CUPRINS

Introducere........................................................................................................................... 4 Cap 1. Previziunea în activitatea întreprinderii ............................................................... 5 1.1. Noţiuni introductive privind procesul de previziune economico-financiară .............................................................................. 5 1.2. Funcţiile previziunii financiare ......................................................................... 6 1.3. Etapele generale ale elaborării previziunilor ..................................................... 7 1.4. Obiectivele previziunii financiare ale întreprinderii .......................................... 8 1.4.1. Previziunea cifrei de afaceri .............................................................. 8 1.4.2. Estimarea elementelor contului de rezultate ...................................... 10 1.5. Instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung ......................................... 11 1.5.1. Planul de afaceri al întreprinderii....................................................... 12 1.5.2. Planul de finanţare a investiţiilor ....................................................... 14 1.6. Instrumentele previziunii financiare pe termen scurt ........................................ 16 1.6.1.Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli ............................ 16 1.6.2. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli................................................................. 18 1.6.3. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli................................... 21 Cap 2. Concepte şi structuri bugetare .............................................................................. 24 2.1. Sistemul bugetar al întreprinderii ...................................................................... 24 2.2. Tipuri de bugete ................................................................................................. 25 2.2.1. Bugetul activităţii generale ................................................................ 27 2.2.2. Bugetul activităţii de producţie .......................................................... 28 2.2.3. Bugetul activităţii de trezorerie.......................................................... 28 2.2.4. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută .................................. 30 2.2.5. Bugetul activităţii de investiţii ........................................................... 31 2.2.6. Împrumuturile garantate de stat. Rezervele. Repartizarea profitului. Pricipalii factori economico-financiari. ................. 31 Cap 3. Studiu de caz: Fundamentarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli la SC. Healthy SRL. ....................................................... 34 3.1. Scurtă prezentare a SC. Healthy SRL. .............................................................. 34 3.2. Principalii indicatori economico-financiari ai SC. Healthy SRL. ................................................................................................ 41 3.3. Întocmirea bugetului de venituri şi chletuieli pe anul 2012 la SC. Healthy SRL. ........................................................................... 51 Concluzii .............................................................................................................................. 53 Bibliografie .......................................................................................................................... 54 Anexe

3

INTRODUCERE

Acestă lucrare are la bază evidenţierea importanţei efectuării previziunii asupra bugetului de venituri şi cheltuieli, având în vedere faptul că această etapă este probabil una dintre cele mai importante ce trebuie respectate pentru o bună funcţionare a unei societăţi. Lucrarea este structurată în trei părţi astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la previziunea bugetului de venituri şi cheluieli al unei societăţi. Astfel, prima parte a lucrării conţine o scurtă introducere în care am definit previziunea economico-financiară şi importanţa acesteia în buna funcţionare a unei societăţi, urmând ca apoi sa detaliez etapele , obiectivele previziunii, din care cel mai important este previziunea cifrei de afaceri şi instrumentele pe termen lung şi pe termen scurt ale funcţiei de previziune, în acest subcapitol insistând asupra funcţiilor şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli. În partea a doua a lucrării am prezentat în amănunt importanţa previziunii bugetului şi pentru a contura acest lucru am detaliat conceptul de bugetare şi legăturile dintre bugetele unei întreprinderi, urmând ca apoi să descriu tipurile de bugete, modul în care se repartizează profitul şi principalii indicatori economici ai unei societăţi. În partea finală am prezentat societatea SC. Healthy SRL structura organizatorică a acesteia, principalii clienţi şi furnizori, concurenţii acesteia şi poziţia pe care o ocupă pe piaţă. De asemenea am calculat principalii indicatori ai societăţii SC. Healthy SRL, pentru a putea observa evoluţia şi dinamica acestora şi pe baza lor am elaborat previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al societăţii respective. Întreg studiul de caz a fost realizat folosind date din bilanţurile pe anii 2009, 2010 şi 2011 ai acestei întreprinderi. Prin intermediul lucrării am vrut să conturez faptul că previziunea bugetelor este utilă în anticiparea asupra desfăşurării unor evenimente viitoare ţinând seama de analiza ştiinţifică, de datele anterioare şi de evoluţia principalilor indicatori financiari şi economici ai unei firme. Bugetul de venituri şi cheltuieli are o importanţă semnificativă deoarece direcţioaneză societatea către un scop clar fiind util în activitatea de control prin faptul că permite compararea a ceea ce s-a propus şi ceea ce s-a realizat în cadrul societăţii, permite identificarea abaterilor şi totodata a motivelor pentru care aceastea au apărut şi găsirea unor metode pentru a repara deficitele.

4

CAPITOLUL 1. PREVIZIUNEA ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ECONOMICO-FINANCIARĂ PROCESUL DE PREVIZIUNE

Epoca noastră se caracterizează printr-un sistem rapid al schimbărilor care se produc în diverse domenii ale societăţii, influenţând evoluţia activităţilor desfăşurate în sectoarele vieţii economice şi sociale, aceste schimbări trebuie să fie cunoscute, prin anticipare. Chiar dacă această cunoaştere este relativă, ea oferă posibilitatea de a pregăti soluţii pentru adaptarea la transformările care se impun a fi realizate în viitor. Este clar că în momentul în care transformarea ce urmează să aibă loc devine o necesitate, schimbările corespunzătoare acesteia trebuie să fi fost determinate, decizia de a le întreprinde să fi fost luată, iar condiţiile întreprinderii lor să fi fost asigurate. În altă ordine de idei, cunoaşterea relativă a viitorului reprezintă şi o modalitate cu care societatea încearcă să se pregătească pentru a înfrunta neprevăzutul. În acest sens poate fi evidentă comparaţia facută de un renumit viitorolog, prof. M. Masserata, care arată că în mod asemănător, cum un şofer mărind viteza maşinii trebuie să sporească şi viteaza reflexelor sale, aşa şi omenirea, atrasă de ritmul de viaţă tot mai rapid, trebuie să îşi intensifice capacităţile de previziune deja existente, iar în unele cazuri să găsescă în sine capacităţi noi. Deci societatea trebuie să prevadă viitorul pentru a realiza în mod conştient progresul sau alegând din diverse variante care i se deschid, pe cea conformă cu năzuinţele şi posibilităţile sale. Asistăm azi la existenţa unei vaste şi autonome activităţi de cercetare previzională, desfăşurată în diverse forme organizatorice şi abordată de numeroase instituţii organizatorice şi de numeroase instituţii publice sau private. Întrucât cercetarea şi estimarea viitorului este o problemă foarte complexă este nevoie de a delimita şi cunoaşte de la început câteva noţiuni estenţiale care privesc această cercetare. Iniţierea, organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale presupun, în scopul atingerii obiectivelor urmărite, alegere şi decizie. Pentru alegere şi decizie. studierea şi cunoaşterea situaţiilor posibile viitoare reprezintă modalitatea care constituie o premisă a raţionalităţii integrării activităţii umane. De aceea imprimarea unui caracter previzional al întregii activităţi umane este determinantă pentru dimensionarea acesteia. De altfel, activitatea de previziune, în accepţia cea mai convenabilă, a însoţit întotdeauna iniţiativa şi acţiunea omului, fiind într-o formă sau alta o expresie a modului natural al acestuia de a se comporta ca o fiinţa raţională. Astăzi există numeroşi factori care determină şi concură la afirmarea şi la relativa autonomiei a activităţii previzionale. Aceşti factori pot fi grupaţi în două mari categorii: generali şi specifici. Factorii generali sunt consideraţi aceia a căror existenţă şi influenţă se manifestă permanent. Ei rezultă din caracteristic generale ale evoluţiei economice şi 5

