You are on page 1of 60

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Ing. Marin D. ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

STABILIREA SOLUŢIILOR DE REABILITARE A UNUI SISTEM HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII

Conducător ştiinţific: Prof.univ. dr.ing. Ion NICOLAESCU Membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Bucureşti -2011-

Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii

Teza de doctorat este structurară în 9 capitole, glosar de termeni, lista simbolurilor şi a unităţilor de măsură, 49 de tabele, 29 de figuri, 12 imagini foto şi bibliografia conţinând 64 de titluri şi publicaţii din domeniul abordat, din care 5 personale.

Ing. Marin ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

2

Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii

CUPRINS

Capitolul1. INTRODUCERE. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII Capitolul 2. CONDIŢIILE NATURALE ŞI FUNCŢIONALE ALE SISTEMULUI HIDROTEHNIC DE IRIGAŢII TITU-OGREZENI 2.1. Date generale 2.1.1. Amplasamentul sistemului hidrotehnic Titu-Ogrezeni 2.2. Caracterizarea cadrului natural 2.2.1. Studii geomorfologice şi topografice 2.2.2. Studii geotehnice şi hidrogeologice 2.2.3. Studii hidrogeologice 2.2.4. Studii hidrografice 2.2.5. Studii pedologice 2.2.6. Studii climatice 2.3. Descrierea lucrărilor din sistemul hidrotehnic Titu-Ogrezeni 2.3.1. Lucrări de priză 2.3.2. Canale de aducţiune şi distribuţie 2.3.3. Staţii de punere sub presiune 2.3.4. Amenajări interioare de irigaţii

6

7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 11 11

Capitolul 3. METODOLOGIA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA PARAMETRILOR TEHNICI ŞI ECONOMICI AI UNUI SISTEM HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII 3.1. Definirea noţiunii de randament şi de randament al folosirii apei într-un sistem de irigaţii
r 3.1.1 Sarcina utilă a sistemului de irigaţii (V 0 )

12

12 12 13 13

3.1.2. Sarcina brută a sistemului de irigaţie (V T ) 3.1.3. Randamentul folosirii apei în sistem

Ing. Marin ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

3

32 LA PROBABILITATEA DE 50% ŞI 80% Capitolul 6. Prognoza evoluţiei deficitului climatic Capitolul 5.1.1.5.2. Energia electrică necesară pompării apei în sistem.4.1. Randamentul de utilizare a energiei de către o staţie de pompare 3. pe perioada 1966-2008 4. Evoluţia regimului termic 4.1.4. Starea actuală a sistemului de irigaţii Titu-Ogrezeni 6.1. Evoluţia regimului pluviometric 4.3. Consideraţii asupra valorilor randamentelor parţiale şi a pierderilor de apă prin infiltaţii din canale 3. Cauzele principale ale neutilizării sistemului 6.1. 15 Definirea gradului de utilizare a sistemului de irigaţii şi influenţa asupra 15 randamentului de folosire a apei 3.1. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 4 . 26 31 REACTUALIZAREA NECESARULUI NET DE APĂ DE IRIGAŢII. Evoluţia climatică la nivelul ţării şi scenarii privind schimbările climatice viitoare 20 20 20 20 23 4.1.3. Tendinţa de evoluţie a deficitului climatic în fiecare lună a sezonului cald.2.1.Gradul minim de funcţionare profitabilă (G P ) EVOLUŢIEI DE IRIGAŢII 17 18 Capitolul 4. Caracterizarea climatică a zonei sistemului 4.2. STUDIUL CLIMATICE A ZONEI SISTEMULUI ANALIZA 20 HIDROTEHNIC TITU-OGREZENI PRIN DEFICITULUI CLIMATIC 4.2.1. Analiză privind gradul de fărămiţare a terenului irigat din sistemul TituOgrezeni 6. Stabilirea parametrilor tehnici de funcţionare a sistemului hidrotehnic pentru irigaţii în 35 35 36 37 Ing.3.2.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 3.1. Definirea deficitului climatic şi metodologia de calcul 4.1.1. EVALUAREA EFECTELOR CREATE PRIN IMPLEMENTAREA SOLUŢIILOR DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE ÎN SISTEMUL 35 HIDROTEHNI TITU-OGREZENI etapa actuală şi după modernizare 6.1.

4. Lucrările de creştere a randamentului de funcţionare al staţiilor de punere sub presiune 45 44 44 42 38 Capitolul 7. Lucrările de reducere a pierderilor de apă 6.2. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Capitolul 9.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 6. Evaluarea efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra economiei de apă 41 6.2.4.3.2. Evaluarea efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra economiei de energie pentru pomparea apei 6.1. Stabilirea gradului minim necesar funcţionării profitabile a sistemului în etapa actual (G a p ) 46 7. Stabilirea gradului minim necesar funcţionării profitabile a sistemului după execuţia lucrărilordereabilitare-modernizare (G m p ) 7.3. Concluzii asupra gradului minim de funcţionare profitabilă a sistemului de irigaţii Titu-Ogrezeni Capitolul 8. Modificarea randamentelor de utilizare a apei şi efectele datorate lucrărilor de modernizare 39 6. STABILIREA GRADULUI MINIM DE UTILIZARE NECESAR FUNCŢIONĂRII PROFITABILE A SISTEMULUI HIDROTEHNIC DE IRIGAŢII TITU-OGREZENI 45 7.4.1. Strategia de abordare în execuţie a lucrărilor de reabilitare-modernizare în sistemul hidrotehnic Titu-Ogrezeni 6.1.2. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 5 .1. CONTRIBUŢII ADUSE PRIN TEZĂ GLOSAR DE TERMENI LISTA SIMBOLURILOR ŞI A UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ BIBLIOGRAFIA CONSULTATĂ 48 47 48 52 53 55 57 Ing. Consideraţii asupra randamentului de folosire a apei în sistem în funcţie de gradul de utilizare al sistemului 6.2.1.

• Stabilirea ordinii de introducere a soluţiilor de reabilitare-modernizare în funcţie de economia de apǎ. . atât în condiţiile actuale cât şi dupǎ introducerea progresivǎ a soluţiilor de reabilitare-modernizare. • Reactualizarea necesarului net de apă de irigaţii la probabilitǎţile de 80% şi 50%. . • Stabilirea soluţiilor de reabilitare-modernizare a sistemului şi estimarea performanţelor acestuia dupǎ implementarea soluţiilor. cu cerinţe neuniforme in timp. amenajările de irigaţii din România.pomparea apei necesită un consum ridicat de energie. modernizarea sistemelor de irigaţii reprezintă soluţia radicală de reabilitare a acestora.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii CAPITOLUL 1 Introducere Actual.inregistrarea unor pierderi mari de apă de la sursa sistemului până la plantă. in suprafaţă de aproximativ 3. • obiectivul economic: stabilirea gradului minim de utilizare necesar funcţionării profitabile a sistemului care să asigure profit.0 milioane ha prezintă unele neajunsuri funcţionale privind: . • Determinarea cerinţei minime de apǎ care justificǎ economic punerea în funcţiune a sistemului. Ing. Lucrarea de faţă îşi propune realizarea unui studiu în cadrul sistemului hidrotehnic Titu-Ogrezeni privind asigurarea condiţiei necesare ca orice sistem de irigaţii să genereze profit prin îndeplinirea următoarelor obiective: • obiectivul tehnic: reabilitarea şi modernizarea sistemului pentru realizarea economiei de apă şi energiei de pompare prin ridicarea randamentelor de utilizare a apei. . a energiei şi protecţia factorilor de mediu. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 6 . Scopul tezei În vederea eliminării sau limitării deficienţelor menţionate. • Metodologia de calcul pentru determinarea parametrilor tehnici şi economici ai unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii.lipsa soluţiilor şi a mijloacelor tehnice de asigurare a irigaţiei la nivelul fermelor mici privatizate. . energie şi de protecţia factorilor de mediu. Obiectivele lucrării • Stabilirea condiţiilor naturale şi funcţionale ale sistemului hidrotehnic de irigaţii TituOgrezeni.exploatarea sistemelelor de irigaţii in regim funcţional este dificilă datorită contolului limitat asupra circulaţiei apei creat atât de lipsa mijloacelor de gestiune a apei cât şi a celor de automatizare şi dispecerizare. • Studiul evoluţiei climatice a zonei sistemului hidrotehnic Titu-Ogrezeni prin analiza deficitului climatic.asigurarea parţială a condiţiilor de aplicare a udărilor.

938 ha (9. .1.2%) .pârâul Răstoaca-Sabar (Q=4.997.22 m3/s). Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 7 .pârâul Tinoasa I (Q=0.670.64 m3/s. fiind amplasat în partea de sud a ţării în judeţele Giurgiu (17101 ha) şi Dâmboviţa (23546 ha). prin barajul priză Zăvoiul-Orbului (Q=19.prin brazde 276. Amenajări de irigaţii în România Suprafaţă amenajată.88 m3/s). 2. Lucrările au fost executate în perioada 1983-1989.2 CONDIŢIILE NATURALE ŞI FUNCŢIONALE ALE SISTEMULUI HIDROTEHNIC DE IRIGAŢII TITU-OGREZENI 2.).1.pârâul Tinoasa II (Q=0.1.râul Argeş. .730 ha (1.prin inundare 49. Sursele de apă ale sistemului sunt asigurate prin: . unitǎţile de administare Dâmboviţa şi Ilfov.prin aspersiune 2.471 ha din care: . .803 ha (89. Date generale Sistemul hidrotehnic de irigaţii Titu-Ogrezeni are o suprafaţă netă amenajată pentru irigaţii de 40647 ha.41 m3/s). total: 2.1%) .7%) Sistemul hidrotehnic pentru irigaţii Titu-Ogrezeni Ing. Amplasamentul sistemului hidrotehnic Titu-Ogrezeni Sistemul hidrotehnic Titu-Ogrezeni este amplasat în bazinul mijlociu al râului Argeş. Este administrat de ANIF RA sucursalele Argeş-Buzǎu şi Olt-Argeş.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii CAPITOLUL.

2.6.2.staţii de punere sub presiune. Caracterizarea cadrului natural 2.lucrări de regularizare. Studii climatice 2. Ing. Studii hidrografice 2. Studii hidrogeologice 2. .Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 2.2. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 8 .reţele de conducte îngropate.2 .canale de aducţiune şi distribuţie .4.3.5.1). Studii geotehnice şi hidrogeologice 2.canale de desecare şi drenuri.2.2. Descrierea lucrărilor din sistemul Titu-Ogrezeni Lucrările executate în sistemul hidrotehnic Titu – Ogrezeni (fig.3. . .2. Studii geomorfologice şi topografice 2.2. Studii pedologice 2.1.lucrări de priză. constau din : .2. .

totalizează o lungime de 89.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 2. m³.3.19 m³/s pe malul drept şi 12. prin execuţia barajului priză. CA 2 CA 1 Foto nr. Acumularea are un volum util de 50 mil.64 m³/s. următoarele suprafeţe : Ing. Distribuţia debitelor pe canalele de aducţiune CA 1 şi CA 2 2. Reţeaua canalelor de aducţiune şi distribuţie pentru irigaţii.572 km fiind formată din : Canalul de aducţiune CA1.3. Barajul priză Zăvoiul Orbului Priza asigură captarea unui debit maxim de 19. 2. Canale de aducţiune şi distribuţie Reţeaua de canale de aducţiune şi distribuţie a apei de irigaţii din sistem. Lucrări de priză Alimentarea cu apă a sistemului se realizează gravitaţional din râul Argeş.45 m³/s pe malul stâng prin canalele CA1 şi respectiv CA2 (foto nr. amplasat în zona localităţii Zăvoiu Orbului. din care se derivă 7. cu un debit total de 7. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 9 . Foto nr. 1.1. din care direct 11157 ha. creată prin execuţia unui baraj din beton cu înălţimea de 18 m (foto nr. judeţul Dâmboviţa.19 m³/s. având în acelaşi timp şi rolul de colectare a reţelei de desecare în zonele pe care le traversează. 2). 1). a fost executată pentru a alimenta cu apă staţiile de punere sub presiune. alimentează suprafaţa amenajată pe malul drept al râului Argeş de 13930 ha. iar prin intermediul canalelor distribuitoare.2.

dale mari prefabricate şi nerostuite în zonele unde nivelul freatic este mai sus decât nivelul normal al apei din canal – 14 km. din care 30. cu un debit de 12. totalizând o suprafaţă de 231000 m².3 m³/s şi respectiv 0.700 km. alimentează suprafaţa de 28885 ha.657 km în judeţul Giurgiu (foto nr. Canalul are o lungime totală de 45.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii ● canalul CD 3 = 1830 ha ● canalul CD 4 = 943 ha Canalul de aducţiune CA1 traversează suprafaţa amenajată pe malul drept al râului Argeş pe o lungime de 41. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 10 . prin derivarea în pârâul Sabar a unui debit de 4. .22 km în judeţul Dâmboviţa şi 22. iar rostuirea s-a executat cu mastic bituminos tip ASROBIT. 2. rostuite pe tronsoanele cu nivel freatic sub cota fundului – 23. cu goliri de fund şi poduri din fâşii 1/CA1 2/CA2 8 7 Denumire construcţii hidrotehnice Praguri deversoare Praguri deversoare cu Sifoane goliri de fund şi pasarelă 5 11 3 5 13 20 11 20 4 5 1 6 9 Podeţe tubulare Căderi Deversoare Stăvilare Traversări laterale de conducte Ing. Canalul de aducţiune CA2.615 km (19.75m³/s. Foto nr.50 x 1.327 km. 3).059 km. 13b şi SPP 14 transportând debite de 1. zona fiind situată de-a lungul Sabarului şi cea cuprinsă între Sabar şi Argeş.dale mari prefabricate. Canalul de aducţiune CA2 în tronsonul km 0+050 Canalele de aducţiune CD3 şi CD4 au lungimea de 1300 ml şi respectiv 1330 ml.06.670 km în judeţul Dâmboviţa şi 14.45 m³/s. dalele au dimensiuni de 2.50 x 0. Tipurile de construcţii hidrotehnice pe canalele de aducţiune Nr. Prin intermediul acestor canale se alimentează staţiile de punere sub presiune SPP13. se irigă suprafaţa de 9684 ha.0 x 0. Suprafaţa impermeabilizată este de 311500 m².5 x 1. 3. din care. amplasată pe malul stâng al râului Argeş.059 km cu dale mari prefabricate. fiind executate următoarele tipuri de căptuşeli : . Canalul este căptuşit pe o lungime de 31. crt.39 km în judeţul Giurgiu).22 m³/s. Canalul de aducţiune CA2 este căptuşit pe o lungime de 37. impermeabilizarea fiind realizată cu dale mari din beton armat cu plasă STM.06 m. 13a.

3.2 ploturi cu staţii cu agregate monofilare. cu diametrul de 100 mm.12 ploturi medii cu suprafaţa cuprinsă între 1000 ha şi 1500 ha. reprezentând 22. . Schema tip a plotului în cazul schemei moderne este formată din 2 conducte principale.4 %. Total lungime canale de aducţiune şi distribuţie = 89572 ml din care : . 2. apǎ pompatǎ. Metoda de udare utilizată este aspersiunea. acţionate cu electromotoare cu puteri între 55 şi 2oo Kw. reprezentând 12%.12.canale necăptuşite = 20795 ml. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 11 . Staţiile sunt cu cuvă umedă fără suprastructură.7 %.11 ploturi medii-mici cu suprafaţa cuprinsă între 750 ha şi 1000 ha. cu staţii de punere sub presiune centralizate şi reţea de conducte îngropate dimensionată telescopat . 2.19 m2/ ha din care: . reprezentând 29. . reprezentând 35. .05 m2/ha de canal necăptuşit. • Puterea specificǎ consumatǎ în sistem .3. Pe antene sunt amplasaţi hidranţi din 72 în 72 m. respectiv 9115 ha. Ing.3 ploturi mari cu suprafaţa > 1500 ha.7 %. 2. respectiv 4878 ha. • Consumul specific de energie pentru pomparea apei în sistem . de o parte şi alta a staţiei de punere sub presiune şi antene amplasate la distanţa de 800 m. realizează pomparea apei în reţeaua de conducte îngropate din cadrul ploturilor de irigaţii.3.2 ploturi monofilare cu suprafaţa de 266 ha reprezentând 0.316 kw/1000 mc. .3. Amenajările interioare de irigaţii Amenajarea interioară cuprinde 52 ploturi de irigaţii. Conform documentaţiei de proiectare la faza PE suprafaţa sistemului este organizată în ploturi.82 kw/ha (sub media sistemului naţional de irigaţii – 1. . din care : .4. . având următoarele dimensiuni : .25 kw /ha). echipate cu pompe verticale de tip MA şi MV.canale impermeabilizate = 68777 ml. totalizând pe întreg sistemul o putere instalată de 30450 Kw.0.50 ploturi moderne.14 m2/ha de canal căptuşit. Suprafaţa totală de infiltraţie raportată la suprafaţa netă amenajată este de 15.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Caracteristici sintetice ale reţelei hidrotehnice de aducţiune şi distribuţie 1. din care 29 de staţii în judeţul Dâmboviţa şi 22 staţii în judeţul Giurgiu. Sunt executate 51 staţii de punere sub presiune. . Staţii de punere sub presiune Staţiile de punere sub presiune.2 %.24 ploturi mici cu suprafaţa < 750 ha respectiv 11878 ha. respectiv 14510 ha.

