You are on page 1of 52

CUPRINS

Introducere........................................................................................................................... 4 Cap 1. Previziunea în activitatea întreprinderii ............................................................... 5 1.1. Noţiuni introductive privind procesul de previziune economico-financiară .............................................................................. 5 1.2. Funcţiile previziunii financiare ......................................................................... 6 1.3. Etapele generale ale elaborării previziunilor ..................................................... 7 1.4. Obiectivele previziunii financiare ale întreprinderii .......................................... 8 1.4.1. Previziunea cifrei de afaceri .............................................................. 8 1.4.2. Estimarea elementelor contului de rezultate ...................................... 10 1.5. Instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung ......................................... 11 1.5.1. Planul de afaceri al întreprinderii....................................................... 12 1.5.2. Planul de finanţare a investiţiilor ....................................................... 14 1.6. Instrumentele previziunii financiare pe termen scurt ........................................ 16 1.6.1.Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli ............................ 16 1.6.2. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli................................................................. 18 1.6.3. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli................................... 21 Cap 2. Concepte şi structuri bugetare .............................................................................. 24 2.1. Sistemul bugetar al întreprinderii ...................................................................... 24 2.2. Tipuri de bugete ................................................................................................. 25 2.2.1. Bugetul activităţii generale ................................................................ 27 2.2.2. Bugetul activităţii de producţie .......................................................... 28 2.2.3. Bugetul activităţii de trezorerie.......................................................... 28 2.2.4. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută .................................. 30 2.2.5. Bugetul activităţii de investiţii ........................................................... 31 2.2.6. Împrumuturile garantate de stat. Rezervele. Repartizarea profitului. Pricipalii factori economico-financiari. ................. 31 Cap 3. Studiu de caz: Fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli la SC. Healthy SRL. ....................................................... 34 3.1. Scurtă prezentare a SC. Healthy SRL. .............................................................. 34 3.2. Principalii indicatori economico-financiari ai SC. Healthy SRL. ................................................................................................ 41 3.3. Întocmirea bugetului de venituri şi chletuieli pe anul 2012 la SC. Healthy SRL. ........................................................................... 51 Concluzii .............................................................................................................................. 53 Bibliografie .......................................................................................................................... 54 Anexe

3

INTRODUCERE

Acestă lucrare are la bază evidenţierea importanţei efectuării previziunii asupra bugetului de venituri şi cheltuieli, având în vedere faptul că această etapă este probabil una dintre cele mai importante ce trebuie respectate pentru o bună funcţionare a unei societăţi. Lucrarea este structurată în trei părţi astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la previziunea bugetului de venituri şi cheluieli al unei societăţi. Astfel, prima parte a lucrării conţine o scurtă introducere în care am definit previziunea economico-financiară şi importanţa acesteia în buna funcţionare a unei societăţi, urmând ca apoi sa detaliez etapele , obiectivele previziunii, din care cel mai important este previziunea cifrei de afaceri şi instrumentele pe termen lung şi pe termen scurt ale funcţiei de previziune, în acest subcapitol insistând asupra funcţiilor şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli. În partea a doua a lucrării am prezentat în amănunt importanţa previziunii bugetului şi pentru a contura acest lucru am detaliat conceptul de bugetare şi legăturile dintre bugetele unei întreprinderi, urmând ca apoi să descriu tipurile de bugete, modul în care se repartizează profitul şi principalii indicatori economici ai unei societăţi. În partea finală am prezentat societatea SC. Healthy SRL structura organizatorică a acesteia, principalii clienţi şi furnizori, concurenţii acesteia şi poziţia pe care o ocupă pe piaţă. De asemenea am calculat principalii indicatori ai societăţii SC. Healthy SRL, pentru a putea observa evoluţia şi dinamica acestora şi pe baza lor am elaborat previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al societăţii respective. Întreg studiul de caz a fost realizat folosind date din bilanţurile pe anii 2009, 2010 şi 2011 ai acestei întreprinderi. Prin intermediul lucrării am vrut să conturez faptul că previziunea bugetelor este utilă în anticiparea asupra desfăşurării unor evenimente viitoare ţinând seama de analiza ştiinţifică, de datele anterioare şi de evoluţia principalilor indicatori financiari şi economici ai unei firme. Bugetul de venituri şi cheltuieli are o importanţă semnificativă deoarece direcţioaneză societatea către un scop clar fiind util în activitatea de control prin faptul că permite compararea a ceea ce s-a propus şi ceea ce s-a realizat în cadrul societăţii, permite identificarea abaterilor şi totodata a motivelor pentru care aceastea au apărut şi găsirea unor metode pentru a repara deficitele.

4

CAPITOLUL 1. PREVIZIUNEA ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ECONOMICO-FINANCIARĂ PROCESUL DE PREVIZIUNE

Epoca noastră se caracterizează printr-un sistem rapid al schimbărilor care se produc în diverse domenii ale societăţii, influenţând evoluţia activităţilor desfăşurate în sectoarele vieţii economice şi sociale, aceste schimbări trebuie să fie cunoscute, prin anticipare. Chiar dacă această cunoaştere este relativă, ea oferă posibilitatea de a pregăti soluţii pentru adaptarea la transformările care se impun a fi realizate în viitor. Este clar că în momentul în care transformarea ce urmează să aibă loc devine o necesitate, schimbările corespunzătoare acesteia trebuie să fi fost determinate, decizia de a le întreprinde să fi fost luată, iar condiţiile întreprinderii lor să fi fost asigurate. În altă ordine de idei, cunoaşterea relativă a viitorului reprezintă şi o modalitate cu care societatea încearcă să se pregătească pentru a înfrunta neprevăzutul. În acest sens poate fi evidentă comparaţia facută de un renumit viitorolog, prof. M. Masserata, care arată că în mod asemănător, cum un şofer mărind viteza maşinii trebuie să sporească şi viteaza reflexelor sale, aşa şi omenirea, atrasă de ritmul de viaţă tot mai rapid, trebuie să îşi intensifice capacităţile de previziune deja existente, iar în unele cazuri să găsescă în sine capacităţi noi. Deci societatea trebuie să prevadă viitorul pentru a realiza în mod conştient progresul sau alegând din diverse variante care i se deschid, pe cea conformă cu năzuinţele şi posibilităţile sale. Asistăm azi la existenţa unei vaste şi autonome activităţi de cercetare previzională, desfăşurată în diverse forme organizatorice şi abordată de numeroase instituţii organizatorice şi de numeroase instituţii publice sau private. Întrucât cercetarea şi estimarea viitorului este o problemă foarte complexă este nevoie de a delimita şi cunoaşte de la început câteva noţiuni estenţiale care privesc această cercetare. Iniţierea, organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale presupun, în scopul atingerii obiectivelor urmărite, alegere şi decizie. Pentru alegere şi decizie. studierea şi cunoaşterea situaţiilor posibile viitoare reprezintă modalitatea care constituie o premisă a raţionalităţii integrării activităţii umane. De aceea imprimarea unui caracter previzional al întregii activităţi umane este determinantă pentru dimensionarea acesteia. De altfel, activitatea de previziune, în accepţia cea mai convenabilă, a însoţit întotdeauna iniţiativa şi acţiunea omului, fiind într-o formă sau alta o expresie a modului natural al acestuia de a se comporta ca o fiinţa raţională. Astăzi există numeroşi factori care determină şi concură la afirmarea şi la relativa autonomiei a activităţii previzionale. Aceşti factori pot fi grupaţi în două mari categorii: generali şi specifici. Factorii generali sunt consideraţi aceia a căror existenţă şi influenţă se manifestă permanent. Ei rezultă din caracteristic generale ale evoluţiei economice şi 5

sociale, care este consecinţa mecanismelor obiective ale derulării proceselor contemporane. Aceşti factori sunt:1 a) evoluţia tot mai rapidă a ştiinţei şi tehnicii , care antrenează schimbări profunde în desfăşurarea producţiei bunurilor materiale, a prestaţiei serviciilor şi a codiţiilor de viaţă; În principal aceste schimbări afectează tehnologiile folosite, structura şi caracteristicile de bază a produselor obţinute, modul de organizare şi conducere al activităţilor întreprinse. De asemenea, influenţează ocuparea forţei de muncii şi durata unei ocupaţii. Totodată ele modifică obişnuinţele şi celelalte condiţii de viaţă ale membrilor societăţii. b) sporirea volumului şi deversificarea necesităţilor, procese caracteristice societăţii moderne, disponibile, reprezintă obiective ale unei cunoaşteri anticipate în vederea evaluării cât mai realiste a dimensiunilor raportului dintre acestea şi a conceperii strategiilor de echilibru dintre ele; c) creşterea continuă a dimensiunii activităţilor economice, în mod deosebit a celor producătoare de bunuri şi servicii, impune antrenarea şi utilizarea unui ansamblu de mijloace materiale, umane, financiare, valutare etc; d) perfecţionarea continuă a procesului managerial impune soluţii diferite, care să aibă o orientare motivată, prin alegerea elementelor componente ale acţiunii viitoare şi dispunerea lor într-un sistem organizatoric favorabil realizării unor scopuri ce urmăresc un radament maxim; e) amplificarea şi diversificarea schimburilor internaţionale, mai ales cele de natură economică; f) dezvoltarea economică prin atingerea continuă a parametrilor de înaltă performanţă, impune extinderea capacităţii previzionale; g) condiţiile ecologice reprezintă un factor deosebit de important al desfăşurării ansamblului activităţilor economice şi sociale. Ca urmare asemenea echilibre nu se pot realiza dacă nu se anticipează posibilii factori perturbatori, pe temeiul cărora se estimează măsurile şi mijloacele de intervenţie în scopul înlăturării acestora sau a diminuării influenţei lor. 1.2. FUNCŢIILE PREVIZIUNII FINANCIARE O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţii previzionale este foarte importantă pentru practica prevederii situaţiilor viitoare, deoarece pe lângă faptul că acestea reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului, ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii viitorului. Funcţiile activităţii previzionale se delimitează în funcţii principale sau generale, care sunt atribute ale tuturor categoriilor de previziuni care se elaborează, indiferent de domeniul de investigaţie, şi funcţii specifice pentru fiecare categoriile de previziune ce se alătură celor principale şi sunt rezultatul luării în considerare a ceea ce este caracteristic evoluiei în domeniul abordat. Funcţiile principale (generale) se referă la:
1

Enea. I. – “Previziune economică.Teorie.Teste grilă. Aplicaţii”, Editura Universitară, Craiova, 2008

6

a) funcţia socială care în esenţa ei trebuie înţeleasă ca o cerinţa ce se impune fiecărei previziuni de a oferi societăţii, reprezentată fie de stat fie de agenţii economici, informaţii privind sterile viitoare posibile, un raport în care ea elaborează strategii şi programe de acţiune. Prin această funcţie previziunea asigură o premisă pentru soluţionarea eventualelor sincope care pot să apară în funcţionarea mecanismelor economice şi sociale. b) funcţia de cunoaştere se referă la studierea şi cunoaşterea elementelor fundamentale ce permit definirea conţinutului, direcţiilor şi intensităţii evoluţiilor din societate şi natură. Această cunoqaştere trebuie privită în termeni de alternative, fără a elimina intervenţia factorilor aleatori care este posibilă în orice evoluţie. De aceea cunoaşterea prin previziune trebuie să reducă pe cât posibil numărul unor asemenea factori, asigurând astfel un grad mai mare de certitudine a estimaţiilor făcute. c) funcţia de cercetare este impusă de viitorul tot mai complex, care pentru a fi investigat e necesar a fi abordat în toate laturile sale. Ţinând seama de faptul că de obicei obiect al investigaţiei previzionale îl constituie un sistem, care este un ansamblu de elemente interdependente, cercetarea previzională presupune înţelegerea şi analiza modului de manifestare a acestor elemente, pentru a evidenţia soluţiile evoluţiilor parţiale a lor şi a interdependenţelor care apar pe baza acestor evoluţii parţiale, precum şi a condiţiilor înconjurătoare. d) funcţia de simulare euristică ce are în vedere antrenarea în activitatea previzională a diverselor specialişti şi utilizarea la elaborarea previziunilor a capacităţii profesionale, ideilor, gândirii şi experienţei lor. Pornind de la faptul că, în principal, activitatea previzională este o activitate de acipă, pentru mărimea eficienţei previziunilor atragerea unui număr corespunzător de specialişti, cu o temeinică pregătire şi experienţă constituie una dintre căile ridicării gradului de probabilitate a estimaţiilor efectuate şi a aplicabilităţii acestora. e) funcţia de integrare exprimă cerinţa ca variantele previzionale să se poată corela şi armoniza cu alte categorii de cercetări asupra stărilor viitoare. Pe această cale sporeşte valoarea estimaţiilor făcute şi se apreciază utilitatea lor în practică. Realizarea funcţiilor previziunilor trebuie să oglindească faptul că activitatea de previziune îmbină în mod organic cercetarea ştiinţifică riguroasă cu imaginaţia creatoare a celor care participă la actul previzional. Calitatea şi bogăţia informaţiilor despre viitor se află în strânsă legătură cu modul în care se îndeplinsec aceste funcţii. Manifestarea lor în totalitate ridică valoarea şi utilitatea informaţiilor oferite de previziune. De aceea asocierea între conţinutul studiului prospectiv asupra viitorului şi a îndeplinirii funcţiilor previziunii reprezintă o cerinţa esenţială a activităţii previzionale. 1.3. ETAPELE GENERALE ALE ELABORĂRII PREVIZIUNILOR 2 Se pot delimita patru etape care trebuie parcurse pentru elaborarea previziunilor, indiferent de domeniul unde se realizează acestea: 1) stabilirea obiectivului previziunii;

