You are on page 1of 13

Violența în familie

INTRODUCERE  Violenta domestica a ajuns din pacate una din problemele principale in cele mai multe state din Europa si America. Totusi. Cazurile de violenţă în familie sunt din ce în ce mai numeroase: un pumn. In toate cazurile. caminul este sinonim cu pericolul. fara nicio exceptie. Nimic nu poate sa o justifice. ea este o realitate in toate tarile lumii si atinge toate categoriile sociale. foarte multi percep acest lucru ca pe ceva normal. Chiar dacă mulţi îşi dau seama că o asemenea echimoză nu putea fi provocată de o căzătură. Multe femei accepta sa ramana in continuare in situatia de abuz “de dragul copiilor”. Pentru multe femei. m-am împiedicat şi am căzut pe stradă . violenta conjugala este de neacceptat. o ameniţare şi vorbe grele sau chiar o bătaie serioasă sunt la ordinea zilei în cazul multor familii: am alunecat pe scări. In Romania exista o toleranta crescuta in ceea ce priveste violenta domestica. "inerent unei casnicii". Din nefericire.  . m-am lovit cu uşa “! spun multe femei care încearcă să ascundă o vânătaie de pe faţă sau corp. o palmă.

emoţionale ori psihologice. cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare." . care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice. sexuale.1 Definitia violentei Legea 25/2012 defineste violenţa domestică astfel: ”orice acţiune sau inacţiune intenţionată. psihice.CAP 1. manifestată fizic sau verbal. constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii. inclusiv ameninţarea cu asemenea acte. DEFINIREA SI INTELEGEREA VIOLENTEI 1.

si alte moduri de intimidare sunt principalele metode ale abuzului psihic. palmuiri.   Abuzul psihic este cel care afecteaza victima cel mai mult. adesea acesta va antrena chiar si pe copii impotriva victimei. sau pentru a-si motiva abuzul. Abuzul emotional se manifesta prin amenintari. umilinta in public. palmuiri sau lovirea corpului victimei cu anumite obiecte. De asemenea constrangerea de a face un anumit lucru imoral sau indecent intra tot in manifestarile abuzului psihic. Acesta poate presupune si abuz emotional dar si abuz fizic. Daca agresorul este tatal.  Abuzul spiritual se manifesta atunci cand un anumit membru din familie se foloseste de anumite versete biblice sau idei ale spiritualitatii crestine pentru a manipula un alt membru al familiei. DEFINIREA SI INTELEGEREA VIOLENTEI 1. somn sau de alte functii necesare traiului. Se intampla adesea ca in cadrul acestor abuzuri. intimidare. Principala arma a agresorului este inocularea impresiei ca victima este vinovata de abuzurile sale. victimele.CAP 1. agresarea verbala.batai. Libertatea ei este astfel pusa in pericol. Palmuirea. De exemplu citatul biblic ca "femeia trebuie sa se supuna barbatului" este rastalmacit si interpretat in favoarea abuzului fizic. care sunt de obicei femei. Victima ajunge sa aiba o stima de sine foarte scazuta. Este criticata permanent si amenintata chiar cu moartea in caz ca va parasi relatia. considerata "sexul slab". sa fie grav ranite sau chiar ucise.  Abuzul sexual este foarte intalnit atat in relatiile cuplurilor casatorite cat si necasatorite. Dintre formele cel mai complexe sunt privarea victimei de hrana. . Orice situatie in care agresorul foloseste forta pentru a ajunge la sex nedorit sau riscant se numeste abuz sexual.al barbatului fata de femeie. sau chiar pe amandoua.2 Tipuri de violenta  Violenta fizica este cea mai cunoscuta si mai "vizibila" forma de violenta si se manifesta prin batai.

