You are on page 1of 12

Lucrarea MD 3

MODULAŢIA PSK

MODULAŢIA PSK Obiective: • Descrierea modulaţiei şi demodulaţiei PSK (Phase Shift Keying); • Realizarea unei conexiuni PSK, cu modulaţie absolută şi diferenţială; • Studierea zgomotului montajului. Materiale: • Modulele de alimentare PSU sau PSI; • Unităţile de control individuale SIS1, SIS2 sau SIS3 (sau comutatoarele notate S ); • Modulul experimental MCM 31; • Osciloscopul. 1. NOŢIUNI TEORETICE 1.1. PSK - Phase Shift Keying În această formă de modulare, sinusoida purtătoare ia două valori ale fazei, determinate de semnalul de date binar (modularea cu două faze) sau de combinaţia unui anumit număr de biţi (modularea cu N faze). În această aplicaţie vom examina modulaţia PSK cu 2 faze, iar celelalte vor fi descrise în alte aplicaţii. În modulaţia PSK cu două faze, denumită şi 2 – PSK sau Binar PSK (BPSK) sau codare cu inversarea fazei (Phase Reversal Keying PRK), valoarea fazei sinusoidei purtătoare ia două valori determinate de semnalul de date digital (fig. I 23). Una din tehnicile de modulaţie este cea care utilizează un modulator echilibrat. Sinusoida de la ieşirea modulatorului este purtătoarea de la intrare care este nemodificată sau inversată (răsucită cu 1800), în funcţie de semnalul de date. Diagrama constelaţiilor Stările de modulaţie ale modulatorului PSK sunt reprezentate prin puncte într-o diagramă vectorială. Fiecare punct este o stare de modulaţie caracterizată prin fază şi prin amplitudine. Această reprezentare se numeşte diagrama constelaţiilor sau mai simplu constelaţie. Aspecte principale. Principalii factori care caracterizează PSK sunt: - Este utilizată pentru transmisii radio digitale; - Necesită circuite de complexitate medie – mare ; - Rată mare de erori, dar mai mică decât la FSK; - Dacă denumim Fb viteza de transmisie a biţilor, spectrul minim de transmisie a semnalului modulat, Bw, este mai mare decât Fb; - Eficienţa transmisiei, calculată ca fiind raportul dintre Fb şi Bw, este mai mică decât valoarea 1; - Viteza în baud, definită ca viteza simbolurilor, este egală cu viteza de transmisiune Fb. 1.2. Modulatorul PSK Schema bloc a modulatorului PSK este arătată în fig. I 24. Purtătoarea sinusoidală de 1200 Hz este aplicată la intrarea modulatorului 1; semnalul de date (notat cu I) este aplicat celeilalte intrări. Circuitul se comportă ca un modulator echilibrat şi înmulţeşte cele două semnale aplicate la intrare. La ieşire, purtătoarea este în formă directă (nemodificată) când semnalul de date este de nivel coborât (bitul 0) şi este inversată (rotită cu 1800) când bitul de intrare este 1. 31

cos(2ωct)] = ½ -½ cos(2ωct). Aceasta trebuie să aibă aceeaşi frecvenţă şi fază cu cea utilizată la transmisie (trebuie să fie coerentă cu semnalul recepţionat) şi se ia din semnalul PSK după cum se descrie în continuare. semnalul la ieşirea demodulatorului este: [sin(ωct)] · [sin(ωct)] = sin2(ωct) = ½ · [1 . I 25) se realizează printr-un demodulator de produs la care se aplică semnalul PSK şi o purtătoare regenerată local. semnalul la ieşirea demodulatorului este: [-sin(ωct)] · [sin(ωct)] = -sin2(ωct) = -½ · [1 .3. Modularea 2-PSK Fig.PSK se aplică sumatorului folosit pentru modulaţiile FSK/QPSK/QAM şi iese printr-un etaj de separare. Atenuatorul de 6 dB micşorează amplitudinea semnalului la jumătate şi este activ doar la modulaţia QAM.sin(ωct). Când semnalul PSK este . Semnalul conţine o componentă de curent continuu (. Fig. Modulator 2-PSK 1. Să considerăm următoarele: • + sin(ωct) = semnalul PSK instantaneu corespunzător bitului de date 1 cu frecvenţa purtătoarei fc = ωc/2π.cos(2ωct)] = -½ +½ cos(2ωct). trebuie setat J3 – b. • sin(ωct) = purtătoarea regenerată. I 24.sin(ωct) = semnalul PSK instantaneu corespunzător bitului de date 0. Componenta alternativă poate fi înlăturată cu ajutorul unui FTJ şi rămâne tensiunea pozitivă care reprezintă bitul 1. Când semnalul PSK este + sin(ωct). • . Pentru a scoate din funcţiune modulatorul 2 pentru lucru în 2 – PSK. Demodulatorul 2 – PSK cu refacerea purtătoarei Demodularea (fig. Componenta 32 . I 23. Semnalul conţine o componentă de curent continuu (+ ½) şi o componentă de curent alternativ cu frecvenţa de două ori mai mare decât purtătoarea (cos(2ω ct)).½) şi o componentă de curent alternativ cu frecvenţa de două ori mai mare decât purtătoarea (cos(2ω ct)).Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK Semnalul 2.

