You are on page 1of 4

A.2.

7

Cavitația

Cavitația
Fenomenul de cavitație apare într-un lichid aflat în mișcare sau în repaus dacă, la scăderea presiunii, tensiunea normală depășește (local, într-un punct al domeniului) o valoare critică , (7.1) unde ( Considerând unde , fiind presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura respectivă). ca fiind tensiunea principală2 maximă a tensorului tensiune Cauchy din fluid, (7.2) este tensorul extra-tensiune (dependent exclusiv de cinematica deformației)3 și , newtonian în mișcare de forfecare simplă În cazul neglijării efectelor vâscoase, , v. A.2.5, respectiv , relația (7 3) se reduce la condiția ca presiunea locală din (7.3) este presiunea, inegalitatea (7.1) devine echivalentă cu: fiind componenta extra-tensiunii inclusă în tensiunea principală maximă; în cazul unui fluid denumită tensiunea de rupere a lichidului1,

lichid să scadă sub valoarea presiunii de vaporizare, v. A.2.4. Odată atinsă tensiunea de rupere, în lichid apar cavități/bule de vapori, prezența acestora transformând fluidul (presupus inițial un mediu omogen) într-un sistem bifazic lichid-gaz Cavitația este în majoritatea cazurilor urmată de implozia bulelor de vapori (datorită creșterii presiunii din lichid) și de revenire fluidului bifazic la fluidul omogen inițial Existența inițială în fluid a unor bule de gaz, așa numitele nuclee/germeni de cavitație, conduce la scăderea valorii reale a tensiunii de rupere, deci la apariția cavitației la valori mai mici a tensiunii normale. Ordinul de mărime al tensiunii de rupere al unui lichid omogen se poate determina plecând de la ipoteza că lichidul este un mediu continuu perfect omogen, cu proprietăți de material izotrope Se consideră o sferă de lichid cu densitatea v Fig 7 1, creșterea de volum specific 1 determinând modificarea densității,
1

și raza

supusă la o tensiune (extensională)

,

având ,

ordinul de mărime al distanței dintre moleculele lichidului Sfera se dilată izoterm până la raza

(7.4)

Joseph D.D. (1998) Cavitation and the state of stress in a flowing liquid, J. Fluid Mech. 366, 367-378. ( ) Eforturile principale ale tensorului tensiune sunt definite prin ecuația caracteristică: ; în sistemul de coordonate format de direcțiile principale, starea de tensiune conține exclusiv eforturi normale (denumite tensiuni principale): . 3 Dacă , deci tensorul extra-tensiune este deviator, atunci , unde definește presiunea medie. Acesta este cazul fluidului vâscos newtonian incompresibil, , unde reprezintă condiția de incompresibilitatea (mișcare izocoră), D fiind tensorul simetric viteză de deformație specifică
2

1

Corneliu Bălan

A 455. presiunea fii nd un efort de compresiune (opus normalei n). În acest caz tensiunea din fluid are expresia: (7. ceea ce ar corespunde unei tensiuni de rupere (5 1 )MPa. Brown S. la temperatura A.. A.A.4.2.2.R. pentru (7.1 Evoluția unei sfere de lichid sub tensiunea și apariția bulei de gaz prin vaporizare Tensiunea este un efort extensional (ce acționează pe direcția normalei la suprafața sferică). un efort normal de compresiune.2. în principal datorită prezenței nucleelor de gaz și al impurităților solide aflate în suspensie (în general. așa cum este cunoscut.3. C. R.V.5) n . se consideră 1 MPa). ). v.W.. v. Lond.7 Cavitația . Williams P.N. atât lichidul cât și vaporii aflându-se într-o stare metastabilă În acest caz viteza sunetului din (7 7) va avea valoarea corespunzătoare vaporilor saturați (în cazul apei. Folosind (7 4) și (7 5).3). Temperley H. (1999) On the tensile strength of water under pulsed dynamic stressing. pentru un raport (1 1 1 ). relația (7 6) capătă forma: 1 .J. A. Apariția cavitației este asociată tranziție de fază lichid-gaz.M. 4 2 Corneliu Bălan . este întâlnit în literatură și sub denumirea de “presiune negativă” (presiunea fiind.2.7) Experimental4 s-a observat că sfera de lichid se vaporizează.. (7. fiind un efort extensional. 3311-3323. Valorile tensiunii de rupere măsurate în lichidele reale au însă valori mult mai mici. respectiv “lichidul de rupe”.6) unde reprezintă coeficientul de elasticitate al lichidului ( fiind viteza sunetului). 4 m/s. De remarcat că tensiunea de rupere. Proc.lichid gaz lichid Figura 7. Williams P. Soc. v.

