CUPRINS

Introducere........................................................................................................................... 4 Cap 1. Previziunea în activitatea întreprinderii ............................................................... 5 1.1. Noţiuni introductive privind procesul de previziune economico-financiară .............................................................................. 5 1.2. Funcţiile previziunii financiare ......................................................................... 6 1.3. Etapele generale ale elaborării previziunilor ..................................................... 7 1.4. Obiectivele previziunii financiare ale întreprinderii .......................................... 8 1.4.1. Previziunea cifrei de afaceri .............................................................. 8 1.4.2. Estimarea elementelor contului de rezultate ...................................... 10 1.5. Instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung ......................................... 11 1.5.1. Planul de afaceri al întreprinderii....................................................... 12 1.5.2. Planul de finanţare a investiţiilor ....................................................... 14 1.6. Instrumentele previziunii financiare pe termen scurt ........................................ 16 1.6.1.Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli ............................ 16 1.6.2. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli................................................................. 18 1.6.3. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli................................... 21 Cap 2. Concepte şi structuri bugetare .............................................................................. 24 2.1. Sistemul bugetar al întreprinderii ...................................................................... 24 2.2. Tipuri de bugete ................................................................................................. 25 2.2.1. Bugetul activităţii generale ................................................................ 27 2.2.2. Bugetul activităţii de producţie .......................................................... 28 2.2.3. Bugetul activităţii de trezorerie.......................................................... 28 2.2.4. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută .................................. 30 2.2.5. Bugetul activităţii de investiţii ........................................................... 31 2.2.6. Împrumuturile garantate de stat. Rezervele. Repartizarea profitului. Pricipalii factori economico-financiari. ................. 31 Cap 3. Studiu de caz: Fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli la SC. Healthy SRL. ....................................................... 34 3.1. Scurtă prezentare a SC. Healthy SRL. .............................................................. 34 3.2. Principalii indicatori economico-financiari ai SC. Healthy SRL. ................................................................................................ 41 3.3. Întocmirea bugetului de venituri şi chletuieli pe anul 2012 la SC. Healthy SRL. ........................................................................... 51 Concluzii .............................................................................................................................. 53 Bibliografie .......................................................................................................................... 54 Anexe

3

INTRODUCERE

Acestă lucrare are la bază evidenţierea importanţei efectuării previziunii asupra bugetului de venituri şi cheltuieli, având în vedere faptul că această etapă este probabil una dintre cele mai importante ce trebuie respectate pentru o bună funcţionare a unei societăţi. Lucrarea este structurată în trei părţi astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la previziunea bugetului de venituri şi cheluieli al unei societăţi. Astfel, prima parte a lucrării conţine o scurtă introducere în care am definit previziunea economico-financiară şi importanţa acesteia în buna funcţionare a unei societăţi, urmând ca apoi sa detaliez etapele , obiectivele previziunii, din care cel mai important este previziunea cifrei de afaceri şi instrumentele pe termen lung şi pe termen scurt ale funcţiei de previziune, în acest subcapitol insistând asupra funcţiilor şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli. În partea a doua a lucrării am prezentat în amănunt importanţa previziunii bugetului şi pentru a contura acest lucru am detaliat conceptul de bugetare şi legăturile dintre bugetele unei întreprinderi, urmând ca apoi să descriu tipurile de bugete, modul în care se repartizează profitul şi principalii indicatori economici ai unei societăţi. În partea finală am prezentat societatea SC. Healthy SRL structura organizatorică a acesteia, principalii clienţi şi furnizori, concurenţii acesteia şi poziţia pe care o ocupă pe piaţă. De asemenea am calculat principalii indicatori ai societăţii SC. Healthy SRL, pentru a putea observa evoluţia şi dinamica acestora şi pe baza lor am elaborat previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al societăţii respective. Întreg studiul de caz a fost realizat folosind date din bilanţurile pe anii 2009, 2010 şi 2011 ai acestei întreprinderi. Prin intermediul lucrării am vrut să conturez faptul că previziunea bugetelor este utilă în anticiparea asupra desfăşurării unor evenimente viitoare ţinând seama de analiza ştiinţifică, de datele anterioare şi de evoluţia principalilor indicatori financiari şi economici ai unei firme. Bugetul de venituri şi cheltuieli are o importanţă semnificativă deoarece direcţioaneză societatea către un scop clar fiind util în activitatea de control prin faptul că permite compararea a ceea ce s-a propus şi ceea ce s-a realizat în cadrul societăţii, permite identificarea abaterilor şi totodata a motivelor pentru care aceastea au apărut şi găsirea unor metode pentru a repara deficitele.

4

CAPITOLUL 1. PREVIZIUNEA ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ECONOMICO-FINANCIARĂ PROCESUL DE PREVIZIUNE

Epoca noastră se caracterizează printr-un sistem rapid al schimbărilor care se produc în diverse domenii ale societăţii, influenţând evoluţia activităţilor desfăşurate în sectoarele vieţii economice şi sociale, aceste schimbări trebuie să fie cunoscute, prin anticipare. Chiar dacă această cunoaştere este relativă, ea oferă posibilitatea de a pregăti soluţii pentru adaptarea la transformările care se impun a fi realizate în viitor. Este clar că în momentul în care transformarea ce urmează să aibă loc devine o necesitate, schimbările corespunzătoare acesteia trebuie să fi fost determinate, decizia de a le întreprinde să fi fost luată, iar condiţiile întreprinderii lor să fi fost asigurate. În altă ordine de idei, cunoaşterea relativă a viitorului reprezintă şi o modalitate cu care societatea încearcă să se pregătească pentru a înfrunta neprevăzutul. În acest sens poate fi evidentă comparaţia facută de un renumit viitorolog, prof. M. Masserata, care arată că în mod asemănător, cum un şofer mărind viteza maşinii trebuie să sporească şi viteaza reflexelor sale, aşa şi omenirea, atrasă de ritmul de viaţă tot mai rapid, trebuie să îşi intensifice capacităţile de previziune deja existente, iar în unele cazuri să găsescă în sine capacităţi noi. Deci societatea trebuie să prevadă viitorul pentru a realiza în mod conştient progresul sau alegând din diverse variante care i se deschid, pe cea conformă cu năzuinţele şi posibilităţile sale. Asistăm azi la existenţa unei vaste şi autonome activităţi de cercetare previzională, desfăşurată în diverse forme organizatorice şi abordată de numeroase instituţii organizatorice şi de numeroase instituţii publice sau private. Întrucât cercetarea şi estimarea viitorului este o problemă foarte complexă este nevoie de a delimita şi cunoaşte de la început câteva noţiuni estenţiale care privesc această cercetare. Iniţierea, organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale presupun, în scopul atingerii obiectivelor urmărite, alegere şi decizie. Pentru alegere şi decizie. studierea şi cunoaşterea situaţiilor posibile viitoare reprezintă modalitatea care constituie o premisă a raţionalităţii integrării activităţii umane. De aceea imprimarea unui caracter previzional al întregii activităţi umane este determinantă pentru dimensionarea acesteia. De altfel, activitatea de previziune, în accepţia cea mai convenabilă, a însoţit întotdeauna iniţiativa şi acţiunea omului, fiind într-o formă sau alta o expresie a modului natural al acestuia de a se comporta ca o fiinţa raţională. Astăzi există numeroşi factori care determină şi concură la afirmarea şi la relativa autonomiei a activităţii previzionale. Aceşti factori pot fi grupaţi în două mari categorii: generali şi specifici. Factorii generali sunt consideraţi aceia a căror existenţă şi influenţă se manifestă permanent. Ei rezultă din caracteristic generale ale evoluţiei economice şi 5

sociale, care este consecinţa mecanismelor obiective ale derulării proceselor contemporane. Aceşti factori sunt:1 a) evoluţia tot mai rapidă a ştiinţei şi tehnicii , care antrenează schimbări profunde în desfăşurarea producţiei bunurilor materiale, a prestaţiei serviciilor şi a codiţiilor de viaţă; În principal aceste schimbări afectează tehnologiile folosite, structura şi caracteristicile de bază a produselor obţinute, modul de organizare şi conducere al activităţilor întreprinse. De asemenea, influenţează ocuparea forţei de muncii şi durata unei ocupaţii. Totodată ele modifică obişnuinţele şi celelalte condiţii de viaţă ale membrilor societăţii. b) sporirea volumului şi deversificarea necesităţilor, procese caracteristice societăţii moderne, disponibile, reprezintă obiective ale unei cunoaşteri anticipate în vederea evaluării cât mai realiste a dimensiunilor raportului dintre acestea şi a conceperii strategiilor de echilibru dintre ele; c) creşterea continuă a dimensiunii activităţilor economice, în mod deosebit a celor producătoare de bunuri şi servicii, impune antrenarea şi utilizarea unui ansamblu de mijloace materiale, umane, financiare, valutare etc; d) perfecţionarea continuă a procesului managerial impune soluţii diferite, care să aibă o orientare motivată, prin alegerea elementelor componente ale acţiunii viitoare şi dispunerea lor într-un sistem organizatoric favorabil realizării unor scopuri ce urmăresc un radament maxim; e) amplificarea şi diversificarea schimburilor internaţionale, mai ales cele de natură economică; f) dezvoltarea economică prin atingerea continuă a parametrilor de înaltă performanţă, impune extinderea capacităţii previzionale; g) condiţiile ecologice reprezintă un factor deosebit de important al desfăşurării ansamblului activităţilor economice şi sociale. Ca urmare asemenea echilibre nu se pot realiza dacă nu se anticipează posibilii factori perturbatori, pe temeiul cărora se estimează măsurile şi mijloacele de intervenţie în scopul înlăturării acestora sau a diminuării influenţei lor. 1.2. FUNCŢIILE PREVIZIUNII FINANCIARE O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţii previzionale este foarte importantă pentru practica prevederii situaţiilor viitoare, deoarece pe lângă faptul că acestea reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului, ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii viitorului. Funcţiile activităţii previzionale se delimitează în funcţii principale sau generale, care sunt atribute ale tuturor categoriilor de previziuni care se elaborează, indiferent de domeniul de investigaţie, şi funcţii specifice pentru fiecare categoriile de previziune ce se alătură celor principale şi sunt rezultatul luării în considerare a ceea ce este caracteristic evoluiei în domeniul abordat. Funcţiile principale (generale) se referă la:
1

Enea. I. – “Previziune economică.Teorie.Teste grilă. Aplicaţii”, Editura Universitară, Craiova, 2008

6

a) funcţia socială care în esenţa ei trebuie înţeleasă ca o cerinţa ce se impune fiecărei previziuni de a oferi societăţii, reprezentată fie de stat fie de agenţii economici, informaţii privind sterile viitoare posibile, un raport în care ea elaborează strategii şi programe de acţiune. Prin această funcţie previziunea asigură o premisă pentru soluţionarea eventualelor sincope care pot să apară în funcţionarea mecanismelor economice şi sociale. b) funcţia de cunoaştere se referă la studierea şi cunoaşterea elementelor fundamentale ce permit definirea conţinutului, direcţiilor şi intensităţii evoluţiilor din societate şi natură. Această cunoqaştere trebuie privită în termeni de alternative, fără a elimina intervenţia factorilor aleatori care este posibilă în orice evoluţie. De aceea cunoaşterea prin previziune trebuie să reducă pe cât posibil numărul unor asemenea factori, asigurând astfel un grad mai mare de certitudine a estimaţiilor făcute. c) funcţia de cercetare este impusă de viitorul tot mai complex, care pentru a fi investigat e necesar a fi abordat în toate laturile sale. Ţinând seama de faptul că de obicei obiect al investigaţiei previzionale îl constituie un sistem, care este un ansamblu de elemente interdependente, cercetarea previzională presupune înţelegerea şi analiza modului de manifestare a acestor elemente, pentru a evidenţia soluţiile evoluţiilor parţiale a lor şi a interdependenţelor care apar pe baza acestor evoluţii parţiale, precum şi a condiţiilor înconjurătoare. d) funcţia de simulare euristică ce are în vedere antrenarea în activitatea previzională a diverselor specialişti şi utilizarea la elaborarea previziunilor a capacităţii profesionale, ideilor, gândirii şi experienţei lor. Pornind de la faptul că, în principal, activitatea previzională este o activitate de acipă, pentru mărimea eficienţei previziunilor atragerea unui număr corespunzător de specialişti, cu o temeinică pregătire şi experienţă constituie una dintre căile ridicării gradului de probabilitate a estimaţiilor efectuate şi a aplicabilităţii acestora. e) funcţia de integrare exprimă cerinţa ca variantele previzionale să se poată corela şi armoniza cu alte categorii de cercetări asupra stărilor viitoare. Pe această cale sporeşte valoarea estimaţiilor făcute şi se apreciază utilitatea lor în practică. Realizarea funcţiilor previziunilor trebuie să oglindească faptul că activitatea de previziune îmbină în mod organic cercetarea ştiinţifică riguroasă cu imaginaţia creatoare a celor care participă la actul previzional. Calitatea şi bogăţia informaţiilor despre viitor se află în strânsă legătură cu modul în care se îndeplinsec aceste funcţii. Manifestarea lor în totalitate ridică valoarea şi utilitatea informaţiilor oferite de previziune. De aceea asocierea între conţinutul studiului prospectiv asupra viitorului şi a îndeplinirii funcţiilor previziunii reprezintă o cerinţa esenţială a activităţii previzionale. 1.3. ETAPELE GENERALE ALE ELABORĂRII PREVIZIUNILOR 2 Se pot delimita patru etape care trebuie parcurse pentru elaborarea previziunilor, indiferent de domeniul unde se realizează acestea: 1) stabilirea obiectivului previziunii;