PSK cu detector coerent. • Un FTJ. • un circuit pentru rotirea fazei asigură corectarea în bune condiţii a purtătoarei regenerate. Dacă faza purtătoarei este corectă. ceasul la TP33). Circuitul conţine următoarele: . care generează un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de patru ori mai mare decât frecvenţa purtătoarei PSK. ieşirea eşantionatorului va conţine doar semiunde pozitive când semnalul 2.un dublu redresor. furnizând în acest mod purtătoarea regenerată.un circuit PLL. I 25: • un circuit de generare a formei de undă dreptunghiulare înlătură rotirea de 1800 a fazei purtătoarei modulate. pentru a uşura regenerarea aceleiaşi purtătoare de către circuitul PLL care urmează. • un divizor de frecvenţă divide semnalul dreptunghiular furnizat de PLL cu 2. . notat în desen cu DEM I. I 25.PSK are o anumită fază şi numai semiunde negative când faza este inversată. Regenerarea purtătoarei printr-o lege în cuadratură Circuitul de regenerare a purtătoarei trebuie să extragă un semnal coerent cu purtătoarea semnalului PSK. Dublul redresor şi divizorul asigură folosirea aceluiaşi circuit în regenerarea purtătoarei în sistemele 4. • circuitul PLL generează un semnal dreptunghiular cu frecvenţa de două ori mai mare decât cea a purtătoarei PSK. este un dublu circuit de eşantionare.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK alternativă poate fi înlăturată cu ajutorul unui FTJ şi rămâne tensiunea negativă care reprezintă bitul 0. al cărui scop este de a îndepărta rotaţia cu 180 0 a purtătoarei pentru a uşura refacerea aceleiaşi purtătoare de către circuitul PLL aflat în continuare. pentru a obţine purtătoarea regenerată. El conţine următoarele circuite : • circuitul de regenerare a purtătoarei care furnizează un semnal coerent cu purtătoarea semnalului PSK. • Un circuit de ridicare la pătrat (cu ieşirea în TP29) pentru cazul datelor asincrone şi care nu sunt resincronizate. Una din metodele utilizate este arătată în fig. • Un circuit de extragere a ceasului şi un circuit de resincronizare pentru cazul datelor sincrone (datele la TP31. 33 . Fig.PSK. • Demodulatorul 2 – PSK.un divizor cu 4 al frecvenţei. . I 26 este arătat demodulatorul 2 . Demodulare 2PSK cu regenerarea purtătoarei cu o lege în cuadratură Circuitul demodulator În fig.

