You are on page 1of 15

OPTIMIZAREA DESIGN-ULUI UNEI STATII DE EPURARE SI MANAGEMENTUL OPERATIONAL PRIN METODA ANALIZEI SIMULARII SI COSTULUI S. Gillot1,2, B.

De Clercq1, D. Defour2, F. Simoens2, K. Gernaey1, P. A. Vanrolleghem1 1 Biomath Department, University of Gent, B-9000 Gent, Belgium 2 Biotim, Fotografielaan 30, B-2610 Wilrijk, Belgium REZUMAT Aceasta lucrare defineste un indice de obiectiv economic, care integreaza atat investitia, cat si costurile de operare fixe si variabile in cazul unei statii de epurare ape uzate. Obiectivul principal il constituie standardizarea procedurii de calcul a costului, in acest mod putandu-se compara multiple scenarii. Dezvoltarea criteriilor de cost poate fi specifica pentru fiecare caz particular, in special pentru a evalua costurile variabile in procesul operational. Folosirea modelului de cost si de simulare in comparatie cu alte metode de tratare este ulterior ilustrata prin doua studii de caz. Primul exemplu se refera la faza de proiectare a unei instalatii, intrucat, in cel de al doilea exemplu, strategiile timpului real de control sunt investigate prin modelare dinamica si simulare a procesului. Aceste investigatii sunt susceptibile sa conduca la economii considerabile. CUVINTE-CHEIE Criteriul costului, design (proiect sau plan), simulare dinamica, optimizare economica, statie de epurare ape uzate. INTRODUCERE Cand se proiecteaza o statie de epurare sau cand se urmareste imbunatatirea unei deja existente, pot fi evaluate, cu ajutorul unui index(indice) de costuri, diferite alternative de tratare si strategii operationale. In oricare dintre cazuri, instrumentele computerizate au evoluat in scopul proiectarii unei statii de epurare cu costuri eficientizate, asemenea CAPDET (McGhee et al., 1983) sau STOM (Spearing, 1987), precum si optimizarea studiilor (Tyteca, 1985; Pipyn et al., 1994; Fels et al., 1997), suferind insa de doua deficiente majore: 1. indicii de cost folositi sunt deseori restrictivi: numai investitiile sau anumite costuri specifice de operare sunt luate in considerare;

Mai mult decat atat. pot fi folosite functiile de cost. 1995. Functiile . in investitia amplasamentului si costurile operationale. cand se face uz numai de datele din literatura de specialitate. 1997). astfel incat o instalatie sa poate alege intre alternative diferite intr-o faza incipienta a unui proiect. Intaiul obiectiv pe care aceasta lucrare si-l propune este definirea unui indice de obiectiv economic derivat din functiile costului. dar.1994. folosirea unor strategii operationale adecvate. In orice caz. taxele pe efluent). Agences de l’eau. utilizata pentru proiectarea unei instalații industriale. 1997). Cele din urma pot fi stabile (functionare normala si mentenanta.. tratarea namolului si eliminarea lui. acuratetea estimarii costurilor de investitie poate fi cu greu expectata. Pentru estimarea costurilor investitiei referitor la conducte si instrumentatie.. 1993 . (Wright and Woods. FUNCTIILE DE COST ALE INVESTITIEI Costurile de investitie pentru unitatile principale dintr-o statie de epurare pot fi cuantificate in comparatie cu dimensiunea procesului (ex. cat și costurile variabile de exploatare de-a lungul duratei de viață a unei instalații Cel de-al doilea obiectiv il constituie avantajul folosirii simularii. În prima parte este investigat impactul asupra costurilor de catre sarcina maximă preconizată. Wright and Woods. in pofida beneficiilor care ar putea fi exploatate (Vanrolleghem et al. 1998). care este putin investigat.1994.2.. acestia induc o creștere a costurilor. 1993 . 1996. debit) prin folosirea legilor de putere sau a functiilor polinomiale. 1985. In scopul evaluarii costurilor preliminare. caracteristicile variabile in timp ale statiei de epurare nu sunt luate in considerare in mod direct. ingloband atât investițiile. stabilirea puterii) sau variabile (consumul chimic si cel de putere. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA COSTURILOR DE FUNCTIONARE IN CAZUL UNEI STATII DE EPURARE APE UZATE Costurile de functionare ale unei statii de epurare se subdivid. Fels et al. se aplica factorii de cost (procentajul costului de investitie) Exemple pentru functiile de cost ale investitiei se gasesc in literatura de specialitate (Tyteca. volum. arie. in general. precum controlul in timp real. in acelasi mod in care costurile sunt ilustrate prin doua aplicatii studiate recent. În cea de a doua este prezentat un studiu de susținere a alegerii privind punerea în aplicare a diferitelor strategii de control care optimizeaza dozarea polimerica in cazul unui decantor supraîncărcat. prin aplicarea unor factori de securitate mari. Fels et al. Ekster.