2

Moga. T. – “Fundamentele managementului” , Editura ASE, Bucureşti, 2004

7

activitate) în parte. 2010 4 Toma. precum şi a ariei previziunii.cantitativ.valoric.. . – “Gestiune financiară de întreprindere”. Dacă se cosideră întregul proces de elaborare a previziunilor compus din etapele enumerate mai sus. în unităţi fizice.2) fixarea periodei de timp pentru care se elaborează previziunea. c) în funcţie de poziţionarea factorilor de influenţă: . OBIECTIVELE PREVIZIUNII FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţilor de previzionare. Cristea H. Pe baza estimării cifrei de afaceri pe perioada următoare se poate determiba necesarul de active circulante şi fixe. . 4) alegerea sau selectarea.factori interni. “Managementul financiar al companiei”. a variantei cele mai probabile şi posibile. a două fază reprezintă revizuirea şi reactualizarea periodică a acestora pe baza noilor elemente care pot să apară după obţinerea variantelor de previziune. 2003 8 .4. . d) în funcţie de stabilitatea în timp a fenomenului: .4.sintetic. 3 1. alegerea metodelor de previziune şi elaborarea propri-zisă a acesteia. din cadrul firmei.şi complex. b) în funcţie de elementele componente: . planificare şi bugetare la nivelul companiei este foarte important pentru practica prevederii situaţiilor viitoare. aşa-zisul orizont al previzunii. Bucureşti.1. luând în considerare şi preţurile de desfacere. 3 Pirtea M. din multitudinea de alternative privind evoluţuia viitoare. pe fiecare element component (produs. luând în considerare nivelul global.pe bază de tendinţă. precum şi stabilirea consecinţelor probabile în cadrul fiecărei variante.. Previziunea cifrei de afaceri Punctul de plecare a tuturor previziunilor financiare este previziunea vânzărilor. Estimarea acestui indicator se poate face din cel puţin următoarele puncete de vedere: a) în funcţie de unitatea de masură: .factori externi. Cristina Nicolescu. din mediul extern firmei.analitic. Editura Economică. 3) stabilirea fondului de date necesare elaborării previziunii. Boţoc C. deoarece pe lângă faptul că aceasta reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului. respectiv fondurile permanente şi curente necesare pentru acoperirea finanţării lor. Editura Mirton. Timişoara.4 Previziunea cifrei de afaceri este un proces complex ce implică un efort considerabil. 1. . ca o primă fază a unui proces previzional mai larg. M.pe baza fluctuaţiilor. ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii situaţiilor de trezorerie viitoare.

fie sa nu-şi utilizeze corespunzător capacităţile de producţie.variaţii periodice. deoarece cererea este elementul esenţial al formării vânzărilor. costuri mai mari şi deprecierea rentabilităţii şi lichidităţilor. cele mai importante fiind cele ciclice şi sezoniere. b) pentru fiecare categorie în parte se analizează tendinţa vânzărilor în unităţi fizice. pentru a se asigura comparabilitatea în termeni reali a datelor analizate. ducând la scăderea vitezelor de rotaţie. . cunoscută sub denumirea de tratare cinematică a datelor statistice. Analiza datelor statistice a unei serii de timp prezintă următoarele caracteristici: . e) se iau în considerare campanile de publicitate. . termenele de credit comercial şi alţi factori de influenţă a vânzărilor. .analiza mediului intern.în cazul utilizării datelor valorice. g) se efectuează previziunile pentru fiecare grup de produse cantitativ şi apoi valoric. deoarece firma ar putea să ajungă în situaţia fie să producă pe stoc. consecinţele pot fi deosebit de grave. la interval mai mici. 9 . f) se analizează comenzile şi contractele. d) se analizează cotele de piaţa şi posibilităţile firmei respective ale competitorilor. j) se compară cifra de afaceri previzionată analitic cu cea previzionată global şi se alege variant cea mai pesimistă (cea mai mică). Previziunea analitică a cifrei de afaceri Pentru a previziona cifra de afaceri trebuie parcurşi următorii paşi: a) vânzările firmei sunt împărţite pe categorii principale de produse. perturbatoare.variaţii accidentale. i) se realizează previziunea cifrei de afaceri pe global pe baza tendinţei acesteia.Previziunea realistă a cifrei de afaceri presupune apelarea la informaţii provenite din trei părţi: . h) vânzările se cumulează pe grupe de produse sau activităţi. . Dacă previziunea cifrei de afaceri are o valoare nejustificat de ridicată.analiza tendinţelor de evoluţie. Tratarea cinematică a datelor presupune că valorile reale ale unei serii statistice pot fi descompuse în următoarele componente: .analiza mediului extern. obţinându-se cifra de afaceri la nivelul firmei previzionată analitic. acordându-se importanţă deosebită celor nesatisfăcute sau în scădere.eliminarea impactului unor fenomene ce reprezintă un şoc controlat asupra indicatorilor. spre a identifica orientările posibile în viitor. . preţurile promoţionale. a posibilităţilor firmei de a se adapta cererii. este necesară eliminarea impactului inflaţiei. Previziunea sintetică (globală) a cifrei de afaceri Cea mai uzuală metodă de previziune globală a cifrei de afaceri este metoda descompunerii. c) pe baza datelor oferite de compartimentul de marketing se previzionează evoluţia cererii pe pieţele fiecăreia din categoriile respective. (fără a se ţine cont de defalcare pe activităţi şi produse).tendinţa generală. variaţia stabilă.

respective gradul mediu de amortizare.intervalul de previziune nu poate depăşi o treime din mărimea intervalului de date istorice. datorate în general acţiunilor factorilor periodici.variaţiile neregulate (U).separarea elementelor în funcţie de variaţia faţa de cifra de afaceri: variabile şi fixe.tendinţa generală (T). Restul veniturilor din exploatare . necuantificabili. Estimarea veniturilor din exploatare Are la bază cifra de afaceri estimată în etapa anterioară. Structura acesteia pe producţie vândută şi vânzări de mărfuri se va considera stabilă.modificările sezoniere (S). în jurul tendinţei generale. Estimarea veniturilor financiare 10 (1) . . de natura producţiei exerciţiului. care apar datorită unor factori accidentali. care este o tendinţa de pe o perioadă de timp suficient de lungă.4. excepţionale. Veniturile din subvenţii. fie aspectelor de dezvoltare (expansiune. Estimarea cheltuielilor din exploatare Cheltuielile de exploatare se consideră că vor varia în raport cu cifra de afaceri. financiare. Nu toate cheltuielile de exploatare sunt variabile. provizioane şi alte venituri se vor neglija. se vor considera că variază odată cu cifra de afaceri la un nivel mediu (calculate ca medie a doi ani anteriori). criză. care se vor stabili ţinând cont de valoarea mijloacelor fixe şi investiţiile noi. Excepţie de la această regulă vor face cheltuielile cu amortizarea.. situaţia fluxului de numerar. . din motive de prudenţă. de regulă de scurtă durată.modificările ciclice (C). Estimarea elementelor contului de rezultate În estimarea contului de rezultate se va ţine cont de urmatoarele principii: . care se datorează acţiunii factorilor sezonieri (din care cel mai important se referă la factorii climaterici. . optimal fiind situarea acestuia la un sfert din această dimensiune. însă atunci când se sporeşte cifra de afaceri. Alte cheltuieli din exploatare şi din provizioane se neglijează din motive anterior menţionate. Seriile de timp.2. apoi urmând ca importanţă perioadele de concedii şi vacanţă). corectat cu indicele de ciclitate (C). Metoda multiplicativă presupune că fenomenul analizat (Y) este rezultanta acţiunii trendului (T).separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare. pe baza acţiunii unui sistem complex de factori.corelaţii cu alte situaţii pro-forma: blianţul. cu acţiune imprevizibilă. Schemele principale de acţiune sunt metoda aditivă şi metoda multiplicativă. care reprezintă oscilaţii relative regulate. caracterizate prin periodicitate. cel sezonier (S) şi luând în considerare o valoare medie reziduală (U): Yt=Tt * St * Ut 1. sunt compuse în general din: . . . tot din motive de prudenţă se creşte şi ansamblul lor. recesiune şi relansare).

2000 11 . din provizioane se vor ignora din motive de prudenţă. aplicat asupra profitului brut. se întocmesc planuri financiare de orientare generală care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prin descrierea produselor oferite. 1. Alte cheltuieli financiare. Veniturile din dobânzi se vor obţine prin aplicarea dobânzilor pe cont curent asupra sumelor rezultate din situaţia fluxului de numerar. Planul de afaceri al întreprinderii 5 Vintilă G.5. din motive de prudenţă se vor considera la nivelul mediu faţă de cifra de afaceri. Chelutielile din diferenţele de curs valutar se vor considera la nivelul maxim (faţă de cifra de afaceri) din compararea celor doi ani anteriori. Dacă este inevitabilă existenţa unor cheltuieli nedeductibile. precum şi soluţionarea lor). mai ales al taxelor şi impozitelor. . determinarea impactului fiscal al legislaţiei. Cele mai importante instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung sunt: planul de afaceri al întreprinderii şi planul de finanţare al investiţiilor. curentă a activităţii organizaţiei (firmei). Estimarea impozitului pe profit se va face pe baza cotei de impunere în vigoare. cumulate din etapele anterioare. Veniturile nedeductibile fiscal se vor ignora din motive de prudenţă. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Previziunea financiară îmbracă forme diferite. 5 Previzionarea pe termen mediu acoperă o perioadă viitoare de la 1 la 5 ani. a proiectelor de cucerire a noilor pieţe sau de orientare generală a activităţilor şi structurii interne a întreprinderii. Estimarea veniturilor şi cheltuielilor excepţionale Aceste elemente de regulă se vor neglija. Veniturile din diferenţe de curs valutar se vor considera la un nivel minim al anilor precedenţi. atunci se vor face corecţii asupra profitului brut în vederea obţinerii profitului impozabil. Estimarea profitului net se realizează prin deducerea impozitului din profitul impozabil şi va fi preluată în pasivul bilanţului financiar la capitolul de capitaluri proprii.5. Pe termen lung (3-5 ani). Bucureşti. Alte venituri financiare. a proiectelor de fabricaţie a noilor produse. Editura Didactică şi Pedagogică.“Gestiunea financiară a întreprinderii”. Cheltuielile financiare se vor previziona pe categorii. în funcţie de perioada de timp pentru care se realizează. având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală. Se utilizează la elaborarea şi execuţia bugetului (proiectarea deficitelor dintre veniturile anticipate şi cheltuielile pe următorii ani. Previzionarea pe termen lung este utilă mai ales la planificarea dezvoltării fizice şi economice şi la planificarea strategică a investiţiilor şi debitelor. identificarea trendurilor financiare şi planificarea investiţiilor.1. Cheltuielile din dobânzi se obţin prin aplicarea dobânzilor la creditele bancare contractate. analiza politicilor.Veniturile financiare vor fi estimate pe categorii. 1.

dimensiunea pieţei. concisă şi convingătoare. Prin date esenţiale se pot înţelege: .dimensionarea şi alocarea resurselor financiare.structura legală. În general. Pentru ca acesta să îndeplinească aceste atribute este foarte importantă întocmirea şi redactarea planului.determinare poziţiei firmei pe piaţă şi în raport cu firmele concurente. de a stabili obiectivele definite corect în timp şi spaţiu. tendinţele de creştere. totuşi unele scopuri sunt comune.În elaborarea planurilor de afaceri nu există tipare care să se potrivească tuturor firmelor. – “Managementul financiar al firmei”. factori care ar afecta dezvoltarea viitoare. . . . într-o formă clasică.statistici de piaţă. Planurile trebuie să descrie produsele şi serviciile ce vor fi vândute pe piaţa actuală sau pe segmentul ţintă de piaţă. suma de bani de care firma are nevoie pentru investiţie şi momentul în care firma va obţine profit. Editura Independenţa Economică. Dacă planul de afaceri este întocmit în scopul obţinerii unei finanţări acesta va prezenta. material şi umane în condiţii de eficienţă şi eficacitate. . adresa. Brăila. Un plan de afaceri îndeplineşte astfel de condiţii. data şi felul înregistrării. permiţând o urmărire cât mai facilă. fără a neglija faptul că acestea trebuie să fie corecte şi convingătoare. . 2000 12 . Este necesar ca planul de afqceri să fie elaborat într-o formă cât mai uşor de înţeles pe baza unor obiective realiste. în acest sens putând fi nominalizate patru etape principale: a) Strângerea datelor corespunzătoare Planurile de afaceri se întocmesc în mod efectiv cu datele pe care se bazează în mod concret firma. de asemenea. domeniile în care firma este pregătită să facă afaceri.stabilirea unor obiective realiste impunându-se o analiză bine conturată a capacităţilor de producţie şi de extindere pe viitor ale firmei. . . .principalii furnizori şi condiţiile de vânzare ale acestora. Procesul scrierii planului devine mult mai rapid dacă datele esenţiale sunt disponibile.date cu privire la costul materialelor şi al forţei de muncă. de a asigura recuperarea profitabilă a plasamentelor efectuate. grad de detaliere determinat de mărimea şi gradul de maturitate al companiei dar şi de obiectivele urmărite.concurenţa.numele exact al firmei. Proiectarea planului de afaceri cere executanţilor să stabilească gradul de detaliere la care se va recurge în cadrul planului final.identificarea riscurilor şi a dificultăţilor posibile în iniţierea afacerii.numele eventualilor clienţi de perspectivă. În proiectarea planului de afaceri se cuprinde sumarul acestuia care este alcatuit de regulă din capitol precum: 6 Mihăilescu I. . un plan de afaceri are ca obiective principale: . -convingerea partenerilor/investitorilor potenţiali cu privire la abilitatea întreprinzătorului de a diagnostic corect mediul economic extern al firmei. b) Elaborarea proiectului de plan 6 Elaborarea planului de afaceri este organizată în secţiuni bine definite.

