You are on page 1of 55

CURS NR. 15 Chestionarele de interese Interesul este un intermediar între individ şi mediu.

capacităţilor. Interesul presupune atenţie, efort, mobilizare generală a

Fonteigne este printre primii care au întocmit un chestionar de interese profesionale pentru tinerii de 12-13 ani cu 12 itemi. Acesta cuprinde şi întrebări cu privire la opinia părinţilor privind interesele profesionale ale tânărului. Pentru domeniul profesiunilor există trei tipuri de chestionare de interese: se abordează empiric problema vocaţiilor şi a profesiilor ; se abordează problema intereselor prin prisma analizei factoriale ; chestionare de structură logică . Chestionarul lui Strong cuprinde 400 de itemi vocaţionali şi avocaţionali pentru diferite profesii şi activităţi şi solicită adolescenţilor răspunsuri la alegere din trei (“îmi place”, “îmi este indiferent”, “nu-mi place”). Au fost inventariate 24 de ocupaţii feminine şi 47 masculine. Chestionarul realizat de Kuder cuprinde itemi grupaţi în scale descriptive, iar interesele decelate au fost ocupaţionale, persuasive, artistice, literare, muzicale, servicii sociale, clericale etc. pentru fiecare item s-au făcut alegeri gradate din trei variante cu o structură diverisficată. Chestionarul Lee - Thorpe conţine scurte descrieri de diferite perechi de profesii, iar subiectul trebuie să indice acela sau acele ocupaţii şi profesii pe care le preferă din cele şase grupe de profesii prezentate în chestionar, şi anume profesii sociale, naturale, mecanice, afaceri, ştiinţă. Chestionarul Edwards conţine 240 de itemi cu răspunsuri perechi (alegere forţată). După un timp, întrebările se repetă, fapt ce permite compararea rezultatelor. Pot apărea rezistenţe la răspunsuri, neglijenţe, confuzii, erori involuntare şi voluntare. Chestionarul s-a construit prin stabilirea situaţiei statistice a fiecărui răspuns privind diferite activităţi vocaţionale şi avocaţionale. Chestionarul lui Lacerbeau (1965) dispune de 72 itemi, având sensibiliate pentru subiecţii de 10-12 ani. Pe fiecare din cele 4 pagini ale testului se află 18 ocupaţii evocate, iar subiecţii trebuie să aleagă 6 ca preferate şi 6 ca respinse, celelalte rămânând neutre. Sunt conţinute ocupaţii tehnice, intelectuale, sociale, sportive, legate de natură, de comerţ, artistice, manuale şi imaginative. În cadrul fiecărei grupe se prezintă activităţi teoretice şi practice. În cotaţie s-au acordat 2 puncte pentru răspunsurile preferenţiale, un punct la cele nealese şi nerespinse şi 0 puncte pentru cele respinse. Chestionarul de interese Holland Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca: 1. Alegerea profesie reprezinta o expresie a personalitatii 2. Inventarele de interese sunt inventare ale personalitatii 3. Stereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice 4. Membrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii 5. Indivizii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii si la multe probleme, in mod similar punndu-si amprenta asupra mediului de munca, dndu-i acestuia anumite caracteristici 6. Satisfactia vocationala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza J. Holland ajunge la urmatoarele concluzii: - in cultura noastra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri; realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Sunt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic - Oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime atitudinile si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile - Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul inconjurator. Prezentam in cele ce urmeaza, cele sase tipuri de pesonalitate: 1. Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil. Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) – este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract.

2.

1

Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. Achizitioneaza competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. 3. Tipul ARTISTIC ( estetic ) – prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. 4. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) – alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. 5. Tipul iNTREPRINZ|TOR (persuasiv) – prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora. Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala. 6. Tipul CONVENTIONAL (conformist) – are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii. Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare. I displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice. J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, reprezinta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine: - realist - intelectual - artistic - social - intreprinzator - conventional Conventional Realist

intreprinzator

Intelectual

Social

Artistic

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a-si desfasura activitatea conform propriei personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii aflndu-se in coltul diametral opus al hexagonului. De exemplu, daca un individ o personalitate de tip social, se poate afirma ca; - cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. Realistul se afla la polul opus socialului, iar prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare de interese a celor doua tipuri de personalitate. - ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru individ ( artistic si intreprinzator ) - ariile de interese mai indepartate ( conventional si intelectual ) sunt arii cu interese mai scazute, iar realistul contine cele mai scazute interese.

2

Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr-o activitate care contine factori sociali. O metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute pentru succes intr-o profesie si, deci, o potrivire intre individ – activitate. Holland sugereaza ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din problematicile noastre. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR Primul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din cele sase coloane. Fiecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmeaza: 1. REALIST 2. INVESTIGATOR 3. ARTISTIC 4. SOCIAL 5. iNTREPRINZATOR 6. CONVENTIONAL in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totalizate ( scorurile ) obtinute pe verticala, la cele sase coloane: Varianta A: Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu punctajele cele mai mari, din cele sase trecute la rubrica TOTAL PUNCTE. De exemplu: - cel mai mare punctaj este in coloana 5, ( de ex. 43 ) - punctajul imediat inferior se gaseste in coloana 4, (de ex. 36 ) codul va fi: - iNTREPRINZATOR – SOCIAL Varianta B: Daca 2 sau 3 domenii de interes pentru cariera au acelasi scor maxim si se situeaza pe primul loc, veti trece toate domeniile in casutele de mai jos. ( daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut chestionarul, deoarece rezultatele nu vor fi semnificative ): De exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele 4 si 6, veti scrie: SOCIAL INTREPRINZ|TOR si veti avea in aceasta situatie, 2 combinatii de coduri: SOCIAL - INTREPRINZATOR INTREPRINZATOR - SOCIAL

In cazul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,4 si 6 vom scrie: REALIST SOCIAL INTREPRINZATOR

si vor rezulta astfel, 6 combinatii de coduri: REALIST – SOCIAL SOCIAL - REALIST REALIST - iNTREPRINZATOR iNTREPRINZATOR – REALIST SOCIAL - iNTREPRINZATOR iNTREPRINZATOR - SOCIAL

3

Varianta C: Daca aveti un singur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar 2 sau mai multe scoruri egale pe locul 2, veti scrie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe locul 2 in celelalte casute: De exemplu: Locul 1, punctaj maxim = REALIST Locul 2, la egalitate de punctaj = SOCIAL si CONVENTIONAL SOCIAL Locul 2 ( egalitate de punctaj ) CONVENTIONAL

Loc 1 REALIST

in aceasta situatie se vor obtine 2 combinatii de coduri: REALIST – SOCIAL REALIST - CONVENTIONAL

in continuare, in tabelul de mai jos, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate corespunzatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere: CODUL REALIST– INVESTIGATOR REALIST – ARTISTIC REALIST – SOCIAL REALIST- INTREPRINZATOR REALIST– CONVENTIONAL INVESTIGATOR– REALIST INVESTIGATOR– ARTISTIC INVESTIGATOR – SOCIAL INVESTIGATOR– INTREPRINZĂTOR INVESTIGATOR– CONVENTIONAL ARTISTIC – REALIST ARTISTIC– INVESTIGATOR ARTISTIC– SOCIAL ARTISTIC- iNTREPRINZATOR ARTISTIC- CONVENTIONAL SOCIAL – REALIST SOCIAL – INVESTIGATOR SOCIAL – ARTISTIC SOCIAL- INTREPRINZ|TOR SOCIAL- CONVENTIONAL iNTREPRINZ|TOR– REALIST INTREPRINZ|TOR– INVESTIGATOR INTREPRINZĂTOR–ARTISTIC INTREPRINZ|TOR–SOCIAL INTREPRINZ|TOR– CONVENTIONAL Domeniile de activitate Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de tip mestesugaresc Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative, activitati manuale Domeniul stiintelor exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc Domeniul stiintelor exacte, domeniul medico-dentar, activitati literare, activitati artistice Domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale Domeniul stiintelor exacte, management, activitati tehnice Domeniul stiintelor exacte, analize de date, activitati tehnice Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati artistice Servicii sociale, activitati muzicale, activitati educative Spectacole, management, activitati artistice Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare Departamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul Servicii sociale, domeniul medico-dentar, domeniul stiintelor exacte Servicii sociale, munca educativa, activitati muzicale, spectacole Servicii sociale, management, activitati de vnzare Servicii sociale, activitati administrative, management Management, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul Management, activitati de vnzare, domeniul stiintelor exacte Spectacole, management, activitati artistice Management, activitati de vînzare, servicii sociale Management, activitati de vnzare, analize de administrative

date,

activitati

4

CONVENTIONAL-REALIST CONVENTIONALINVESTIGATOR CONVENTIONAL- ARTISTIC CONVENTIONAL - SOCIAL CONVENTIONAL-INTREPRINZ| TOR TIPURILE DE PERSONALITATE 1.

Activitati administrative, analize de date, activitati de tip mestesugaresti Analize de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative Activitati administrative, analize de date, activitati artistice Activitati administrative, analize de date, servicii sociale Analize de date, activitati administrative, management

2.

Tipul REALIST ( motor ) - ii plac activitatile care impun forta fizica; este agresiv, are o organizare motorie buna; nu are deprinderi verbale si interpersonale; prefera sa rezolve problemele concrete si nu pe cele abstracte; este nesociabil. Preferintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor, instrumentelor, masinilor. Achizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. ii displac activitatile sociale si educationale. Tipul INTELECTUAL ( investigativ ) – este orientat in sarcina, gndeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive; este orientat spre abstract. Preferintele sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. Achizitioneaza competente stiintifice si matematice. ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. Tipul ARTISTIC ( estetic ) – prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. Preferintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical, lingvistic, al artelor plastice, literar. ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. Tipul SOCIAL ( de sustinere ) – alege roluri de predare si terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social; accepta impulsurile feminine. Preferintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane. Achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale siAsau masiniAunelte de lucru. Tipul INTREPRINZATOR (persuasiv) – prefera utilizarea deprinderilor sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vnzare, de dominare, de conducere a altora. Prefera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. Achizitioneaza competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala. Tipul CONVENTIONAL (conformist )– are o structura verbala, prefera activitatile in care se utilizeaza cifrele; alege rolurile de subordonat; isi realizeaza scopurile prin conformism; este loial puterii. Prefera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematizate a datelor, organiznd informatiile scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organizationale sau financiare. ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.

3.

4.

5.

6.

Chestionarul de valori profesionale ale lui Super Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristicaesentiala, specifica unui ansamblu de profesii sau activitati, prin intermediul a 3 enunturi.

5

INDEPENDENTA ( 5.Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cele 3 enunturi relevante pentru acesta. STIMULARE INTELECTUALA ( 1. 26. 4. 43 ) – alegerea locului de munca in functie de cadrele de conducere din domeniul respectiv. 22. 32 ) – profesii care permit activitati diverse. 33 ) – ocupatii cu un statut social ridicat si care confera importanta si impun respect. RELATII CU SUPERIORII ( 11. 7. ALTRUISM ( enunturile 2. asigurarea aceluiasi tip de munca si garantarea veniturilor materiale. 24. literare. finalizate prin produse concrete si care dau sentimentul de satisfactie prin buna executare a sarcinilor profesionale. 1. 2. 45 ) – activitati care permit crearea de noi produse. Orientare spre satisfactii personale. REUSITA OBIECTIVATA ( 13. si anume profesii cu program neregulat. 20. si anume curatenie. 36 ) – ocupatii caracterizate prin conditii bune de munca. comert. 39 ) – valoare asociata unor munci cu renumerare mare. care implica deplasari. design. invatamnt. 13. stiintifice. 25. 23. CONDUCEREA ALTORA ( 14. reflexii abstracte 5.profesii care privesc lucrul cu oamenii si contribuie la ameliorarea vietii acestora . 16. etc. SIGURANTA ( 9. asistenta sociala. 9. CREATIVITATE ( 15. 10. STILUL DE VIATA pe care il implica profesia ( 10. 19. 6 . 40 ) – ocupatii care permit persoanei sa lucreze dupa propriul ei ritm si sa aplice propriile idei ( conceptii ). Scorul poate varia de la 3 la 15. 38 ) – activitati ce ofera posibilitatea de a invata ceva nou si solicitao gndire independenta. organizatorice. 6. caldura. Se stabileste ordinea ierarhica a factorilor. 10. ceea ce are importanta majora in ocupatiile semicalificate si la functionarii administrativi. 3. etc. 42 ) – valoare asociata unor profesii care prezinta certitudinea mentinerii lor. nerepetitive. Primii 3-5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai amre reprezinta domeniul de activitate in care puteti avea succes si va puteti realiza din punt de vedere profesional. 27. 30. etc. AMBIANTA DE LUCRU ( 12. 21. lipsa de zgomot. variate. 41 ) – profesii care permit realizarea unor obiecte estetice: arta. 8. AVANTAJE MATERIALE ( 3. Tendinta de orientare in alegerea profesiei dupa cstiguri materiale. artistice. PRESTIGIU ( 6. 11. 35 ) – valoare asociata la tipul de munca ce permite desfasurarea unei vieti corespunzatoare imaginii faurite de persoana respectiva. medicina. 28. relatii umane. 31 ) . 12. deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 enunturi cu o scara de evaluare de 5 grade. 11. 37 ) – profesii care dau posibilitatea de a planifica si organiza munca altora.inventarea de lucruri noi: profesii tehnice. etc. SIMT ESTETIC ( 7. 18. RELATII CU COLEGII DE MUNCA ( 8. 44 ) – munci cu caracter executiv. 29. VARIETATE ( 4. 34 ) – alegerea locului de muncape criteriul unor relatii bune in colectivul de munca. 17. calatorii. aplicarea de idei noi.

şi mai ales interrelaţii oficiale şi individuale. In al doilea stadiu. (1889-1974). Este stadiul în care nu apare nici un interes pentru copii aflaţi împreună (sunt indiferenţi unul faţă de altul). Moreno a studiat copii mici şi a depistat 3 stadii de dezvoltare a sociabilităţii: 1.se numeşte etapa diferenţierii orizontale după 6 luni şi o săptămână până aproape de 9 luni. care se constituie în cercetarea sociometrică (J. In al treilea stadiu. activităţi efectuate în grupuri sociale (pregăteşte individual şi colectiv sociabilitatea). legislative. Aceasta s-a constituit prin J. O împărţire mai largă ar avea următoarea clasificare: 7 . economic. întreprinderilor. variată. de ritm şi forţă de dezvoltare si de coeziuni sociale pe grupuri. Prin sociometrie se calculează gradul de coeziune asociativă a grupului mare. diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului şi cele individuale. în acelaşi timp. A doua direcţie acordă atenţie problemelor teoretice.CURS NR. care ignora problemele teoretice legate de dificultăţile explicative teoretice implicate în fundamentul teoretic al sociometriei: 2. Tehnicile de studiu al sociabilităţii sunt numeroase. Maisonneuve. culturale. 3. Toate aceste grupuri mari sunt formate din grupuri mici. economice. abordează domeniile structurilor sociabilităţii in mod indirect şi secvenţial. Sociogrupurile au teleelementele încărcate mai mult cu rolul si statutui social de aprecierile randamentului de către colectiv. Tehnologia si metodologia implicate in optica lui Moreno au fost sociometrice. în cadrul sociometriei. R. conflicte. afiliaţie.incepe etapa diferenţierii verticale. inclusiv cele sociometrice. a spitalelor. testele de sociabilitate individuale sunt instrumente. grupurile pot avea o compoziţie foarte eterogenă sau o compozitie mai omogenă. Acestea sunt legături psihologice preferenţiale de organizare pe statute şi roluri. Interrelaţiile sociale sunt complexe şi au incărcături de simpatie. 2. unor inconsevenţe tehnologice.L. admiratie. aspectelor contradictorii. tensiuni. Deficit de sociabilitate în primele 6 luni şi o săptămână după naştere. pe clase sociale etc. In genere. copiii încep să se apropie şi de alţi copii decât de cei de aceeaşi vârstă . adesea. pot fi mai mari sau mai mici. fapt ce permite să se efectueze sociograme individuate si de grup facilitând. In genere. judiciare. respingere etc. creşteri ale productivităţii ideilor. operaţii. profundă şi dinamică a grupurilor. care constă din numeroase şi variate combinaţii sociale de implicaţie şi apartenenţă la grupurile sociale (în care trăieşte orice persoană). In fine. Rezultatul global se numeste sociomatrice.de statut. claselor şcolare. tot mai numeroase interferenţe de seturi de organizări de activităţi ce se reunesc şi creează structura operaţională şi de mentalitate a grupului şi a interrelaţiilor celor ce se află în el. se studiază şi statutele sociale implicate in personalitate (familiale . a treia direcţie se centrează pe caracteristicile măsurabile ale teleelementelor. Grupurile eterogene rezolvă mai eficient problemele. dar si a celui mic şi se poate face descrierea caracteristicilor sociometrice ale celor din grup. variate şi în crestere. si implică nenumărate forme de organizare. Aceasta permite o eficientă decodificare a unor structuri sociale ale grupului. Sociometria evaluează. din punct de vedere psihologic. astfel. atitudini.O direcţie tehnicistă. 3. în acest cadru complex descris sumar mai sus. deoarece acestea dispun de varietatea resurselor . psiholog şi medic american de origine română. tehnologice.acestea alcătuind substanţa nutritivă invizibilă. Există 3 direcţii mai importante în sociometria modernă: 1. în psihogrupuri şi sociogrupuri. Noi vom aborda problema testelor de sociabilitate. de la 9 la 10 luni. dar sociometria se extinde şi asupra atelierelor. atmosferă afilierea sau complexele ce o caracterizeaă). inclusiv aderarea. cultural. oficiilor de culoare şi de conducere a teatrelor etc.dar pe de altă parte chiar acest fenomen afectează luarea deciziilor. evaluarea şi trăirea ei. de mentalitate. mai ales. Moreno a mai facut o împărţire a grupurilor. Teleelementele circulă spre un subiect dat si de la acesta spre alţi subiecţi. diagnosticări cu instrumentări specifice sociabilităţii individuale. cabinetelor medicale. Moreno. 16 TESTELE DE SOCIABILITATE Testele de sociabilitate. Psihogrupurile au teleelementele mai încărcate şi mai interesate de afinităţi afective. În toate acestea se poate studia matricea sociala (a grupului). Muchielli şi alţii). comunicarea este mai eficientă şi rapidă şi creşte productivitatea celorlalţi. coeziunea sau dezordinea socială a grupului. In sociabilitatea individuală palpită stilul. Societatea este largă. Lucrarea de baza a contribuţiei sale a fost Who shall survive? A men approach to the problems of human relationships (1934). începe să se manifeste curiozitatea . În grupurile coesive. Grupurile manifestă.