DEFINIREA SI INTELEGEREA VIOLENTEI 1. modul in care persoana bolnava de alcoolism. barbatii si femeile pot deveni atat agresori cat si victime. Statisticile arata ca numarul femeilor care devin victime este insa mai mare. ceilalti membri au sanse mari sa treaca prin mai multe forme de abuzuri. Agresorii nu sunt de fapt decat niste persoane slabe. Cauzele sunt multiple.  Cea mai frecventa cauza care duce la violenta in familie sunt modelele parentale. De asemenea agresorul poate fi bolnav mintal si sa manifeste o dorinta patologica pentru putere si control. Modul in care se desfasurau relatiile in familia agresorului. isi va pierde inhibitiile si va face ceea ce simte atunci cand nu bea. mai mult mai putin constient.3 Cauzele violentei Deopotriva. pentru a-si arata puterea. sa duca mai departe acest tipar de comportament si in familia lui. Stresul major poate da nastere unor episoade de violenta si mai rar unei perpetuari a acesteia. intr-un mod subtil. care nu au o imagine buna de sine   . in care membrii isi rezolvau conflictele au fost "modelele" de relationare pentru actualul abuzator. In familiile in care unul din membri este alcoolic. in momentul in care bea. Practic el a ales. se apara.CAP 1. Practic alcoolicul. Acest mod de a-si arata puterea este.

7. DEFINIREA SI INTELEGEREA VIOLENTEI 1. cosmaruri. 6. 11. Grad scazut de autopretuire Gandire confuza / lipsa de concentrare Incapacitatea de a lua decizii Izolarea si dezadaptarea sociala Comportament autodistructiv Dependenta emotionala fata de partener Consumul excesiv de alcool / droguri Idei suicidare / tentative de suicid Invatarea unui comportament de victima sau abuzator . 9. 2. 8. 10. 13.CAP 1. 4.4 Consecinţele violenţei domestice 1. Leziuni organice si dureri cronice Insomnii. palpitatii Atac de panica / anxietate / stress Sentimente de:     Teama Singuratate Inutilitate Neputinta 5. 12. 3.

CLISEU: violenta domestica este o problema privata. Majoritatea tarilor cu o democratie avansata au facut din violenta domestica o problema nationala. fac din acest fenomen social o problema care ne priveste pe noi toti.) promulgand si o lege distincta a violentei domestice. stereotipii de gîndire. ori sarace.. raportul de putere ramane egal. societatea in ansamblul ei. chiar daca „da din gura” ea stie ca partenerul ei poate pune capat disputei in favoarea lui. relatiilor intre adulti si adulti-copii.CLISEU: nu este violenta. Marea Britanie.CLISEU: violenta se intampla doar in familiile cu „probleme”. In timp ce intre cei doi – barbat si femei – care se cearta. in cazul violentei femeia este submisiva. copiilor. statutul socio-profesional si economic al unei familii/ unui cuplu poate influenta eventual modalitatile de manifestare. oricand cu o lovitura sau numai o demonstratie de putere fizica. Nota: din 2003 si in Romania se aplica legea 217 care reglementeaza modalitatile de interventie in cazurile de violenta domestica      .Credinţe.SUA. Realitatea : numeroase studii efectuate in tarile cu experienta indelungata de servicii impotriva violentei domestice precum si de cercetare arata ca violenta domesrtica este un fenomen cu raspandire pe toate straturile sociale. nimeni nu ar trebui sa se amestece Realitatea: extinderea fenomenului reliefata statistic si complexitatea consecintelor sale asupra femeii. 2. promovand politici adecvate si eficiente (ex. ori. ci doar ciondaneala Realitatea: exista o diferenta clara intre cearta si violenta. constelatia de comportamente abuzive 3. mituri despre violenţa domestică Clisee si realitati   1.. Austria etc.

cu probabilitate maximă. apariţia în viitor a agresiunii fizice asupra partenerei. Violenţa în cuplu 1. Oamenii care agresează prin cuvinte sunt de fapt inofensivi. Este nevoie de mult timp şi sprijin pentru a scăpa de efectele unei traume. 2. Exercitarea abuzului verbal de către partener este factorul care prevesteşte. Violenţa în cuplu nu este valabilă pentru adolescenţi. Este mai uşor de acceptat violenţa emoţională deoarece este mai puţin gravă decât cea fizică. stereotipii de gîndire. 3. Cuvintele nu pot răni. mituri despre violenţa domestică Mituri despre violenţă Violenţa verbală:       1. fie ea fizică sau psihică. 3.Credinţe. Violenţa în cuplurile de adolescenţi nu este o problemă majora. Cuvintele sunt arme puternice care pot răni profund. 2. 30% din adolescente cunosc un alt adolescent(ă) care a fost abuzat(ă) fizic de partenerul de cuplu. Femeile între 16-25 ani reprezintă categoria cu cel mai mare procent de experienţă de violenţă în cuplu.       . Violenţa verbală într-o relaţie nu pate face rău. Mulţi agresori trec de la intimidarea emoţională la bătaie.