. Planul de dezvoltare Este tipul cel mai răspândit de plan de afaceri. De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat şi de firmele mari.anexe. . Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil în cazul în care necesarul de fonduri pentru care se pledează este mai mare. .vânzarea. un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora. 3. devenind tradiţional în lum ea afacerilor. Cu cât acesta este mai detaliat cu atât este mai sigur că managerii îşi vor înţelege rolul şi modul de a duce la îndeplinire toate opertaiunile până la realizarea scopului final.descrierea şi analiza produselor şi serviciilor. fiind elaborat în 40-100 pagini.Planul operaţional În cazul firmelor bine consolidate. se pot evidenţia trei tipuri de plan de afaceri: 1. . în practica economică. Planul operaţional este caracterizat de un grad ridicat de detaliere. dar şi cât de elevate sau complicate sunt operaţiunile pe care le realizează firma. Planul sumar se adaptează cel mai bine firmelor care nu au vechime mare ci se află într -o etapă incipientă de dezvoltare.. El este elaborat în 20-40 de pagini şi prezintă cât mai detaliat operaţiunile şi proiectele de viitor ale firmei. bine considerate care doresc să testeze viabilitatea unui proiect de investiţii. În general. Planul “succint de afaceri” conţine suficiente date.firma. c) Determiarea tipului de plan dorit sau necesar În realizarea planului de afaceri nu există şi nici nu vor exista niciodată reguli fixe. . Mărimea acestuia va depinde în mare măsură de ceea ce dorim să reprezinte şi să se realizeze prin intermediul acestuia. Planul sumar (prescurtat) Planul sumar poate fi corespunzător scopului propus de firmele care urmăresc reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii.informaţii financiare. care conving potenţialii investitori că pot intra în af aceri în perspectivele unei reuşite şi în condiţii de risc diminuate. d) Stabilirea responsabilităţilor 13 . 2.sinteza planului.

de regulă fiecare manager responsabil al unui compartiment (marketing. În categoria plasamentelor se include. în mod necesar. 1. grad de saturare. crearea de depozite bancare la termen.Planul de afaceri poate fi elaborat în diverse feluri. cât şi obiectul investiţiei în sine şi rezultatele scontate a se obţine. datorită gradului de neimplicare în realizarea obiectivelor propuse. o investiţie presupune proiecte alternative. Decizia de a investi presupune elaborarea unor studii comerciale. Un aspect important îl constituie elaborarea planului de către personalul firmei şi mai puţin din exterior. construcţii. a unor disponibilităţi consolidate pentru care nu sunt încă create condiţii pentru o utilizare în interiorul firmei. apariţia unor produse înlocuitoare sau noi). pe termen lung. Participaţiile sunt de două categorii: investiţii de portofoliu şi speculative. stricto sensu. ¾ din participaţiile speculative sau plasamentele speculative au în vedere valorificarea unor informaţii sau estimări privind conjunctura pieţei. în mare măsură. urmăresc. ¾ din investiţiile de portofoliu au în vedere procurarea de acţiuni de la o altă firmă. utilaje etc. Termenul de „investiţii” semnifică. iar după aceea managerul general realizează revizuirea planului şi emite observaţii pe baza acestuia. Am delimitat în acest fel sfera şi obiectul investiţiilor în cadrul sferei mai largi a plasamentelor şi participaţiilor. cu intenţia valorificării unor resurse disponibile în limita unei anumite perioade de timp.5. cât şi sursele permanente şi temporare. de asemenea. echipamente. este creşterea volumului şi calităţi i activităţii unei firme. utilizarea unor resurse financiare pentru intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producţie fixe (clădiri. cu intenţia de a extinde interesele firmei participante asupra unui concurrent sau într-un alt domeniu de activitate. maşini. sfera cerinţelor de finanţare la nivelul unei firme şi are în vedere atât sursele proprii şi pe cele împrumutate. De aceea.) elaborează partea care îi revine. fără a avea de data aceasta. instalaţii.2. adică evoluţia ei pe termen scurt. caracter speculativ. Altă posibilitate ar putea fi aceea de elaborare a planului în întregime de către Directorul Executiv al firmei. producţie etc. ca şi pentru cele vizând extinderea acesteia sau participaţiile la capitalul altei/altor firme. investiţia este o imobilizare de capital pe termen lung în scopul obţinerii unei rentabilităţi viitoare mai mari. soluţiile 14 . Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante fie prin construirea lor propriu-zisă.) fie prin achiziţie. Politica de investiţii Crearea surselor de finanţare pentru imobilizările fixe constituie prima problemă financiară pentru proiectele de fondare a unei firme. Planul de finanţare al investiţiilor Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante acoperă. în forma sa cea mai generală. Efectul investiţiei. procurarea de obligaţiuni (publice sau nu) cu intenţia unei valorificări avantajoase. tehnice şi financiare care să caracterizeze atât piaţa căreia i se adresează investiţia. Din punct de vedere strict financiar. de asemenea. variante pe multiplele aspect vizate de o astfel de iniţiativă: evoluţia pieţei (preţuri. ceea ce presupune angrenarea în „jocul” bursei prin cumpărarea/vânzarea de titluri de valoare în scop speculativ. vânzări.

Editura Risoprint. Criteriul VAN permite determinarea profitului actuarial care se degajă din proiectul de investiţii ca diferenţă între suma tuturor fluxurilor viitoare actualizate şi valoarea iniţială a investiţiei. costurile de investiţie. dinamica pieţelor adiacente (materii prime. finanţarea. utilizări etc. 7 Cucoşel C. 2005 15 .tehnice.). pe o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a proiectului. dinamica pieţei muncii etc. Cluj-Napoca. – “Finanţele întreprinderii – note de curs”. astfel: C= ∑ ( ) ( ) sau C= CF  ( ) (3) Aplicarea criteriului RIR este limitată. costurile de exploatare. Pentru acceptabilitatea unui proiect de investiţii în practica financiară se utilizează criteriul VAN (valorii actualizate nete). Dacă întreprinderea are la dispoziţie mai multe proiecte de investire atunci aceasta va alege acel proiect care are rata rentabilităţii interne cea mai mare. Criterii de alegere a variatelor de investiţie 7 Un criteriu important care permite clasificarea investiţiilor după gradul de rentabilitate este criteriul RRI sau criteriul ratei rentabilităţii interne. Caracterul limitat al acestui criteriu constă în faptul că nu dă nici o referire dacă proiectul este acceptat sau nu. Practic această rentabilitate internă se obţine prin egalarea valorii investiţiei cu suma tuturor fluxurilor financiare viitoare actualizate cu rata respectivă care se degajă pe parcursul duratei de viaţă a investiţiei. soluţiile de amplasament. Astfel: C=∑ ( ) ( ) (2) unde: C – valoarea investiţiei CFt– cash-flow-ul degajat în anul t V – valoarea reziduală i – rata de actualizare î În cazul particular când valoarea cash-flow-rilor degajate este constant iar valoarea reziduală este 0 atunci rata rentabilităţii interne soluţia ecuaţiei în i rezultată mai jos. Aceasta presupune determinarea ratei rentabilităţii capitalului investit care echivalează cu rentabili tatea ce ar fi obţinută de investitor dacă şi-ar plasa valoarea investiţiei. în sistem de dobândă compusă la o bancă.

Eventualele subvenţii de la bugetul de stat se acordă numai în cazurile prevăzute de lege şi în limitele aprobate.În buget nu pot fi scrise şi aprobate cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi finanţate.Reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor. 1999 16 . Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli 8 Bugetul de venituri şi cheltuieli este programul financiar al firmei cu ajutorul căruia se prevăd veniturile.Determinarea incorectă a profitului realizat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor şi “umflarea” cheltuielilor se sancţionează drastic de legislaţia financiară. . 8 Dumitreanu E. Bucureşti. cu alte persoane fizice sau juridice în calitate de debitori sau creditori. relaţiile cu agenţii economici. cu bugetul de stat.1. cu băncile. . iar bugetul trebuie elaborat într-o stransă corelaţie asigurându-ţi îm felul acesta următoarele cerinţe văzând realizarea gestiunii economice şi autonomia financiară: .Agenţii economici pentru a putea obţine profit trebuie să asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielite. .Desfăşurarea tuturor resurselor pentru finanţarea nevoilor de dezvoltare. . a acţiunilor social-culturale şi a altor acţiuni.Proiectarea evoluţiei patrimoniului administrat de agenţii economici prin reflectarea modificărilor ce se estimează în evoluţia şi structura lor. . . vărsămintele la buget etc.1. Editura A.6. Bugetul de venituri şi cheltuieli ca urmare a acestor obiective cuprinde două secţiuni importante: programul de producţie. cu salariaţii. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN SCURT Previziunea financiară pe termen scurt se realizează cu ajutorul bugetelor şi se referă la durata unui exerciţiu (1 an). . Aceasta se realizează cu ajutorul bugetului de venituri şi cheltuieli.6. . fondurile proprii şi cele împrumutate. cu furnizorii. – “Bilanţ contabil”. cheltuielile şi rezultatele financiare ale activităţii acesteia. . proiectarea şi optimizarea capacităţii agenţilor economici de a realiza beneficii. 1.Creditele bancare se prevăd în buget numai în limitele şi în condiţiile legate şi numai după negocierea cu băncile. echilibriului şi rentabilităţii care trebuie să se afle la baza elaborării şi executării oricărui buget prin BVC se urmăresc următoarele obiective: -Proiectarea fluxurilor în lei/valută ocazionate de întreaga activitate pentru cunoaşterea şi ţinerea sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi în final a capacităţii de a onora integral şi la timp plăţile.Evaluarea şi dimensionarea relaţiilor băneşti ale agenţilor economici cu salariaţii proprii.Pornind de la necesitatea asigurării principiilor universalităţii.

veniturilor şi rezultatelor. O altă trăsătură a bugetului este aceea că pe baza lui se asigură coerenţ a activităţilor şi structurilor organizatorice ale firmei pe linia creşterii rentabilităţii şi economisirii resurselor. reprezintă un centru de venituri şi cheltuieli care intră în relaţii economico-financiare cu mediul extern. se coordonează şi se controlează mişcarea variabilelor structural e ale firmei.după caz. veniturilor şi rezultatelor financiare. 2005 17 . nu este numai concomitent şi ulterior. l-a constituit necesitatea creşterii eficienţei diverselor activităţi sau structuri organizatorice în condiţiile sporirii complexităţii procesului de obţinere a beneficiilor. evidenţă. 9 Cucoşel C. se alocă resursele necesare şi se organizează controlul bugetar. bugetul leagă pe plan financiar verigile componente ale firmei în vederea obţinerii rezultatelor maxime. inclusiv de către firma luată în ansamblu. a posibilităţii apariţiei deficienţelor si anomaliilor. urmărire a cheltuielilor. trebuie să asigure nivelul de eficienţă şi rentabilitate dimensionate prin buget. prin buget. De fapt. în vederea potenţării contribuţiei lor la creşterea eficienţei firmei şi la economisirea resurselor alocate. prin natura şi forma valorică de exprimare a indicatorilor financiari. Modalităţile prin care bugetul realizează conţinutul activităţilor şi structurii organizatorice din cadrul firmei este aceea a descentralizării. ca instrument de conducere. În felul acesta. . bugetul pentrite reflectarea sintetică a tuturor fenomenelor şi proceselor economice oricât de variate ar fie ele. se poate aprecia că bugetul. din punct de vedere metodologic. Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor. în ansamblul său. Fiecare activitate sau . Aplicaţii practice şi studii de caz”. control. bugetul reprezintă un instrument de analiză şi control. Ori. în calitatea sa de instrument al previziunii financiare pe termen scurt. Generalizând . ci în primul rând este bazat pe previziunea desfăşurării activităţii. iar pe această bază se fundamentează decizia de corecţie. Fiecare centru de venituri şi cheltuieli este investit cu autoritatea şi responsabilitatea necesară gestiunii resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor financiare ce revin din bugetul general al firmei. Această capacitate a bugetului se întemeiază pe faptul că orice întemeiere de plan sau obiectiv angajat de aceste verigi.Integrarea activităţii de plaificare. factroul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de previziune. implicit de asigurare a echilibrului financiar al firmei.Descentralizarea procesului de conducere prin împărţirea activităţii firmei pe centre interne de venituri şi cheltuieli. Analizat din acest punct de vedere. prin bugetul de venituri şi cheltuieli de planifică. Cluj Napoca. se realizează integrarea activităţilor de planificare.În procesul de realizare a veniturilor şi de efectuare a chetulielilor. structură organizatorică internă a firmei este considerată un centru de venituri şi cheltuieli sau de gestiune la nivelul căruia se planifică pe o anumită perioadă obiectivele financiare. – “Finanţele întreprinderii. Editura Risoprint. Totodată. are următoarele elemente specifice: . Convergent şi complementar bugetului se organizează un sistem de contabilizare prin care se urmăreşte şi se controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele planificate. control a cheltuielilor.9 Totodată firma.

