You are on page 1of 8

REFERAT

La disciplina: GEOGRAFIA RESURSELOR Tema : Resursele Litosferei: - Cărbunele

1

-resurse metalurgice. -materiale de construcţii. cambisoluri)reprezintă 8-9% di întinderea uscatului. America de Nord şi Eurasia. America de Nord şi Antartica. care prezintă valoare economică deosebită. în Eurasia. Gradul de fertilitate al solului rezultă din contribuţia factorilor genetici. Litosfera se reprezintă la suprafaţă. Africa. o Solurile mediu fertile (în America de Sun şi Australia). Resursele de soluri. o Solurile slab fertile (spodosoluri. resimţite în peisaje şi în prezenţa sau absenţa activităţilor umane. acoperă 1/3 din suprafaţa uscatului. dar acoperă suprafeţe mari din America de Nord şi Eurasia. pentru amplasarea de aşezări şi căi de comunicaţie.2% din întinderea uscatului) sunt forme de histosoluri şi aridisoluri. ceea ce înseamnă că unui locuitor al Terrei îi revine numai 0. cu valoare economică ridicată. pentru folosinţa în agricultură. o Solurile nefertile (21. 2 . lacuri.126 ha. cu grade variate de fertilitate sunt reprezentate pe circa 51% din suprafaţa uscatului. Calitatea de bază .fertilă conferă solului valoare de resursă. care au o distribuţi neuniformă în scoarţa terestră. sunt: o Solurile fertile (mollisoluri. apreciat ca suport al activităţii umane. variabili de la o zonă de climă la alta.7%) formate din litosoluri montane (grohotişuri şi stâncării). Toate domeniile de activitate folosesc energie. De asemenea altitudinea reliefului aduce diferenţieri în gradul de propicitate a mediului. argiluvisoluri şi soluri negre tropicale). zăpezi.Resursele Litosferei Litosfera oferă o mare varietate de resurse naturale. care se exprimă prin capacitatea de producţie a terenului folosit pentru obţinerea de biomasă vegetală. care au grade diferite de favorabilitate. Acest fact explică importanţa combustibililor fosili şi a altor resurse. repartizate pe circa 10% din întinderea continentelor populate. Resursele de substanţe minerale utile se diversifică după valorile lor economice: -resurse energetice. o Terenurile slab sau deloc solidificate (27. pe mari suprafeţe din Australia. Calităţile reliefului ca resursă naturală se referă la varietatea formelor minore şi minore de relief . printr-un relief foarte variat. Resurse energetice. gheţari. -resurse chimice. Cele mai rodnice.

oxigen şi hidrogen. Cât priveşte rezervele totale de gaze naturale sunt apreciate că sunt 300 000 miliarde m³.Resursele de petrol şi gaze naturale formează zăcăminte a căror valoare economică este dată de durata de exploatare. iar azotul sub forma de NH3 si N2. huila si lignitul-care au procent de carbon mare si putere calorica mare). oxigenul continut in materialul initial s-a eliminat. în proporţii varabile. continutul in carbon a crescut cu varsta zacamantului. utilizarea carbunelui drept combustibil este comparativ recenta. Cele mai multe zăcăminte supergigantice se găsesc în bazinul Golfului Persic. în sensul că ponderea cea mai mare revine emisferei nordice. mai ales între 35° şi 60° latitudine. in care se mai recunoaste structura lemnului initial. duce numai la CO2. Rezervele sigure de petrol sunt evaluate la circa 135 miliarde tone. H2O. Rezervele mondiale sigure de cărbune sun evaluate la 11 000 miliarde de tone. repartiţia principalelor resurse fiind neuniformă. Se disting 2 specii principale ( si numeroase varietati ) de carbuni: Superioara(antracitul.Timp de mii de ani carbunele 3 . in cea mai mare parte. Dupa urmele gasite au putut fi indentificate speciile botanice din care s-au format diferitii carbuni. este o varietate de carbune brun. in conditii aerobe. care se mai formeaza si in zilele noastre din muschi si plante acvatice ce apar in mlastini sau turbarii. S.lasa pe o placa de portelan poros o dara cafenie Lignitul. Africa de Nord. astfel cărbunii superiori au o putere calorică mult mai mare. NH3.A. ce ar asigura o durată de exploatare de 40 de ani. care formează echivalentul a 100 000 miliarde tone şi care ar asigura o durată de exploatare asemănătoare cu cea a petrolului. In cursul acestui proces lent de incarbonizare. fiind mai carbonificaţi decât cei inferiori. Resursele de cărbune Carbunii fosili sau carbunii de pamant s-au format din plante si arbori prin transformari biologice (sub actiunea unor microorganisme) si chimice. se diferenţiază. de modul de acumulare şi de condiţiile în care s-a produs transformarea acestor resturi vegetale. s-au eliminat. este un carbune inferior ce retine multa apa.antracitul si huila lasa pe o placa de portelan poros o dara neagra Inferioara(carbunele brun si turba-care au un procent de carbon mic si putere calorica mica). Explicaţia este că din masa vegetală a cărei a însemnat circa 51% carbon. etc. Desi aflorimentele de carbune au aparut din vremuri preistorice. dar in orice caz in absenta oxigenului din aer (caci putrezirea obisnuita. in timpul unor lungi perioade in conditii nu prea bine cunoscute. şi numai un sfert din numărul lor priveşte Rusia şi Kazahstan.. 6% hidrogen şi 43% oxigen. pe măsura transformării în cărbuni.) In cursul acestor transformari anaerobe. Turba. In antracit incarbonizarea este cea mai avansata. calitativ. China şi Venezuela. după compoziţia dată de natura resturilor organice. sub forma de H2O si CO2.U.