sociale, care este consecinţa mecanismelor obiective ale derulării proceselor contemporane. Aceşti factori sunt:1 a) evoluţia tot mai rapidă a ştiinţei şi tehnicii , care antrenează schimbări profunde în desfăşurarea producţiei bunurilor materiale, a prestaţiei serviciilor şi a codiţiilor de viaţă; În principal aceste schimbări afectează tehnologiile folosite, structura şi caracteristicile de bază a produselor obţinute, modul de organizare şi conducere al activităţilor întreprinse. De asemenea, influenţează ocuparea forţei de muncii şi durata unei ocupaţii. Totodată ele modifică obişnuinţele şi celelalte condiţii de viaţă ale membrilor societăţii. b) sporirea volumului şi deversificarea necesităţilor, procese caracteristice societăţii moderne, disponibile, reprezintă obiective ale unei cunoaşteri anticipate în vederea evaluării cât mai realiste a dimensiunilor raportului dintre acestea şi a conceperii strategiilor de echilibru dintre ele; c) creşterea continuă a dimensiunii activităţilor economice, în mod deosebit a celor producătoare de bunuri şi servicii, impune antrenarea şi utilizarea unui ansamblu de mijloace materiale, umane, financiare, valutare etc; d) perfecţionarea continuă a procesului managerial impune soluţii diferite, care să aibă o orientare motivată, prin alegerea elementelor componente ale acţiunii viitoare şi dispunerea lor într-un sistem organizatoric favorabil realizării unor scopuri ce urmăresc un radament maxim; e) amplificarea şi diversificarea schimburilor internaţionale, mai ales cele de natură economică; f) dezvoltarea economică prin atingerea continuă a parametrilor de înaltă performanţă, impune extinderea capacităţii previzionale; g) condiţiile ecologice reprezintă un factor deosebit de important al desfăşurării ansamblului activităţilor economice şi sociale. Ca urmare asemenea echilibre nu se pot realiza dacă nu se anticipează posibilii factori perturbatori, pe temeiul cărora se estimează măsurile şi mijloacele de intervenţie în scopul înlăturării acestora sau a diminuării influenţei lor. 1.2. FUNCŢIILE PREVIZIUNII FINANCIARE O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţii previzionale este foarte importantă pentru practica prevederii situaţiilor viitoare, deoarece pe lângă faptul că acestea reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului, ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii viitorului. Funcţiile activităţii previzionale se delimitează în funcţii principale sau generale, care sunt atribute ale tuturor categoriilor de previziuni care se elaborează, indiferent de domeniul de investigaţie, şi funcţii specifice pentru fiecare categoriile de previziune ce se alătură celor principale şi sunt rezultatul luării în considerare a ceea ce este caracteristic evoluiei în domeniul abordat. Funcţiile principale (generale) se referă la:
1

Enea. I. – “Previziune economică.Teorie.Teste grilă. Aplicaţii”, Editura Universitară, Craiova, 2008

6

a) funcţia socială care în esenţa ei trebuie înţeleasă ca o cerinţa ce se impune fiecărei previziuni de a oferi societăţii, reprezentată fie de stat fie de agenţii economici, informaţii privind sterile viitoare posibile, un raport în care ea elaborează strategii şi programe de acţiune. Prin această funcţie previziunea asigură o premisă pentru soluţionarea eventualelor sincope care pot să apară în funcţionarea mecanismelor economice şi sociale. b) funcţia de cunoaştere se referă la studierea şi cunoaşterea elementelor fundamentale ce permit definirea conţinutului, direcţiilor şi intensităţii evoluţiilor din societate şi natură. Această cunoqaştere trebuie privită în termeni de alternative, fără a elimina intervenţia factorilor aleatori care este posibilă în orice evoluţie. De aceea cunoaşterea prin previziune trebuie să reducă pe cât posibil numărul unor asemenea factori, asigurând astfel un grad mai mare de certitudine a estimaţiilor făcute. c) funcţia de cercetare este impusă de viitorul tot mai complex, care pentru a fi investigat e necesar a fi abordat în toate laturile sale. Ţinând seama de faptul că de obicei obiect al investigaţiei previzionale îl constituie un sistem, care este un ansamblu de elemente interdependente, cercetarea previzională presupune înţelegerea şi analiza modului de manifestare a acestor elemente, pentru a evidenţia soluţiile evoluţiilor parţiale a lor şi a interdependenţelor care apar pe baza acestor evoluţii parţiale, precum şi a condiţiilor înconjurătoare. d) funcţia de simulare euristică ce are în vedere antrenarea în activitatea previzională a diverselor specialişti şi utilizarea la elaborarea previziunilor a capacităţii profesionale, ideilor, gândirii şi experienţei lor. Pornind de la faptul că, în principal, activitatea previzională este o activitate de acipă, pentru mărimea eficienţei previziunilor atragerea unui număr corespunzător de specialişti, cu o temeinică pregătire şi experienţă constituie una dintre căile ridicării gradului de probabilitate a estimaţiilor efectuate şi a aplicabilităţii acestora. e) funcţia de integrare exprimă cerinţa ca variantele previzionale să se poată corela şi armoniza cu alte categorii de cercetări asupra stărilor viitoare. Pe această cale sporeşte valoarea estimaţiilor făcute şi se apreciază utilitatea lor în practică. Realizarea funcţiilor previziunilor trebuie să oglindească faptul că activitatea de previziune îmbină în mod organic cercetarea ştiinţifică riguroasă cu imaginaţia creatoare a celor care participă la actul previzional. Calitatea şi bogăţia informaţiilor despre viitor se află în strânsă legătură cu modul în care se îndeplinsec aceste funcţii. Manifestarea lor în totalitate ridică valoarea şi utilitatea informaţiilor oferite de previziune. De aceea asocierea între conţinutul studiului prospectiv asupra viitorului şi a îndeplinirii funcţiilor previziunii reprezintă o cerinţa esenţială a activităţii previzionale. 1.3. ETAPELE GENERALE ALE ELABORĂRII PREVIZIUNILOR 2 Se pot delimita patru etape care trebuie parcurse pentru elaborarea previziunilor, indiferent de domeniul unde se realizează acestea: 1) stabilirea obiectivului previziunii;

2

Moga. T. – “Fundamentele managementului” , Editura ASE, Bucureşti, 2004

7

4 Previziunea cifrei de afaceri este un proces complex ce implică un efort considerabil. precum şi a ariei previziunii. – “Gestiune financiară de întreprindere”.4. . 2010 4 Toma. a variantei cele mai probabile şi posibile.cantitativ. din multitudinea de alternative privind evoluţuia viitoare. b) în funcţie de elementele componente: . luând în considerare şi preţurile de desfacere. Estimarea acestui indicator se poate face din cel puţin următoarele puncete de vedere: a) în funcţie de unitatea de masură: . precum şi stabilirea consecinţelor probabile în cadrul fiecărei variante. .pe baza fluctuaţiilor.factori externi. în unităţi fizice. 3) stabilirea fondului de date necesare elaborării previziunii. luând în considerare nivelul global.şi complex. OBIECTIVELE PREVIZIUNII FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII O înţelegere corespunzătoare a funcţiilor activităţilor de previzionare. Editura Economică. Timişoara. 3 Pirtea M.sintetic. a două fază reprezintă revizuirea şi reactualizarea periodică a acestora pe baza noilor elemente care pot să apară după obţinerea variantelor de previziune. deoarece pe lângă faptul că aceasta reprezintă cerinţe pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea asupra viitorului.4. din mediul extern firmei.1. M. Editura Mirton.analitic. Dacă se cosideră întregul proces de elaborare a previziunilor compus din etapele enumerate mai sus. Previziunea cifrei de afaceri Punctul de plecare a tuturor previziunilor financiare este previziunea vânzărilor. aşa-zisul orizont al previzunii. Pe baza estimării cifrei de afaceri pe perioada următoare se poate determiba necesarul de active circulante şi fixe. alegerea metodelor de previziune şi elaborarea propri-zisă a acesteia.. planificare şi bugetare la nivelul companiei este foarte important pentru practica prevederii situaţiilor viitoare. respectiv fondurile permanente şi curente necesare pentru acoperirea finanţării lor. “Managementul financiar al companiei”. ele exprimă raporturile necesare dintre aspectele obiective şi subiective ale cunoaşterii situaţiilor de trezorerie viitoare. 3 1. 2003 8 . Bucureşti. ca o primă fază a unui proces previzional mai larg. . Cristina Nicolescu.. 4) alegerea sau selectarea. c) în funcţie de poziţionarea factorilor de influenţă: . 1.2) fixarea periodei de timp pentru care se elaborează previziunea.factori interni. din cadrul firmei. activitate) în parte.valoric. d) în funcţie de stabilitatea în timp a fenomenului: . Boţoc C. Cristea H. . pe fiecare element component (produs.pe bază de tendinţă.