. În acest scop. 1. separate pentru producţie şi separate pentru investiţii. după caz. la plata impozitului pe profit. După cum se observă mai sus. a costurilor de producţie şi a subvenţiilor ce urmează a fi primite. fie dacă acesta nu este posibil.03. fiind analizat şi promovat ca instrument de baza al conducerii economicofinanciare. fie prin stoparea cheltuielilor la resursele proprii. Pe baza lui se planifică pe o anumită perioadă de gestiune. prin angajarea unor resurse din afară. obiectivele de realizart şi cheltuielile necesare pentru înfăptuirea acestora. alocaţii de la bugetul public naţional.Abordarea activităţii fiecărui centru prin prisma relaţiei dintre cheltuieli şi venituri. participarea la profit a angajaţilor. cheltuielile şi profitul” este un document de previziune financiară care pune în corelaţie totalul veniturilor din diferite surse de activitate curentă. plata dividendelor de către întreprindere. B. Diferenţa dintre volumul resurselor proprii şi necesarul total de resurse evidenţiază în final excedentul (+) sau deicitul (-) de resurse băneşti prevăzându-se şi posibilităţile de acoperire a eventualului deficit de resurse din credite bancare şi alte împrumuturi. subvenţii etc. la plata premiilor cuvenite salariaţilor. În procesul de elaborate şi de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli unităţile vor urmări necondiţionat respectarea principiilor de eficienţă maximă şi a echilibrului financiar. a cheltuielilor de investiţii. 181061/28.C. se folosesc formularele prevăzute de actele normative în vigoare. . alocarea şi utilizarea resurselor întreprinderii.c. iar pe această bază antrenarea lui la creşterea activităţii firmei şi economisirea resurselor. din 10 Normele metodologice nr. îndeosebi pentru fundamentarea veniturilor. pentru intreprinderi conţine în prezent mai multe părţi sau elemente componente denumite generic secţiuni. rambursarea creditelor. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 18 . “Formarea şi utlizarea resurselor băneşti” este un document ce reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă (disponibilităţi la începutul perioadei – fonduri de dezvoltare. veniturile de obţinut sau resursele financiare alocate.1995 privind întocmirea b. vărsăminte la buget din profitul net. Tot prin bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc componenţele şi responsabilităţile cu privire la gospodărirea eficientă a resurselor. Luat în considerare ca un document de planificare.V. la alte fonduri – intrări de resurse băneşti – venituri din activitate – alte resurse etc) şi a necesarului total de resurse (pentru finanţarea cheltuielilor de producţie. detalierea necesarului de resurse în funcţie de natura cheltuielilor şi plăţilor proiectează modalităţile de asigurare a echilibrului bănesc necesar.6. plata dobânzilor la credite utilizate pentru investiţii.2. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli În condiţiile dezvoltării ştiinţei conducerii întreprinderii.10 “Veniturile. fonduri de rezervă. bugetul capătă noi valenţe. precum şi formularele specifice proprii sau solicitate de ministere. bugetul este folosit pentru a dimensiona.Investirea fiecărui centru cu autoritate şi responsabilitate în gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivelor financiare defalcate. în funcţie de necesităţi. în termeni financiari şi în condiţii de eficienţă economică. majorarea fondului de rezervă etc). finanţarea acţiunilor social-culturale şi sportive.v.

generate de acţiunile reglementate de “Legea privind impozitul pe profit” ca de exemplu: a) sume plătite pentru cercetarea ştiinţifică neincluse în costurile de producţie sau cheltuielile de circulaţie. sume din profit destinate fondului de dezvoltare. costurile aferente volumului de activitate pe total şi defalcare pe elemente primare de cost ( materii prime. profitul net şi repartizarea profitului etc. diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor. profit impozabil. salarii etc). pentru aceasta din urmă prevăzându-se şi posibilitatea de utilizare de credite bancare sau alocaţii de la bugetul de stat. Un alt document anexă la BVC se referă la “Fondul de dezvoltare” în care sunt inserate sursele de finanţare a investiţiilor şi anume: sume de valorificare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. impozitul pe profit. în felul acesta determinându-se excedentul sau deficitul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii. cultural. Pe de altă parte plăţile efectuate din acest fond sau micşorarea acestuia din diferite cauze în final fiind posibil să se determine soldul fondului la sfârşitul perioadei. sportive etc. Următoarea anexă vine să detalieze “cheltuielile neevidenţiate în costuri care se scad din venituri”. alte surse ( sumele echivalente reducerii impozitului aferent profitului utilizat pentru investiţii). etc. TVA.disponibil la începutul anului . În acelaşi timp în acest document sunt prevăzute destinaţiile ce se acordă “fondului de dezvoltare” respectiv cheltuielile pentru investiţii: . Compararea resurselor cu cheltuielile se realizează prin sumele acordate din veniturile obţinute asemenea acţiunilor sau din subvenţii de la bugetul de stat.plata dobânzilor la creditele utilizate -resursele proprii rămase pentru finanţarea investiţiilor. precum şi ponderea sa faţă de capitalul social.prelevări din profit (venituri) în cursul anului -alte surse: excedentul obţinut din vânzarea acţiunilor la cursul favorabil. amortizarea mijloacelor fixe obţinută din vânzarea acestora.rambursarea creditelor . alte venituri şi cheltuieli aferente veniturilor – cele evidenţiate în costuri. d) prelevări sau donaţii în scopuri umanitare. 19 . Un document distinct este destinat “Fondului de rezervă” evidenţiindu-se pe de o parte sursele de constituire: . cele suportate direct din venituri. e) sprijinirea activităţilor sociale. Documentul este însoţit de altul numit “Date informative” care precizează volumul activităţii. Ţinând seama de fluxurile financiare existente în mod necesar între finanţele la nivel de întreprindere şi finanţele concentrate la nivelul Bugetului de Stat”se prezintă într-o anexă distinct intitulată “corelaţii cu Bugetul de Stat”.plata comisioanelor bancare . b) prelevări la fondul de rezervă şi alte fonduri speciale. amortizarea mijloacelor fixe. Ca element mai important de precizat cu privire la aceste cheltuieli este faptul că în structura acestora au fost incluse unele categorii noi.eventualele subvenţii din activitatea de export. c) prevederi din anii precendenţi nerecuperate până la data determinării profitului impozabil .

Elaborarea bugetului se face de către organul de conducere colectivă a firmei si se aprobă de Adunarea Generală a Acţionarilor. stabilirea măsurilor de luat. cota din veniturile nete în valută rămasă la dispoziţia unităţii. Ca plan financiar B. 11 12 Barr M. se găseşte într-o relaţie indisolubilă cu planul de dezvoltare economico-socială şi cu sistemul planurilor generale ale firmei. se obţin venituri ca rezultate ale propriei activităţi. se constituie fonduri din resurse interne sau se alocă prin destinaţiile legale. Această funcţie e atribuită expres de legislaţia de la noi. 2002 Toma M. implică şi validează tot ceea ce ţine de atragerea şi utilizarea resurselor. 12 Bugetul dă expresie organizatorică funcţiei de control a finanţelor şi se interrelaţionează cu controlul financiar preventiv. şi sporeşte răspunderea celor investiţi cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului firmei. resursele şi cheltuielile pentru investiţii. alte resurse şi cheltuieli precum vărsămintele la Bugetul de Stat. determinarea abaterilor de la indicatorii planificaţi. fondurile şi cheltuielile pentru toate activităţile economico-sociale desfăşurate în întreprindere. evită exclusivităţile. resursele şi cheltuielile pentru mijloace circulante. detectează riscurile. Bucureşti. identificarea cauzelor. precum şi compartimentele care trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a firmei. atunci când este cazul. – “Finanţe şi gestiune financiară”. comisioane în valută etc) şi “rambursarea împrumuturilor externe (interne) garantate de stat”( reflectă pe de o parte soldul împrumuturilor şi dobânzi nerambursate la începutul perioadei şi ratele de plată scadente în cursul perioadei. cheltuielile şi rezultatele financiare ale firmei privind activitatea de exploatare. Controlul bugetar se manifestă printr-o prezenţă activă în diferitele structuri de conducere ale firmei. Editura Joseph Bass. 1998 20 . Controlul de gestiune atrage atenţia.11 Funcţia de planificare are la bază planul financiar al unităţilor economice cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse. executarea de lucrări.Ultimele două documente anexate la buget sunt” încasări şi plăţi în valută” (etse vorba de încasări în valută din vânzarea mărfurilor. Această funcţie se exercită prin urmărirea şi analiza modului de execuţie a bugetului prin care se asigură cunoaşterea modului de asumare şi de îndeplinire a sarcinilor bugetare. iar pe de altă parte rambursarea obligaţiilor reprezentând credite pentru investiţii precum creditele pentru exporturi şi lucrări executate în străinătate). prin el se dimensionează veniturile. Bugetul se transformă prin această funcţie într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în mânuirea fondurilor firmei. prestări de servicii. Editura Economică. Funcţia de control se manifestă în procesul de execuţie financiară când se angajează şi se efectuează cheltuieli. de control al execuţiei financiare. indicând consecinţele evaluate în cirea ale evenimentelor şi deciziilor. USA.C. – “Guide to budgets and financial management”. de asigurare a echilibrului financiar al firmei.V. Această funcţie se poate realiza cu uşurinţă prin intermediul unui sistem informaţional. Funcţiile Bugetului de Venituri şi Cheltuieli Bugetul de venituri şi cheltuieli îndeplineşte mai multe funcţii: de planificare financiară.

Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (şi venituri). bugetele de venituri se clasifică în: . Teoria pieţelor financiare. În concluzie. Finanţele întreprinderilor. traseu care va respecta mai mult sau mai puţin ruta trasată.6.Tabelul 1. Bucureşti. Analiza şi gestiunea financiară”. cât şi structural – pe fiecare categorie de cheltuieli şi venituri şi pe fiecare verigă organizaţională. şi. Echilibrul financiar „reflectă asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor de planificare. 1. 1997) Funcţia de instrument de echilibru financiar.. Bugetul este folosit în stăpânirea relaţiilor dintre venituri şi cheltuieli. respectarea obligaţiilor de plată către terţi”. Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar (Sursa: Ion Stancu – “Finanţe. îndeosebi în ceea ce priveşte cheltuielile. Acest echilibru trebuie realizat prin buget atât din punct de vedere dimensional – pe total cheltuieli şi venituri la nivel de firmă . implicit. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli În practică se poate face o clasificare a bugetelor de venituri şi cheltuieli după mai multe criterii precum: a) concepţia care stă la baza bugetării veniturilor şi cheltuielilor b) obiectivul activităţii bugetare c) perioada pentru care se bugetează veniturile şi cheltuielile d) după sfera de cuprindere a activităţii bugetare e) variaţia cheltuielilor şi veniturile bugetare a) În raport cu această concepţie. bugetele au menirea de a trasa.bugetul de tip financiar potrivit căruia veniturile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de fonduri alocate în vederea acoperirii cheltuielilor care reprezintă 21 .3. Editura Economică. cu multă grijă.

a – fonduri alocate .componenta „Principalii indicatori economico-financiari” .bugete de venituri şi cheltuieli. Ecuaţia matematică a acestui tip de buget este: ±T=I–P în care: . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se reprezintă astfel: ± DC = Fd. Ele se mai numesc şi bugete proiect sau programare de activităţi. De regulă. respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli funcţionale care evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de principalele (6) (5) (4) 22 . lucrare.Ch – cheltuieli . Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de “regulator” sau de “feedback” a cheltuielilor în funcţie de resursele bugetare alocate.V .bugetul de tip economic este bugetul potrivit căruia cheltuielile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de consumuri de resurse necesare realizării veniturilor care reprezintă ieşiri din sistemul condus. Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se prezintă astfel: ± R = V – Ch în care: .Ch.ieşirile din sistemul condus. respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operaţionale prin care se evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs.bugetul de tip bănesc conform căruia încasările reprezintă intrări în sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de „regulator” sau „feedback” a maximizării rezultatelor economicofinanciare ca diferenţe între venituri şi cheltuieli. iar plăţile ieşiri din sistemul condus.Ch.bugete de venituri şi cheltuieli.componenta „Repartizarea profitului net” . . bugetul de venituri şi cheltuieli pentru a putea oferi date şi informaţii suplimentare cu privire la activitatea desfăşurată are două componente suplimentare: .± DC – economii (+) sau depăşiri (-) ale cheltuielilor bugetate. E în care: .±R –profit (+) sau pierdere (-) .P – plăţi b) În funcţie de cel de-al doilea criteriu avem: .venituri . serviciu.Fd.± T – excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie . E – cheltuieli efective .I – încasări . a .

activităţi. fie numai pentru venituri.bugete de venituri şi cheltuieli. fie numai pentru cheltuieli glisate (conturi). fie numai pentru venituri.bugete de venituri şi cheltuieli parţiale. care se întocmesc pe ansamblul activităţilor unei unităţi patrimoniale . e) În funcţie de variaţia veniturilor şi cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem: . Ele presupun actualizarea veniturilor şi/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbări în cerinţele perioadei curente sau a celor următoare. fie numai pentru venituri.bugete de venituri şi cheltuieli. 23 . fie numai pentru venitrui. fie numai pentru cheltuieli periodice.bugete de venituri şi cheltuieli generale. d)După sfera de cuprindere: . producţie administrativă etc.bugete de venituri şi cheltuieli. . Ele sunt elaborate şi au o perioadă de valabilitate de regulă un an calendaristic având o defalcare trimestrială şi/sau lunară. subactivităţi ale unei unităţi patrimoniale ca de exemplu: comercială. . fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe) care sunt influenţate de volumul activităţii programate şi variabile care sunt direct proporţionale cu volumul activităţii programate. c) În funcţie de factorul timp avem: . care se întocmesc pe diferite segmente ale activităţii unei unităţi patrimoniale.funcţii. fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile şi/sau cheltuielile sunt dimensionate în funcţie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacităţilor de producţie.bugete de venituri şi cheltuieli.

în cele din urmă. Bugetul este deci previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi a asigurărilor de reponsabilităţi pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în condiţii rentabile.CAPITOLUL 2. Londra. Periodicitatea cea mai des întâlnită a elaborării bugetelor este cea anuală. conforme cu obiectivele strategice urmărite. întrucât procedura durează 3-4 luni. al producţiei etc) operaţiunile de elaborare a lor vor începe în luna septembie dinaintea anului de plan. pe cât posibil. informării conducerii şi luării măsurilor corective necesare. Un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate. la noile informaţii privind evoluţia variabilelor economice exogene etc. CONCEPTE ŞI STRUCTURI BUGETARE 2. c) principiul menţinerii solidarităţii între departamentele şi al concordanţei cu politica generală a întreprinderii. Sistemul bugetar trebuie să îndepărteze tendinţa de supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi să contribuie la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii. Cheia succesului bugetelor şi controlului bugetar o reprezintă. bunul simţ. dar sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investiţiilor). Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus în patru faze: 13 Dury C. compatibil cu menţinerea şi consolidarea prestigiului firmei. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de tip penalităţi/recompense cât mai obiectiv posibil (reduceri de salarii. Regula este ca periodicitatea bugetului să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată. cât şi prin printr-un climat informal şi cultural intern. Pentru bugetele anuale (al vânzărilor. Editura Thomson learning. b) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din întreprindere. concedieri etc). Un buget trebuie să permită adaptarea la modificările mediului. rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate în bugete. retrogadări. diplomaţia şi încrederea manifestate în conducerea întreprinderii. SISTEMUL BUGETAR AL ÎNTREPREINDERII Prin bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi responsabilităţilor pe fiecare centru de activitate. Aplicarea acestui principiu trebuie însă să armoniz eze relaţia contradictorie între completudinea sistemului bugetar şi costurile mai ridicate ale unui sistem complet.13 Coerenţa unui sistem bugetar se asigură prin respectarea unor principii de elaborare şi funcţionare a acestuia: a) principiul totalităţii. permanent. în scopul stabilirii cauzelor abaterilor. – “Management Accounting for business decisions”. Controlul bugetar urmăreşte desfăşurarea efectivă a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate. 2001 24 . dar şi cu periodicitate mai mică de un an (cel al trezoreriei). Prin controlul bugetar se compară. a tuturor activităţilor întreprinderii într-o coordonare care să asigure echilibrul între diferitele servicii funcţionale şi operaţionale. e) principiul cuplării cu politica de personal pentru a determina o motivaţie şi o adeziune ale personalului.1. d) principiul supleţei într-un cadru economico-social din ce în ce mai încărcat de constrângeri. care impune acoperirea.