(pentru aprecierea profesorilor). Testul are şi elemente proiective. Dintre testele obiective de relaţi sociale. chestionare sociometrice de adaptare si sociabilitate. Aceste teste sunt centrate. 4. care se constituie cu privire la competenţele unor persoane. modul de comportare simplu sau rigid. sociometria este şi o metodologie de cercetare. Cel ce a conturat domeniul sociometriei a fost J. dar persoana respectivă să nu o mai exercite. Persoanele ce nu primesc nici o alegere sau foarte puţine nu sunt prea agreate in grup şi probabil neâncadrate. De fapt. 3. are astfel de obiective. Sarcinile ce li s-au dat se cronometrează. În prima etapă. sociabile. autoafirmarea şi altele. Când alegerile sunt receptive. teste obiective de relaţii sociale. mai multe preferinţe sunt. Darner. Din aceasta categoric mai cunoscute sunt scalele Straver. teste de masurare a percepţiei sociale (socio-empathy). Schulte. mai semnificative: unii devin activi şi constructivi. 1951). dar in mare măsura şi testele de masurare a reputaţiei (testul Zwei Personnen). Giles etc. scop. apoi a celor ce nu posedă deloc o astfel de însuşire. Ca atare. proiecte etc. în grupuri sociale. etapele acestei testări pun în evidenţă caracteristici ale sociabilitşţii în funcţie de condiţii. Henning (1927). Bastin. care este sociograma. alţii sunt chiar ostili. care se include într-un cere. Factorii implicaţi în efectui de reputaţie sunt foarte numeroşi. Pot să se constituie teste sociometrice cu scări de apreciere a calităţilor necesare în alegerea sau cercetarea opţională a unei profesii (sunt teste sociometrice vocaţionale). Persoanele nesociabile trebuie implicate educativ în probleme si proiecte. alţii din cei indiferenţi sau ostili se angajează treptat în sarcina. se foloseşte mai mult Testul lui Russell (Sage Social Relation Test. Pot fi depistate. condiţiile ei şi gradul de cooperare a colectivului implicat. in mod strâns. Există teste sociometrice şi metoda lor de prelucrare. Unii se comportă indiferent. În acelaşi timp. În etapa de realizare. Pentru alegerea sau respingerea fiecărei persoane dintr-un grup se folosesc linii diferite (mai ales colorate) şi în ansamblu ies o serie de rezultate semnificative. de planificare şi a doua. dar mai ales pedagogiei. Aceasta din urmă permite stabilirea interrelaţiilor sociale grupale a fiecărei persoane dintr-un grup. mereu angajate in activitate. Engelhard. cu ajutorul cărora trebuie să se facă 3 construcţii cu model dat de către două persoane. este un test ce cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate in scene de familie şi pune în evidenţă scene de sociabilitate. prin care se solicits colaborarea a 2 persoane. enervează etc. Moreno. Persoanele sociabile sunt optimiste. însă. dar mai ales ale societăţii al cărei element semnificativ ar fi matricea sociometrică. pe nominalizarea din grupul de apartenenţă a celor care posedă o calitate data la un nivel superior. a planificării modelelor. a părinţilor. Se notează şi colaborări ce pot să apară pe parcurs. Printre testele sociometrice. în genere. de socializare. gradul de integrare în sarcină şi cooperările potenţiate. a băieţilor. Există.1. aceste teste masoară efectui de reputaţle. unele se referă la opinia personală cu privire la diferite conduite sau trăsături caracteriale. teste sociometrice propriu-zise (măsoară configuraţia socială. Ambele au încărcături (diferite însă) de sociabilitate. în diferite tipuri de activităţi sau în cadrul orelor de muncă şcolară. opinia fetelor (în acea problemă). Sociometria este o teorie a interrelaţiilor gradate social şi serveşte psihologiei (diagnosticul sociabilităţii are mare importanţă). şi se notează ca realizare propriu-zisă. teste de măsurare a reputaţiei sociale. de G. există afiliaţie. Testarea sociabilitatii si testele sociometrice Testele de sociabilitate şi sociometrice au avut şi au o foarte mare dezvoltare. pe care a folosit-o descoperirea nivelurilor profunde (adânci) ale unei persoane. vizând morfologia sociabilitatii unui grup. mai ales. Materialul de care dispune testui sunt 36 de cuburi. diferite ca mărime. pericolul (în perioadele de creştere) ca reputaţia să fie incă activă. • Testui Zwei Personnen este un test elaborat de H. Testele de acest gen se pot referi la conduita socială de acasă ori de la şcoală. Implicaţia cea mai semnificativă este aceea a testelor sociometrice. iar alţii rămân cu atitudinea indiferentă şi ostilă. Anthony (1972) The Family Relations. dar există şi alţii cu o adaptare la sarcină. a grupurilor). Persoanele mai puţin sociabile sunt mai depresive. Există moduri de sociabilitate care se exprimă prin gradaţii sociale şi serveşte psihologiei (diagnostic). 5. Acestea se structurează în funcţie de scopul activităţii. activitate ce trebuie să se desfăşoare si se realizeazş cu ajutorul unor aparate sau 8 . Persoanele care fac mai multe alegeri şi primesc. Sunt şi centrate pe starea preferenţiala a unuia din membrii grupului mic sau starea care-l obseşte. se diferenţiază 3 feluri de reacţii. de asemenea. legate bineînţeles de conduita socială de acasă. dar au mai multe rubrici de răspunsuri în ceea ce priveşte. apar alte 3 feluri de reactii. 2. reevaluat de D. Printre alţii. ci să se angajeze in alte activităţi. Moreno a vizat prin metodologia psihologică. de pildă. cele doua categorii de mai sus prin faptul că persoanele sociabile aleg şi sunt alese de mai multe persoane. Testul F. în sociograme. interes. au mai putine întrebări. demersuri. ca timp de reacţie. Testele obiective de relatii sociale Moreno a considerat că în desfăşurarea activităţilor umane există etape: prima. Chestionarul de relaţii părinţi-copii. cu efecte mai deosebite: timiditatea. Bene si A. pentru a Ie dezvolta gradul de sociabilitate şi înlătura pericolul de tulburări psihice.

fin si divizat.gradul de apropiere şi efort pe care-l acordă fiecare membru al grupului altora. făcând o variantă a testelor sociometrice. Polarizarea . 3. corelarea sarcinilor. tente care acţioneaza prin măsurile şi ideile folosite de candidaţi în etapele în care au fost solicitaţi in funcţii de răspundere. Participarea . în genere.în care se exercită permanent relaţiile funcţionale ale grupului. mai ales. a prieteniei. dar si cu dominaţii.a persoanelor publice faţă de oamenii obisnuiţi şi invers. Este un test ce se referă la aprecieri .estimarea ariei de activitate şi adaptarea procedurilor la condiţi şi situaţii diferite. au devenit foarte solicitate. Acest aspect este al "distanţelor psihice".gradul în care grupul are semnificaţie primară pentru membrii săi. Omogenitatea . de H. Toate acestea pun in evidenţă faptul că în testele de sociabilitate exista solicitări ale inteligenţei sociale şi ale accentualităţii motivaţionale afective.şi prin alegerea acestora are loc un sondaj psihosocial mai larg în care se oglindeşte si mentalitatea oamenilor cu tentele specifice. Totodată. cine are iniţiativele. "Dar de istorie?". Subiecţii cu sociabilitate dezvoltată sunt mai nuanţaţi în evaluări de la un criteriu la altul. a dragostei şi a urii. colegialităţii. Sociogramele evidenţiază destul de subtil nivelul de sociabilitate. Stabilitatea . a contactelor (dragostea maternă. În acest caz. Şi nu este de neglijat faptul că sociogramele au un bogat material informativ privind grupurile si diferenţele dintre ele. este eficient testui Zwei Personnen Sozial Test. neindemânarea etc. Tonalitatea hedonica a grupului ~ extinderea caracteristicilor de agreabil si antrenant in activităţile membrilor grupului ca atare. Flexibilitatea grupului . Poate să se refere şi la alte probleme. Henzelmann. precum prietenia.instrumente (2 foarfece). în timp. care a denumit 4 feluri de distante psihice: distanţa intimă. a caracteristicilor esenţiale ale grupului. Să faci alegerea în ordinea pe care o crezi tu mai folositoare". Anatomia grupului . se poate analiza colaborarea spiritul de echipă. săptămâna viitoare. Există si alte variante. 5. 9 . despre care crezi că ar fi mai buni a face o echipă de concurs la desen. "De ce? "Lângă care ai vrea sa stai în orele de matematică?". sexuală.persistenţa. 8. În genere. De altfel. două categorii mai mari de implicaţii de criterii în itemi cu saturaţi complementare. 9. Mărimea . dar a întrerupt această iniţiativă fiind solicitat în alte probleme. Bastin a elaborat un astfel de test. 11. 10. Solicita o fină apreciere. Hull.până unde permite grupul integrarea şi accesul altor persoane. dar şi mesajul transmis de candidaţi . Există. dar şi agresivitatea ori vulgaritatea. mai ales in perioadele de alegeri parlamentare. 2.gradul de timp şi efort pe care-l acordă fiecare membru al grupului. Chiar Moreno a incercat să analizeze diferenţele de prietenii ce se consolidează prin diferitele criterii din sociograme. după cum a reieşit din problemele testelor denumite sociometrice. in 1961. G. În unele teste de acest gen se pune în evidenţă un coeficient de sensibilitate. A fost cercetată problema aceasta de catre E. se solicită în test: "Alege patru dintre colegii tăi. Controlul sau gradul . În aceste condiţii. când se fac sondaje de opinii. De obicei aceste teste solicită subiectui să aleagă câteva persoane din grup. ura). Testele psihologice şi sociometrice sunt instrumente de comunicare interdisciplinară. • Testul de percepţie sociometrică (Socio-empathy). 4. "De ce?'*. se pune in evidenţă şi un coeficient de nepotrivire între aria (suprafaţa) de probleme cuprinse In chestionar şi imaginea despre această arie a celui asupra căruia se aplică acest chestionar.adica măsura in care funcţile sunt independente de ale altuia. in intrecerea cu cei aleşi din altă şcoală. "De ce?" etc. Intimitatea . În acestea este implicată reputaţia. la un moment dat. De exemplu. In sociometrie. se cere să-i numească pe cei care crede că l-au recomandat pe el şi pe cei ce crede cş l-au respins.şi pune in evidenţă aspectele complexe ale grupului. coordonarea mişcărilor. Aceasta categorie de teste poate avea o tentă vocaţională.caracteristica grupului de a fi orientat spre obiective clare şi specifice pentru toţi membrii săi. Variantele de circulaţie inspirate din acest test pun întrebări de felul următor: "La care dintre colegii tăi ai vrea să stai in vacanţă?". din a doua categorie. 12.extinderea caracteristicilor relevante ce sunt proprii tuturor membrilor grupului. în testele sociometrice se pun in evidenţă sentimente de mare acceptare. testele sociometrice. reţelele realizate prin teleelemente sunt reciproce în cazul prieteniei. După Hemphill si Westle. distanţă personală. grupul social se descrie prin: 1. apoi. sociogramele pun în evidenţă şi diferenţe de cantitate de informaţie din grupuri si individual. Este vorba de solicitari şi evaluări legate direct de sociabilitate. pentru o anumită activitate. Potenţa . Într-o sociogramă. privind evaluările altora faţă de sine. Permeabilitatea . serviabilitatea. 7. a subaltenului faţă de superior şi distanta publică . dar si inteligenţa socială disponibilă şi activă de cunoaştere a celor din jur. 6. inteligenţa organizaţională şi socială. caracteristici psihice care favorizează si alimentează sociabilitatea.numărul membrilor incluşi în grup. Prin acest test se consolideaza reputaţii. Se poate solicita şi colaborarea in a desena un proiect sau un desen (două persoane). şi de teste in care se evocă. distantă oficială. În acest tip de test se pune in evidenţă percepţia socială. Pune în evidenţă distanţa intimă şi personală. fineţea ei.

conţinutul de fond al celor 3 variante este aceIaşi. Chestionarele de sociabilitate sociometrice sunt foarte diferite şi numeroase. Există chestionare sociometrice încărcate de itemi. dar şi subtila lor explicaţie în analize complexe. Trebuie să se facă 3 construcţii cu modul dat de către grupul aflat în studiu. Ele sunt legături psihologice simpatetice preferenţiale sau "cimentui care leaga indivizii din grup". vreme cunoscută. legate de membrii grupului şi permite o analiză a capacităţilor de comportamente interpersonale în cele mai diverse şi complexe forme de autoanaliză a aspectelor interrelaţionale. pe o foaie separată. Examinarea psihologică a sociabilităţii Sociometria evaluează opinii. Nu se pun în evidenţă teleelemente.13. şi anume: 10 .Testul Russell (Sage Social Relation Test). solicită o mare cantitate de informaţii. atelierul etc. Se creează primele curiozităţi şi apropieri între copiii de aceleaşi vârste.L. că pentru intrebările (itemii) la care subiectui nu optează e bine să pună un semn de întrebare. care se realizează prin comunicare şi coeziune.Etapa de realizare. 3. admiratie. astfel. mai ales starea preferenţială a unui subiect dat din grupul mic in care se afla. în ansamblul lor. în care se diferenţiază unele feluri de a reacţiona ale colectivităţilor . Exista 2 etape: . Reprezintă. de pătrundere şi evaluare.Teste de masurare a reputaţiei. .nu se manifestă un interes de vreun fel între copiii aşezaţi împreună. 14. Entităţile măsurabile ale studiului grupului mic se numesc teleelemente.Analiza răspunsurilor. Moreno a pornit de la ideea că marea societate este compusă din foarte numeroase grupuri mici (celulare). fiecare item este însă schimbat ca formulare. sunt de fapt o expresie a realităţii sociale cu aspectele ei controversate. C. atitudini (psihice şi sociale) pe grupuri.T. Aceasta constă dintr-o varietate de constelaţii sociale diferite ca structură şi compoziţie psihică şi extensiune. în care s-au diferenţiat 9 modalităţi. afecţiune. De fapt. Cercetările sociometrice pun în evidenţă faptul că toate grupurile sociale au şi ascund o structură profundă (invizibilă şi dinamică).o cheie de clasificare în patru tipuri principale de personalitate. Subiecţilor li se spune. Teleelementele condensează tendinţe sociale. B.Etapa planificării. Gardner si J. pune în evidenţă o tipologie a sociabilităţii. Tehnici de studiu al sociabilitaţii: 1. devenind şi instrumentări prin care se realizează acţiuni de adaptare reciprocă a celor ce fac parte din grup. . fapt ce pune in evidenţă capacităţile de comparaţie. J. Realitatea ce se studiază în cadrul sociometriei este matricea socială. în acelaşi timp elemente ale gradului de dezvoltare a colectivitaţilor. ca: familia. 25 săptamâni (6 luni si o săptămână) . Testele sociometrice se folosesc in foarte numeroase împrejurări si au o cotă de diversificare foarte mare. tendinţe de comunicare şi de intercorelare. Testul constă în prezentarea pentru subiect a unor sarcini de a alege colegii in comparaţie cu o persoană de multă. în instructaj. Se folosesc 36 de cuburi. 2. de la scoală in recreaţii.Răspunsurile se dau prin da sau nu (forţate).L. Etapa diferenţierii orizontale este între 6 luni si 9 luni. . J. diferite ca formă. legate de insăşi dezvoltarea sociabilităţii. Stratificarea .structurile ierarhice în grup. Matricea sociometrica sau realitatea socială a grupurilor mici este încărcată de structuri afective de afiliere şi atitudini preferenţiale ale celor din grup. în care se cere să se răspundă la întrebări ce privesc condiţia socială de acasă. Se evidenţiază. prezentate printr-un cod. 3. ce poate fi analizată şi ordonată stiinţific. Unele grupuri s-au orientat spre sarcinile necesare realizării construcţiilor. fiecare de cât 26 de itemi. 9-10 luni . pentru varstele mici. Caracteristici sau dimensiuni ce pot fi măsurate şi descriu grupul social şi autonomia grupului. în timpul orelor de clasă. psihometric. Tipurile de personalitate. în cele de sport-etc. clasa şcolară. 2.Testarea sociometrica a sociabilitaţii. Testul Bales R. Moreno a studiat sociabilitatea copiilor de diferite vârste.Teste de măsurare a percepţiei sociale. Testul are un cod cu indiciu al tipurilor de personalitate şi cu sociabilitate diferită . folosirea şi perfecţionarea lor este în mare creştere. El a identificat. ori "factorul nutritiv" al existenţei grupului mic.copiii se afiă aproape şi de alţii decât cei ce se află în imediata apropiere (etapa diferenţierii verticale). 3 stadii ale dezvoltarii sociabilităţii: 1. Are 3 variante: A. Unitatea grupului. reacţii critice şi de apărare Randamentui activităţii grupului creează module si direcţioneză motivaţiile. Au ca obiective surprinderea aspectelor generale ale sociabilităţii copiilor de diferite vârste. Thompson. dar identic ca fond în cele 3 variante. Testul The Syracuse Scale of Social Relations de E. Interesul pentru contribuţia. • Unul din cele mai interesante teste de personalitate este testul Bales.

UP . • Cu dominaţia U (variantele) sunt 8 variante UP. Testul pune in evidenţă şi aspecte disfuncţionale între cele două sexe.orientat pe egalitate.UN este orientat spre succes şi afirmare de sine. în funcţie de o serie de caracteristici de saturaţie a itemilor ce valorizează un anumit tip. .orientare spre egalitarism.orientare spre valori altruiste. .sunt variantele: DP " orientare spre depreciere de sine. UB . Există o mare şi interesantă posibilitate de prelucrare a rezultatelor şi a analizei calitative cuprinsă în prelucrare. In fine. se manifestă in 7 variante (faţă de alt tip apropiat de el ca saturaţie). neprivilegiată de viaţă.orientarea spre loialitate si cooperare. câteva aspecte interesante.. . DN . iar fetele. . codificate prin literele U. Conotaţia D evidenţiează tendinţe de conservatorism versus tendinţe de radicalism. UNF . iar dacă sunt putemice indică şi agresivitate. Răspunsurile celor orientaţi spre succes social U N indica saturaţii in emotivitate.orientari spre autosacrificare pentru valori. Se îmbină. orientat spre izolare. N si B. UPP . mai ales. Printre altele.orientare spre liberalism permisiv.orientat spre autoapreciere. iar răspunsurile B indică activitatea spre iubire. . si itemii de ansamblu şi de poziţie ai celorlalte tipuri. Răspunsurile PF pun in evidenţă orientări spre iubire altruistă. Poate fi in profilul psihosocial pe poziţia 3 sau 4. se validează tendinţe de izolare atât ca dimensiune pozitivă. In testul Bales. orientare spre convingerile de grup conservatoare. D.orientarea spre relativism . de către unii autori. Fiecare răspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelaţii care indică aspectele ierarhice în analiza finală a caracteristicilor dominante din răspunsuri.inclusiv forme tipologice de motivaţii comportamentale. Cele 7 variante U sunt: .UF este orientat spre loialitate si cooperare de grup.UPP este orientat spre solidaritate şi progres social. s-au obţinut 2 tipuri: PF . cât şi pozitiv-negativă de relaţii personale. Cocech I. Nu toţi subiecţii se integrează în portretisticile acestea.orientare spre afirmare. însă.orientarea spre solidaritate şi succes social. P.Tipul D . orientate în anumite direcţii. P si DP. orientat spre succes material şi putere. sunt 26 tipuri de personalitate. UF . . tendinţe de dominaţie versus tendinţe de acceptare a dominantiei altora asupra sa. UNB . • Pentru P .orientare spre încredere în bunătatea altora. .Testul are o foarte mare flexibilitate interpretativă privind evaluarea probabilistă a interrelaţiilor cu grupul de apartenenţe.orientat pe respingerea convingerilor şi ideilor conservatoare de grup. Folosindu-se acest test. in zonele UP.orientare spre autorelaţie autentică.orientare spre individualism si gratificaţie. . DPB .orientare spre respingerea convingerilor conservatoare. iar U orientare spre succes (in genere).UPB este orientat spre sprijin emoţional şi entuziasm. -Tipul B. tipul U pune în evidenţă.UNT este orientat spre autoritate si autocontrol. Fiecare grup are cafe 5-7 membri izolaţi. cele decodificate de autor.Tipul V. DFF . DB . Caracterizarea finala se realizează prin analiza raspunsurilor DA -NU .în măsura în care domină în tipurile consemnate mai sus. s-au mai definitivat. Tipul U. UPB . UN .orientarea spre sprijin social şi entuziasm. DNF .orientare spre reţinerea cooperării. dar şi cu persoane din alte grupuri .social. ~ orientat spre succes material şi putere. F. PB .orientari şi identificare.UNB este orientat spre relativism valoric si expresie. fiecare tip are variante. a diferenţiat factorul N. mai ales in zonele PF. . La tipul P. • In afara de cele 4 tipuri fundamentale. saturate in această structură.Tipul P. . Băieţii lideri apar. caracteristicile valorice cu cele de securizare.care se afla pe locul 2 . respingerea convingerilor conservatoare ale grupului aflat în ascensiune (mai ales). ] • Pentru D . 11 . au urmatoarele forme combinatorii. De pilda. pentru B persistă orientarea spre respingerea convingerilor conservatoare. UPF. .reprezinta o persoana orientată spre succes social. iar pentru F. orientari spre succes social.