2

Moga. T. – “Fundamentele managementului” , Editura ASE, Bucureşti, 2004

7

respectiv fondurile permanente şi curente necesare pentru acoperirea finanţării lor.. ca o primă fază a unui proces previzional mai larg. în unităţi fizice. deoarece pe lângă faptul că aceasta reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului. OBIECTIVELE PREVIZIUNII FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţilor de previzionare. luând în considerare nivelul global. Estimarea acestui indicator se poate face din cel puţin următoarele puncete de vedere: a) în funcţie de unitatea de masură: . Timişoara. . Boţoc C.valoric. 3) stabilirea fondului de date necesare elaborării previziunii. . Dacă se cosideră întregul proces de elaborare a previziunilor compus din etapele enumerate mai sus. M. 2003 8 .1. Editura Economică. pe fiecare element component (produs.sintetic.4.4. luând în considerare şi preţurile de desfacere.2) fixarea periodei de timp pentru care se elaborează previziunea. a două fază reprezintă revizuirea şi reactualizarea periodică a acestora pe baza noilor elemente care pot să apară după obţinerea variantelor de previziune. a variantei cele mai probabile şi posibile. din cadrul firmei. 3 Pirtea M. Cristea H. alegerea metodelor de previziune şi elaborarea propri-zisă a acesteia.4 Previziunea cifrei de afaceri este un proces complex ce implică un efort considerabil.pe baza fluctuaţiilor. aşa-zisul orizont al previzunii. Editura Mirton.şi complex. Cristina Nicolescu. precum şi a ariei previziunii.cantitativ. 3 1. ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii situaţiilor de trezorerie viitoare.analitic. – “Gestiune financiară de întreprindere”. Previziunea cifrei de afaceri Punctul de plecare a tuturor previziunilor financiare este previziunea vânzărilor. . b) în funcţie de elementele componente: . din multitudinea de alternative privind evoluţuia viitoare. precum şi stabilirea consecinţelor probabile în cadrul fiecărei variante. Pe baza estimării cifrei de afaceri pe perioada următoare se poate determiba necesarul de active circulante şi fixe. 4) alegerea sau selectarea. “Managementul financiar al companiei”.pe bază de tendinţă.. Bucureşti. . activitate) în parte. 2010 4 Toma. din mediul extern firmei. c) în funcţie de poziţionarea factorilor de influenţă: . 1.factori interni. d) în funcţie de stabilitatea în timp a fenomenului: . planificare şi bugetare la nivelul companiei este foarte important pentru practica prevederii situaţiilor viitoare.factori externi.

Dacă previziunea cifrei de afaceri are o valoare nejustificat de ridicată. .tendinţa generală.variaţii accidentale. Analiza datelor statistice a unei serii de timp prezintă următoarele caracteristici: .eliminarea impactului unor fenomene ce reprezintă un şoc controlat asupra indicatorilor. preţurile promoţionale. b) pentru fiecare categorie în parte se analizează tendinţa vânzărilor în unităţi fizice. la interval mai mici. c) pe baza datelor oferite de compartimentul de marketing se previzionează evoluţia cererii pe pieţele fiecăreia din categoriile respective. cunoscută sub denumirea de tratare cinematică a datelor statistice. Previziunea sintetică (globală) a cifrei de afaceri Cea mai uzuală metodă de previziune globală a cifrei de afaceri este metoda descompunerii. este necesară eliminarea impactului inflaţiei. f) se analizează comenzile şi contractele. (fără a se ţine cont de defalcare pe activităţi şi produse). ducând la scăderea vitezelor de rotaţie.variaţii periodice. h) vânzările se cumulează pe grupe de produse sau activităţi. deoarece firma ar putea să ajungă în situaţia fie să producă pe stoc. i) se realizează previziunea cifrei de afaceri pe global pe baza tendinţei acesteia. . costuri mai mari şi deprecierea rentabilităţii şi lichidităţilor. 9 . obţinându-se cifra de afaceri la nivelul firmei previzionată analitic. Tratarea cinematică a datelor presupune că valorile reale ale unei serii statistice pot fi descompuse în următoarele componente: . Previziunea analitică a cifrei de afaceri Pentru a previziona cifra de afaceri trebuie parcurşi următorii paşi: a) vânzările firmei sunt împărţite pe categorii principale de produse. acordându-se importanţă deosebită celor nesatisfăcute sau în scădere.analiza tendinţelor de evoluţie. variaţia stabilă.în cazul utilizării datelor valorice. spre a identifica orientările posibile în viitor. j) se compară cifra de afaceri previzionată analitic cu cea previzionată global şi se alege variant cea mai pesimistă (cea mai mică).analiza mediului intern. a posibilităţilor firmei de a se adapta cererii.Previziunea realistă a cifrei de afaceri presupune apelarea la informaţii provenite din trei părţi: .analiza mediului extern. . g) se efectuează previziunile pentru fiecare grup de produse cantitativ şi apoi valoric. fie sa nu-şi utilizeze corespunzător capacităţile de producţie. perturbatoare. deoarece cererea este elementul esenţial al formării vânzărilor. e) se iau în considerare campanile de publicitate. cele mai importante fiind cele ciclice şi sezoniere. d) se analizează cotele de piaţa şi posibilităţile firmei respective ale competitorilor. pentru a se asigura comparabilitatea în termeni reali a datelor analizate. termenele de credit comercial şi alţi factori de influenţă a vânzărilor. . consecinţele pot fi deosebit de grave. .

intervalul de previziune nu poate depăşi o treime din mărimea intervalului de date istorice. Estimarea elementelor contului de rezultate În estimarea contului de rezultate se va ţine cont de urmatoarele principii: . în jurul tendinţei generale.separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare. Estimarea veniturilor din exploatare Are la bază cifra de afaceri estimată în etapa anterioară. Alte cheltuieli din exploatare şi din provizioane se neglijează din motive anterior menţionate.separarea elementelor în funcţie de variaţia faţa de cifra de afaceri: variabile şi fixe. necuantificabili. de regulă de scurtă durată. datorate în general acţiunilor factorilor periodici. financiare. tot din motive de prudenţă se creşte şi ansamblul lor. . criză. din motive de prudenţă. fie aspectelor de dezvoltare (expansiune.2. caracterizate prin periodicitate. care se vor stabili ţinând cont de valoarea mijloacelor fixe şi investiţiile noi. de natura producţiei exerciţiului. excepţionale. Estimarea cheltuielilor din exploatare Cheltuielile de exploatare se consideră că vor varia în raport cu cifra de afaceri. cel sezonier (S) şi luând în considerare o valoare medie reziduală (U): Yt=Tt * St * Ut 1. . pe baza acţiunii unui sistem complex de factori. care este o tendinţa de pe o perioadă de timp suficient de lungă. Structura acesteia pe producţie vândută şi vânzări de mărfuri se va considera stabilă. Restul veniturilor din exploatare . Excepţie de la această regulă vor face cheltuielile cu amortizarea. apoi urmând ca importanţă perioadele de concedii şi vacanţă). Estimarea veniturilor financiare 10 (1) .modificările ciclice (C). Veniturile din subvenţii.4.. însă atunci când se sporeşte cifra de afaceri. Seriile de timp. care apar datorită unor factori accidentali.variaţiile neregulate (U). cu acţiune imprevizibilă. se vor considera că variază odată cu cifra de afaceri la un nivel mediu (calculate ca medie a doi ani anteriori). . recesiune şi relansare). Metoda multiplicativă presupune că fenomenul analizat (Y) este rezultanta acţiunii trendului (T). . situaţia fluxului de numerar. Nu toate cheltuielile de exploatare sunt variabile.modificările sezoniere (S). sunt compuse în general din: . care se datorează acţiunii factorilor sezonieri (din care cel mai important se referă la factorii climaterici. Schemele principale de acţiune sunt metoda aditivă şi metoda multiplicativă.tendinţa generală (T). .corelaţii cu alte situaţii pro-forma: blianţul. provizioane şi alte venituri se vor neglija. optimal fiind situarea acestuia la un sfert din această dimensiune. care reprezintă oscilaţii relative regulate. respective gradul mediu de amortizare. corectat cu indicele de ciclitate (C).

din motive de prudenţă se vor considera la nivelul mediu faţă de cifra de afaceri. Cheltuielile financiare se vor previziona pe categorii. identificarea trendurilor financiare şi planificarea investiţiilor. 1. curentă a activităţii organizaţiei (firmei). Veniturile din dobânzi se vor obţine prin aplicarea dobânzilor pe cont curent asupra sumelor rezultate din situaţia fluxului de numerar. în funcţie de perioada de timp pentru care se realizează. a proiectelor de cucerire a noilor pieţe sau de orientare generală a activităţilor şi structurii interne a întreprinderii. Cheltuielile din dobânzi se obţin prin aplicarea dobânzilor la creditele bancare contractate. Estimarea veniturilor şi cheltuielilor excepţionale Aceste elemente de regulă se vor neglija.Veniturile financiare vor fi estimate pe categorii. precum şi soluţionarea lor). a proiectelor de fabricaţie a noilor produse.“Gestiunea financiară a întreprinderii”. din provizioane se vor ignora din motive de prudenţă. Previzionarea pe termen lung este utilă mai ales la planificarea dezvoltării fizice şi economice şi la planificarea strategică a investiţiilor şi debitelor. Cele mai importante instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung sunt: planul de afaceri al întreprinderii şi planul de finanţare al investiţiilor. Chelutielile din diferenţele de curs valutar se vor considera la nivelul maxim (faţă de cifra de afaceri) din compararea celor doi ani anteriori. 1. având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală.1. 5 Previzionarea pe termen mediu acoperă o perioadă viitoare de la 1 la 5 ani. cumulate din etapele anterioare.5. Alte venituri financiare. analiza politicilor. Pe termen lung (3-5 ani). Bucureşti. . mai ales al taxelor şi impozitelor. determinarea impactului fiscal al legislaţiei. atunci se vor face corecţii asupra profitului brut în vederea obţinerii profitului impozabil. Planul de afaceri al întreprinderii 5 Vintilă G. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Previziunea financiară îmbracă forme diferite. Veniturile din diferenţe de curs valutar se vor considera la un nivel minim al anilor precedenţi. Dacă este inevitabilă existenţa unor cheltuieli nedeductibile. 2000 11 . se întocmesc planuri financiare de orientare generală care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prin descrierea produselor oferite. Editura Didactică şi Pedagogică.5. Alte cheltuieli financiare. aplicat asupra profitului brut. Veniturile nedeductibile fiscal se vor ignora din motive de prudenţă. Estimarea profitului net se realizează prin deducerea impozitului din profitul impozabil şi va fi preluată în pasivul bilanţului financiar la capitolul de capitaluri proprii. Se utilizează la elaborarea şi execuţia bugetului (proiectarea deficitelor dintre veniturile anticipate şi cheltuielile pe următorii ani. Estimarea impozitului pe profit se va face pe baza cotei de impunere în vigoare.

2000 12 . Procesul scrierii planului devine mult mai rapid dacă datele esenţiale sunt disponibile. de asemenea.identificarea riscurilor şi a dificultăţilor posibile în iniţierea afacerii. un plan de afaceri are ca obiective principale: . suma de bani de care firma are nevoie pentru investiţie şi momentul în care firma va obţine profit. în acest sens putând fi nominalizate patru etape principale: a) Strângerea datelor corespunzătoare Planurile de afaceri se întocmesc în mod efectiv cu datele pe care se bazează în mod concret firma. data şi felul înregistrării. Un plan de afaceri îndeplineşte astfel de condiţii. . . Editura Independenţa Economică.dimensionarea şi alocarea resurselor financiare. Brăila. . permiţând o urmărire cât mai facilă.determinare poziţiei firmei pe piaţă şi în raport cu firmele concurente. concisă şi convingătoare. de a stabili obiectivele definite corect în timp şi spaţiu. domeniile în care firma este pregătită să facă afaceri.principalii furnizori şi condiţiile de vânzare ale acestora. Proiectarea planului de afaceri cere executanţilor să stabilească gradul de detaliere la care se va recurge în cadrul planului final. totuşi unele scopuri sunt comune.numele eventualilor clienţi de perspectivă. -convingerea partenerilor/investitorilor potenţiali cu privire la abilitatea întreprinzătorului de a diagnostic corect mediul economic extern al firmei. . . Planurile trebuie să descrie produsele şi serviciile ce vor fi vândute pe piaţa actuală sau pe segmentul ţintă de piaţă. . – “Managementul financiar al firmei”. tendinţele de creştere. Pentru ca acesta să îndeplinească aceste atribute este foarte importantă întocmirea şi redactarea planului. într-o formă clasică. .structura legală. În general. factori care ar afecta dezvoltarea viitoare. . Este necesar ca planul de afqceri să fie elaborat într-o formă cât mai uşor de înţeles pe baza unor obiective realiste.concurenţa.date cu privire la costul materialelor şi al forţei de muncă.statistici de piaţă. grad de detaliere determinat de mărimea şi gradul de maturitate al companiei dar şi de obiectivele urmărite. În proiectarea planului de afaceri se cuprinde sumarul acestuia care este alcatuit de regulă din capitol precum: 6 Mihăilescu I. de a asigura recuperarea profitabilă a plasamentelor efectuate. .numele exact al firmei. adresa. dimensiunea pieţei.În elaborarea planurilor de afaceri nu există tipare care să se potrivească tuturor firmelor. fără a neglija faptul că acestea trebuie să fie corecte şi convingătoare. Dacă planul de afaceri este întocmit în scopul obţinerii unei finanţări acesta va prezenta. material şi umane în condiţii de eficienţă şi eficacitate. Prin date esenţiale se pot înţelege: .stabilirea unor obiective realiste impunându-se o analiză bine conturată a capacităţilor de producţie şi de extindere pe viitor ale firmei. b) Elaborarea proiectului de plan 6 Elaborarea planului de afaceri este organizată în secţiuni bine definite.

devenind tradiţional în lum ea afacerilor.sinteza planului. .informaţii financiare. . . 2. se pot evidenţia trei tipuri de plan de afaceri: 1.Planul operaţional În cazul firmelor bine consolidate. El este elaborat în 20-40 de pagini şi prezintă cât mai detaliat operaţiunile şi proiectele de viitor ale firmei. . Planul de dezvoltare Este tipul cel mai răspândit de plan de afaceri. d) Stabilirea responsabilităţilor 13 . Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil în cazul în care necesarul de fonduri pentru care se pledează este mai mare.vânzarea. Planul sumar se adaptează cel mai bine firmelor care nu au vechime mare ci se află într -o etapă incipientă de dezvoltare. care conving potenţialii investitori că pot intra în af aceri în perspectivele unei reuşite şi în condiţii de risc diminuate. Planul sumar (prescurtat) Planul sumar poate fi corespunzător scopului propus de firmele care urmăresc reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora.. Planul “succint de afaceri” conţine suficiente date.firma. 3. Planul operaţional este caracterizat de un grad ridicat de detaliere. c) Determiarea tipului de plan dorit sau necesar În realizarea planului de afaceri nu există şi nici nu vor exista niciodată reguli fixe.anexe. bine considerate care doresc să testeze viabilitatea unui proiect de investiţii. . Cu cât acesta este mai detaliat cu atât este mai sigur că managerii îşi vor înţelege rolul şi modul de a duce la îndeplinire toate opertaiunile până la realizarea scopului final. În general. în practica economică. dar şi cât de elevate sau complicate sunt operaţiunile pe care le realizează firma.descrierea şi analiza produselor şi serviciilor. fiind elaborat în 40-100 pagini. De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat şi de firmele mari. Mărimea acestuia va depinde în mare măsură de ceea ce dorim să reprezinte şi să se realizeze prin intermediul acestuia.