Carbunele contine carbon.Carbunele era combustibil pentru masinile cu aburi si din el se obtinea cocsul (o forma dura si poroasa a carbonului utilizata in otelarie si drept combustibil ). usor de obtinut.Prima referire scrisa la carbune apare intr-o cronica anglo-saxona din secolul X.era considerat o simpla piatra neagra. caracteristica. Carbunii negri si grafit artificial prin descompunerea termica a multor materiale organice se obtin numeroase varietati de carbune negru.5 -25 15 5-30 20 55 6 -40 25 35 300. Proprietatile acestora difera mult cu substanta initiala si cu conditiile in care a fost efectuata carbonizarea. a provocat o poluare grava sub forma fumului si funinginii continand compusi sulfurati ce provoaca ploi acide care distrug vegetatia.carbunele a fost puternic impozitat si in multe locuri . aspecte asemanatoare cu ale grafitului.5 -60 50 -60 65 -70 80 5. orientate neregulat in toate directiile posibile si legate intre ele intr-un mod ce nu este inca bine 4 .Insa carbunele moale utilizat .Exista dovezi ca britanicii antici au folosit carbunele drept combustibil si ca romanii au aflat de la ei valoarea sa. ucide pestii si alte creaturi marine.Pentru a-i diminua utilizare. Epoca geologica a depunerii Ap a % a % % C Lemn Turba Lignit C. Carbunele negru este un conglomerat de cristalite minuscule. la multe specii de carbuni negri. si gaze inflamabile cum ar fi hidrogenul.care-i ofera si acea culoare neagra. azotul si oxigenul. brun Huila ar Antrac it ar secund secund Feb 2 50 actuala 80 tertiar tertiar 60 4Feb 2 20-90 95 Feb 40 3015May 8-Mar 750.5 3Feb -6 4-Apr 3Apr 5.provocand si deteriorarea carbunilor cladirilor construite din caramizi si piatra.Consumul de carbune a crescut rapid in anii 1700 pe timpul Revolutiei Industriale cand a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate. dar la cercetarea cu raze X au fost observate. Aspectul macroscopic al carbunelui negru este amorf.arderea lui a fost interzisa din cauza pericolului asupra sanatatii publice.5 50 H 6 O 44 Cenus Compozitie elementara1 De-a lungul secolelor s-a raspandit utilizarea carbunelui pentru incalzirea gospodariilor.

