You are on page 1of 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian Specializarea ARTĂ SACRĂ

PROGRAMĂ ANALITICĂ

ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
Prof. Dr. Mihaela PALADE AN UNIVERSITAR 2009-2010 ANUL I DE STUDIU SEM. I NUMĂR DE ORE Curs 28 ore Seminar 14 DISCIPLINE CORELATE: Artă creştină, Erminie, Estetica teologică, Istoria Bisericii Universale, Istoria Bisericii Româneşti, Istoria şi Filosofia Religiilor, Istoria României, Spiritualitate bizantină. OBIECTIVE GENERALE ALE DISCIPLINEI DE STUDIU Din sistemul educaţional ce vizează formarea cât mai competentă a unui specialist în ARTĂ SACRĂ nu poate lipsi cunoaşterea mărturiilor trecutului artistic universal, trecut ce şi-a pus amprenta asupra atâtor generaţii de artişti. Cu atât mai mult se impune studierea mărturiilor artistice ale artei româneşti. OBIECTIVE SPECIFICE Cu toate că absolvenţii unei cu facultăţi cu profil artistic şi teologic vor lucra, în marea majoritate a cazurilor, la monumente sau în cadrul unor situri religioase, este necesar ca ei să cunoască şi arta cu caracter profan. O cultură artistică ce ar viza doar arta creştină ar limita profund, din multe puncte de vedere, procesul formativ al unui specialist, de la care se aşteaptă originalitate în aplicarea soluţiilor, dar şi respect şi dragoste faţă de păstrarea tradiţiei picturii de influenţă bizantină. De aceea se impune o prezentare comparativă şi analitică a marilor curente artistice care au modelat peisajul culturale european şi ale căror urmări persistă până în prezent. O bună parte a monumentelor creştine din ţara noastră aşteaptă restaurarea şi readucerea, măcar în parte, la o starea cât mai apropiată de cea originală. Se aşteaptă ca absolvenţii unei cu facultăţi cu profil artistic şi teologic să lucreze, în marea majoritate a cazurilor, la monumente sau în cadrul unor situri religioase. De aceea, este necesar ca ei să cunoască în profunzime şi în detaliu desfăşurarea artei creştine în România. Se caută alcătuirea

aprofundarea cunoştinţelor. care să fie original în aplicarea soluţiilor. Arta preistorică – picturile rupestre şi arhitectura megaliţilor (1 oră). Duecento şi trecento-ul sienez şi florentin. Arta egipteană – arhitectura. Cinquecento-ul – mişcarea renascentistă. Discuţii şi dezbateri pe marginea materialului bibliografic vizual. Teste susţinute în cadrul seminariilor. programe specifice. Arta gotică – manifestările specifice arhitecturii şi sculpturii. specificul curentului artistic – (1 oră). Persia (1 oră). 9. 3. TIPURI DE ACTIVITĂŢI Predarea acestei discipline se va realiza prin cursuri (două ore săptămânal) şi seminarii (o oră săptămânal). ci o analiză şi o aprofundare în duh teologic şi artistic. revoluţionarea tehnicii – (2 ore). 8. Arta Greciei antice (perioada arhaică. 4. 13. Noul Babilon. iar seminarul. izvoare. 5. prin formarea unei viziuni obiective asupra importanţei asimilării artei în general. şi nu doar a obiectelor de artă. 2 . specificul sculpturii. ceramica (2 ore). 2. cu dezbateri pe marginea acestora. Arta etruscă şi romană – arhitectura. 6. dar şi cu respect şi dragoste faţă de păstrarea tradiţiei picturii de influenţă bizantină. manifestări specifice domeniilor artistice. Quatrocento-ul florentin – transformările apărute în pictura religioasă – (2 ore). o cunoaştere gen inventariere. Vechiul Babilon. Arta Ţărilor de Jos şi a Germaniei – specificul picturii. 1. sculpturii şi picturii – (2 ore). cu tehnicile caracteristice) (2 ore). aducerea la cunoştinţa studenţilor a derulării stilurilor artistice. Şcoala veneţiană de pictură – caracteristici. prezentare generală. specificul picturii religioase. TEMELE CURSURILOR (14 de cursuri = 28 ore) Curs introductiv: obiectul. urmărind sesizarea gradului de însuşire al cunoştinţelor. reprezentanţi. programe arhitecturale specifice. 10. 3. 11. oraşele centre artistice principale (Florenţa şi Roma) (4 ore). urbanismul. sculptura. manifestările arhitecturale. importanţa în planul cromaticii – (1 oră). termenului "manierism". însemnătatea şi originalitatea Istoriei artei (1 oră). sculptura. capacitatea de exprimare şi cunoaşterea terminologiei caracteristice esteticii teologice. 2. Manierismul – sensul. Asiria. Ceea ce interesează în sistemul de învăţământ nu este doar cunoaşterea monumentelor şi a schemelor iconografice întâlnite. 7. pictura şi sculptura (1 oră). 15. Cursul va urmări informarea. pictori reprezentativi (titanii Renaşterii). Examen. 14. perioada clasică şi cea elenistică) – arhitectura. definiţia. sculptura şi pictura (tehnici reprezentative) (1 oră). Arta bizantină (periodizare. specificul picturii mediteraneene (1 oră). EVALUARE 1. vitraliile – (2 ore). deopotrivă. Arta civilizaţiilor mediteraneene – arta cretană. Feudalismul timpuriu şi arta romanică – manifestările specifice arhitecturii. pictura. miceniană. 12. arhitectura.unui specialist. Arta Mesopotamiei – Sumer. pictura.