între previziunea pe termen lung şi cea pe termen scurt. 3) elaborarea de prebugete (proiect de bugete). Focşani.1) identificarea obiectivelor întreprinderii. investiţiile. ca rezultat al testării diferitelor scenarii şi al negocierii lor între diferitele compartimente şi cu conducerea generală a întreprinderii. cu detalieri pe segmente de piaţă. 2) realizarea de studii pregătitoare privind piaţa factorilor de producţie şi piaţa de desfacere. trimestru etc). administrare şi utilizare a mijloacelor financiare. Din punct de vedere al perioadei de timp se distinge. 4) întocmirea şi aprobarea bugetelor întreprinderii. precum şi a fondurilor necesare. 25 . Figura 1. 1994) Notă: A – Bugetele de capital B – Bugetele de exploatare C – Bugetele financiare 2. în general. ce decurg din planul general strategic de 3-5 ani. pentru anul de plan. Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă în practica economică din România instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare. pe subunităţi şi pe perioade operative de gestiune (lună. Schema legăturii dintre bugetele întreprinderilor (Sursa: Corneliu Russu – „Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Editura Expert. de planificare finaciară.a reflecta modul de formare.2. Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului bugetului de venituri şi cheltuieli sunt eficienţa maximă şi echilibrul financiar. concurenţa. privind condiţiile sociale etc. TIPURI DE BUGETE Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei activităţi de previziune. Rolul lui este de: .

întreprinderea va începe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai strânse „gâtuiri”: producţia. Agenţii economici. Având fixate aceste limite ale vânzărilor şi ale aprovizionărilor. 14 14 Stancu I. Agenţii economici cu capital privat pot adopta în mod corespunzător acest sistem de programare.. Bucureşti. Aceste este denumit „Bugetul Pilot”. în elaborarea bugetelor. care sunt obligaţi să întocmească acest document. Componenţa bugetului de venituri şi cheltuieli Bugetul activităţii de producţie Bugetul activităţii generale Bugetul activităţii de trezorerie activităţii de încasări şi plăţi în valută Bugetul Bugetul de venituri şi cheltuieli Împrumuturi garantate de stat activităţii de investiţii Principalii indicatori economici şi financiari (Sursă proprie) Bugetul Rezerve Repartizarea profitului Orice întreprindere este supusă unor limite ale activităţii sale. – “Finanţe”. în primul rând. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. vânzările sau aprovizionările. fie de societate comercială la care statul român are aport de capital social. cu defalcare pe trimestre şi se compune din următoarele formulare: Figura 2. au statut fie de regie autonomă. Editura Economică. Aceste limite sunt numite „ştrangulări” de care trebuie să se ţină seama. 2002 26 .a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea agentului economic.

Relaţia de bază a formularului este: Rezultatul net al exerciţiului = Venituri totale – Cheltuieli totale (7) Pentru a completa formularul se fac următoarele precizări: 15 Veniturile totale sunt grupate în: a) venituri din exploatare. . cheltuieli din diferenţe de curs valutar.venituri din vânzarea produselor finite. dobânzile. . b) cheltuieli financiare – privesc titlurile de plasament cedate.sume prevăzute a se primi drept subvenţii pentru produse şi activităţi. transferuri conform actelor normative în vigoare. 15 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 27 . pierderi provenite de la debitori diverşi) fie de operaţiuni de capital ( reprezentând active cedate). reclamă şi publicitate. b) venituri financiare – provenind din participaţii. f) impozitul de profit.cheltuieli de protocol. alte venituri financiare. . dobânzi. locaţii de gestiune şi chirii. produselor reziduale. amenzi şi penalităţi. d) rezerve legale. şi anume: . e) acoperirea pierderilor din anul precedent.cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele. creanţe imobilizate.1. . fie operaţiuni de capital (venituri din vânzarea activelor imobilizate). alte imobilizări financiare.cheltuieli materiale. mărfurilor.cheltuieli de personal. donaţii şi subvenţii acordate.2. Bugetul activităţii generale Acest formular evidenţază rezultatul net al exerciţiului ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale aferente activtăţilor din care provin veniturile. diferenţe de preţ şi tarif. c) cheltuieli excepţionale – legate fie de operaţiuni de gestiune (despăgubiri. şi anume: . diferenţe de curs valutar. studii şi cercetări. activităţi diverse. Echilibrul poate fi considerat ca realizat atunci când cheltuielile totale nu depăşesc veniturile.2. Cheltuielile aferente activităţilor care determină veniturile programate a se realiza în cursul exerciţiului financiar se clasifică în: a) cheltuieli financiare pentru exploatare. alte cheltuieli financiare. c) venituri excepţionale – au ca sursă fie operaţiuni de gestiune (bunuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale). titluri de plasament. Această situaţie nu asigură însă îndeplinirea cerinţei privind respectarea principiului eficienţei maxime şi obţinerea resurselor pentru dezvoltarea întreprinderii.venituri din lucrări şi servicii prestate. redevenţe. semifabricatelor. .

Deva. publicitate. . Bugetul activităţii de trezorerie Acest formular reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă. 16 Costul de producţie se stabileşte prin însumarea cheltuielilor aferente producţiei marfă-materii prime şi materiale.2.fundamentarea costului unitar al produselor.fundamentarea subvenţiilor. . . Producţia marfă = la preţurile de . lucrări şi servicii terminate (recepţionate) executate pentru terţi. Scopul îl constituie stabilirea modalităţilor de asigurare a echilibrului necesar desfăşurării activităţii în condiţii normale. Rezultatul activităţii de producţie apare ca diferenţă între producţia marfă şi costul de producţie aferent acesteia. 2. . Editura Intelcredo. alte cheltuieli.fundamentarea costurilor de producţie. Pentru ca producţia să se desfăşoare continuu este nevoie de existenţa stocurilor. în condiţiile reglementărilor în vigoare.2.2. – “Finanţele agenţilor economici din România”.Costul de producţie livrare preconizate Rezultate (profit/pierdere) (8) Producţia marfă cuprinde produsele finite. prin buget propun subvenţii de la bugetul de stat vor anexa la acest formular următoarele fundamentări:17 . la preţurile de livrare preconizate. energie şi apă. lucrări şi servicii executate de terţi. amortizarea imobilizărilor corporale.3.fundamentarea cheltuielilor generale de administraţie. asigurări şi protecţie socială. În activitatea curentă pe care o desfăşoară orice întreprindere este nevoie de materii prime.2. Formularul nu reflectă disponibilităţile de mijloace băneşti la începutul perioadei. semifabricate din producţie proprie. . 1999 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 28 . precum şi destinaţia resurselor pe principalele activităţi care generează cheltuieli şi plăţi. Angajarea acestor disponibilităţi în acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectată ar presupune concomitent prevederea în această parte a formularului de cheltuieli care să reflecte creşterea faţă de începutul perioadei a altor elemente de mijloace circulante (stocuri şi alte active) sau plata unor obligaţii existente la 16 17 Hada T. cuprinse sub această formă funcţională de rotaţia mijloacelor circulante care a avut loc în perioadele precedente. reclamă.fundamentarea cheltuielilor indirecte de producţie.fundamentarea cheltuielilor de protocol. inclusiv pentru sectorul de investiţii. salarii personal. Bugetul activităţii de producţie Prin acest formular al bugetului de venituri şi cheltuieli este pus în evidenţă rezultatul activităţii întreprinderii: profit sau pierdere. combustibil. Unităţile patrimoniale care. materiale care puse în operă se concretizează în produse finite care apoi se valorifică.

participarea la profit a salariaţilor). . . Editura Didactică şi Pedagogică.operaţiuni în legătură cu acţionarii. . Figura 3 Schema de elaborare a bugetului de trezorerie (Sursa: Vintilă Georgeta – „Gestiunea Financiară a întreprinderii”. managerii şi salariaţii întreprinderii ( plata dividendelor. . Bucureşti. nu influenţează excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectată şi – ca urmare – nu sunt reflectate nici în modelul de buget.operaţiuni de majorare a rezervelor.operaţiuni de rambursare a creditelor. fără modificarea volumului total al acestora. Comarând resursele proprii cu necesarul de resurse rezultă. în structura mijloacelor circulante. 2000) 29 . chletuielilor financiare. cheltuielior excepţionale şi imobilizările corporale şi necorporale. cota managerului.resursele aferente perioadei – venituri financiare. -operaţiuni legate de relaţia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit şi vărsăminte la bugetul de stat sau bugetele locale).operaţiuni de finanţare a cheltuielilor de exploatare. Astfel de modificări. şi anume: . venituri excepţionale şi alte resurse. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operaţiuni. un excedent sau un deficit la nivelul resurselor. subvenţii pe produse şi activităţi şi alocaţii pentru investiţii.începutul perioadei. după caz. În cadrul resurselor proprii sunt evidenţiate distinct: -disponibilităţile la începutul perioadei – fond de dezvoltare. rezerve şi alte fonduri. Excedent (+) = resurse proprii – necesar de resurse Deficit (-) = necesar de resurse – resurse proprii (9) În caz de deficit se procedează la identificarea modalităţilor de acoperire a acestuia prin credite sau alte împrumuturi.

activitatea de bază – export direct. trebuie să acopere plăţile în valută aferente exerciţiului. prin diferenţă.dobânzi bancare încasate pentru depozite în valută.2. obligaţiuni. 2000 pag 112 30 . alte cheltuieli prevăzute de lege. reclamă şi publicitate. materiale.2. Editura Independenţa Economică. credite. . dobânzi bancare plătite pentru credite bancare primite. disponibilităţile în valută la începutul anului.5. la care se adaugă încasările în cursul anului. În termenii echilibrului. 2. .venituri în numerar din emisiunea de acţiuni pentru achiziţionarea sau răscumpararea acţiunilor întreprinderii. la furnizorii de mărfuri la export sau beneficiarii de mărfuri din import. Din această relaţie. ipoteci şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung.4. – “Managementul financiar al întreprinderii”. Bugetul activităţii de investiţii 18 Mihăilescu I. . subansambluri destinate consumului propriu şi alte bunuri destinate vânzării. restituirea creditelor primite. Programarea şi reglarea (prin credite) a capacităţii de plată în valută a întreprinderii constituie scopul acestui formular.rambursări în numerar a unor sume împrumutate. poate rezulta un disponibil la sfârşitul exerciţiului financiar: Disponibil la sfârşitul anului Disponibil = la începutul anului Încasări în cursul – anului Plăţi în cursul anului + (10) Încasările din cursul anului pot proveni din: .Bugetul de trezorerie mai trebuie să cuprindă separat fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare cum ar fi:18 . . materii prime. b) alte cheltuieli legate de reprezentarea în strainătate.valută cumpărată de la băncile comerciale. .plăţi în numerar ale locatarului pentru deducerea obligaţiilor legale de operaţiunile de leasing financiar. deplasări în străinătate. alte operaţiuni externe. Plăţile în valută în cursul exerciţiului financiar sunt generate de: a) importuri realizate pentru investiţii proprii. executări de lucrări în străinătate. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută Acest formular este specific agenţilor economici care efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în valută şi se completează în mii dolari SUA.venituri în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur. Piteşti. . valuta vândută băncilor comerciale.plăţi în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii. 2.

. 2. cât şi în milioane lei. se va anexa lista de investiţii în care se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. garantat de stat.2. Pentru com pletare se face precizarea că. la extern şi la intern. Resurse proprii Cheltuieli Excedent (+) = pentru finanţarea .diferenţa dintre veniturile încasate din vânzarea încasate din vânzarea activelor sau a mijloacelor fixe minus cheltuieli ocazionale. alocaţii de la bugetul de stat şi fonduri speciale. a) Împrumuturile garantate de stat Acest formular se completează pentru fiecare împrumut.alte surse. bugetul de investiţii cuprinde:19 . .cota de 50% din reducerea impozitului pe profit aferentă sumelor reinvestite. Pentru investiţiile prevăzute a se finanţa din credite externe garantate de stat.pentru investiţii investiţiilor (11) Cheltuieli Resurse proprii Deficit (-) = pentru investiţii – pentru finanţarea (12) investiţiilor Dacă rezultă deficit se identifică modalităţile de acoperire a acestuila în aşa fel încât cerinţa echilibrului să fie satisfăcută. precum şi alte prevederi legale. Împrumuturile garantate de stat. valoarea rămasă neamortizată şi nerecuperarea şi imozitul pe profit aferent. .disponibilul fondurilor de dezvoltare. . Repartizarea profitului.credite şi alte împrumuturi.Prin întocmirea acestui formular se urmăreşte stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investiţii.6. Rezervele.alocaţii de la buget sau din fondul special pentru investiţii. exprimat atât în moneda de contract. . Datoria efectivă la sfârşitul exerciţiului financiar se stabileşte pe baza relaţiei: Datoria efectivă la sfârşitul 19 Datoria efectivă = la începutul + Intrări Rambursări din . mai puţin cheltuielile efectuate şi impozitul aferent. Relaţia de bază a formularului o constituie compensarea resurselor proprii pentru finanţarea investiţiilor cu cheltuielile pentru investiţii.sume obţinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale.de capital (13) Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 31 . Resursele de acoperire a deficitului provin din: . Pricipalii factori economico-financiari.