I 27. deşi este o rotire de fază de 180 0 între purtătoarea generată de VCO şi purtătoarea semnalului PSK. VE = VA·VB = 0 eroarea de tensiune care comandă VCO obţinută prin înmulţirea lui VA cu VB. Blocurile înconjurate cu linie punctată reprezintă circuitul coerent de demodulare prezentat în secţiunea anterioară. În această situaţie datele demodulate sunt inversate faţă de cele transmise.4. Fig. avem următoarele situaţii: ϑ 0 = 00 eroarea de fază dintre semnalul generat de VCO şi semnalul PSK este 00. când purtătoarea generată de VCO este în perfectă stare de coerenţă cu semnalul PSK. Considerăm: D(t) sin(ωct) semnalul 2 – PSK unde D(t) este semnalul de date care ia valorile “+” (bit”1”) sau “–“ (bit “0”). . Pentru a preveni o astfel de eroare este folosită modularea diferenţială a fazei. Schema bloc a demodulatorului cu buclă Costas este arătată în fig 27. VA=D/2·cos(ϑ0)=D/2 semnalul demodulat (+D/2 = bit_1. extractorul de ceas şi circuitul de resincronizare sunt folosite şi la demodularea altor tipuri de semnale. În condiţii de echilibru. una care demodulează semnalul PSK şi cealaltă care menţine alinierea dintre semnalul regenerat şi semnalul primit. I 26. VB= .D/2·sin(ϑ0)=0 semnalul furnizat de multiplicatorul M2 şi trecut printr-un FTJ. 34 . cos(ωct + ϑ0) purtătoarea rotită cu 900. unde ϑ0 este eroarea de fază faţă de purtătoarea utilizată la modularea semnalului. Circuit de demodulare 2 – PSK cu buclă Costas Circuitul cu buclă Costas este alcătuit din două părţi. Restul circuitului este folosit pentru a genera o purtătoare coerentă cu semnalul PSK primit. sin(ωct + ϑ0) purtătoarea regenerată de VCO pentru demodulator. Purtătoarea coerentă cu semnalul PSK Priviţi fig. Demodulatorul 2-PSK montat în modul 1.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK Filtrul.D/2 = bit_0). Observaţi obţinerea unei tensiuni de eroare nulă VE.

D/2· sin(ϑ0)] dacă bitul este “1”. valori negative [. I 28 este arătată schema bloc a demodulatorului cu buclă Costas montat pe modul. Ia valori pozitive [+D/2·sin(ϑ0)] dacă bitul este “0”.D/2·cos( ϑ0)] dacă bitul este “0”. Principala problemă în aceste sisteme o constituie păstrarea constantă a fazei semnalului regenerat. ceea ce înseamnă întoarcerea ei în condiţii corecte. În toate situaţiile valorile vor fi negative indiferent dacă biţii sunt “0” sau ”1”. avem următoarele situaţii: ϑ0 > 0 eroarea de fază dintre purtătoarea generată de VCO şi purtătoarea semnalului PSK este pozitivă. modulaţia PSK se numeşte absolută. VA = D/2·cos(ϑ0) semnalul demodulat. Modificarea întârzierii purtătoarei Dacă întârzierea purtătoarei generată de VCO este în funcţie de purtătoarea semnalului PSK. VA = D/2·cos(ϑ0) semnalul demodulat. V B este pozitiv dacă bitul este “1” şi negativ dacă bitul este “0”. În toate situaţiile valorile vor fi pozitive indiferent dacă biţii sunt “0” sau ”1”. 35 . valori negative [. ceea ce înseamnă întoarcerea ei în condiţii corecte. valori negative [. În fig.D/2·cos( ϑ0)] dacă bitul este “0”.D/2·sin(ϑ0) semnalul furnizat de multiplicatorul M2 şi trecut printr-un FTJ.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK Schimbarea fazei purtătoarei Dacă faza semnalului generat de VCO este modificată în funcţie de semnalul PSK. VE = VA·VB < 0 eroarea de tensiune care comandă VCO obţinută prin înmulţirea lui VA cu VB. VB = . În această situaţie. Codarea diferenţială 1. În această situaţie tensiunea de eroare ( filtrată în continuare de un FTJ) va determina VCO să întârzie faza purtătoarei. În această situaţie tensiunea de eroare (filtrată în continuare de un FTJ) va determina VCO să devanseze faza purtătoarei. Ia valori pozitive [+D/2·cos(ϑ0)] dacă bitul este “1”. caz în care informaţia nu este conţinută în faza absolută a purtătoarei modulate. Ia valori pozitive [+D/2·cos(ϑ0)] dacă bitul este “1”. ci în diferenţa de fază dintre două intervale de modulaţie (simboluri) alăturate. VB = . VE = VA ·VB < 0 eroarea de tensiune care comandă VCO obţinută prin înmulţirea lui VA cu VB.bit În sistemele de comunicaţie PSK demodularea este realizată prin intermediul comparării fazei instantanee a semnalului PSK cu o fază de referinţă generată local în receptor.5. Această problemă se rezolvă prin modularea PSK diferenţială. există următoarele situaţii: ϑ0 < 0 eroarea de fază dintre purtătoarea generată de VCO şi purtătoarea PSK este negativă.D/2·sin(ϑ0) semnalul furnizat de multiplicatorul M2 şi trecut printr-un FTJ. 1. Dacă sinusul unui unghi mai mic decât 0 este negativ.