John William Strutt. Roy R.. respectiv a ultrasunetelor (așa numita cavitație acustică8). raza acesteia variind de la miimi de microni până la dimensiuni de ordinul milimetrilor. Lond. viscozitate și tensiune superficială. Annu. ceea ce conduce la apariția eroziunii cavitaționale. A 357. acesta fiind asociat atât cu variații locale importante de temperatură și presiune (mii de grade și presiuni de până la 1 GPa).2. micro-jeturi cu viteze supersonice.2. bulă (v. Press. (2011) Cavitation in non-Newtonian fluids.7 Cavitația Variația de volum a unei bule sferice de gaz/vapori aflate într-un lichid omogen departe de perete este descrisă de ecuația Rayleigh-Plesset5.. determină variații foarte mari ale eforturilor locale de la suprafața materialului solid.ch. este tensiunea superficială dintre lichid și vaporii de gaz din viscozitatea acestuia. 40. pe lângă variațiile de presiune. densitatea lichidului și sunt presiunile dependente de timp din bula de gaz și din lichid (departe de peretele bulei). Fluid Mech. ( ) unde ( ) și 4 (7. Eroziunea cavitațională reprezintă cel mai important factor de distrugere ce afectează Brennen C. shock waves and sonoluminescence. Kurz T. cât și cu descompunerea chimică a moleculei de apă Dacă implozia se realizează în vecinătatea unui perete solid asupra acestuia se induc.A. oscilatorii) de creștere și de colaps (implozie) ale bulei. 395–420 Brujan E. 269-294. Springer 5 3 Corneliu Bălan . (2008) Applications of acoustics and cavitation to noninvasive therapy and drug delivery. implozia bulei în acest caz fiind însoțit de emisia unor fascicole de lumină (fenomenul de sonoluminescența).epfl. R. in Oxford Eng.6). Cavitația într-un lichid omogen aflat inițial în repaus se poate genera prin pulsuri laser focalizate7 sau prin propagarea undelor sonore. într-un interval de timp de ordinul nano/micro-secundelor6. cu timpuri de expunere de ordinul sutelor de nano -secunde. Ecuația (7 8) reprezintă echilibrul la peretele bulei sferice de gaz dintre forțele de inerție. Soluțiile ecuației descriu corespunzător fenomenele nepermanente (respectiv. 8 Inducerea cavitație prin ultrasunete are în prezent numeroase aplicații în medicină și bioinginerie : Coussios C.E. Lauterborn W. v. A. & Science Series 44. (1999) Bubble dynamics.. Rev. http://bubbles. Geisler R. Baron Rayleigh (1842-1919) fizician englez Milton Spinoza Plesset (1908-1991) fizician american 6 Vizualizarea oscilațiilor bulei cavitaționale necesită camere video ultra -rapide. (1995) Cavitation and bubble dynamics.8) ( ) este raza bulei de gaz. capabile să achiziâioneze sute de mii de imagini pe secundă. Fenomenul de implozie al bulei se desfășoară extrem de rapid. Phil. 7Ohl C-D.. ce se desfășoară simultan la scară micrometrică și la scări ale timpului de nano/micro secunde. soluția descriind variația în timp a volumului de vapori corespunzătoare unei diferențe de presiune dintre interiorul și exteriorul sferei (procesul dinamic fiind considerat în acest caz izoterm).. Soc. Berlin. Lindau O. Oxford Univ. Aceste fenomene. presiune. Trans. with biomedical and bioengineering applications.

București Susan-Resiga R. Avellan F.3). unde este presiunea pe corp. Tropea C. J. (2007) Hydraulics. Ed. turbine. Anton I. Academiei. in Springer Handbook of Experimental Fluid Mechanics. 128(1).. et al. definită ca presiunea de la infinit. v Fig 7 a) b) Figura 7.. Universitatea care apare cavitația pentru cazul studiat (în cele mai multe cazuri se consideră .2 Apariția cavitației la o elice întubată (a) și efectul eroziunii cavitaționale la un rotor de turbină (b). Evident. Ciocan G. dacă cavitația apare pe 9 suprafața corpului atunci .. Fluid Eng.7 Cavitația rotoarele mașinilor hidraulice (elici de nave. Eds. 177-189 4 Corneliu Bălan .. 10 Anton I. (2006) Analysis of the swirling flow downstream a Francis turbine runner. limitând drastic domeniul de funcționare al acestora. Arndt R.959-1008.2. pp. și în consecință de scăderea presiunii locale sub presiunea de vaporizare. Springer. (7. cât valorile sunt mai mici. vol 1/2. et al. (1984/1985) Cavitația. cu De remarcat că școala românescă de mecanica fluidelor și mașini hidraulice dezvoltată la olitehnică din Timișoara sub conducerea academicienilor Aurel Bărglăzan și Ioan Anton10 a adus contribuții remarcabile în domeniul studiului cavitației și modelării acestui fenomen î n mașinile hidraulice (cu precădere în turbinele hidraulice Francis) Coeficientul de presiune pe suprafața unui corp se definește prin relația .wikipedia. respectiv presiunea atmosferică) iar este o valoare critică a coeficientului de cavitație. pompe). unde și sunt valorile de referință pentru presiune și viteză ( fiind în numeroase aplicații este valoare presiunii la ). cu atât efectul cavitațional este mai extins . prezența germenilor de cavitație (a bulelor de aer) din apă conduce la generarea cavitație la presiuni mai mari decât presiunea nominală de vaporizare a apei ( accelerarea eroziunii cavitaționale arametrul adimensional de referință pentru stabilirea regimului de curgere cavitațional este .A. respectiv . Berlin.D.org/wiki/Cavitation. fenomenul este inexistent. 3 1 a la C). În acest caz apariția cavitației este generată de creșterea vitezei fluidului pe suprafața rotorului. http://en. v. deci la numărul (coeficientul) de cavitație 9 .