De remarcat că limita maximă rămâne o valoare mai mult teoretică decât practică. tehnice.) la obţinerea sporului de producţie agricolă (biomasă). dacă valoarea mărimii scalare este la ieşire (E).1. Definirea noţiunii de randament şi de randament al folosirii apei într-un sistem de irigaţii Analizat prin teoria sistemelor tehnice. Aceasta poate avea valoare minimă aproape de zero (dacă beneficiarii de teren nu cer apă) şi ar putea atinge limita maximă.2. masă etc.pierderile” mărimii analizate într-un anumit sistem. Astfel. volumul net realizat (V 0 ) poate avea diferite valori: • pentru T = Tcu (durata ciclului de udare). fenomen ce se supune legilor fundamentale ale conservării masei şi energiei.2) Ing. Sarcina utilă a sistemului de irigaţie (V 0 ) Valoarea volumului de apă ce trece prin secţiunea reprezentând suprafaţa cultivată este o mărime dinamică în timp. Această diferenţă constituie . randamentul este raportul dintre valoarea unei mărimi scalare care satisface o lege de conservare (energie. se explică printr-o serie de cauze mai mult sau mai puţin obiective (socio-economice. în care E < I.1) pentru una din lunile sezonului de vegetaţie (j): N V0r 1 s' M 0 i (m3/sistem şi luna j) (3. în luna j (IV…IX): N V0r 1 s ' m0 i (m3/sistem şi ciclu) (3. r Astfel. protecţie a mediului ş.1) r 3.1. într-o perioadă de timp (T). Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 12 . calitatea seminţei. tratamente fitosanitare.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii CAPITOLUL 3. etc.1. în orice sistem tehnic. De subliniat faptul că. rezultă că randamentul (η) se exprimă prin relaţia: η E I <1 (3.2.. iar la intrare (I).a). În r funcţie de durata de timp (T).) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă (ieşire) şi valoarea aceleeaşi mărimi absorbite de acest sistem (intrare). întrucât chiar în sistemele amplasate în zonele aride rareori se întâmplă ca aceasta să fie atinsă şi asta. putere. METODOLOGIA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA PARAMETRILOR TEHNICI ŞI ECONOMICI AI UNUI SISTEM HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII 3. se introduce în rezervorul activ un volum de apă (V 0 ) ce este considerat a fi consumat integral prin procesul de evapotranspiraţie a culturilor – volum ce contribuie (împreună cu celelalte verigi tehnologice: îngrăşare. dacă s-ar iriga toată suprafaţa netă a sistemului (S) cu norma de irigare anuală corespunzătoare probabilităţii de 80%. mărimea scalară îşi reduce inevitabil valoarea de la intrare la ieşire.

N – numărul culturilor ce ocupă suprafaţa totală a sistemului (S). adică pe reţeaua de transport a apei de la intrarea în amenajarea interioară până la cea de alimentare a echipamentelor şi instalaţiilor de udare. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 13 .4) în care: Vke V2 V1 .norma netă de udare aplicată la cultura (i) în luna (j) (m3/ha. Sarcina brută a sistemului de irigaţie (VT) Pe traseul parcurs de apă de la sursă până la plantă se înregistrează pierderi de apă distribuite între secţiunile caracteristice. Randamentul folosirii apei în sistem Aplicând noţiunea de randament η E I asupra volumelor de apă intrate (I) şi ieşite (E) pe un tronson hidraulic aflat între două secţiuni caracteristice (priză-rezervorul asciv de sol). sarcina brută a sistemului (VT) rezultă din legea continuităţii. s – suprafaţa totală ocupată de cultura (i) în sistem (ha/sistem). Volumul (V2) depinde de tipul de amenajare interioară . volumul net realizat (V 0 ) – constituie sarcina utilă ce a fost realizată la nivelul sistemului – sarcină a cărei mărime variază considerabil în funcţie de: durata de referinţă (T).randamentul de aplicare a udărilor:(η u ) Ing. M0. m0.3) r Rezultă de aici că. mărimea de ieşire (E) nu poate fi alta r decât sarcina utilă (V 0 ). V2 – volumul de apă pierdut în amenajările interioare. V1 – volumul de apă pierdut în câmp. Analizate în sensul transportului hidraulic se pot distinge următoarele volume ce se pierd în timpul (T) de funcţionare a sistemului: Vke – volumul de apă pierdut în întreaga reţea hidrotehnică prin infiltraţie (simbol k). N S 1 si ha sistem sezon > N s' 1 (3. mărimea suprafeţelor (s. de irigare) în diferite luni ale sezonului de vegetaţie(j).luna j). s’) .1. cu aplicarea udărilor. evaporaţie şi neconcordanţa dintre debitele introduse şi cele consumate în regim de exploatare (simbol e).ciclu). numărul culturilor (N).3.2. normele efectiv aplicate (de udare.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii pentru întreg sezonul de vegetaţie dintr-un an agricol: IX N V0r IV 1 s ' m0 i j (m3/sistem şi sezon) (3.norma netă lunară de irigare aplicată culturii (i) în luna (j) (m3/ha. adică: VT V0r Vke V2 V1 (3.1.suprafaţa ocupată de cultura (i) în sistem şi care a fost efectiv irigată (ha/sistem) ≤ s. pe durata(T). Astfel.volumul total al apei pierdute în sistem de la priză la plantă. echipamentul şi instalaţiile cu care se aplică udările în câmp. 3. Acest volum depinde strict de metoda de udare.3) în care: .2. se pot defini patru randamente parţiale şi anume: 1. 3. În accepţiunea noţiunii de randament al folosirii apei într-un sistem de irigaţii.

Ing. Pentru exprimarea debitelor specifice (q) corespunzătoare diverselor categorii de pierderi s au utilizat următoarele relaţii: qb qke q2 q1 q0 (3. în funcţie de durata de funcţionare (T).13) 1 ηt 1 qke ηu ηr q0 (3. randamentul de transport al apei în reţeaua amenajării interioare (ηr): ηr V0r V0r V1 V1 V2 (3.7) 4.12) q2 q0 1 ηr ηu ηr (3. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 14 . rezultă randamentul folosirii apei în sistem sau randamentul total (global): ηs V0r VT V0r V0r Vke V2 V1 (3.10) (3.8) În final.15) unde: qb . de tipurile de amenajare interioară şi unele ipoteze de calcul referitoare la cunoaşterea parametrilor implicaţi în relaţiile elaborate.debitul specific la priza sistemului (l/s. randamentul de folosire a apei în amenajarea interioară (ηai): ηai V0r V0r V1 V2 (3.6) 3.5) 2.ha).14) 1 ηs 1 ηu ηr qke q0 (3.11) qke q0 1 ηs ηs 1 ηu q1 q0 1 (3.9) Stabilirea relaţiilor de calcul între randamentul total (ηs) şi randamentele parţiale se face în mai multe variante de analiză. randamentul de transport al apei în reţeaua hidrotehnică a sistemului (ηt): ηt V0r V1 V2 VT (3.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii V0r V0r V1 ηu (3.

debitul net specific de irigare al culturilor (l/s. qke – debitul specific pierdut în reţeaua hidrotehnică de aducţiune şi distribuţie (l/s.16) q0 . randamentul (ηr) este în general de 90-98% în funcţie de calitatea execuţiei şi a întreţinerii reţelei de conducte îngropate. În acest sens.1.pentru amenajările moderne (SPP + conducte îngropate). Randamentul de transport al apei în reţeaua hidrotehnică a sistemului (ηt) este influenţat de volumul de apă pierdut prin infiltraţii şi exploatare (Vke). În cazul canalelor neimpermeabilizate în terenuri cu permeabilitate medie. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 15 .17) S – suprafaţa net irigabilă (ha). priceperea.ha).pentru amenajările interioare de tip clasic se impune măsurarea cât mai corectă a volumului (V2). ş.4 T (3. q1 – debitul specific pierdut la aplicarea udărilor (l/s.3.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Vb 86. durate.1. Definirea gradului de utilizare a sistemului de irigaţii şi influenţa asupra randamentului de folosire a apei Se defineşte astfel gradul de utilizare al sistemului (G) ca fiind măsura în care acesta.1) Ing. instalaţiile de aplicare a udărilor.18. ceea ce implică acceptarea unor erori.ha): q0 m0 86. satisface sau depăşeşte sarcina proprie de referinţă. Numai măsurătorile directe asupra randamentului (ηr) pot evidenţia corect valorile reale ale acestuia. etc). măsurătorile directe sunt de neînlocuit. 3 m0 – norma netă de irigare (m /ha) în perioada T (zile). Consideraţii asupra valorilor randamentelor parţiale şi a pierderilor de apă prin infiltraţii din canale Randamentul de aplicare a udărilor în câmp (ηu).18) sau: G 1 N s 1 50% M0 i Si S ' M0 i i M0 Gs Gi i (3.4 S T qb (3. în timp real. variază cu tipul de amenajare: . variază într-un domeniu foarte larg. 3. în funcţie de : metoda de udare. intensităţi. q2 – debitul specific pierdut în reţeaua amenajării interioare (l/s.ha). Randamentul de transport al apei în amenajarea interioară (ηr). adică: G V0r V050% P ' s' M 0 i (3. parametrii reali ai tehnicii de udare (debite. randamentul (ηr) poate să scadă sub 50%. Numai în lipsa măsurătorilor se poate apela la anumite relaţii de calcul ce au caracter estimativ.ha). fără măsurători operaţia este de evaluare.2.a. . 3. abilitatea şi disponibilitatea forţei de muncă implicată în aplicarea udărilor.

în sensul că acestea se reduc odată cu scăderea gradului de utilizare.suprafaţa culturii (i) ce a fost efectiv irigată.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii în care: P . s′ . Nicolaescu. La nivelul oricărei suprafeţe amenajate. atunci când intensitatea secetei impune ca norma de irigaţie să depăşească valoarea cu probabilitatea de 50%.. Valorile cu probabilitatea de 50% reprezintă cea mai mare stabilitate în timp. Vke – volumul de apă pierdut prin infiltraţie şi volumul de apă al pierderilor tehnologice pe durata de exploatare a reţelei hidrotehnice din care se alimentează amenajările interioare. ηu şi ηr – Ing. 1987): ηs 1 1 ηai Vke V0r 1 ηu ηr 1 Vke V0r (3... Pentru a pune în evidenţă acest parametru foarte util în regimul de exploatare se pleacă de la ecuaţia generală a randamentului sistemului (I. gradul de utilizare (G) influenţează considerabil randamentele de transport a apei în reţeaua amenajării interioare.1.. ' M0 – norma netă de irigaţie anuală. randamentul sistemului este influenţat şi de către gradul real de utilizare a sistemului (G) ce se exprimă în funcţie de volumul apei contractat cu beneficiarii de teren... întrucât Gimax 80% M0 50% M0 N Si 1 j ≤ S0 .. ce poate fi egală sau diferită de (s). i V0r - volumul net de apă distribuit în rezervorul activ de sol al culturilor agricole din sistem. adică G = Gimax c) G = poate atinge valoarea maximă atunci când d) G = 0 → sistemul nu este pus în funcţiune pe durata unui an agricol. V050% 50% S M0 (3.... în reţeaua hidrotehnică şi în final randamentul sistemului. rezultă că valoarea maximă poate fi atinsă în domeniul (1.numărul culturilor ce au fost irigate şi care poate fi egal sau mai mic decât N (P ≤ N). Întrucât sistemele au fost dimensionate să facă faţă cerinţei de apă pentru irigaţii până la probabilitatea de 80%.40 c) G=Gs · Gi poate atinge valoarea maximă atunci când Gs= 1 iar Gi = Gimax .1.20. deoarece acestea se suprapun cu valorile medii multianuale..19) În aplicarea acestui concept sunt de notat valorile maxime ale celor trei grade: a) Gs= 1.. funcţie de zona pedoclimatică şi structura culturilor: Gimax 80% M0 50% M0 Gimax 80% M0 50% M0 ≤ 1.. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 16 .20) în care: se calculează ca valori medii ponderate cu suprafeţele amenajărilor interioare şi pot fi considerate ca valori stabile pe durata de calcul (T).20..4).. b) poate atinge valori > 1. aplicată pentru cultura (i). Pe lângă alţi parametrii.

Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Acest parametru poate fi considerat constant pe durata de timp analizat (T) pentru o perioadă de funcţionare continuă de peste 15 zile; De regulă, analiza randamentului (ηs) poate fi efectuată pentru (T) egal cu o lună sau pe întreg sezonul de funcţionare al sistemului. Dacă volumul de apă pierdut într-o lună este (vke) şi se acceptă ipoteza că acesta rămâne constant pe întreaga durată de funcţionare a sistemului, variaţia randamentului sistemului (ηs) devine:
ηs 1 1 ηu ηr vke T
50% G M0 S

(3.21)

în care: volumul lunar de apă pierdut în reţeaua hidrotehnică de aducţiune-distribuţie (m /lună şi sistem); T – durata de funcţionare a sistemului (luni); 50% - norma de irigare anuală medie ponderată cu probabilitatea de 50% (m3/ha şi an); M0 S – suprafaţa maximă ce poate fi cultivată şi irigată în sistem (ha). Este de notat importanţa parametrului (vke) asupra valorii randamentului (ηs): în ipoteza teoretică vke =0, randamentul sistemului ηs ηu ηr şi nu mai depinde de ceilalţi parametrii. De aici se subliniază importanţa indubitabilă a lucrărilor de modernizare a reţelei hidrotehnice din sistem:impermeabilizare, înlocuirea canalelor cu conducte,automatizarea şi dispecerizarea funcţionării reţelei hidrotehnice.
vke 3

3.3. Energia electrică necesară pompării apei în sistem. Randamentul de utilizare a energiei de către o staţie de pompare
Indiferent de rolul funcţional al staţiei de pompare(de alimentare în reţeaua de aducţiune: SPA, SRP, sau de punere sub presiune SPP), puterea electrică necesară pompării unui volum de apă, într-o anumită perioadă de funcţionare(T) sau intr-o anumită lună, se exprimă cu relaţia:
3

P

9,81 10

Q H ηp

es ηH t f

M0 S T

(3.22)

sau:

P

86,4 10

3

es ηH t f

q0 S

(3.23)

în care:
Q q0 S ηH

(3.24)

q0

M0 86,4 T

(3.25)

Ing. Marin ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

17

Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii

es

2,725

H ηp

(3.26)

în care: P – puterea electrică consumată de staţie (kw); Q – debitul vehiculat de staţie (l/s); H – înălţimea totală de pompare (m); ηp – randamentul de funcţionare al staţiei, ca raport între puterea hidraulică dezvoltată şi puterea electrică consumată; t f – durata zilnică de funcţionare a staţiei (ore/zi); S – suprafaţa de serviciu a staţiei (ha); 3 M 0 – norma netă de irigare lunară la asigurarea de 50% (m /ha∙lună); T – durata lunii de calcul (zile/lună); q0 – debitul specific hidromodul (l/s∙ha); ηH – randamentul de folosire a apei pe suprafaţa de serviciu, corespunzător gradului de utilizare G=1; 3 es – consumul specific de energie al staţiei pentru a pompa un volum de 1000 m apă sub sarcina (H) cu randamentul ( ηp ) (kwh/1000m3)

3.4. Gradul minim de funcţionare profitabilă ( Gp )
La un grad redus de utilizare sistemul de irigaţii nu aduce profit iar subvenţiile acordate nu se justifică. Se pune astfel problema, ca la un grad redus de folosinţă (adică la o cerinţă redusă de apă în sistem), acesta să nu fie pus în funcţiune, întrucât nu generează profit. Pentru punerea în evidenţă a acestui prag minim economic s-a introdus noţiunea de grad de utilizare profitabilă sau eficientă a funcţionării sistemului (Gp), prin care se înţelege valoarea minimă reală a cerinţei de apă a beneficiarilor din sistem de la care, efectul aplicării irigaţiei începe să creeze profit prin creşterea producţiei agricole, adică:
B >1 CH

(3.27)

în care: B – reprezintă venitul brut anual obţinut prin vânzarea producţiei suplimentare datorate irigării culturilor, considerat la poarta fermei sau producătorului, (€/ha); CH – reprezintă suma tuturor cheltuielilor aferente obţinerii producţiei suplimentare (€/ha). Determinarea gradului de utilizare eficientă trebuie efectuată în ipoteza subvenţiilor nule necesare exploatării unui sistem de irigaţii ce se află într-o anumită stare, caracterizată prin valoarea performanţelor funcţionale: ηs, ηai, ηp, vke, es, S, M050%, T, structura culturilor, ş. a. Eficienţa economică a sistemului este în funcţie de: ● sporul de producţie (ΔP) asigurat prin aplicarea normei nete de irigare anuală (M0) a fiecărei culturi şi pentru întregul plan de culturi irigate; ● totalitatea cheltuielilor efectuate în scopul obţinerii sporului de producţie pentru fiecare cultură (CH) cuprinsă în structura planului de culturi irigate a sistemului. Relaţia ce exprimă gradul minim profitabil al sistemului se obţine prin înlocuirea în relaţia (3.27) a expresiilor reprezentând venitul brut anual şi cheltuielile totale:

Ing. Marin ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

18

Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii
Gp Ca Ci e s p e v ke T 10 3 S
1 1

α C v M 0β

e s p e M 0 10 3 ηu η r

(3.28)

în care: G p – gradul minim de funcţionare profitabilă a sistemului de irigaţii;

M 0 – norma netă de irigare anuală a unei culturi la asigurarea de 50% [m3/ha]; α, β – sunt parametrii funcţiei ce exprimă sporul de producţie al unei culturi (ΔP) cu norma netă de irigaţie anuală (M0), adică: ΔP α M 0β . Din exprimarea gradului minim (Gp) în conformitate cu relaţia (3.41) rezultă: - un sistem este mai eficient cu cât gradul minim (Gp) este mai mic; - pentru un sistem la care gradul real de utilizare (G) este mai mic decât gradul minim de utilizare profitabilă (Gp) nu există o justificare tehnico -economică pentru a pune în funcţiune acest sistem. - gradul real de utilizare poate fi evaluat în fiecare an în baza structurii planului de culturi agricole şi a contractelor perfectate între sistem şi beneficiarii de teren. În situaţia în care G < G p , sistemul nu trebuie pus în funcţiune, chiar dacă există subvenţii de la stat, întrucât aduce pagube, prin faptul că beneficiile create prin irigaţii nu acoperă cheltuielile; - pentru ca parametrul (Gp) să se reducă trebuie ca expresia numărătorului să fie minimă iar a numitorului maximă, adică: 1 → minim C a Ci e s p e v ke T 10 3 S
α C v M 0β e s p e M 0 10 3 ηu ηr
1

→ maxim

Pentru atingerea acestui deziderat sunt necesare trei categorii de intervenţii: ● cele de ordin agricol, presupun reducerea cheltuielilor suplimentare (Ca) şi creşterea suprafeţei cu culturi rentabile (cu spor maxim de producţie în regim irigat şi preţ mare de valorificare); ● cele de ordin hidroameliorativ: prin lucrări de reabilitare-modernizare care să conducă la creşterea randamentului de folosire a apei (ηt, ηr, ηu)max şi a randamentului de pompare care să diminueze consumul specific (es)min; ● cele de restucturare instituţională: înfiinţarea organizaţiilor utilizatorilor de apă şi a unor exploataţii agricole viabile (cu suprafaţă modulată cu a instalaţiilor moderne de irigare începând cu minimum 25 ha), pentru a spori solicitarea sistemului de irigaţie.