Codificarea se obţine prin compararea ieşirii unui circuit XOR.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK Înainte de a intra în modulatorul PSK. urmat de un decodificator care furnizează un bit ”1” de fiecare dată când există o variaţie de nivel logic la intrare. Fig. I 30 este arătată schema bloc a unui modulator şi a unui demodulator diferenţial. I 29. datele sunt codificate după cum urmează: codificatorul neagă bitul de ieşire (n+1) dacă bitul (n) de intrare este “1” şi menţine ieşirea nemodificată dacă bitul (n) de intrare este “0”. I 28. Codarea diferenţială de 1-bit 36 Fig. Demodulatorul cu buclă Costas montat pe modul În fig. I 29 este arătat un exemplu de codificare. I 30. Ca rezultat al acestei operaţii. Demodulare 2-PSK cu circuit cu buclă Costas Fig. Fig. I 27. Modulator şi demodulator diferenţial 2-PSK . cu bitul de date curent. iar în fig. întârziată cu un interval. Demodularea se realizează printr-un demodulator 2 – PSK normal. semnalul 2 –PSK la ieşirea modulatorului conţine o variaţie cu 1800 a fazei pentru fiecare bit de date cu valoarea “1”.

1. EXERCIŢII Pentru următoarele exerciţii. SW4 – 1200. Conectaţi osciloscopul la TP6 şi la TP16 pentru a afişa semnalul de date şi semnalul 2 . urmaţi operaţiile enumerate în continuare: MCM31 ⇒ deconectaţi toţi jumperii. b) frecvenţa semnalului modulat este 1800 Hz când data de intrare este “1”. 1200 Hz cu faza 00 şi 1200 Hz cu faza 900. Treceţi circuitul în modul PSK. Demodulatorul PSK (denumit pe schema bloc I_DEM) constă dintr-un circuit dublu de eşantionare. SW4 – 1200. Setaţi o secvenţă de date alternate 00/11 şi apăsaţi START. SIS1/S ⇒ treceţi toate comutatoarele în poziţia OFF. SW7 – Squaring_Loop. Observaţi efectul canalului de comunicaţie asupra semnalului PSK. NOISE – min. ATT – min. Formele de undă ale demodulatorului PSK • • • • • Menţineţi condiţiile de lucru anterioare (conectaţi J1c – J3b – J4 – J5 – J6c. treceţi SW2 – normal.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK 2. SW8 – Bit. SW3 – 24_bit. d) frecvenţa semnalului modulat este 1200 Hz. Faza lui este 0 0 pentru date de “0” la intrare şi 1800 pentru date de “1” la intrare. treceţi SW2 – normal. SW3 – 24_bit. SW6 – PSK. Deoarece banda de transmisie a canalului este limitată (asemănătoare unui FTJ). Faza lui este 0 0 pentru date de “1” la intrare şi 1800 pentru date de “0” la intrare.PSK. Desenaţi semnalul din punctul TP20. Faza lui este 0 0 pentru date de “0” la intrare şi 1800 pentru date de “1” la intrare. Setaţi o secvenţă de date alternate 00/11 şi apăsaţi START. Ce se poate observa ? a) semnalul modulat ia două frecvenţe diferite.. ATT – min. c) frecvenţa semnalului modulat este 1800 Hz. tranziţiile de fază ale semnalului PSK de ieşire sunt uşor înclinate. SW6 – PSK.PSK • • • • Alimentaţi modulul. Conectaţi osciloscopul la TP16 şi la TP20 pentru a observa semnalul PSK înainte şi după trecerea prin canalul de comunicaţie.2. Întrebarea 1: Observaţi semnalul purtător la intrarea (TP12) şi la ieşirea (TP16) modulatorului. Formele de undă ale modulatorului 2 . Desenaţi formele de undă obţinute în punctele TP6 şi TP16. cu 24 biţi de date fără codificare (conectaţi J1c – J3b – J4 – J5 – J6c. 2. care eşantionează semiundele pozitive şi negative ale 37 . NOISE – min).). SW7 – Squaring_Loop. 2. e) frecvenţa semnalului modulat este 1200 Hz. SW8 – Bit.