Efectul investiţiei. cât şi sursele permanente şi temporare. pe termen lung.2. o investiţie presupune proiecte alternative. apariţia unor produse înlocuitoare sau noi). Am delimitat în acest fel sfera şi obiectul investiţiilor în cadrul sferei mai largi a plasamentelor şi participaţiilor. cu intenţia de a extinde interesele firmei participante asupra unui concurrent sau într-un alt domeniu de activitate. Altă posibilitate ar putea fi aceea de elaborare a planului în întregime de către Directorul Executiv al firmei. utilaje etc. urmăresc. tehnice şi financiare care să caracterizeze atât piaţa căreia i se adresează investiţia. 1.) fie prin achiziţie. ceea ce presupune angrenarea în „jocul” bursei prin cumpărarea/vânzarea de titluri de valoare în scop speculativ. a unor disponibilităţi consolidate pentru care nu sunt încă create condiţii pentru o utilizare în interiorul firmei. producţie etc. în mare măsură. Termenul de „investiţii” semnifică. În categoria plasamentelor se include.5. de asemenea. maşini. vânzări. soluţiile 14 . fără a avea de data aceasta. Politica de investiţii Crearea surselor de finanţare pentru imobilizările fixe constituie prima problemă financiară pentru proiectele de fondare a unei firme. Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante fie prin construirea lor propriu-zisă. Participaţiile sunt de două categorii: investiţii de portofoliu şi speculative. procurarea de obligaţiuni (publice sau nu) cu intenţia unei valorificări avantajoase. ¾ din investiţiile de portofoliu au în vedere procurarea de acţiuni de la o altă firmă. echipamente. ¾ din participaţiile speculative sau plasamentele speculative au în vedere valorificarea unor informaţii sau estimări privind conjunctura pieţei. De aceea. Planul de finanţare al investiţiilor Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante acoperă. cât şi obiectul investiţiei în sine şi rezultatele scontate a se obţine. adică evoluţia ei pe termen scurt. grad de saturare.) elaborează partea care îi revine. instalaţii. variante pe multiplele aspect vizate de o astfel de iniţiativă: evoluţia pieţei (preţuri.Planul de afaceri poate fi elaborat în diverse feluri. de regulă fiecare manager responsabil al unui compartiment (marketing. Un aspect important îl constituie elaborarea planului de către personalul firmei şi mai puţin din exterior. ca şi pentru cele vizând extinderea acesteia sau participaţiile la capitalul altei/altor firme. cu intenţia valorificării unor resurse disponibile în limita unei anumite perioade de timp. Din punct de vedere strict financiar. crearea de depozite bancare la termen. este creşterea volumului şi calităţi i activităţii unei firme. în forma sa cea mai generală. Decizia de a investi presupune elaborarea unor studii comerciale. stricto sensu. investiţia este o imobilizare de capital pe termen lung în scopul obţinerii unei rentabilităţi viitoare mai mari. datorită gradului de neimplicare în realizarea obiectivelor propuse. construcţii. în mod necesar. utilizarea unor resurse financiare pentru intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producţie fixe (clădiri. de asemenea. caracter speculativ. iar după aceea managerul general realizează revizuirea planului şi emite observaţii pe baza acestuia. sfera cerinţelor de finanţare la nivelul unei firme şi are în vedere atât sursele proprii şi pe cele împrumutate.

Aceasta presupune determinarea ratei rentabilităţii capitalului investit care echivalează cu rentabili tatea ce ar fi obţinută de investitor dacă şi-ar plasa valoarea investiţiei. Practic această rentabilitate internă se obţine prin egalarea valorii investiţiei cu suma tuturor fluxurilor financiare viitoare actualizate cu rata respectivă care se degajă pe parcursul duratei de viaţă a investiţiei. 7 Cucoşel C. costurile de exploatare. astfel: C= ∑ ( ) ( ) sau C= CF  ( ) (3) Aplicarea criteriului RIR este limitată. soluţiile de amplasament. 2005 15 . Dacă întreprinderea are la dispoziţie mai multe proiecte de investire atunci aceasta va alege acel proiect care are rata rentabilităţii interne cea mai mare. dinamica pieţei muncii etc. pe o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a proiectului.). costurile de investiţie. Astfel: C=∑ ( ) ( ) (2) unde: C – valoarea investiţiei CFt– cash-flow-ul degajat în anul t V – valoarea reziduală i – rata de actualizare î În cazul particular când valoarea cash-flow-rilor degajate este constant iar valoarea reziduală este 0 atunci rata rentabilităţii interne soluţia ecuaţiei în i rezultată mai jos. Caracterul limitat al acestui criteriu constă în faptul că nu dă nici o referire dacă proiectul este acceptat sau nu. dinamica pieţelor adiacente (materii prime. Editura Risoprint. utilizări etc. Cluj-Napoca. finanţarea. în sistem de dobândă compusă la o bancă. – “Finanţele întreprinderii – note de curs”.tehnice. Criteriul VAN permite determinarea profitului actuarial care se degajă din proiectul de investiţii ca diferenţă între suma tuturor fluxurilor viitoare actualizate şi valoarea iniţială a investiţiei. Pentru acceptabilitatea unui proiect de investiţii în practica financiară se utilizează criteriul VAN (valorii actualizate nete). Criterii de alegere a variatelor de investiţie 7 Un criteriu important care permite clasificarea investiţiilor după gradul de rentabilitate este criteriul RRI sau criteriul ratei rentabilităţii interne.

Bucureşti. 1999 16 .Eventualele subvenţii de la bugetul de stat se acordă numai în cazurile prevăzute de lege şi în limitele aprobate. . . – “Bilanţ contabil”. cu alte persoane fizice sau juridice în calitate de debitori sau creditori. 1.1.În buget nu pot fi scrise şi aprobate cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi finanţate.6. echilibriului şi rentabilităţii care trebuie să se afle la baza elaborării şi executării oricărui buget prin BVC se urmăresc următoarele obiective: -Proiectarea fluxurilor în lei/valută ocazionate de întreaga activitate pentru cunoaşterea şi ţinerea sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi în final a capacităţii de a onora integral şi la timp plăţile. . cheltuielile şi rezultatele financiare ale activităţii acesteia. fondurile proprii şi cele împrumutate. Bugetul de venituri şi cheltuieli ca urmare a acestor obiective cuprinde două secţiuni importante: programul de producţie.Reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor. cu furnizorii. cu bugetul de stat.Evaluarea şi dimensionarea relaţiilor băneşti ale agenţilor economici cu salariaţii proprii. vărsămintele la buget etc. a acţiunilor social-culturale şi a altor acţiuni. relaţiile cu agenţii economici.Determinarea incorectă a profitului realizat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor şi “umflarea” cheltuielilor se sancţionează drastic de legislaţia financiară. Aceasta se realizează cu ajutorul bugetului de venituri şi cheltuieli.Proiectarea evoluţiei patrimoniului administrat de agenţii economici prin reflectarea modificărilor ce se estimează în evoluţia şi structura lor. . proiectarea şi optimizarea capacităţii agenţilor economici de a realiza beneficii. . Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli 8 Bugetul de venituri şi cheltuieli este programul financiar al firmei cu ajutorul căruia se prevăd veniturile. . iar bugetul trebuie elaborat într-o stransă corelaţie asigurându-ţi îm felul acesta următoarele cerinţe văzând realizarea gestiunii economice şi autonomia financiară: .Pornind de la necesitatea asigurării principiilor universalităţii. . Editura A. 8 Dumitreanu E.Desfăşurarea tuturor resurselor pentru finanţarea nevoilor de dezvoltare. . cu băncile. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN SCURT Previziunea financiară pe termen scurt se realizează cu ajutorul bugetelor şi se referă la durata unui exerciţiu (1 an).Creditele bancare se prevăd în buget numai în limitele şi în condiţiile legate şi numai după negocierea cu băncile.Agenţii economici pentru a putea obţine profit trebuie să asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielite.1.6. . cu salariaţii.

Totodată. – “Finanţele întreprinderii.În procesul de realizare a veniturilor şi de efectuare a chetulielilor. Generalizând . iar pe această bază se fundamentează decizia de corecţie. Convergent şi complementar bugetului se organizează un sistem de contabilizare prin care se urmăreşte şi se controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele planificate. în calitatea sa de instrument al previziunii financiare pe termen scurt. Cluj Napoca. în vederea potenţării contribuţiei lor la creşterea eficienţei firmei şi la economisirea resurselor alocate. a posibilităţii apariţiei deficienţelor si anomaliilor. factroul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de previziune. 2005 17 . se alocă resursele necesare şi se organizează controlul bugetar. Aplicaţii practice şi studii de caz”. trebuie să asigure nivelul de eficienţă şi rentabilitate dimensionate prin buget. control.Integrarea activităţii de plaificare. bugetul reprezintă un instrument de analiză şi control. structură organizatorică internă a firmei este considerată un centru de venituri şi cheltuieli sau de gestiune la nivelul căruia se planifică pe o anumită perioadă obiectivele financiare. se poate aprecia că bugetul. Editura Risoprint. prin natura şi forma valorică de exprimare a indicatorilor financiari. Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor. urmărire a cheltuielilor.9 Totodată firma. . Modalităţile prin care bugetul realizează conţinutul activităţilor şi structurii organizatorice din cadrul firmei este aceea a descentralizării. Fiecare activitate sau . Fiecare centru de venituri şi cheltuieli este investit cu autoritatea şi responsabilitatea necesară gestiunii resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor financiare ce revin din bugetul general al firmei. nu este numai concomitent şi ulterior. din punct de vedere metodologic. implicit de asigurare a echilibrului financiar al firmei. l-a constituit necesitatea creşterii eficienţei diverselor activităţi sau structuri organizatorice în condiţiile sporirii complexităţii procesului de obţinere a beneficiilor. Analizat din acest punct de vedere. veniturilor şi rezultatelor.Descentralizarea procesului de conducere prin împărţirea activităţii firmei pe centre interne de venituri şi cheltuieli. se coordonează şi se controlează mişcarea variabilelor structural e ale firmei. control a cheltuielilor. are următoarele elemente specifice: . bugetul leagă pe plan financiar verigile componente ale firmei în vederea obţinerii rezultatelor maxime.după caz. inclusiv de către firma luată în ansamblu. De fapt. prin buget. ci în primul rând este bazat pe previziunea desfăşurării activităţii. în ansamblul său. O altă trăsătură a bugetului este aceea că pe baza lui se asigură coerenţ a activităţilor şi structurilor organizatorice ale firmei pe linia creşterii rentabilităţii şi economisirii resurselor. reprezintă un centru de venituri şi cheltuieli care intră în relaţii economico-financiare cu mediul extern. evidenţă. Această capacitate a bugetului se întemeiază pe faptul că orice întemeiere de plan sau obiectiv angajat de aceste verigi. În felul acesta. prin bugetul de venituri şi cheltuieli de planifică. ca instrument de conducere. veniturilor şi rezultatelor financiare. Ori. bugetul pentrite reflectarea sintetică a tuturor fenomenelor şi proceselor economice oricât de variate ar fie ele. se realizează integrarea activităţilor de planificare. 9 Cucoşel C.