Ing. Marin ZAMFIR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

19

peste 90% din modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României. Datele meteorologice au fost puse la dispoziţie de Staţia meteorologică Titu. 4. în special în Câmpia Română6. temperatura medie anuală pe ţară a crescut cu 0. 9. Caracterizarea climatică a zonei sistemului S-a abordat analiza regimului termic şi pluviometric la Staţia meteorologică Titu în perioada 1966 . 4. Ing.2008 (43 ani). Se poate aprecia. estimându-se o creştere a nivelului oceanului planetar cu 20-140 cm.1ºC în 1980 şi 1985. în special în sud şi sud-est (cu abateri negative faţă de perioada 1980-1990 mai mari de 20%).2ºC în 1976 şi 1978. În ceea ce priveşte precipitaţiile din timpul iernii. şi anume: ▪ scăderea cantităţilor anuale de precipitaţii dupa anul 1980. respectiv Câmpia Titului.1ºC în 2007.30C în aproape întreg teritoriul.2.03 m.3°C (fig. din care s-a desprins ca principală constatare – în ce priveşte evoluţia temperaturii medii anuale – că aceasta a înregistrat o tendinţă de creştere. STUDIUL EVOLUŢIEI CLIMATICE A ZONEI SISTEMULUI HIDROTEHNIC DE IRIGAŢII TITU-OGREZENI PRIN ANALIZA DEFICITULUI CLIMATIC 4. 11. mai evidentă în intervalul 1990-2008. ceea ce a permis şi o interpretare statistică a datelor. că în perioada 1966-2008 la staţia meteorologică Titu regimul termic a evoluat în general spre o încălzire evidentă. care a determinat intensificarea evaporaţiei şi evapotranspiraţiei.1. din punct de vedere sezonier constatându-se încălziri semnificative îndeosebi în anotimpul de iarnă şi de vară.3ºC în 1969 şi 1973 la 12. la nivelul secolului XX. Evaluarea impactului este dificilă din punct de vedere spaţial. În România. coroborată cu tendinţa de creştere a temperaturii medii anuale.2. 4.1).Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii CAPITOLUL 4. abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare. Evoluţia climatică la nivelul ţării şi scenarii privind schimbările climatice viitoare Analiza variaţiei multianuale a precipitaţiilor anuale pe teritoriul României indică apariţia după anul 1980 a unei serii de ani secetoşi. în contextul unei acţiuni conjugate a unui complex de factori. Diminuarea volumului de precipitaţii din ultimii ani a condus la scăderea exagerată a debitelor pe majoritatea râurilor ţării şi. 9. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 20 . Din punct de vedere pluviometric. în sudul şi sud-estul României. cu amplitudini de la 9.1. ▪ creşterea temperaturii medii anuale a aerului. extinderea zonelor aride şi modificarea distribuirii precipitaţiilor cu până la 20%.6ºC în 1994 şi 2002. în special. S-au calculat mediile anuale şi multianuale pentru anii şi lunile calendaristice. Evoluţia regimului termic Datele medii anuale consemnează o temperatură medie de 10. fiind semnificativă pentru zona de câmpie joasă. datorată diminuării cantităţilor de precipitaţii. amplasată la altitudinea de 159.

6/24.68°C. Iarna temperatura medie este de -0.49 2.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 14 temperaturi medii anuale (0C) 12 10 8 6 4 2 0 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 şirul cronologic al anilor de calcul temperatura medie anualǎ —— temperatura medie multianualǎ Fig. după care descresc (tabelul 4. Temperaturi medii multianuale şi anotimpuale (1966-2008) la staţia meteorologică Titu Valori medii lunare multianuale Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII t°C 4.07.2007 iarna .92°C. Evoluţia temperaturii medii anuale la staţia meteorologicǎ Titu în perioada 1966-2008 Temperatura medie a aerului oscilează şi în funcţie de anotimp.2000 Frecvenţa temperaturilor superioare mediei Pentru a evidenţia perioada cea mai evidentă de creştere a regimului termic.86 16.03 0.39°C.01.81°C.06 0.21 10.0. iar vara de 20. Temperaturile medii lunare au un mers ascendent începând cu luna ianuarie (luna cea mai rece) până în luna iulie (luna cea mai caldă).68 20. Tabelul 4.62 10. Anotimpul de toamnă se caracterizează prin valori termice de 10. s-a analizat frecvenţa temperaturilor superioare mediei.49 4.5/26.39 Minima/data -27. primăvara de 10.81 Media multianuală 10. Se desprind următoarele: . Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 21 .4.06 21.78 20.93 16.33 Valori medii anotimpuale primăvara vara 10.92 Maxima/data 40.2. 1.2).58 20.3 toamna 10.temperaturile medii anuale au fost afectate în sens pozitiv prin contribuţia valorilor superioare mediei în special în perioada anilor 2001-2008 (100%). Ing.

Aşa s-au înregistrat în anii 1969 (952.80%.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii . 793. Evoluţia precipitaţiilor medii anuale la staţia meteorologicǎ Titu în perioada1966-2008 Frecvenţa precipitaţiilor superioare mediei a înregistrat o distribuţie diferită de la o perioadă la alta: . aprilie. Faţă de cele prezentate se poate concluziona. 2005 (1028. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 22 . 316. când şi pentru unele din lunile calendaristice au fost înregistrate valori de 75% (septembrie). Astfel. Faţă de media multianuală se pot înregistra variaţii ale cantităţii de precipitaţii de la un an la altul.70%. ca şi creşterea vegetaţiei şi acumularea rezervelor de apă în stratele acvifere. valoarea ei poate scădea sub 350 mm /an. martie. 50% (ianuarie. mm).2). octombrie şi noiembrie). 306. august şi noiembrie 75% . octombrie 88% . deoarece evoluţia lor influenţează circulaţia locală şi generală a apei în natură. martie. 4. amplitudinile situându-se de la 262. precipitaţii medii anuale (mm /an) 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 şirul cronologic al anilor de calcul precipitaţii medii anuale precipitaţii medii multianuale Fig.53 mm.33 mm în1992.08 mm în 1966 (fig. Precipitaţiile medii multianuale la staţia meteorologică Titu în perioada 1966-2008 au valoarea de 503. În anii secetoşi. în anul 1992 s -a înregistrat o valoare de 314.16 mm în 2005.8 mm / an. 4.2.75 mm în 2000. că pe zona sistemului hidrotehnic Titu- Ing. dar şi în perioada anterioară 1991-2000: iulie 88% .6.2.85 mm în 2005 la 857. 4.2. aprilie 75% .60%. Evoluţia regimului pluviometric Precipitaţiile atmosferice reprezintă cele mai importante elemente climatice.6 mm).50%. Spre deosebire de anii secetoşi s-au înregistrat în unii ani valori de aproape două ori media multianuală.83 mm în 1969 şi 715.precipitaţiile medii anuale superioare mediei s-au notat în proporţie de 50% în perioada 2001 – 2008.temperaturile medii ale lunilor au fost afectate în general tot în perioada 2001-2008.

. Deficitul climatic se determină prin comparaţia dintre consumul total de apă (evapotranspiraţia potenţială) şi umiditatea asigurată în sol prin precipitaţii şi aport freatic: Δ ET p P A f (4. în condiţii optime.2) unde: . (oC) pentru fiecare lună din perioada de (N) ani. .53 mm se poate considera în general staţionar.3) Valorile parametrilor (a) şi (I) sunt constante pentru o staţie meteorologică şi o durată de ani de observaţie(N). Ing.este temperatura medie (oC) a fiecărei luni de calcul (j) din anul (i). cu umiditatea solului.75 I 3 771 I 2 179200 I 4923900 10 7 (4. consumul total al apei din sol are valori maxime şi coincide cu termenul de evapotranspiraţie potenţială (ETp). într-o anumită perioadă de timp. ce utilizează valorile medii ale temperaturilor lunare şi latitudinea staţiei meteorologice: ETp ji 16 10 t ji I a ki mm ha luna (4.4) .XII).ETp ji . a evoluat în gen eral spre o încălzire evidentă.514 pentru tnj > 0.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Ogrezeni în perioada ultimilor 43 de ani (1966-2008): • regimul termic anual. ale cărei valori sunt funcţie de temperatura medie multianuală a aerului în această lună (tnj).1) Din multitudinea relaţiilor de calcul a evapotranspiraţiei potenţiale (ET p) ce apelează la parametrii climatici. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 23 . fiind identic cu termenul climatologic de evapotranspiraţie. • regimul pluviometric cu o medie anuală de 503. corespunzător poziţiei geografice a staţiei meteorologice. . dar şi luna ianuarie. Pentru calculul evapotranspiraţiei potenţiale ETp se determină: . . 4.3) este următoarea: .este indicele termic al zonei în care se află staţia meteorologică şi suprafaţa amenajată pentru irigaţii calculat cu relaţia: j 12 j 12 I j 1 i nj j 1 t nj 5 1.este evapotranspiraţia potenţială pentru luna de calcul (j) din anul (i).I . aspect concretizat îndeosebi în intervalul ultimilor ani (2001-2008).3. Pe terenurile irigate.ki este coeficient de luminozitate. prin transpiraţia plantelor cultivate [Σ(e + t)]. acoperite cu culturi uniforme dense. oC. . august). 514 (valabilă pentru t nj >0) (4. • lunile calendaristice ce au înregistrat cele mai ridicate creşteri ale valorilor termice au fost în primul rând cele de vară (iunie. iulie. cu o valoare medie de 10.tn este temperatura medie multianuală a fiecărei luni de calcul (I .Semnificaţia termenilor din relaţia (4. sau normala lunii de calcul.a este un parametru empiric determinat de relaţia: a 6.indicele termic în luna (j) : inj= (tnj/5)1. dar şi cu amplitudini imprevizibile.temperatura medie multianuală tn .in este indicele termic al lunii (j).3ºC.t ji . în România s-a adoptat ecuaţia Thornthwaite. Definirea deficitului climatic şi metodologia de calcul Consumul total al apei din sol reprezintă suma pierderilor neproductive prin evaporaţie de la suprafaţa solului şi a consumului productiv.

precum şi a parametrilor multianuali de exploatare: consum net de apă pentru irigaţii. utilizând corelaţii lineare între evoluţia parametrilor menţionaţi şi timp. august. . necesară bazei de calcul a eficienţei tehnico-economice a investiţiei. . probabilitatea de calcul se aplică numai pentru a stabili valoarea Δ=ETp . cu valorile distribuite pe lunile IV-IX.3) pe întregul şir cronologic al anilor de studiu (1966-2008) şi graficul evoluţiei lunare a deficitului climatic pe perioada sezonului de vegetaţie (fig. cheltuieli medii multianuale de întreţinere şi reparaţii. Ing. Din cele două grafice.în sezonul cald. depăşind media anuală în jurul deceniului IX – X al secolului XX. construirii şi echipării sistemului. evapotranspiraţiei potenţiale şi a deficitului climatic (fig. cu valorile distribuite pe lunile IV-IX.parametrul empiric „a” . studiul s-a desfăşurat pe o perioadă îndelungată de timp.etapa I. consum mediu de energie pentru pomparea apei. De aceea. a fiecărui an. P şi ∆) în perioada aprilie-septembrie. se întocmeşte graficul evoluţiei precipitaţiilor. În vederea determinării parametrilor la probabilităţile de calcul se parcurg două etape : .probabilitatea de nedepăşire a deficitului de 50%. respectiv 1966-2008.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii . la aceeaşi stare de deficit climatic (Δ) fiecare cultură este influenţată diferit atât ca ritm de consum (ETr) cât şi prin norma de irigaţie necesară (Mo. Dar.probabilitatea de nedepăşire a deficitului de 80%.iunie. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 24 . deficitul climatic se află în regim relativ staţionar.indicele termic al zonei. se constată următoarele: . iunie şi mai. iar în luna septembrie apare o tendinţă evidentă de scădere a deficitului. 43 ani. P. aprilie şi septembrie.3) : I i nj . ce variază lunar pe întreg şirul de ani (N). în care se stabilesc parametrii (ETp. Este de notat că factorii climatici ce guvernează procesul de consum prin evapotranspiraţie sunt integraţi în deficitul climatic Δ=ETp . 4.mai. Pentru a ajunge la rezultate cât de cât concludente. Din acest grafic rezultă că tendinţa cea mai mare de creştere a deficitului se manifestă în luna iulie. apoi în lunile august. 4. Având valorile celor trei parametrii climatici (ETp. conform relaţiei (4.P la cele două nivele: . necesară dimensionării hidraulice şi constructive a sistemului pentru luna cu consumul maxim al apei de irigaţii (iulie) şi a verificării volumului la sursă.4). există o tendinţă de creştere a deficitului climatic (∆) în timp. Δ) pentru fiecare lună a şirului de (N) ani analizaţi. În luna aprilie. . din relaţia (4. 4. Tot din acest grafic rezultă şi intensitatea necesităţii irigaţiei: iulie.4). Aceasta trebuie reţinută ca o confirmare a faptului că în zonă există o tendinţă de accentuare a secetei gl obale pe durata sezonului de irigaţii.evoluţia deficitului climatic este diferită pe lunile din perioada caldă (fig.P.4).

3. a evapotranspirației potențiale şi a deficitului climatic în lunile sezonului cald pe perioada 1966 -2008 2010 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2005 Ing. Diagrama de împrǎştiere şi evoluția precipitațiilor. 4.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 800 mm/sezon şi ani 600 400 200 0 -200 2000 Anii cronologici evoluție evapotranspiraţie potențialǎ evoluție precipitaţii evoluţie deficit climatic Fig. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 25 .

4. dar sunt aceleaşi pentru toate seriile Y.…. Evoluția deficitului climatic în lunile sezonului cald pe perioada 1966 -2008 . Ca instrument de lucru a fost utilizat programul Excel.etapa II. în care se stabilesc parametrii (ETp.cu precădere în lunile iunie. iulie şi august. pe perioada 1966-2008 Evoluţia climatică a zonei a fost evidenţiată prin analiza datelor de la staţia meteorologică Titu pe o durată de 43 ani (1966-2008) asupra dinamicii evapotranspiraţiei potenţiale. Pentru a avea o apreciere asupra distribuţiei deficitului climatic pe perioada 1966-2008. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 26 . sunt date ca o serie separată. Tendinţa de evoluţie a deficitului climatic în fiecare lună a sezonului cald.4. Δ) pentru fiecare lună la probabilitatea de 80% şi 50%. Abscisele punctelor. se realizează diagrama de împrăştiere a valorilor ∆j. asocierea dintre X şi Y este reprezentată printr-o dreaptă trasată printre Ing. folosind metode statistice. 4.n. Analiza vizuală a organizării şi formei norului de puncte obţinut poate oferi indicii importante asupra relaţiei dintre variabile. Este certă tendinţa de creştere a deficitului climatic şi de aici creşterea in viitor a necesităţii irigaţiilor. Aplicată în cazul nostru. a precipitaţiilor căzute şi a deficitului climatic. în lunile sezonului de irigaţie.4. P. Programul permite determinarea curbei ce evidenţiază tendinţa de ordonare a rezultatelor experimentale. i = 1.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 80 Δ (mm/ha∙lunǎ) 70 60 50 40 30 20 10 aprilie 0 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 Anii cronologici Linear (luna aprilie) Linear (luna iulie) Linear (luna mai) Linear (luna august) Linear (luna iunie) Linear (luna septembrie) Fig. Xi. de fapt reprezentarea într-un sistem de axe a punctelor având coordonatele x şi y.

în primul pas al utilitarului Insert > Chart (activat şi din bara de unelte Standard). În figura alăturată sunt prezentate subtipurile disponibile de diagrame X-Y: Determinarea ecuaţiei funcţiei matematice alese s-a realizat.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii punctele diagramei de împrăştiere. dar opţiunea nu este activă decât pentru anumite serii de date numerice. se alege tipul XY(Scatter). Pentru a obţine un asemenea grafic. Fişa Add Trendline Type permite selectarea modelului utilizat pentru determinarea tendinţei generale a seriei numerice: Ing. Există mai multe tipuri de modele pentru calcularea tendinţei datelor. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 27 . Având acest set de parametrii climatici. Acest model este modelul funcţiei lineare de tipul y = a + bx.Utilitatea dreptei de regresiei este aceea că serveşte ca bază pentru predicţia valorilor lui Y asociate valorilor lui X. având ca instrument de lucru programul Excel – Meniul Hartă(Chart Meniu) –Opţiunea Adăugare curbă de tendinţă (Add trendline). Termenul comun pentru dreapta estimată este acela de dreapta de regresie. apare problema găsirii unui model care să aproximeze cel mai bine tendinţa de evoluţie a datelor sub forma unor ecuaţii parametrice. Acesta permite figurarea pe grafic a trendului variabilei selectate.