Resurse total Utilizare total (14) 20 Conform pct.capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor de plată exigibile – prin calcularea indicatorilor de lichiditate (lichiditatea globală. Pe baza acestor indicatori se programează. lichiditatea imediatâ). se include în fondul de rezervă. Pentru fiecare fond se stabileşte soldul la sfârşitul perioadei pe baza relaţiei: Sold = la sfârşitul perioadei c) Repartizarea profitului Acest formular cuprinde repartizarea profitului net pe diferite destinaţii. . În funcţie de domeniul de activitate. gradul de îndatorare. 304 din Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 32 . în cadrul acestora. cele statutare şi alte rezerve. chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la primul aliniat. cu respectarea prevederilor aliniatului de mai sus. până ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social. De asemenea.rentabilitatea – prin stabilirea indicatorilor rentabilităţii economice şi financiare. rata autonomiei financiare. . . Sunt evidenţiate distinct rezervele legale. . agenţii economici pot calcula anumiţi indicatori specifici. dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. . Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite managerilor evidenţierea unor aspecte cum sunt: . va fi completat.sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi.raportul resurse proprii/resurse străine. Dacă fondul de rezervă. urmăreşte şi analizează activitatea agenţilor economici. d) Principalii indicatori economico-financiari Formularul conţine un număr de 17 indicatori. 5% pentru formarea fondului de rezervă legală. astfel:20 . în finanţarea activităţii – pe baza indicatorilor: securitate financiară. lichiditatea intermediară. în fiecare an. s-a micşorat din orice cauză. Din profitul societăţii se va prelua.perioadei b) Rezervele perioadei împrumuturi Formularul se completează pe feluri de rezerve şi.alte repartizări.sumele repartizate la rezerve.dividende. solvabilitate patrimonială. după constituire. excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală. pe fonduri constituite conform actelor normative.

Nivelurile indicatorilor au rol de obiective orientând deciziile echipei manageriale. 33 . Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare şi o condiţie pentru supravieţuirea şi dezvoltarea economică a unei întreprinderi.relaţiile cu clienţii şi furnizorii – reflectate de stabilirea indicatorilor: perioada de recuperare a creanţelor şi perioada de rambursare a datoriilor..

dezvoltarea mărcii a continuat şi pe categoria alimentelor de bază: Făină Healthy. La data de 07.500$ cu 8 angajaţi . HEALTHY SRL. distribuţie directă. Popescu Emil devine asociat unic şi administrator în baza încheierii judecătoreşti cu nr. Jura Crina cesionându-i toate părtile sociale. distribuţie indirectă. Ulei Healthy şi Oţet Healthy.000 Euro. Carrefour. În iulie 2009 dl. Astfel dl. la finele anului 2008 firma înregistrând o creştere semnificativă atât ca rentabilitate cât şi ca imagine. implementarea unei politici de vânzare pe toate canalele naţionale existente în România : Key Accounts.2009 acesta devine asociat unic şi administrator. Societatea a fost înfiinţată de doi asociaţi fiind vorba de fraţii Crişan Alin şi Crişan Andreea care în octombrie 2008 hotărăsc cooptarea în societate a dlui Popescu Emil prin cesionarea gratuită a tuturor părţilor sociale deţinute de aceştia.10.CAPITOLUL 3. prezente în România. În 2000 s-a înregistrat marca Good cu 15 sortimente iar în perioada 2001-2008 s-a dezvoltat marca Healthy pe Conserve de Legume şi Fructe. având 150 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 12. nr. Key Account. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului Bucureşti în luna octombrie 1992. 3. Selgro s. În anul 1994 firma a avut o cifră de afaceri de 66. Aceasta are sediul în Bucureşti. comerţ traditional. firmă din grup cu contracte cu reţele retail. Kaufland. distribuţia produselor se face prin intermediul firmei Area Impex. dar abia în 1993 s-a înregistrat marca Healthy.Peny. 9369/10. proprietate Healthy. SC. la finele anului 2009 firma a cunoscut o creştere semnificativă. Astfel prin încheierea judecătorească cu nr. Popescu Emil cooptează în societate pe dna. strada Ion Vidu. principala sa activitate fiind comerţul cu ridicata nespecializat. creşterea vânzărilor şi extinderea sortimentaţiei pe cele două mari categorii. Profi. Cifra de afaceri în creştere. cifra de afaceri 250. În anul 2009 portofoliul mărcilor proprii Healthy şi Good depăşeste 60 de produse. judetul Argeş.350.05.07. a început activitatea de comercializare a ceaiurilor marca proprie Healthy cu 12 sortimente.1. angajaţi 15. contracte şi prezenţă a mărcii Healthy în Metro. Griş Healthy. SCURTĂ PREZENTARE A SC. Healthy este o societate cu răspundere limitată. În 1995 s-a dat în folosinţă o Moară industrială de faină la Les. HEALTHY SRL. FUNDAMENTAREA ŞI EXECUŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI LA SC. conserve şi ceaiuri. În perioada 1996-2000 a avut loc extinderea portofoliului de ceaiuri la 28 de sortimente .extinderea distribuţiei cu vânzare în toate regiunile din România şi pe toate canalele: farmacii. din luna iulie a început activitatea comercială de distribuţie a produselor Food şi Benkley.în luna noiembrie s-a făcut primul export de făină sub marca Healthy către Rusia. 8950/15.000$.2010 se modifică acţionariatul societăţii SC Healthy SRL componenţa sa fiind următoarea: 34 .2008. 87.

Aria de distribuţie s-a extins de la cele cinci judeţe acoperite la momentul semnării contractului de distribuţie cu Food (Arad.57% modern trade (hypermarket. Afacerea cu mărcile proprii se va dezvolta în viitor având două direcţi principale de dezvoltare : . Cluj. cash&carry) . De la momentul respectiv până în prezent Healthy a reuşit să dezvolte business-ul Food în pofida tendinţelor de scădere a pieţei în contextul crizei economice. Timiş. Billa. Acţionariatul societăţii SC. În anul 2011 Healthy a luat decizia de a contracara tendinţa de scădere a businesului cu mărcile proprii prin înfiinţarea unui departament de Key Accounts.Tabelul 2.43% traditional trade (vânzare cu amanuntul) 35 . acţiuni sau părţi sociale 399 9 9 3 3 3 3 3 3 Valoare (mii lei) 3990 90 90 30 30 30 30 30 30 Pondere (%) 92. În acest context s-au renegociat contractele cu toţi clienţii existenţi şi s-au semnat contracte noi cu operatori de succes care au avut o dezvoltare bună în piaţa de retail (ex. 2010). Acest departament a venit cu o viziune nouă de piaţă bazată pe agresivitatea programelor de trade marketing şi pe exploatarea tuturor oportunităţilor din piaţa de retail modern. Strategia de viitor este de a continua dezvoltarea afacerii atât prin extinderea zonei de distribuţie în masura în care actualii parteneri vor solicita aceasta cât şi prin găsirea de noi furnizori puternici în aria actuală de activitate. Profi 2010). Bihor. .modern trade + cash&carry şi distribuitorii regionali.69% 0.69% (Sursa : documente interne BRD) De la înfiinţare până în prezent nu s-au produs modificări în ceea ce priveşte valoarea capitalului social. Acţionari Asociaţi Persoane fizice Jura Crina Cop Corneliu Vladaru Bogdan Fira Emilian Gore Petru Iacob Renate Muresan Angel Copoi Ana Kiss Mara Nr. Aceste procese de dezvoltare şi optimizare sunt bazate pe studii de piaţă coordonate de departamentul de import şi implementate de noul departament Key Accounts.83% 2.69% 0.Activitatea economică Relaţia comercială cu Food Romania a început în luna iulie a anului 2009.83% 0. Bistriţa – apr. Caraş-Severin) la zece judete în prezent (Dolj si Mehedinţi – nov. 2009 .69% 0. Maramureş. Satu Mare. Portofoliul de produse a fost evaluat şi optimizat prin delistarea sortimentelor neperformante şi prin înlocuirea acestora cu produse noi aliniate cu cererea pieţei.69% 0.36% 2. Ponderea cifrei de afaceri este repartizată după cum urmează : .69% 0. Healthy SRL.

Valoarea lunară a chiriilor pentru spaţiile de depozitare şi pentru mijloacele de transport inclusiv leasing-uri este de 159. Produsele Food sunt dulciuri. Cifra de afaceri realizată /2011 provine în proporţie de 70% din distribuţia produselor Food Romania si aprox. Tabelul 3 : Forţa de vânzare Judeţ Food Agenţi vânzare 7 7 7 6 6 8 4 4 6 3 58 Food Supervizori 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 Benkley Agenţi vanzare 6 8 3 6 Benkley Supervizori 1 1 1 1 Total Arad Cluj Bihor Caras-Severin Timis Dolj Mehedinti Satu Mare Maramures Arges Total 23 4 15 8 17 11 14 9 5 5 7 4 95 (Sursa : documente interne BRD) În ceea ce priveşte clienţii SC Healthy SRL . Timiş. 15% din distribuţia produselor Benkley.Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în 36 . dropsuri . Baia Mare . Produsele Benkley constau în gume de mestecat. Caraş Severin. Caraş Severin . REAL . murături . AUCHAN şi până la cel mai mic magazin de cartier sau chioşc . ulei . ISO 22000. Arad . conserve de peşte Sea Side şi Lorol. Ca arie de distributie judeţele Arad. aceştia însumează peste 6500 de locaţii începând de la marii retaileri : METRO.000 lei. SC Healthy SRL distribuie produsele marca Healthy – ceaiuri . Arad. compoturi de fructe. iar în judetele Arad şi Maramures are câte două puncte de lucru. Produsele distribuite de SC Healthy SRL sunt produse de calitate superioară la preţul cel mai mic existent pe piaţă . Aceste produse sunt achiziţionate de la furnizori intracomunitari . cafea. Satu Mare . BILLA . Healthy are depozite în toate punctele sale de lucru. faină . Bistriţa Năsăud . bomboane. SELGROS CASH & CARRY . Bihor si Timiş deţin ponderea în total vânzări. Timiş. PROFI. SC Healthy SRL prin angajaţii săi identifică în permanenţă noi clienţi apăruţi pe piaţă cu care încheie ulterior contracte de distribuţie . Mărfurile sunt asigurate şi sunt depozitate în spaţii adecvate şi transportate conform normelor de calitate ISO 9001. SC Healthy SRL distribuie produsele Benkley în judeţele Bihor . Dolj şi Mehedinţi.Bunurile şi serviciile vândute de companie SC Healthy SRL este unic distribuitor al produselor Food pe judeţele Bihor.Healthy utilizează atât mijloace de transport proprii cât şi mijloace de transport închiriate de la operatorii de logistică din teritoriu. . Cluj.

Maramureş. Mai există în piaţă şi alţi competitori de tip engros sau alţi importatori de produse Food din Comunitatea Europeană. spune Alexandru Vlad. Dar nici Selgros nu exclude posibiliatea de a deschide şi alte formate de magazine. Dolj. Bistriţa. situat pe pe bulevardul Tomis 387. El recunoaşte că cel mai mult au avut de câștigat magazinele de tip discount şi supermarketurile. . Ultimele două magazine de format mare deschise de Metro au fost.vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea portofoliului de produse distribuite prin identificarea de produse alimentare de calitate superioară care să completeze gama de produse deja existente . Dar sfârşitul lui 2011 schimbă lucrurile: Selgros deschide. În ultimul an. Să fi ajuns segmentul cash&carry la maturitate pe piaţa locală? ”Pe suprafață mare. anul trecut .Divizia Food În linie cu strategia pentru distribuţia tradiţională Food Romania. Healthy activează ca partener unic Food Romania în aria repartizată. . Pentru comercianţii pe suprafată mică. are o suprafaţă de vânzare 10. Cluj.în locul fostei fabrici de vopseluri Policolor. de asemenea şi programele de trade markerting de care aceştia beneficiază din partea Food Romania se regăesc şi la Healthy. cafea macinată şi prajită şi biscuiţi . ci și vânzările.000 de metri pătraţi şi peste 41. Satu Mare. Planul Selgros pentru 2015 este să ajungă la 21 de magazine. magazinele cash&carry au pierdut cel mai mult teren din cauza crizei. în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. iar Metro continuă expansiunea cu două magazine Metro Punct. După doi ani în care nu au mai avut nici o inaugurare. nu doar în ceea ce priveşte cota de piață. directorul executiv al Selgros România.Detalii despre sectorul economic de activitate şi concurenţă Dintre toate formatele de comerț modern. nemţii de la Selgros reiau extinderea şi deschid. Bihor. Caraş. Preţurile practicate de catre aceştia sunt foarte apropiate faţă de preţurile practicate de către Healthy. al 19 -lea magazin din reţea. Principalii competitori sunt operatorii de tip Cash&Carry – Metro şi Selgros. mai ales pentru comerţul de tip hard discount. dar portofoliul de produse al acestora este mult mai redus decât portofoliul Healthy. pe 6 decembrie. în România nu a mai fost deschis nici un magazin de tip cash&carry. al doilea magazin din Constanţa. în Piteşti şi Turda. nu mai e mult loc de expansiune. pe bulevardul Theodor Pallady (6 mai 2010 ) şi la Brăila (23 decembrie 2010). pe 6 decembrie. Mehedinţi. în defavoarea hipermarketurilor.000 de produse în rafturi. 37 . expansiunea este doar la început”. Timiş.Poziţia pe piaţă a companiei în sectorul său de activitate . Food Romania prin mărcile sale distribuite de Healthy este lider de piaţă pe categoriile ciocolată. respectiv în cele 10 judeţe – Arad. Aceşti operatori sunt deserviţi direct de către Food Romania. este de părere şeful Selgros. Noul Selgros. ”Am învăţat dintr-un serial american ca niciodată să nu spun niciodată”.