Portretul... traducere de Marcel Petrişor. 1983. Meridiane. vol. Scrieri despre artă E. Meridiane. Edit. Edit. Edit. 1996. Mişcarea barocă – geneză. Bucureşti. Edit. traducere Irina Mavrodin. întindere. Georges DUBY. *** Dicţionar de artă. 1970. Aventura imaginii H. Meridiane Bucureşti. Artele şi relaţiile dintre ele (2. Edit. 1978. Meridiane. Scrieri despre artă Mikel DUFFRENNE. Bucureşti. Bucureşti.16. Filosofia artei Pavel FLORENSKI. traducere. Meridiane. Bucureşti.. Jean CASSOU. traducere Eugen Costescu. 1987. Bucureşti. Politică. Editura Polirom. 1981. Normă şi formă Moştenirea lui Apelles Dan GRIGORESCU. Bucureşti. Bucureşti. Panorama artelor plastice contemporane (2 vol. Marcel BRION.traducere de Crişan Toescu. Niculescu. 1972. Bucureşti. traducere Florin Ionescu. de Smaranda Roşu şi Grigore Arbore. Anul 1000. Meridiane. traducere de Gheorghe Székely. Homo pictor. Ovidiu DRÎMBA. Edit. Arte şi idei.) Thomas MONROE. Edit. Imagine şi idee Nathan KNOBLER. Manual de filosofie Jean GRENIER. William Fleming. Estetica contemporană (2 vol. Istoria avangardei în pictură. revoluţionarea sculpturii – (3 ore). şcoli. Meridiane. 1983 3 . Edit. Istoria artei. Despre pictură. Edit. *** Pictori despre pictură. Galienne şi Pierre FRANCASTEL. traducere Alexandru Călinescu. Edit. Meridiane Bucureşti. Dialogul vizual Remo BRANCA. Meridiane. Bucureşti. Eseuri asupra picturii contemporane Arta şi problemele ei Théophile GAUTIER. Ed. Meridiane. Realitatea figurativă Maria FÜRST şi Jurgen TRINKS.) Corrado MALTESE. H. tendinţe şi manifestări picturale. Ghid pentru studiul istoriei artei Mesaj şi obiect artistic Guido MORPURGO-TAGLIABUE. Meridiane Bucureşti. *** Dicţionar de curente picturale – tendinţe. Élie FAURE. în 2 exem. Perspectiva inversă şi alte scrieri Lionello VENTURI. 1973. 1972. Max FRIEDLÄNDER. Temele artei. traducere Maria Ivănescu.) Max DVOŔAK. *** Manierism. 17. Epoci şi opere (2 vol. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ARTA UNIVERSALĂ *** Dicţionar de estetică. traducere Maria Vodă Căpuşan şi Victor Felea. GOMBRICH. traducere Irina Ionescu. traducere de Marcel Petrişor. artă şi teorie Germain BAZIN. Meridiane Bucureşti. 1973. Fenomenologia experienţei estetice Pierre FRANCASTEL. Istoria criticii de artă Erwin PANOFSKY. Drumuri spre artă (2. Edit. Bucureşti. genuri din Evul Mediu până în prezent . Albatros.) Hippolite TAINE. 1998. 1983. Edit. André CHASTEL. b. Şcoala spaniolă de pictură (1 oră). 5 vol. Bucureşti. Leonardo da Vinci. Edit. traducere de Ştefan Stoenescu. 1972. vol. 1977. Ed. 1975. specificul ansamblurilor urbane şi a programelor arhitecturale. traducere Marina Rădulescu. LÜTZELER. 1973. Artă şi semnificaţie Renaştere şi renaşteri în arta occidentală Herbert READ. 3 vol. Arta şi societatea. influenţe (Italia. 2000. René BERGER. Edit. mişcări. Rafael. Artă şi umanism la Florenţa pe vremea lui Lorenzo Magnificul . Albert ELSEN. Edit.) Hans SEDLMAYR. Mutaţia semnelor. Meridiane Bucureşti. Flandra). Descoperirea picturii. Meridiane. Austria.

Meridiane Bucureşti. 1981. Ion FRUNZETTI. Meridiane Bucureşti. Instaurarea tabloului. traducere Pavel Popescu. Literatura şi pictura în Franţa – secolele XVII-XX . Originile Renaşterii italiene – Trecento. traducere Sanda Râpeanu. Originile Renaşterii Italiene. Hans SEDLMAYR. 1973 Louis HAUTECOEUR. Edit. Edit. Viaţa aventuroasă a operelor de artă. Edit. e m. Meridiane Bucureşti. Despre artă şi artişti. Edit. Dialog cu vizibilul. 1999. b. Perderea măsurii – arta plastică a secolelor XIX şi XX ca simptom şi simbol al vremurilor. e m. 1974. René HUYGHE. b. Arta de azi şi răspântiile ei. traducere de Vasile Florea. e m. 1983 Hans PARS. Pictura germană între gotic şi renaştere. Meridiane Bucureşti. Arta timpului nostru. În căutarea tradiţiei. Editura Meridiane. 1973. traducere Gheorghe Székely. traducere Vasile Florea. 1981. Viorica GUY MARICA. 4 . Edit. Edit. 1998.traducere de Amelia Pavel. Protorenaşterea. Jean GIMPEL. Arta feudală şi rolul ei social. 1994. Editura Meridiane. Edit.Dan GRIGORESCU. Viktor LAZAREV. 1982. traducere Cornelia Referendaru Şerbănescu. Meridiane Bucureşti. Meridiane. André SCOBELTZINE. Marcel ZAHAR. Bucureşti. 1979. Victor Ieronim STOICHIŢĂ. Meridiane Bucureşti. b.traducere Alexandru George. Edit. Meridiane Bucureşti. 1984. 2001.