d) anvelopa semnalului demodulat. b) circuitele redresoare ale secţiunii Carrier Recovery nu furnizează nici un semnal. 20. b) forma de unda constând din semiundele semnalului PSK la intrare. 24. f) circuitul PLL al secţiunii Carrier Recovery nu furnizează un semnal care are de patru ori frecvenţa purtătoarei. La TP21 se poate observa un semnal dreptunghiular care eşantionează semiundele negative ale semnalului PSK. • Semnalul de date redresat poate fi detectat la TP31. în altă diagramă. reconstruită pornind de la semnalul de date şi folosită pentru a resincroniza aceleaşi date. iar această ambiguitate poate duce la inversarea datelor demodulate. 31 şi separat. • La TP32 observaţi ceasul de recepţie (unda rectangulară la 600 Hz). d) modulatorul PSK furnizează un semnal greşit. Ambiguitatea poate fi rezolvată realizând o codare diferenţială a datelor înainte de modulare. c) forma de undă constând din semiundele semnalului PSK la intrare. Această anvelopă a formei de undă este semnalul demodulat. Întrebarea 2: Ce tip de semnal se poate observa la ieşirea demodulatorului? a) semnalul PSK refăcut în ambele semiunde. 21.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK • semnalului PSK de la intrare. Reprezentaţi în aceeaşi diagramă semnalele obţinute în punctele TP6. 12. Observaţi pe osciloscop corespondenţa dintre datele transmise (TP6) şi cele primite (TP31). c) divizorul de frecvenţă al secţiunii Carrier Recovery nu funcţionează corespunzător. Care este motivul? a) semnalul de date lipseşte. 16. La ieşirea filtrului (TP24) se obţine forma de undă a semnalului de date detectat. e) FTJ nu furnizează nici un semnal. 18. 19. SIS1/S ⇒ treceţi comutatorul S4 în OFF 38 . Apăsaţi butonul Phase Sync pentru a obţine date cu semnul corect. • Se poate întâmpla ca semnalele primite să fie inversate faţă de cele transmise. pe cele din TP17. Semnalul furnizat de demodulatorul PSK trece printr-un FTJ care elimină componentele reziduale ale purtătoarei de 1200 Hz. Această anvelopă a formei de undă este semnalul demodulat. 21. Frecvenţa semnalului de eşantionare este egală cu frecvenţa purtătoarei PSK (1200 Hz). 23. SIS1/S ⇒ treceţi comutatorul S4 în ON • Întrebarea 3: Datele primite la TP29 nu sunt corecte. Acest lucru este posibil deoarece demodulatorul nu recunoaşte care dintre fazele la intrare au 0o sau 180o. Frecvenţa de eşantionare se obţine prin regenerarea purtătoarei în schema de regenerare (Carrier Recovery). durata eşantioanelor este de un sfert de perioadă.