pentru a se asigura comparabilitatea în termeni reali a datelor analizate. spre a identifica orientările posibile în viitor. cunoscută sub denumirea de tratare cinematică a datelor statistice.variaţii periodice. fie sa nu-şi utilizeze corespunzător capacităţile de producţie. g) se efectuează previziunile pentru fiecare grup de produse cantitativ şi apoi valoric. este necesară eliminarea impactului inflaţiei. (fără a se ţine cont de defalcare pe activităţi şi produse). . a posibilităţilor firmei de a se adapta cererii. costuri mai mari şi deprecierea rentabilităţii şi lichidităţilor. c) pe baza datelor oferite de compartimentul de marketing se previzionează evoluţia cererii pe pieţele fiecăreia din categoriile respective. Previziunea sintetică (globală) a cifrei de afaceri Cea mai uzuală metodă de previziune globală a cifrei de afaceri este metoda descompunerii. . f) se analizează comenzile şi contractele.în cazul utilizării datelor valorice. termenele de credit comercial şi alţi factori de influenţă a vânzărilor. d) se analizează cotele de piaţa şi posibilităţile firmei respective ale competitorilor. h) vânzările se cumulează pe grupe de produse sau activităţi. obţinându-se cifra de afaceri la nivelul firmei previzionată analitic. . preţurile promoţionale.tendinţa generală. consecinţele pot fi deosebit de grave. .analiza mediului intern. 9 . deoarece cererea este elementul esenţial al formării vânzărilor. b) pentru fiecare categorie în parte se analizează tendinţa vânzărilor în unităţi fizice.Previziunea realistă a cifrei de afaceri presupune apelarea la informaţii provenite din trei părţi: .variaţii accidentale. la interval mai mici. e) se iau în considerare campanile de publicitate.analiza tendinţelor de evoluţie. j) se compară cifra de afaceri previzionată analitic cu cea previzionată global şi se alege variant cea mai pesimistă (cea mai mică). acordându-se importanţă deosebită celor nesatisfăcute sau în scădere. Analiza datelor statistice a unei serii de timp prezintă următoarele caracteristici: . Previziunea analitică a cifrei de afaceri Pentru a previziona cifra de afaceri trebuie parcurşi următorii paşi: a) vânzările firmei sunt împărţite pe categorii principale de produse. cele mai importante fiind cele ciclice şi sezoniere. i) se realizează previziunea cifrei de afaceri pe global pe baza tendinţei acesteia.eliminarea impactului unor fenomene ce reprezintă un şoc controlat asupra indicatorilor.analiza mediului extern. deoarece firma ar putea să ajungă în situaţia fie să producă pe stoc. perturbatoare. ducând la scăderea vitezelor de rotaţie. Dacă previziunea cifrei de afaceri are o valoare nejustificat de ridicată. . variaţia stabilă. Tratarea cinematică a datelor presupune că valorile reale ale unei serii statistice pot fi descompuse în următoarele componente: .

Estimarea cheltuielilor din exploatare Cheltuielile de exploatare se consideră că vor varia în raport cu cifra de afaceri. financiare. Schemele principale de acţiune sunt metoda aditivă şi metoda multiplicativă. excepţionale.separarea elementelor de venituri şi cheltuieli pe categorii: din exploatare. cu acţiune imprevizibilă. datorate în general acţiunilor factorilor periodici. Estimarea veniturilor din exploatare Are la bază cifra de afaceri estimată în etapa anterioară. recesiune şi relansare). care este o tendinţa de pe o perioadă de timp suficient de lungă. care se vor stabili ţinând cont de valoarea mijloacelor fixe şi investiţiile noi. criză.2. din motive de prudenţă. tot din motive de prudenţă se creşte şi ansamblul lor. optimal fiind situarea acestuia la un sfert din această dimensiune. pe baza acţiunii unui sistem complex de factori. Restul veniturilor din exploatare . corectat cu indicele de ciclitate (C).separarea elementelor în funcţie de variaţia faţa de cifra de afaceri: variabile şi fixe. Estimarea veniturilor financiare 10 (1) .tendinţa generală (T). Seriile de timp. care apar datorită unor factori accidentali.intervalul de previziune nu poate depăşi o treime din mărimea intervalului de date istorice. Veniturile din subvenţii.corelaţii cu alte situaţii pro-forma: blianţul.. apoi urmând ca importanţă perioadele de concedii şi vacanţă). se vor considera că variază odată cu cifra de afaceri la un nivel mediu (calculate ca medie a doi ani anteriori). situaţia fluxului de numerar. Excepţie de la această regulă vor face cheltuielile cu amortizarea. respective gradul mediu de amortizare. Estimarea elementelor contului de rezultate În estimarea contului de rezultate se va ţine cont de urmatoarele principii: . Structura acesteia pe producţie vândută şi vânzări de mărfuri se va considera stabilă. . .variaţiile neregulate (U). . însă atunci când se sporeşte cifra de afaceri. . care reprezintă oscilaţii relative regulate. Nu toate cheltuielile de exploatare sunt variabile.modificările ciclice (C).modificările sezoniere (S). în jurul tendinţei generale. care se datorează acţiunii factorilor sezonieri (din care cel mai important se referă la factorii climaterici. provizioane şi alte venituri se vor neglija. sunt compuse în general din: . fie aspectelor de dezvoltare (expansiune. cel sezonier (S) şi luând în considerare o valoare medie reziduală (U): Yt=Tt * St * Ut 1. necuantificabili. Metoda multiplicativă presupune că fenomenul analizat (Y) este rezultanta acţiunii trendului (T). caracterizate prin periodicitate. . de natura producţiei exerciţiului. de regulă de scurtă durată. Alte cheltuieli din exploatare şi din provizioane se neglijează din motive anterior menţionate.4.