o analiză a costului în faza de început a unui proiect necesită dezvoltarea unor funcții de cost specifice. Costurile de investitie sunt exprimate in euro din 1998 si se subdivid in constructie (beton. o indicație a preciziei obținută folosind datele din literatură este rareori oferita.Functiile costului de investitie dezvoltate pentru statiile de epurare municipale de catre Flanders (Vermeire. Functiile de cost s-au dezvoltat pentru un aspec tipic al unei statii de epurare domestice (sant de oxidare). este dificil sa comparam relatii diferite ce provin din surse diferite. TABEL I. regiune sau tara si orice extrapolari pot suporta riscuri. Cu atat mai mult. 1999) sunt ilustrate in Tabelul 1. excavare. Rezultatele unei investigatii facuta pentru Flanders (Vermeire. Taxele. fundatie) si echipament electromecanic (achizitionare si instalare). precum si descrierea componentelor care se iau in calcul in cazul relatiilor este de cele mai multe ori saracacioasa. cu o marja de eroare de 25%. In final. Ca urmare. 1999) C = Constructia EM = Echipamentul elecromecanic Functiile ilustrate in Tabelul I au fost validate statistic si permit estimarea costului investitiei totale pentru intreaga statie (plan de amplasament similar). costul de administrare si cel ingineresc nu se iau in considerare. 2 1 .de cost sunt cu adevarat dezvaluite la un anumit moment dat si pentru o anumita companie. în cazul în care se urmareste estimarea exactă și fiabilă.

1994. Insa. echivalentul populatiei). aceasta dezvoltare presupune o anumita indemanare.. care pot fi folosite pentru estimarea costurilor operationale fixe si variabile. pot fi ilustrate modele deductive prin calcule matematice (Brett et al..Exemple pentru functiile de cost operational fix . 1999). in dezvoltarea functiilor de cost. Tabele 2 si 3 propun alaturarea unor functii de cost diferite. om-ora. in special cu legile puterii (Smeers and Tyteca. Balmér and Mattson. 1984. 1994). In orice caz.cand a existat posibilitatea. TABEL 2 . In conditiile in care se iau in considerare datele de simulare pentru estimarea costurilor operationale. WERF. 1997). acest tip de relationari se aplica performantei medii a statiilor de epurare si deseori implica un grad inalt de incertitudine. debitul mediu.FUNCTIILE COSTULUI OPERATIONAL Costul operational total poate fi in stransa legatura cu parametrii globali ai statiei de epurare (ex.unitatile non-monetare (ex. kW) (Balmér and Mattson. in scopul verificarii si perfectionarii modelelor de cost sau pentru a crea noi modele (inductive). in afara de cazul in care se iau in considerare configuratiile statiilor de epurare similare. iar colectarea datelor in-situ este preferabila in masura in care acest fapt este posibil (cand se urmareste optimizarea unei statii existente). 1998. Jacquet. In scopul evitarii ajustarilor de cost au fost preferate.

