni (vezi mai jos). Sporirea dărilor.000 scuzi bani numerar. s-au însumat şi au determinat chemarea lui Cercel în faţa sultanului. Urmarea. apoi la Mantova şi Ferrara. cursuri si referate postate de utilizatori. Cercel luase asupra sa şi pe acelea ale predecesorului şi rivalului său Mihnea. Opoziţii interne. vlastelin. Un nepot al său Vlad (fiul lui Pagina 2 din 3 . Trece prin Varşovia. greci.

Mihnea. Mihnea porni îndărăt spre Bucureşti. deşi mazil. pe o corabie sub pretextul că este exilat în insula Rhodos. păstrat la Dresda.tocilar. luptă să se menţină. acesta din urmă. cursuri si referate postate de utilizatori. În urma celui asasinat rămâneau patru copii: Dimitrie — cel mai mare — Marcu. ------------------------------------------------------------1 Doritor a-şi spori veniturile personale.000 scuzi!).ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Sumele sale de bani au fost mai mari decât ale rivalului său: reconfirmat domn. numit în locu-i. Miloş) în vârstă de 20 de ani. iar în unele mărturii şi Pătraşcu). Familia. Pagina 3 din 3 . se îmbolnăveşte şi moare (6 august — unii spun că ar fi fost otrăvit). se călugăreşte sub numele de Parthenie şi scrie un manual de gramatică grecească. sosit şi el în capitala imperiului. în martie 1590. (Pentru această execuţie Mihnea plătise 60. Închis la Edicule (adică închisoarea celor şapte turnuri). Petru Cercel este sugrumat pe drum — un alt izvor spune decapitat — şi zvârlit în mare. Ioan (Ionaş) şi Radu (numit şi Petru. aflat în ţară după 1620. Şi reuşeşte. îmbarcat apoi.