Squaring_Loop. Selectaţi modul de operare diferenţiat (SW2 – Diferenţial). • • • • • • Realizaţi o conexiune 2-PSK (nediferenţială) după cum s-a descris în ultimul capitol (J1c-J3b-J4-J5-J6c. este rezolvată. facilitând astfel extragerea ceasului de către PLL. În acest mod. receptorul recunoaşte un bit “1” în momentul în care detectează o schimbare de fază a purtătoarei modulate. SW7 . SW2 – normal. Furnizaţi modulatorului 2-PSK date codate în cod Manchester (deconectaţi J1c şi conectaţi J1d). Demodularea PSK cu circuitul Costas Loop 39 . Codarea Manchester a datelor ce urmează să fie transmise asigură alternări ale semnalului transmis. Aceasta se datorează unei proaste funcţionări a circuitului PLL care regenerează ceasul la recepţie. NOISE – min.01.01 şi apăsaţi START. independent de faza ei absolută. modulaţia absolută PSK. Datele primite şi ceasul la receptor sunt acum disponibile la ieşirea decodificatorului Manchester (TP9 şi TP10). de exemplu un singur “0” şi restul de “1” şi apăsaţi butonul START. La sfârşit. SW3 – 24_bit. înainte de codarea diferenţială) şi cele primite (TP9. TP 32 (ceasul la recepţie). . Apăsaţi Phase Sync (sau deconectaţi linia prin deconectarea şi conectarea lui J5) şi observaţi că datele primite pot fi inversate faţă de cele transmise. Se poate întâmpla ca ceasul la recepţie (TP32) să nu fie stabil şi ca datele primite (TP31) să fie uneori diferite de cele transmise (TP4). Examinaţi semnalele la TP4 (datele transmise).ceasul este acum regenerat corect.4. Examinaţi pe osciloscop datele transmise (TP4. SW4 – 1200. după decodarea diferenţială).Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK • • • • • • • Setaţi acum o secvenţă de date cu puţine alternanţe. 2. chiar dacă linia este momentan deconectată (deconectaţi-l şi conectaţi-l pe J5). 2. TP31 (datele primite).3. Păstraţi secvenţa de date din ultimul caz şi observaţi că: . SW6 – PSK. SW8 – BIT. apăsaţi butonul Phase Sync pentru a obţine datele cu semnul corect la TP31. care poate duce la inversiunea datelor demodulate. Setaţi o secvenţă ciclică de date 00.datele primite sunt identice cu cele transmise. Codarea PSK diferenţială Codarea diferenţială a datelor ce urmează a fi transmise face ca bitul “1” să fie transformat în variaţia fazei purtătoarei. În acest fel. ATT – min. Observaţi că datele primite (TP9) nu au acum ambiguitate de semn şi sunt întotdeauna egale cu cele transmise (TP4).00.).

Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK • • • Setaţi circuitul în modul PSK şi modulatorul Costas Loop (J1c-J3b-J4-J5-J6c. chiar dacă linia este momentan deconectată (deconectaţi şi conectaţi J5). Întrebarea 6: Cum este posibilă înlăturarea acestei ambiguităţi? a) folosiţi codarea Manchester (introduceţi J5 în poziţia d). Se poate întâmpla ca datele primite să fie inversate faţă de cele transmise (deconectaţi şi conectaţi pe J5). SW2 – normal. • Setaţi circuitul în conformitate cu ultimul răspuns şi observaţi că datele primite (TP9) sunt fără ambiguitate de semn şi sunt întotdeauna egale cu cele transmise (TP4). b) nu este posibil.B. (N. d) ceasul de date. SW8 – BIT. NOISE – min). ATT – min. • Reglaţi PHASE pentru a obţine rezultatele cele mai apropiate de ultimul răspuns. f) o tensiune pozitivă şi una negativă. Observaţi pe osciloscop corespondenţa dintre datele transmise (TP4) şi cele primite (TP9). d) folosiţi codarea diferenţială (treceţi SW2 pe diferenţial).Costas_Loop. Anvelopa acestei forme de undă (TP24) este semnalul demodulat. e) folosiţi modularea QAM. c) purtătoarea regenerată. multiplicatorul şi VCO) menţine aliniat atât semnalul regenerat local cât şi pe cel la intrare. Întrebarea 4: Ce se poate obţine la TP26 în condiţii de echilibru. a doua (inclusiv Q-DEM. iar această ambiguitate poate duce la inversarea datelor demodulate. Demodulatorul Costas Loop constă din două secţiuni: Prima (I-DEM) demodulează semnalul. SW4 – 1200. SW7. SW3 – 24_bit. b) semnalul demodulat. Aceasta se datorează faptului că demodulatorul nu recunoaşte care din fazele la intrare este de 0o si care de 180o. de exemplu când purtătoarea generată de VCO este perfect coerentă cu semnalul PSK ? a) o tensiune nulă. SW6 – PSK. Întrebarea 5: Care sunt semnale prezente la TP21 şi TP22? a) purtătoarea regenerată: sinusoidele de 2400-Hz defazate cu 90o între ele. Secţiunea de demodulare operează identic cu demodulatorul examinat anterior: la TP23 există o formă de undă alcătuită din semiundele semnalului PSK de la intrare. c) folosiţi demodulatorul coerent cu recuperarea purtătoarei (setaţi SW7 – Squaring_Loop). d) purtătoarea regenerată: sinusoidele de 1200-Hz defazate cu 90o între ele. b) ceasul de date: undele dreptunghiulare de 2400-Hz defazate cu 90o între ele. c) ceasul de date: undele dreptunghiulare de 1200-Hz defazate cu 90o între ele. e) ceasul de date: undele dreptunghiulare de 2400-Hz defazate cu 90o între ele. datele primite sunt întârziate faţă de cele transmise). 40 . • • Datele formei de undă primite pot fi detectate la TP9.