. Toate costurile operationale anuale pentru fiecare proces sunt convertite la valoarea corespondenta din prezent si adaugate la costurile de investitie pentru fiecare proces. eficienta oxigenarii. . 1996). 1997). fiecare caz special. o atentie deosebita o constituie determinarea scalelor de timp si spatiu (Vanrolleghem et al. pierderi..Exemple pentru functiile de cost operational variabil Functiile de cost din tabelele 2 si 3 nu ilustreaza decat posibile modele in forma lor generica. COSTUL TOTAL PENTRU O STATIE DE EPURARE APE UZATE Costul total al unei statii de epurare este deseori determinat prin metoda valorii prezente (White et al. intrucat acestea pot influenta alegerea in cazul implementarii functiilor de cost (Rivas and Ayesa. costurile operationale fixe sunt dependente de marimea statiei sau a unitatii de epurare (volum. putand solicita. ceea ce conduce la obtinerea valorii nete actuale. cand se compara diferite alternative. astfel. dezvoltarea funcțiilor de cost specifice. Optima este efectuarea unei evaluari de ansamblu asupra duratei de viata a statiei de epurare. suprafata) Evaluarea costurilor operationale variabile pe baza variabilelor simulate si a parametrilor presupune un numar de ipoteze (ex. In tabelul 2. 1989). a se vedea Tabelul 3).TABEL 3 . In concluzie.

pentru o perioada de n ani. Rezultatele simularii folosind simulatorul WEST (Hemmis NV. Doua dimensiuni ale reactorului au fost astfel determinate. iar OCk costul operational. indicele costului total poate fi calculat pe baza formulelor VNA (valoarea neta actualizata) sau VA (valoare anuala echivalenta). atunci valoarea neta actualizata (VNA) a unei statii.be. 1998) au evidentiat ca. . http://www. pentru ambele modele investigate.Daca ICk reprezinta costul de investitie al unei unitati k. iar N este numarul de unitati. Rezultatele pot fi exprimate ca valoare anuala echivalenta (VA). OPTIMIZAREA UNEI STATII DE EPURARE PRIN METODA SIMULARII OPTIMIZAREA PROIECTARII UNEI STATII DE EPURARESIMULAREA PRIN ATINGEREA COTEI DE ECHILIBRU In faza de proiectare a unei statii de epurare industriale s-au luat in considerare 2 seturi de tarife maxime expectate (conditii de maxim. impactul asupra costurilor in cazul concentratiei de azot din efluent a fost stabilit prin simulare. medie si maxima. Vangheluwe et al. Kortrijk. in cazul ratei de incarcare (conditiile de maxima 2).hemmis. iar costul de investitie pentru statia de epurare mai mare a fost estimat cu 5% mai mult. poate fi determinata ca unde i este rata de interes. scopul secundar a urmarit compararea costului a doua alternative. Belgium. a fost atinsa calitatea ceruta a efluentului. 1 si 2) pentru treapta cu namol activ prin indepartarea biologica a azotului. Pe baza functiilor. astfel cum a fost ilustrat in tabelele 2.. Principalul scop a fost determinarea abilitatii celei mai mici statii de epurare de a atinge cotele maxime de eficienta la incarcare (conditiile de maxima 2) pentru calitatea unui efluent dat. Pentru ambele modele. 3 si 4.

pare mult mai economica construirea unei statii de epurare mai mare. costurile sunt comparate cu valoarea neta prezenta a modelului 1 in conditiile medii date (stabilite la 100). .Impactul caracteristicilor efluentului asupra valorilor nete prezente Optimizarea costului observata pentru ambele modele in conditiile maxime de incarcare poate fi atribuita cresterii productiei de namol. mai ales in cazul in care este atinsa rata maxima de incarcare (valoarea neta prezenta scade cu 7%).Impactul caracteristicilor efluentului asupra costurilor este ilustrat in Figura 1. In concluzie. In aceasta figura. astfel cresterea costului de investitie a fost compensata printr-o diminuare (descrestere) a costului operational (mai ales in producerea namolului). Valoarea neta prezenta pentru modelul 2 al statiei de epurare este mai mica decat a modelului 1. Figura 1.