Esti o persoana calmă şi înţelegătoare? 19. Crezi că şi pentru alţii reprezintă ceva foarte important relaţiile de egalitate si umanitate? 20. Pari neâncrezător în idealurile grupului? 16. Ai tendinţe de dominaţie? 8. Respingi. în genere. Pari neprietenos? 15. Dai. Tinzi întotdeauna să fii obiectiv? 14. Îţi asumi. refractar la tot felul de schimbări rapide ce survin? 23. Accepţi uşor dezaprobările? 6. Esti înclinat (ă) spre modelare si obiectivitate? 14. Ai tendinţa mai mult sa imiţi opinii (păreri) decât să analizezi problemele când participi la o activitate colectivă? 13. Ai tendinţa sa-ţi afirmi autoritatea completa? 7. Dai impresia ca eşti ascultător? 20. Ţi se pare imposibil să stârneşti antipatie? 26. extravertită? 9. Pari prietenos? 11. Esti implicat în relaţii numeroase cu alţi? 2. îngrijorare) şi frică. Tinzi să-ţi limitezi participarea la a da doar informaţii când eşti solicitat? Forma C 12 . Vrei sa-ţi afirmi autoritatea completă? 6. când consideri că e cazul? 9. Dai unora impresia că îi consideri distractivi si amuzanţi? 18. Tinzi să stabilesti relaţii şi să te indentifici cu persoanele mai puţin necunoscute din grup? 26. Esti. Consideri că este deosebit de importantă independenţa individuală? 15. Dai impresia ca nu-i poţi suferi pe alţii? 7. Te preocupi de antipatia (aversiunea faţă de cineva) ce o manifeşti faţă de alţii? 24. uneori. înţelegător cu ceilalţi si aprobator? 12. neconformism? 22. impresia ca te impui în conducerea colectivului din care faci parte? 21. Pledezi pentru ideile şi convingerile tradiţionale ale grupului? 13. în genere. Simpatizezi uşor pe alţii? 18. Tinzi să te dezapreciezi? Forma B 1. Crezi ca e necesar sa-ţi sacrifici propria personalitate pentru valori superioare? 22. Te simţi demn de a realiza o sarcină de seamă? 4.TESTUL BALES Forma A 1. Ai contribuţii în numeroase succese privind sarcinile grupului? 5. responsabilitatea (răspunderea) pentru sarcina coordonării colegilor? 5. Crezi ca alţii sunt prea confuzi la normele (regulile) concepţionale de conduită morală şi socială? 16. introspectivă? 21. Reuşeşti să faci ca alţii să simtă că ii admiri? 19. Îţi place sa fii in fruntea colegilor tăi? 3. Accepţi cu uşurinţă insuccesul şi retragerea? 24. Îţi place mai mult atmosfera veselă? 8.Manifeşti anxietate (nelinişte. Esti o persoana deschisă. superstiţiile? 17. serioasă. Eşti cordial şi prietenos? 10. adesea. li ajuţi pe alţii să-şi afirme opiniile (părerile)? 12. Dai impresia ca te abţii şi esti pasiv la cooperare (colaborări)? 25. Manifeşti tensiune si opoziţie? 25. Consideri ca ai fi un bun şi amabil părinte? 4. Pari capabil (a) de multă afecţiune? 10. Stâmeşti admiratia celorlalţi? 11. Te mulţumesti doar să răspunzi când ţi se cere opinia (părerea) fară a da sugestii? 23. Iţi asumi uşor succesul social şi popularitatea? 3. Eşti. Esti o persoana inchisă in sine. Pari preocupat de idei fanteziste? 17. Ceri satisfacţie şi promovări. in genere. Participi intens la activitatea socială a colectivului? 2. netravestită.

Ai tendinţa de a te adresa mai degrabă grupului ca unui întreg. 13 . adesea. Faci multe glume. în genere. dominat de o modificare de fond a vieţii sociale. Te orientezi cu interes spre activităţi ştiinţifice? 21. Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligenţei sociale. Ai tendinţa de a subaprecia încrederea în sine a celorlalţi? 7. testul a declanşat discuţii privind influenţa învăţământului. Ocupi un loc proeminent în grup? 5. au avut loc reduceri ale duratei invăţământului. Cand râzi. Prin anii '90. eşti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa la grup (colectiv)? 24. Eşti. spontan. au apărut. bine apreciat în sarcină? 13. Crezi că mulţi oameni se complac in a fi dominaţi? 16. foarte puţin la viaţa colectivă? In genere. fapt ce va crea o noua conversie în statutul psihologului şi în reevaluarea şi restructurarea testelor într-un ritm mai alert şi de o mai mare deschidere spre psihologie şi psihodiagnoză. Te crezi apreciat în mod deosebit pentru modul în care îi domini pe ceilalţi? 8. în general. bancuri sau manifeşti multă fantezie? 9. Ai tendinţa de a considera ca alţii acceptă prea multe autorităţi? 17. Esti.codul pragmatic al tranziţiei". îngrijoraţi)? 10. Manifeşti admiraţie faţă de alţii? 12. recomandat de organismele financiare internaţionale: F. şi Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atenţie problemele din România. Accepţi autoritatea altora? 20. decăt fiecărui membru în parte? 2. in ele domină interogaţii numeroase mai ales incepând cu finalul secolului XX şi începutul unui nou secol. Participi. şi Banca Mondială. universităţile private (de învăţământ particular).. dată flind creşterea socializării in viaţa curenta. Eşti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce? 4. opiniile altora? 11.I. Ele au devenit tot mai numeroase.1. Crezi că ai putea fi dispreţuit de unii? 23. Soliciţi. fenomen firesc. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate si se vor mai constitui. Exprimi revendicări şi doreşti să impui discipline? 6. adesea. Optezi pentru înţelegere? 25. gata de dezaprobare? 15. apoi. Ai tendinţa de a crede că impulsurile agresive şi instinctive pot fi exprimate prin dragoste faţă de oameni? 19. Colegii tăi tind sa-ţi adreseze glumele şi fanteziile lor? 18. Ai tendinţa de a te supraaprecia în popularitate şi succes social? 3. Tinzi să stâmeşti agresivitatea în alţii? 14. s-a conturat . Esti capabil sa-i faci pe alţii să se simtă mai puţin anxioşi (neliniştiţi. Apoi. Pari a fi deprimat intr-o oarecare măsură? 22.M. S-a constatat o involuţie în învăţământ .s-au schimbat profilurile liceelor.

şi au sugerat ierarhizări. scale. Aceasta măreşte eficacitatea păstrării şi reproducerii celor învăţate. prin intermediul limbajului. efectivă. în funcţie de varietate de criterii. Este lesne de înţeles că existând aceste încercări de sistematizare. Noi trebuie să realizăm o întărire pozitivă.iniţiativele“ şi . Invers.ordoneze“ experienţele câştigate pe acest plan. clasificări relativ acceptate. viaţa. Metode de investigare a funcţiei mnezice Este important de ştiut că: – Investigarea capacităţii de stocare nu poate fi făcută decât pe baza unei corecte funcţionări prosexice.. dar nu suficientă pentru reproducere – iar şcoala. a conceptelor teoretice. scalelor etc. sperând că le-am inclus implicit pe cele teoretice şi ale experienţelor nu doar personale. în timp.CURS NR 17 Probe pentru investigare de tip performanţă pentru functia mnezica În psihologie şi în special în psihodiagnoză s-au utilizat diverse modalităţi de clasificare a probelor. Această “schemă” ar putea cuprinde: · anamneza psihoclinică. doar simpla lor enumerare în cărţi şi tratate de specialitate nu elimină . chestionare sau doar unele dintre ele într-o suită organizată în funcţie de specificitatea cazului de investigat.. apoi practica. Astel. Influenţaţi de multe ori de clinică. probe de performanţă.. cu incapacitatea reproducerii informaţiilor memorate. Recunoaşterea ne dă întotdeauna falsa impresie că materialul este reţinut. · investigarea performanţelor surprinse prin probe de atenţie. a metodelor de investigare psihologică şi chiar psiho-socială sunt din nou într-o dinamică evidentă iar şansa de a fi exhaustivi este de domeniul inimaginabilului. Cel mai util este ca în procesul repetării să încercăm să reproducem materialul cu frazele şi cuvintele noastre proprii. concentrarea repetiţiilor s-a constatat că duce. investigarea aspectelor globale de personalitate (prin diverse probe proiective ori combinate probe şi scale. Când se organizează repetiţiile perceperea materialului nu trebuie să lase scoarţa cerebrală indiferentă. Este mai uşoară. 14 . Încercările de clasificare. În organizarea repetării informaţiilor trebuie să realizăm o eşalonare a repetiţiilor în timp pentru consolidarea legăturilor nervoase şi pentru sistematizarea componentelor materialului. memorie şi calcularea QI. chiar bine intenţionaţi în cunoaştere. pentru a reuşi să învăţăm şi să memorăm cunoştinţele prezentate în cadrul unui proces de învăţământ este necesar să avem cât mai viu în minte scopul de a memora materialul respectiv. a testelor. Ceea ce ar trebui să se distingă relativ uşor ar fi nevoia de cunoaştere aprofundată a subiectului uman. psihologii şi medicii din diverse clinici (mai ales din psihiatrie) au încercat să . chestionare recent aprobate în circuitul profesiei de psiholog). de sistematizare. am încercat în paginile următoare să prezentăm o posibilă schemă de urmat în clinică.. Pentru motive pragmatice. de genul „pregătiri în asalt pentru examene”. însuşite şi aplicate în procesul muncii. de personalitate. – Orice . al creaţiei etc. la rezultate slabe.amnezie izolată” fără alte simptome clinice trebuie să atragă atenţia asupra eventualei posibilităţi de simulare din partea subiectului.aventurile“ fascinante ale domersului psihoclinic ale unor psihologi. ne cer cunoştinţe reproduse. indiferent dacă psihologul utilizează anamneza psihoclinică. de apropiere a criteriilor. de aspectele psihopatologice puternic reprezentate chiar în conţinutul testelor.

Metoda Viérregge: reprezintă o tehnică binecunoscută. acesta este solicitat să le reproducă. Scala Wechsler pentru memorie (W. După instructajul dat subiectului de a reţine şi reproduce cât mai mult şi cât mai corect (fidel) din stimulii prezentaţi. iar subiectul este îndemnat să recunoască primele 9 figuri. O altă variantă este proba „oraşelor”: i se dau subiectului 6-10 nume de oraşe şi i se atrage atenţia că trebuie să le reţină. iar subiectului nu i se impune să redea cuvintele în ordinea stabilită de autor. De asemenea. etalonate pe populaţie românească.S. metode de cunoaştere a nivelului mnezic al subiectului. Proba este foarte utilizată ca metodă de psihodiagnoză a memoriei. Un adult sănătos poate repeta după primul minut 6-8 cifre şi după al doilea 5-6 cifre. cât şi cele „duble” (repetate în cadrul aceleiaşi reproduceri de 2-3 ori). se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape când proba este folosită n maniera test-retest. D. Psihologul poate folosi în clinică una sau mai multe tehnici.memorarea perechilor de cuvinte.M. Curba „dublelor” (cuvinte spuse de 2-3 ori) oferă un indice de impromptitudine. 15 . Prima grupare se prezintă subiectului timp de 30 de secunde. în care s-a încercat distragerea atenţiei printr-un mijloc oarecare.de orientare. Proba auditiv-verbală REY – explorează funcţia mnezică reliefând capacitatea de fixare şi reproducere a ei. . Proba nu se desfăşoară contra-cronometru. Se ţine cont de rezultatele etalonării pe populaţia ţării noastre în evaluarea diferenţiată a capacităţii de fixare şi reproducere în funcţie de nivelul cultural.. iar în al doilea sunt 25. iar cea a greşelilor un indice al infidelităţii mnezice. memoria interferă cu elemente de inteligenţă. Sunt notate toate cuvintele. cunoştinţe acumulate. Se cere repetarea cifrelor după un minut petrecut în linişte şi încă o repetare după un alt minut. . printre care se numără şi primele 9. afectivă. experienţă cognitivă. atât cele corecte. B.memorarea imediată a cifrelor. sub forma testretest. Concret persoanei de investigat i se repetă unele cifre pe care le pronunţă examinatorul. Metoda Bernstein: constă în prezentarea a două grupuri de figuri desenate în profil: în primul rând sunt 9 figuri.de informaţie generală. după ce i se distrage timp de un minut atenţia.– De obicei. Proba poate fi folosită în clinică. stimulii fiind citiţi succesiv de examinator. cele „greşite” (imaginate de subiect). . este important de urmărit relatarea subiectului în legătură cu istoria existenţei sale. . Între cele existente enumerăm: A. . în şcoli etc. Ea se desfăşoară în cinci etape. examinatorul pronunţă clar. C.) conţine următoarele probe: .de control mintal (repetarea alfabetului sau numărare în sens invers). Apoi se înfăţişează a doua grupare. Generic. Operaţiunea se repetă de cinci ori chiar dacă subiectul a redat integral toţi stimulii din a treia ori a patra evocare. cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele patru variante Rey. în industrie. – Numai solicitarea de a fixa şi reproduce cupluri de silabe ne ajută în exprimarea fidelă a „memoriei brute”.memorarea unui paragraf.

6. 12. 12. 2. 10. 14. 11. soldatul (2) îşi căuta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de 16 . 5. 3. Vioară Copac Cravată Şuncă Valiză Pernă Ureche Cuţit Scară Câine Banană Unealtă Vânător Găleată Câmpie II III IV V 1. 15. 13. 15. crt. 7. 7. 4. 5. 11. 13. 14. crt. 8. Stimuli REY II ETAPE I II III IV V Recunoaştere: Câinele (1) muzicianului (2) orb (3) care cânta la vioară (4) stând pe o pernă (5) Recunoaştere: Întors din război (1). Stimuli I 1. 8. 3.PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA AUDITIVĂ REY I ETAPE Nr. 2. Figura 1 Pară Fotoliu Crap Dop Trăsură Bărbie Lac Săpun Hotel Cal Insectă Dulap Oală Soldat Broască Nr. 10. 9. 9. 6. 4.

Ajuns acolo se aşeză într-un fotoliu. PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA VIZUALĂ REY III Nr. 7. 2. El luă o trăsură (9) cu un cal (10) dar observă curând că vehiculul (11) era plÎn cu insecte (12) aşa că se duse mai întâi la lac (13) şi se spală pe tot corpul (14) cu săpun (15). lângă un copac (23) pe cei doi prepelicari (24) ai vânătorului (25) care. bău. crt. 8. El îşi ciuli urechile (20) şi-şi arătă dinţii (21) căci văzuse departe pe câmpie (22). 6. 1. Merindele (12) erau închise într-o valiză (13) aşezată în spatele zidului (14) printre bolovani (15).veche lângă scara (6) podului (7) păzea mâncarea (8) stăpânului (9) său alcătuită din pâine (10) şi şuncă (11). comandă o bere (22). unelte (16) vechi. 7. 1. 4. cu puşca (26) pe umăr (27) şi cuţitul (28) în mână (29) dar fără pălărie (30) şi cravată (31) se apropia fluierând un cântec (32). Deodată. Stimuli REY IV ETAPE I Toboşar Perdea Curea Cafenea Şcoală Rudă Soare Grădină II III IV V 17 . Stimuli I Bancă Cioban Vrabie Pantof Cuptor Munte Ochelari Burete II III IV V ETAPE Nr. El scoase dopul (25) sticlei (26). 5. 3. o porţie de crap (23) şi pâine (24). mâncă totul cu poftă şi mai ceru o pară (27). crt. 5. 2. Aici îşi puse costumul (19) nou şi porni vesel (20) spre locul (21) unde socotea că se va distra de minune. coji (17) de banane (18) şi găleţi (19) ruginite. o broască (28) venită de nu ştiu unde începu să sară pe podea (29) şi omul (30) nostru amuzat nu-şi putu stăpâni un hohot (31) de rîs (32). 3. 8. obicei ca să ciocnească o oală (7) cu vÎn (8). Apoi îşi scutură hainele (16) dar observă că totuşi trebuie să le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap (17) şi se întoarse acasă(18). 6. 4.

Figura 2 Şapcă Ţăran Mustaţă Gâscan Culoare Casă Râu Recunoaştere: Prietenii (1) şedeau pe o bancă (2) în grădina (3) publică schimbând (4) păreri despre teatrul (5) care vizitase de curând orăşelul (6) lor de munte (7). şapca (17). 15. Unul din cei doi (17) spuse că acţiunea (18) piesei (19) este lipsită de interes (20) mai ales că în ultimul tablou (21) apărea pe scenă (22) un vapor (23) pus acolo fără nici un rost. El privea un copil (10) care trece pe şosea (11) prin faţa cafenelei (12) de lângă gară (13) îndreptându-se spre şcoală (14). în grădina (5) sa. Celălalt amic (29) povesti că nu aşteptase sfârşitul (30) spectacolului (31) deoarece îşi uitase acasă (32) ochelarii (33). Elevul (15) îşi uitase mănuşile (16). mantaua (18) şi ghiozdanul (19) dar sufla fără grijă (20) într-o trompetă (21) şi fâlfâia un steag (22). legată cu o curea (23) de gât (24) o mic tobă (25) vopsită în culori (26) vii dar nu o putea folosi. 12. 10. 11. opera (27) lui merită să fie ştearsă cu buretele (28). 14. PROBA REY deţine etaloane pe populaţie românească. 10. El purta. 13. Or. doar psihologul stabileşte ce variantă va folosi. Ambele se pot utiliza. Iarna (14) şi-o petrecea pe cuptor (15) aşteptând vremea zilelor (16) calde. din casă (27) de după perdea (28) rudele (29) şi îndeosebi fratele (31) mai mic îl urmăreau cu atenţie pe micul şcolar (32). 13. aproape de râul (6) ce curgea printre copaci (7) şi supraveghea gâscanul (8) şi găinile (9). 15. 11. Recunoaştere: Un bătrân ţăran (1) cu mustăţi (2) lungi şedea pe o bancă (3) la soare (4). Marele actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera ţara (11) cu oile (12) şi puşca (13) lui. iar pe masă (35) îl aştepta o straşnică mâncare de peşte (36). Autorul (24) nu merită să ţină un creion (25) în mână (26). 14. După cum se observă cu uşurinţă proba are atât o variantă de tip reproducere şi una de tip reconoaştere. Tablou Vapor Oaie Puşcă Creion Teatru Peşte 9. ar fi fost o greşeală (37) să dea vrabia (38) din mână (39) pe cioara (40) de pe gard.9. 18 . 12. îl strângea un pantof (34).

Ele pot fi cunoscute şi doar după eforturi de validare şi etalonare pot intra în patrimoniul psihodiagnozei clinice din România.Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte) Nivel de instrucţie I Nivel scăzut de şcolaritate Nivel mediu şi bun de şcolaritate Etapele probei şi stimulii reţinuţi II 6 8 III 8 10 IV 10 12 12 13. În acelaşi timp. 19 .9 V 4 6 Exemplificarea cu acest tip de probe reprezintă un model de folosit pentru că probele au etaloane pe populaţie românească. Trebuie ştiut că există alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante şi pot tenta orice psiholog. ţinem să subliniem că fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea funcţiei mnezice la normali şi la bolnavi – din diverse clinici medicale.

aero-modelaj. provoacă reflexul de orientare. de scurtă durată. scrisă cu litere mari va atrage obligatoriu atenţia). dacă nu au un caracter neobişnuit. • Schimbarea şi intermitenţa stimulilor – ne arată că atenţia involuntară apare la modificări şi nu la stimulare continuă. fără efort de voinţă a activităţii psihice vorbim de atenţia involuntară. dar nu este suficientă pentru buna desfăşurare a activităţii umane. o reclamă luminoasă. interesele şi cunoştinţele omului ca şi starea organismului în general şi a scoarţei cerebrale în special. neaşteptat este. • Intensitatea stimulentului presupune apariţia pe scoarţă a unei excitaţii puternice care va domina celelalte punct excitabile din scoarţă (o detunătură. va fi nevoie de un efort de voinţă. unii asimilând-o cu „setul”. repetarea unor situaţii identice. schimbarea şi intermitenţa lor. mai precis. planşele şi diagramele din clasă nu trebuie să rămână ore în şir pe perete pentru că îşi pierd funcţionalitatea. Sunt obiecte şi fenomene care ne atrag atenţia fără un efort conştient. Adolescenţii sunt preocupaţi. de asemenea. Zlate. ea este necesară în procesul de cunoaştere. alţii cu „vigilenţa”. monotonă.CURS NR 18 Probe pentru investigare de tip performanţă pentru atentie Atenţia este o activitate care face parte integrantă din psihismul uman. 1994). Poate fi înţeleasă ca funcţie psihică de orientare şi concentrare a activităţii umane asupra unor obiecte sau fenomene. o explozie. calculatoare. Cauzele care o provoacă sunt în genere grupate în două categorii: a. Atenţia involuntară este. „stare”. Zlate M. fără nimic special din partea noastră. necesară reflectării lumii reale. • Caracterul neobişnuit. caracterul neobişnuit. b. Obişnuit. un construct care se instalează doar ca urmare a existenţei intenţiei noastre şi a efortului involuntar. interesaţi de radiofonie. Particularităţile stimulilor se referă la: intensitatea acestora. în general. • Starea generală a organismului şi a scoarţei cerebrale în special poate influenţa orientarea atenţiei. particularităţile intrinseci ale obiectelor. Atunci apare atenţia voluntară. Ea reprezintă un nivel optimal de desfăşurare a diverselor forme de reflectare a realităţii. cibernetică. Când trebuie să fim atenţi la anumite obiecte ori fenomene timp îndelungat. care sunt reflectate la un moment dat mai clar. 20 . „proces” etc. ea constă în orientarea selectivă a percepţiei. cu toate calităţile lor. fie negativă) pentru activitatea şi preocupările omului reuşesc să atragă atenţia. „condiţie”. un om flămând va reacţiona la orice stimulent legat de satisfacerea senzaţiei de foame şi care în alte condiţii poate rămâne neobservat. nu mai atrag atenţia elevilor şi studenţilor). Ca să atragem atenţia putem să creştem ori să reducem intensitatea vorbirii (farurile din porturi se aprind şi se sting intermitent. Invers. „Atenţia este mai mult decât vigilenţă crescută. (1994) arată că psihologii au oscilat în aprecierea atenţiei drept „activitate”. iar altele nu reuşesc aceasta. fapt ce va face ca activitatea lor să se concentreze pe interese utile. iluminând obiectele şi ajutându-ne să le cunoaştem cât mai adecvat” (M. un fulger. Stimulii. neîntărite. duce la stingerea reflexului de orientare şi atenţia nu mai este atrasă. Când are loc o orientare şi concentrare neintenţionată. neaşteptat al unui obiect sau fenomen. o condiţie care atrage involuntar atenţia. însemnătatea care o prezintă obiectele şi fenomenele pentru persoana respectivă. Frecvent profesorii cu experienţă pun întrebări neaşteptate în cadrul expunerii pentru a stimula atenţia cursanţilor. • Stimulii care au o anumită importanţă pentru organism (fie pozitivă..