cumulate din etapele anterioare. a proiectelor de fabricaţie a noilor produse. 5 Previzionarea pe termen mediu acoperă o perioadă viitoare de la 1 la 5 ani. identificarea trendurilor financiare şi planificarea investiţiilor. 2000 11 . având în vedere faptul că ele nu ar trebui să facă parte din activitatea normală. Estimarea veniturilor şi cheltuielilor excepţionale Aceste elemente de regulă se vor neglija. Cheltuielile financiare se vor previziona pe categorii. atunci se vor face corecţii asupra profitului brut în vederea obţinerii profitului impozabil. Veniturile din diferenţe de curs valutar se vor considera la un nivel minim al anilor precedenţi. se întocmesc planuri financiare de orientare generală care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prin descrierea produselor oferite. analiza politicilor. Cele mai importante instrumente ale previziunii pe termen mediu şi lung sunt: planul de afaceri al întreprinderii şi planul de finanţare al investiţiilor. curentă a activităţii organizaţiei (firmei). Dacă este inevitabilă existenţa unor cheltuieli nedeductibile. Se utilizează la elaborarea şi execuţia bugetului (proiectarea deficitelor dintre veniturile anticipate şi cheltuielile pe următorii ani. din motive de prudenţă se vor considera la nivelul mediu faţă de cifra de afaceri.Veniturile financiare vor fi estimate pe categorii. Alte venituri financiare. aplicat asupra profitului brut. precum şi soluţionarea lor). Chelutielile din diferenţele de curs valutar se vor considera la nivelul maxim (faţă de cifra de afaceri) din compararea celor doi ani anteriori. Pe termen lung (3-5 ani). Editura Didactică şi Pedagogică. . Previzionarea pe termen lung este utilă mai ales la planificarea dezvoltării fizice şi economice şi la planificarea strategică a investiţiilor şi debitelor. 1. a proiectelor de cucerire a noilor pieţe sau de orientare generală a activităţilor şi structurii interne a întreprinderii. Estimarea impozitului pe profit se va face pe baza cotei de impunere în vigoare. Cheltuielile din dobânzi se obţin prin aplicarea dobânzilor la creditele bancare contractate.5.5. Planul de afaceri al întreprinderii 5 Vintilă G.“Gestiunea financiară a întreprinderii”. mai ales al taxelor şi impozitelor. Veniturile nedeductibile fiscal se vor ignora din motive de prudenţă. Estimarea profitului net se realizează prin deducerea impozitului din profitul impozabil şi va fi preluată în pasivul bilanţului financiar la capitolul de capitaluri proprii. Veniturile din dobânzi se vor obţine prin aplicarea dobânzilor pe cont curent asupra sumelor rezultate din situaţia fluxului de numerar. Bucureşti. 1.1. din provizioane se vor ignora din motive de prudenţă. Alte cheltuieli financiare. determinarea impactului fiscal al legislaţiei. în funcţie de perioada de timp pentru care se realizează. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Previziunea financiară îmbracă forme diferite.

Procesul scrierii planului devine mult mai rapid dacă datele esenţiale sunt disponibile. . Brăila.statistici de piaţă. Dacă planul de afaceri este întocmit în scopul obţinerii unei finanţări acesta va prezenta. b) Elaborarea proiectului de plan 6 Elaborarea planului de afaceri este organizată în secţiuni bine definite.stabilirea unor obiective realiste impunându-se o analiză bine conturată a capacităţilor de producţie şi de extindere pe viitor ale firmei. concisă şi convingătoare. dimensiunea pieţei. Planurile trebuie să descrie produsele şi serviciile ce vor fi vândute pe piaţa actuală sau pe segmentul ţintă de piaţă.date cu privire la costul materialelor şi al forţei de muncă. Prin date esenţiale se pot înţelege: .În elaborarea planurilor de afaceri nu există tipare care să se potrivească tuturor firmelor.structura legală. . .concurenţa. În general. material şi umane în condiţii de eficienţă şi eficacitate. fără a neglija faptul că acestea trebuie să fie corecte şi convingătoare. -convingerea partenerilor/investitorilor potenţiali cu privire la abilitatea întreprinzătorului de a diagnostic corect mediul economic extern al firmei. factori care ar afecta dezvoltarea viitoare. de a stabili obiectivele definite corect în timp şi spaţiu. Un plan de afaceri îndeplineşte astfel de condiţii.determinare poziţiei firmei pe piaţă şi în raport cu firmele concurente. adresa.dimensionarea şi alocarea resurselor financiare. în acest sens putând fi nominalizate patru etape principale: a) Strângerea datelor corespunzătoare Planurile de afaceri se întocmesc în mod efectiv cu datele pe care se bazează în mod concret firma. În proiectarea planului de afaceri se cuprinde sumarul acestuia care este alcatuit de regulă din capitol precum: 6 Mihăilescu I. într-o formă clasică. Pentru ca acesta să îndeplinească aceste atribute este foarte importantă întocmirea şi redactarea planului. domeniile în care firma este pregătită să facă afaceri.principalii furnizori şi condiţiile de vânzare ale acestora. un plan de afaceri are ca obiective principale: . . . Este necesar ca planul de afqceri să fie elaborat într-o formă cât mai uşor de înţeles pe baza unor obiective realiste. suma de bani de care firma are nevoie pentru investiţie şi momentul în care firma va obţine profit. Proiectarea planului de afaceri cere executanţilor să stabilească gradul de detaliere la care se va recurge în cadrul planului final. permiţând o urmărire cât mai facilă. grad de detaliere determinat de mărimea şi gradul de maturitate al companiei dar şi de obiectivele urmărite. totuşi unele scopuri sunt comune. – “Managementul financiar al firmei”. Editura Independenţa Economică. . 2000 12 . data şi felul înregistrării. . tendinţele de creştere. de a asigura recuperarea profitabilă a plasamentelor efectuate.numele eventualilor clienţi de perspectivă. de asemenea.numele exact al firmei.identificarea riscurilor şi a dificultăţilor posibile în iniţierea afacerii. . .

Mărimea acestuia va depinde în mare măsură de ceea ce dorim să reprezinte şi să se realizeze prin intermediul acestuia. 2. se pot evidenţia trei tipuri de plan de afaceri: 1.Planul operaţional În cazul firmelor bine consolidate.descrierea şi analiza produselor şi serviciilor. În general.vânzarea. Planul sumar (prescurtat) Planul sumar poate fi corespunzător scopului propus de firmele care urmăresc reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. Planul de dezvoltare Este tipul cel mai răspândit de plan de afaceri. un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora. .anexe. .. devenind tradiţional în lum ea afacerilor. bine considerate care doresc să testeze viabilitatea unui proiect de investiţii. 3. Planul operaţional este caracterizat de un grad ridicat de detaliere.firma.sinteza planului. . d) Stabilirea responsabilităţilor 13 .informaţii financiare. Planul “succint de afaceri” conţine suficiente date. El este elaborat în 20-40 de pagini şi prezintă cât mai detaliat operaţiunile şi proiectele de viitor ale firmei. dar şi cât de elevate sau complicate sunt operaţiunile pe care le realizează firma. c) Determiarea tipului de plan dorit sau necesar În realizarea planului de afaceri nu există şi nici nu vor exista niciodată reguli fixe. . Cu cât acesta este mai detaliat cu atât este mai sigur că managerii îşi vor înţelege rolul şi modul de a duce la îndeplinire toate opertaiunile până la realizarea scopului final. Planul sumar se adaptează cel mai bine firmelor care nu au vechime mare ci se află într -o etapă incipientă de dezvoltare. fiind elaborat în 40-100 pagini. care conving potenţialii investitori că pot intra în af aceri în perspectivele unei reuşite şi în condiţii de risc diminuate. . Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil în cazul în care necesarul de fonduri pentru care se pledează este mai mare. De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat şi de firmele mari. în practica economică.