str Romei. Un alt obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie contactarea de noi furnizori producători de produse alimentare noi şi încheierea cu aceştia de contracte comerciale reciproc avantajoase . având o concurenţă nesemnificativă. str Aleea Ripensia. Furnizorii companiei 38 .4%.Furnizori Tabelul 5. nr 6 Craiova. str Gheorghe Lazăr. str Oituz.361 KRON .Divizia Benkley Brandurile Benkley’s deţin la ora actuală o cotă de piaţă de peste 95% în cadrul categoriilor. Societatea detine în patrimoniu urătoarele dotări : . nr 6 Slatina.65 de mijloace de transport în valoare de 741 KRON . nr 56 Cluj-Napoca.terenuri în judetul Bihor în valoare de 504 KRON. str Olimpia. str Crisan. nr 74 (Sursa : documente interne BRD) SC Healthy SRL are sediul social în Bucureşti str.linie de morărit în valoare de 584 KRON -linie de ambalat zahăr în valoare de 126 KRON Nu s-au realizat investiţii majore în anul 2011. Puncte de lucru ale SC Healthy SRL Judetul Bihor Bihor Mehedinti Arad Timis Arges Dolj Maramures Olt Cluj Cod fiscal 26021260 26285270 14068871 26888310 26032219 26014530 27871014 26213487 26208464 26797777 Adresa Oradea. Timişoara si Drobeta Turnu Severin în valoare de 1. Marjele de caştig în sectorul de distribuţie tradiţionaă sunt între 2% . Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea ariei de distribuţie si în celelate zone din România prin deschiderea de noi puncte de lucru şi organizarea logistică a activităţii de distribuiţe . str Vasile Pantelimon nr 8 Drobeta Turnu Severin. str Cicero. .4 clădiri in localităţile Alba . str Lipovei nr 126 Timisoara. Tabelul 4. str Orly. . nr 36 Baia Mare. .nr 9 Oradea.Avantajul pe care Healthy îl are în piaţă ca distribuitor faţă de competitori este dat în primul rând de activitatea de distribuţie prin transportul mărfii direct la client şi prin activitatea de consiliere şi tehnicile de vânzare persuasive asigurate de forţa de vânzare proprie.Ion Vidu nr. Nr. 87 într-o clădire închiriată în centrul oraşului Bucureşti ceea ce conferă o multitudine de avantaje în desfaşurarea activităţii de distribuţie de produse alimentare. Nr 65 Arad. 96 Curtea de Argeş.

459 756.Real hypermarket şi Peny . bilet. Portofoliul companiei cuprinde aprox. Principalii clienţi ai companiei Client Ţara Produse vândute Vol. Selgros. Altamira. -Comerciali tradiţionali comercianţi cu amănuntul: supermarketuri locale. Billa Romania. Real. Selgros Cash & Carry.Clienţi Compania are un portofoliu diversificat de clienţi. 6300 de clienţi. Carrefour. Metro. Strategia de vânzare pentru anul 2012 este de a menţine relaţiile comerciale cu clienţii actuali şi de a dezvolta colaborări noi cu clienţi care au o evoluţie bună în piaţă. vânzări către acest client Termen şi instrument de încasare OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile Sold de încasat ultima balanţă 43284 513802 54324 244401 34499 217813 215557 51291 154871 1529842 Unigood Allora Altamira Profi Billa Selgros Carrefour Kaufland Peny Total RO RO RO RO RO RO RO RO RO Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente 7599948 3506223 3310747 2425662 2053318 1616208 1564590 1027135 1435701 24539532 (Sursa : documente interne BRD) Unigood este cel mai mare client începand cu anul 2011( peste 70% din vânzări).233 1. fiind primul an când a ocupat această poziţie (în anul 2010 pe primul loc fiind Metro Cash&Carry).272.828 Pondere (%) 76.408 9.493. Multiland.Furnizori Food Romania Benkley Romania LOROL Polonia Munteafin Polonia TOTAL Produse achiziţonate dulciuri+cafea dulciuri alimente alimente Modalitate de plată (cec. în principal. cei mai importanţi dintre aceştia în ordinea cifrei de afaceri sunt : Unigood. Billa. cash) ordin de plată ordin de plată ordin de plată ordin de plată Termen de plată negociat cf contract 40 40 40 40 Achiziţii ian dec. Noveau.0% 14% 7% 3% 100% (Sursa : documente interne BRD) . Profi Rom Food. Healthy are la ora actuală clienţi cu care dezvoltă relaţii tradiţionale.728 243. magazine în mini-pieţe. Allora.221. structurat în două categorii: -Companii Internaţionale-cheie (în reţelele de hypermarketuri şi supermarketuri): Metro. Auchan. OP. 39 . Kaufland.2011 7. Tabelul 6.

scăderea puterii de cumparare a clienţilor .5 zile la 31.pătrunderea pe noi pieţe . Printre principalele obiective ale societaăţii se numără: 40 .marje reduse specifice domeniului de activitate .management cu experienţa în domeniu .12. o rentabilitate cât mai bună a afacerii. Analiza economică Oportunităţi Sectorul Activităţii Economice şi Piaţa .Viteza medie de încasare a clienţilor este de 54 zile la 31.diversificarea poduselor comercializate .12.Analiza economică Tabelul 8.2011).intensificarea concurenţei .poziţie bună pe piaţă . Numărul de salariaţi este în creştere de la 188 persoane în 2010 la 200 de persoane în 2011 (conform datelor din bilanţul/12.acitivitatea societăţii este diversificată Ameninţări . .creşterea preţurilor la furnizori -creşterea accizelor la cafea Puncte slabe .Strategia companiei Cresterea activităţii.dependenţa mare faţă de un singur furnizor Compania Producţie Marketing Management (Sursa : documente interne BRD) .experienta în domeniu(din 1993) . Conducerea SC Healthy SRL Nume prenume Jura Crina Fira Emilian Iacob Renate Gore Petru Muresan Andrei Funcţia actuală ADMINISTRATOR DIRECTOR CONTABIL SEF MANAGER CONTRACTE MANAGER RESURSE UMANE (Sursa : documente interne BRD) Dna Nica Florentina are experienţă în activitatea de comerţ de peste 15 ani.2010.2011 faţă de 47. lucrând în contabilitate şi casierie. obţinere constantă de profit.ocuparea unor noi segmente de pe piaţa natională . Tabelul 7.dezvoltarea propriului brand Puncte tari .

73 % 41 .15 % * 100 = 129.211 199.indicatorii de rotaţie (rotaţia stocurilor.23% 8.indicatorii echilibrului financiar (ratele lichidităţii generale. Rlg = Rlg 2009 = Rlg 2010 = * 100 (15) * 100 = 120. Ratele lichidităţii u.97% 2.195.15 72. rata solvabilităţii.957 9.563 -675. PRINCIPALII HEALTHY SRL.59 7.217 15.84% -9.60% 1.58 2. .179. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI AI SC.73 1.658 86.463 7.306.162.238 120.89% -12.713 140.75 143.60 2011 17. Indicatorii care se fundamentează pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se impart în trei categorii: . perioda de recuperare a creanţelor.78% I2010-2011 0.57% 7.427 -891.281.indicatorii economici (productivitatea muncii ).62 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -5.112.606.89% -91.805 7.27 86.73 74.368 6.   Dezvoltarea distribuţiei Creşterea parcului auto şi a echipajelor de livrare Imbunătăţirea portofoliului actual de produse.337. .901.27% 7. 3.1 -6.281 129.131. perioda de rambursare a datoriilor).12% 170% -1.517 12. AC ST Disp DTS Rlg Rlr Rli lei lei lei lei % % % 2009 18.586 120. .20% -92. a) Indicatorii echilibrului financiar a1) Ratele lichidităţii Tabelul 9.016.033.04 1.797 79. Se consideră ca lichiditatea generaăl reflectă o situaţie favorabilă dacă are valori cuprinse între 120% şi 200% .28% 152.090 13.35 Perioada 2010 17.02 (Sursa: calcule proprii)  rata lichidităţii generale Exprimă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din activele de exploatare.299 -1.127 .69 0.498 1.m. reduse sau imediate.54 12.2.1.indicatorii de rentabilitate (rata rentabilităţii economice.12% 16. limita sa minimă fiind 100%.568 10. rata rentabilităţii financiare). autonomiei financiare şi gradul de îndatorare stabilit ca un raport procentual între părţile exigibile şi total activ).229.

având în vedere faptul că. rata rentabilităţii reduse se încadrează între 0.59 % * 100 = 74.35 % * 100 =0. ceea ce înseamnă că situaţia companiei este una bună. dar această rată este de regulă subunitară.Rlg 2011 = * 100 = 140. Rri = Rri 2009 = Rri 2010 = Rri 2011 = * 100 (17) * 100 = 7.60 % * 100 =1. rezultând că situaţia companiei este bună. considerându se ca un nivel între 0. aceasta are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.3.  rata lichidităţii reduse Reprezintă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid în disponibilităţi. deoarece. pe toţi cei trei ani ratele se situează sub limita minimă acceptată. cel puţin pe termen scurt.69 % * 100 = 86. Valoarea optimă a acestei rate este între 0.2 şi 0.62 % În privinţa ratei lichidităţii imediate. lucrurile nu stau chiar atât de bine. Mărimea optimă a acestui indicator este 1 (100 %).  rata lichidităţii imediate Caracterizează capacitatea companiei companiei de a rambursa promt datoriile. Rlr = Rlr 2009 = Rlr 2010 = Rlr 2011 = * 100 (16) * 100 = 72.6 şi 1 reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt. ţinând cont de disponibilităţile existente. 42 . compania având dificultăţi în rambursarea promptă a datoriilor existente.73 % După cum se poate observa din calculele efectuate.27 % Rata lichidităţii generale în cei trei ani se încadrează în limitele favorabile.6 şi 1 şi creşte de la un an la altul.

58 % datorită faptului că.singura rată care nu se încadează între limitele favorabile este rata lichidităţii imediate.40 % în 2011 datorită diminuării datoriilor pe termen scurt. Dinamica ratelor lichidităţii Ratele lichiditatii Valoarea ratelor ( %) 150 125 100 75 50 25 0 Anul 2009 Anul 2010 (Sursă proprie) Anul 2011 Rlg Rlr Rli Pe baza calculelelor ce apar în tabelul 2 şi din graficul de mai sus se pot face următoarele observaţii cu privire la ratele lichidităţii: .02 % în 2011 faţă de 2010. Sp = Sp 2009 = Sp 2010 = * 100 (18) * 100 = 0. . Aceste valori ale ratei lichidităţii imediate reflectă faptul că firma nu poate să ramburseze datoriile într-un termen foarte scurt din pricina faptului că nu beneficiază de suficiente disponibilităţi. valoarea cu care au scăzut datoriile este mai mare decât valoarea cu care au scăzut activele circulante.75 % faţă de 2009 şi o creştere uşoară cu 1. a2) Ratele solvabilităţii  solvabilitatea patrimonială Exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea obligaţiilor pe termen mediu şi lung. .10 % în 2010. În 2011 rata lichidităţii generale creşte cu 10. respectiv 12.rata lichidităţii generale a înregistrat o creştere în 2010 faţă de 2009 cu 9.17 % * 100 =0.38 % 43 . Acest indicator reflectă o situaţie favorabilă pentru valori cuprinse între 40 – 60%. care înregistrează o scădere în anul 2010 cu 6.Graficul 1. deşi atât activele circulante cât şi datoriile pe termen scurt au scăzut. limita inferioară fiind de 30%.rata lichidităţii reduse creşte lent de la un an la altul cu 2.54 % faţă de anul 2010.563 lei. acest lucru fiind datorat creşterii activelor circulante cu 143.

2 0. Graficul 2.32 % * 100 =117. Dinamica ratelor solvabilităţii Solvabilitatea patrimoniala Valoarea ratei (procente) 0. o depreciere pe piaţă a activelor totale ar determina scăderea solvabilităţii patrimoniale la termen şi acestea nu ar mai acoperi datoriile.76 % * 100 (19) Solvabilitatea la termen nu se încadreaza între limitele optime. valoare sa optimă fiind cuprinsă între 150% şi 300%.3 0.1 0 2009 2010 2011 (Sursă proprie) Sp Solvabilitatea patrimoniala la termen 120 118 116 114 112 110 108 2009 2010 2011 Valoarea ratei (procente) Spt a3) Gradul de îndatorare 44 .63 % * 100 = 116. se observă că în toţi cei trei anii capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen mediu şi lung este sub limita inferioară de 30%.4 0.  solvabilitatea patrimonială la termen Arată măsura în care datoriile totale ale companiei sunt acoperite pe seama activelor.Sp 2011 = * 100 = 0. compania nefiind capabilă de a remunera din capitalul social pe cei care au participat cu capital la finanţarea societăţii. ceea ce înseamnă că deşi momentan activul total acoperă datoriile totale. Spt = * 100 = Spt 2009 = Spt 2010 = Spt 2011 = * 100 = 112.09 % În urma analizei solvabilităţii patrimoniale.