2% din ani.în luna septembrie. iar în intervalul 100÷150 mm se situează 7%).3% din ani.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Din analiza şirului cronologic al anilor de calcul. fiind necesară aplicarea udărilor.în luna august a sezonului de vegetaţie. fiind necesară aplicarea udărilor.8% din ani se înregistrează valori pozitive ale deficitului climatic (valori cuprinse între 0÷50 mm în 39.6% din ani.9% din ani deficitul climatic prezintă valori negative (11.3% din ani. ceea ce impune necesitatea aplicării udărilor.2% din ani valorile sunt cuprinse în intervalul 50÷100 mm). în 48.6 % din ani deficitul climatic prezintă valori negative (18. în 44.2% din ani valorile deficitului climatic sunt cuprinse între 0÷50 mm . iar în 11.3% sunt cuprinse între -50 ÷ -100 mm) şi nu sunt necesare irigaţii.4% din anii studiaţi (valori cuprinse între 0÷50 mm în 30.5% sunt cuprinse între -100 şi -150 mm) şi nu sunt necesare irigaţii.2%) iar în 16. Ing.7% din anii studiaţi (valori cuprinse între 0÷50 mm în 16.4.9% din ani. ∗ .1% din perioada de observaţii valorile deficitului climatic sunt pozitive (în 23. iar în 13.6). valorile sunt negative (valori ale deficitului cuprinse între 0 şi -50 mm în 11.7% sunt cuprinse între -50 ÷ -100 mm iar 2.5% din ani deficitul climatic prezintă valori negative (37% în intervalul cuprins între 0 şi -50 mm iar 2.9% valorile sunt plasate între 50÷100 mm iar în intervalul 100÷150 mm se situează 14%) . ceea ce impune aplicarea irigaţiilor iar în 25. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 28 .6% în intervalul cuprins între 0 şi -50 mm iar 2.3%).2% din ani.2% din ani valorile sunt cuprinse în intervalul 50÷100 mm. în 76. * .4% din anii studiaţi prezintă valori pozitive ale deficitului climatic (valori cuprinse între 0÷50 mm în 44.5% din perioada de observaţii valorile deficitului climatic sunt pozitive (în 53.5% din ani.7 % din ani valorile sunt cuprinse în intervalul -50 ÷ -100 mm) şi nu este necesară aplicarea udărilor (fig. în 2. în 35% din ani valorile sunt cuprinse în intervalul 50÷100 mm.3 % din ani valorile sunt cuprinse în intervalul -50 ÷ -100 mm) nefiind necesare udări. în 4. * .5% din ani valorile deficitului climatic sunt cuprinse între 0÷50 mm iar în 7% valorile sunt plasate între 50÷100 mm) . valorile deficitului climatic sunt pozitive în 88. iar în intervalul 100÷150 mm se situează 23. în 51. * .6% în intervalul cuprins între 0 şi -50 mm. precum şi în intervalul -100 ÷ -150 mm) şi nu sunt necesare udări. * .în luna iunie.în luna iulie deficitul climatic înregistrează valori pozitive în 83. fiind necesară aplicarea irigaţiilor. iar în 23.2% din ani cantităţile de precipitaţii depăşesc valorile evapotranspiraţiei potenţiale (valori cuprinse între 0 şi -50 mm în 20. în 2. în 30. 4.3 % din ani valorile sunt cuprinse în intervalul -50 ÷ -100 mm. în 86.în luna aprilie a sezonului de vegetaţie.6% din ani se înregistrează căderi importante de precipitaţii (valori ale deficitului cuprinse între 0 şi -50 mm în 7% din ani. 74.2% din ani valorile sunt cuprinse în intervalul 50÷100 mm. iar în intervalul 100÷150 mm se situează 2.5 şi 4. în 60.în luna mai a sezonului de vegetaţie. sub aspectul deficitului climatic se pun în evidenţă următoarele: * . iar în 39.3% sunt cuprinse între -50 ÷ -100 mm şi nu sunt necesare irigaţii.

0 2010 2015 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Anii Valori (-Δ) prognozate -9. pe perioada 1966-2008 şi prognoza pânǎ în anul 2100 la staţia meteorologicǎ Titu Ing. 4.6 1.3 -16.1 69.6 -75.9 13.8 -66.2267.2 24.4 35.6 91. Marin ZAMFIR 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2055 2060 2065 2070 2075 2080 2085 2090 2095 2100 Şirul cronologic al anilor de calcul valori inregistrate valori prognozate linia de tendinta Anii Valori (-Δ) înregistrate 1974 1975 1979 1991 1994 2002 2005 -10.5.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 120 Deficitul climatic Δ (mm/ha.5 80 60 40 20 0 -20 -40 -60 -80 -100 Fig.8 -27.4 80.9 58.lunǎ) 100 y = 1.0 -23.1235x . Diagrama de împrǎştiere.9 REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 29 .2 -3.7 46. evoluţia deficitului climatic negativ (-Δ) în luna iulie.0 -14.

4 93.8 23.9 150.6 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050 2055 2060 2065 2070 2075 2080 2085 2090 2095 2100 Şirul cronologic al anilor de calcul valori inregistrate valori prognozate linia de tendinta Fig.4 131.1 115. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 30 .5 99.7 160.7 109.0 35.8 111.4 111.2 103.3 126.2 180.2 107.6 64.7 121.9 33.1 89.3 44.1858.6.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Deficitul climatic Δ (mm/ha∙lunǎ) 200 y = 0. pe perioada 1966-2008 şi prognoza pânǎ în anul 2100 la staţia meteorologicǎ Titu Anii Valori (+Δ) înregistrate 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1976 1977 1978 1980 1981 1982 1983 30.2 70.9 106.3 78.2 97.3 75.3 50.2 140.4 99.7 Ing.5 2010 2015 2020 2030 2040 2050 2060 2070 2080 2090 2100 Anii Valori (+Δ) prognozate 101.1 28.0 189.9754x .3 1987 1988 1989 1990 1992 1993 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2003 2004 Anii Valori (+Δ) înregistrate 124.9 62. Diagrama de împrǎştiere.5 103. evoluţia deficitului climatic pozitiv (+Δ) în luna iulie.0 79.2 95. 4.4 87.9 35.5 73.5 170.

Tendinţa de aridizare a climatului local este pusă în evidenţă şi de datele referitoare la necesarul de apă de irigaţie pe plan de cultură mediu ponderat cu probabilitatea de calcul de 80% care a fost mai mare cu 1075 m3/ha decât la faza de întocmire a documentaţiei de proiectare. în intervalul probabilităţii de 70-99%. ceea ce conduce la valori negative în anul 2100 şi neaplicarea irigaţiilor. cu un indice mediu de trend anual mare. iunie şi august.Astfel. Prin urmare în aceste luni se impune aplicarea irigaţiilor. . Ing. al aceluiaşi parametru (Δ). din cei 11 ani ce au fost selectaţi pentru probabilitatea de 80% a deficitului climatic (Δ). cu atât mai corectă cu cât modelul a fost mai bine ales. Întrucât necesarul de apă pentru irigaţii (M0) creşte odată cu probabilitatea de calcul a deficitului (Δ).Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 4. însă în luna septembrie tendinţa este evident descrescătoare. în care pe post de Y. un număr de 8 ani sunt cuprinşi în perioada 1989-2007. printr-o relaţie lineară cu un număr de valori anterioare: Pentru a reprezenta dreapta de regresie se alege diagrama prin puncte. prognoza a fost realizată cu funcţia FORECAST. corespunzătoare X-ilor vechi. pentru perioada 2009 2100. această grupare a anilor de după 1989 evidenţiază clar declanşarea procesului de aridizare în zona sistemului şi creşterea interesului pentru irigaţii. Prognoza făcută reprezintă doar o estimare a realităţii. se vor reprezenta valorile previzionate.5. însă indicele mediu de creştere anual a trendului este mai mic.De asemenea. având la bază valorile pozitive ale deficitului climatic din perioada de observaţii 1966-2008 arată o tendinţă evident crescătoare. un număr de 6 ani sunt din perioada 1989 -2008. Şi în luna mai deficitul climatic pozitiv prezintă tendinţă de creştere. În luna aprilie a perioadei există o uşoară scădere a deficitului climatic pozitiv. pentru care deja se cunosc valorile lui Y şi în acest fel se compară valorile previzionate ale lui Y cu valorile observate ale lui Y. îndeosebi în lunile iulie. se realizează previziune pe valorile lui X vechi. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 31 . Prognoza evoluţiei deficitului climatic În EXCEL. A fost utilizat modelul liniar care explorează predicţia valorilor viitoare ale deficitului climatic. din cei 13 ani ce acoperă acest domeniu. ■ Previziunea realizată pentru perioada 2010-2100. Concluzii: ■ Prelucrarea datelor de la staţia meteorologică Titu pentru perioada 1966-2008 pune în evidenţă modificările climatice ce au avut loc în ultimii 25-30 de ani: . Astfel.

2) . .1).1) Ecuaţia corectată a bilanţului prin introducerea coeficienţilor (cv) şi (ηa): ETr ΔR P cv ηa M (5.ETR0 este consumul lunar real prin evapotranspiraţie al unei culturi. consumată integral prin evapotranspiraţie. M0 k ET p P k Δ (5. .Rf este rezerva finală de apă în sol. compensarea deficitului de apă a culturilor în luna de consum maxim prin evapotranspiraţie la 80% grad de probabilitate. fiind necesare irigaţiile.precipitaţiile lunare brute. la începutul lunii de calcul. LA PROBABILITATEA DE 50% ŞI 80% Normele nete de irigaţie se referă la un plan de cultură de pe suprafaţa sistemului de irigaţii. consumate integral prin procesul de evapotranspiraţie. Metoda de calcul utilizată se bazează pe analiza probabilităţii de calcul a deficitului climatic lunar şi pe perioada caldă ca un parametru comun tuturor culturilor. pe durata unei luni: Ecuaţia bilanţului utilizată în câmpurile experimentale: ETR 0 ΔR P M (5. la sfârşitul lunii de calcul.Ri este rezerva iniţială de apă în sol. s-a apelat la „deficitul climatic” (Δ=ETp-P) pentru exprimarea celor doi parametrii de calcul (Mo şi ETr). . obţinut prin ecuaţia corectată (5. valorile devenind pozitive începănd cu anul 2020.ETr este consumul lunar real prin evapotranspiraţie al unei culturi. .M este norma lunară brută de irigaţie măsurată volumetric şi aplicată în câmpurile experimentale ICITID.precipitaţiile lunare utile. Aceasta înseamnă că. deficitul climatic păstrează valorile negative.Mo este norma lunară de irigaţie netă.3) Ing. Având date climatice de la staţia meteorologică Titu.P .Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Pentru valori ale deficitului climatic negative înregistrate în perioada de observaţii 1966-2008. . Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 32 .ΔR = (Ri – Rf) este variaţia rezervei de apă a solului pe perioada de bilanţ. REACTUALIZAREA NECESARULUI NET DE APĂ PENTRU IRIGAŢII.2). de influenţă asupra sistemului de irigaţii Titu-Ogrezeni. linia de tendinţă este evident crescătoare în luna iulie. obţinut prin ecuaţia (5. căzute şi înregistrate la o staţie meteorologică sau câmp de cercetare (>5mm/ploaie). .cv este coeficientul de valorificare a precipitaţiilor căzute.Pu . . CAPITOLUL 5. Baza de calcul pentru determinarea consumului real prin evapotranspiraţie o constituie ecuaţiile bilanţului hidrologic al apei în sol aplicate pentru o cultură. . prin calculul necesarului de apă de irigaţii corespunzător unui plan de cultură să se stabilească norma medie ponderată de irigare cu probabilitate de 80% în luna iulie (M080%). . În celelalte luni.ηa este randamentul cu care a fost aplicată norma (M) în câmpurile experimentale. . Sistemul trebuie să asigure prin irigaţii.

65 0.51 1.16 1.0922 0.5) λ k d c d s cv α 1 α (5.65 0.24 1.23 0. crt.ds este coeficientul de sol.13 1. datele sunt prezentate în tabelul 5.90 0.23 1.48 1.58 1.38 1.0912 0.83 1.43 1.42 2.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii ETr λ ET p P λ Δ (5.44 1.92 0.25 1.02 1.6) .05 1.23 1. s-a demonstrat că cei doi parametrii (k) şi (λ) au următoarele expresii: k ηa dc 1 ds 1 α α (5.60 1.98 1.33 1.1234 0.09 1. Cultura Ponderea din suprafaţă % 25 25 5 5 5 15 3 7 10 25 ds IV V VI dc VII VIII IX 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Porumb boabe Grâu-orz Soia Sfeclă-zahăr Floareasoarelui Lucernă Fasole Cartofi Legume Porumb siloz 0.20 1. ds.22 1.15 1.00 1.1.1: α Tabelul 5. ET p dc ΔR d c ET p P = coeficient de ariditate sau umezeală a lui Thornthwaite ET p Pentru determinarea normelor lunare de irigaţii la probabilitatea de 80% şi 50% se parcurg următoarele etape: a) Structura planului de cultură şi stabilirea coeficienţilor de cultură (dc) şi de sol (ds) corespunzători staţiei meteorologice Titu.49 1.28 - 1.0500 0.11 1.27 - 1.04 0.0739 0.42 0.dc este coeficientul de cultură.22 0.30 1. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 33 .94 - 1.1060 0.65 1.43 0. Structura planului de cultură şi valorile coeficienţilor dc şi ds Nr.02 1. coeficient ce arată cota de participare a apei din sol la acoperirea consumului prin evapotranspiraţie calculat în câmpurile experimentale ICITID (ETRo) .1666 0.00 1.4) Apelând la coeficienţii dc.92 1.19 1.70 1.19 1.2100 0. Se menţionează că (ds) şi(dc) sunt coeficienţi a căror valori rezultă din datele publicate în literatura noastră de specialitate: dc ETR 0 .36 1. ηa.1132 0.39 Ing.75 1.05 1. cv şi α.10 0.34 1.01 1.06 0.09 1.

265 0.295 0.132 3 0.1).231 6 0.5.205 0.352 l/s. ha) în lunile sezonului de vegetaţie la asigurările de 80% şi 50% Ing. nu au fost luaţi în calcul coeficienţii de cultură (dc) şi de sol (ds).3 0.470 l/s şi ha pentru probabilitatea de calcul de 80% şi un randament total al sistemului de 84%.261 5 0.ha şi de 0. 0.1. . d) Reprezentarea grafică a variaţiei debitelor specifice (q) în lunile sezonului de vegetaţie la probabilitatea de 80% şi 50% (fig. ca raport între consumul real şi consumul evaluat prin relaţia Thornthwaite şi care nu erau cunoscuţi la faza de proiectare.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii b) Calculul normei lunare de irigaţie la probabilitatea de 80%.  Debitul specific hidromodul net pentru luna iulie şi probabilitatea de 80% este de 0.1 0.ha pentru probabilitatea de 50%.  Conform documentaţiei tehnice din faza de proiectare (PE) debitul specific net de dimensionare a fost de 0.35 q (l/s ∙ ha) 0. Din analiza datelor pentru probabilitatea de 80% se constată următoarele:  Norma netă de irigare sezonieră ca medie ponderată pe planul de cultură este de 3 3563 m /ha pentru probabilitatea de 80% şi de 2573 m3/ha pentru cea de 50%.094 2 0.25 0.084 lunile sezonului de irigaţie Fig. Variaţia debitelor specifice q (l/s.261 l/s. c) Calculul normei lunare de irigaţie la probabilitatea de 50%.05 0 80% 50% 1 0.4 0. 5. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 34 .15 0.126 0.166 4 0. Această diferenţă între debitul specific reactualizat şi debitul specific de la dimensionarea sistemului se datorează următoarelor cauze: . cuprinde observaţii din altă perioadă (1966-2008).şirul de date climatice care au stat la baza reactualizării necesarului de apă.2 0.352 0.  Norma netă de irigare ca medie ponderată pe planul de cultură în luna cu consum maxim (iulie) este de 943 m3/ha pentru probabilitatea de 80% şi de 700 m3/ha pentru probabilitatea de 50%.104 0.la momentul dimensionării sistemului.

sursele de finanţare pentru exploatarea. aplicată sistemului hidrotehnic de irigaţii TituOgrezeni în vederea evaluării efectelor lucrărilor de reabilitare şi modernizare. întreţinerea şi repararea amenajării nu sunt asigurate. Pornind de la această realitate. lucrarea prezintă analiza.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii CAPITOLUL 6. Ing. Obiectivele analizei: a) stabilirea parametrilor tehnici de funcţionare a sistemului hidrotehnic pentru irigaţii în etapa actuală şi după modernizare.1. de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. .1. datorită defecţiunilor nodurilor hidrotehnice şi a uzurii fizice şi morale a echipamentelor hidromecanice şi electrice din staţiile de punere sub presiune. evaporaţie şi datorită exploatării sunt semnificativ mai mari. în sistemele de irigaţii să fie realizate lucrări de reabilitare şi modernizare. Datorită neîndeplinirii criteriilor cumulative stabilite prin Normele metodologice nr. respectiv randamentul sistemului a scăzut de la 85% la cca. sunt uzate fizic şi moral.gradul mediu de utilizare în ultimii 5 ani (2000-2004) a fost de 7% faţă de 50% prevăzut de lege. . la nivelul posibilităţilor tehnicoeconomice şi a bazei materiale asigurate în acele condiţii. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 35 . STABILIREA PARAMETRILOR TEHNICI DE FUNCŢIONARE A SISTEMULUI HIDROTEHNIC PENTRU IRIGAŢII ÎN ETAPA ACTUALĂ ŞI DUPĂ MODERNIZARE 6. nu acoperă cel puţin 20% din suprafaţa deservită de punctele de livrare a apei pentru irigaţii.1. în vederea utilizării lor cu eficienţă maximă. În prezent datorită vechimii sistemului. Starea tehnică actuală a sistemului de irigaţii Titu-Ogrezeni Exploatarea sistemului de irigaţii Titu-Ogrezeni. c) lucrările necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului. cu o suprafaţă netă de 40647 ha. b) evaluarea efectelor tehnice ale lucrărilor de reabilitare şi modernizare. 138/2004. .cererea de livrare de apă pentru irigaţii. EVALUAREA EFECTELOR CREATE PRIN IMPLEMENTAREA SOLUŢIILOR DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE ÎN SISTEMUL HIDROTEHNIC TITU-OGREZENI Sistemele de irigaţii executate până în 1990. cu modificările şi completările ulterioare s-a retras recunoaşterea de utilitate publică deoarece: . infrasructura s-a deteriorat şi pierderile de apă ce se produc prin infiltraţii. este necesar ca în perioada imediat următoare.utilizatorii de apă nu pot asigura aportul financiar de cel puţin 20% din costurile de întreţinere şi reparaţii şi de cel puţin 10% din costurile de exploatare. executat în perioada 1983-1989 şi neutilizat la capacitatea proiectată din anul 2004. 6. 1872/2005. iar la unele dintre acestea nu au fost executate toate lucrările proiectate. se face în prezent cu mari pierderi de apă şi energie. în principal datorită pierderilor provocate de deteriorarea impermeabilizărilor canalelor. În acest sens. 58%.