se folosesc formularele prevăzute de actele normative în vigoare. vărsăminte la buget din profitul net. În acest scop. prin angajarea unor resurse din afară. “Formarea şi utlizarea resurselor băneşti” este un document ce reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă (disponibilităţi la începutul perioadei – fonduri de dezvoltare. cheltuielile şi profitul” este un document de previziune financiară care pune în corelaţie totalul veniturilor din diferite surse de activitate curentă.c. fie prin stoparea cheltuielilor la resursele proprii. În procesul de elaborate şi de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli unităţile vor urmări necondiţionat respectarea principiilor de eficienţă maximă şi a echilibrului financiar. fonduri de rezervă. alocarea şi utilizarea resurselor întreprinderii.V. majorarea fondului de rezervă etc). fie dacă acesta nu este posibil. rambursarea creditelor.1995 privind întocmirea b. îndeosebi pentru fundamentarea veniturilor. după caz. Tot prin bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc componenţele şi responsabilităţile cu privire la gospodărirea eficientă a resurselor. pentru intreprinderi conţine în prezent mai multe părţi sau elemente componente denumite generic secţiuni.Investirea fiecărui centru cu autoritate şi responsabilitate în gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivelor financiare defalcate. în funcţie de necesităţi. detalierea necesarului de resurse în funcţie de natura cheltuielilor şi plăţilor proiectează modalităţile de asigurare a echilibrului bănesc necesar. B.C.10 “Veniturile. la plata premiilor cuvenite salariaţilor. a cheltuielilor de investiţii. bugetul capătă noi valenţe. finanţarea acţiunilor social-culturale şi sportive. obiectivele de realizart şi cheltuielile necesare pentru înfăptuirea acestora. 1. Pe baza lui se planifică pe o anumită perioadă de gestiune. Luat în considerare ca un document de planificare. din 10 Normele metodologice nr. a costurilor de producţie şi a subvenţiilor ce urmează a fi primite. Diferenţa dintre volumul resurselor proprii şi necesarul total de resurse evidenţiază în final excedentul (+) sau deicitul (-) de resurse băneşti prevăzându-se şi posibilităţile de acoperire a eventualului deficit de resurse din credite bancare şi alte împrumuturi. veniturile de obţinut sau resursele financiare alocate. 181061/28. . plata dividendelor de către întreprindere.. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 18 . precum şi formularele specifice proprii sau solicitate de ministere. alocaţii de la bugetul public naţional. participarea la profit a angajaţilor. la alte fonduri – intrări de resurse băneşti – venituri din activitate – alte resurse etc) şi a necesarului total de resurse (pentru finanţarea cheltuielilor de producţie. plata dobânzilor la credite utilizate pentru investiţii. separate pentru producţie şi separate pentru investiţii.Abordarea activităţii fiecărui centru prin prisma relaţiei dintre cheltuieli şi venituri. fiind analizat şi promovat ca instrument de baza al conducerii economicofinanciare.2. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli În condiţiile dezvoltării ştiinţei conducerii întreprinderii. la plata impozitului pe profit. subvenţii etc. în termeni financiari şi în condiţii de eficienţă economică. bugetul este folosit pentru a dimensiona.v.03. iar pe această bază antrenarea lui la creşterea activităţii firmei şi economisirea resurselor. După cum se observă mai sus.6.

profitul net şi repartizarea profitului etc. Pe de altă parte plăţile efectuate din acest fond sau micşorarea acestuia din diferite cauze în final fiind posibil să se determine soldul fondului la sfârşitul perioadei.rambursarea creditelor . etc. generate de acţiunile reglementate de “Legea privind impozitul pe profit” ca de exemplu: a) sume plătite pentru cercetarea ştiinţifică neincluse în costurile de producţie sau cheltuielile de circulaţie. costurile aferente volumului de activitate pe total şi defalcare pe elemente primare de cost ( materii prime. diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor. impozitul pe profit. d) prelevări sau donaţii în scopuri umanitare. alte venituri şi cheltuieli aferente veniturilor – cele evidenţiate în costuri. Ţinând seama de fluxurile financiare existente în mod necesar între finanţele la nivel de întreprindere şi finanţele concentrate la nivelul Bugetului de Stat”se prezintă într-o anexă distinct intitulată “corelaţii cu Bugetul de Stat”. alte surse ( sumele echivalente reducerii impozitului aferent profitului utilizat pentru investiţii). 19 . Compararea resurselor cu cheltuielile se realizează prin sumele acordate din veniturile obţinute asemenea acţiunilor sau din subvenţii de la bugetul de stat. cultural. pentru aceasta din urmă prevăzându-se şi posibilitatea de utilizare de credite bancare sau alocaţii de la bugetul de stat.prelevări din profit (venituri) în cursul anului -alte surse: excedentul obţinut din vânzarea acţiunilor la cursul favorabil. Ca element mai important de precizat cu privire la aceste cheltuieli este faptul că în structura acestora au fost incluse unele categorii noi. precum şi ponderea sa faţă de capitalul social. sportive etc. amortizarea mijloacelor fixe obţinută din vânzarea acestora. e) sprijinirea activităţilor sociale. profit impozabil. c) prevederi din anii precendenţi nerecuperate până la data determinării profitului impozabil .disponibil la începutul anului . b) prelevări la fondul de rezervă şi alte fonduri speciale. cele suportate direct din venituri. salarii etc). Următoarea anexă vine să detalieze “cheltuielile neevidenţiate în costuri care se scad din venituri”.plata comisioanelor bancare . în felul acesta determinându-se excedentul sau deficitul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii.plata dobânzilor la creditele utilizate -resursele proprii rămase pentru finanţarea investiţiilor.eventualele subvenţii din activitatea de export. TVA. Un alt document anexă la BVC se referă la “Fondul de dezvoltare” în care sunt inserate sursele de finanţare a investiţiilor şi anume: sume de valorificare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. Documentul este însoţit de altul numit “Date informative” care precizează volumul activităţii. amortizarea mijloacelor fixe. Un document distinct este destinat “Fondului de rezervă” evidenţiindu-se pe de o parte sursele de constituire: . În acelaşi timp în acest document sunt prevăzute destinaţiile ce se acordă “fondului de dezvoltare” respectiv cheltuielile pentru investiţii: . sume din profit destinate fondului de dezvoltare.

11 12 Barr M. alte resurse şi cheltuieli precum vărsămintele la Bugetul de Stat.11 Funcţia de planificare are la bază planul financiar al unităţilor economice cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse. Editura Joseph Bass. resursele şi cheltuielile pentru investiţii. Funcţiile Bugetului de Venituri şi Cheltuieli Bugetul de venituri şi cheltuieli îndeplineşte mai multe funcţii: de planificare financiară. Această funcţie se poate realiza cu uşurinţă prin intermediul unui sistem informaţional. de asigurare a echilibrului financiar al firmei. se obţin venituri ca rezultate ale propriei activităţi. executarea de lucrări. Bucureşti. detectează riscurile. Controlul de gestiune atrage atenţia. 12 Bugetul dă expresie organizatorică funcţiei de control a finanţelor şi se interrelaţionează cu controlul financiar preventiv. precum şi compartimentele care trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a firmei. identificarea cauzelor. Controlul bugetar se manifestă printr-o prezenţă activă în diferitele structuri de conducere ale firmei. determinarea abaterilor de la indicatorii planificaţi. – “Finanţe şi gestiune financiară”.C. stabilirea măsurilor de luat. evită exclusivităţile. implică şi validează tot ceea ce ţine de atragerea şi utilizarea resurselor. prin el se dimensionează veniturile. atunci când este cazul. se constituie fonduri din resurse interne sau se alocă prin destinaţiile legale. Ca plan financiar B.Ultimele două documente anexate la buget sunt” încasări şi plăţi în valută” (etse vorba de încasări în valută din vânzarea mărfurilor. iar pe de altă parte rambursarea obligaţiilor reprezentând credite pentru investiţii precum creditele pentru exporturi şi lucrări executate în străinătate). se găseşte într-o relaţie indisolubilă cu planul de dezvoltare economico-socială şi cu sistemul planurilor generale ale firmei. cheltuielile şi rezultatele financiare ale firmei privind activitatea de exploatare. fondurile şi cheltuielile pentru toate activităţile economico-sociale desfăşurate în întreprindere. comisioane în valută etc) şi “rambursarea împrumuturilor externe (interne) garantate de stat”( reflectă pe de o parte soldul împrumuturilor şi dobânzi nerambursate la începutul perioadei şi ratele de plată scadente în cursul perioadei. resursele şi cheltuielile pentru mijloace circulante. prestări de servicii. cota din veniturile nete în valută rămasă la dispoziţia unităţii. Această funcţie e atribuită expres de legislaţia de la noi. USA. 2002 Toma M. Editura Economică. Bugetul se transformă prin această funcţie într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în mânuirea fondurilor firmei. de control al execuţiei financiare.V. Această funcţie se exercită prin urmărirea şi analiza modului de execuţie a bugetului prin care se asigură cunoaşterea modului de asumare şi de îndeplinire a sarcinilor bugetare. Elaborarea bugetului se face de către organul de conducere colectivă a firmei si se aprobă de Adunarea Generală a Acţionarilor. – “Guide to budgets and financial management”. indicând consecinţele evaluate în cirea ale evenimentelor şi deciziilor. Funcţia de control se manifestă în procesul de execuţie financiară când se angajează şi se efectuează cheltuieli. 1998 20 . şi sporeşte răspunderea celor investiţi cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului firmei.

bugetele au menirea de a trasa. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli În practică se poate face o clasificare a bugetelor de venituri şi cheltuieli după mai multe criterii precum: a) concepţia care stă la baza bugetării veniturilor şi cheltuielilor b) obiectivul activităţii bugetare c) perioada pentru care se bugetează veniturile şi cheltuielile d) după sfera de cuprindere a activităţii bugetare e) variaţia cheltuielilor şi veniturile bugetare a) În raport cu această concepţie. Editura Economică.Tabelul 1.6. cât şi structural – pe fiecare categorie de cheltuieli şi venituri şi pe fiecare verigă organizaţională. Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (şi venituri). Echilibrul financiar „reflectă asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor de planificare. cu multă grijă. 1. Analiza şi gestiunea financiară”. Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar (Sursa: Ion Stancu – “Finanţe. În concluzie.bugetul de tip financiar potrivit căruia veniturile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de fonduri alocate în vederea acoperirii cheltuielilor care reprezintă 21 . Bugetul este folosit în stăpânirea relaţiilor dintre venituri şi cheltuieli. respectarea obligaţiilor de plată către terţi”. îndeosebi în ceea ce priveşte cheltuielile. implicit. Bucureşti. traseu care va respecta mai mult sau mai puţin ruta trasată.3. Teoria pieţelor financiare. 1997) Funcţia de instrument de echilibru financiar. şi. Acest echilibru trebuie realizat prin buget atât din punct de vedere dimensional – pe total cheltuieli şi venituri la nivel de firmă . Finanţele întreprinderilor. bugetele de venituri se clasifică în: ..

bugete de venituri şi cheltuieli. a . Ele se mai numesc şi bugete proiect sau programare de activităţi. respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli funcţionale care evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de principalele (6) (5) (4) 22 . lucrare. bugetul de venituri şi cheltuieli pentru a putea oferi date şi informaţii suplimentare cu privire la activitatea desfăşurată are două componente suplimentare: . E – cheltuieli efective .Ch. serviciu.V .P – plăţi b) În funcţie de cel de-al doilea criteriu avem: .±R –profit (+) sau pierdere (-) .bugetul de tip bănesc conform căruia încasările reprezintă intrări în sistemul condus.± DC – economii (+) sau depăşiri (-) ale cheltuielilor bugetate.venituri . respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operaţionale prin care se evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs. E în care: .Ch. iar plăţile ieşiri din sistemul condus. Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de “regulator” sau de “feedback” a cheltuielilor în funcţie de resursele bugetare alocate.componenta „Principalii indicatori economico-financiari” .ieşirile din sistemul condus.Ch – cheltuieli . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se reprezintă astfel: ± DC = Fd. .componenta „Repartizarea profitului net” . De regulă.± T – excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se prezintă astfel: ± R = V – Ch în care: . a – fonduri alocate . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget este: ±T=I–P în care: .bugetul de tip economic este bugetul potrivit căruia cheltuielile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de consumuri de resurse necesare realizării veniturilor care reprezintă ieşiri din sistemul condus.Fd.I – încasări . Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de „regulator” sau „feedback” a maximizării rezultatelor economicofinanciare ca diferenţe între venituri şi cheltuieli.bugete de venituri şi cheltuieli.

care se întocmesc pe ansamblul activităţilor unei unităţi patrimoniale . . fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe) care sunt influenţate de volumul activităţii programate şi variabile care sunt direct proporţionale cu volumul activităţii programate.funcţii. 23 . d)După sfera de cuprindere: .bugete de venituri şi cheltuieli generale. fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile şi/sau cheltuielile sunt dimensionate în funcţie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacităţilor de producţie. e) În funcţie de variaţia veniturilor şi cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem: . subactivităţi ale unei unităţi patrimoniale ca de exemplu: comercială.bugete de venituri şi cheltuieli. Ele presupun actualizarea veniturilor şi/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbări în cerinţele perioadei curente sau a celor următoare. care se întocmesc pe diferite segmente ale activităţii unei unităţi patrimoniale. fie numai pentru cheltuieli periodice. fie numai pentru venitrui. fie numai pentru venituri. Ele sunt elaborate şi au o perioadă de valabilitate de regulă un an calendaristic având o defalcare trimestrială şi/sau lunară. c) În funcţie de factorul timp avem: .bugete de venituri şi cheltuieli.bugete de venituri şi cheltuieli.bugete de venituri şi cheltuieli parţiale. . fie numai pentru cheltuieli glisate (conturi). fie numai pentru venituri. activităţi.bugete de venituri şi cheltuieli. fie numai pentru venituri. producţie administrativă etc.

d) principiul supleţei într-un cadru economico-social din ce în ce mai încărcat de constrângeri. bunul simţ. în cele din urmă. dar şi cu periodicitate mai mică de un an (cel al trezoreriei). cât şi prin printr-un climat informal şi cultural intern. permanent. concedieri etc). Un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate. întrucât procedura durează 3-4 luni. Periodicitatea cea mai des întâlnită a elaborării bugetelor este cea anuală. la noile informaţii privind evoluţia variabilelor economice exogene etc. b) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din întreprindere. Londra. 2001 24 . în scopul stabilirii cauzelor abaterilor. pe cât posibil. rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate în bugete. Cheia succesului bugetelor şi controlului bugetar o reprezintă. Regula este ca periodicitatea bugetului să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată. Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus în patru faze: 13 Dury C. al producţiei etc) operaţiunile de elaborare a lor vor începe în luna septembie dinaintea anului de plan. Un buget trebuie să permită adaptarea la modificările mediului.1. retrogadări. SISTEMUL BUGETAR AL ÎNTREPREINDERII Prin bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi responsabilităţilor pe fiecare centru de activitate. conforme cu obiectivele strategice urmărite. Sistemul bugetar trebuie să îndepărteze tendinţa de supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi să contribuie la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii. CONCEPTE ŞI STRUCTURI BUGETARE 2. Aplicarea acestui principiu trebuie însă să armoniz eze relaţia contradictorie între completudinea sistemului bugetar şi costurile mai ridicate ale unui sistem complet. care impune acoperirea.13 Coerenţa unui sistem bugetar se asigură prin respectarea unor principii de elaborare şi funcţionare a acestuia: a) principiul totalităţii. c) principiul menţinerii solidarităţii între departamentele şi al concordanţei cu politica generală a întreprinderii. Editura Thomson learning.CAPITOLUL 2. diplomaţia şi încrederea manifestate în conducerea întreprinderii. Bugetul este deci previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi a asigurărilor de reponsabilităţi pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în condiţii rentabile. dar sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investiţiilor). Prin controlul bugetar se compară. a tuturor activităţilor întreprinderii într-o coordonare care să asigure echilibrul între diferitele servicii funcţionale şi operaţionale. e) principiul cuplării cu politica de personal pentru a determina o motivaţie şi o adeziune ale personalului. Controlul bugetar urmăreşte desfăşurarea efectivă a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate. – “Management Accounting for business decisions”. compatibil cu menţinerea şi consolidarea prestigiului firmei. informării conducerii şi luării măsurilor corective necesare. Pentru bugetele anuale (al vânzărilor. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de tip penalităţi/recompense cât mai obiectiv posibil (reduceri de salarii.