defalcarea costurilor este în acord cu literatura de specialitate (Vanrolleghem et al. precum si deficientele pentru cele doua conditii de incarcare. urmat de consumul de energie. Acest fapt ar reduce cu certitudine timpul cerut pentru investigarea diferitelor scenarii in cadrul statiei de epurare-pilot.Figura 2 ilustreaza diferentele de cost in cazul celor 2 modele de statii proiectate. Acest lucru solicita stabilirea parametrilor dinamici ai modelelor. analiza poate fi asociata experimentelor-pilot. . Acest studiu de caz ilustreaza compatibilitatea alaturarii analizei economice si simularii. lucru deloc usor in faza de schita a unui proiect. Pasul urmator consta in integrarea caracteristicilor dinamice ale unei statii de epurare. Figura 2. Cu toate acestea. in analiza..Diferentele de cost Oricare ar fi rata de încărcare. cu costurile de investitie. Impreuna. folosite in special in proiectarea unei statii de epurare industriale. aceste variabile ale costurilor operationale sunt importante. 1996) : tratamentul nămolului și eliminarea reprezintă costul de operare principal. in egala masura. in stransa corelatie cu diminuarea semnificativa a costurilor.

concentratia solidelor in efluent creste rapid. Peste aceasta limita. in care proprietatile de decantare ale namolului s-au imbunatatit prin adaugarea continua a polimerului la o rata fixa. masa de sedimente si volumul masei de namol sunt considerate a fi variabile de referinta in algoritmul de control. Rezultatele experimentale au condus la Ecuatia (3). precum si dozari polimerice si au fost evaluate intr-un simulator al statiei de epurare (West++. desi celelalte strategii de control au fost la fel de eficiente. sub acest nivel critic. Au fost luate in considerare si strategiile de control bazate pe combinatia dintre nivelul stratului de namol si una din variabilele masurate.OPTIMIZAREA OPERATIONALA A STATIEI DE EPURARESIMULAREA DINAMICA Pentru a imbunatati calitatea efluentului intr-o statie de epurare industriala (bazin de aerare si decantor). Hemmis NV) prin supunerea lor la acelesi rate de incarcare solide si hidraulice. obtinuta prin regresie. . In acelasi timp. In consecinta. unde: Vs = stabilirea vitezei (m/h) X = concentratia de biomasa (kg/m3) P = concentratia polimerica (ppm) Cu acest model. Vanderhasselt (1999) a aratat că menținerea înălțimii stratului de namol sub 1. Nivelul stratului de namol. Vanderhasselt (1999) a testat mai multe strategii de control. se poate vedea o diferenta clara in modelul lor de dozare. Aceste strategii s-au bazat pe diferite variabile masurate. debitul.5 m duce la o concentrație a solidelor în suspensie mai mica de 10 g/m3. incorporand influenta polimerului. Decantorul rectangular a fost modelat uni-dimensional cu 10 straturi orizontale peste care au fost calculate fluxurile solide. In acest scop a fost folosite o intreaga scala de date stabilita din masuratori ale curgerii efluentului on-line si masuratori off-line ale concentratiei de namol din bazinul de aerare. S-a observat ca strategiile bazate exclusiv pe debit au nevoie de mult mai mult polimer decat celelalte strategii. in scopul obtinerii unui nivel de performanta predeterminat (a se vedea exemplul din Figura 3). Pentru calcularea fluxurilor de decantare a fost folosit un model Vesilind modificat. au fost formulate diferite strategii de control pentru mentinerea nivelului stratului de namol.

Legea de control: b. FIGURA 3. Legea de control: .Evolutia inaltimii stratului de namol (m. in timp ce strategiile care nu se bazeaza pe aceasta componenta in relatia de raspuns isi mentin comportamentul liniar pe parcursul procesului. dreapta) ca functii de timp pentru diferite strategii de control (rezultatele simularii) a. stanga) si rata dozarii polimerice (m3/h.Strategiile care folosesc nivelul stratului de namol indica o dozare neregulata.