De asemenea. fapt ce ajută la evitarea apariţiei inhibiţiei de protecţie. În acest caz. la efort. Când începem să privim fie un punct pe hârtie. actualizând anumite conexiuni şi inhibând alte legături care nu sunt conexe cu sarcina dată. profesorii se pot baza pe anumite variaţii ale concentrării atenţiei elevilor. Atenţia voluntară şi cea involuntară nu sunt strict delimitate. dar variaţii mici ale gradului de concentrare sunt posibile şi necesare. concentrarea atenţiei depinde de intensificarea zonei de excitaţie a focarului dominant. examinat şi nu este privit pasiv. al activităţii sunt şi unele momente dificile. În timpul activităţii şcolare şi universitare se poate observa această trecere: când un subiect – elevul. insul trebuie să treacă peste ceea ce îl distrage. În acest caz este implicată succesiv activitatea diferiţilor centri nervoşi. nu se poate desfăşura în bune condiţii un număr prea mare de activităţi. Concentrarea atenţiei. Volumul atenţiei. În timpul activităţii umane. probele psihodiagnostice se folosesc pentru a . stimulenţii care nu au legătură cu activitatea respectivă vor atrage mai puţin atenţia. 3.O dată cu apariţia atenţiei voluntare omul se antrenează pentru menţinerea ei. intensivă şi durabilă a orientării şi concentrării noastre asupra aceluiaşi obiect sau fenomen. Cantitatea de obiecte şi fenomene diferite care pot fi cuprinse simultan şi suficient de clar în câmpul atenţiei reprezintă volumul atenţiei. Acest fel de atenţie este uneori denumită de către unii psihologi atenţie postvoluntară. Când este prezent un interes deosebit faţă de acţiunea. Stabilitatea atenţiei – se caracterizează prin menţinerea neîntreruptă. atenţia se manifestă în grade diferite de intensitate. Insul poate fi atent un timp mai îndelungat asupra unuia şi aceluiaşi obiect dacă acesta se mişcă sau se modifică.. Calităţile atenţiei 1. studentul – începe studiul unei probleme (cu efort voluntar) participă atenţia voluntară. Se notează că procesul este posibil şi în sens invers. în genere. activitatea.măsura” această capacitate prosexică. satisfacţia şi se instalează un fel de atenţie de tip involuntar. Când 21 . alternează dar când figura este foarte simplă apare rapid inhibiţia de protecţie în celulele respective şi nu ne mai putem concentra. sarcina pe care o formulăm conştient (cu ajutorul cuvântului) este aceea care realizează orientarea activităţii de reflectare. Această calitate a atenţiei poate fi investigată cu ajutorul probelor psihodiagnostice 2. de asemenea. Pentru atingerea unui scop. Distragerea atenţiei timp de câteva secunde după o concentrare de 15-20 minute este suficientă pentru realizarea odihnei necesare. plictisitoare. S-a constatat prin numeroase studii şi experienţe că atenţia se poate menţine concentrată neîntrerupt asupra unui obiect aproximativ 15-20 minute. pentru obţinerea unor rezultate. apoi revine şi îl percepem cu o doză sporită de claritate. cele două forme de atenţie se întrepătrund prin grade de trecere de la involuntar la momentul conştient. Stabilitatea atenţiei nu trebuie înţeleasă ca o încremenire a acesteia. fenomenul respectiv este favorizată stabilitatea atenţiei. activitate. În clinică. Treptat dificultăţile iniţiale sunt depăşite. la care. La nivelul gândirii. nu se poate opera simultan cu un număr prea mare de elemente. în cadrul ei se menţine direcţia şi orientarea de bază a atenţiei. trebuind să asigure prin procedee diferite concentrarea maximă a atenţiei acestora. un obiect simplu ori nişte figuri reversibile observăm că atenţia noastră după câteva secunde se abate de la obiectul atenţiei. mărind valoarea de semnalizare a unor stimuli. în mod frecvent. cele două forme de atenţie se pot transforma una în cealaltă. ca atare. În cadrul unei activităţi. care prin ele însele nu pot atrage atenţia. dacă acesta este observat. În procesul didactic. Notăm faptul că în anumite împrejurări efortul de orientare şi concentrare a activităţii noastre într-o direcţie necesară se poate realiza şi prin intermediul limbajului interior (omul singur îşi propune să fie atent. studenţilor. Procesele de excitaţie şi inhibiţie. trebuie să se concentreze. fie mijlocit). Intensitatea. apare interesul. întrucât în procesul muncii. Cu cât această excitaţie este mai puternică. la aspectele esenţiale din materialele expuse. prezente în anumite celule nervoase necesare perceperii. Această caracteristică a atenţiei este necesară în orice acţiune. fie explicit. cu atât mai puternic se va manifesta inducţia negativă şi. În mod obişnuit omul nu poate percepe ori recepţiona cu maximă claritate şi concomitent un număr nelimitat de obiecte diferite. din experienţele efectuate.

omul trecând de la un obiect la altul. necunoscuţi anterior etc. O dată cu instalarea treptată a oboselii. Nu există două focare de excitabilitate optică. Legate în propoziţii. neîncheiate. Experimental s-a stabilit că un adult poate cuprinde cu atenţie dintr-o privire. omul este confruntat cu o stare de apatie. poate asculta explicaţiile poate privi schemele de pe tablă. În mod normal spunem că este vorba de oameni neatenţi. să efectueze concomitent două sau mai multe activităţi. când una din ele este automată se explică prin aceea că activitatea involuntară este dirijată de către regiuni corticale parţial inhibate. studentul poate lua notiţe la curs. de disconfort. de la o preocupare la alta. Distragerea atenţiei se manifestă în aceste cazuri ca o lipsă a concentrării şi stabilităţii atenţiei. Posibilitatea executării simultane a două activităţi. când privim o scenă de teatru. literele expuse pot fi grupate în cuvinte cunoscute. 5. Distributivitatea atenţiei. să ne adaptăm la stimuli noi. să aibă un caracter automatizat. Deci. ori foarte diferită de aceasta sau dacă ne-au rămas probleme nelămurite. În fond.examinăm o schemă pe tablă. în activitatea productivă. adică 16 litere în total. Explicaţia este că inhibiţia supraliminară s-a extins şi asupra semnalizării de tip senzorial-perceptiv. Ea este o deplasare voluntară a atenţiei. De asemenea. Este cazul şi locul să ne oprim cu câteva precizări în legătură cu problema distragerii atenţiei. fără control permanent al conştiinţei. care depinde în special de mobilitatea proceselor nervoase. de circa 0. ci una din activităţi fiind automată nu solicită controlul conştiinţei. Subiectul uman poate. 4. Flexibilitatea atenţiei se instalează mai greu dacă activitatea respectivă este mai puţin interesantă şi plăcută decât cea anterioară. iar atenţia se poate îndrepta spre celelalte activităţi. Aşa se explică de ce elevul. a apariţiei unei uşoare inhibiţii externe ori ca efect al oboselii. în mod obişnuit. dar nu oricare. reuşim să cuprindem simultan obiectele prin deplasarea rapidă a atenţiei de la un fenomen sau obiect la altul. Condiţia esenţială ca două-trei activităţi să se poată desfăşura simultan este ca măcar una din ele să se poată desfăşura uşor. în procesul instructiv. în continuum-ul pe care îl dă atenţia întregii activităţi psihice. Această trecere are la bază tocmai alternarea focarului de excitaţie optimă şi deplasarea lui de la un element la altul. Când suntem în situaţia dea ne muta de la o acţiune la alta în cadrul jocului. flexibilitatea nu se confundă cu oscilaţiile involuntare. când ascultăm explicaţiile profesorului. mergând până la somnolenţă. volumul – calitate a atenţiei poate fi mai uşor investigat cu probe psihodiagnostice. are loc ori alternarea rapidă a atenţiei de la una la alta ori includerea acţiunilor într-o singură activitate coordonată prin extinderea focarului de excitabilitate optimă. Flexibilitatea atenţiei se impune ca o calitate a acesteia. fără ca una să interfereze cu celelalte. De caracterul oarecum limitat al volumului atenţiei se va ţine cont în procesul de predare. 22 . Se pot percepe 3-4 cuvinte formate din 3-4 litere fiecare. cuvintele alcătuite din litere cresc cantitativ. când percepem „blocaje” în activitatea curentă. Flexibilitatea atenţiei constă în posibilitatea deplasării rapide pe scoarţa emisferelor cerebrale a focarului de excitabilitate optimă. 1 secunde. a) Ea poate să apară ca urmare a labilităţii excesive a proceselor nervoase. trebuie să trecem de la odihnă la muncă. conform cu necesităţile activităţii desfăşurate. 4 până la 6 obiecte independente sau tot atâtea litere izolate (consoane care nu pot fi grupate în cuvinte). întrucât omul în munca şi activitatea lui nu poate să îşi menţină permanent atenţia concentrată şi stabilă asupra unui obiect. Distribuţia atenţiei se caracterizează prin numărul de acţiuni pe care omul le poate îndeplini simultan. când va trebui insistat alternativ pe scheme intuitive şi explicaţii teoretice. Este calitatea necesară pentru deplasarea rapidă a atenţiei de la un obiect la altul.

a apărării pe care sistemul nervos central o comandă. atraşi fiind de factori exteriori şi nu de cei legaţi strict de exprimarea profesorului. Aceştia din urmă dispun de posibilitatea concentrării atenţiei (îngustă şi puţin flexibilă). În clasă. într-un spaţiu (loc) şi timp delimitat. elevii neantrenaţi în planul atenţiei voluntare lasă să se manifeste liber atenţia involuntară. Respectarea principiului accesibilităţii este de o maximă importanţă în tot cuprinsul procesului de învăţământ. Atunci efortul de concentrare are ca efect. respectiv intelectiv-operaţionale. Când neatenţia într-o sală de curs este generală. care poate fi nesistematică ori prea puţin accesibilă. ştiut fiind că elevilor şi studenţilor le place să învingă greutăţile. 23 . în acest caz. în situaţii limită. tulburători. saturat suficient cu oxigen. exerciţii fizice în special. Pentru evitarea consumului de prisos a energiei este important ca omul să decidă în cunoştinţă de cauză ce aptitudini să adopte în viaţă. deja cunoscute pentru trezirea şi menţinerea atenţiei. profesorul poate folosi o glumă potrivită vârstei elevilor. dar nu trebuie confundat cu simplificarea exagerată a materialului nou. nu se va persista într-o activitate dificilă. apariţia mai rapidă a oboselii. Sunt cunoscute în prezent condiţiile generale care favorizează atenţia. lectorul va înţelege că este un motiv de a reflecta la calitatea expunerii. dar acestea să fie pe măsura capacităţii lor psihofizice. obstacolele. Când neatenţia apare ca urmare a instalării oboselii uşoare. zgomote etc. Profesorii când sunt foarte concentraţi asupra conţinutului expunerii au obligaţia didactică de a veghea în acelaşi timp asupra clasei. b) Ca o consecinţă a concentrării deosebite asupra unei activităţi poate să apară de asemenea distragerea atenţiei. student. apare inhibiţia de protecţie. Frecvent. cu aer curat. Între acestea. Sunt persoane „distrate” dar care diferă ca fenomen prosexic de cei neatenţi. În spaţiul elevului trebuie să se asigure condiţii de aerisire. (dacă este antrenată). de lecţie. recomandându-se evitarea atitudinilor afectiv-negative (emoţiile puternice încărcate negativ) faţă de agenţii distructivi. în detrimentul volumului şi al flexibilităţii. fapt ce va ajuta la formarea unor stereotipuri dinamice generale. o importanţă deosebită se acordă pregătirii lecţiilor de către elev. în momentele de decizie. asupra conduitelor elevilor. Inducţia foarte puternică provenită de la focarul dominant produce o absenţă faţă de tot ceea ce se întâmplă în afara preocupării importante. care se vor destinde şi odihni puţin pentru reluarea concentrată a activităţii. Cel mai general acceptat este fenomenul de îmbinare a informaţiilor cu noţiunile accesibile. Observaţiile şi experienţele au arătat că atenţia poate fi bine educată progresiv de la vârste mici şi ea poate să se instaleze chiar când subiectul se găseşte în condiţii deosebite: turbulenţă.Distragerea atenţiei se concretizează şi sub forma unei imposibilităţi de concentrare stabilă asupra unei sarcini date. îndeosebi la început. ca manifestare a protecţiei. care facilitează apariţia şi menţinerea atenţiei în activitatea dată. elevul va fi sfătuit să execute câteva mişcări vioaie.

se înregistrează numărul de răspunsuri corecte. 4. Pe fiecare rând sunt 40 litere din alfabetul latin. Proba de baraj Bourdon-Anfimov datează din 1895 şi se consideră că nu este edificatoare decât analizată în desfăşurarea ei. din 7 în 7 sau din 13 în 13. în manieră temporală. 2. măsurând timpul necesar barării fiecărui rând (secvenţial). cunoscut sub denumirea de indice de omisiune. CVTKTOMRGTACTVTFOKVOKFVRCAVFRKVGTT MFCVTC FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMGC ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGFC AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVROMA CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO 24 . fapt ce presupune o mare concentrare şi stabilitate a atenţiei. Metoda Kraepelin: subiectul este rugat să numere de la 100 înapoi din 3 în 3. Metoda grafică: se referă concret la „componenta somatică” a atenţiei şi constă în înregistrarea tonusului muscular. omisiuni şi erori şi se calculează un coeficient de exactitate care arată aspectul calitativ prosexic. Totodată. Studiile tahistoscopice – dau aprecieri în legătură cu volumul.CURS NR 19 Metode de investigaţie a atenţiei 1. 3. reprezentat de mai multe pagini cu literele alfabetului latin. Se prezintă un număr de figuri într-un timp limitat. a respiraţiei şi pulsului în momentul de concentrare a atenţiei. concentrarea şi intensitatea atenţiei. Metoda Bourdon: în proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instrucţiuni subiectului ca în timpul standard de 10 minute să bifeze cât mai multe litere O şi C din câmpul perceptiv imaginat de cei doi autori.

Figura 4 – Proba Toulouse-Piéron De notat că toate probele pentru investigarea prosexică se realizează contracronometru iar aprecierile se efectuează comparând rezultatele subiectului cu performanţele etalonate pe populaţie românească. cu creionul numai cele 2 desene aşezate deasupra câmpului vizual perceptiv efectiv de lucrat. 6. Se pot face aprecieri privind capacitatea de concentrare generală a atenţiei. în care a dispus toate cifrele de la 11 la 50. 25 . Alte probe de baraj tip Toulouse-Piéron sunt alcătuite din imagini geometrice (vezi imaginea) în care instructajul cere să se bifeze cu o linie. Herwig a imaginat proba alcătuind-o din 2 tabele de dimensiuni standard. Posibila fatigabilitate se reflectă în scăderea ritmului de realizare a sarcinii şi sporirea numărului de greşeli. Instructajul cere subiectului ca în timpul standard de 4 minute pentru fiecare din cele 2 tabele să identifice şi să arate cifrele în ordine crescătoare.VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOVR TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO Figura 3 – Proba de baraj Bourdon-Anfimov 5. Un alt tip de probă este acela de identificare. În această formulă. proba investighează rapiditatea şi precizia reacţiilor subiectului. în unitatea de timp. mobilitatea şi flexibilitatea. dar de dimensiuni diferite şi într-o „dezordine” proprie. Toulouse-Piéron a modificat testul introducând (faţă de proba Bourdon-Anfimov) figuri în loc de litere.

la persoanele cu diverse disfuncţii clinice şi psihologice. la pesoanele considerate ca aparţinând largii normalităţi. Sunt de asemenea metode de înregistrat global: timpul de reacţie. care merită expusă este alcătuită dintr-un set de cifre între 11 şi 99.Figura 5 – Proba Herwig Într-o altă variantă. performanţele prosexice şi mnezice dar aceste metode nu pot fi folosite decât în condiţii speciale de dotare. de etalonare etc. o probă utilizată în diverse profesii. Subiectului i se cere să indice întrun timp standard cifrele care lipsesc şi să le „verbalizeze” doar pe acestea. 26 . de asemenea dispuse în „dezordine” şi de dimensiuni diferite. Figura 6 – Varianta cu cifre între 11-99 Considerăm deontologic să arătăm că în literatura de specialitate s-au investigat calităţi şi aspecte ale atenţiei în condiţii de laborator.

în special (realizând o notă de mai mare individualitate). astfel că această încercare de clasificare. alcătuite după criterii care pun accentul pe individualitate. 2. mai sus prezentată conţine elemente eclectice.CURS NR. Pentru mai multă obiectivitate în cunoaşterea personalităţii umane. b. în ultimele decenii. imagine de sine etc. chestionarelor şi a scalelor de apreciere. ele sunt influenţate de particularităţile personalităţii subiectului. 1. Probele prin care se realizează investigarea personalităţii (în ansamblu. musculare etc. psihologii consimt că personalitatea (măcar anumite faţete) se poate investiga şi cunoaşte cu ajutorul anamnezei. se impune o sistematizare. Există modalităţi de investigare grupate sub genericul metode obiective – cu ajutorul cărora se urmăreşte cunoaşterea directă a comportamentului subiectului. De aceea. din aceasta decurge dificultatea cuantificării rezultatelor obţinute. Se apreciază că există metode subiective..000 de termeni în limba engleză). răspunsurile subiectului sunt în funcţie de sensul sugerat de stimul. 3. crâmpeie. este pus să vorbească despre sine. ALLPORT şi H. în care subiectul. a diferitelor lui reacţii perceptibile. pentru a fi cunoscut. În abordarea structurii complexe a sistemului de personalitate. Aceste date. specificitate raportată la existenţa a peste 50 de definiţii ale personalităţii şi a identificării a mii de termeni care o definesc (G. În prezent. deşi este mult utilizată. de stările prin care el trece. tehnicile asociative mai cunoscute şi mai des utilizate sunt: experimentul asociativ-verbal şi tehnica RORSCHACH. în condiţii care provoacă un conflict ori o situaţie emoţională reprezentativă. nivel de aspiraţie. electromiografiei (EMG). atât la normali. psihologii şi medicii au apelat frecvent. caracteristică psihică generic umană sau personală. pe care acesta va tinde să-i interpreteze prin prisma propriilor trăsături de personalitate. imaginat de Murray şi Morgan. 27 . cât şi în cadrul bolii) sunt extrem de polimorfe. Cercetătorii în domeniu. În general. electrocardio-grafiei (EKG) etc. Metodele proiective sunt constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicită răspunsuri faţă de stimuli nestructuraţi. a conduitelor şi activităţii. pentru a nu mai sublinia nota de subiectivitate prezentă aproape în orice încercare de investigare. la o serie de înregistrări şi măsurători psihofiziologice. fac observaţie directă şi pot ajuta echipa de cercetare pentru reproducerea unor situaţii de viaţă. tehnici constructive – TAT sau testul aprercepţiei tematice. fiind rezultatul prelucrării reflexului psiho-galvanic ori al modificărilor electrice cerebrale. ODBERT găsesc peste 18. iar caracteristicile exhaustive ale acestei abordări sunt greu de respectat. aceste date sunt recoltate. efortul psihologilor de a imagina probe fiind concretizat în mii de dovezi: a. de nivel de cultură şi educaţie. S. motivaţie. câteodată definitorii pentru comportamentul uman sunt recoltate cu ajutorul electroencefalografiei (EEG). De asemenea. 20-21 Modalităţi de investigare a personalităţii Metodologia de investigare a personalităţii prezintă multe diferenţe faţă de alte niveluri ale psihismului în general. cu suficiente limite deja cunoscute. W. Există multiple împărţiri şi clasificări ale tehnicilor proiective. în special psihologii şi medicii. Pentru o înţelegere cât mai profundă şi pentru raţiuni de ordin metodologic trebuie să menţionăm că aspectele obiective şi subiective din structura psihicului uman se înterpătrund. uneori doar.