de planificare finaciară. Editura Expert. Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă în practica economică din România instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare. pe subunităţi şi pe perioade operative de gestiune (lună. ce decurg din planul general strategic de 3-5 ani. Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului bugetului de venituri şi cheltuieli sunt eficienţa maximă şi echilibrul financiar. Rolul lui este de: . pentru anul de plan.1) identificarea obiectivelor întreprinderii. Figura 1. privind condiţiile sociale etc. Schema legăturii dintre bugetele întreprinderilor (Sursa: Corneliu Russu – „Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii”. 4) întocmirea şi aprobarea bugetelor întreprinderii.2. administrare şi utilizare a mijloacelor financiare. Focşani. cu detalieri pe segmente de piaţă. investiţiile. Din punct de vedere al perioadei de timp se distinge. 1994) Notă: A – Bugetele de capital B – Bugetele de exploatare C – Bugetele financiare 2. precum şi a fondurilor necesare. concurenţa. 2) realizarea de studii pregătitoare privind piaţa factorilor de producţie şi piaţa de desfacere. ca rezultat al testării diferitelor scenarii şi al negocierii lor între diferitele compartimente şi cu conducerea generală a întreprinderii. între previziunea pe termen lung şi cea pe termen scurt. 25 .a reflecta modul de formare. TIPURI DE BUGETE Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei activităţi de previziune. 3) elaborarea de prebugete (proiect de bugete). în general. trimestru etc).

întreprinderea va începe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai strânse „gâtuiri”: producţia. 2002 26 . fie de societate comercială la care statul român are aport de capital social. Aceste limite sunt numite „ştrangulări” de care trebuie să se ţină seama. Agenţii economici. – “Finanţe”. Componenţa bugetului de venituri şi cheltuieli Bugetul activităţii de producţie Bugetul activităţii generale Bugetul activităţii de trezorerie activităţii de încasări şi plăţi în valută Bugetul Bugetul de venituri şi cheltuieli Împrumuturi garantate de stat activităţii de investiţii Principalii indicatori economici şi financiari (Sursă proprie) Bugetul Rezerve Repartizarea profitului Orice întreprindere este supusă unor limite ale activităţii sale. cu defalcare pe trimestre şi se compune din următoarele formulare: Figura 2. Agenţii economici cu capital privat pot adopta în mod corespunzător acest sistem de programare. în elaborarea bugetelor. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. Bucureşti. Editura Economică. care sunt obligaţi să întocmească acest document. au statut fie de regie autonomă. Aceste este denumit „Bugetul Pilot”. Având fixate aceste limite ale vânzărilor şi ale aprovizionărilor. în primul rând. 14 14 Stancu I. vânzările sau aprovizionările..a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea agentului economic.

b) cheltuieli financiare – privesc titlurile de plasament cedate. c) cheltuieli excepţionale – legate fie de operaţiuni de gestiune (despăgubiri. creanţe imobilizate. şi anume: . pierderi provenite de la debitori diverşi) fie de operaţiuni de capital ( reprezentând active cedate).2. cheltuieli din diferenţe de curs valutar. produselor reziduale.cheltuieli materiale.1. locaţii de gestiune şi chirii. alte imobilizări financiare. c) venituri excepţionale – au ca sursă fie operaţiuni de gestiune (bunuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale). 15 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 27 . semifabricatelor. alte cheltuieli financiare. donaţii şi subvenţii acordate. . Această situaţie nu asigură însă îndeplinirea cerinţei privind respectarea principiului eficienţei maxime şi obţinerea resurselor pentru dezvoltarea întreprinderii. Bugetul activităţii generale Acest formular evidenţază rezultatul net al exerciţiului ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale aferente activtăţilor din care provin veniturile. f) impozitul de profit.venituri din lucrări şi servicii prestate.cheltuieli de protocol. reclamă şi publicitate.cheltuieli de personal. diferenţe de preţ şi tarif. dobânzi. dobânzile.2. activităţi diverse. e) acoperirea pierderilor din anul precedent. amenzi şi penalităţi. . b) venituri financiare – provenind din participaţii.cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele. studii şi cercetări.sume prevăzute a se primi drept subvenţii pentru produse şi activităţi. fie operaţiuni de capital (venituri din vânzarea activelor imobilizate). Echilibrul poate fi considerat ca realizat atunci când cheltuielile totale nu depăşesc veniturile. transferuri conform actelor normative în vigoare. redevenţe. titluri de plasament. şi anume: . Cheltuielile aferente activităţilor care determină veniturile programate a se realiza în cursul exerciţiului financiar se clasifică în: a) cheltuieli financiare pentru exploatare. . alte venituri financiare.venituri din vânzarea produselor finite. mărfurilor. diferenţe de curs valutar. Relaţia de bază a formularului este: Rezultatul net al exerciţiului = Venituri totale – Cheltuieli totale (7) Pentru a completa formularul se fac următoarele precizări: 15 Veniturile totale sunt grupate în: a) venituri din exploatare. d) rezerve legale. . .

. salarii personal. Bugetul activităţii de producţie Prin acest formular al bugetului de venituri şi cheltuieli este pus în evidenţă rezultatul activităţii întreprinderii: profit sau pierdere.fundamentarea costului unitar al produselor. Unităţile patrimoniale care. combustibil. prin buget propun subvenţii de la bugetul de stat vor anexa la acest formular următoarele fundamentări:17 . .fundamentarea costurilor de producţie. lucrări şi servicii terminate (recepţionate) executate pentru terţi. Scopul îl constituie stabilirea modalităţilor de asigurare a echilibrului necesar desfăşurării activităţii în condiţii normale. la preţurile de livrare preconizate.fundamentarea subvenţiilor. Rezultatul activităţii de producţie apare ca diferenţă între producţia marfă şi costul de producţie aferent acesteia.Costul de producţie livrare preconizate Rezultate (profit/pierdere) (8) Producţia marfă cuprinde produsele finite. Bugetul activităţii de trezorerie Acest formular reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă.fundamentarea cheltuielilor generale de administraţie. semifabricate din producţie proprie.fundamentarea cheltuielilor de protocol. asigurări şi protecţie socială. reclamă. Producţia marfă = la preţurile de . în condiţiile reglementărilor în vigoare. Deva. Pentru ca producţia să se desfăşoare continuu este nevoie de existenţa stocurilor. publicitate.2. Formularul nu reflectă disponibilităţile de mijloace băneşti la începutul perioadei. .fundamentarea cheltuielilor indirecte de producţie. . lucrări şi servicii executate de terţi.2. inclusiv pentru sectorul de investiţii. 16 Costul de producţie se stabileşte prin însumarea cheltuielilor aferente producţiei marfă-materii prime şi materiale. materiale care puse în operă se concretizează în produse finite care apoi se valorifică. cuprinse sub această formă funcţională de rotaţia mijloacelor circulante care a avut loc în perioadele precedente.2. energie şi apă.3. . 2. – “Finanţele agenţilor economici din România”. amortizarea imobilizărilor corporale. Editura Intelcredo. precum şi destinaţia resurselor pe principalele activităţi care generează cheltuieli şi plăţi. 1999 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 28 . În activitatea curentă pe care o desfăşoară orice întreprindere este nevoie de materii prime. alte cheltuieli. Angajarea acestor disponibilităţi în acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectată ar presupune concomitent prevederea în această parte a formularului de cheltuieli care să reflecte creşterea faţă de începutul perioadei a altor elemente de mijloace circulante (stocuri şi alte active) sau plata unor obligaţii existente la 16 17 Hada T.2.

2000) 29 . după caz.începutul perioadei. . subvenţii pe produse şi activităţi şi alocaţii pentru investiţii. Figura 3 Schema de elaborare a bugetului de trezorerie (Sursa: Vintilă Georgeta – „Gestiunea Financiară a întreprinderii”. nu influenţează excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectată şi – ca urmare – nu sunt reflectate nici în modelul de buget. şi anume: . Editura Didactică şi Pedagogică. rezerve şi alte fonduri. venituri excepţionale şi alte resurse. În cadrul resurselor proprii sunt evidenţiate distinct: -disponibilităţile la începutul perioadei – fond de dezvoltare. chletuielilor financiare. în structura mijloacelor circulante. managerii şi salariaţii întreprinderii ( plata dividendelor. un excedent sau un deficit la nivelul resurselor.operaţiuni de majorare a rezervelor.operaţiuni de rambursare a creditelor. fără modificarea volumului total al acestora. Bucureşti. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operaţiuni.resursele aferente perioadei – venituri financiare.operaţiuni de finanţare a cheltuielilor de exploatare.operaţiuni în legătură cu acţionarii. Astfel de modificări. cheltuielior excepţionale şi imobilizările corporale şi necorporale. . . -operaţiuni legate de relaţia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit şi vărsăminte la bugetul de stat sau bugetele locale). cota managerului. Comarând resursele proprii cu necesarul de resurse rezultă. . participarea la profit a salariaţilor). Excedent (+) = resurse proprii – necesar de resurse Deficit (-) = necesar de resurse – resurse proprii (9) În caz de deficit se procedează la identificarea modalităţilor de acoperire a acestuia prin credite sau alte împrumuturi.

valuta vândută băncilor comerciale. b) alte cheltuieli legate de reprezentarea în strainătate. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută Acest formular este specific agenţilor economici care efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în valută şi se completează în mii dolari SUA. Piteşti. prin diferenţă.plăţi în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii. Din această relaţie.4. Programarea şi reglarea (prin credite) a capacităţii de plată în valută a întreprinderii constituie scopul acestui formular. ipoteci şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung. . Plăţile în valută în cursul exerciţiului financiar sunt generate de: a) importuri realizate pentru investiţii proprii. alte cheltuieli prevăzute de lege. la furnizorii de mărfuri la export sau beneficiarii de mărfuri din import. restituirea creditelor primite.venituri în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur. disponibilităţile în valută la începutul anului. reclamă şi publicitate. obligaţiuni. .plăţi în numerar ale locatarului pentru deducerea obligaţiilor legale de operaţiunile de leasing financiar. materiale. la care se adaugă încasările în cursul anului. subansambluri destinate consumului propriu şi alte bunuri destinate vânzării. – “Managementul financiar al întreprinderii”.2.2. În termenii echilibrului. deplasări în străinătate. 2. poate rezulta un disponibil la sfârşitul exerciţiului financiar: Disponibil la sfârşitul anului Disponibil = la începutul anului Încasări în cursul – anului Plăţi în cursul anului + (10) Încasările din cursul anului pot proveni din: .dobânzi bancare încasate pentru depozite în valută. . executări de lucrări în străinătate. 2000 pag 112 30 . trebuie să acopere plăţile în valută aferente exerciţiului. alte operaţiuni externe. Bugetul activităţii de investiţii 18 Mihăilescu I.valută cumpărată de la băncile comerciale. dobânzi bancare plătite pentru credite bancare primite. .venituri în numerar din emisiunea de acţiuni pentru achiziţionarea sau răscumpararea acţiunilor întreprinderii.activitatea de bază – export direct. . .5.Bugetul de trezorerie mai trebuie să cuprindă separat fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare cum ar fi:18 . credite. 2. Editura Independenţa Economică. materii prime.rambursări în numerar a unor sume împrumutate.