Multiple cercetari si-au indreptat atentia spre integrarea obiectivelor de optimizare non-monetare in cadrul indicilor de performanta. se cere definitia unui criteriu de cost standardizat pentru a compara diferite scenarii de tratament. în special atunci când în timp real strategiile de control sunt investigate de către modelarea dinamică și simulare. Integrarea variabilelor de cost operational în evaluarea globală a noilor abordări este de natură să conduca la economii considerabile. prin intermediul caruia sa fie evaluate simultan atat proiectarea fizica a unei statii de epurare (constructia efectiva). CONCLUZII Cand se optimizeaza proiectul si operativitatatea unei statii de epurare. cat si simularea dinamica a comportamentului acesteia. In mod constant se depun eforturi considerabile pentru implementarea directa a functiilor de cost intr-un soft. .5 m pentru mentinerea unei calitati bune a efluentului. inaltimea stratului de namol trebuie tinuta sub nivelul de 0. Legea de control: Practic. Estimand costul aditional de 17. perioada de amortizare a acestuia va fi mai mica de 3 luni. ca urmare a unui curent de densitate mare existent in decantorul actual.unde: SBH= nivelul stratului de namol c. precum flexibilitatea sau riscul de colaps. Rezultatele simularii arata ca un raspuns de control privind mentinerea nivelului de namol sub aceasta valoare permite reducerea consumului polimeric curent pana la de 10 ori comparativ cu ratele curente constante de dozare.000 Euro pentru sistemul de control si senzor.

Faculty of Agricultural and Applied Biological Sciences. 19-31. Techn. Defour. Evaluarea costurilor de investiții și de exploatare. (in Dutch) McGhee.. and Ayesa E.. Fac. 48. (in Franceza).. Een globale kostenfunctie voor tuning en evaluatie van op respirometrie gebaseerde controle algoritmen voor actiefslibprocessen. Water Pollut. B. P. Costul de salubritate rurala. 1951-1958. 35-43. (1994). Optimum design of activated sludge plants using the simulator DAISY .(1998). Morse. J. Control Fed. W. N. F. (in Franceza) ASCE (1992) ASCE Masuratori standard pentru transferul de oxigen in apa curata.. (1999). Tech. Eng. REFERINTE Agentiile de gospodarirea apelor. D. University Gent. Univ. Costurile operationale pentru o statie de epurare ape uzate..APRECIERI Acest studiu a fost finantat de „Institutul Flemish pentru Promovarea Cercetarii Stiintifico-Tehnologica in Industrie” din Belgia. Viicidomina. Lycon. Fels. Brett.. Env. (1998). O. Jacquet. A. Engineers Thesis. (1997). 122. Cheltuieli operationale in industria apei (I) : O metodologie pentru estimarea costurilor variabile in cazul unei statii de epurare avansate.. Ekster A.(1997). Sci. TSM. (1983). T.Caiet tehnic.. 10 (8). G. J. Use of EPA’s CAPDET program for evaluation of wastewater treatment alternatives. Wat. Wat. 7/8. Optimizarea design-ului pentru sistemele de tratare ape uzate Aplicarea la pastă mecanică și industria hârtiei: proiectare si relatii de cost. Pipyn. 1(5). Rivas A. Sludge production and treatment as important factors in the cost/benefit calculation in the choice of the most appropriate wastewater treatment plant system . Mojgani. Can. Pintér. J. 75. P. Ministerul Mediului (1995). M. D. Med. 55(1).. Controlul pierderilor automate. D. Gent. (1994). K. Managementul apei in context european. S. J. si Grand d’Esnon. Investitii de canalizare. J. pag. Lester.. 59. Societatea Americana a Inginerilor. Belgium.. S.63-64. Landbouww. 30(4). pp. P. P. 437-451. Derycke. 31-38. Alexandre. Balmér. and Mattson.. (1998). 7-15. Abordari tehnico-economice ale costurilor. Chem..