tehnice şi financiare care să caracterizeze atât piaţa căreia i se adresează investiţia. grad de saturare. cu intenţia de a extinde interesele firmei participante asupra unui concurrent sau într-un alt domeniu de activitate. ¾ din investiţiile de portofoliu au în vedere procurarea de acţiuni de la o altă firmă. sfera cerinţelor de finanţare la nivelul unei firme şi are în vedere atât sursele proprii şi pe cele împrumutate. datorită gradului de neimplicare în realizarea obiectivelor propuse. urmăresc. Politica de investiţii Crearea surselor de finanţare pentru imobilizările fixe constituie prima problemă financiară pentru proiectele de fondare a unei firme. cât şi obiectul investiţiei în sine şi rezultatele scontate a se obţine. Termenul de „investiţii” semnifică. stricto sensu. caracter speculativ. Din punct de vedere strict financiar. ¾ din participaţiile speculative sau plasamentele speculative au în vedere valorificarea unor informaţii sau estimări privind conjunctura pieţei. cu intenţia valorificării unor resurse disponibile în limita unei anumite perioade de timp. în mare măsură. Efectul investiţiei.5. vânzări. fără a avea de data aceasta. Un aspect important îl constituie elaborarea planului de către personalul firmei şi mai puţin din exterior. utilizarea unor resurse financiare pentru intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producţie fixe (clădiri. investiţia este o imobilizare de capital pe termen lung în scopul obţinerii unei rentabilităţi viitoare mai mari.2. de regulă fiecare manager responsabil al unui compartiment (marketing. Participaţiile sunt de două categorii: investiţii de portofoliu şi speculative. adică evoluţia ei pe termen scurt. echipamente. maşini. pe termen lung. de asemenea. ceea ce presupune angrenarea în „jocul” bursei prin cumpărarea/vânzarea de titluri de valoare în scop speculativ. Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante fie prin construirea lor propriu-zisă. a unor disponibilităţi consolidate pentru care nu sunt încă create condiţii pentru o utilizare în interiorul firmei. producţie etc. variante pe multiplele aspect vizate de o astfel de iniţiativă: evoluţia pieţei (preţuri.) fie prin achiziţie. crearea de depozite bancare la termen. În categoria plasamentelor se include. 1. este creşterea volumului şi calităţi i activităţii unei firme. o investiţie presupune proiecte alternative. construcţii.Planul de afaceri poate fi elaborat în diverse feluri. utilaje etc. Planul de finanţare al investiţiilor Finanţarea investiţiilor şi a activelor circulante acoperă. Am delimitat în acest fel sfera şi obiectul investiţiilor în cadrul sferei mai largi a plasamentelor şi participaţiilor. în forma sa cea mai generală. De aceea. în mod necesar. de asemenea. cât şi sursele permanente şi temporare. soluţiile 14 . procurarea de obligaţiuni (publice sau nu) cu intenţia unei valorificări avantajoase. Altă posibilitate ar putea fi aceea de elaborare a planului în întregime de către Directorul Executiv al firmei. ca şi pentru cele vizând extinderea acesteia sau participaţiile la capitalul altei/altor firme. Decizia de a investi presupune elaborarea unor studii comerciale. instalaţii.) elaborează partea care îi revine. apariţia unor produse înlocuitoare sau noi). iar după aceea managerul general realizează revizuirea planului şi emite observaţii pe baza acestuia.

soluţiile de amplasament. finanţarea.tehnice.). Pentru acceptabilitatea unui proiect de investiţii în practica financiară se utilizează criteriul VAN (valorii actualizate nete). pe o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a proiectului. Criterii de alegere a variatelor de investiţie 7 Un criteriu important care permite clasificarea investiţiilor după gradul de rentabilitate este criteriul RRI sau criteriul ratei rentabilităţii interne. 2005 15 . Astfel: C=∑ ( ) ( ) (2) unde: C – valoarea investiţiei CFt– cash-flow-ul degajat în anul t V – valoarea reziduală i – rata de actualizare î În cazul particular când valoarea cash-flow-rilor degajate este constant iar valoarea reziduală este 0 atunci rata rentabilităţii interne soluţia ecuaţiei în i rezultată mai jos. astfel: C= ∑ ( ) ( ) sau C= CF  ( ) (3) Aplicarea criteriului RIR este limitată. dinamica pieţelor adiacente (materii prime. Caracterul limitat al acestui criteriu constă în faptul că nu dă nici o referire dacă proiectul este acceptat sau nu. în sistem de dobândă compusă la o bancă. Dacă întreprinderea are la dispoziţie mai multe proiecte de investire atunci aceasta va alege acel proiect care are rata rentabilităţii interne cea mai mare. costurile de investiţie. costurile de exploatare. dinamica pieţei muncii etc. Editura Risoprint. Criteriul VAN permite determinarea profitului actuarial care se degajă din proiectul de investiţii ca diferenţă între suma tuturor fluxurilor viitoare actualizate şi valoarea iniţială a investiţiei. utilizări etc. – “Finanţele întreprinderii – note de curs”. Aceasta presupune determinarea ratei rentabilităţii capitalului investit care echivalează cu rentabili tatea ce ar fi obţinută de investitor dacă şi-ar plasa valoarea investiţiei. 7 Cucoşel C. Practic această rentabilitate internă se obţine prin egalarea valorii investiţiei cu suma tuturor fluxurilor financiare viitoare actualizate cu rata respectivă care se degajă pe parcursul duratei de viaţă a investiţiei. Cluj-Napoca.

Editura A. 8 Dumitreanu E. INSTRUMENTELE PREVIZIUNII FINANCIARE PE TERMEN SCURT Previziunea financiară pe termen scurt se realizează cu ajutorul bugetelor şi se referă la durata unui exerciţiu (1 an). vărsămintele la buget etc. cu salariaţii. cu furnizorii. . 1. fondurile proprii şi cele împrumutate. 1999 16 .6. . . relaţiile cu agenţii economici.În buget nu pot fi scrise şi aprobate cheltuieli fără stabilirea resurselor din care urmează a fi finanţate. Bucureşti.Creditele bancare se prevăd în buget numai în limitele şi în condiţiile legate şi numai după negocierea cu băncile.Determinarea incorectă a profitului realizat din propria activitate prin subevaluarea veniturilor şi “umflarea” cheltuielilor se sancţionează drastic de legislaţia financiară. Noţiunea şi rolul bugetului de venituri şi cheltuieli 8 Bugetul de venituri şi cheltuieli este programul financiar al firmei cu ajutorul căruia se prevăd veniturile.Desfăşurarea tuturor resurselor pentru finanţarea nevoilor de dezvoltare. echilibriului şi rentabilităţii care trebuie să se afle la baza elaborării şi executării oricărui buget prin BVC se urmăresc următoarele obiective: -Proiectarea fluxurilor în lei/valută ocazionate de întreaga activitate pentru cunoaşterea şi ţinerea sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi în final a capacităţii de a onora integral şi la timp plăţile. .Eventualele subvenţii de la bugetul de stat se acordă numai în cazurile prevăzute de lege şi în limitele aprobate.Proiectarea evoluţiei patrimoniului administrat de agenţii economici prin reflectarea modificărilor ce se estimează în evoluţia şi structura lor. – “Bilanţ contabil”. cu băncile.Reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor. Bugetul de venituri şi cheltuieli ca urmare a acestor obiective cuprinde două secţiuni importante: programul de producţie. a acţiunilor social-culturale şi a altor acţiuni. .Agenţii economici pentru a putea obţine profit trebuie să asigure cu venituri provenite din activitatea lor toate cheltuielite. cu bugetul de stat. proiectarea şi optimizarea capacităţii agenţilor economici de a realiza beneficii. cheltuielile şi rezultatele financiare ale activităţii acesteia. iar bugetul trebuie elaborat într-o stransă corelaţie asigurându-ţi îm felul acesta următoarele cerinţe văzând realizarea gestiunii economice şi autonomia financiară: . cu alte persoane fizice sau juridice în calitate de debitori sau creditori. . Aceasta se realizează cu ajutorul bugetului de venituri şi cheltuieli. .Evaluarea şi dimensionarea relaţiilor băneşti ale agenţilor economici cu salariaţii proprii.1.1. .6. .Pornind de la necesitatea asigurării principiilor universalităţii.