„NU ŞTIU”).). la etape anume stabilite de cercetători. „NU”. a depresiei.. tehnici de ordonare: SZONDI (diagnostic pulsional). circulatorii etc.U. fie cu răspunsuri deschise (libere).radiografiere” a stărilor. 7 întrebări investighează timia.. pentru unele medicamente cum ar fi: fluanxol. Cele mai cunoscute sunt: scalele LORR. 28 . Rotter etc. oxipertină. de cunoaştere. Cunoscând o mai mare dezvoltare în ultimele două decenii. scalele au fost folosite şi la noi în ţară.c. neîncrederea ori sensibilitatea excesivă.. clorpromazină.).A. tratamente standard şi depôt ori standard şi retard etc. din cele 101 întrebări: 18 se referă la frică şi dificultăţi adaptative. ori pentru testarea anxietăţii. de aceea se alcătuiesc fie cu răspunsuri închise(„DA”. alcătuite din întrebări cu un anumit grad de generalitate. De exemplu. prin fraze MICHIGAN. atitudinilor. WITTENBORN. Prelucrarea statistică obţinută din scoruri. prezente în majoritatea disciplinelor ca şi în activităţile cotidiene. subiectul este rugat să sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza. Unul dintre chestionarele cunoscute şi frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din S. oxazepam. dovedindu-şi utilitatea în aprecierea cvasi-obiectivă a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substanţe psihotrope. psihoze etc. Pentru aprecierea efectelor terapeutice (aspecte comparative. o variantă în care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman. 7 întrebări sunt referitoare la anxietate şi nervozitate. Întrebările sondează în ansamblu aspecte somatice. tehnici de completare: prin imagini – ROSENZWEIG. în funcţie de intensitatea acestuia. În această tehnică. psihice. Acestor scale de evaluare . Se înţelege că răspunsurile pot fi mai mult sau mai puţin subiective.. la care subiectul este „forţat” să răspundă cu DA ori NU. dispoziţiile afective. Se vorbeşte de scale pentru nevroze. comportamentale. intereselor. examinatorul (evaluatorul) apreciază fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifră. Chestionarelesunt modalităţi de cercetare. scalele de evaluare ţintesc estimarea cantitativă a comportamentului uman. e. poziţiilor subiectului. HAMILTON. de exemplu. iar cei cu punctaj peste 23 sunt consideraţi bolnavi. Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei şi sindromologiei din clinicile. oferă posibilitatea alcătuirii unui profil clinic (în dinamică) al bolnavului respectiv. tehnici expresive: testul arborelui (KOCH). iar altele se referă la tulburări gastro-intestinale. desenul figurii umane. alcătuit din 101 întrebări. dar urmărindu-se o . ZUNG. altele privesc aspecte hipocondriace.rating scales” li se adaugă recentele procedee „ check-list” şi lista de adjective pentru control. Se obţine o notă care poate varia între 10 şi 100. d. de psihiatrie.

alegerea unor aspecte relative la viaţa personală (cum ar prefera să fie – mai puternic. dar aşezate în poziţii diferite. T= tendinţe ideative de introversie. urmărind efectul lor. Chestionarul de temperament al lui JOY P. cel al lui Porter şi Cattell (HSPQ). să spună în ce măsură seamănă cu o serie de copii a căror prezentare de calităţi se face în propoziţii şi în ce măsură ar dori să le semene. având în atenţie aspecte ale temperamentului sau ale caracterului. Bark er. Serara şi Sears (1940) au efectuat experimente de frustrare alimentară la sugarii de 6 luni. opţiune profesională (răspuns la alegere cu trei preferinţe). se compune din 12 pagini cu câte 15 serii (itemi) de câte trei figuri sau imagini aşezate în succesiune verticală. relaţii personale. Dembo. 2)G= activitatea generală. aplicabile de la 6 la 10 ani.). Ag= agresivitate.S. Co= cooperativitate. C= tendinţe cicloide. N= nervozitate. mai liniştit indicarea a trei persoane pe care le-ar alege dacă ar trebui să meargă într-un deşert. V= vigurozitatea. I= inferioritate. IV. El cuprinde 300 itemi cu răspuns la alegere şi acoperă 10 trăsături de personalitate şi implicit de temperament. D= dominanţa. pentru fiecare există trei grupuri (superior. mediu. 3)O= obiectate. R= reflexibilitatea. Testul S. Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR). Chestionarele de personalitate pentru copii ESDO. I= impulsivitatea. aplicabil de la 12 la 17 ani. A= submisie ascendentă. Lewin (1940) au pus în evidenţă o serie de aspecte ale personalităţii copiilor prin deprivarea de jucării. se cere subiecţilor să determine care imagine din cele 3 este diferită (elementul indicator) de celelalte două. dar a adăugat în cadrul situaţiilor dificile sugestii pozitive şi negative.B. ce şi cât a fost reţinut din situaţiile consumate de către copii de diferite vârste. stabilitate emoţională. D= depresie. note ale inadaptării sociale. M= masculinitate/feminitate. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifică instructajul după o pauză în care desenarea din memorie a setului de imagini văzute. masculinitate. rapiditate în activităţi lucrative. V. Cele 6 tipuri de instructaj au permis să se pună în evidenţă dominanţa relativă a sugestibilităţii direcţionată spre autoritatea faţă de aceea ce este implantată în condiţiile competivităţii şi relaţiilor sociale curente. III. Menţionându-se faptul că nu are importanţă poziţia imaginilor. Rezultatele celor şase subteste sunt combinate pentru a obţine patru note diferite şi anume: note ale sentimentului de inferioritate personală. Zeigarnik a dat sarcini de memorare dificile. THURSTONE (1951) are în atenţie 7 trăsături de personalitate de bază evidenţiaţi prin cei 140 itemi: A= activism. 29 . să claseze în ordine de preferinţă membrii familiei sale. Răspunsurile existente şi abţinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente). VI. note de reverie trează etc.U. Inventarul de personalitate al lui L. să răspundă la întrebări cu alegeri multiple privind probleme ale vieţii sociale. ZIMMERMANN (GZ) grupează sub forma unui chestionar multifazic factorii mai bine stabiliţi. E= stabilitatea emoţională. Kost a studiat reacţiile la sarcini complicate şi grele. II. note de adaptare familiară. şi chestionarul 16 P. bunăvoinţă. Valentine (1930) şi Ellesor (1933) au studiat caracteristicile fricii şi cauzele fricii la copii. Chestionarul are 6 părţi în care se cer subiectului: I. GUIFORD şi W.L. inferior). în timp ce răspunsurile prin care se identifică o imagine dintrei ca fiind diferită se consideră ca fiind o expresie a sugestiei de fond. Chestionarul lui JOY P. GUILFORD (1934) identifică factori de bază şi factori de grup ai personalităţii. etc. Yarrow (1940) a studiat reacţiile globale la dificultăţi ale preşcolarilor. La Universitatea din Bucureşti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Chestionare pentru copii au realizat şi Raynolds (1928). 22-23 Chestionarele şi testele de personalitate multifazice Acestea diagnostichează una sau mai mute trăsături de personalitate. tendinţe de reflexie. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecărei pagini sunt identice.F. Justin (1933) – cauzele care îi fac pe preşcolari să râdă. S= sociabilitatea. au toate structură de analiză factorială şi acoperă studiul unor aspecte ale personalităţii de la 6 ani la vârsta adultă. obiectivitate.CURS NR. Chestionarul are trei direcţii de investigatie în care sunt cuprinse următoarele aspecte: 1)S= tendinţe sociale de introversie.

psihosomatice. lipsă de inhibiţie. ca şi tulburări funcţionale de ordin general. 2. Scorul mare arată tendinţa de a se realiza un profil normal. faptul este depistabil prin scala F. neîncredere în medic. 4.?”.. L. simptome neurologice.). Scala Pd – pentru deviaţie psihopatică – indică superficialitatea stărilor emoţionale. trăsături ale personalităţii. agresivitate. tendinţă spre perversiuni. să apară într-o lumină favorabilă. b) Scala L (lie = minciună) – Obţinerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide. 1. egocentrismul. Întrebările se află pe cartonaşe pe care subiectul este pus să le claseze în trei grămezi corespunzătoare pentru “adevărat”. în fond. fie ca răspunsuri la întâmplare. Tendinţa de homosexualitate este considerată ca prezentă când percepem o mărire concomitentă a scorurilor la M/F.nu ştiu” (se numără). scorul poate să crească şi la subiecţii normali dar blazaţi. Trei scale ale chestionarului permit să se determine dacă subiectul tinde să se prezinte conştient sau nu. Scala M/F – masculinitate-feminitate – poate avea un scor mare. potenţial toxicomanic.?” – este cea dată de numărul total de răspunsuri la care persoanele răspund prin .. Inventarul multifazic de personalitate THE MINNESOTA MULIPHASIC PERSONALITY INVENTORY. ilustrând capacitatea lui de a-şi rezolva propriile probleme. atitudini sociale de mare naivitate. are la ora actuală cea mai mare răspândire printre inventarele şi chestionarele de personalitate. 3. “fals” şi “nu ştiu”. Scala diferenţiază aspectele hipocondriac – cenestopate sau tulburări organice. fie ca răspunsuri realmente patologice ori răspunsuri care arată că nu a înţeles întrebările. combinaţii ale scalei F şi K permit să se determine dacă subiectul a trecut într-un sens sau altul în categoriile de deformări de răspunsuri specifice uneia sau alteia dintre cele două scale cu dominanţă. d) Scala K – are un rol corectiv prin măsurarea atitudinii persoanei faţă de răspunsurile date. HATHWAY şi McKINLEY. Scala Hy – pentru isterie – arată inactivitatea psihică. c) Scala F – apreciază validitatea întregului test. introvertiţi ori cuprinşi de sentimentul inutilităţii. sub o lumină favorabilă. sceptici. Scala D – pentru depresie – este sensibilă la apariţia depresiei şi anxietăţii. Rezultatele se apreciază în funcţie de 4 scale de validare: . inactivitate psihică. Detectează depresiile subiacente şi disimulate. mai mult de anumite trăsături intelective decât de homosexualitate. Scale clinice – vizează. Un scor mare arată o posibilă lipsă de atenţie în sortarea enunţurilor ori incapacitatea de a da un răspuns corect. faptul se pune în evidenţă prin scala K. falsificând rezultatele). Scala indică potenţialitatea histeroidă. El indică şi un bun prognostic pentru bolnav. atitudini morale etc. Scorul mare la femei indică existenţa tendinţei de dominare. lipsa unor capacităţi de a folosi experienţa proprie. în urma efectuării testului.A. 5. Scala Hs – pentru hipocondrie – măsoară interesul individului pentru funcţii şi caracteristici somatice. Cuprinde 550 itemi cu referire la 20 domenii (sănătate generală. Pd şi Pa. tendinţe narcisice. O notă prea mare poate invalida testul. arătând devierea structurării intereselor în direcţia sexului opus. depresivă ori numai inhibată. indicând atitudinea de apărare a persoanei. F. Scorul ridicat arată tendinţe spre acuze somatice lipsite de suport organic. 30 . faţă de propriile slăbiciuni. K şi 9 scale clinice. relaţii familiale.. indiferenţă faţă de normele etico-morale. Dacă subiectul tinde să se subestimeze sau să se supraestimeze. psihopate ori cu tendinţe interpretative (în special când doresc. O notă relativ crescută indică un subiect cu o structură psihastenică. elaborat de STARKE. dacă dă răspunsuri neobişnuite. Această metodă este acceptată şi de subiecţii mai dificili. relaţie terapeutică compromisă. Următoarele Scale de validare vor fi succint prezentate: a) Scala . Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet şi cel mai răspândit chestionar. Scala M/F cu scor mare la bărbaţi este legată câteodată.

acestea furnizează datele unui portret descriptiv. scoruri mari la Pt. tendinţe interpretative. Hs caracterizează personalităţile pasive. În testele cognitive abordarea subiectului este de tip analitic. · Psihologii clinicieni au stabilit că scorurile ridicate la D. fapt ce impune un interes mai mic pentru aspectul cantitativ al rezolvării de probleme. cum şi-ar dori uneori să fie etc. Galton – a ordonat o serie de cuvinte-stimul la care subiectul trebuie să răspundă cu primul cuvânt care-i vine în minte şi a cronometrat timpul de reacţie. Din cauza imposibilităţii aprecierii (estimării) cantitative este de preferat să fie catalogate drept tehnici şi NU teste proiective. metodele proiective au un grad mai mare de aderenţă în investigarea conduitelor şi trăirilor. iar numărul de răspunsuri nu este limitat. oricât de polimorfe ar fi ele. al corectitudinii la probe. interpretarea răspunsurilor subiectului nu este univocă (specific al testelor de inteligenţă). 7. Dacă încercăm o comparaţie cu probele cognitive. ulterior dezvoltată de Jung. dependente. deşi sunt lipsite de iniţiativă. suspiciune. Hy. inventarul MMPI relevă potenţialul psihopatologic. Când materialul adunat cu ajutorul tehnicilor proiective este restructurat. care măreşte gradul de fidelitate al răspunsurilor în probe. disprosexie. la configuraţia universului său afectiv. încărcându-se cu un grad mare de subiectivitate (în mod frecvent subiectul se apreciază aşa cum crede că este. răspunsurile pot fi uşor trucate. hipersensibilităţi. Scala Ma – hipomanie – ne ajută să identificăm persoanele cu structuri de personali-tate ce conţin: tumult ideativ. 8. Permit investigarea conduitei intrinseci. Galton care a construit prima tehnică proiectivă. 9. întrucât schizofrenia are o multitudine de forme clinice. a tendinţelor compulsive.). polipragmatism. subiectul poate face în mod inconştient proiecţie. prin analogie. Având la bază o concepţie globală. Considerate ca fiind mai potrivite pentru activitatea clinică. Scala Pt – psihastenie – se caracterizează prin încercarea de decelare a fobiilor. obsesiilor. toleranţă scăzută la frustrare. · Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt şi D pot obţine rezultate bune în activitatea de rutină. Scala Sch – schizofrenie – nu este în special ilustrativă pentru personalităţi schizoide ori schizofrene. neîncredere în sine. cel mai adesea subiectul dă răspunsuri raportate. Scala Pa – paranoia – identifică o serie de trăsături ca: neîncredere. este permanent un monolog. 31 . ci extrem de complexă – fapt ce constituie pe alt plan un obstacol evident în tentativele de apreciere cantitativă. agresivitate. Totodată.6. simţ de răspundere. D şi M/F caracterizează personalităţile nevrotice. iritabile. ostilitate. Hy. resemnate. sintetică asupra personalităţii. · De asemenea. impulsivitate. Hs asociate cu valori mari la scala Pt se întâlnesc la alcoolicii vechi cu modificări biologice şi psihice. inhibate. Identifică şi personalităţi psihastenice care se manifestă prin depresie. curaj. moralitate excesivă. comportament delictual. · Scoruri mari la D. iar în clinică are mult mai mult succes dialogul. dar are unele dezavantaje: este rigid. non-conformism. În concluzie. iar participarea afectivă şi disprosexia scad nivelul de eficienţă al rezultatelor. aceasta arată că în probele proiective participarea afectivimaginativă a subiectului ajută transpunerea în situaţii. · Scoruri ridicate la Pd şi Ma indică imaturitate. în tensiune. Cu ajutorul lor. se desprind aspecte globale ale personalităţii abordată sintetic. Tehnica asociativ-verbală a fost iniţiată de Fr. entuziasm incorigibil.

11. dar şi pe vizitatori din S. AI = realizare prin independenţă. AC = conformism. 5. Este destinat diagnosticării şi evaluării indivizilor.Jung utilizează testul ca un . 12. 14. 4. Ac.detector” de complexe: la atingerea unor astfel de complexe printr-un cuvânt inductor. 8. Sy = sociabilitate. CM = spirit de comunitate. Acest studiu rezultă din cunoaşterea unor itemi sistematizaţi în 26 de rubrici. SP = prezenţă socială. 35 itemi. 9. observarea modificărilor mimicii) se pot studia reacţiile emoţionale. politică – lege – ordine (46 de itemi). Jung arăta că pornind de la această tehnică. grupe sociale de muncitori. 22. Sy. 3. Acestea sunt următoarele: 1. paranoia. 6. SA = acceptanţă de sine. 38 itemi. nu numai pentru că are în conţinutul său 186 itemi din ultimul. IE = eficienţă intelectuală. 3. comportament social (72 de itemi). idei delirante. 16. limbaj. 24. sensibilitate (5 itemi). 7. masculinitate şi feminitate (55 itemi). A fost numit M. 24 Testele de diagnoză a tulburărilor psihice de personalitate 32 . I – ul normal. 15. componente ale structurii de personalitate. 40 itemi. La acestea se adaugă 9 scale clinice: aspecte hipocondrice. 4. personalitate psihopată. tendinţe obsesive şi constrângere (15 itemi).ul are 18 scări ( Do. Autorul a împărţit cele 18 scale în 4 grupe de semnificaţii psihologice: 1. Fe ) dintre care numai 4 au fost construite în mod clasic. 26. To. 13. Gough în 1956. simptome neurologice generale (19 itemi). depresii. În versiunile din deceniile de după 1960 au fost îmbunătăţite alte scale privind sindroame psihice clinice. P. 32 itemi. tehnica se foloseşte pentru studiul amănunţit în nevroze. masculinitate-feminitate. 2. 5. I . 56 itemi. Sp. C. halucinaţii. afectivitate – depresiune (32 de itemi). opţiuni valorice şi maturitate interrelaţională. C. tendinţe sadice şi masochiste (7 itemi). 6. manifestată prin mărimea timpului de reacţie sau chiar uitarea cuvântului indus. morală (33 de itemi). 12. motricitate şi coordonare (6 itemi). nervii cranieni (11 itemi). prin contrast. SO = socializare. 13. de fapt. Cs. 52 itemi. Scalele inventarului utilizate iniţial au fost următoarele: 1. punându-se accent pe comportamentele interpersonale şi dispoziţiile în corelaţie cu interacţiunile sociale. 45 itemi. Do = dominanţă. Re. afectivitate – manie (24 de itemi). PY = simţ psihologic. Ai. 28 itemi. FE = feminitate. P. iluzii. So. precum şi validărilor ulterioare. RE = responsabilitate. 44 itemi. 17. Harrison G. GI = impresie bună. SC = autocontrol.. nivel motivaţional. FX = flexibilitate. M. 14. viaţa sexuală (16 itemi). sistemul cardiorespirator (5 itemi). 2. 10. educaţia (12 itemi).I. 3. pentru ambele sexe. tulburări trofice. 20. sistemul genito-urinar (5 itemi). ci mai ales pentru a fost construit pe aceiaşi schemă. 23. selecţionând itemii într-un mod teoretic şi supunandu-i unei analize interne. 17. Cs = capacitate de statut. iar răspunsurile subiecţilor sunt apreciate ca extreme într-un criteriu pertinent – ca de exemplu Do (dominanţa). 11. isterie. psihastenie. dimensiunile personalităţii. sistemul gastro-intestinal (11 itemi). Sa. 16. 8. Inventarul conceput iniţial la Berkeley – California. schizofrenie şi hipomanie. religie (19 itemi). toate posedă o semnificaţie şi în domeniul normal.: 250 de cursanţi pregătiţi pentru Universitate. 25. 15. Fx. A fost etalonat iniţial pe 700 de persoane din populaţia Statului Minnesota.U. tendinţe interpretative (31 de itemi). 54 itemi. cu unele suplimentări (înregistrări RED. el presupune că se va produce o tulburare sau o blocare a răspunsurilor. care. fobii (29 de itemi). stări depresive (potenţialitatea suicidară) şi în toate bolile cu coeficient psihopatogenetic. CURS NR. 9. I. sistemul vaso-motor. 4. 18. P.42 itemi. Ie.A. 7. 21. ritmul şi amplitudinea respiraţiei. organe de secreţie (10 itemi). 34 itemi. 22 itemi. Py. familia şi viaţa conjugală (28 de itemi). profesiunea (18 itemi). Studiul comportamentului şi a reactivităţii umane a fost scopul pentru care C. obiceiuri (19 itemi). WB = bunăstare personală. Gi. 2. Cm. tendinţe ale subiectului de a se arăta într-o lumină neverosimilă (15 itemi). Caută să evalueze mai curând aspectele favorabile decât cele morbide sau patologice. 38 itemi. dar şi bolnavi de TBC şi de epilepsie. Wb. starea generală a sănătăţii (9 itemi). 19. în mod empiric. 10. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani. sondează interrelaţiile sociale preferate celor anormale. stilul personal.P. – California Psychological Inventory – a fost publicat de către directorul departamentului de psihologie din Berkeley. În prezent. de către Gough în 1956 şi-a propus folosirea lui în practica diagnostică. 30 itemi. 18. TO = toleranţă. Sc.