Restul rezervelor sunt situate in: (Australia. Această resursă naturală are o importanţă economică variabilă în funcţie de conţinutul în substanţă organică şi grosimea zăcământului.Algeria.U. cu proporţie redusă de materie organică din care se obţin ulei de şist.Polonia.3 tari detin doua treimi din rezervele mondiale descoperite. – 50%. Geotermia de joasă energie dată de temperaturile ale apei mai mici de 150°. Rezervele sigure de minereuri radioactive sunt apreciate la 1. in general.Canada. Carbunele este zacamantul cel mai bogat in combustibil fosil. asemănător petrolului şi gaze.Brazilia.In America de sud doar patru tari Argentina. conduce rau caldura si electricitatea. în condiţiile în care temperatura creşte cu 1° C la 28-30 de metrii adâncime. Dincolo de principalii combustibili fosiliferi.Cea mai mare parte a carbunelui este ingropat adanc sub padurile tropicale unde este greu de exploatat.Rusia si statele aliate cam 25%. Căile de obţinere a energiei atomului sunt fisiunea şi fuziunea. Venezuela . .A.Africa de sud si Marea Britanie).U. mai întâlnim şisturile bituminoase şi nisipurile asfaltice. Resursele mondiale sunt evaluate la 500 miliarde tone. China. astfel că la adâncimea de 3000 de metrii se înregistrează o temperatură de 100°C Această resursă este accesibilă datorită apei.A.5 tone de cărbune.Mozambic. care în contact cu magma.Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 ani. cele mai semnificante resurse avându-le Canada. eliberată prin procesele de dezintegrare radioactivă din interiorul litosferei.S.la o rata de consum cu cea actuala. Rusia) sunt roci sedimentare caustobiolitice. Pe metoda fisiunii se bazează funcţionarea centralelor atomoelectrice şi fabricarea bombei nucleare. Brazilia. ieşind la suprafaţă prin gheizere şi foraje. Resursele de nisipuri asfaltice conţin o cantitate însemnată de hidrocarburi gudronate (ulei lipsit de fluiditate). carbunele negru.cunoscut.Maroc. la temperaturi de 500° C. ce variază între 150° şi 300°.8-2. S.Dintre cele 52 de tari africane. Geotermia de mare energie se referă la temperaturile apei. iar China 10%. Thailanda. O altă componentă a resurselor energetice o reprezintă resursele radioactive ponderea foarte mare revenind uraniului şi mai puţin thoriului.SUA are 30% . Din cauza acestei structuri. Se apreciază că un gram de uraniu eliberează o cantitate de 20 miliarde de calorii.Nigeria si Zair. Şisturile bituminoase (în Australia.si multi experti sunt de parere ca exista cam de 15 ori mai mult carbune ramas nedescoperit. ceea ce echivalează cu 2.0 milioane tone. în categoria resurselor energetice negenerabile. Geodermia este pusă în evidenţă la adâncimi variabile. Rezervele mondiale sunt evaluate la 600 miliarde tone. Resursele geotermice sunt asigurate de căldură internă. 5 .India.Chile si Columbia detin zacaminte situate in carbuni.Tanzania. se încălzeşte.cu cele mai mari zacaminte. doar 8 exploateaza:Africa de sud si Zimbabwe.Germania.

sedimentare şi metaforfice. Limonitul (48-50% fier).A. foarte dure şi rezistente la coroziune şi la aliajelor pentru industria aeronautică. titanul. la care se adaugă manganul. molibdenul. Minereul de crom are calitatea de a ridica rezistenţa la coroziuneşi oxidare a oţelului şi aliajelor neferoase. formează mari zăcăminte pe suprafaţa solului. Rezervele de zinc. cu resurse evaluate la 8. Magnetitul este minereul cel mai bogat în metal (68% . etc. aceasta fiind concentrată în proporţii de 75% în patru ţări. îndepozite stratiforme sau lenticulare.72%). Resursele se magnetit au răspândire limitată şi reprezintă numai 15 % din rezervele de minereu de fier. cu o durată de exploatare de 200 de ani. evaluate la 540 milioane de tone. Rusia.5 milioane tone. Minereurile de plumb şi zinc sunt. Minereul de nichel formează rezerve apreciate la 1. wolframul. de 33% din rezervele de minereu de fier. şi Europa. vanadiul. este cantonat în proporţie de 95% în două ţări. grupate în proporţie de 70% într-o singură ţară. Finlanda. cele mai importante resurse fiind cantonate în Rusia. Pentru metalurgia feroasă se valorifică minereurile de fieroase.America de Nord. Ucraina. este un zăcământ slab şi se exploatează şila noi în ţară. de regulă situate în acelaşi zăcământ. hormatit. Minereul de cupru este constituit în rezerve de 600 milioane tone.020 miliarde de tone. America de Nord.8 milioane tone. Minereul de vanadiu. Minereul de molibden.Resursele miniere metalifere Substanţele miniere metalifere vizează resurse folosite ca materii prime în metalurgie. siderit şi anterit. cu o durată de exploatare de 200-300 ani. Cele mai importante zăcăminte sunt stocate. Sideritul (30-45% fier). Cele mai mari resurse sunt deţinute de America Latină (1/3 din rezerva mondială). Anteritul (20-30% fier). este un zăcământ slab de fier şi se exploatează şi în ţara noastră. Minereul de titan. şi de aici valoarea economică mai mare. Minereul de wolfram (tungsten) formează rezerve sigure care nu depăşesc 1. 6 . Albania. Resursele sigure de minereu de fier sunt evaluate la 1.U. Minereul de fier se găseşte în scoarţa terestră în minereuri magnetice. Cele mai mari cantităţi de plumb şi zinc sunt situate pe continentul american (1/2 din rezerva mondială). rezervele de plumb fiind apreciate la 500 milioane tone. cobaltul. este stocat în proporţie de 78 % în S.5 milioane tone. în Africa de Sud (2/3 din rezerva mondială). cu rezerve totale apreciate la 15 milioane tone. folosit la obţinerea oţelurilor speciale. sub formă de magnetit. Zimbabwe(23%). limonit. şi China. etc. fiind folosit şi pentru prodiucţia de coloranţi. însiderurgie ca materialrefractarşi în industria sticlei. Hematinul (sub 70% fier) are o răspândire mai largă în scoarţa terestră. cromul. se vor exploata timp de 250 ani.