6 4 3 7. Structura culturilor în sistemul Titu-Ogrezeni /judeţul Dâmboviţa conform PE şi în anul 2008 Nr.5 1.A rezultat astfel fragmentarea terenurilor agricole în parcele cu suprafeţe mici de ordinul a 0. conform datelor DADR Dâmboviţa aceasta se diferenţiază faţă de cea stabilită prin proiectare.1. ceea ce înseamnă ca sporul de producţie obţinut nu asigură un profit suplimentar fermierului. b) Structura culturilor nu este adecvată obţinerii de profi maxim în regim irigat.. crt.1..3 4. cauzele neutilizării acestui sistem sunt: a) Aplicarea Legii fondului funciar nr. Ing. dar nici nu acoperă costurile de exploatare şi de investiţii.3 0. fiind exemplificată în tabelul 6.1 100 Suprafeţele din 2008 % 34 20 4 6 3 3 2 28 100 c) Lipsa capacităţilor economice necesare desfăşurării unei activităţi irigate. Au apărut mii de proprietari. Tabelul 6.2.1. cu tendinţă de accentuare în cazul partajelor succesoriale. cu influenţe negative asupra sistemului de irigaţii. Cauzele principale ale neutilizării sistemului În ordinea importanţei. care înseamnă mii de utilizatori ai irigaţiilor. prin capacităţi economice se înţelege disponibilitatea unor mijloace financiare. d) Lipsa experienţei/tradiţiei în irigaţii.1. 18/1991 a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor. nerespectându-se prevederile din regulamentele de exploatare. Aplicarea Legii fondului funciar nr.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 6.1. dar a provocat şi o fărămiţare a proprietăţii agricole.2. Dacă analizăm situaţia structurii culturilor din anul 2008. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 36 . 18/1991 nu a ţinut seama de modul de amplasare a lucrărilor din ploturile de irigaţii.7 41. în raport cu poziţionarea tarlalelor şi parcelelor. organizare şi cunoştiinţe tehnologice.. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Cultura Porumb boabe Grâu + orz Floarea soarelui In Sfeclă zahăr Tutun Cartofi Legume Furaje Rapiţă Nelucrat Total Suprafeţele din PE (1980) % 36.5 1.0 ha.

53 153 0.Primării . prezentate în tabelul 6.1. CP) Total suprafaţă 1987 5014 36498 1303 42815 Suprafaţa . Tabelul 6. fermierii individuali cu suprafeţe reduse căutând să dispună de apă în mod individual fără să mai utilizeze sistemul.Sector de stat din 5014 care: .Arendări .3.10 100 ha 4 2002 % 0. Sector privat din care: 37801 .43 100 ha 4 4 42811 653 153 42005 42815 2001 % 0.ha 1988 5014 36498 1303 42815 1989 5014 36498 1303 42815 Prin refacerea proprietăţilor funciare.0093 ha 1.0093 4 0.1.Asociaţii familiale 153 .1. f) Design-ul sistemului nu mai corespunde structurilor agricole actuale şi metodelor de udare solicitate în prezent de către utilizatorii de apă.71 88. Tabelul 6.10 42815 100 42815 100 Ing. cooperative agricole de producţie şi alţi deţinători. potrivit legilor fondului funciar au apărut modificări ample în structura fondului funciar pe forme de proprietate.Individuale 37005 Total sistem 42815 4 0. 6. Structura suprafeţelor pe forme de proprietate în sistemul Titu-Ogrezeni pentru perioada 2000÷2003 Anii Felul proprietăţii 2000 % 11.Asociaţii juridice 643 .36 42005 98.Societăţi comerciale .53 653 1.53 0.50 0. Analiză privind gradul de fărămiţare a terenului irigat din sistemul TituOgrezeni În perioada de proiectare a amenajării şi de exploatare până în anul 1990.10 42005 98.71 11.36 153 0.99 42811 99.99 1.0093 42811 99.Concesionari . Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 37 . datele fiind prezentate în tabelul 6.Alte unităţi 2.3.1.0093 99.36 98.2.99 653 1. Structura suprafeţelor pe forme de proprietate în sistemul Titu-Ogrezeni îninte de anul 1990 Felul proprietăţii Proprietate de stat (IAS) Proprietate cooperatistă (CAP) Alţi deţinători (IPILF.29 1.0093 ha 4 2003 % 0. CLF.36 86.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii e) Organizarea fermierilor pe teritoriul sistemului este puţin vizibilă din punct de vedere agricol fiind caracterizat de un individualism pronunţat în rândul tuturor fermierilor. exploataţiile agricole din zonă erau reprezentate de întreprinderi agricole de stat.2.

1. maximă de 62% şi minimă de 52-53% în lunile de primăvară şi toamnă la G = 1. Pentru alte grade de utilizare (G) şi durate de funcţionare (T) a sistemului se obţin valori ale randamentului sistemului prezentate în tabelul 6.800 l/m2 . .706 milioane m3.6 64 63 61 40. zi pe tronsoanele impermeabilizate ale reţelei de aducţiune .m ) 3 G 1.60 l/m2 .6 63 61 60 36.3 0. Aplicând relaţia de calcul elaborată (3.1 Vke (mil.7 0. trebuie să se preleveze la priză un volum anual.6 0.1.4.3 57 55 52 16.38 1. sunt evidenţiate în fig.1.6 62 60 59 32. diferenţa fiind pierdută în următoarele proporţii: 31% pe canalele de aducţiune.1 40 35 31 4.2 1 0.4. Gmax = 1.2. Consideraţii asupra randamentului de folosire a apei în sistem în funcţie de gradul de utilizare al sistemului Pentru aplicarea modelului de calcul descris la capitolul 3. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 38 .48% la aplicarea udărilor şi 21% în reţeaua amenajărilor interioare.33 milioane m3.52 15.90 = 0. . ηai = ηu ∙ ηr = 0. 6.4 60 58 56 24. M050% = 2573 m3/ha. zi pe biefurile necăptuşite .4 0.pentru a asigura la plante un volum anual de apă egal cu 109.84 ∙ 106 m3/ lună. Randamente de utilizare a apei în sistem (ηs) în funcţie de gradul de utilizare (G) Timp de funcţionare T(luni) 3 4 5 11. vke = 3.25) se obţin următoarele valori ale randamentului de utilizare a apei în sistem (ηs) în funcţie de gradul de utilizare (G): Tabelul 6.36 19.5 61 59 58 28. Se reţin următoarele aspecte importante: . adoptând ca valori specifice ale pierderilor de apă. M080% = 3563 m3/ha.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 6. în cazul sistemului hidrotehnic pentru irigaţii Titu-Ogrezeni au fost folosite următoarele date de calcul: S = 40647 ha.mărimile de : . egal cu 177.5 0.2 0.9 0.75∙ 0.2 50 46 42 8.675.1 Suprafaţa necesar a Rezultatele investigaţiilor privind starea actuală a utilizării apei în sistem.2 55 51 48 12.6 63 62 60 40.8 0.4 59 57 55 20.randamentul total al sistemului (ηs) are valoarea medie de 58%. Ing.pke.38 Volumul lunar de apă pierdut în reţeaua hidrotehnică de aducţiune-distribuţie -vke a fost determinat.20 fi irigată (contractată) (mii ha) 65 64 64 40.

33 milioane m3 (100%) la 121.5 se reţin următoarele constatări şi concluzii cu privire la efectele potenţiale ale lucrărilor de modernizare: .reducerea cu cel puţin 31% a volumului anual de apă actual prelevat din sursa sistemului de irigaţii.2.5. efectul creşterii randamentului de aplicare a udării (ηu) de la 75% la 90%.volumul de apă economisit prin reducerea pierderilor de apă de 55.7 milioane m3 la probabilitatea de 50% să rămână acelaşi şi după modernizare. fig. Ing.0059 l/s.6. • 23%. efectul reducerii pierderilor prin infiltraţii şi cauze tehnologice (qke) de la 0. se compune din următoarele cote de participare: • 35%. trebuie introdusă în primul rând în câmp.1. Evoluţia pierderilor de apă pe durata sezonului de irigaţii (pe cele trei categorii – qKE.ha la 0. .2. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 39 . la aplicarea udărilor. de la 177. Se constată următoarele: • reducerea ponderii pierderilor de apă prin infiltraţii şi exploatare (qke) de la 31% la 21%. q1. 6.46 milioane m3. Modificarea randamentelor de utilizare a apei şi efectele datorate lucrărilor de modernizare Analizând datele prezentate în tabelele 6.87 milioane m3 (69%) cu condiţia ca necesarul de apă de irigaţie al culturilor de 109. .ha.până la realizarea soluţiilor de modernizare este necesar ca sistemul să funcţioneze pe cât posibil în lunile de vară (iunie-august).Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 60 Repartiţa pierderilor de apă (% din ∆q) ↖ 48% 40 qke (aducţiune) Δq (aducţiune) 31% ↙ ↖ 20 q1 ( aplicarea udărilor) Δq 21% q2 (reţeaua plotului) Δq 0 0 1 2 3 4 5 6 7 Fig.1. 6.0358l/s.modificarea structurii pierderilor de apă obţinută după modernizare se evidenţiază în tabelul 6. apoi pe reţeaua de aducţiune şi în ultima instanţă pe reţeaua de conducte îngropate a amenajării interioare. q2) în etapa actuală (A) Din cele prezentate rezultă două concluzii asupra reducerii pierderilor actuale de apă şi anume: . ce vizează în exclusivitate reducerea pierderilor de apă. la randamente (ηs) mai mari de 60%.acţiunea de modernizare. efectul creşterii randamentului de transport a apei în reţeaua amenajării interioare (ηr) de la 90% la 98%. . • 42%.

0864 31 100 priză sistem 2 3 %∆q 4 Repartiţia debitelor specifice la udare în reţeaua interioară pe aducţiune Total 80 Repartiţia pierderilor de apă (% din ∆q) ↖ 65% 60 q1 (aplicarea udărilor) Δq 40 qke (aducţiune) Δq 21% ↘ 20 q2 (reţeaua plotului) Δq ↗ 14% 0 0 1 2 3 4 5 6 7 Fig.0299 × 35 ∆q 7 0.2760 100 × 0.1140 (41) 100 0.0540 20 48 0.0059 3 21 0. q2) după modernizare (B) Ing.0358 13 31 0.0180 10 65 0.1620 59 × 0.0037 2 14 0.0203 × 23 Apă pierdută: qke 6 0.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii • creşterea ponderii pierderilor de apă aferente aplicării udărilor (ηu) de la 48% la 65%. 0 Debite specifice (l/s∙ha) Faza qb 1 l/s ∙ha %qb 1 Actuală (A) %∆q l/s∙ha După modernizare (B) %qb %∆q l/s∙ha Economie de apă ∆qb = qba –qbm %qb a qo 3 0.0360 × 42 q2 5 0.1620 85 × × × × cultură irigată q1 4 0. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 40 .0864 × 100 2 0. Repartiţia debitelor specifice în prezent (a). • reducerea pierderilor de apă din reţeaua amenajării interioare (ηr) de la 21% la 14%.6. după modernizare (b) şi economia de apă realizată(c) Nr.1896 100 × 0. crt.0240 8 21 0. q1. Tabelul 6.5.2.0276 (15) 100 0. Evoluţia pierderilor de apă pe durata sezonului de irigaţii (pe cele trei categorii – qKE.

Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 41 . Rezultatele obţinute în cele trei variante. În varianta V1 – soluţii ce vizează economia de apă în amenajările interioare prin sporirea randamentului de folosire a apei în reţeaua amenajării interioare ηai = ηu ∙ ηr. Economia de apă în varianta (V1) este de 18. Ing. pivot central.1-18% din volumul actual prelevabil la priza sistemului. ca efect cumulat al soluţiilor din amenajările interioare (V1) şi al celor din reţeaua hidrotehnică (V2) În varianta V1 – soluţii ce vizează economia de apă în amenajările interioare prin sporirea randamentului de folosire a apei în reţeaua amenajării interioare ηai = ηu ∙ ηr Creşterea randamentului de folosire a apei în ploturile de irigaţii ale sistemului (ηai) se asigură prin: a) reproiectarea elementelor tehnice ale udării prin aspersiune (creşte ηu).economia minimă de apă rezultă din soluţiile de reabilitare din reţeaua hidrotehnică.economia maximă de apă se obţine atunci când se aplică toate soluţiile de reabilitare – modernizare (conform datelor din tabelul 6. rampe frontale. În varianta V2 – soluţii ce vizează economia de apă în reţeaua hidrotehnică de aducţiunedistribuţie. ca efect cumulat al soluţiilor din amenajările interioare (V1) şi al celor din reţeaua hidrotehnică (V2) (conform tabelului 6. fiind între 27. c) automatizarea şi dispecerizarea funcţionării reţelei hidrotehnice (de la priza sistemului până la intrarea apei în ploturi). d) înlocuirea canalelor cu conducte îngropate (creşte ηr).9 şi 36. Economia de apă numai pentru această variantă (V2) este de 6. prin sporirea randamentului de transport al apei (ηt) Creşterea randamentului de transport al apei în reţeaua hidrotehnică a sistemului (ηt) se realizează prin următoarele soluţii ce vizează reducerea volumului pierdut (Vke): a) impermeabilizarea canalelor ce compun reţeaua hidrotehnică.8% din volumul prelevat la priza sistemului. prin sporirea randamentului de transport al apei (ηt). e) constituirea organizaţiei de utilizare a apei la nivelul plotului – împreună cu efectele favorabile (a+ b + c + d) – va mări gradul de utilizare a acestuia (G).6).8% din volumul actual (V a p ). Aceasta se exprimă prin randamentul sistemului (ηs). .9 -36.soluţiile de reabilitare – modernizare în amenajările interioare ( varianta V1) asigură o economie de 18. În varianta V3 – soluţii ce urmăresc economia maximă de apă în sistem. b) acoperirea deficitului de echipament de udare (creşte G şi ηai). În varianta V3 – soluţii ce urmăresc economia maximă de apă în sistem.4-21. între 6.1 şi18% ( varianta V2) din volumele actuale prelevate la priza sistemului (V a p ). Evaluarea efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare economiei de apă asupra Efectele soluţiilor de reabilitare – modernizare au fost analizate în trei variante distincte.2.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 6.6 – varianta V3).4-21. ş. permit sublinierea următoarelor concluzii: . Economia de apă la nivelul potenţialului maxim este de 27.4% din volumul actual prelevat la priza sistemului (V a p ).) ( creşte G şi ηai). domeniul fiind influenţat de durata de funcţionare (T) şi gradul real de utilizare.4% din volumul actual prelevabil(V a p ) la priza sistemului. b) înlocuirea canalelor terminale (ultimele ramificaţii) cu conducte îngropate de joasă presiune. . În varianta V2 – soluţii ce vizează economia de apă în reţeaua hidrotehnică de aducţiunedistribuţie. a. c) înlocuirea echipamentelor de udare manuale cu instalaţii moderne care aplică udările pe durata deplasării (tambur şi furtun.

implementarea soluţiilor din varianta aceasta (V2) este strict condiţionată de evoluţia soluţiilor din varianta(V1) ce asigură obţinerea profitului de către utilizatorii apei de irigaţii.23 670 35.9 2 3 *) V pa .gradul de utilizare al sistemului se consideră egal cu 1.87 1203 30.5 5 2322 33.9 4 2036 27. • VE3 – ce estimează efectul cumulat al lucrărilor de reabilitare–modernizare. se face în următoarele condiţii de analiză: . Tabelul 6.46 799 36.6 41. Punerea în evidenţă a efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra reducerii consumului de energie.35 845 29.62 1024 30.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Este de reţinut faptul că.3 % din V p 106 m3/sistem m3/ha % din V pa*) 106 m3/sistem m3/ha % din V pa*) 34.consumul de apă net pentru irigaţii este cel care corespunde probabilităţii de 50%. 1 Economia de apă ΔV pentru G=0. pentru a pune în evidenţă potenţialul mediu economic de energie de pompare. cu normele de irigaţie distribuite lunar. Economia de apă datorată introducerii soluţiilor de reabilitaremodernizare pe întreg circuitul apei de la sursă la rezervorul de sol activ al culturilor agricole Nr crt.5 ΔV pentru G=1.99 3 m /ha 541 a *) 34.volumul actual necesar de prelevat 6.6. Evaluarea efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra economiei de energie pentru pomparea apei Această analiză a fost efectuată în trei variante: • VE1 – ce vizează economia de energie datorată efectului cumulat al variantelor de reabilitare-modernizare pentru economia de apă (variantaV3).02 52. atât pentru reducerea pierderilor de apă cât şi a celor din staţiile de pompare (VE1 şi VE2). Întrucât în acest sistem de irigaţii nu s-au efectuat măsurători în staţiile de punere sub presiune asupra performanţelor reale (Q.4 48.H.55 1293 28.8 61.0 ΔV pentru G=1.3.38 (varianta V3) T (luni) 3 3 50% 1742 M 0 (m /ha) 6 3 10 m /sistem 21. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 42 .4 43.η).34 1509 28.74 1076 27. în analiză au fost folosite următoarele date de bază: Ing. . • VE2 – se analizează economia de energie datorată în exclusivitate soluţiilor de reabilitare-modernizare pentru majorarea randamentului de funcţionare al staţiilor de pompare.

A. Perioada anuală de irigare 3. es. menţinând constante valorile H. rezultă o economie de energie de 20% din consumul actual. Randament de aplicare a udărilor ηu (%) 6. Randamentul de folosire a apei pe suprafaţa sistemului rămâne la valoarea actuală [(ηH)a=0. Înălţimea de pompare medie H (mca) 10. • automatizarea funcţionării staţiilor de punere sub presiune în corelaţie cu caracteristicile reţelei. 2573 0. . • reducerea sarcinii de pompare prin introducerea instalaţiilor autodeplasabile de udare cu funcţionare la presiuni joase.-30 sept. de tip linear. Soluţiile principale de reabilitare-modernizare constau din: • înlocuirea agregatelor (electrice şi de pompare) cu performanţe scăzute. Suprafaţa netă ce se poate iriga simultan (ha) 2.0358 75 90 50 316 58 70 Etapa după modernizare (m) 40647 1 apr.valorile actuale privind randamentul de funcţionare a staţiilor de pompare (ηp) reprezintă media măsurătorilor efectuate în timp.ş.cu pivot central. • În varianta VE2 – unde se analizează numai influenţa creşterii randamentului de funcţionare a staţiilor de pompare (ηp) asupra reducerii consumului de energie.-30 sept. cu sarcina de a se asigura culturilor o normă de irigare netă de 2573 m3/ha. • În varianta VE1 – care vizează economia de energie prin creşterea randamentului de folosire a apei (ηH) pe suprafaţa ploturilor de irigaţii. prin utilizarea motoarelor electrice cu turaţie variabilă.ha) 5. ηp Prin introducerea lucrărilor ce vizează în exclusivitate economia de apă . cu tambur şi furtun ce alimentează rampe cu duze. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 43 . Randamentul de folosire a apei în sistem ηH (%) (%) 40647 1 apr.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Parametrul actuală (a) 1. • asigurarea accesoriilor de control electric şi hidraulic cu fiabilitate ridicată.a. în sistemele noastre de irigaţii. • În varianta VE3 . . Randamentul de funcţionare SPP ηp 9.70]. Debitul specific pierdut în reţeaua hidrotehnică (l/s.0059 90 98 75 211 58 88 8. Norma netă de irigare (m3/ha) 4. Randament de transport a apei în reţeaua amenajării interioare ηr (%) 7. 2573 0.analiza a fost efectuată în ipoteza întregului sistem hidrotehnic cu suprafaţa de 40647 ha. Consum specific de energie la SPP es (kwh/1000 m3) Referitor la datele prezentate.valorile actuale ale consumului specific de energie (es) sunt cele utilizate de către ANIF R. se fac următoarele menţiuni: . Aplicarea în exclusivitate a lucrărilor de ridicare a randamentului staţiilor de pompare (varianta VE2) poate aduce o economie de energie de 33% din consumul actual.ce urmăreşte să stabilească economia de energie la pomparea apei în sistem prin aplicarea ambelor categorii de soluţii de reabilitare-modernizare prin creşterea randamentului de utilizare a apei cât şi a energiei electrice în pomparea apei (ηH şi ηp) – Ing.