A treia instanţă este a lui .Testul motor de structurare vizuală al lui BENDER.. Testul poate măsura adaptabilitatea socială a debililor mintali. dispune de 8 desene simple privind aspecte uşor tensionate ale familiei. Labirintele PORTEUS sunt folosite datorită acceptării lor facile de către orice subiect. incapacităţii în domeniul limbajului. pe rând. şi sentimentele mai pregnante ale subiectului privind diferiţii membri ai familiei.. creativităţii şi echilibrului afectiv. Gertrude Corman. şi ele în mare măsură inconştiente. dar şi un fond latent de interpretări din arsenalul psihologiei abisale. mai ales dupa poziţia în desen şi distanţele unora faţă de alţii. Este vorba de un purceluş cu o pată neagră. tocmai din cauza că astfel de situaţii sunt de frecvenţă relativ mare. de o forţă vitală foarte mare. A doua instanţă este a lui . Aplicarea strategiei de utilizare a testului are tendinţe ludice. în controlul modificărilor ce au putut surveni între timp şi pentru a completa prognosticul adaptării sociale (la subiecţii de peste 13 ani). Testul place. cu toate că în interiorul lor se consuma drame. produsă de educaţie. care tind să se echilibreze. pe care subiectul trebuie să le reproducă.Le soi" si . În a doua. copiilor de 5-7 ani. deranjamente ale impulsurilor. se folosesc teste în care se solicită desenarea familiei personale. Tehnica Rorschach. In unele situaţi..Le moi" există conflicte. Amiel Guillemont si Nadine GuiIlon-Vemes. O altă variantă. de L. fapt ce pune în evidenţă numeroase aspecte privind apropierea dintre membrii acesteia. Acesta este domeniul pulsiunilor vitale (mai mult inconştiente). 3 instanţe care sunt implicate în dramatismul “spectacolului" conduitei lui Patte Noire. se bazează pe răspunsurile pe care le dă subiectul. după autor. distanţarea. ca şi proiectarea subiectului testat sunt foarte complexe şi la acest test. schizofrenii şi chiar leziuni intracraniene. Le soi" (sinele). Testul are la bază concepţia gestaltistă. de asemenea.. ceea ce conferă interes pentru test.. Planşele reprezintă teme freudist interpretabile ca stare. Interpretarea.. Se exprimă. semnificativ. însă. generatoare de tensiuni şi conflicte interioare implicate în locul unor forţe contrarii. de asemenea. apropierea vs.25-26 Tehnici proiective B. Loretta Bender a folosit 9 figuri geometrice. parcurgându-se cele 16 planşe. Jackson. care reprezintă constiinţa morală. Testul dispune de 16 imagini (planşe). dând pretextul unui spectacol de conduite calme şi raţionale. este. imaginată şi definitivată de Herman Rorschach în 1921.T. Se pun în evidenţă relativ numeroase aspecte privind relaţiile subiectului cu membrii propriei familii şi optica sa cu privire la statutul. subiectul se adaptează relativ uşor la acest test şi proiectează relativ mai uşor situaţia adaptării lui la astfel de probleme. Le surmoi" (a supraeului). cuprinde 8 labirinte grupate şi se foloseşte in controlul rezultatelor scării originale. în faţa a 10 planşe. 33 . • Testul de atitudini familiale (F. rolul şi călcarea acestora în familie. Testul diagnostichează întârzierea globală a maturaţiei. Într-o primă fază se cere copierea modelelor. Dominaţia unuia sau a altuia structurează personalitatea şi reacţile (conduitele) ei. • Testul P. Planşele acestui test au fost desenate de Paul Dauce. mai mult sau mai puţin complexe. Aceasta este instanţa depozitară a mecanismelor de apărare. de asemenea.U.F. încărcate. 1969) a căpătat denumirea de Les aventures de Patte Noire (Aventurile lui Pate Noire). fenomene de disociere perturbatoare a personalităţii. Din acest motiv. după care se aranjează într-o ordine preferenţială şi se alcătuieşte o povestire. se solicită copierea din memorie. Le moi" (a eului). mai ales. un test proiectiv elaborat de centrul medico-pedagogic de la Nantes de catre Francoise Brelet-Feulard. Există o versiune pentru copii şi una pentru subiecţii de peste 13 ani. Intre . modul cum este îmbrăcat fiind. Se pune in evidenţă acelaşi fapt şi prin direcţia privirii fiecărui membru al familiei. dar şi caracteristici ale inteligenţei.N. relatând tot ce îşi poate reprezenta în legătură cu stimulii standard. să se aleagă şi aşeze deoparte planşele alese.). modul cum este vazut fiecare membru al familiei (ca atitudine) faţă de ceilalţi. Annie Cantin. Şi vârsta care se dă în desen fiecărui membru al familiei este importantă în analiza desenului. Pune în evidenţă aspecte psihotice. TestuI s-a efectuat sub indrumarea lui Louis Corman şi la a treia ediţie (P. Prescurtat PAT sau PN. testul este constituit din evenimente mereu noi şi solicitante. ale percepţiei şi confuzionale. experienţă şi cerinţele sociale. Jacques Dantec.A. Testele de acest fel (privind familia) sunt tot mai numeroase. Se solicită ca. CURS NR. Există. permite previziunea adaptării sociale a delincvenţilor. Prima instanţă este a lui . numită “scara extinsă”.

) şi de timpul necesar pentru toate cele 10 planşe. activitate intelectuală. 5 dintre ele fiind alb-negru. Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalităţii: a. ca şi raportul banalitate/originalitate. viaţă emoţională înnăscută.Planşele sunt cunoscute ca alcătuind tehnica „petelor de cerneală” alcătuite prin suprapuneri de imagini simetrice. anatomie etc. De o mare importanţă pentru interpretare este conţinutul pe care subiectul îl prezintă în răspunsuri: forme umane. formă. animale. 34 . 2 cu nuanţe de cenuşiu şi roşu şi 3 planşe sunt multicolore. emoţii exteriorizate.. c. b. Cotarea se face în raport de numărul total al răspunsurilor (care pot fi globale sau detaliu. culoare etc. plante.

în special după culoare a stimulilor din planşe arată unele . realizează o bună cunoaştere elementară (banală) cu exteriorizarea profunzimilor psihice. ajută la evidenţierea unor trăsături de personalitate la subiecţi normali. Perceperea. Testul Z nu poate face aceasta în profunzime dar permite descoperirea semnelor tipic patologice. depresii. în Elveţia. în final a optat pentru 3 planşe.ele au fost etalonate pe 800 subiecţi cu dovedirea validităţii şi fidelităţii. Utilizarea în mod deosebit a spaţiilor albe din imaginile planşelor arată încăpăţânare.umbră” denotă prezenţa unor trăiri emoţionale negative: anxietate. Astfel. dar unele indicii. Când răspunsurile tip mişcare (K) depăşesc numărul celor de tip culoare se apreciază că gândurile predomină asupra acţiunilor. Nu e bine să se facă suprapuneri şi analogii între testul Z şi Rorschach. atât la cei somatici. Cei care au o fire sociabilă realizează o bună asociere formă-culoare (FC+). Dorim să arătăm că. mergând chiar spre cunoaşterea detaliată le putem obţine prin această tehnică. . dar nu dă diagnostice diferenţiale Istoric – a apărut în timpul celui de al doilea război mondial (1942). Test Zulliger (Test Z) Testul Z diferă de Testul Rorschach El reprezintă în esenţă o metodă colectivă destinată depistării subiecţilor patologic neadaptaţi ori dezechilibraţi. arată anomaliile simpto-matice. foarte mult utilizată.deschideri” spre zonele de mai mare sensibilitate afectivă. Testul Z .trebuie să fie etalonat de psihologi pe populaţie de limbă şi cultură omogenă. este chiar periculos. perceperea predilectă a amănuntelor de formă este o dovadă a clarităţii percepţiei şi un indicator al bogăţiei intelectuale. inadecvare. dar . ostilitate. cât şi la cei psihici. Cei ce dau răspunsuri construite pe elementul . specifică pentru femei. În 1942 Zulliger a elaborat un set nou de planşe ca Rorschach – preparând şi pregătind 600 planşe. iar la cele realizate preponderent după formă arată prezenţa unor capacităţi cognitive deosebite a tendinţelor spre sinteză etc. C. perseverenţă.Planşe din proba Rorschach Tehnica Rorschach. testul lui Zulliger este mai modest. selectând persoanele apte pentru a fi ofiţeri La mulţi subiecţi normali nu trebuiau aprofundate structurile mentale pentru că unele erau evidente la prima privire ori manifestare.. Comparativ cu metoda Rorschach. iar la bolnavi. Testul Z este diferit de Rorschach pentru că este test colectiv.recunoaşte” normalii şi îi selectează pe cei pentru examinări aprofundate 35 .. Predominanţa răspunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de mişcare (K) arată prezenţa exagerată a simptomelor somatice şi motorii. având rol important în diagnosticare. iar simptomele bolii privesc în special modificările la nivel cognitiv.. numai pe baza semnelor (fie ele şi patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale. diferenţiere şi prognoză psihiclinică. Se acceptă că doar testul Rorschach descrie personalitatea. fiind dovada unor elemente ale emoţiei interiorizate. Viaţa interioară apare reflectată în răspunsuri care surprind mişcarea (K +).

interpretări de tip detaliu.. 36 . Imaginea din partea inferioară a paginii Brun – maroniu determină interpretări nuanţate. iar subiectul care lasă roşul la sfârşit îl descrie ca fugind de roşu şi ne arată teama de a se implica emoţional a subiectului – decodoficată drept: „refulare afectivă”.. Apar reacţii la diferite tonuri – denumite reacţii de . primară. Ea dă loc la răspunsuri pentru surprinderea banalităţii. Planşa II Planşa III – oferă interpretări mai dificile – pentru că este mai complicată. în mod analog. Interpretarea petelor verzi şi brune – arată o reacţie primară. Descrierea testului Planşa I este alcătuită doar cu tonuri de gri închis şi deschis. Poate să apară şoc la culoarea negru iar subiecţii afirmă că planşa ar fi „sinistră”. imagine de mort. Răspunsurile pot fi de tip interpretare globală. Pata roşie – interpretarea culorii dar şi a mişcării este frecvent decodificată drept: „doi copii care se ţin în braţe” Pata albă – sugerează inter-pretare imediată – fapt ce demonstrează prezenţa elementului patologic şi răspuns tip şoc-culoare. Planşa I Planşa II – este colorată divers şi considerată . Pentru imaginea verde lateral se obţin interpretări botanice (de plante) – determinate de culoarea respectivă.Testul Z este considerat că are o mare obiectivitate chiar aplicabilitate şi în alte domenii decât în armată. rare interpretări de tip „G” (elaborate) – fapt important pentru structura mentală. elemente kinestezice. Această planşă este importantă pentru surprinderea mişcării Ea sugerează.estompaj” şi de tip „clob” (apud Rorschach). Pata roşie exterioară adesea este interpretată în manieră kinestezică. fie de tip mişcare. fantomă etc. imagini masive şi cu margini „adâncite”. evocând: numeroase interpretări ale culorilor.ciudată”. fie statice. şoc – culoare frecvent. cu planşa III din testul Rorschach – imagini umane. Conţinutul acut disforic este generat de anumite interpretări.

Răspunsurile pe care pacientul le face în funcţie de percepţia lui sunt notate în funcţie de localizare. testul putând fi terminat în 20 de minute. după caz.Succesiune .Banalitate (ban) . naţional şi cultural.estompaj” – pentru toate celelalte interpretări provocate de diverse nuanţe de gri. Distanţa faţă de ecran a primei planşe este pentru primul rând de subiecţi de 2. în funcţie de banalitatea sau originalitatea interpretării. Determinantul Determinantul reprezintă formă F+ sau F– şi se regăseşte în statisticile autorului cel puţin de 50 de ori din 100. Originalitatea unui răspuns. în timp ce imaginea rămâne proiectată pe ecran. determinant. iar ”Do” este o parte din ceea ce subiectul normal vede în general ca pe un tot. Se ştie că „Dd” este un segment insolit sau foarte limitat. Numai o lungă experienţă şi cunoaştere a unei populaţii permite recunoaşterea cu certitudine a originalităţii şi valorii sale. Fiecare subiect primeşte o foaie liniată – care are în partea de sus un spaţiu pentru date generale (nume.50 m (standard). o vom nota: „Clob” . Culorile. iar distanţa maximă este de 15 m. În sală trebuie să fie întuneric.F+% . Foaia este împărţită în 2 părţi: I şi II pe prima faţă. „dbl” este interpretarea părţilor albe.pentru o interpretare inspirată de aspectul de „masă sumbră” şi compactă. Notarea răspunsurilor se face pe marginea dreaptă.Formulă secundară .A% 37 . După mai multe încercări a fost fixat la 5 minute timpul necesar pentru răspunsuri. ele comportă aceeaşi interpretare a semnificaţiei de adaptare socială şi de participare la gândirea colectivă ca în testul Rorschach. Considerăm „D” răspunsurile care revin cel puţin o dată la 22 de interpretări. se face într-o sală pentru 30 subiecţi cu vizibilitate egală. iar „E” – . este în funcţie de mediul social.Tip de rezonanţă intimă . mai dificil de stabilit.Tip de aprehensiune . Tipuri de răspunsuri: . iar sala să fie dotată cu lumină cât să permită subiecţilor doar să scrie. dată) şi o margine în stânga pentru cotaţiile psihologice. Determinantul poate să reprezinte mişcarea şi este desemnat prin „K” cu condiţia să se aplice unei figuri umane care gesticulează. iar pe verso spaţiu pentru planşa III.Planşa III Administrarea testului De regulă. CF sau FC În cazul în care interpretarea se referă la culoare ori este o interpretare a imaginii negre sau gri. „Clob”-urile şi „E”-urile pot fi pure sau determinate de formă şi vor fi notate § Clob sau E § F Clob sau FE § Clob F sau EF Banalităţi sau originalităţi Acceptăm ca răspunsuri banale pe cele care revin o dată la 4 enunţuri.. conţinut şi. Localizare Răspunsurile tip G şi D sunt notate ca în Rorschach. Determinantul de tip culoare se notează exact ca în Rorschach: C.

anxietatea nu este foarte puternică. destul de variată şi cu numeroase puncte de interes (conţinut). Aceste tendinţe sunt totuşi contracarate de o anumită doză de pesimism şi de anxietate (Clob şi Pl I. Subiectul nu formulează şi nici nu acceptă idei absurde. I . energic şi dinamic.tânăr.examen de selecţie a cadrelor. „personajul oribil” putând reprezenta.tânăr intelectual în căutare de lucru. Accentul este pus voluntar pe partea pozitivă a vieţii. socializate. dinamism. doctor în psihologie ca şi a colegei psiholog. Acelaşi lucru se observă şi în domeniul afectiv. graţie eforturilor susţinute ale colectivului Catedrei de Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara – coordonate de psiholog IOANA RADULOVICI. În rezumat: un tânăr echilibrat intelectual. fie un personaj de care subiectului îi este teamă. Tendinţele impulsive (C Pl III) sunt refulate dar pot apărea brusc. În context. În acest caz. 38 . nu va fi dificil unui examinator cu experienţă să repereze de la prima vedere punctele litigioase şi de a pune eventual unele întrebări subiecţilor. dar datorită unei propensiuni datorată probabil anxietăţii (. Agresivitatea este combătută: „K” –ul care o indică este incomplet (Kp Pl I). Se pare că în gândirea sa interioară şi secretă. O parte rămâne totuşi secretă şi refulată (E).. Test Z – Protocol nr. trimise controlului raţiunii (2 FC). din Bucureşti. Analiză Trăsătura şocantă în acest protocol este verbalizarea excesivă care adăugată la o slabă productivitate (Rq). pentru că este perceput în alb. fie un personaj de care se teme să nu ajungă. Gândirea. la numărul relativ mare de G (în care nici unul nu a fost elaborat). Celelalte „K” arată o atitudine amuzată. Viaţa interioară şi imaginaţia sunt destul de bogate şi active (4 K de extensie) pentru a prezice acestui tânăr o bună productivitate în domeniul profesional. medic şi doctor în psihologie Simona Trifu de la Institutul Naţional de Expertiză şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. imaginativă. încredere în viaţă. 23 de ani. productive (II. care are o anumită tendinţă să se replieze asupra lui şi să trăiască o viaţă interioară. 2 – scene – artă) domină elementele distructive. Analiză Subiect introvertit. poate un pic secretă. dotat cu un control emoţional suficient. respectiv. 28 de ani. exemplificăm utilitatea probei prin prezentarea analizei a 3 cazuri de persoane investigate cu această tehnică. la tendinţă de a cofabula. Metoda Zulliger prezentată de noi a fost recent tradusă. absolvent Politehnică . apt să reuşească într-o carieră liberală sau într-un post de răspundere de conducere. împotriva cărora subiectul luptă prin inteligenţă şi raţiune. la reminiscenţele şcolare. Protocol nr. energie. Protocol nr. nu este întotdeauna foarte controlată (F + % 70). 7 şi 10).Ban” (4 Ban).tânăr. Se forţează să-şi construiască şi să-şi modeleze personalitatea. simpatică în faţa figurii umane. Elementele constructive.nivel mental: bun . II . la căutarea unui limbaj. licenţiat în Litere . Adaptarea socială este destul de puternică obiectivată prin răspunsuri de tip . indică la acest subiect aspiraţii cu mult peste capacităţile reale. de obicei emoţiile sunt adaptate. Păstrează în acelaşi timp un bun contact cu realitatea şi cu sentimentul practic (12 D).Tipul de aprehensiune reprezintă gradul de predominare a unuia sau maximum 2 elemente caracteristice de localizare: G – D – DD – Dbl – Do Testul Z – ca test colectiv nu ar trebui administrat grupurilor ce depăşesc 10 persoane. Ţine cont de detalii fără însă să se lase dominat de ele (5 Dd). ponderat. Autorul şi colaboratorii au examinat iniţial rezultatele a 100 de protocoale de bărbaţi adulţi care au dat un total de 1194 răspunsuri. într-o manieră neaşteptată..nivel mental: superior . etalonată şi validată pe populaţie românească.Clob”) gândirea sa a rămas uneori vagă şi nesigură (F±). Productivitatea este ridicată (R 23) şi este cu atât mai eficace cu cât gândirea îi este aptă să abordeze probleme de ordin general cu capacitatea de a le elabora şi sintetiza (număr şi analize ale G). 1 R = 23 Tip de aprehensiune Tip de rezonanţă intimă Formulă secundară Succesiune: lăsată F+% : 70 A % : 26 Semne patologice: fără. Este deci vorba despre un subiect capabil să înţeleagă ideile şi să le realizeze. Comportamentul îi este dirijat mai mult de intelect decât de afectivitate. cu toate acestea „K” în albul Pl II este tulburător.