Olsson... M. P.2.. Mathematical Models in Biological Wastewater Treatment. University Gent. Part 7: Liquid waste disposal with emphasis on physical treatment.Final report. San José and C. D. 10th European Simulation Symposium. Integration of wastewater treatment plant design and operation . 32(2). Civ. pp. (1997). Y. Sci. (in Dutch) WERF. Env. (1996). . A geometric programming model for optimal design of wastewater treatment plants. B. Faculty of Agricultural and Applied Biological Sciences. H. and biosolids management . Belgium. R. Evaluation of capital cost data. A. Verstraete... (1989) Principles in Engineering Economic Analysis. Computational Mechanics Publications. Vanrolleghem. (in press). Vanrolleghem. Claeys.a systematic approach using cost functions. (1987).. Engineers Thesis. D. Can. Vanderhaegen. and Tyteca. Society for Computer Simulation International (SCS). B. H. Benchmarking wastewater operations . Sewage treatment optimization model .0. Wright. (1993). W. treatment. F. and Vansteenkiste. De Clercq. (1984). K. Spearing. Measurements and Modelling in Environmental Pollution. P. editors. Agee. Brebbia (Ed. Jørgensen and Gromiec. B. and Case. Tech. Tyteca.. 34(3-4). Eng.).. B. Vanderhasselt. D.collection. 82. October 1998. 756--761. Project 96-CTS-5. 575-590.. (1999). Vangheluwe. Nottingham. (1999). Part 1. G. P.the sewage works in a personal computer. E. A. Wat. Southampton. Vermeire. 159-171. White. Carstensen. 314-342. Eng.. pp. J.. Carlsson. On-line control of polymer addition to prevent massive sludge wash-out. and Woods. Mathematical models for cost effective biological wastewater treatment. In André Bergiela and Eugène Kerckhoffs. (1985). 11451164. Instn. Amsterdam Eds. John Wiley & Sons. UK. Jeppsson. (1998). J. Chem. D. G. G. Engrs. Boston Smeers.A.STOM . Ontwikkeling van investeringskostenfuncties voor Vlaanderen. Proc. U. Operation Research.A. 71. J. The WEST++ wastewater treatment plant modelling and simulation environment. Economische optimalisatie van waterzuiveringsstations. J.. 101. R. W.

. R. Eng.m-3) V = volumul bazinului (m3) α = factorul alpha = KLaf / KLa ρO2 = densitatea oxigenului (kg. APPENDIX – PUTEREA NECESARA PENTRU UN SISTEM DE AERARE CU AER DIFUZ ECHIPAT CU DIFUZORI DE AERARE CU BULE FINE SI SUFLANTE Determinarea consumului de energie din coeficientul de transfer al oxigenului in conditii de teren (K Laf.Wright. unde: (A1) kLaf = coeficientul de transfer al oxigenului in conditii de teren (h-1) Cs T0 = concentratia de saturatie in apa curata la T0 (g. Part 8: Liquid waste disposal with emphasis on biological treatment. J. 1/h) consta in relationarea coeficientului transferului de oxigen la volumul de aer si apoi la consumul de energie. 342-351. D. 1992): (A4) γ = coeficient isentropic η = puterea motorului si suflantei . 72. Can. and Woods. si din curbele construite dandu-i OTE ca si functie a lui qaer (Ecuatia A2). Evaluation of capital cost data. Chem. D. G. -). folosind Ecuatia A1. B = constant qaer = (A3) A2 – Consumul de energie Energia eliberata de suflanta (W) poate fi estimata luand in calcul o compresie adiabatica (PVγ = cte) (ASCE. (1994). A1 – Determinarea ratei fluxului de aer distribuit Determinarea ratei fluxului de aer distribuit (qaer) se poate deduce din eficienta transferului de oxigen (OTE.m-3) yO2 = fractiunea de oxigen in aer (-) (A2) Unde: A.

P2 = presiunea inainte si dupa comprimare (Pa). ΔP = pierderi (suflanta si conducte) (Pa) dw = adancimea apei (m) .P1.