021.73% 22.910 190.30 139.447 .807.96 79.62% 14.070 2.891.770 .05% -2.434 78.597 156.207.453 362.725.838.1.72% 7.22.8. o situaţie alarmantă. Ratele de rentabilitate financiară U.509.70% .32 .644. gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%.23 % * 100 =53.713.66 24. b) Indicatorii de rentabilitate b1) Ratele de rentabilitate financiară Tabelul 10.969 2.42 28.60 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -58.273 2.81.1.881 3.26% -59.48 .26% -77.415 2.736.M.83 % * 100 =62.66% 36.446 .322 2.098 .98 173.55% 49.54.62 6.45% -76.107 .647 2.438.48 85.184 7.42 95.21 6.84% 34.04 5.8 .255.951 1.04% -69.106.136 .678 .03 33. Gî 2009 = Gî 2010 = Gî 2011 = * 100 =53.326 714.28% -9.457 1.557.64% I2010-2011 -78.59 287.19 87.imp AI nete AI brute Rrf Rfrîi Rfr Rerp lei lei lei lei lei lei % % % % Perioada de analiză 2009 2010 2011 1.60% 50.97 % Gradul de îndatorare se situează în limitele normale.Este un indicator general al îndatorării şi calculează proporţia în care activul total este finanţat din alte surse decât cele proprii.450. respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii: 45 .396.18.48% -51. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite.294 850.12 (Sursa: calcule proprii)  rata de rentabilitate financiară Este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este sensibilă la structura financiară.475.660. iar o limită peste 80% indică o dependenţă de credite.301 3.384 .97% -23.377.006 4.827 2. Pnet Cpr Cperm Rcrt.62 -66.729 764.1.64% -96.972.166.9% -77.739.077 6. În condiţii normale de activitate.267 1. deşi se observă o creştere de la un an la altul din pricina faptului că datoriile au crescut într-un ritm mai mare decât cel în care a crescut capitalul propriu.62 .147.43% -70.362. Gî = * 100 (20) Prin capital împrumutat se înteleg datoriile de peste un an.î.

59 %  rata de finanţare a imobilizărilor (rata fondului de rulment) Evidenţiază condiţiile de finanţare a imobilzărilor.05 %  rata fondului de rulment propriu (rata de finanţare a capitalurilor proprii) 46 . respectiv din capitalurile permanente.04 % *100 =5.42 % Rentabilitatea finaciară a scăzut cu 18. Rfr = Rfr 2009 = Rfr 2010 = = Rfr 2011 = = *100 (23) *100 =287. O valoare supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilzărilor este finanţat din resurse durabile.62 % *100 = 6.42 % *100 = 28.62 % fapt din care deducem că profitul a scăzut într-o proporţie mai mare decât capitalurile proprii.30 % *100 =260.  rata de rentabilitate financiară înainte de impozit Rrfîi = Rfrîi 2009 = Rrfîi 2010 = Rrfîi 2011 = *100 (22) * 100 = 95.66 % *100 =24.Rrf = Rfr 2009 = Rrf 2010 = Rrf 2011 = * 100 (21) * 100 = 78.03 % *100 = 275.

Dinamica ratelor rentabilităţii financiare Ratele rentabilitatii financiare Valoarea ratelor (procente) 350 300 250 200 150 100 50 0 2009 2010 2011 Rrf Rrfii Rfr Rerp (Sursă proprie) b2) Rata de rentabilitate economică Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al companiei. fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate 47 .62 % în mărimi absolute. respectiv 77. Rerp = Rerp 2009 = Rerp 2010 = Rerp 2011= *100 (24) *100 = 87. Din calculele efectuate mai sus şi din tabelul 10 se poate observa că rata de rentabilitate financiară a scăzut considerabil în anul 2011.48 % *100 =85.60 % Rata realizată este în creştere rezultând faptul că societatea are suficient capital pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate. capitalurile proprii. rezultatul curent înainte de impozit s-au diminuat într-un ritm mai mare decât ritmul în care au scăzut activele imobilizate brut şi din cauza faptului că activele imobilizate nete au crescut în 2011 faţă de anul 2010.45 % în mărimi relative. Graficul 3. rata de finanţare a imobilizărilor şi rata fondului de rulment au înregistrat scăderi. cu 18.96 % *100 = 79. De asemenea şi rata de rentabilitate financiară înainte de impozit. din pricina faptului că profitul net.Reprezintă o rată referitoare la finanţarea proprie a imobilizărilor şi se doreşte a fi supraunitară.

fiind independent de politca de finanţare promovată de companie.43 % faţă de anul precedent.24 % Tabelul 11. Re = Re 2009 = Re 2010 = Re 2011 = ( ) * 100 (25) * 100 = 0 % * 100 = 5.77 % * 100 =0.188.77% în anul 2010 la 0. Dz st = * 360 (26) Stoc mediu = Dz st 2009 = Dz st 2010 = Dz st 2011 = 48 (27) * 360 = 28 zile * 360 = 35 zile * 360 = 35.627 477. această scădere având loc din cauză că excedentul brut de exploatare este mai mic cu 655. a crescut cu 2.134.315 1.5.95% - -0.24 % în anul 2011.77 1.667.79 %.627 19. s-a micşorat cu 57. în mărimi relative. în mărimi relative.pentru constituirea acestui activ.expl. c) Indicatorii de rotaţie c1) Rotaţia stocurilor Arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială.95% - (Sursa: calcule proprii) Rata de rentabilitate economică a scăzut de la 5.77 -9.321 2009-2010 2010-2011 I20092010 I20102011 Ex.321 . AT Re lei lei % 1. Perioada de analiză 2009 2010 19.853 5.M.134.5 zile .856.321. adică.755 lei în anul 2011 faţă de anul 2010. adică.627 .462 5.77 477. Rata de rentabilitate economică U. iar activul total a crescut cu 477.br.134.

deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mai mari. Dacă valorile acesteia sunt mici înseamnă că societatea îşi achită datoriile mai rapid. Dz cl = Dz cl 2009 = Dz cl 2010 = Dz cl 2011 = * 360 (28) * 360 = 71 zile * 360 = 48 zile * 360 = 54 zile Calculele efectuate mai sus evidenţiază faptul că perioada de recuperare a creanţelor este mai mare decât limita acceptată. Deşi se observă că situaţia se îmbunătăţeşte în anul 2010.740. pe de o parte. acest lucru determinând creşterea perioadei de rambursare a datoriilor cu 7 zile. Faptul că viteza de rotaţie a stocurilor este mare reprezintă un lucru favorabil pentru companie. 2010 = Dramb. Spre deosebire de anul 2010. c2) Perioada de recuperare a creanţelor Arată în câte zile îşi încasează compania contravaloarea livrărilor de la clienţi.Se poate observa că viteza de rotaţie a stocurilor se menţine aproximativ la aceleaşi valori. iar pe de altă parte această scădere este influenţată şi de diminuarea datoriilor. 2011 = * 360 (29) * 360 = 127 zile * 360 = 81 zile * 360 = 88 zile În anul 2010 perioada de rambursare a datoriilor scade cu 41 de zile datorită faptului că societatea are mai multe resurse pentru a-şi achita datoriile. 2009 = Dramb. rezultând faptul că eficienţa folosirii lor este mai ridicată. c3) Perioada de rambursare a datoriilor Indică ritmul achitării datoriilor faţă de terţi.585 lei şi cifra de afaceri scăzând cu 3. Această situaţie nu ţine foarte mult timp. = Dramb. În cazul în care această durată depaşeşte 30 de zile înseamnă că întreprinderea se confruntă cu dificultăţi în încasarea facturilor. cu o uşoară creştere de la un an la altul. 49 . Dramb. în 2011 situaţia se schimbă.160 lei. datoriile crescând cu 558. în anul 2011 numărul de zile în care se recuperează creanţele crescând din nou.

03 lei/pers = 351.51 lei/pers Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice care indică eficacitatea muncii cheltuite în procesul de producţie.262.90 lei/pers = 394. 50 .158.d) Indicatorii economici Productivitatea muncii Wm = Wm 2009 = Wm 2010 = Wm 2011 = (30) = 319.905.

SRL Tabelul 12.154 5.066.350.HEALTHY.521.936 L=J-K N=L-M 51 .412 74.689 80.473.323 67.181.836 6.600.667.015 12.539 37.926.772.313 67.844 5.491 8.284.533 6.108.239 5.568 61.780 1.266 68.925.3.909 - F=D-E G H I=G-H 74.477. Bugetul de venituri şi cheltuieli 2012 -lei2012 Sold 71.525 01 02 03 04 05 A Denumire indicator Venituri din vânzări mărfuri Producţia vândută Reduceri comerciale acordate Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI EXPLOATARE (01+0203+04+05) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind mărfurile Reduceri comerciale primite Cheltuieli cu personalul Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE PROFITUL DIN EXPLOATARE D E Venituri financiare Cheltuieli financiare PIERDEREA FINANCIARĂ Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ J K VENITURI TOTALE (A+D+G) CHELTUIELI TOTALE (B+E+H) PROFITUL BRUT M Impozitul pe profit (16% * L) PROFITUL NET (Sursa: calcule proprii) 06 07 08 09 10 11 12 B C=A-B 3.061.3.000 2.364 217. ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012 LA SC.697 258.189.788 339.

cheltuielile de exploatare au scăzut cu 4 % deoarece au fost luate măsuri pentru reducerea acestora în scopul obţinerii unui profit mai mare. alte venituri din exploatare au avut o creştere de 3%. . Realizarea tabelului 12 a fost facută utilizând datele din anul 2011.936 lei. Pentru alegerea acestor cote s-a ţinut cont de cota de piaţă pe care o are firma în prezent (2011). dar şi de perspectivele evoluţiei economiei în ansamblu şi a concurenţei în special. veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie au crescut cu 2 %. 52 . Dar în profida acestor pierderi. anul 2011 fiind un an în care profitul net urmează o curbă descendenta. la rezultatele de atunci presupunând o creştere sau o scădere în procente. iar reducerile comerciale acordate au avut o scădere de 2 % faţă de anul precedent.444.cheltuielile financiare se previzioanează că vor scădea cu 7 % datorită lichidării anumitor împrumuturi la bănci.109 lei mai mare decât în anul anterior.Pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 a fost necesară analiza evoluţiei principalilor indicatori din anii anteriori. . . deoarece dobânzile aferente conturilor deschise la bănci au crescut. în anul 2012 se presupune că situaţia se va îmbunătăţii.veniturile financiare se preconizează a fi cu 5 % mai mari în anul următor. societatea având multe pierderi. cu 5. În urma acestor previziuni profitul net ce se preconizează a fi obţinut în anul 2012 este de 5.600.veniturile din vânzări de mărfuri au crescut cu 5 % faţă de anul 2011. producţia vândută a crescut cu 10 %. în felul următor: .

Se poate observa că deşi o bună parte din indicatori au înregistrat o curbă descendentă în anul 2010. în 2011 are din nou o uşoară creştere. ea rămâne destul de ridicată. Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este necesară cunoaşterea situaţiilor financiare anterioare (bilanţul. În privinţa acestor situaţii trebuie luate anumite măsuri pentru a stopa scăderea ratelor.modernizarea echipamentelor tehnice. . situaţia datoriilor şi creanţelor). Durata de rambursare poate fi influenţată de nivelul mare de îndatorare care nu permite firmei sa işi achite datoriile la timp sau de dependenţa de anumiţi furnizori. fiindcă după cum se poate observa această perioadă este în creştere de la 48 zile în 2011 la 54 zile în 2012. Faptul că perioada de recuperare a creanţelor este în creştere poate pune sub semnul întrebării bonitatea clienţilor. -remunerarea salariaţilor şi stimularea acestora pentru a realiza o activitate eficientă. Previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli este foarte importantă. însa din unele puncte de vedere mai trebuie îmbunătăţită.CONCLUZII În urma realizării analizei economico-financiare realizată la SC. De asemenea ar trebui să prevină creşterea perioadei de recuperare a creanţelor. HEALTHY SRL. . Deşi creşterea nu este foarte mare.scăderea ponderii stocurilor cu mişcare lentă şi creşterea ponderii celor cu mişcare rapidă. rata fondului de rulment propriu şi rotaţia stocurilor au crescut. contul de profit şi pierdere. în anul 2011 situaţia a început să se amelioreze cel puţin din unele puncte de vedere cum ar fi: ratele de lichiditate.creşterea productivităţii muncii prin creşterea numărului de salariaţi şi a efortului suplimentar depus de aceştia. În schimb anumite rate precum rata de rentabilitate economică şi rata financiară au scăzut în anul 2011 faţă de 2010. măsurile luate ar putea-o stopa. 53 . se poate spune ca situaţia companiei este destul de bună. Deşi această perioadă scade în anul 2010. Pe de altă parte nici din punctul de vedere al rambursării datoriilor situaţia nu este foarte bună la societatea Healthy. rata de finanţare a imobilizărilor. În vederea creşterii productivităţii şi a rentabilităţii societăţii se pot lua unele măsuri precum: . . având în vedere faptul că urmărirea de aproape a oricărei activităţi economice permite remedierea imediată a unor greşeli ce pot să apară. Se observă o înrăutăţire şi referitor la gradul de îndatorare care creşte uşor de la un an la altul din pricina diminuării capitalului propriu şi a creşterii capitalului împrumutat al societăţii.realizarea unui program de marketing eficient.

. Barr M. 2004 9. Managementul financiar al companiei. Toma.. Aplicaţii.. 2005 3. . Managementul financiar al firmei. Normele metodologice nr. Cristea H...Finanţele agenţilor economici din România. Bucureşti. Editura ASE. 304 17. . Editura Economică. Vintilă G. Pirtea M. Craiova. *** www. Stancu I.v. 181061/28. Guide to budgets and financial management. Enea. Brăila. I. Dury C.. Deva. Mihăilescu I. Bucureşti. Boţoc C.Teorie. 1998 13. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 15. Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009.BIBLIOGRAFIE 1. 2000 14.. Moga. 2008 6. 2003 12.c. 2001 5. Hada T.. Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 16. Editura Thomson learning. USA. Previziune economică. Finanţe şi gestiune financiară. Editura Independenţa Economică. 1999 7.ase. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Timişoara. 2002 2.ro 54 . Cucoşel C. Finanţe. Finanţele întreprinderii – note de curs. Dumitreanu E.. Editura Economică.Management Accounting for business decisions. ClujNapoca. Gestiune financiară de întreprindere. Bucureşti. conform pct. 2010 10. Cristina Nicolescu. Bilanţ contabil. Toma M. Bucureşti. Londra. . Editura Intelcredo. Bucureşti. T.1995 privind întocmirea b. Editura Economică.. 1999 4. Editura A.03. 2000 8. 2002 11.biblioteca-digitala.. Fundamentele managementului .Teste grilă. Editura Joseph Bass. Editura Mirton. Gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Risoprint. Editura Universitară. M.