Repliat asupra lui. Q. poate şi datorită amintirii livreşti pe care o păstrez despre bufonii vechilor regi înconjuraţi de pitici şi de fiinţe diforme din care aceştia îşi făceau o temă de amuzament. puternică. când gândirea sa se depărtează de la normă. alimentată de cunoştinţele dobândite. de a nu greşi. probabil familiale. Pl. 3). 4). Subiectul plonjează în propriile construcţii imaginare unde îşi găseşte probabil un amuzament şi o formă de compensare împotriva unei realităţi mai puţin plăcute.I. 2 şi III. puţin sensibil şi puţin comunicativ. nemulţumit poate de anturaj sau aflat într-o stare de conflict familial. care nu compensează capacităţile instructive. II În această imagine. ţinând cont de formă şi de decupaje. câteva idei de evaziune fie în spaţiu (II. individual. 3) . 110. el nu se simte liber şi probabil îşi refulează adevăratele tendinţe în favoarea unui conformism şcolar care trebuie. În rezumat: tânăr cu inteligenţă medie. 2). Simţindu-se sau crezându-se insuficient iubit. menţine acest şcolar „în instanţă de bacalaureat” într-o stare de anxietate şcolară care determină o rigiditate de gândire (F + % 100) care nu îi este în caracter. câteva idei autiste (I. în afară de culori. Dar. Calitatea „K”-urilor. Este obligat în permanenţă să se sprijine pe gândirea ambiantă (5 Bau). Pl. În rezumat: şcolar preocupat să reuşească. Această idee mi-e sugerată de un fel de cleşti care se ridică deasupra capului şi de stalactitele de cerneală care atârnă pe părţi. fără mare anvergură şi fără capacitate de elaborare. III . peste care aş fi vărsat călimara. În viaţa interioară şi imaginativă. Pl. cu ochii blegi şi gigantici. care sunt diferite şi caracterizează planşa. I Imaginea pe care am văzut-o mi-a sugerat 3 idei diferite. am fost lovit de asemănarea dintre verde (3 şi 9) şi peştii din Walt Disney. Se remarcă în conţinut o fantezie destul de bogată. să-l ajute la obţinerea diplomei. secretă. ea devine prea slab structurată (I. Este pretenţios. disproporţionaţi. Acest efort limitează în prezent interesele subiectului (numai 2 categorii de conţinut). care este o banalitate extremă. Ataşarea la realitate. se preocupă să fie sau să pară ca toată lumea (4 Bau) în ciuda influenţei imaginaţiei. crede el. Subiectul face fără îndoială un efort de adaptare. care îşi sacrifică tendinţele unui scop şcolar. III Cât despre această planşă. În fine. În imaginile observate se constată detaşarea faţă de mediul ambiant (I. la un subiect aflat încă aproape de pubertate.nivel mental: bun. Totul se petrece ca şi cum dorinţa de a „părea” a distrus orice altă formă de sensibilitate. Subiectul ar putea fi eficient în domeniul realizărilor practice sau tehnice. unde şi-a construit cu propriile fantasme o lume mai agreabilă decât cea reală. a unui fluture de cerneală creat prin juxtapunerea simetrică a unor foi de hârtie pliate în două. sau dintre verde şi fauna submarină şi surprizele pe care aceasta le ascunde (fapt ignorat până acum). ataşată la realitatea imediată. îşi supraestimează cunoştinţele care nu sunt suficient asimilate. partea centrală (C) îmi dă ideea unei frunze. 2). am impresia că nu ne putem face o idee de ansamblu. Din cauza dorinţei de a trăi într-un climat de gândire abstractă care nu îi aparţine.şcolar de 17 ani . subiectul a găsit o compensare mai mult sau mai puţin reuşită în viaţa interioară. are dificultăţi pe care încearcă să le depăşească folosind un limbaj abundent şi scolastic. Protocol nr. tributar anturajului. „Eu”-ul foarte frecvent. dar de care este mândru şi foarte satisfăcut. la ora actuală emoţiile nu joacă nici un rol în comportament. Neînţelegerea cu privire la propria lui valoare îl împiedică să se mulţumească cu un post care i s-ar potrivi. fie în realitate (II. În primul rând. mi se pare mult mai clară şi comprehensibilă decât celelalte două. Detaşarea afectivă care urmează este totală (OC şi OE). Ea indică o repliere pe sine cauzată de nemulţumiri şi de insatisfacţii din motive afective.Subiectul şi-a dat sau a acceptat o sarcină intelectuală care îl depăşeşte. El nu lasă să se întrevadă în acest protocol nici o emotivitate (OC şi OE). După aceea. bună şi adesea de extensie. cu ambiţii excesive şi care caută într-un verbalism uşor şi spectacular confirmarea unei pretinse superiorităţi. arată hipertrofia lui „Eu” şi dorinţa de afirmare prin mijloace pseudo-culturale spectaculare. subiectul a pierdut sensul realităţii şi are prea puţin discernământ în viaţa practică. Contactul cu realul este insuficient (4 D). 39 . Analiză Trăsătura caracteristică a acestui protocol este introvertirea pură. pur şi simplu. lasă să se întrevadă că acest tânăr ar putea mai târziu să atingă o anumită productivitate. imaginativ. cea care mi-a atras atenţia este cea a unei mari pete de cerneală. dorinţa de a face bine. Dar gândirea foarte concretă. el nu face decât să înfrumuseţeze cu cunoştinţele căpătate foarte scolastic o gândire fără originalitate. nu permite previziunea unei productivităţi creative (8D). imaginea unui crab hidos şi acoperit de asperităţi.

prin felul cum se termină povestea (cu optimism sau pesimism). Elementele de conţinut sunt ilustrate prin sesizarea temei de bază.T. nu aduce date suplimentare deosebite în psihoze. bolnavul impune în prim-plan conţinutul propriilor lui trăiri. Fig.A. . T. prin intermediul unei povestiri stă tocmai această prezentare neclară a situaţiilor şi de aici tentaţia subiectului de a se asimila cu poza. . conform cu dinamica vieţii afective a persoanei.A. Totdeauna planşele se distribuie diferit: 10 sunt pentru femei. În afecţiunile somatice şi în unele stări reactive de intensitate nevrotică apar următoarele aspecte: . ca şi conţinutul.A. cu imaginea din planşă. bogăţia limbajului şi a detaliilor etc. prin identificarea forţelor care acţionează favorabil sau nefavorabil. imaginile redau adesea acelaşi aspect al vieţii afective. organizarea materialului. Planşa T.verifice” transformarea lui sau autenticitatea realităţii. Personajele apar unul în faţa celuilalt ca pentru a-şi bate joc unii de alţii.uneori ideile prevalente sau dominante se impun chiar când nu sunt sugerate de imagini. care aduce date asupra laturii afectiv-emoţionale a personalităţii subiectului. înconjuraţi de micii lor servitori comici şi interesanţi. Planşa T. prin stabilirea eroului cu care se identifică subiectul. rezolvarea favorabilă pe care o dau bolnavii situaţiilor conflictuale din tablouri se traduce prin speranţa depăşirii propriilor dificultăţi. ca şi perspectivele eroului. 13. – Thematic Apperception Test – a fost imaginat de Murray şi Morgan în 1935 şi este frecvent utilizat.. dorind parcă să . Autorii au realizat 30 de fotografii de dimensiuni standard care reprezintă una sau mai multe persoane într-o situaţie incertă.relatarea este totdeauna saturată emoţional. pentru adolescenţi Fig. Sunt analizate elementele formale ale povestirii (mărimea raportată la timp. pentru că în perioada respectivă aceasta este dominantă. 10 pentru bărbaţi şi 10 pentru adolescenţi. atitudinile fiind redate ambiguu.în descrierea imaginilor bolnavul lasă impresia unei lumi paralele cu alte criterii de apreciere.T. sunt cazuri când el apelează frecvent la examinator. alteori. poate doar în formele incipiente sau cu manifestare clinică discretă: ca o consecinţă a senzaţiei de transformare pe care o trăieşte bolnavul. T. La baza proiecţiei şi a posibilităţii de identificare a subiectului cu unul din personaje.T. .T. deşi diferite.A.).atitudinea perceptivă a bolnavului este extrem de permeabilă faţă de influenţele exterioare. care dau informaţii asupra posibilităţilor cognitive.Partea de sus a acest or figuri mă face să mă gândesc la pălăriile care se purtau la Curte pe vremea lui François I sau Henri al VIII-lea. cu alte sisteme de referinţă. 12. pentru adulţi 40 . La terminarea probei se mai adaugă o planşă albă pentru care subiectul este rugat să alcătuiască o poveste mizânduse pe exteriorizarea de tip proiectiv a problematicii individuale. D.

Răspunsurile sunt apreciate după: direcţia agresiunii. pentru că posibilităţile reprezentative sunt mai bine conservate decât cele imaginative.În bolile vârstei înaintate. respectiv subiecţi ce îndreaptă reacţia agresivă în afară. 2. tipil de reacţie după trebuinţele frustrate. 41 . Teoria frustrării consideră că este vorba de un obstacol. care are o anumită pregnanţă conferită de încărcarea lor afectivă. revendicative. bolnavul citeşte răspunsurile pe care le-a dat. în care sunt minimum 2 personaje. 3. Există grade diferite de răspuns. 14. 2. Aceştia pot fi: extrapunitivi. spre ei înşişi sau nu acordă semnificaţie situaţiei transmise: „nimeni nu e vinovat”. iar examinatorul notează mimica. Fiecare item este compus din două pesoane aflate într-un dialog şi o situaţie curentă de frustraţie. Sunt prezente atitudini bănuitoare. în situaţii frustrante determinate de un obiect sau personaj. există persistenţa – cerinţei. răspunsuri extrapunitive. chiar protestatare. în mod frecvent acţiunea redată de subiect este amplasată în trecut. Există perspective principale în reacţia de frustrare care se exprimă într-un fel de tipologie – Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri: a. bătrânii fac apel la cazul individual. Fig. 3. În contextul acestor 3 tipuri de răspunsuri se detaşează trei feluri ăn care predomină ceva: 1. răspunsuri impunitive. In următoarele 8 situaţii subiectul trebuie să răspundă unei acuzaţii sau injurii. există predominarea obstacolului şi a tot ce şine de el.. răspunsuri intropunitive. tehnica solicită subiectului să-şi exprime spontan atitudinea prin câteva cuvinte sau o frază (în primele 16 imagini). Varianta pentru adulţi Fig. tipil de reacţie după direcţie. Una din persoane spune ceva. E. inflexiunile vocii etc. b. clarifică eventualele ambiguităţi. Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alcătuită anume pentru a sonda toleranţele şi modul de a reacţiona la stresul cotidian. 15. intropunitivi şi impunitivi. fapt care delimitează subiecţii în mai multe categorii. tipil de reacţie după caracterul mai mult sau mai puţin adecvat al reacţiei. Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 răspunsuri se ajunge la existenţa a 9 factori. În povestirile lor. După administrarea probei. Varianta pentru copii Formată din 24 de imagini precum cele din figurile 14 şi 15. dar modul de a răspunde poate fi împărţit în 3 tipuri: 1. Problema subiectului este de a se aşeza în situaţia celui de al 2-lea personaj (din situaţia de frustraţie) care trebuie să răspundă ca şi cum ar fi implicat în acea situaţie de frustrare în mod real. există apărarea eului. – necesităţii. c.

boală. cu reprezentanţi din 8 entităţi nosologice recunoscute clinic. raportarea acestora la media răspunsurilor populaţiei în astfel de situaţii frustrante. ca şi înţelegere vie. În acest sens. cu un mare potenţial reactiv.amânare” raţionaşă fie a satisfacerii unei trebuinţe. Formal. Ele oglindesc gradul de adaptare socială a insului. vizează explorarea pulsiu-nilor intime ale individului. proba este alcătuită din 48 fotografii ale unor bolnavi psihici – 6 serii a câte 8 fotografii. dar şi distorsiunile apărute datorită modificărilor distorsionate. dar şi pragul senzorio-afectiv coborât. fie a răspunsului agresiv de saturaţie. Totuşi. Se apreciază că bogăţia şi fineţea ramificaţiilor arată permeabilitatea afectivă. Arnold şi Kohlmann arată că numai epilepticii au putut fi identificaţi. ea dă indicii asupra relaţiilor interpersonale cu medicul. 1958). are ca scop măsurarea conformaţiilor răspunsurilor subiecţilor. Tehnica Szondi. imaginaţie. G. Tehnica arborelui (Koch. prietenie. Ramurile desenate împletite. pe baza probei. Pentru alcătuirea unei poze. dar şi o personalitate psihastenică. F. Există subiecţi care au toleranţa foarte scăzută. dragoste. ele manifestându-se în toate domeniile vieţii omului: profesiune. de alte grupe nosologice. arată introversie. având pretenţia de a formula diagnostice psihiatrice. Tehnica este destinată investigaţiei pulsionale. Bolnavul alege din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult şi 2 care-i displac.mai puţin simpatic” ori . – dizarmonici. bazându-se pe noţiunea de preferinţă estetică. Alegerile sunt considerate ca reprezentând trebuinţe aprobate de persoană. Testul se poate aplica la: – oameni normali. cu psihiatrul chiar privind riscurile intervenţiilor exploratorii sau terapeutice.. refulate. Subiectului i se cere să deseneze un copac oarecare.. iar respingerile ca trebuinţe reprobate. Tehnica sesizează stadiile de evoluţie ale personalităţii.Testul are o anumită gradaţie a situaţiilor frustrante şi evidenţiază destul de satisfăcător toleranţa la frustraţie. la 1-2 zile.mai puţin antipatic”. sensibilitate. dar i se interzice să deseneze un brad. Totodată.. – cazuri cu trăsături sau tendinţe anti-sociale. Se repetă de mai multe ori. Moser (1954) compară pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii şi găseşte o corespondenţă de 86%. cu aspect de reţea. Tehnica este bazată pe o metodologie psihologică originală. în pendulare obsesională. În interpretarea rezultatului testului se mai calculează indicele de conformitate la grup şi se notează cu GCR. 42 . Rosenzweig spunea că fiecare om dispune de o anumită capacitate fie de a evita descărcarea tensiunii. în ansamblu va alege 12. unii psihologi solicită şi algeri precum: . elaborată de Leopold Szondi în 1939. numită de Szondi „analiza destinului”. Tehnica constituie un mod de selecţionare a bolnavilor pentru psihoterapie. impresionabilitate. ce explorează „inconştientul familial” situat între inconştientul personal al lui Freud şi inconştientul colectiv al lui Jung. fie de a încerca să-şi impună un grad de idiferenţă faţă de situaţiile frustrante iar toleranţa la frustrare are atât componente individuale cât şi educaţionale şi datorită acestui fapt poate exista o . considerate simpatice şi 12 drept antipatice.

deci nu apar rădăcinile. dar nu-şi nu are nici o legătură stabilă. B Desenul B – Luiza. În acelaşi timp.A Desenul A – Cătălin. Copilul poate fi nesocializat: înclinaţie spre trecut şi proiecţie spre viitor conform aşezării în pagină a copacului. la vârsta găseşte obiective şi fetiţa se separă de restul lumii. În familie au existat probleme diverse afective ori tip Minora a desenat tulpina puternică – fapt ce ne arată că social. Desenul neavând rădăcini ne arată că minorul în viitor va avea multă forţă şi aspiraţii înalte. şcolarităţii mici este prezentă gândirea concretă. 43 .

Sau. C Desenul ne arată probleme în partea primă a copilăriei. dar adaptarea prezentă este dificilă.bună”. în primii ani de viaţă. copilul ar putea deveni un om cu voinţă. dar există o nebuloasă în prezent. Este vorba şi de lipsă de forţă (tulpina este desenată foarte subţire). 44 .Desenul C – Mihai.. putem să interpretăm că minorul realizează cu dificultate cunoaşterea în genere. În acelaşi timp antepreşcolaritatea poate fi apreciată ca . În perspectivă.

27 Teste de personalitate şi de adaptare Unul dintre primele teste considerat că investighează personalitatea este testul R. A fost intens folosit în timpul primului război mondial. tradiţii. 45 . Deşi are o vechime considerabilă. pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rândul trupelor ce mergeau pe front.CURS NR. Prima dată a fost aplicat în 1917. fiind facil de administrat şi interpretat. cultură. el este în continuare mult utilizat. Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). în Europa. S. atitudini este uriaşă. deşi complexitatea schimbărilor în societate.

în fond. atitudini şi ajută specialistul în completarea diagnostică a unui caz. Scala se referă la analiza atitudinilor faţă de rasism şi solicită aranjarea în ordine ierarhică şi corectă a atitudinilor în astfel de probleme. Se prezintă subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvenţe care solicită unele performanţe. Rogers. A fost elaborat în timpul celui de-al doilea război mondial. Itemii chestionarului au fost centraţi pe sentimentele de frică. Scala măsoară atitudinile faţă de diferite grupuri. Ele reprezintă o evaluare a propriilor performanţe potenţiale şi ajustarea lor pe parcursul întregului test. apoi a treia. Răspunsurile nefavorabile la întrebările de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte întrebări) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. • Scala de atitudini Bogardus a fost efectuată de Emery Bogardus. Subiectul trebuie să opteze din 3 variante posibile. • Testul de aspiraţii Dembo este un test de atitudini faţă de propriile posibilităţi şi performanţe. îmbunătăţită de câteva ori în 10 ani. denumit “Money Problem Check list”. (E) stabilitate emoţională. Se referă la 7 trăsături: (A) activism. precum: direcţia (exprimată în însuşirea de a opta pentru o opinie sau alta). reacţii psihosomatice etc. anxietate. şi din nou restantă după 1982.Chestionarul Cornell Index a fost alcătuit de un grup de psihologi şi psihiatri de la Universitatea Cornell. modificări anormale de dispoziţie. Chestionarul are 101 atemi. privind şi cunoaşterea valorizării prin monede a preţurilor. Are 187 de itemi cu răspunsuri la alegere. Metoda este utilă. mai ales în situaţiile de triere a persoanelor cu tulburări somato-psihice sau psiho-somatice de urgenţă. Trăsăturile de mai sus au grade de evaluare. Există 3 variante. Se referă la probleme de adaptare economică mai complexă. trăsături de intra. autoeficienţă. prezenţă şi prestanţă. R) flexibilitate. Menţionăm faptul că în literatura psihodiagnostică există o multitudine de chestionare de interese. complexe prin cei 140 itemi pe care îi formulează. prin această strategie de testare se sondează atât performanţele efective. Are 125 de itemi. • Scala Guttman L. A. De fapt. coerenţa (se referă la corelaţia dintre atitudinea exprimată şi conduita de fiecare zi). mai ales. Este un test final care arată mai ales atitudinile faţă de sine ale subiectului (apud Ursula Şchiopu. însuşiri active care îl impun ca lider. Chestionarul s-a elaborat. cât şi aspiraţiile solicitate. 2002). (I) impulsivitate în luarea şi realizarea deciziilor. I se aduce la cunoştinţă subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii şi al timpului. subiectul este solicitat să privească motivele primei secvenţe a testului ce i se oferă spre rezolvare şi să evalueze dacă va putea să rezolve sarcina şi în cât timp. • Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendinţe nevrotice. de opinii.). de asemenea. eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune în evidenţă). Se notează cotaţiile subiectului şi apoi se cronometrează rezolvarea şi timpul de reacţie. Diferenţiază 5 caracteristici ale atitudinilor. sensibilitate accentuată. intensitatea (priveşte nivelul până la care atitudinea respectivă este importantă). Klineberg. 46 . Zahirnic versiune prelucrată. Ele evidenţiază. gradul (caracteristicile generalizării atitudinii respective). Problema rasismului începe să aibă o tendinţă de democratizare în viaţa socială modernă.şi extraversie. religii şi popoare. B şi C. este foarte mult folosit. Se introduc pe parcursul folosirii testului câteva întrebări de blocaj. • Chestionarul lui C. trăsături de autosatisfacţie. A fost folosit preferenţial în Franţa. (S) sociabilitate. ipohondrie. • Scala de atitudini a lui O. • Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are funcţii psihodiagnostice. faţă de prestigiul social şi faţă de muncă. Urmează a doua etapă similară. (V) rigurozitate evidentă şi în aspectul corporal general (musculatura scheletului etc. Într-o primă fază. atitudinile faţă de satisfacţiile imediate. dar şi de manifestări sociale violente. nu numai în opinii. pentru bărbaţi. faţă de bani. de tip emoţional. În România a fost tradusă versiunea franceză de către C. fapt ce permite alcătuirea unui profil psihologic complex al personalităţii. etnii. • Scala Alain Sarton solicită evaluarea sănătăţii. relativ similare. încredere în sine şi sociabilitate. Chestionarul se remarcă prin densitate. rapiditate. neîncredere excesivă. rapidităţi în activităţile curente. (D) dominanţă.