Acestea constau în: . de energie (47%) şi protecţia factorilor de mediu. după caz. Ing. a dispozitivelor de protecţie a reţelei de conducte îngropate. varianta VE3 este cea mai benefică. Din analiza celor trei variante. exprimate prin creşterea randamentului de utilizare a apei în amenajările interioare ( ηai ) cât şi a randamentului de transport a apei în reţeaua hidrotehnică ( ηt ). Pe lângă efectul economic. Prin efectul cumulat al lucrărilor de reabilitare-modernizare în sistem.094 0. de creştere a randamentului de folosire a apei şi a celui de pompare (varianta VE3). 2.4%).4. Varianta VE3 – exprimă analiza potenţialului maxim de reducere a consumului energiei aferente pompării apei în sistem.lucrări de reabilitare a reţelei de conducte îngropate prin înlocuirea unor piese metalice de imbinare şi adaptarea vanelor hidrant pentru alimentarea instalaţiilor moderne de udare. 6. Strategia de abordare în execuţie a lucrărilor de reabilitare-modernizare în sistemul hidrotehnic Titu-Ogrezeni Din analizele efectuate a rezultat următoarea ordine de implementare a soluţiilor de reabilitare-modernizare în sistemul hidrotehnic Titu-Ogrezeni: 6. varianta VE1 este cea mai raţională întrucât lucrările de folosire a apei în sistem pot asigura atât economie de apă (36.reabilitarea sau înlocuirea.75 3958 5558 6989 10989 9726 3537 6793 12789 5996 47 Puterea totală actuală Economia de putere Pta kw kw 77452 10463 13159 20689 18311 6659 3494 4905 6170 9700 8585 47 3122 ΔP Pt a Pt m %Pta în care: Pta .1. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 44 .puterea totală după modernizare.7. această variantă asigură şi protecţia factorilor de mediu.88 0. Lucrările de reducere a pierderilor de apă. Tabelul 6.puterea totală actuală. întrucât asigură economie de apă (36.4.4%) cât şi de energie (20%).162 IV V VI VII VIII IX media SPP 40647 58 20 0.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii rezultatele se prezintă în tabelul 6. se desprind două concluzii: 1. . Influenţa cumulată a lucrărilor de reabilitare-modernizare privind majorarea randamentului de utilizare a apei (ηH) şi a celui de pompare (ηP) asupra consumului de energie la probabilitatea de 50% şi grad de utilizare G =1 (varianta VE3) Staţia Puterea după R-M S ha es Kwh/1000 m3 211 H tf ore/zi mca m ηH m ηP Pt m k w q 0 l / s ha 0.132 0.166 0.084 0.231 0.7. în situaţia unor resurse financiare limitate.261 0. se poate obţine o economie de energie de 47% din consumul actual. Ptm . în situaţia unor resurse financiare care să acopere efortul investiţional.

Analiza efectuată pentru cele două situaţii are la bază datele prezentate în tabelele 7. .2. .reduce dependenţa randamentului de folosire a apei şi energiei cu gradul de utilizare a sistemului. 6. . Aceste lucrări au prima prioritate prin următoarele avantaje: .după execuţia lucrărilor de reabilitare-modernizare. .introducerea de mijloace de monitorizare a parametrilor de funcţionare a agregatelor de pompare. pivot-central. . CAPITOLUL 7. .creează o economie de apă de 27.4% din volumul actual. asigură o economie de energie de 33% faţă de consumul actual la G =1.înlocuirea agregatelor de pompare din staţiile de punere sub presiune cu agregate de randamente superioare. fără lucrări de reabilitare-modernizare.apă freatică şi ape de suprafaţă).introducerea echipamentelor de contorizare a apei pompate.38) şi duratelor de funcţionare a acestuia (3 luni ≤ T ≤ 5 luni). .impermeabilizarea canalelor din reţeaua hidrotehnică utilizând tehnologii moderne în vederea reducerii substanţiale a pierderilor de apă.asigură protecţia factorilor de mediu în suprafaţa sistemului şi zonele din aval (sol. .aplicarea tehnologiilor agricole minime.1.automatizarea şi dispecerizarea controlului şi distribuţiei apei în reţeaua hidrotehnică. corespunzător diferitelor grade de utilizare a sistemului (0.completarea deficitului de instalaţii de udare. STABILIREA GRADULUI MINIM NECESAR FUNCŢIONĂRII PROFITABILE A SISTEMULUI HIDROTEHNIC DE IRIGAŢII TITU-OGREZENI Analiza s-a realizat pentru două stări ale sistemului de irigaţii Titu – Ogrezeni.automatizarea funcţionării agregatelor de pompare şi utilizarea turaţiei variabile pentru reducerea consumului de energie. . Aceste lucrări constau în: .măsurarea debitelor şi volumelor distribuite. Ing.5 ≤ G ≤ 1. . .Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii . cu deplasare lineară. Lucrările de creştere a randamentului de funcţionare al staţi ilor de punere sub presiune.pentru etapa actuală.lucrări pentru reducerea rezistenţelor hidraulice pe circuitul hidraulic aspiratie-refulare. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 45 . .4.1 – 36. .promovarea instalaţiilor de udare autodeplasabile de tip: cu tambur şi furtun. .creează o economie de energie electrică la pomparea apei de 20% din consumul actual.

55 5 0.1. Stabilirea gradului minim necesar funcţionării profitabile a sistemului în etapa actuală (Gpa) Calculul gradului de utilizare profitabilă (Gpa) s-a efectuat în funcţie de norma de irigare anuală (M0) şi de perioada de funcţionare a sistemului. b) porumb boabe + soia Gp = 20 – 50%. rezultatele fiind prezentate în tabelul 7.  Din datele prezentate în tabelul 7.51 7 109.90 150.89 122.70 24.25 0. neacoperirii de către beneficiari din venituri proprii a cheltuielilor de exploatare.85 8 94.223 0.88 270.54 0.94 559.42 114.38 695.80 92.  exploatarea eficientă a sistemului poate fi realizată prin optimizarea anuală a structurii planului de cultură şi creşterea gradului real de utilizare a sistemului de peste 50% (în ultimii ani sistemul nu a funcţionat datorită lipsei de cereri de livrare de apă pentru irigaţii.74 0.2 rezultă că profitabilitatea culturilor descreşte odată cu majorarea gradului de funcţionare profitabilă (Gpa). crt.263 80.03 339.52 277. CULTURA Mo50% (m /ha) 3 α β Cv (€/kg) 13 Ca (€/ha) sămânţă îngrăşăminte recoltat Ci (€/ha) Ca+Ci (€/ha) 0 1 2 1 Grâu Porumb boabe 2 1277 2437 3 50 81 4 0.65 0.038 78.99 542.93 649.91 47. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 46 .iar ponderea cea mai mare a cheltuielilor anuale datorată irigării culturilor o reprezintă cheltuielile agricole suplimentare (circa 60-80%).74 117.215 6 70.86 35.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Tabelul 7.13 121.53 0.32 120.63 315.72 7 8 Cartofi Lucernă 2254 3098 55 93 0.15 42.89 37. după cum urmează: a) porumb siloz + lucernă + cartof Gp = 14 – 18%.82 9 111.47 4 5 Soia Floarea soarelui Sfeclă zahăr 2500 2457 29 298 0.  gradul (Gpa) este influenţat în principal de eficienţa economică a culturii irigate.72 0.36 129.77 3 Porumb siloz 1644 234 0.0828 €/kwh (fără TVA)14 7.855 0.369 0.79 102.59 10 385. c) grâu + sfeclă de zahăr + floarea soarelui Gp >50%.116 36.11 122.43 6 2603 90 0.întreţinere şi reparaţii).42 Cost energie electrică: 0.1.77 286.72 0. Ing.14 2870.05 23.186 14760.26 212.82 82. Evaluarea cheltuielilor anuale datorate irigării culturilor Nr.37 290.2.  gradul (Gpa) scade pe măsură ce durata de funcţionare continuă a sistemului creşte: de la 34% pentru T=3 luni la 27% pentru T=5 luni.86 121.06 127. Analiza datelor prezentate – pentru etapa actuală – permite stabilirea următoarelor concluzii asupra gradului de funcţionare profitabilă (Gp) a sistemului Titu-Ogrezeni:  valoarea medie a gradului minim de funcţionare profitabilă (Gpa) a sistemului este de 30%.

52 0.25 0.11 0.29 0. V2 .17 0.15 0.economia maximă de apă ce se obţine ca efect cumulat al soluţiilor prevăzute în variantele (V1 ) şi ( V2 ). Tabelul 7.13 5% 0.18 5% 0.21 0.33 0. determinarea gradului (Gpm ) a fost analizat şi pentru alte trei variante combinate: V1 + VE2.14 Lucernă Porumb boabe Porumb siloz ∗ Mo(m3/ha∙sezon) 3×700=2100 4×700=2800 5×700=3500 p (%) 3 4 5 15% 0.11 0.soluţii care au ca efect economia de apă în reţeaua hidrotehnică de aducţiune-distribuţie a sistemului prin micşorarea volumului pierdut ( Vke ).51 0.13 0.3. în patru variante: V1 .59 0.14 0.12 0.70 0. V3 .61 (30%) 0. V3 + VE2 Sunt prezentate rezultatele obţinute pentru varianta ( V3 ) în tabelul 7.57 0.2.61 0.soluţii de reabilitare-modernizare ce determină economii de apă în amenajările interioare.12 0.46 0.21 0.15 0.28 0.12 Ing.54 30% 0.64 0. Stabilirea gradului minim necesar funcţionării profitabile a sistemului după execuţia lucrărilor de reabilitare – modernizare (Gpm) Determinarea gradului minim de functionare profitabilă a sistemului s-a efectuat după realizarea lucrărilor de reabilitare-modernizare. VE2 .17 0. De asemenea. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Floarea soarelui Grâu ∗∗ Cartofi Soia 47 .15 0.34 0.51 0.17 0.18 5% 0.22 5% (30%) 10% 0. Variaţia gradului de utilizare eficientă a sistemului Titu – Ogrezeni după execuţia lucrărilor de reabilitare-modernizare în varianta V3 Porumb boabe Porumb siloz ∗ Durata de funcţionare T (luni) Sfeclă de zahăr Grâu ∗∗ Floarea soarelui Cultura Cartofi Soia Mo (m3/ha∙ sezon) 3×700=2100 4×700=2800 5×700=3500 Media aritmetică G p (%) 3 4 5 15% 0.55 0.3.48 0. Variaţia gradului de funcţionare profitabilă a sistemului Titu – Ogrezeni în etapa actuală Durata de funcţionare T = (luni) Gradul mediu ponderat (Gp) 0. concretizată prin creşterea randamentului de funcţionare a fiecărei staţii de pompare.21 0.reprezintă economia de energie electrică consumată la pomparea apei.63 Media aritmetică G 7. exprimate prin creşterea randamentului de udare.20 0.15 0.62 0. exprimate prin randamentul total al sistemului = .17 0.57 30% 0.64 0.26 0.59 (30%) 0. a randamentului de transport a apei în reţeaua amenajării interioare şi implicit a randamentului de folosire a apei în amenajarea interioară(ηai = ηu ∙ ηr).62 0.2.59 0.56 0.22 5% 0.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii Tabelul 7.72 0.57 0.57 0.19 0.27 0.49 0.30 0.10 0. V2 + VE2.45 0.49 (30%) 0.49 0.53 0.12 0.44 0.29 Gradul mediu ponderat (Gp) Cultura Sfeclă de zahăr Lucernă 10% 0.25 0.20 0.56 0.41 0. concretizate prin mărirea randamentului de transport a apei în reţeaua hidrotehnică ( ηt ).14 5% 0.

.gradul redus de funcţionare.Ogrezeni Determinarea gradului de funcţionare profitabilă a sistemului hidrotehnic TituOgrezeni (Gp)..5 luni/an. coborând gradul minim de funcţionare profitabilă de la 30% la 28%. Aplicând modelul de stabilire a gradului (Gpm) după realizarea lucrărilor de reabilitaremodernizare preconizate. . cu o valoare medie de 28%. cu o valoare medie de 28%. În asigurarea condiţiei ca orice sistem să aducă profit.5 luni/an.3.lucrările de creştere în exclusivitate a randamentului de funcţionare al staţiilor de pompare determină ca.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 7. Concluzii asupra gradului minim de funcţionare profitabilă a sistemului de irigaţii Titu. lucrările de reabilitare-modernizare au efecte foarte favorabile. .lipsa soluţiilor şi a mijloacelor tehnice de asigurare a irigaţiei la nivelul fermelor mici privatizate. gradul de utilizare eficientă să fie între 32% şi 24% în funcţie de durata de funcţionare T= 3. cu o medie de 29%. determinat de lipsa cererii de apă a beneficiarilor de teren şi a echipamentului mobil de udare. s-a impus din necesitatea stabilirii valorii minime a cerinţei de apă a beneficiarilor din sistem. .. gradul de utilizare eficientă să fie între 32% şi 25% în funcţie de durata de funcţionare T= 3. . Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 48 . . CONCLUZII ŞI PROPUNERI Deşi realizat într-o concepţie modernă (alimentare gravitaţională. exprimate prin creşterea randamentului de folosire a apei în amenajările interioare (ηai) cât şi a randamentului de transport a apei pe reţeaua hidrotehnică (ηt). CAPITOLUL 8. dintre care se menţionează următoarele: .5 luni/an. creat atât de lipsa mijloacelor de gestiune a apei cât şi a celor de automatizare şi dispecerizare.. b) gradul de utilizare eficientă (Gpm) a sistemului depinde de variantele posibile de reabilitare-modernizare ale acestui sistem şi anume: . în cazul celor mai eficiente măsuri. se menţine clasificarea culturilor agricole irigate în grupele de profitabilitate din etapa actuală.efectul lucrărilor totale de reducere a pierderilor de apă.efectul total al lucrărilor de reabilitare-modernizare ce vizează atât creşterea randamentului de utilizare a apei cât şi a energiei electrice în pomparea apei determină ca.înregistrarea unor pierderi mari de apă de-a lungul traseului parcurs de aceasta de la sursa sistemului până la plantă.. au fost concluzionate următoarele: a) pentru aceleaşi durate de funcţionare continuă. de la care efectul aplicării irigaţiei generează profit prin creşterea producţiei agricole.. determină un grad de utilizare eficientă a sistemului între 33% şi 25% în funcţie de durata de funcţionare T= 3. economic şi instituţional: Ing. Astfel. sunt necesare trei obiective majore cu caracter tehnic. staţii de punere sub presiune şi reţea de conducte îngropate) sistemul analizat prezintă în funcţiune o serie de deficienţe.exploatarea sistemului în regim funcţional este dificilă datorită contolului limitat asupra circulaţiei apei.

bazată pe analiza probabilităţii de calcul a deficitului climatic (lunar şi pe perioada caldă) ca un parametru comun tuturor culturilor. pentru determinarea randamentului de folosire a apei de irigaţii.  Conform documentaţiei tehnice din faza de proiectare (PE) debitul specific net de dimensionare a fost de 0.  Debitul specific hidromodul net pentru luna iulie şi probabilitatea de 80% este de 0.261 l/s. 5. Aceeaşi tendinţă persistentă ascendentă a evoluţiei deficitului climatic se manifestă şi în perspectivă până în anul 2100. Realizarea acestui obiectiv este de mare prioritate. În contextul celor prezentate s-a elaborat această teză care a răspuns la următoarele obiective: 1. pe durata de vegetaţie a fiecărei culturi la diferite grade de probabilitate (50…80%). pentru staţia meteorologică Titu. reabilitarea şi modernizarea sistemului pentru realizarea economiei de apă şi energiei de pompare prin ridicarea randamentelor de utilizare a apei şi energiei. utilizând o metodă nouă. atât în condiţiile actuale cât şi după introducerea progresivă a soluţiilor de reabilitare-modernizare.  Norma netă de irigare ca medie ponderată pe planul de cultură în luna cu consum maxim (iulie) este de 943 m3/ha pentru probabilitatea de 80% şi de 700 m3/ha pentru probabilitatea de 50%. Au fost obţinute următoarele valori:  Norma netă de irigare sezonieră ca medie ponderată pe planul de cultură este de 3563 m3/ha pentru probabilitatea de 80% şi de 2573 m3/ha pentru cea de 50%. Ing. evaluarea soluţiilor de reabilitare-modernizare a sistemului şi estimarea performanţelor acestuia după implementarea soluţiilor. 2. Reactualizarea necesarului net al apei de irigaţii a fost definitivat pentru staţia meteorologică Titu. 2.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii A. Această diferenţă între debitul specific reactualizat şi debitul specific de la dimensionarea sistemului se datorează următoarelor cauze: . studiul evoluţiei climatice a zonei sistemului prin analiza deficitului climatic. cu precădere în lunile iulie. 4. august şi mai.ha pentru probabilitatea de 50%.ha şi de 0. Rezultatele obţinute.şirul de date climatice care au stat la baza reactualizării necesarului de apă. organizarea instituţională a exploatării sistemului în scopul de a mări gradul de utilizare a acestuia. Evoluţia climatică a zonei a fost evidenţiată prin analiza datelor la staţia meteorologică Titu (43 ani) asupra dinamicii evapotranspiraţiei potenţiale. C. în reţeaua amenajărilor interioare şi la aplicarea udărilor în câmp. reactualizarea necesarului net al apei de irigaţie. iunie. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 49 . întrucât condiţionează direct implementarea lucrărilor de reabilitare-modernizare. cuprinde observaţii din altă perioadă (1966-2008). permit sublinierea unor consideraţii şi concluzii dintre care au fost reţinute: 1. determinarea cerinţei minime de apă care justifică economic punerea în funcţiune a sistemului. B. energie şi de protecţia factorilor de mediu.470 l/s şi ha pentru probabilitatea de calcul de 80% şi un randament total al sistemului de 84%.352 l/s. stabilirea gradului minim necesar funcţionării profitabile a sistemului (sau cerinţa minimă de apă a beneficiarilor) care să asigure profit. 3. a precipitaţiilor căzute şi a deficitului climatic de apă. Este certă tendinţa de creştere a deficitului climatic şi de aici creşterea în viitor a necesităţii irigaţiilor. stabilirea ordinii de introducere a soluţiilor de reabilitare-modernizare în funcţie de economia de apă. estimarea pierderilor de apă pe reţeaua hidrotehnică. 6.