se poate aprecia că bugetul. inclusiv de către firma luată în ansamblu. se alocă resursele necesare şi se organizează controlul bugetar. factroul care a impulsionat utilizarea bugetului ca instrument de previziune. Fiecare activitate sau . l-a constituit necesitatea creşterii eficienţei diverselor activităţi sau structuri organizatorice în condiţiile sporirii complexităţii procesului de obţinere a beneficiilor. Aplicaţii practice şi studii de caz”. reprezintă un centru de venituri şi cheltuieli care intră în relaţii economico-financiare cu mediul extern. nu este numai concomitent şi ulterior. are următoarele elemente specifice: . se coordonează şi se controlează mişcarea variabilelor structural e ale firmei. Editura Risoprint. a posibilităţii apariţiei deficienţelor si anomaliilor. 9 Cucoşel C. ci în primul rând este bazat pe previziunea desfăşurării activităţii. bugetul pentrite reflectarea sintetică a tuturor fenomenelor şi proceselor economice oricât de variate ar fie ele. structură organizatorică internă a firmei este considerată un centru de venituri şi cheltuieli sau de gestiune la nivelul căruia se planifică pe o anumită perioadă obiectivele financiare. bugetul leagă pe plan financiar verigile componente ale firmei în vederea obţinerii rezultatelor maxime. bugetul reprezintă un instrument de analiză şi control. În felul acesta.Descentralizarea procesului de conducere prin împărţirea activităţii firmei pe centre interne de venituri şi cheltuieli.după caz. Totodată. – “Finanţele întreprinderii. control a cheltuielilor. în ansamblul său. în calitatea sa de instrument al previziunii financiare pe termen scurt. De fapt. prin natura şi forma valorică de exprimare a indicatorilor financiari. Modalităţile prin care bugetul realizează conţinutul activităţilor şi structurii organizatorice din cadrul firmei este aceea a descentralizării. prin buget. Ori. Generalizând . evidenţă. iar pe această bază se fundamentează decizia de corecţie.În procesul de realizare a veniturilor şi de efectuare a chetulielilor. 2005 17 . urmărire a cheltuielilor. control. Analizat din acest punct de vedere. veniturilor şi rezultatelor. din punct de vedere metodologic. Cluj Napoca. Această capacitate a bugetului se întemeiază pe faptul că orice întemeiere de plan sau obiectiv angajat de aceste verigi. O altă trăsătură a bugetului este aceea că pe baza lui se asigură coerenţ a activităţilor şi structurilor organizatorice ale firmei pe linia creşterii rentabilităţii şi economisirii resurselor. Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor. veniturilor şi rezultatelor financiare. Convergent şi complementar bugetului se organizează un sistem de contabilizare prin care se urmăreşte şi se controlează în ce măsură realizările efective corespund cu cele planificate. .9 Totodată firma. prin bugetul de venituri şi cheltuieli de planifică.Integrarea activităţii de plaificare. în vederea potenţării contribuţiei lor la creşterea eficienţei firmei şi la economisirea resurselor alocate. se realizează integrarea activităţilor de planificare. ca instrument de conducere. Fiecare centru de venituri şi cheltuieli este investit cu autoritatea şi responsabilitatea necesară gestiunii resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor financiare ce revin din bugetul general al firmei. implicit de asigurare a echilibrului financiar al firmei. trebuie să asigure nivelul de eficienţă şi rentabilitate dimensionate prin buget.

bugetul este folosit pentru a dimensiona. se folosesc formularele prevăzute de actele normative în vigoare. fie dacă acesta nu este posibil. în termeni financiari şi în condiţii de eficienţă economică. Diferenţa dintre volumul resurselor proprii şi necesarul total de resurse evidenţiază în final excedentul (+) sau deicitul (-) de resurse băneşti prevăzându-se şi posibilităţile de acoperire a eventualului deficit de resurse din credite bancare şi alte împrumuturi. Conţinutul (structura) şi funcţiile bugetului de venituri şi cheltuieli În condiţiile dezvoltării ştiinţei conducerii întreprinderii.6. Tot prin bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc componenţele şi responsabilităţile cu privire la gospodărirea eficientă a resurselor. veniturile de obţinut sau resursele financiare alocate.c. îndeosebi pentru fundamentarea veniturilor. 181061/28. În procesul de elaborate şi de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli unităţile vor urmări necondiţionat respectarea principiilor de eficienţă maximă şi a echilibrului financiar. la plata premiilor cuvenite salariaţilor. majorarea fondului de rezervă etc). . cheltuielile şi profitul” este un document de previziune financiară care pune în corelaţie totalul veniturilor din diferite surse de activitate curentă. alocaţii de la bugetul public naţional. plata dobânzilor la credite utilizate pentru investiţii. rambursarea creditelor. obiectivele de realizart şi cheltuielile necesare pentru înfăptuirea acestora.2. precum şi formularele specifice proprii sau solicitate de ministere. plata dividendelor de către întreprindere. iar pe această bază antrenarea lui la creşterea activităţii firmei şi economisirea resurselor. la alte fonduri – intrări de resurse băneşti – venituri din activitate – alte resurse etc) şi a necesarului total de resurse (pentru finanţarea cheltuielilor de producţie. participarea la profit a angajaţilor. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 18 . a cheltuielilor de investiţii. B.03. după caz.Abordarea activităţii fiecărui centru prin prisma relaţiei dintre cheltuieli şi venituri. subvenţii etc.C. în funcţie de necesităţi. După cum se observă mai sus. fonduri de rezervă.1995 privind întocmirea b. fie prin stoparea cheltuielilor la resursele proprii. “Formarea şi utlizarea resurselor băneşti” este un document ce reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă (disponibilităţi la începutul perioadei – fonduri de dezvoltare.Investirea fiecărui centru cu autoritate şi responsabilitate în gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivelor financiare defalcate. prin angajarea unor resurse din afară..v. În acest scop. Pe baza lui se planifică pe o anumită perioadă de gestiune. a costurilor de producţie şi a subvenţiilor ce urmează a fi primite. Luat în considerare ca un document de planificare. finanţarea acţiunilor social-culturale şi sportive. 1. vărsăminte la buget din profitul net. bugetul capătă noi valenţe. pentru intreprinderi conţine în prezent mai multe părţi sau elemente componente denumite generic secţiuni. la plata impozitului pe profit.V. din 10 Normele metodologice nr. fiind analizat şi promovat ca instrument de baza al conducerii economicofinanciare. detalierea necesarului de resurse în funcţie de natura cheltuielilor şi plăţilor proiectează modalităţile de asigurare a echilibrului bănesc necesar. alocarea şi utilizarea resurselor întreprinderii.10 “Veniturile. separate pentru producţie şi separate pentru investiţii.

prelevări din profit (venituri) în cursul anului -alte surse: excedentul obţinut din vânzarea acţiunilor la cursul favorabil. generate de acţiunile reglementate de “Legea privind impozitul pe profit” ca de exemplu: a) sume plătite pentru cercetarea ştiinţifică neincluse în costurile de producţie sau cheltuielile de circulaţie. amortizarea mijloacelor fixe. alte venituri şi cheltuieli aferente veniturilor – cele evidenţiate în costuri.rambursarea creditelor . În acelaşi timp în acest document sunt prevăzute destinaţiile ce se acordă “fondului de dezvoltare” respectiv cheltuielile pentru investiţii: . salarii etc). în felul acesta determinându-se excedentul sau deficitul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii. 19 .plata comisioanelor bancare . sportive etc. costurile aferente volumului de activitate pe total şi defalcare pe elemente primare de cost ( materii prime. alte surse ( sumele echivalente reducerii impozitului aferent profitului utilizat pentru investiţii). amortizarea mijloacelor fixe obţinută din vânzarea acestora. d) prelevări sau donaţii în scopuri umanitare. cele suportate direct din venituri. Următoarea anexă vine să detalieze “cheltuielile neevidenţiate în costuri care se scad din venituri”.eventualele subvenţii din activitatea de export.disponibil la începutul anului . profitul net şi repartizarea profitului etc. Documentul este însoţit de altul numit “Date informative” care precizează volumul activităţii. pentru aceasta din urmă prevăzându-se şi posibilitatea de utilizare de credite bancare sau alocaţii de la bugetul de stat. profit impozabil. Un document distinct este destinat “Fondului de rezervă” evidenţiindu-se pe de o parte sursele de constituire: .plata dobânzilor la creditele utilizate -resursele proprii rămase pentru finanţarea investiţiilor. Ţinând seama de fluxurile financiare existente în mod necesar între finanţele la nivel de întreprindere şi finanţele concentrate la nivelul Bugetului de Stat”se prezintă într-o anexă distinct intitulată “corelaţii cu Bugetul de Stat”. etc. b) prelevări la fondul de rezervă şi alte fonduri speciale. TVA. Ca element mai important de precizat cu privire la aceste cheltuieli este faptul că în structura acestora au fost incluse unele categorii noi. e) sprijinirea activităţilor sociale. diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor. impozitul pe profit. Un alt document anexă la BVC se referă la “Fondul de dezvoltare” în care sunt inserate sursele de finanţare a investiţiilor şi anume: sume de valorificare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune. precum şi ponderea sa faţă de capitalul social. c) prevederi din anii precendenţi nerecuperate până la data determinării profitului impozabil . Compararea resurselor cu cheltuielile se realizează prin sumele acordate din veniturile obţinute asemenea acţiunilor sau din subvenţii de la bugetul de stat. sume din profit destinate fondului de dezvoltare. cultural. Pe de altă parte plăţile efectuate din acest fond sau micşorarea acestuia din diferite cauze în final fiind posibil să se determine soldul fondului la sfârşitul perioadei.