barbatul nu-si va mai bate partenera . nu cer ajutor Femeile care nu gasesc solutii. au o doza de placere in situatia de victime. au deci tendinte masochiste Femeile victime ale agresiunilor partenerilor nu au mandrie personala. stereotipii de gîndire. ba chiar este o parte din dragoste Daca va deveni credincios. stresul si bolile psihice sunt cauzele majore ale agresiunilor fizice si verbale Violenta apare doar intre partenerii heterosexuali Graviditatea protejeaza femeia de bataie din partea partenerului Femeile agresate accepta tacit (consimt mutual) abuzul si de aceea nu se destainuie. mituri despre violenţa domestică Prejudecati :               Violenta in familie este cel mai des intalnita la clasele de jos Victima poate pune capat violentei prin divort (daca nu-i place cum traieste) Victima poate invata ce sa faca spre a preintampina declansarea violentei Alcoolul. nu raporteaza. merita sa fie batute Bataia afecteaza doar o mica proportie din populatia feminina Bataia inseamna doar un incident scurt. au o personalitate slaba si dependenta.Credinţe. de pierdere de moment a controlului de catre agresor Bataia nu face rau. sunt supuse /pasive Femeile care sunt batute. nu se opun.

2005 pentru aprobarea Strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie Ordinul nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie Hotararea de Guvern nr. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE      2. 217 din 22.iulie.  . 384 din 12.2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei   Protecţia victimelor infracţiunilor Legea nr.2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor Servicii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie Ordinul nr.decembrie.2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei Hotararea de Guvern nr.iulie. 1624 din 23.mai.Cap 2.iulie.mai. 686 din 12.2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie Legea nr. 211 din 27.1 Legislatia romaneasca privind interventia si prevenirea cazurilor de violenta domestica Cadrul general Legea nr. 304 din 21.2004 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. 25 din 9 martie 2012 privind modificarea si completarea Legii nr.

Tipuri de interventii si servicii pentru victimele violenţei domestice: 1. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE 2. e) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei. d) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.2 . . c) centre de asistenţă destinate agresorilor. 2. Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie. Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt:      a) centre de primire în regim de urgenţă. b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie.Cap 2.

non-profit ► trebuie să pună la dispoziţia comunităţii (grupului ţintă) .Cap 2. astfel încît acestea să nu perpetueze dinamica de control şi putere existente în relaţiile abuzive ► trebuie să fie agenţii publice ori private.protecţie fizică Responsabilizarea agresorului Reducerea toleranţei la violenţă a comunităţilor: ► furnizează servicii cu intenţia de a răspunde eficient nevoilor victimelor şi de a reduce incidenţa violenţei domestice în comunitate ► trebuie să-şi stabilească politica şi principiile în furnizarea serviciilor. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA ÎN FAMILIE 2.3 PROCEDURILE DE URGENTA IN INTERVENŢIA ÎN VIOLENŢA DOMESTICĂ:    Creşterea gradului de securitate .

Componentele unui program împotriva violenţei domestice:                 Hotline Intervenţie în criză şi planuri de securizare Informare şi referire Transport de urgenţă Adăpostire temporară de urgenţă Consiliere de sprijin Coordonarea serviciilor Consultanţă juridică/advocacy Servicii pentru copii Program pentru voluntari Educaţie comunitară şi conştientizarea opiniei publice Îmbunătăţirea răspunsului comunitar/consolidarea reţelei Administraţia programului Formare specifică Servicii extinse Adăpost rezidenţial (de lungă durată) .