s-a impus din necesitatea stabilirii valorii minime a cerinţei de apă a beneficiarilor din sistem. nu au fost luaţi în calcul coeficienţii de cultură (dc) şi de sol (ds). se poate obţine o economie de energie de 47% din consumul actual.un număr de 6 ani sunt din perioada 1989-2008. 3. În vederea stabilirii randamentului de utilizare a apei în sistem au fost elaborate relaţiile ce pun în evidenţă dinamica acestui parametru în lunile sezonului cald. Din analiza efectuată pe baza caracteristicilor actuale ale sistemului se reţin:  Randamentul mediu al sistemului este de 58%. Determinarea gradului de funcţionare profitabilă a sistemului hidrotehnic TituOgrezeni (Gp). Estimarea efectelor promovării lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra randamentului de utilizare a apei în sistem a pus în evidenţă:  Economia potenţială de apă în sistem este de 31% în condiţiile anului mediu. un număr de 8 ani sunt cuprinşi în perioada 1989-2007. 5. acesta trebuie utilizat pe o perioadă de 3-5 luni cu gradul G ≥ 50%. 5.  În lunile extreme (aprilie-septembrie) se recomandă ca sistemul să fie pus în funcţiune numai în condiţii de secetă şi grad de utilizare maxim.  Aplicarea în exclusivitate a lucrărilor de creştere a randamentului staţiilor de pompare poate aduce o economie de energie de 33% din consumul actual.la momentul dimensionării sistemului. ca raport între consumul real şi consumul evaluat prin relaţia Thornthwaite şi care nu erau cunoscuţi la faza de proiectare. la randamente (ηs) mai mari de 60%. de la care efectul aplicării irigaţiei generează profit prin creşterea producţiei agricole. Stabilirea ordinii de introducere a soluţiilor de reabilitare-modernizare  Acţiunea de modernizare.46 milioane m3 apă cu care se poate iriga o altă suprafaţă de 15565 ha amenajată cu soluţii moderne.  Randamentul mediu al sistemului creşte de la cel actual (58%) la 85%. pentru gradul teoretic de utilizare de 100%.  Până la realizarea soluţiilor de modernizare este necesar ca sistemul să funcţioneze pe cât posibil în lunile iunie-august.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii .  Prin efectul cumulat al lucrărilor de reabilitare-modernizare în sistem. de creştere a randamentului de folosire a apei şi a celui de pompare. trebuie introdusă în primul rând în câmp.datele prezentate pun în evidenţă modificările climatice ce au avut loc în ultimii 25-30 de ani. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 50 . Întrucât necesarul de apă pentru irigaţii (M0) creşte odată cu probabilitatea de calcul a deficitului climatic (Δ). apoi pe reţeaua de aducţiune şi în ultima instanţă pe reţeaua de conducte îngropate a amenajării interioare. cerinţa netă de apă a culturilor la diferite grade de probabilitate şi gradul de folosire a sistemului. în intervalul probabilităţii de 75-99%. a pierderilor de apă în reţeaua amenajărilor interioare şi în reţeaua hidrotehnică de aducţiune-distribuţie. 4. atingând valoarea maximă de 87% în iulie. cu valoarea maximă de 62% în luna iulie. . ce vizează în exclusivitate reducerea pierderilor de apă. ceea ce reprezintă 55. Ing. din cei 11 ani ce au fost selectaţi pentru probabilitatea de 80% a deficitului climatic (Δ).  Pentru a obţine performanţele maxime ale sistemului (ηs > 60%) în starea actuală. din cei 13 ani ce acoperă acest domeniu. la aplicarea udărilor. Astfel.  Economia de energie ca efect al creşterii randamentului de utilizare a apei este de 20% din consumul actual. funcţie de : randamentul udărilor. De asemenea. această grupare a anilor de după 1989 evidenţiază clar declanşarea procesului de aridizare în zona sistemului şi creşterea interesului pentru irigaţii. al aceluiaşi parametru (Δ).

* * * Abordarea metodologiei prezentată prin teza de doctorat constituie un suport important în realizarea următoarelor obiective: reconsiderarea rolului şi importanţei sistemelor de irigaţii în agricultură. Ing. ce cuprinde cele mai profitabile culturi la irigat (14% ≤ Gp ≤ 18%) în ordinea următoare: porumb-siloz. cu o valoare medie de 28%. b) gradul de utilizare eficientă (Gpm) a sistemului depinde de variantele posibile de reabilitare-modernizare ale acestui sistem şi anume: ..efectul total al lucrărilor de reabilitare-modernizare ce vizează atât creşterea randamentului de utilizare a apei cât şi a energiei electrice în pomparea apei determină ca.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii  Gradul de utilizare eficientă a sistemului variază în funcţie de parametrii tehnicoeconomici actuali dar şi de durata de funcţionare continuă (T) şi norma netă de irigare (Mo). Astfel.. permiţând coborârea gradului minim de funcţionare profitabilă de la 30% la 28%. ce cuprinde culturi cu profitabilitate medie (20% ≤ Gp ≤ 50%): porumb boabe şi soia. gradul de utilizare eficientă să fie între 32% şi 24% în funcţie de durata de funcţionare T= 3. culturi cu profitabilitate redusă: (Gp >50%): grâu. cu o medie de 29%. sfeclă de zahăr şi floarea soarelui.lucrările de creştere în exclusivitate a randamentului de funcţionare al staţiilor de pompare determină ca.. cu o valoare medie de 28%. gradul de utilizare eficientă să fie între 32% şi 25% în funcţie de durata de funcţionare T= 3.. lucrările de reabilitare-modernizare au efecte foarte favorabile. După realizarea lucrărilor de reabilitare-modernizare preconizate. • grupa B.. lucernă şi cartof. .5 luni/an.  Culturile irigate analizate se pot clasifica în 3 grupe de profitabilitate: • grupa A. se menţine clasificarea culturilor agricole irigate în grupele de profitabilitate din etapa actuală. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de irigaţii la noile condiţii de funcţionare şi stabilirea suprafeţelor ce pot fi declarate de utilitate publică.5 luni/an.efectul lucrărilor totale de reducere a pierderilor de apă. conform contractelor multianuale încheiate pe minim 20% din suprafaţa netă a amenajării şi în condiţiile unui grad mediu de utilizare de 50%.  Este evident faptul că acest sistem nu trebuie pus în funcţiune. dacă nu există o cerinţă reală de apă. se desprind următoarele: a) pentru aceleaşi durate de funcţionare continuă. în vederea funcţionării optime a acestora. exprimate prin creşterea randamentului de utilizare a apei în amenajările interioare (ηai) cât şi a randamentului de transport a apei pe reţeaua hidrotehnică (ηt). • grupa C. . Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 51 ..5 luni/an. determină un grad de utilizare eficientă a sistemului între 33% şi 25% în funcţie de durata de funcţionare T= 3.

este necesar ca în perioada imediat următoare. la nivelul posibilităţilor tehnicoeconomice şi a bazei materiale asigurate în acele condiţii. Pornind de la această realitate. pivot central) introducerea aparaturii de măsurare a volumelor de apă ce se livrează utilizatorilor în amenajările declarate de utilitate publică. şi al amenajărilor de irigaţii. aplicată sistemului hidrotehnic de irigaţii Titu-Ogrezeni în vederea stabilirii soluţiilor de reabilitare şi modernizare. promovarea unor strategii de implementare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare. sunt uzate fizic ş i moral. în general. prezentarea particularităţilor climatice a zonei amenajate. continuarea subvenţionării irigaţiilor pentru încurajarea exploatării amenajărilor de irigaţii ce asigură un potenţial economic mare. stabilirea unor parametri de funcţionare a sistemului analizat. naţionale sau internaţionale. precipitaţiilor. prin analiza datelor asupra dinamicii temperaturii atmosferice. CONTRIBUŢII PERSONALE ADUSE PRIN TEZĂ Sistemele de irigaţii executate până în 1990. lucrarea prezintă metodologia de analiză. formularea obiectivelor.corespunzător parametrilor reali ai sistemului şi a situaţiei economice în funcţie de cerinţele pieţei locale. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 52 . în vederea utilizării lor cu eficienţă maximă. participarea deţinătorilor de teren la promovarea proiectelor de reabilitare a sistemelor de irigaţii. Principalele contribuţii originale aduse de autor pot fi rezumate astfel: 1. prin luarea de decizii. 2. prin valorificarea rezultatelor obţinute în teză. promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă în sectorul de irigaţii în concordanţă cu principiile Uniunii Europene. evapotranspiraţiei potenţiale şi a deficitului climatic pe un şir cronologic de 43 de ani (1966-2008).Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii reechiparea cu instalaţii de udare autodeplasabile (tambur şi furtun. promovarea şi elaborarea unui program de optimizare a structurii culturilor pentru fiecare an. lineare. prin determinarea ordinii de prioritate a acestora. Ing. În acest sens. accelerarea transferului în folosinţă sau în proprietate a infrastructurii din amenajările interioare de irigaţii către federaţii sau organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii. folosind un şir de date climatice constituit din valori de precipitaţii şi temperaturi pe o perioadă de 43 de ani şi stabilirea debitelor specifice nete pentru sistemul de irigaţii analizat. asupra mediului înconjurător. CAPITOLUL 9. îmbogăţirea bazelor de date necesare realizării sistemului informatic teritorial al sistemelor de irigaţii. stabilirea volumului lucrărilor şi a condiţiilor de exploatare. monitorizarea impactului agriculturii. iar la unele dintre acestea nu au fost executate toate lucrările proiectate. reactualizarea necesarului net de apă de irigaţii la probabilităţile de calcul de 50% şi 80%. prin determinarea gradului minim de funcţionare profitabilă. în sistemele de irigaţii să fie realizate lucrări de reabilitare şi modernizare. în special.

cu valorile distribuite pe lunile IV-IX. Probabilitatea de calcul de 80% . evaluarea efectelor lucrărilor de reabilitare-modernizare asupra economiei de apă şi energiei pentru pomparea apei. 4.proprietarii de teren. şi care cuprinde terenul. 8.a.care transportă apa de la sursă la perimetrul de irigare sau la SPP. destinată să asigure evitarea pierderilor prin infiltraţie şi să mărească rezistenţa la presiune şi stabilitatea taluzurilor. Amenajări interioare moderne .Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 3. 5. de dimensiuni şi debite. menită să preia apa dintr-un canal de irigaţii sau conductă îngropată şi să o conducă la plante. 3. ş.acoperirea de protecţie pe întreaga suprafaţă sau o parte din suprafaţa unui canal. cheltuieli medii multianuale de întreţinere şi reparaţii.. Amenajări interioare clasice . 7.canal de irigaţie. 9. GLOSAR DE TERMENI 1. 6. clădirile. studiul corelaţiei dintre gradul de fărămiţare a terenului irigat din sistemul analizat şi cauzele neutilizării sistemului.probabilitatea de nedepăşire a deficitului de 50%. Ing. întreţine şi repara amenajarea. în general mari. 7.IX. 8. Beneficiari . Amenajare de irigaţii . 5.probabilitatea de nedepăşire a deficitului de 80%.o reţea la scară mare de structuri. necesare pentru a exploata. 6. 4. în reţeaua amenajărilor interioare şi la aplicarea udărilor în câmp.canal care preia apa de irigaţie din canalul de aducţiune şi o distribuie la canale de ordin inferior sau SPP . unuia sau mai multor sisteme de irigaţii. Amenajare interioară . Canal de aducţiune . şi conducte care poate fi folosită pentru a preleva apa din resursele autorizate de apă şi a o distribui pentru irigaţii. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 53 . pentru determinarea randamentul ui de folosire a apei de irigaţii. necesară dimensionării hidraulice şi constructive a sistemului pentru luna cu consumul maxim al apei de irigaţii (iulie) şi a verificării volumului la sursă. cu valorile distribuite pe lunile IV. 10. echipamentul.drumurile de acces şi infrastructura aferente. Căptuşeală . precum şi a parametrilor multianuali de exploatare: consum net de apă pentru irigaţii. consum mediu de energie pentru pomparea apei. pompe. canale. atât în condiţiile actuale cât şi după introducerea progresivă a soluţiilor de reabilitare-modernizare. 2. organizaţiile şi federaţiile care beneficiază de infrastructura de irigaţii. determinarea cerinţei minime de apă care justifică economic punerea în funcţiune a sistemului. Probabilitatea de calcul de 50% . necesară bazei de calcul a eficienţei tehnico-economice a investiţiei. estimarea pierderilor de apă pe reţeaua hidrotehnică.amenajările interioare formată din conducte îngropate şi staţie de punere sub presiune.ansamblul de lucrări deservite de o staţie de pompare de punere sub presiune.amenajările interioare formată din reţele deschise. folosind metoda celor mai mici pătrate şi a extrapolării datelor culese de la staţia meteorologică de influenţă asupra sistemului. stabilirea parametrilor tehnici de funcţionare a sistemului hidrotehnic pentru irigaţii în etapa actuală şi după modernizare. Canal de distribuţie . analiza climatică a zonei prin metoda deficitului climatic şi prezentarea tendinţei de evoluţie a deficitului climatic până în anul 2100.

18. 16.volumul total al apei intrate în sistem. etc.măsura în care un sistem de irigaţii . raportul dintre norma netă de irigare şi durata aplicării acesteia. în timp real. putere.perioada în cursul căreia se produce integral ciclul de dezvoltare al plantelor.debitul mediu ponderat specific la irigarea culturii. Se consideră ca fiind cuprins între lunile aprilie-septembrie. Debit specific hidromodul net . masă. Randamentul folosirii apei în sistem sau randamentul total (global) . Randamentul de aplicare a udărilor . 14.cuprinde sistemele şi amenajările de irigaţii. Infrastructură de irigaţii .) la obţinerea sporului de producţie agricolă (biomasă).raportul dintre valoarea unei mărimi scalare care satisface o lege de conservare (energie. 17.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 11. Sarcina brută a sistemului de irigaţii . tratamente fito-sanitare.raportul între volumul net de apă consumat de plante prin procesul de evapotranspiraţie şi volumele de apă intrate în amenajarea interioară. 24. etc.o reţea hidraulic distinctă de structuri. Lucrări (soluţii) de reabilitare modernizer . Randamentul de transport al apei în reţeaua amenajării interioare . Randament . şi valoarea aceleiaşi mărimi absorbită de acest sistem (intrare). aplicând tehnologia de construcţii modernă. Randamentul de transport al apei în reţeaua hidrotehnică a sistemului . Sezon de irigaţie . asigurând distribuţia la consumatorii de apă. Gradul de folosire al suprafeţei efectiv amenajate . 13.reprezintă raportul între suma volumului considerat a fi consumat de plantă + volumul de apă pierdut în câmp şi suma volumelor de apă intrate în amenajarea interioară. Reţeaua hidrotehnică de canale de irigaţii .are rolul de transport al apei din sursă. 29.indicele principal de exprimare a calităţii udărilor pe suprafaţa amenajată pentru irigaţii. Reţeaua de canale este biefată.) cedată de un sistem tehnic sub formă utilă (ieşire). 21. De regulă. a distribui şi a aplica apa pentru irigaţii Ing. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 54 .raportul dintre volumul de apă distribuit la amenajările interioare şi cel prelevat la priza sistemului 22. rezultat din raportul dintr volumul de apă înmagazinat în sol pe adâncimea prevăzută de norma de udare şi volumul de apă distribuită prin una din metodele de udare folosite în amenajare. conducte care pot fi folosite pentru a preleva şi/sau a transporta apa. Perioada de vegetaţie . Gradul de irigare . pompe. 23. Sarcina utilă a sistemului de irigaţii . Sistem de irigaţii . adică la amenajările interioare sau ploturile de irigaţii . în sensul de curgere a apei (de la sursă la plantă).volum net de apă ce este considerat a fi consumat integral prin procesul de evapotranspiraţie a culturilor . 27. satisface sau depăşeşte sarcina proprie de referinţă corespunzătoare probabilităţii de 50%. 26. calitatea seminţei. cu secţiuni de curgere continuu descrescătoare între biefurile succesive.unde se realizează de fapt procesul propriu-zis de irigare a culturilor. 15.raportul dintre suprafaţa efectiv irigată şi cea amenajată. reţeaua este constituită din canale deschise.intervalul de timp în cursul căruia se desfăşoară aplicarea udărilor cu o anumită normă de irigare.volum ce contribuie (împreună cu celelalte verigi tehnologice: îngrăşare. Grad de funcţionare . reprezintă raportul dintre debitul net şi randamentul sistemului de irigaţie. canale. 28. 12 Debit specific hidromodul brut . 19.gradul de irigare al suprafeţei efectiv irigate (S’≤Si) reprezintă raportul dintre norma netă de irigare aplicată şi norma netă de irigare necesară la probabilitatea de 80%. Randamentul de folosire a apei în amenajarea interioară(plot) . 25. 20.ansambul de lucrări de natura investiţiilor menite să aducă infrastructura de irigaţii la parametri iniţiali proiectaţi sau pentru reechiparea acestora.raportul între volumul net de apă înmagazinată în sol şi volumul de apă prelevat la priza sistemului de irigaţii.debitul specific brut la priza sistemului.