Resursele de acoperire a deficitului provin din: . 2. cât şi în milioane lei.de capital (13) Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 31 . exprimat atât în moneda de contract. .sume obţinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale. mai puţin cheltuielile efectuate şi impozitul aferent.Prin întocmirea acestui formular se urmăreşte stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investiţii.cota de 50% din reducerea impozitului pe profit aferentă sumelor reinvestite.alte surse. Pentru com pletare se face precizarea că. Datoria efectivă la sfârşitul exerciţiului financiar se stabileşte pe baza relaţiei: Datoria efectivă la sfârşitul 19 Datoria efectivă = la începutul + Intrări Rambursări din . alocaţii de la bugetul de stat şi fonduri speciale.credite şi alte împrumuturi. Resurse proprii Cheltuieli Excedent (+) = pentru finanţarea . Relaţia de bază a formularului o constituie compensarea resurselor proprii pentru finanţarea investiţiilor cu cheltuielile pentru investiţii. garantat de stat. .diferenţa dintre veniturile încasate din vânzarea încasate din vânzarea activelor sau a mijloacelor fixe minus cheltuieli ocazionale. bugetul de investiţii cuprinde:19 .disponibilul fondurilor de dezvoltare. Rezervele. Pricipalii factori economico-financiari. valoarea rămasă neamortizată şi nerecuperarea şi imozitul pe profit aferent.2. Împrumuturile garantate de stat. la extern şi la intern.pentru investiţii investiţiilor (11) Cheltuieli Resurse proprii Deficit (-) = pentru investiţii – pentru finanţarea (12) investiţiilor Dacă rezultă deficit se identifică modalităţile de acoperire a acestuila în aşa fel încât cerinţa echilibrului să fie satisfăcută.alocaţii de la buget sau din fondul special pentru investiţii. Pentru investiţiile prevăzute a se finanţa din credite externe garantate de stat. .6. precum şi alte prevederi legale. Repartizarea profitului. . a) Împrumuturile garantate de stat Acest formular se completează pentru fiecare împrumut. . se va anexa lista de investiţii în care se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

sumele repartizate la rezerve. pe fonduri constituite conform actelor normative. . . În funcţie de domeniul de activitate.rentabilitatea – prin stabilirea indicatorilor rentabilităţii economice şi financiare.capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor de plată exigibile – prin calcularea indicatorilor de lichiditate (lichiditatea globală. chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la primul aliniat. va fi completat. Pe baza acestor indicatori se programează. lichiditatea imediatâ). s-a micşorat din orice cauză. .perioadei b) Rezervele perioadei împrumuturi Formularul se completează pe feluri de rezerve şi. Dacă fondul de rezervă. 304 din Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 32 . excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală. până ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social. rata autonomiei financiare. gradul de îndatorare. urmăreşte şi analizează activitatea agenţilor economici.dividende. . Resurse total Utilizare total (14) 20 Conform pct.sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi.alte repartizări. astfel:20 . 5% pentru formarea fondului de rezervă legală. dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. solvabilitate patrimonială. Pentru fiecare fond se stabileşte soldul la sfârşitul perioadei pe baza relaţiei: Sold = la sfârşitul perioadei c) Repartizarea profitului Acest formular cuprinde repartizarea profitului net pe diferite destinaţii. cele statutare şi alte rezerve. Sunt evidenţiate distinct rezervele legale. Din profitul societăţii se va prelua. . se include în fondul de rezervă. lichiditatea intermediară. în cadrul acestora. în finanţarea activităţii – pe baza indicatorilor: securitate financiară. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite managerilor evidenţierea unor aspecte cum sunt: . cu respectarea prevederilor aliniatului de mai sus.raportul resurse proprii/resurse străine. De asemenea. agenţii economici pot calcula anumiţi indicatori specifici. d) Principalii indicatori economico-financiari Formularul conţine un număr de 17 indicatori. după constituire. în fiecare an.

Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare şi o condiţie pentru supravieţuirea şi dezvoltarea economică a unei întreprinderi. Nivelurile indicatorilor au rol de obiective orientând deciziile echipei manageriale.relaţiile cu clienţii şi furnizorii – reflectate de stabilirea indicatorilor: perioada de recuperare a creanţelor şi perioada de rambursare a datoriilor.. 33 .

contracte şi prezenţă a mărcii Healthy în Metro. În anul 1994 firma a avut o cifră de afaceri de 66. prezente în România. principala sa activitate fiind comerţul cu ridicata nespecializat. Profi. În perioada 1996-2000 a avut loc extinderea portofoliului de ceaiuri la 28 de sortimente . Key Account.500$ cu 8 angajaţi .2009 acesta devine asociat unic şi administrator.CAPITOLUL 3. nr. Aceasta are sediul în Bucureşti.07. firmă din grup cu contracte cu reţele retail. În 2000 s-a înregistrat marca Good cu 15 sortimente iar în perioada 2001-2008 s-a dezvoltat marca Healthy pe Conserve de Legume şi Fructe. Griş Healthy. HEALTHY SRL. creşterea vânzărilor şi extinderea sortimentaţiei pe cele două mari categorii. cifra de afaceri 250. distribuţie indirectă. SC. Astfel dl. strada Ion Vidu.05. Popescu Emil cooptează în societate pe dna. a început activitatea de comercializare a ceaiurilor marca proprie Healthy cu 12 sortimente.în luna noiembrie s-a făcut primul export de făină sub marca Healthy către Rusia. dezvoltarea mărcii a continuat şi pe categoria alimentelor de bază: Făină Healthy. la finele anului 2009 firma a cunoscut o creştere semnificativă. comerţ traditional. implementarea unei politici de vânzare pe toate canalele naţionale existente în România : Key Accounts. angajaţi 15. judetul Argeş. În iulie 2009 dl. În anul 2009 portofoliul mărcilor proprii Healthy şi Good depăşeste 60 de produse. Carrefour. Kaufland. din luna iulie a început activitatea comercială de distribuţie a produselor Food şi Benkley. conserve şi ceaiuri. la finele anului 2008 firma înregistrând o creştere semnificativă atât ca rentabilitate cât şi ca imagine.10. FUNDAMENTAREA ŞI EXECUŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI LA SC.2008. Ulei Healthy şi Oţet Healthy.Peny. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului Bucureşti în luna octombrie 1992.extinderea distribuţiei cu vânzare în toate regiunile din România şi pe toate canalele: farmacii. La data de 07. Selgro s.350.000 Euro. Cifra de afaceri în creştere. Jura Crina cesionându-i toate părtile sociale.2010 se modifică acţionariatul societăţii SC Healthy SRL componenţa sa fiind următoarea: 34 . Societatea a fost înfiinţată de doi asociaţi fiind vorba de fraţii Crişan Alin şi Crişan Andreea care în octombrie 2008 hotărăsc cooptarea în societate a dlui Popescu Emil prin cesionarea gratuită a tuturor părţilor sociale deţinute de aceştia. 87. Healthy este o societate cu răspundere limitată. Popescu Emil devine asociat unic şi administrator în baza încheierii judecătoreşti cu nr. distribuţia produselor se face prin intermediul firmei Area Impex. având 150 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 12. HEALTHY SRL.000$. Astfel prin încheierea judecătorească cu nr. 3. proprietate Healthy.1. În 1995 s-a dat în folosinţă o Moară industrială de faină la Les. 8950/15. SCURTĂ PREZENTARE A SC. dar abia în 1993 s-a înregistrat marca Healthy. distribuţie directă. 9369/10.

De la momentul respectiv până în prezent Healthy a reuşit să dezvolte business-ul Food în pofida tendinţelor de scădere a pieţei în contextul crizei economice. Healthy SRL. cash&carry) .69% 0. Billa. Aria de distribuţie s-a extins de la cele cinci judeţe acoperite la momentul semnării contractului de distribuţie cu Food (Arad.69% 0.43% traditional trade (vânzare cu amanuntul) 35 . . Portofoliul de produse a fost evaluat şi optimizat prin delistarea sortimentelor neperformante şi prin înlocuirea acestora cu produse noi aliniate cu cererea pieţei.69% 0. Acţionari Asociaţi Persoane fizice Jura Crina Cop Corneliu Vladaru Bogdan Fira Emilian Gore Petru Iacob Renate Muresan Angel Copoi Ana Kiss Mara Nr.83% 2. Acţionariatul societăţii SC. Maramureş. Caraş-Severin) la zece judete în prezent (Dolj si Mehedinţi – nov.69% (Sursa : documente interne BRD) De la înfiinţare până în prezent nu s-au produs modificări în ceea ce priveşte valoarea capitalului social. Afacerea cu mărcile proprii se va dezvolta în viitor având două direcţi principale de dezvoltare : .57% modern trade (hypermarket. acţiuni sau părţi sociale 399 9 9 3 3 3 3 3 3 Valoare (mii lei) 3990 90 90 30 30 30 30 30 30 Pondere (%) 92. Cluj. Acest departament a venit cu o viziune nouă de piaţă bazată pe agresivitatea programelor de trade marketing şi pe exploatarea tuturor oportunităţilor din piaţa de retail modern.69% 0. Ponderea cifrei de afaceri este repartizată după cum urmează : .Activitatea economică Relaţia comercială cu Food Romania a început în luna iulie a anului 2009.69% 0.Tabelul 2. Bistriţa – apr.36% 2. 2010). 2009 . Profi 2010).modern trade + cash&carry şi distribuitorii regionali. Aceste procese de dezvoltare şi optimizare sunt bazate pe studii de piaţă coordonate de departamentul de import şi implementate de noul departament Key Accounts. Strategia de viitor este de a continua dezvoltarea afacerii atât prin extinderea zonei de distribuţie în masura în care actualii parteneri vor solicita aceasta cât şi prin găsirea de noi furnizori puternici în aria actuală de activitate. Satu Mare. În anul 2011 Healthy a luat decizia de a contracara tendinţa de scădere a businesului cu mărcile proprii prin înfiinţarea unui departament de Key Accounts. Bihor. În acest context s-au renegociat contractele cu toţi clienţii existenţi şi s-au semnat contracte noi cu operatori de succes care au avut o dezvoltare bună în piaţa de retail (ex. Timiş.83% 0.

conserve de peşte Sea Side şi Lorol. ulei . Cifra de afaceri realizată /2011 provine în proporţie de 70% din distribuţia produselor Food Romania si aprox. PROFI. Timiş. Cluj. Tabelul 3 : Forţa de vânzare Judeţ Food Agenţi vânzare 7 7 7 6 6 8 4 4 6 3 58 Food Supervizori 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 Benkley Agenţi vanzare 6 8 3 6 Benkley Supervizori 1 1 1 1 Total Arad Cluj Bihor Caras-Severin Timis Dolj Mehedinti Satu Mare Maramures Arges Total 23 4 15 8 17 11 14 9 5 5 7 4 95 (Sursa : documente interne BRD) În ceea ce priveşte clienţii SC Healthy SRL . BILLA . ISO 22000. SELGROS CASH & CARRY . compoturi de fructe. Baia Mare . Arad. Bihor si Timiş deţin ponderea în total vânzări. REAL . Timiş.Bunurile şi serviciile vândute de companie SC Healthy SRL este unic distribuitor al produselor Food pe judeţele Bihor. SC Healthy SRL distribuie produsele Benkley în judeţele Bihor . AUCHAN şi până la cel mai mic magazin de cartier sau chioşc . 15% din distribuţia produselor Benkley. bomboane. Ca arie de distributie judeţele Arad. dropsuri . Produsele Food sunt dulciuri. Dolj şi Mehedinţi.Healthy utilizează atât mijloace de transport proprii cât şi mijloace de transport închiriate de la operatorii de logistică din teritoriu. Arad .Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în 36 . Caraş Severin. Satu Mare .000 lei. iar în judetele Arad şi Maramures are câte două puncte de lucru. aceştia însumează peste 6500 de locaţii începând de la marii retaileri : METRO. SC Healthy SRL distribuie produsele marca Healthy – ceaiuri . . Produsele Benkley constau în gume de mestecat. murături . Caraş Severin . Valoarea lunară a chiriilor pentru spaţiile de depozitare şi pentru mijloacele de transport inclusiv leasing-uri este de 159. faină . Healthy are depozite în toate punctele sale de lucru. Mărfurile sunt asigurate şi sunt depozitate în spaţii adecvate şi transportate conform normelor de calitate ISO 9001. cafea. Bistriţa Năsăud . Produsele distribuite de SC Healthy SRL sunt produse de calitate superioară la preţul cel mai mic existent pe piaţă . SC Healthy SRL prin angajaţii săi identifică în permanenţă noi clienţi apăruţi pe piaţă cu care încheie ulterior contracte de distribuţie . Aceste produse sunt achiziţionate de la furnizori intracomunitari .

Să fi ajuns segmentul cash&carry la maturitate pe piaţa locală? ”Pe suprafață mare. . Cluj. Caraş. El recunoaşte că cel mai mult au avut de câștigat magazinele de tip discount şi supermarketurile.000 de produse în rafturi. Preţurile practicate de catre aceştia sunt foarte apropiate faţă de preţurile practicate de către Healthy. pe 6 decembrie. nu doar în ceea ce priveşte cota de piață. Planul Selgros pentru 2015 este să ajungă la 21 de magazine. nemţii de la Selgros reiau extinderea şi deschid. ci și vânzările. de asemenea şi programele de trade markerting de care aceştia beneficiază din partea Food Romania se regăesc şi la Healthy. pe bulevardul Theodor Pallady (6 mai 2010 ) şi la Brăila (23 decembrie 2010). mai ales pentru comerţul de tip hard discount. directorul executiv al Selgros România.vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea portofoliului de produse distribuite prin identificarea de produse alimentare de calitate superioară care să completeze gama de produse deja existente . . 37 .Divizia Food În linie cu strategia pentru distribuţia tradiţională Food Romania. Healthy activează ca partener unic Food Romania în aria repartizată. Dar sfârşitul lui 2011 schimbă lucrurile: Selgros deschide. Pentru comercianţii pe suprafată mică. respectiv în cele 10 judeţe – Arad. are o suprafaţă de vânzare 10. este de părere şeful Selgros. cafea macinată şi prajită şi biscuiţi . Mai există în piaţă şi alţi competitori de tip engros sau alţi importatori de produse Food din Comunitatea Europeană.în locul fostei fabrici de vopseluri Policolor.000 de metri pătraţi şi peste 41. Satu Mare. Ultimele două magazine de format mare deschise de Metro au fost. nu mai e mult loc de expansiune. ”Am învăţat dintr-un serial american ca niciodată să nu spun niciodată”. Food Romania prin mărcile sale distribuite de Healthy este lider de piaţă pe categoriile ciocolată. După doi ani în care nu au mai avut nici o inaugurare. al doilea magazin din Constanţa. În ultimul an.Poziţia pe piaţă a companiei în sectorul său de activitate . Dolj. situat pe pe bulevardul Tomis 387. Aceşti operatori sunt deserviţi direct de către Food Romania. Principalii competitori sunt operatorii de tip Cash&Carry – Metro şi Selgros. Bistriţa. dar portofoliul de produse al acestora este mult mai redus decât portofoliul Healthy. magazinele cash&carry au pierdut cel mai mult teren din cauza crizei. anul trecut . în Piteşti şi Turda. al 19 -lea magazin din reţea. Noul Selgros. iar Metro continuă expansiunea cu două magazine Metro Punct. Maramureş.Detalii despre sectorul economic de activitate şi concurenţă Dintre toate formatele de comerț modern. Bihor. Dar nici Selgros nu exclude posibiliatea de a deschide şi alte formate de magazine. pe 6 decembrie. în defavoarea hipermarketurilor. în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. spune Alexandru Vlad. Timiş. în România nu a mai fost deschis nici un magazin de tip cash&carry. Mehedinţi. expansiunea este doar la început”.