Controlul bugetar se manifestă printr-o prezenţă activă în diferitele structuri de conducere ale firmei. – “Guide to budgets and financial management”.C. şi sporeşte răspunderea celor investiţi cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului firmei. Funcţiile Bugetului de Venituri şi Cheltuieli Bugetul de venituri şi cheltuieli îndeplineşte mai multe funcţii: de planificare financiară. se găseşte într-o relaţie indisolubilă cu planul de dezvoltare economico-socială şi cu sistemul planurilor generale ale firmei. indicând consecinţele evaluate în cirea ale evenimentelor şi deciziilor. 12 Bugetul dă expresie organizatorică funcţiei de control a finanţelor şi se interrelaţionează cu controlul financiar preventiv. se constituie fonduri din resurse interne sau se alocă prin destinaţiile legale. stabilirea măsurilor de luat. Bucureşti. determinarea abaterilor de la indicatorii planificaţi. 2002 Toma M. evită exclusivităţile. identificarea cauzelor. alte resurse şi cheltuieli precum vărsămintele la Bugetul de Stat. 1998 20 . precum şi compartimentele care trebuie să acţioneze pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a firmei. prin el se dimensionează veniturile. Funcţia de control se manifestă în procesul de execuţie financiară când se angajează şi se efectuează cheltuieli. cheltuielile şi rezultatele financiare ale firmei privind activitatea de exploatare. Editura Joseph Bass. iar pe de altă parte rambursarea obligaţiilor reprezentând credite pentru investiţii precum creditele pentru exporturi şi lucrări executate în străinătate). Controlul de gestiune atrage atenţia. executarea de lucrări.Ultimele două documente anexate la buget sunt” încasări şi plăţi în valută” (etse vorba de încasări în valută din vânzarea mărfurilor. de control al execuţiei financiare. atunci când este cazul. 11 12 Barr M. fondurile şi cheltuielile pentru toate activităţile economico-sociale desfăşurate în întreprindere. resursele şi cheltuielile pentru mijloace circulante. Această funcţie se exercită prin urmărirea şi analiza modului de execuţie a bugetului prin care se asigură cunoaşterea modului de asumare şi de îndeplinire a sarcinilor bugetare. se obţin venituri ca rezultate ale propriei activităţi.11 Funcţia de planificare are la bază planul financiar al unităţilor economice cu ajutorul căruia se previzionează nivelurile de resurse. Editura Economică. comisioane în valută etc) şi “rambursarea împrumuturilor externe (interne) garantate de stat”( reflectă pe de o parte soldul împrumuturilor şi dobânzi nerambursate la începutul perioadei şi ratele de plată scadente în cursul perioadei.V. detectează riscurile. implică şi validează tot ceea ce ţine de atragerea şi utilizarea resurselor. resursele şi cheltuielile pentru investiţii. – “Finanţe şi gestiune financiară”. Ca plan financiar B. Bugetul se transformă prin această funcţie într-o pârghie cu caracter operant de întărire a ordinii în mânuirea fondurilor firmei. USA. Elaborarea bugetului se face de către organul de conducere colectivă a firmei si se aprobă de Adunarea Generală a Acţionarilor. Această funcţie e atribuită expres de legislaţia de la noi. prestări de servicii. Această funcţie se poate realiza cu uşurinţă prin intermediul unui sistem informaţional. cota din veniturile nete în valută rămasă la dispoziţia unităţii. de asigurare a echilibrului financiar al firmei.

şi. Editura Economică. Echilibrul financiar „reflectă asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi acţiunilor de planificare. 1997) Funcţia de instrument de echilibru financiar. traseu care va respecta mai mult sau mai puţin ruta trasată. Bugetul este folosit în stăpânirea relaţiilor dintre venituri şi cheltuieli. bugetele de venituri se clasifică în: . îndeosebi în ceea ce priveşte cheltuielile. În concluzie. implicit. cu multă grijă. Matricea de evaluare a rezultatului controlului bugetar (Sursa: Ion Stancu – “Finanţe. cât şi structural – pe fiecare categorie de cheltuieli şi venituri şi pe fiecare verigă organizaţională. Bucureşti. Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (şi venituri).3. bugetele au menirea de a trasa.Tabelul 1. Teoria pieţelor financiare. 1. Finanţele întreprinderilor..bugetul de tip financiar potrivit căruia veniturile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de fonduri alocate în vederea acoperirii cheltuielilor care reprezintă 21 . respectarea obligaţiilor de plată către terţi”. Acest echilibru trebuie realizat prin buget atât din punct de vedere dimensional – pe total cheltuieli şi venituri la nivel de firmă . Analiza şi gestiunea financiară”.6. Clasificarea bugetului de venituri şi cheltuieli În practică se poate face o clasificare a bugetelor de venituri şi cheltuieli după mai multe criterii precum: a) concepţia care stă la baza bugetării veniturilor şi cheltuielilor b) obiectivul activităţii bugetare c) perioada pentru care se bugetează veniturile şi cheltuielile d) după sfera de cuprindere a activităţii bugetare e) variaţia cheltuielilor şi veniturile bugetare a) În raport cu această concepţie.

Fd. bugetul de venituri şi cheltuieli pentru a putea oferi date şi informaţii suplimentare cu privire la activitatea desfăşurată are două componente suplimentare: .V .bugete de venituri şi cheltuieli. De regulă. Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de “regulator” sau de “feedback” a cheltuielilor în funcţie de resursele bugetare alocate. Ele se mai numesc şi bugete proiect sau programare de activităţi.±R –profit (+) sau pierdere (-) . respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli operaţionale prin care se evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de fabricarea unui produs.P – plăţi b) În funcţie de cel de-al doilea criteriu avem: . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se prezintă astfel: ± R = V – Ch în care: .bugetul de tip economic este bugetul potrivit căruia cheltuielile reprezintă intrări în sistemul condus în calitate de consumuri de resurse necesare realizării veniturilor care reprezintă ieşiri din sistemul condus. serviciu. Ecuaţia matematică a acestui tip de buget este: ±T=I–P în care: .componenta „Principalii indicatori economico-financiari” .venituri .± T – excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie . Ecuaţia matematică a acestui tip de buget se reprezintă astfel: ± DC = Fd.bugetul de tip bănesc conform căruia încasările reprezintă intrări în sistemul condus. iar plăţile ieşiri din sistemul condus. E – cheltuieli efective . Bugetul este utilizat ca instrument de management jucând rolul de „regulator” sau „feedback” a maximizării rezultatelor economicofinanciare ca diferenţe între venituri şi cheltuieli.Ch – cheltuieli .Ch. .bugete de venituri şi cheltuieli.Ch.componenta „Repartizarea profitului net” . E în care: . a – fonduri alocate .ieşirile din sistemul condus. lucrare. respectiv bugete numai de venituri sau numai de cheltuieli funcţionale care evaluează veniturile şi/sau cheltuielile generate de principalele (6) (5) (4) 22 .± DC – economii (+) sau depăşiri (-) ale cheltuielilor bugetate.I – încasări . a .