LISTA SIMBOLURILOR ŞI A UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ DA CC CO b L m P ha ω i S V0r densitatea aparentă pe adâncimea H a stratului radicular de sol (t/m3) capacitatea de câmp pentru apă pe adâncimea H (%Msu) coeficientul de ofilire (%Msu) lăţimea la fund a canalului (m) lungimea biefului de canal (m) înclinarea taluzului perimetrul muiat al canalul (m) adâncimea apei în canal (m) secţiunea muiată a canalului (m2) panta canalului (‰) suprafaţa de infiltraţie (m2) volumul de apă net realizat într-o perioadă de timp(ciclu de udare. clădirile. lună. 32.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii pe o suprafaţa de teren definită şi care cuprinde terenul. 33. cu aplicarea udărilor . necesare pentru a exploata. sezon) (m3/sistem şiciclu) volumul de apă pierdut în întreaga reţea hidrotehnică (m3/sistem) volumul de apă pierdut în amenajările interioare volumul de apă pierdut în câmp.acest volum depinde strict de metoda de udare. a întreţine şi a repara sistemul. drumurile de acces şi infrastructura aferente. 34. evaporaţie şi neconcordanţa dintre debitele introduse şi cele consumate în regim de exploatare (simbol e). echipamentul fix sau mobil. echipamentul şi instalaţiile cu care se aplică udările în câmp.ciclu) (m3/ha) (m3/ha) (m3/ha) (m3/ha luna j) - V ke V2 V1 VT volumul total al apei pierdute în sistem de la priză la plantă ' s suprafaţa ocupată de cultura (i) în sistem şi care a fost efectiv udată sau irigată s suprafaţa totală ocupată de cultura (i) în sistem m0 norma netă de udare aplicată la cultura (i) în luna (j) (Mi)j norma de irigare netă a culturii (i) în luna (j) 80% M0 norma netă lunară medie ponderată pentru asigurarea de 80% 50% M0 norma netă lunară medie ponderată pentru asigurarea de 50% M0 N norma netă lunară de irigare aplicată culturii (i) în luna (j) numărul culturilor ce ocupă suprafaţa totală a sistemului (S) Ing.volumul de apă pierdut prin infiltraţie (simbol k). Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 55 . Nor de puncte sau diagramă de împrăştiere – un grafic de puncte pe un sistem de coordonate rectangular. Priza de apă . Volumul de apă pierdut în câmp. 31. Volumul de apă pierdut în amenajările interioare – volumele de apă pierdute pe reţeaua de transport a apei de la intrarea în amenajarea interioară până la cea de alimentare a echipamentelor şi instalaţiilor de udare. cu aplicarea udărilor (m3/sistem) (m3/sistem) (m3/sistem) (ha/sistem) (ha/sistem) (m3/ha. 30. Volumul de apă pierdut în întreaga reţea hidrotehnică .constituită din lucrările ce asigură transferul apei din sursă în reţeaua hidrotehnică de aducţiune şi distribuţie a apei la consumatori .

lună) Pu precipitaţiile lunare utile. consumate integral prin procesul de evapotranspiraţie (mm/ha. unde ≤ .lună) G gradul de utilizare al sistemului Gs j gradul de folosire la irigare a suprafeţei totale ocupate de cultura j. la sfârşitul lunii de calcul (mm/ha. ha) ETRo consumul optim real lunar prin evapotranspiraţie al unei culturi în regim irigat (mm/ha. coeficient ce arată cota de participare a apei din sol la acoperirea consumului prin evapotranspiraţie calculat în câmpurile ICITID dc coeficientul de cultură ETpji evapotranspiraţia potenţială pentru luna de calcul (j) din anul (i) (mm/ha. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 56 .lună) ETr consumul lunar real prin evapotranspiraţie al unei culture (mm/ha.lună) cv coeficientul de valorificare a precipitaţiilor căzute ds coeficientul de sol. la începutul lunii de calcul (mm/ha. ha) q0 debitul net specific de irigare al culturii (l/s. H) Rf rezerva finală de apă în sol. H) P precipitaţiile lunare brute. ha) qb debitul specific la priza sistemului (l/s. - Tcu ηu ηr ηai ηt ηs Gi j vke P S Q ηP tf Tl H es gradul de irigare a suprafeţei efectiv irigate volumul lunar de apă pierdut în reţeaua hidrotehnică puterea electrică consumată de o staţie de pompare suprafaţa de serviciu a staţiei de pompare debitul necesar cerinţelor de apă pe suprafaţa (S) randamentul de funcţionare al staţiei durata zilnică de funcţionare a staţiei durata lunară de funcţionare a staţiei sarcina hidrodinamică totală a staţiei consumul specific de energie al staţiei 3 (m /lună) (kw) (ha) (l/s) (ore/24 ore) (zile/lună) (mcA) (kwh/1000 mc apă pompată) Ing.lună) Ri rezerva iniţială de apă în sol. căzute şi înregistrate la o staţie meteorologică sau câmp de cercetare (mm/ha.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii durata ciclului de udare (zile/ciclu) randamentul de aplicare a udărilor (%) randamentul de transport al apei în reţeaua amenajării interioare (%) randamentul de folosire a apei în amenajarea interioară (%) randamentul de transport al apei în reţeaua hidrotehnică a sistemului (%) randamentul folosirii apei în sistem (%) 1 [ zi suprafaţă infiltraţie] p k r pierderea specifică prin infiltraţie pe bieful (r) m2 [m2 pebieful (r)] S k r suprafaţa totală de infiltraţie a apei x numărul total al biefurilor din care este constituită reţeaua hidrotehnică a sistemului analizat q debit specific (l/s.ha) qke debitul specific pierdut pe reţeaua de aducţiune a sistemului (l/.ha) q2 debitul specific pierdut în reţeaua amenajării interioare (l/s. ha) q1 debitul specific pierdut în câmpul irigat între hidrant şi plantă (l/s.lună) tji temperatura medie a fiecărei luni de calcul (j) din anul (i) (°C) I indicele termic al zonei în care se află staţia meteorologică şi suprafaţa ce urmează a fi amenajată pentru irigaţii Δ deficitul climatic (mm/ha.

10. Metode pentru creşterea randamentului de utilizare a apei în sistemele de irigaţii. Mircea. Irigaţii şi drenaje. 2. (1966). Eco-economie.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii gradul minim de funcţionare profitabilă suma cheltuielilor agricole aferente surplusului de producţie obţinut în regim irigat pentru o cultură Ci cheltuielile cu irigaţiile Cv preţul de valorificare a producţiei agricole pe costul energiei electrice α. Kleps. Grumeza. 6. Dorobanţu. β parametrii funcţiei ce exprimă sporul de producţie al unei culturi cu norma netă de irigaţie anuală (M0) Gp Ca BIBLIOGRAFIA CONSULTATĂ 1. Grumeza. Marcu. Tuşa. (1967). Oleg şi Klepş. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.a. Grumeza. Bucureşti: Editura Ceres. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 57 . Merculiev. nr. (1976). Nicolae. Pierderile de apă din sistemele de irigaţii. Ionel şi Sârbu. Mihai. Bucureşti: Editura Ceres.. Brown. Bucureşti: Editura Tehnică. (1988). (1979). Valeriu. (2005). Botzan. 4. (1976). Cercetări privind randamentul reţelei de transport şi distribuţie a apei în sistemele de irigaţii. (2000). Nicolae. Nicolae şi Klepş. Distribuţia raţională a apei în reţelele de canale pentru irigaţie. Culturi irigate. Bucureşti: Editura Ceres. 7.. Blidaru. Economia irigaţiilor. Enache. Botzan. Planificarea udărilor şi măsurarea apei în sistemele de irigaţii. Valeriu. Bucureşti: Editura Ceres. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică.. Nicolae şi Klepş. (1972). Vasile. Corectarea mediului într-o regiune a Europei Unite. Pricop. Dăscălescu. Grumeza. 11. Blidaru. IV (XVI). Bucureşti: Editura Academiei. Grumeza. Andrei. Carmen. Baghinschi. Prognoza şi programarea udărilor în sistemele de irigaţii. Consumul de apă şi evoluţia teritoriului amenajat pentru irigaţii în România . Raymond. Furon. 12. Bucureşti: Revista Hidrotehnica. Ioan Nicolae şi Berca. (1989). (1982). (1986). (1985). Cristian. Eugen. Bilanţul apei în solurile irigate. Cristian şi Vasilică. Bucureşti: Editura Agro-Silvică. (1976). Corneliu. Corneliu. Cazacu.. Cristian. Bucureşti: Analele ICITID Vol. 16. 3. 15. 3. 11. Nicolae şi Tuşa. Amenajări pentru irigaţii. ş. (1998). Nicolae. (2003). 9. 26. 13. Sisteme de irigaţii şi drenaje. (2002).. Alecu. Botzan. Grumeza. Bucureşti: Editura Eren. 17. Cercetări şi rezultatele privind retehnologizarea amenajărilor de irigaţii din România în contextual protejării mediului înconjurător. Amenajările de irigaţii din România. Grumeza. Bucureşti: Editura Ceres. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică. (€/ha) (€/ha) (€/kg) (€/kwh) - Ing. Klepş. Bucureşti: Buletinul AGIR. Nicolae şi Dăscălescu. Problema apei în lume. Gheorghe şi Wehry. Georgescu. 14. Marcu. 8. Cristian... Marcu. Bucureşti: Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Nicolae. Marcu. 5. Nicolae. Bucureşti: Editura Ceres. Bucureşti: Editura Ceres. Lester R. (1981).. Botzan. (2001). nr. Bucureşti: Editura Academiei Române. Agricultura României şi provocările aderării la Uniunea Europeană. 18.Crearea unei economii pentru planeta noastră. Cristian.

(1988). Hâncu. Nicolaescu.. Ion şi Manole. Ioaniţoaia. Gheorghe. Merculiev. England. Nicolaescu. Ion. Irrigation systems efficient utilization limits model. Sofia Emilia. Lucrările de îmbunătăţiri funciare . Corneliu. Bucureşti: Editura Tehnică. Stănescu. 26. Utilizarea foliilor din resurse polimerice secundare la căptuşirea canalelor de irigaţii şi a bazinelor de stocare a apei din amenajările de irigaţii. Oxford. Petre şi Platagea.. 23. (1983). 3. Ion. Bucureşti: Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cristian şi Tuşa. Italia: ICID Special Technical Proc. Irigaţii prin scurgere la suprafaţă. Saving irrigation water in the field by varying the size of application depth. 36. Klepş. Nicolaescu. Evaluating effects of irrigation system rehabilitation and modernization by establishing the water demand minimum level for profitable operation. SUA: Proceedind of Internaţional Conference on the Challenges Facing Irrigation & Drainage in the New Millennium. Simion. Hidrologie agricolă. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică. (1995). 24. nr. Bucureşti: Studiu ICITID.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 19. Hâncu. Grumeza. (1986). Ing. Corneliu. Sofia Emilia. Ion. (1980). (2002). 4. Manole. (1988). Ion şi Matei. Nicolaescu. Redacţia Revistelor Agricole. Bucureşti: Revista INPIM. 31. Bucureşti: Editura Ceres. Simion. 32.. 22. Ion şi Manole. 30. Colorado. 20. Gheorghe. Horaţiu şi Mihaiu. Virgil. Bucureşti: Editura tehnică Agricolă. Cristian. (1987). (1997). 27. (1992). Bucureşti: Producţia Vegetală. Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare. Bucureşti: Universitatea Tehnică de Construcţii. Klepş. (1986). Ion. Bucureşti: Analele ICITID Băneasa-Giurgiu. (1998). Folosirea raţională a apei în exploatarea amenajărilor de irigaţii. Moisă. Nicolaescu. (2000). 28. 34. (1998). 25. Doina. Măgdălina. Bucureşti: Redacţia de propagandă tehnică agricolă. Bucureşti: Editura Tehnică Agricolă. Participating Irrigation Management.. vol. Bucureşti. Cristian şi Staicu. Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare. Roma. Proceeding of 18th European Regional Conference on Irrigation & Drainage. Nicolaescu. (1981). Fort Collins. Ion şi Manole. Bucureşti: MAIA. Căi de creştere a randamentului reţelelor de transport şi distribuţie a apei din sistemele de irigaţii. Teză de doctorat. Contribuţii privind stabilirea soluţiilor de reabilitaremodernizare şi a gradului minim de utilizare rentabilă a sistemului de irigaţii Mihail Kogalniceanu-Constanţa. Gabriel. 33. (1971). Metode şi tehnici de udare cu pierderi reduse de apă. (1987). Debitmetria în sistemele de irigaţii. vol. 35. Stabilirea de soluţii şi strategii pentru utilizarea eficientă a energiei de pompare în amenajările de irigaţii. Klepş. IV (XV). 21. (2000). Cristian şi Tuşa. Lisbon. Nicolaescu. Îndreptar pentru calcule hidraulice. Oleg şi Klepş. Klepş. Mihai. nr. Pierderile de apă pe reţeaua de transport a sistemelor de irigaţii şi tehnologii de reducere a acestora prin utilizarea foliilor hidroizolatoare. Ion şi Moisă. 2. 39. Mihai şi Nicolaescu. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 58 . Nicolae. Irigaţii în zona Titu-Ogrezeni-Jugureni-Corbii Mari. Nicolaescu. Bucureşti: Buletinul AGIR. (1977). (2003). Cristian. Ioniţă. Bucureşti: Editura Ceres. Sofia Emilia. Nicolae.condiţie a protecţiei şi dezvoltării mediului rural. 37. 38. Evaluarea efectelor reabilitării şi modernizării sistemelor de irigaţii prin stabilirea nivelului minim al cerinţei de apă pentru o exploatare profitabilă. Water deman minimum level for a profitable operation of an irrigation scheme. Mucica. Sofia Emilia. Portugal: Proceeding of 1st interregional Conference of Water & Environment. Ion..

7020/1997 şi 20/1998 încheiate cu CNCSU în calitate de beneficiar. 46. Bucureşti. (1990). (1993). Nicolaescu. Ion. Nicolaescu. Ion. Stabilirea soluţiilor de reabilitare a sistemului Titu-Ogrezeni prin analiza gradului minim de utilizare eficientă a acestuia. 1-2-3. Bucureşti. Zahiu. (2001). Universitatea Tehnică de Construcţii. Nicolaescu. Randamentul de funcţionare a staţiilor de pompare în amenajările de irigaţii. Costică. 11. (2008). Referat nr. Study of climate evolution of the Titu-Ogrezeni irrigation system perimeter by analysis of climatic deficit. ISSUE 1. 43. (2003). Water efficiency – the base of the irrigation system rehabilitation. Bucureşti: Editura Ceres. 47. ş. Ion. Marin. Marinovici.. Bazele modernizării sistemelor de irigaţii din România – partea I. Universitatea Tehnică de Construcţii. Sinteză documentară: Soluţii tehnice de reabilitare-modernizare a sistemelor hidrotehnice pentru irigaţii. Ion.. (2000). 53. Hidrometria în exploatarea sistemelor de irigaţii. Bucureşti: Revista Hidrotehnica.. Filon şi Dumitru. 58. Nicolaescu. Ungaria: Proceeding of the International Workshop on Drought in the carpatin Region. 45. Titu. Bucuresti: Redacţia Revistelor Agricole. Măgdălina. nr. Structurile agrare şi viitorul politicilor agricole.a. ş. Toncea. Zamfir. Note de curs. Referate anuale pentru contractele nr. Ion. Letiţia. Ion şi colab. 51. Mihail. Cercetări pentru fundamentarea soluţiilor de reabilitare-modernizare a sistemelor de irigaţii şi stabilirea limitelor de exploatare eficientă a acestora. Zamfir. Referat nr. 1.a. Annals Food Science and Technology.. Bucureşti: Editura Economică. Referat nr. Studii climatice prelucrate pe perioada 19662008. Letiţia. (2008). Irigaţii. Ion şi colab. nr. 41. Metodica de cercetare pentru fundamentarea soluţiilor de reabilitare a sistemului hidrotehnic Titu-Ogrezeni. (1996. Marin. Nicolaescu. Universitatea Tehnică de Construcţii. Zahiu. 2. Influence of the climate change on the irrigation systems in Romania. (2002). Faculty of Environmental Engineering and Biotechnology. 55. Budapesta. 56. (1994). Marin. 1997. (1983). (2010). Lăpuşan. Zahiu. (2004). Nicolau. Ing. vol. (1995). Marin. Agricultura României în procesul de integrare agricolă europeană.. Letiţia. Facultatea de Hidrotehnică. Bazele modernizării sistemelor de irigaţii din România – partea II. Agricultura mondială şi mecanismele pieţei. 10/1992 44. Zamfir.Valahia University of Targoviştevol. Bucureşti. Dan. Studiu ICITID. Ştefan. Bulgaria: Proceeding of 17th European Regional Conference on Irrigation & Drainage. Bucureşti: Revista Hidrotehnica. 48. Ion şi Gâlcă. 50. Bucureşti: Revista Hidrotehnica. 1998). (1992). 57. 49. Veronica. (1991). 3. Nicolaescu. Alexandru. 2. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 59 .Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 40. Nicolaescu. Nicolaescu. nr. 52. Facultatea de Hidrotehnică. 5020/1996. 42. Varna. (1993). (1992). Bucureşti: Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului. Ion. Toderoiu. Tărgovişte: Editura Oraj. Cezar. Constanţa: Editura Ex Ponto 54. Modernizarea staţiilor de pompare din amenajările de irigaţii. Clima judetului Dâmboviţa. Staţia meteorologică Titu.. Facultatea de Hidrotehnică. Nicolaescu. Ion. (2001-2008). Păun. Bucureşti: Editura Arta Grafică. Cercetări asupra capacităţii reale de transport a reţelelor de conducte din azbociment existente în sistemele de irigatii. Zamfir. 1..

Ben Roelofsen . Zamfir. Proiectul de Reabilitare şi Reformă a Sectorului de Irigaţii. Marin ZAMFIR REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 60 . Analiza Economică a Sectorului de Irigaţii. 64. economic şi de viabilitate financiară. Bucureşti. 63. 62. Bucureşti: Institutul Politehnic Bucureşti. ××× (1995). 61. Legea nr. Bucureşti. Bucureşti: Firma Binnie şi Partners în asociere cu Hunding Technical Services Ltd (Anglia). Raport tehnic. Ing.2004. (2011). Proiectul de Reabilitare şi Reformă a Sectorului de Irigaţii. 138/ 27. ××× (1992).Manager Proiect (2003). ××× (2008). 60. Studii şi cercetări pentru întocmirea bilanţului energetic al pompării apei în sistemul de irigaţii ICITID Băneasa-Giurgiu. Buletinul ştiinţific al Universităţii Tehnice de Construcţii (acceptat spre publicare). Legea Îmbunătăţirilor funciare. (2004). Bucureşti: Banca Mondială. Studiu pentru irigaţii şi drenaje în România. Raport Final.Stabilirea soluţiilor de reabilitare a unui sistem hidrotehnic pentru irigaţii 59. Marin.04. Facultatea de Energetică. Efectul lucrărilor de reabilitare şi modernizare asupra economiei de apă şi energie de pompare în sistemul hidrotehnic de irigaţii Titu-Ogrezeni.