str Oituz. 96 Curtea de Argeş.4%.361 KRON .Furnizori Tabelul 5. nr 74 (Sursa : documente interne BRD) SC Healthy SRL are sediul social în Bucureşti str. str Cicero. str Vasile Pantelimon nr 8 Drobeta Turnu Severin. Nr. str Olimpia. str Aleea Ripensia.Ion Vidu nr. str Romei.terenuri în judetul Bihor în valoare de 504 KRON. . Marjele de caştig în sectorul de distribuţie tradiţionaă sunt între 2% . Puncte de lucru ale SC Healthy SRL Judetul Bihor Bihor Mehedinti Arad Timis Arges Dolj Maramures Olt Cluj Cod fiscal 26021260 26285270 14068871 26888310 26032219 26014530 27871014 26213487 26208464 26797777 Adresa Oradea. nr 6 Craiova.Divizia Benkley Brandurile Benkley’s deţin la ora actuală o cotă de piaţă de peste 95% în cadrul categoriilor. nr 36 Baia Mare. . str Orly.65 de mijloace de transport în valoare de 741 KRON . nr 6 Slatina. având o concurenţă nesemnificativă. Un alt obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie contactarea de noi furnizori producători de produse alimentare noi şi încheierea cu aceştia de contracte comerciale reciproc avantajoase .4 clădiri in localităţile Alba . Furnizorii companiei 38 . Tabelul 4. Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea ariei de distribuţie si în celelate zone din România prin deschiderea de noi puncte de lucru şi organizarea logistică a activităţii de distribuiţe .linie de morărit în valoare de 584 KRON -linie de ambalat zahăr în valoare de 126 KRON Nu s-au realizat investiţii majore în anul 2011. str Crisan. Societatea detine în patrimoniu urătoarele dotări : . Timişoara si Drobeta Turnu Severin în valoare de 1.Avantajul pe care Healthy îl are în piaţă ca distribuitor faţă de competitori este dat în primul rând de activitatea de distribuţie prin transportul mărfii direct la client şi prin activitatea de consiliere şi tehnicile de vânzare persuasive asigurate de forţa de vânzare proprie.nr 9 Oradea. Nr 65 Arad. str Lipovei nr 126 Timisoara. . 87 într-o clădire închiriată în centrul oraşului Bucureşti ceea ce conferă o multitudine de avantaje în desfaşurarea activităţii de distribuţie de produse alimentare. nr 56 Cluj-Napoca. str Gheorghe Lazăr.

magazine în mini-pieţe. Metro. 39 . Carrefour.828 Pondere (%) 76. bilet. Real. Altamira. fiind primul an când a ocupat această poziţie (în anul 2010 pe primul loc fiind Metro Cash&Carry). Kaufland. cei mai importanţi dintre aceştia în ordinea cifrei de afaceri sunt : Unigood.221.2011 7. vânzări către acest client Termen şi instrument de încasare OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile Sold de încasat ultima balanţă 43284 513802 54324 244401 34499 217813 215557 51291 154871 1529842 Unigood Allora Altamira Profi Billa Selgros Carrefour Kaufland Peny Total RO RO RO RO RO RO RO RO RO Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente 7599948 3506223 3310747 2425662 2053318 1616208 1564590 1027135 1435701 24539532 (Sursa : documente interne BRD) Unigood este cel mai mare client începand cu anul 2011( peste 70% din vânzări). Allora.Real hypermarket şi Peny .0% 14% 7% 3% 100% (Sursa : documente interne BRD) .493. OP. Selgros.Clienţi Compania are un portofoliu diversificat de clienţi. Profi Rom Food. Multiland.272.728 243. -Comerciali tradiţionali comercianţi cu amănuntul: supermarketuri locale. Auchan.408 9. Principalii clienţi ai companiei Client Ţara Produse vândute Vol. Strategia de vânzare pentru anul 2012 este de a menţine relaţiile comerciale cu clienţii actuali şi de a dezvolta colaborări noi cu clienţi care au o evoluţie bună în piaţă. Billa Romania. Billa.233 1. Healthy are la ora actuală clienţi cu care dezvoltă relaţii tradiţionale. structurat în două categorii: -Companii Internaţionale-cheie (în reţelele de hypermarketuri şi supermarketuri): Metro. Selgros Cash & Carry. Tabelul 6. în principal.459 756. 6300 de clienţi. Noveau. Portofoliul companiei cuprinde aprox.Furnizori Food Romania Benkley Romania LOROL Polonia Munteafin Polonia TOTAL Produse achiziţonate dulciuri+cafea dulciuri alimente alimente Modalitate de plată (cec. cash) ordin de plată ordin de plată ordin de plată ordin de plată Termen de plată negociat cf contract 40 40 40 40 Achiziţii ian dec.

experienta în domeniu(din 1993) .dezvoltarea propriului brand Puncte tari .scăderea puterii de cumparare a clienţilor . Printre principalele obiective ale societaăţii se numără: 40 .poziţie bună pe piaţă . o rentabilitate cât mai bună a afacerii.12. Numărul de salariaţi este în creştere de la 188 persoane în 2010 la 200 de persoane în 2011 (conform datelor din bilanţul/12.marje reduse specifice domeniului de activitate .2011).2010.creşterea preţurilor la furnizori -creşterea accizelor la cafea Puncte slabe . Tabelul 7. lucrând în contabilitate şi casierie.5 zile la 31.dependenţa mare faţă de un singur furnizor Compania Producţie Marketing Management (Sursa : documente interne BRD) . . Analiza economică Oportunităţi Sectorul Activităţii Economice şi Piaţa .pătrunderea pe noi pieţe .2011 faţă de 47.Viteza medie de încasare a clienţilor este de 54 zile la 31.Analiza economică Tabelul 8.intensificarea concurenţei . Conducerea SC Healthy SRL Nume prenume Jura Crina Fira Emilian Iacob Renate Gore Petru Muresan Andrei Funcţia actuală ADMINISTRATOR DIRECTOR CONTABIL SEF MANAGER CONTRACTE MANAGER RESURSE UMANE (Sursa : documente interne BRD) Dna Nica Florentina are experienţă în activitatea de comerţ de peste 15 ani.acitivitatea societăţii este diversificată Ameninţări .Strategia companiei Cresterea activităţii.12.ocuparea unor noi segmente de pe piaţa natională .management cu experienţa în domeniu .diversificarea poduselor comercializate . obţinere constantă de profit.

586 120.112.04 1.1 -6.127 .89% -91.89% -12. a) Indicatorii echilibrului financiar a1) Ratele lichidităţii Tabelul 9.131. rata rentabilităţii financiare).033.12% 170% -1.805 7.337. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI AI SC. .195.1.58 2.090 13.indicatorii de rotaţie (rotaţia stocurilor.69 0.568 10. perioda de recuperare a creanţelor.73 1.498 1.463 7.60 2011 17. Rlg = Rlg 2009 = Rlg 2010 = * 100 (15) * 100 = 120.016. Se consideră ca lichiditatea generaăl reflectă o situaţie favorabilă dacă are valori cuprinse între 120% şi 200% . .73 74.179.281. PRINCIPALII HEALTHY SRL.27 86.62 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -5.299 -1.606.238 120.563 -675.54 12.indicatorii de rentabilitate (rata rentabilităţii economice. Ratele lichidităţii u.713 140.211 199.517 12.2.28% 152. autonomiei financiare şi gradul de îndatorare stabilit ca un raport procentual între părţile exigibile şi total activ).57% 7. 3.20% -92.84% -9.59 7.m. reduse sau imediate.73 % 41 .   Dezvoltarea distribuţiei Creşterea parcului auto şi a echipajelor de livrare Imbunătăţirea portofoliului actual de produse.658 86.281 129.15 % * 100 = 129.427 -891.957 9.02 (Sursa: calcule proprii)  rata lichidităţii generale Exprimă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din activele de exploatare. AC ST Disp DTS Rlg Rlr Rli lei lei lei lei % % % 2009 18.27% 7.901.indicatorii economici (productivitatea muncii ). limita sa minimă fiind 100%.368 6. . Indicatorii care se fundamentează pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se impart în trei categorii: .78% I2010-2011 0. perioda de rambursare a datoriilor).162.797 79.75 143.35 Perioada 2010 17.229.60% 1.306.97% 2.217 15.23% 8.indicatorii echilibrului financiar (ratele lichidităţii generale.15 72.12% 16. rata solvabilităţii.

aceasta are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. considerându se ca un nivel între 0. ceea ce înseamnă că situaţia companiei este una bună. Rri = Rri 2009 = Rri 2010 = Rri 2011 = * 100 (17) * 100 = 7. lucrurile nu stau chiar atât de bine.35 % * 100 =0. rata rentabilităţii reduse se încadrează între 0.  rata lichidităţii imediate Caracterizează capacitatea companiei companiei de a rambursa promt datoriile.60 % * 100 =1.3.6 şi 1 reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt.73 % După cum se poate observa din calculele efectuate. dar această rată este de regulă subunitară. compania având dificultăţi în rambursarea promptă a datoriilor existente. ţinând cont de disponibilităţile existente. pe toţi cei trei ani ratele se situează sub limita minimă acceptată.62 % În privinţa ratei lichidităţii imediate.69 % * 100 = 86.2 şi 0. rezultând că situaţia companiei este bună. 42 . cel puţin pe termen scurt.6 şi 1 şi creşte de la un an la altul.  rata lichidităţii reduse Reprezintă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid în disponibilităţi. Rlr = Rlr 2009 = Rlr 2010 = Rlr 2011 = * 100 (16) * 100 = 72.Rlg 2011 = * 100 = 140.59 % * 100 = 74. Mărimea optimă a acestui indicator este 1 (100 %). având în vedere faptul că.27 % Rata lichidităţii generale în cei trei ani se încadrează în limitele favorabile. Valoarea optimă a acestei rate este între 0. deoarece.

58 % datorită faptului că. a2) Ratele solvabilităţii  solvabilitatea patrimonială Exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea obligaţiilor pe termen mediu şi lung.54 % faţă de anul 2010. Acest indicator reflectă o situaţie favorabilă pentru valori cuprinse între 40 – 60%.75 % faţă de 2009 şi o creştere uşoară cu 1.singura rată care nu se încadează între limitele favorabile este rata lichidităţii imediate. . Dinamica ratelor lichidităţii Ratele lichiditatii Valoarea ratelor ( %) 150 125 100 75 50 25 0 Anul 2009 Anul 2010 (Sursă proprie) Anul 2011 Rlg Rlr Rli Pe baza calculelelor ce apar în tabelul 2 şi din graficul de mai sus se pot face următoarele observaţii cu privire la ratele lichidităţii: . acest lucru fiind datorat creşterii activelor circulante cu 143. valoarea cu care au scăzut datoriile este mai mare decât valoarea cu care au scăzut activele circulante. limita inferioară fiind de 30%. respectiv 12.rata lichidităţii reduse creşte lent de la un an la altul cu 2. Aceste valori ale ratei lichidităţii imediate reflectă faptul că firma nu poate să ramburseze datoriile într-un termen foarte scurt din pricina faptului că nu beneficiază de suficiente disponibilităţi.40 % în 2011 datorită diminuării datoriilor pe termen scurt. care înregistrează o scădere în anul 2010 cu 6.10 % în 2010.rata lichidităţii generale a înregistrat o creştere în 2010 faţă de 2009 cu 9.Graficul 1. . În 2011 rata lichidităţii generale creşte cu 10.563 lei. Sp = Sp 2009 = Sp 2010 = * 100 (18) * 100 = 0.38 % 43 . deşi atât activele circulante cât şi datoriile pe termen scurt au scăzut.02 % în 2011 faţă de 2010.17 % * 100 =0.

Dinamica ratelor solvabilităţii Solvabilitatea patrimoniala Valoarea ratei (procente) 0. compania nefiind capabilă de a remunera din capitalul social pe cei care au participat cu capital la finanţarea societăţii.3 0.63 % * 100 = 116. ceea ce înseamnă că deşi momentan activul total acoperă datoriile totale. Spt = * 100 = Spt 2009 = Spt 2010 = Spt 2011 = * 100 = 112.  solvabilitatea patrimonială la termen Arată măsura în care datoriile totale ale companiei sunt acoperite pe seama activelor.76 % * 100 (19) Solvabilitatea la termen nu se încadreaza între limitele optime.2 0. valoare sa optimă fiind cuprinsă între 150% şi 300%.1 0 2009 2010 2011 (Sursă proprie) Sp Solvabilitatea patrimoniala la termen 120 118 116 114 112 110 108 2009 2010 2011 Valoarea ratei (procente) Spt a3) Gradul de îndatorare 44 .Sp 2011 = * 100 = 0.09 % În urma analizei solvabilităţii patrimoniale.4 0.32 % * 100 =117. Graficul 2. o depreciere pe piaţă a activelor totale ar determina scăderea solvabilităţii patrimoniale la termen şi acestea nu ar mai acoperi datoriile. se observă că în toţi cei trei anii capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen mediu şi lung este sub limita inferioară de 30%.