Canada. America de Nord(Canada.. China şi Turcia. formează rezerve de 20 milioane tone. S. Grecia. iar sărurile de potasiu sub formă de azotat de potasiu. repartizate. România .Minereul de platină . guano) şi de origine minerală (apatita). Africa şi Australia. Cele mai mari rezerve sunt situate în Asia..A..Minereul de staniu. Rezervele mondiale de fosfaţi sunt evaluate la 35 miliarde tone şi sunt concentrate în proporţie de 68% în Africa. Fosfaţii sunt de origine organică (fosforite. sunt concentrate în proporţie de peste 80% în Canada şi Rusă. Peru şi Rusia.A.U. în Asia de Sud .U. rezervele mondiale de argint sunt evaluate la 200 000 tone. Canada) sau de cupru şi aur (S. . Metalele preţioase: . .) şi Asia (Rusia. prin zăcăminte specifice.Sărurile de magneziu asociate.U. . peruane.Est .). Rusia. la adâncimi de 1500 – 3800 metrii. . Canada.A. precum şi în zăcăminte de natură sedimentară din 7 . zinc. cupru (S.U.A. este cantonată în rezerve mai mari în Africa de Sud. S.A.Spania. Cile.Sărurile de sodiu se prezintă şi sub formă de azotat natural de sodiu. . Rusia. America de Nord. în ariile vulcanice active din Japonia. S. . în proporţie de 2/3. Mexic. a chibriturilor. etc.Zăcămintele mondiale de sare gemă. respectiv 7–15 tone/minereu. prezintă rezerve importante în Australia. S. Austria ).. provenind dintr-un zăcământ unic în lume prin conţinutul de metal. China). Mexic.A.U.U. Resursele chimice cu valoare economică şi largă utilizare industrială: Sărurile utilizate în industrie şi cu largă repartiţie în scoarţa terestră. namibiene. . rezultate din acumularea excrementelor şi oaselor de păsări ce trăiesc în climatele uscate sau în peşteri. adesea cu sărurile de potasiu.U. fiind utilizată în petrochimie şi în electrotehnică. şi China. S.Minereul de argint se găseşte în scoarţă în combinaţie cu plumb.Sărurile de potasiu cu rezerve de 150 miliarde tone.U. repartizate în Mexic. apropiate de 1 000 000 de miliarde tone.Aurul se găseşte în scoarţă sub formă de filoane sau combinaţiicu diferite elemente. în minereuri complexe.A. Canada. în insula Naura şi Curacao. cu rezerve de 1. Rusia. în bazinele mari din Europa (Ucraina.A. Zăcăminte mari sunt situate în Africa deSud. Guano este o depunere de substanţe organice. Sulful nativ este prezent. şi Rusia. întrebuinţat în aliaj cu cupru pentru obţinerea bronzului. în largul ţărmurilor ciliene.5 milioane tone. exploatat. în proporţie de 70%. etc. sunt cantonate mai ales în emisfera nordică. Apatita se foloseşte la obţinerea fosforului şi a îngrăşămintelor fosfatice. Africa de Sud asigurămai mult de 50% din producţia mondială de aur. S.

. diamantul şi diferitele pietre preţioase. . pietrişuri. muscovitul. etc. baritina. nisipul cuarţos. folosite în industria lianţilor. bazaltul. se reprezintă prin marmură. în industria sticlei. India şi S. sau în zăcăminte gazeifere din zona golfului Persic. argilele caolinoase pentru producţia de porţelan şi faianţă. marne.Rocile sedimentare se reprezintă prin varietăţi de calcar. dacitul. . pentru producţia de ceramică. Zăcămintele de marmură se găsesc în Italia. Canada. 8 . utilizată în construcţii.Dintre rocile eruptive cu valoare economică mai importantă sunt: granitul. la Carrara (albă).U. .A. argilele refractoare. Franţa. andezitul. Portugalia (albastră).Rocile metmorfice cu valoare economică deosebită. şi în Campania (verde).Chin. argile.Alte resurse miniere nemetalifere sunt azbestul. Resursele minerale utile nemetalifere sunt cele mai abundente dintre resursele naturale din litosferă şi au o largă utilizare în stare naturală sau ca materie primă în industrie. România (galbenă). căilor ferate şi monumente. riolitul. utilizate pentru construitul drumurilor.