(R. Cattell a prezentat 16 factori de personalitate cărora le-a implicat 2 feluri de dominaţii factoriale: factori manifeşti (conştienţi) şi factori voalaţi (inconştienţi).În testul PF16.F. Nota A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4 10 15-20 13 22-26 19-26 19-26 19-20 25-26 18-20 15-20 17-26 17-20 22-26 15-20 16-20 18-20 22-26 9 13-14 12 20-21 17-19 8 7 6 5 4 3 2 1 0 12 11 10 8-9 7 5-6 11 10 9 8 7 6 19 18 16-17 14-15 12-13 10-11 8-9 6-7 0-5 18 18 17 16 15 22-24 15-17 13-14 15-16 14-16 16-21 13-14 18-21 16-17 14 12 14 13 12 11 10 9 8 7 6 0-5 15 13-14 12 10-11 8-9 7 6 3-5 0-2 12 11 10 9 7-8 6 5 3-4 0-2 15 17 18-21 17 15-16 13-14 15-16 14-17 13-14 12 11 10 7-9 6 4-5 0-3 13 12 11 13-14 16 12 15 13 10-11 13 9 8 7 6 5 3-4 0-2 12 11 9-10 8 6-7 4-5 0-3 14-15 11-12 12-13 11 9-10 10 9 6-8 5 3-4 0-2 10-11 14 9 7-8 6 5 3-4 6-2 12-13 11-12 11 10 7-9 5-6 0-4 9-10 8 6-7 4-5 0-3 7-8 13-14 6 5 3-4 0-2 12 10-11 7-8 7-9 0-6 5-6 0-4 2-4 4-5 0-1 0-3 Profil 16 P.F. Cattell) 47 . proba este eficientă. Pentru un profil de personalitate normală dar şi în cazul celor cu unele tendinţe patologice. Etalon 16 P. Redăm notarea folosită de autor. B. Aspectul acestui test implică o optică multifazică în care este implicată inteligenţa.

capaciatate de abstractizare. Data ……………. E Umil. cald. conciliant.□ A Numele ………………………. echilibrat (eu puternic). Vârsta ……. B Mai puţin inteligent. F Moderat. plin de viaţă. tendinţă spre neglijenţă (supraeu slab). 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 G Conştiincios.încăpăţâna t. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 F Impulsiv. realist. oportunist. spontan.. lipsă de toleranţă la frustrare (eu slab). prudenţă extremă (exteriorizare dificilă. hipersensibilitate. amabil. □B A Rezervat. rece (preponderent schizotim). sociabil (preponderent ciclotm). timorat. expansiv.. fără simţul datoriei.. vesel. Sexul ……. taciturn. gândire corectă (lentoare în înţelegere sau învăţare). cu rezonanţă bogată. suspicios. C Stabilitatea emoţională scăzută. autoritar. sigur pe sine. sentiment de infe-rioritate). perseverent. Prenumele ……………. versatilitate. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E Afirmativ. dominator. acomodabil. rezervat. critic. cooperant. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A Deschis. iritabilitate. cu simşul datoriei şi al responsabilităţii. sociabil. agresiv. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H Îndrăzneţ. calm. G Nepăsător. 48 . entuziast. amabil.. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C Stabil emoţional. H Timid. docil. prudent. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 B Inteligenţă vie. cu independenţă de spirit. direct. detaşat. pozant moralizator (supraeu puternic). întreprinzător.

insensibil. inovator. fidel colectivului. îndîrîtnic. cu senti-mente de culpabilitate. senin. fără grijă pentru convenţii. cu amor propriu. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q1 Deschis spre nou. prudent în raporturile sociale. cu sentimente defrustrare. Tensiune energetică ridicată. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 M Imaginativ. Q4 Destins. nepăsător. Integrare slabă. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 O Anxios. clarvăzător. cu gust pentru analiză. 49 . Q2 Dependent de colectiv. neindicat pentru munca în echipă. îi lipseşte spiritul practic. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q2 Independenţă personală. impulsiv. formalist. adaptabil M Practic.I Dur şi realist. Cere ajutorul şi atenţia celorlalţi. depăşit de evenimente. Q3 Necontrolat. O Calm. N Direct. cu spirit practic. imatur emoţional. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q4 Tensionat. natural. lucid. sensibil. visător. depresiv. satisfăcut. calm. boem. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 N Subtil. dependent afectiv. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I Tandru. Q1 Conservator. cooperant. conştiincios. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 L Neîncrezător. sentimental. oarecare lipsă de imaginaţie. ţine la formă. bazându-se pe sine. critic. L Încrezător. capabil să-şi păstreze sângele rece. decis. Slabă tensiune energetică. în conflict cu sine. încrezător în sine. plin de resurse. perspicace. pozitivist. cu respect pentru convenţii. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q3 Controlat. naiv.

E vorba de persoane întreprinzătoare care dau tonul. tendinţe spre activitate. concentrare redusă aproape permanentă. îngrijorări. Există o serie de variante prescurtate. pesimism şi descurajare frecvente. recunoaştere deplină şi uşoară a unor defecte sau slăbiciuni generale umane. activism. susceptibilitate. conştiinţă de sine. plăcere de divertisment şi variaţie. gata de acţiune. elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). tendinţe de iritabilitate urmate de agresivitate şi furie. Este tot o scală suplimentară cu 24 de itemi. atitudini de suspiciune şi de neîncredere în ceilalţi. Se afirmă nu numai dispoziţia labilă şi proastă. strungar. imaturitate afectivă (26 de itemi). În genere. la care se adaugă dispoziţii şi stări de agresiune corporală. verbală sau imaginară. agresivitate socială. iritare şi teamă când este privit. Sânge rece. autocritică (14 itemi). FPI M. vioiciune. Tendinţe de a stabili contacte. Fire deschisă. dominant agresivă. incapacitate de a duce la bun sfârşit cele propuse. capacitate de a-şi impune interesele proprii. Sociabilitate (16 itemi). Este o scală care are 34 de itemi. uneori. • Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic.). stări de iritabilitate. iritabilitate şi vulnerabilitate la frustrări. ca şi cum ar trebui să se întâmple ceva periculos. agresivitate. verbală sau imaginară. tensiuni. dar şi sentimente de a fi fost greşit înţeles şi chiar nedreptăţit. întreprinzător. psiholog român care a efectuat modele experimentale şi chestionare privind aptitudinile şi interesele elevilor pentru diferite profesii (şofer. cu puţine neplăceri organice şi. cunoştinţe şi prieteni cât mai mulţi. nemulţumire. Zapan (1897-1976). FPI 2 pune în evidenţă agresivitate. preferinţe de a rămâne în aşteptare. uneori însoţite de atitudini dezinvolte. Tendinţe de autocritică. tensiune (20 de itemi). FPI 4. Subiectul are comportamente active. sentimente de gol interior şi apatie. tristeţe multă şi lipsă de vlagă. FPI E. este optimist. tendinţe spre meditaţii şi reverii inutile. mai ales în colectivitate. nevoie intensă de schimbare. tendinţe de a se simţi deranjat şi pus în încurcături. impulsivitate. Acte de agresiune fizică. toleranţă scăzută la frustrări. FPI 8. care poate evolua capacitatea de a relaţiona sau până la exprimarea unui comportament anormal. proastă dispoziţie generală. tensiune permanentă. nevoie de contacte. Emotivitate. întreprinzător. acţiuni şi stări afective adesea violente. când trebuie să decidă ceva (deci amână). A publicat.• Nu putem ignora din aceste restrânse prezentări chestionarul de temperament al lui Gh. glume proaste şi tendinţe spre exaltare. conduite degajate. Extroversie-introversie. frustrare (20 de itemi). nu au trac. tendinţe de a fi decepţionat. vorbăreţ şi prompt în replici. momente numeroase de epuizare. reactivitate. anxietate. vulgaritate. 50 . mai mult din domeniul afectivităţii şi a tendinţelor de tulburări ce se pot structura. tendinţe sadice. cu dispoziţie echilibrată. calm. FPI 1 pune în evidenţă: nervozitate. sensibilitate crescută la stimuli puternici şi meteosensibilitate. FPI 9. nelinişte. nesiguranţă (228 de itemi). tendinţe de a fi comunicativ. Se referă la sociabilitate. FPI 7. susceptibil decepţionat cu uşurinţă. 1974. de multe ori cu dificultăţi de contact. nerăbdare. Tendinţe de dominare. nelinişte. FPI N. nelinişti. instabilitate. timiditate şi inhibiţie în relaţiile curente. conformism. în genere. Depresie. factorialist. încredere în sine (20 de itemi). Neplăceri şi trac înainte de unele situaţii. Labilitate emoţională. plin de griji. forţă de acţiune redusă. emoţii ce se manifestă fizic şi aspecte vegetative. Masculinitate (26 de itemi). reacţii negative. dactilografă etc. Are 12 scale (în total 212 itemi). FPI 3. oboseală stagnantă. dar au şi tendinţe de a domina. uneori apatic. de asemenea. egocentrism. cu sentimente de vinovăţie. Inhibiţie. lipsă de control. tulburări psihosomatice (34 de itemi). cu lipsă de stăpânire. FPI 6. Scalele au saturaţii în diferite structuri. nesiguranţă în luarea de decizii. agresivitate (20 de itemi). iritabilitate. insomnii. conduite şi gândire autoritară. FPI 5. un studiu privind “Sistemul temperamental şi diagnosticarea lui” în Revista de psihologie 3. dar şi tulburări şi stări generale proaste. nemulţumire.

rating-method”. La sfârşit. Prin această metodologie.Foaie de observaţie vocaţională” (metoda FOV. apoi . Metoda de apreciere obiectivă prezintă un mare interes ştiinţific. F. Pitariu. la Universitatea din Cluj. apoi să enumere pe ultimii 20% care au realizat într-o manieră necorespunzătoare activitatea dată. Deoarece şi profesorii sunt implicaţi în această evaluare. Aprecierea de sine are o importanţă educativă deosebită. 2002). de către H. fiecare elev se va aprecia şi pe sine sau nu. 1957) se solicită profesorilor şi elevilor.Metodă de apreciere obiectivă” (MAO. elaborată de R. 51 . cunoscută în literatura de specialitate anglo-saxonă şi folosită în tehnicile de scanare. dar şi cu tehnica interaprecierii de grup. elaborată de Gh. Zapan (1933. ca după efectuarea unei probe sau lucrări. Bales (apud Ursula Şchiopu..Această Scală FPI a fost tradusă şi folosită în România. 1937-1938. 1957) şi prezentată la Congresul Internaţional de Psihotehnică de la Viena (1937). elevul nu va fi în listele de evaluare. Aceştia ar trebui să fie cei care după părerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectivă într-o ordine clară. în privinţa manifestării copilului de a-şi cunoaşte obiectiv semenii şi pe sine. începând cu 1984. teze pe baza cunoaşterii competenţelor colegilor. care creşte valoarea originalităţii testului. Zapan . A implicat un demers original de construcţie şi validare prin . Cei medii nu intră în evaluarea nominalizată. mai ales. 1938). • Printre testele obiective de personalitate semnalăm la noi în ţară: Metoda aprecierii obiective a personalităţii. se vor pune în evidenţă caracteristicile perfecţionării obiectivizării evaluărilor. numită întâi de Gh.. Testul MAO a fost elaborat înaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (corelează parţial cu acesta). în astfel de cazuri.. să-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. după situaţie – printre cei mai buni sau printre cei mai slabi.

simti si actiona. traditiile si mostenirile ce confera fiecarei organizatii o identitate. în utilizarea timpului liber. Cei doi autori au avut un aport major la raspîndirea acestui concept deoarece. în aspiratii. fiind traita în practicile muncii. termen cheie pentru definirea culturii organizationale. Lansat pe la începutul anilor '80 în Statele Unite. În acest context. literatura de management a început sa popularizeze faptul ca excelenta unei organizatii este data de modurile comune prin care membrii ei au învatat sa gândeasca. Daca aceste frontiere variaza într-un mod repetat si imprevizibil. astazi constituind nucleul teoretic al unei noi scoli în stiinta managementului: scoala managementului cultural. este greu de crezut ca în zilele noastre. aspectele negative nu erau rezultatul irationalitatii comportamentului angajatilor în munca. Herbert Simon a încercat sa exploreze lumea necunoscuta a sentimentelor si a examinat consecintele acestora asupra functionarii organizatiilor. Peters si R. G. Waterman In Search of Excellence. Fayol) comportamentul uman nu a ridicat niciodata vreo problema. Asadar. a conceptului de cultura organizationala avea sa puna sub semnul întrebarii modelul de actiune rationala si sa redescopere necesitatea si virtutiile unui mecanism de functionare emotional. al miturilor care se impun indivizilor. organizatia poate avea o structura bine definita în masura în care exista frontierele rationalitatii. care. cultura organizationala si. În opozitie cu aceasta opinie. psihologici în explicarea comportamentului în organizatie. pentru prima data. Pentru teoria clasica a organizatiilor (ne referim aici la F. Din acest moment. ajungînd la asa-numita "rationalitate limitata". al sistemelor de valori si reperezentari. sustine Herbert Simon. organizarea nu poate fi stabila. Domeniul culturii organizationale a atras atentia cercetatorilor îndeosebi dupa aparitia lucrarii renumitilor T. Pentru P. al simbolurilor. mai precis de valorile proprii. ci rezultatul unor structuri organizatorice prost realizate. Rocher considera cultura ca fiind ansamblul modalitatilor da a gândi. Chombart de Lauwe cultura este un produs al societatii care înglobeaza ansamblul cunostintelor.CURS NR. cultura organizationala are meritul de a aduce în atentia managementului organizatiei importanta factorului uman si a fenomenelor identitare în cadrul întreprinderilor. în proiecte. propunînd termenul de rationalitate limitata. miscarea relatiilor umane a scos în evidenta importanta sentimentelor si a factorilor afectivi. W. colectiv. H. Simon a plecat de la considerentul ca teoria organizatiilor nusi gasea utilitatea si justificarea decît daca se admitea ca rationalitatea umana este supusa unor limite. Herbert Simon reuseste o deconstructie a modelului clasic al rationalitatii. în actiune. sa simta si sa actioneze. în raporturile sociale. credintele. relatiilor si structurilor organizationale se poate realiza fara luarea în considerare a culturii.. Contributia lui Herbert Simon la conturarea.28 Chestionare de investigare organizationala Cultura organizationala Concept viu disputat si încarcat de multiple semnificatii. al modelelor de practici. În elaborarea conceptelor. un studiu asupra comportamentelor. Taylor sau H. mai mult sau mai putin formalizate. fiind însusite si comune mai multor persoane. Aceste limite depindeau de mediul organizational în care se afla individul. au demonstrat ca exista o corelatie între dimensiunile culturii organizationale si performantele obtinute de companii de renume. Ea are la rândul ei o actiune asupra indivizilor. Pentru primii teoreticieni în stiinta manageriala. Rationalitatea este "cultural limitata" pentru ca. prin numeroase cazuri concrete. culturalismul a cunoscut o expansiune rapida. în general. folosesc la constituirea unor persoane în 52 .

este programarea colectiva a gândirii. misiunea sau strategia organizatiei. valori si ritualuri colective. Bazele culturii organizationale stau în cultura nationala pentru ca regulile. Hofstede. spiritul si climatul ce caracterizeaza organizatia în mediul intern si în relatiile cu mediul înconjurator. La fel. normele care se dezvolta în cadrul grupelor de munca. 53 . filosofia care calauzeste politica unei organizatii fata de partenerii de afaceri. valorile regasite într-o organizatie îsi au sorgintea în regulile. prin cultura nu vom întelege civilizatia sau rafinamentul mintii. cultura organizationala vizeaza cîteva elemente constitutive: regulile de comportament. Unul dintre ele este chestionarul de cultura organizationala care merge pe tipologia lui Mintzberg alcatuit din 40 de itemi. care traiesc sau au trait în acelasi mediu social. Structura simpla  supervizare directa a sefului  flexibila  neformalizata  autocratica  lidership „hands on”  seful ia deciziile  seful cunoaste toti angajatii cheie  hotarare Birocratie mecanicista  bazata pe reguli. unde a fost învatata. deoarece este acceptata cel putin partial de oameni. Organizatia nu se limiteaza doar la un spatiu de manifestare a unor practici. practici si sisteme de valori care asigura si guverneaza coeziunea membrilor sai. care distinge membrii unui grup de un altul. reprezinta un complex de comportamente. asadar. ci "software"-ul mental. Cultura organizationala. arata ca la baza notiunii de cultura organizationala sta aderarea indivizilor la un proiect mobilizator. regulile stabilite într-o organizatie pentru functionarea ei eficienta. valorile dominante adoptate de organizatie privind produsele. Este foarte important sa avem metoda de investigare adecvata pentru cultura organizationala. proceduri si sisteme  comunicare complicata  experti functionali  specialisti  control si masurare  colectari sofisticate de date  disciplina Birocratie profesionala  munca importanta facuta de profesionisti  organizatia sprijina profesionistii  delegarea luarii deciziilor si puterii 2. Cultura organizationala. Pentru Edgar Schein. exprimate de Renaud Sainsaulieu. normele. ci ar mobiliza si fortele membrilor sai într-un proiect care implica atingerea unor obiective strategice.colectivitate sociala distincta. 3. Cotare a) 1 10 11 20 21 30 31 40 2 9 12 19 22 29 32 39 b) 3 8 13 18 23 28 33 38 c) 4 7 14 17 24 27 34 37 d) 5 6 15 16 25 26 35 36 e) Caracteristicile tipurilor organizationale 1. O opinie pertinenta o constituie si cea a lui G. conform careia cultura este un fenomen colectiv. nu se confunda cu viziunea. Alte ipoteze. la rândul ei. normele si valorile promovate la nivelul culturii nationale.

4. 54 . Structurarea . 7. Adhocratia  discutii intre experti  evitarea birocratiei  echipele se formeaza si se dizolva  indivizii isi urmeaza propriile interese  mult efort de coordonatre  lipsa standardizarii si formalizarii  deschidere  sedinte si examinari frecvente  complexitate  lipsa de ordine  puterea apartine celor cu expertiza  revedere regulata a strategiei Investigarea conducerii se realizeaza prin chestionarul de 100 de itemi –Leadership Behavioral Descriptivr Questionary -Chestionarul descriptiv al comportamentului leaderului (L. 9.Q. Accent pe producţie .măsura în care leaderul îşi defineşte clar propriul rol şi le aduce la cunoştinţă subalternilor ce se aşteaptă de la ei.măsura în care leaderul vorbeşte şi acţionează ca reprezentant al grupului. 2. organizatia stabileste standardele de baza libertate pentru profesionisti managerii conduc si coordoneaza lidership persuasiv schimbare lenta Divizionala  masurare atenta a rezultatelor  independenta divizionala  autoritatea si responsabilitatea se afla in principal la managerii de divizii  duplicarea functiunilor  cheltuieli mari  unitatile sunt centre de profit  planificarea strategica facuta la centru  mecanisme de protectie divizionala  comunicare formalizata cu centrul      5.vizează măsura în care leaderul este preocupat de starea generală şi de statutul subalternilor. Puterea de convingere . de capacitate de a prevedea corect rezultatele.măsura în care leaderul este capabil să suporte incertitudinea şi amânarea fără a deveni nervos sau anxios. 3.Integrare .D. Reprezentativitatea .măsura în care leaderul dă dovadă de previziune. 11. Tolerarea libertăţii . Tolerarea incertitudinii . 10. rezolvă conflictele apărute între membrii grupului. 4. de a lua decizii şi a acţiona.măsura în care leaderul îşi exercită în mod activ rolul de conducător şi nu-şi deleagă autoritatea altora.măsura în care leaderul împacă cerinţele organizaţionale contradictorii şi reduce dezordinea din sistem (entropia sistemului).măsura în care leaderul menţine unitatea grupului pe care îl conduce.măsura în care leaderul le oferă subalternilor posibilitatea de a avea iniţiative. 8.măsura în care leaderul foloseşte în mod eficient persuasiunea şi discuţia şi exprimă convingeri ferme. 6. Asumarea rolului .)cuprinde 100 de itemi evaluând 12 dimensiuni ale comportamentului de conducere: 1 . 5. Împăcarea cerinţelor . Corectitudinea predicţiilor . Consideraţia .măsura în care leaderul exercită presiuni pentru a asigura producţia.B.

1976 – Metode de psihodiagnostic. Univ. M. 2002 –Introducere în psihodiagnostic. A. Vlad. Orientare spre superiori . 7. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. 4. 1991 – Inventare multifazice de personalitate. N. Fundaţiei Humanitas. Anastasi... Radu.. Cluj. Şchiopu. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ : 1. Babeş-Bolyai.12. Cotarea se realizeaza atribuind fiecarui item o scala de la 1-5 si adunand pe fiecare dimensiune in parte punctajul obtinut. Sincron. 5. Ed. 1997 – Testarea psihologică a copilului mic. Mitrofan. Bucureşti . Mac Millian. Cluj-Napoca. 2001 -Tehnici proiective. 2001 . Bonţilă. Roşca. 8. 1968 .. P. 10. E. Ed. Bucureşti . Mihaela Press .. Minulescu.Psychological Testing. I-IV. Univ. secţia orientare şcolară şi profesională.Îndrumar psihodiagnostic. Ed. ProHumanitate. 2000 – Evaluarea în actul educaţional terapeutic. 9.. Bucureşti. Univ. Ed. New York. *** 1976 . 1993 – Metodologie psihologică şi analiza datelor. Ed. M. M. Bucureşti . 1971 – Aptitudinile şi măsurarea lor. 55 . Titu Maiorescu. Centrul de documentare şi publicaţii al Ministerului Muncii. Bucureşti . 2. Bucureşti .măsura în care leaderul menţine relaţii bune cu superiorii are influenţă asupra lor.. D. I. U. E. vol... 3. & colab. Titu Maiorescu. Minulescu. G. 6.. 11.Bazele psihodiagnosticului. şi luptă pentru a-şi ridica statutul. Ed.