Întrebarea 10: Demodularea PSK este realizată prin: 41 . .Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK Întrebarea 7: Următoarele afirmaţii se referă la modulaţia 2-PSK. . urmat de un circuit PLL.purtătoarea este o sinusoidă.purtătoarea trebuie regenerată la receptor dacă se foloseşte demodulatorul detector de anvelopă. care este transmisă cu două frecvenţe diferite ca funcţie a bitului de intrare. d) cu un circuit de regenerare cu lege pătratică. .modulaţia poate fi realizată cu un modulator simetric. cu circuitul Product Loop. . . .purtătoarea este o sinusoidă. c) . care este transmisă cu două faze diferite ca funcţie a bitului de intrare. cu circuitul Current Loop.demodulatorul poate fi realizat cu un circuit PLL. care este transmisă cu două frecvenţe diferite ca funcţie a bitului de intrare. . care este transmisă cu biţii de date “1” şi resetată cu biţii de date “0”. . e) cu un circuit de regenerare cu lege pătratică.este foarte mult folosită la sistemele de transmisie de date cu viteză mare. f) nu este necesară nici o regenerare. Întrebarea 8: Cum este regenerată purtătoarea la receptorul PSK? a) cu un circuit de regenerare cu lege pătratică. cu circuitul Costas Loop.nu este foarte mult folosită la sistemele de transmisie de date cu viteză mică. c) de a elimina ambiguitatea de semn a semnalului de date demodulate. Care dintre ele este adevărată? a) .purtătoarea trebuie regenerată la receptor. b) . . .purtătoarea este o sinusoidă.nu este foarte mult folosită la sistemele de transmisie de date cu viteză mică.modulaţia poate fi realizată cu un modulator simetric. e) de a mări viteza de transmisie a biţilor.purtătoarea este o sinusoidă.modulaţia poate fi realizată cu un modulator simetric.purtătoarea este o sinusoidă.modulaţia poate fi realizată cu un oscilator controlat în tensiune (VCO). cu circuitul Phase Loop. b) cu un circuit de regenerare a divizării de frecvenţei.nu este necesară regenerarea purtătoarei la receptor. care este transmisă cu două frecvenţe diferite ca funcţie a bitului de intrare.purtătoarea trebuie regenerată la receptor dacă se foloseşte demodulatorul coerent. c) cu un circuit de regenerare cu lege pătratică. e) . . d) .este foarte mult folosită la sistemele de transmisie de date cu viteză medie.modulaţia poate fi realizată cu un modulator simetric. cu circuitul Costas Loop. . . urmată de un multiplicator de frecvenţă. . b) de a facilita recuperarea ceasului la recepţie. Întrebarea 9: Care este scopul modulaţiei diferenţiale PSK? a) de a elimina purtătoarea în transmisie. urmată de un circuit PLL. d) de a reduce viteza de transmisie a simbolurilor (Baud). urmată de un multiplicator de frecvenţă.

42 . c) produsul dintre semnalul PSK primit şi ceasul de date regenerat la receptor.Lucrarea MD 3 MODULAŢIA PSK a) detectorul de anvelopă. b) suma dintre semnalul PSK primit şi purtătoarea regenerată în receptor. d) produsul dintre semnalul PSK primit şi purtătoarea regenerată la receptor. e) detectorul de frecvenţă al circuitului PLL.