1.î.070 2.62 -66.59 287. Ratele de rentabilitate financiară U.55% 49.362.9% -77.70% .8.96 79.647 2.26% -59.22.imp AI nete AI brute Rrf Rfrîi Rfr Rerp lei lei lei lei lei lei % % % % Perioada de analiză 2009 2010 2011 1.166.97 % Gradul de îndatorare se situează în limitele normale.107 .72% 7.729 764.438.05% -2.19 87.453 362.450. gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%.60 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -58.48% -51.97% -23.827 2.881 3.838.597 156.678 .077 6. iar o limită peste 80% indică o dependenţă de credite.377.446 .807.84% 34.021. În condiţii normale de activitate.106.301 3.255.1.28% -9.384 . Pnet Cpr Cperm Rcrt.83 % * 100 =62.660.62 .21 6.457 1.322 2.M.557.326 714.972.891. b) Indicatorii de rentabilitate b1) Ratele de rentabilitate financiară Tabelul 10.45% -76. respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii: 45 .30 139.42 95.736.770 .64% -96.12 (Sursa: calcule proprii)  rata de rentabilitate financiară Este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este sensibilă la structura financiară.48 85.725.509.207. Gî 2009 = Gî 2010 = Gî 2011 = * 100 =53.396. deşi se observă o creştere de la un an la altul din pricina faptului că datoriile au crescut într-un ritm mai mare decât cel în care a crescut capitalul propriu.98 173.098 .951 1.42 28.04 5.644.48 .447 .8 .294 850.60% 50.136 .66% 36.23 % * 100 =53.739.43% -70.267 1.81.26% -77.32 .64% I2010-2011 -78.713.475. o situaţie alarmantă.04% -69.969 2.147.03 33.54.1.184 7.434 78.62 6.273 2. Gî = * 100 (20) Prin capital împrumutat se înteleg datoriile de peste un an.73% 22.62% 14.910 190. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite.006 4.415 2.66 24.18.Este un indicator general al îndatorării şi calculează proporţia în care activul total este finanţat din alte surse decât cele proprii.

 rata de rentabilitate financiară înainte de impozit Rrfîi = Rfrîi 2009 = Rrfîi 2010 = Rrfîi 2011 = *100 (22) * 100 = 95.42 % Rentabilitatea finaciară a scăzut cu 18. O valoare supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilzărilor este finanţat din resurse durabile.42 % *100 = 28. respectiv din capitalurile permanente.05 %  rata fondului de rulment propriu (rata de finanţare a capitalurilor proprii) 46 .66 % *100 =24.59 %  rata de finanţare a imobilizărilor (rata fondului de rulment) Evidenţiază condiţiile de finanţare a imobilzărilor.62 % *100 = 6.03 % *100 = 275.Rrf = Rfr 2009 = Rrf 2010 = Rrf 2011 = * 100 (21) * 100 = 78.30 % *100 =260. Rfr = Rfr 2009 = Rfr 2010 = = Rfr 2011 = = *100 (23) *100 =287.04 % *100 =5.62 % fapt din care deducem că profitul a scăzut într-o proporţie mai mare decât capitalurile proprii.

fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate 47 . rata de finanţare a imobilizărilor şi rata fondului de rulment au înregistrat scăderi. rezultatul curent înainte de impozit s-au diminuat într-un ritm mai mare decât ritmul în care au scăzut activele imobilizate brut şi din cauza faptului că activele imobilizate nete au crescut în 2011 faţă de anul 2010.96 % *100 = 79.Reprezintă o rată referitoare la finanţarea proprie a imobilizărilor şi se doreşte a fi supraunitară. capitalurile proprii. Dinamica ratelor rentabilităţii financiare Ratele rentabilitatii financiare Valoarea ratelor (procente) 350 300 250 200 150 100 50 0 2009 2010 2011 Rrf Rrfii Rfr Rerp (Sursă proprie) b2) Rata de rentabilitate economică Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al companiei. De asemenea şi rata de rentabilitate financiară înainte de impozit. Graficul 3. respectiv 77. Rerp = Rerp 2009 = Rerp 2010 = Rerp 2011= *100 (24) *100 = 87. Din calculele efectuate mai sus şi din tabelul 10 se poate observa că rata de rentabilitate financiară a scăzut considerabil în anul 2011.60 % Rata realizată este în creştere rezultând faptul că societatea are suficient capital pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate.62 % în mărimi absolute. din pricina faptului că profitul net.45 % în mărimi relative.48 % *100 =85. cu 18.

853 5.667.856.627 19. c) Indicatorii de rotaţie c1) Rotaţia stocurilor Arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială. această scădere având loc din cauză că excedentul brut de exploatare este mai mic cu 655.321.pentru constituirea acestui activ.134.134.77 % * 100 =0.79 %. AT Re lei lei % 1.24 % în anul 2011.M.627 .627 477. adică. Rata de rentabilitate economică U.755 lei în anul 2011 faţă de anul 2010.321 2009-2010 2010-2011 I20092010 I20102011 Ex.77 -9. Perioada de analiză 2009 2010 19.95% - (Sursa: calcule proprii) Rata de rentabilitate economică a scăzut de la 5.expl. în mărimi relative. iar activul total a crescut cu 477. s-a micşorat cu 57.77% în anul 2010 la 0.24 % Tabelul 11. a crescut cu 2. fiind independent de politca de finanţare promovată de companie.462 5.321 .5.br. Dz st = * 360 (26) Stoc mediu = Dz st 2009 = Dz st 2010 = Dz st 2011 = 48 (27) * 360 = 28 zile * 360 = 35 zile * 360 = 35.95% - -0.77 477.134.43 % faţă de anul precedent. Re = Re 2009 = Re 2010 = Re 2011 = ( ) * 100 (25) * 100 = 0 % * 100 = 5. adică.315 1.188.77 1.5 zile . în mărimi relative.

2009 = Dramb. 2010 = Dramb. c3) Perioada de rambursare a datoriilor Indică ritmul achitării datoriilor faţă de terţi. Faptul că viteza de rotaţie a stocurilor este mare reprezintă un lucru favorabil pentru companie. Dramb. Deşi se observă că situaţia se îmbunătăţeşte în anul 2010. = Dramb. Această situaţie nu ţine foarte mult timp. rezultând faptul că eficienţa folosirii lor este mai ridicată. acest lucru determinând creşterea perioadei de rambursare a datoriilor cu 7 zile. 49 . Spre deosebire de anul 2010. 2011 = * 360 (29) * 360 = 127 zile * 360 = 81 zile * 360 = 88 zile În anul 2010 perioada de rambursare a datoriilor scade cu 41 de zile datorită faptului că societatea are mai multe resurse pentru a-şi achita datoriile. pe de o parte. Dacă valorile acesteia sunt mici înseamnă că societatea îşi achită datoriile mai rapid. cu o uşoară creştere de la un an la altul. datoriile crescând cu 558. deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mai mari. iar pe de altă parte această scădere este influenţată şi de diminuarea datoriilor.585 lei şi cifra de afaceri scăzând cu 3.740. în 2011 situaţia se schimbă. c2) Perioada de recuperare a creanţelor Arată în câte zile îşi încasează compania contravaloarea livrărilor de la clienţi. Dz cl = Dz cl 2009 = Dz cl 2010 = Dz cl 2011 = * 360 (28) * 360 = 71 zile * 360 = 48 zile * 360 = 54 zile Calculele efectuate mai sus evidenţiază faptul că perioada de recuperare a creanţelor este mai mare decât limita acceptată.Se poate observa că viteza de rotaţie a stocurilor se menţine aproximativ la aceleaşi valori. În cazul în care această durată depaşeşte 30 de zile înseamnă că întreprinderea se confruntă cu dificultăţi în încasarea facturilor. în anul 2011 numărul de zile în care se recuperează creanţele crescând din nou.160 lei.

905.262.03 lei/pers = 351. 50 .d) Indicatorii economici Productivitatea muncii Wm = Wm 2009 = Wm 2010 = Wm 2011 = (30) = 319.51 lei/pers Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice care indică eficacitatea muncii cheltuite în procesul de producţie.90 lei/pers = 394.158.

3.697 258.539 37.108.667.521.772.926.525 01 02 03 04 05 A Denumire indicator Venituri din vânzări mărfuri Producţia vândută Reduceri comerciale acordate Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI EXPLOATARE (01+0203+04+05) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind mărfurile Reduceri comerciale primite Cheltuieli cu personalul Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE PROFITUL DIN EXPLOATARE D E Venituri financiare Cheltuieli financiare PIERDEREA FINANCIARĂ Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ J K VENITURI TOTALE (A+D+G) CHELTUIELI TOTALE (B+E+H) PROFITUL BRUT M Impozitul pe profit (16% * L) PROFITUL NET (Sursa: calcule proprii) 06 07 08 09 10 11 12 B C=A-B 3.323 67.533 6.239 5.350.925.066.936 L=J-K N=L-M 51 . ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012 LA SC.000 2.189.313 67.SRL Tabelul 12.061.364 217.491 8.412 74.HEALTHY. Bugetul de venituri şi cheltuieli 2012 -lei2012 Sold 71.689 80.477.473.154 5.284.3.568 61.015 12.788 339.181.780 1.600.844 5.266 68.836 6.909 - F=D-E G H I=G-H 74.

Pentru alegerea acestor cote s-a ţinut cont de cota de piaţă pe care o are firma în prezent (2011). . dar şi de perspectivele evoluţiei economiei în ansamblu şi a concurenţei în special. În urma acestor previziuni profitul net ce se preconizează a fi obţinut în anul 2012 este de 5. iar reducerile comerciale acordate au avut o scădere de 2 % faţă de anul precedent. în felul următor: . .109 lei mai mare decât în anul anterior. cu 5.936 lei.444. anul 2011 fiind un an în care profitul net urmează o curbă descendenta.veniturile financiare se preconizează a fi cu 5 % mai mari în anul următor. . veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie au crescut cu 2 %. la rezultatele de atunci presupunând o creştere sau o scădere în procente. societatea având multe pierderi. Realizarea tabelului 12 a fost facută utilizând datele din anul 2011.600. producţia vândută a crescut cu 10 %.cheltuielile financiare se previzioanează că vor scădea cu 7 % datorită lichidării anumitor împrumuturi la bănci. Dar în profida acestor pierderi.cheltuielile de exploatare au scăzut cu 4 % deoarece au fost luate măsuri pentru reducerea acestora în scopul obţinerii unui profit mai mare.Pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 a fost necesară analiza evoluţiei principalilor indicatori din anii anteriori.veniturile din vânzări de mărfuri au crescut cu 5 % faţă de anul 2011. deoarece dobânzile aferente conturilor deschise la bănci au crescut. 52 . în anul 2012 se presupune că situaţia se va îmbunătăţii. alte venituri din exploatare au avut o creştere de 3%.

. 53 . rata de finanţare a imobilizărilor. contul de profit şi pierdere.modernizarea echipamentelor tehnice. HEALTHY SRL. Se poate observa că deşi o bună parte din indicatori au înregistrat o curbă descendentă în anul 2010.creşterea productivităţii muncii prin creşterea numărului de salariaţi şi a efortului suplimentar depus de aceştia. -remunerarea salariaţilor şi stimularea acestora pentru a realiza o activitate eficientă. . Faptul că perioada de recuperare a creanţelor este în creştere poate pune sub semnul întrebării bonitatea clienţilor. Pe de altă parte nici din punctul de vedere al rambursării datoriilor situaţia nu este foarte bună la societatea Healthy. măsurile luate ar putea-o stopa. În schimb anumite rate precum rata de rentabilitate economică şi rata financiară au scăzut în anul 2011 faţă de 2010.realizarea unui program de marketing eficient.CONCLUZII În urma realizării analizei economico-financiare realizată la SC. . ea rămâne destul de ridicată. situaţia datoriilor şi creanţelor). În vederea creşterii productivităţii şi a rentabilităţii societăţii se pot lua unele măsuri precum: . Durata de rambursare poate fi influenţată de nivelul mare de îndatorare care nu permite firmei sa işi achite datoriile la timp sau de dependenţa de anumiţi furnizori. fiindcă după cum se poate observa această perioadă este în creştere de la 48 zile în 2011 la 54 zile în 2012. având în vedere faptul că urmărirea de aproape a oricărei activităţi economice permite remedierea imediată a unor greşeli ce pot să apară. rata fondului de rulment propriu şi rotaţia stocurilor au crescut. De asemenea ar trebui să prevină creşterea perioadei de recuperare a creanţelor. în anul 2011 situaţia a început să se amelioreze cel puţin din unele puncte de vedere cum ar fi: ratele de lichiditate. Deşi această perioadă scade în anul 2010. În privinţa acestor situaţii trebuie luate anumite măsuri pentru a stopa scăderea ratelor. Deşi creşterea nu este foarte mare. Se observă o înrăutăţire şi referitor la gradul de îndatorare care creşte uşor de la un an la altul din pricina diminuării capitalului propriu şi a creşterii capitalului împrumutat al societăţii. Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este necesară cunoaşterea situaţiilor financiare anterioare (bilanţul.scăderea ponderii stocurilor cu mişcare lentă şi creşterea ponderii celor cu mişcare rapidă. Previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli este foarte importantă. în 2011 are din nou o uşoară creştere. însa din unele puncte de vedere mai trebuie îmbunătăţită. se poate spune ca situaţia companiei este destul de bună.

Bucureşti. .. 1998 13. Gestiunea financiară a întreprinderii. Aplicaţii. Editura ASE. Finanţe şi gestiune financiară. Deva.Finanţele agenţilor economici din România. Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 16.biblioteca-digitala. Finanţe..1995 privind întocmirea b. 2003 12. Fundamentele managementului .. Barr M. Bilanţ contabil. M. . Managementul financiar al firmei. Normele metodologice nr. Bucureşti. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE 1.03. Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009. Editura Economică. Editura Joseph Bass. Enea. 304 17.. Timişoara. Editura Intelcredo. 2005 3. 2000 14. 2001 5. 2002 11. Editura Universitară. 1999 4. conform pct. 181061/28. Editura Economică. 2000 8. Toma M. T.. 2002 2.Teorie. Brăila.ase. *** www. USA. . Bucureşti. Cristea H. Mihăilescu I.ro 54 . ClujNapoca.Teste grilă. Gestiune financiară de întreprindere..v.. Dury C. 1999 7. Finanţele întreprinderii – note de curs. Editura Thomson learning.. Bucureşti. Guide to budgets and financial management. Stancu I. Managementul financiar al companiei. Hada T. Editura Mirton. Boţoc C. Editura Independenţa Economică. Previziune economică.. Toma. 2010 10. Bucureşti. Moga. Dumitreanu E. 2008 6. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 15.c... Pirtea M. Cristina Nicolescu. Londra. Editura A. Editura Risoprint. I. Vintilă G. 2004 9.Management Accounting for business decisions. Editura Didactică şi Pedagogică. Cucoşel C. Editura Economică. Craiova.