23 . care se întocmesc pe diferite segmente ale activităţii unei unităţi patrimoniale.bugete de venituri şi cheltuieli. activităţi.funcţii. Ele presupun actualizarea veniturilor şi/sau cheltuielilor ori de câte ori apar schimbări în cerinţele perioadei curente sau a celor următoare.bugete de venituri şi cheltuieli generale. fie numai pentru venituri. fie numai pentru cheltuieli glisate (conturi). subactivităţi ale unei unităţi patrimoniale ca de exemplu: comercială.bugete de venituri şi cheltuieli parţiale. fie numai pentru venituri. fie numai pentru venitrui. fie numai pentru venituri. e) În funcţie de variaţia veniturilor şi cheltuielilor care are loc în raport cu volumul de activitate programate avem: . producţie administrativă etc. fie numai pentru cheltuieli periodice. .bugete de venituri şi cheltuieli. d)După sfera de cuprindere: .bugete de venituri şi cheltuieli. fie numai pentru cheltuieli flexibile în care veniturile şi/sau cheltuielile sunt dimensionate în funcţie de diferite praguri de activitate sau de utilizarea capacităţilor de producţie. Ele sunt elaborate şi au o perioadă de valabilitate de regulă un an calendaristic având o defalcare trimestrială şi/sau lunară. care se întocmesc pe ansamblul activităţilor unei unităţi patrimoniale . fie numai pentru cheltuieli statistice (constante sau fixe) care sunt influenţate de volumul activităţii programate şi variabile care sunt direct proporţionale cu volumul activităţii programate.bugete de venituri şi cheltuieli. . c) În funcţie de factorul timp avem: .

Periodicitatea cea mai des întâlnită a elaborării bugetelor este cea anuală. Prin controlul bugetar se compară. b) principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate din întreprindere. Ciclul de elaborare a bugetelor poate fi descompus în patru faze: 13 Dury C.CAPITOLUL 2. la noile informaţii privind evoluţia variabilelor economice exogene etc. d) principiul supleţei într-un cadru economico-social din ce în ce mai încărcat de constrângeri. Un buget trebuie să permită adaptarea la modificările mediului. diplomaţia şi încrederea manifestate în conducerea întreprinderii. compatibil cu menţinerea şi consolidarea prestigiului firmei. permanent.1. cât şi prin printr-un climat informal şi cultural intern. rezultatele reale ale gestiunii cu previziunile cifrate în bugete. SISTEMUL BUGETAR AL ÎNTREPREINDERII Prin bugetare se stabileşte afectarea resurselor şi responsabilităţilor pe fiecare centru de activitate. Aplicarea acestui principiu trebuie însă să armoniz eze relaţia contradictorie între completudinea sistemului bugetar şi costurile mai ridicate ale unui sistem complet. 2001 24 . Un buget este întotdeauna sub autoritatea unui responsabil de activitate. al producţiei etc) operaţiunile de elaborare a lor vor începe în luna septembie dinaintea anului de plan.13 Coerenţa unui sistem bugetar se asigură prin respectarea unor principii de elaborare şi funcţionare a acestuia: a) principiul totalităţii. Editura Thomson learning. concedieri etc). bunul simţ. Bugetul este deci previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi a asigurărilor de reponsabilităţi pentru realizarea obiectivelor întreprinderii în condiţii rentabile. dar sunt bugete cu periodicitate mai mare de un an (cel al investiţiilor). care impune acoperirea. în cele din urmă. Acestea sunt realizabile printr-un sistem de incitare de tip penalităţi/recompense cât mai obiectiv posibil (reduceri de salarii. c) principiul menţinerii solidarităţii între departamentele şi al concordanţei cu politica generală a întreprinderii. a tuturor activităţilor întreprinderii într-o coordonare care să asigure echilibrul între diferitele servicii funcţionale şi operaţionale. Controlul bugetar urmăreşte desfăşurarea efectivă a gestiunii pentru atingerea obiectivelor fixate. Regula este ca periodicitatea bugetului să fie superioară celei a ciclului de activitate analizată. dar şi cu periodicitate mai mică de un an (cel al trezoreriei). Sistemul bugetar trebuie să îndepărteze tendinţa de supraevaluare a importanţei unor compartimente în detrimentul altora şi să contribuie la realizarea cât mai eficace a obiectivelor strategice ale întreprinderii. Cheia succesului bugetelor şi controlului bugetar o reprezintă. retrogadări. e) principiul cuplării cu politica de personal pentru a determina o motivaţie şi o adeziune ale personalului. pe cât posibil. Londra. Pentru bugetele anuale (al vânzărilor. conforme cu obiectivele strategice urmărite. întrucât procedura durează 3-4 luni. în scopul stabilirii cauzelor abaterilor. – “Management Accounting for business decisions”. informării conducerii şi luării măsurilor corective necesare. CONCEPTE ŞI STRUCTURI BUGETARE 2.

privind condiţiile sociale etc. concurenţa. pe subunităţi şi pe perioade operative de gestiune (lună. ca rezultat al testării diferitelor scenarii şi al negocierii lor între diferitele compartimente şi cu conducerea generală a întreprinderii. 25 . investiţiile. 4) întocmirea şi aprobarea bugetelor întreprinderii. 2) realizarea de studii pregătitoare privind piaţa factorilor de producţie şi piaţa de desfacere. trimestru etc). Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă în practica economică din România instrumentul principal de programare a rezultatelor financiare. ce decurg din planul general strategic de 3-5 ani. Focşani. 1994) Notă: A – Bugetele de capital B – Bugetele de exploatare C – Bugetele financiare 2. TIPURI DE BUGETE Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei activităţi de previziune. precum şi a fondurilor necesare.a reflecta modul de formare. cu detalieri pe segmente de piaţă. între previziunea pe termen lung şi cea pe termen scurt. în general. Schema legăturii dintre bugetele întreprinderilor (Sursa: Corneliu Russu – „Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii”. Din punct de vedere al perioadei de timp se distinge. administrare şi utilizare a mijloacelor financiare.1) identificarea obiectivelor întreprinderii. Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului bugetului de venituri şi cheltuieli sunt eficienţa maximă şi echilibrul financiar. Rolul lui este de: . Editura Expert. de planificare finaciară. Figura 1. 3) elaborarea de prebugete (proiect de bugete).2. pentru anul de plan.

2002 26 . Aceste limite sunt numite „ştrangulări” de care trebuie să se ţină seama.a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea agentului economic. Componenţa bugetului de venituri şi cheltuieli Bugetul activităţii de producţie Bugetul activităţii generale Bugetul activităţii de trezorerie activităţii de încasări şi plăţi în valută Bugetul Bugetul de venituri şi cheltuieli Împrumuturi garantate de stat activităţii de investiţii Principalii indicatori economici şi financiari (Sursă proprie) Bugetul Rezerve Repartizarea profitului Orice întreprindere este supusă unor limite ale activităţii sale. – “Finanţe”. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual. Editura Economică.. fie de societate comercială la care statul român are aport de capital social. în primul rând. întreprinderea va începe elaborarea bugetelor sale cu cel supus celei mai strânse „gâtuiri”: producţia. Bucureşti. Agenţii economici cu capital privat pot adopta în mod corespunzător acest sistem de programare. cu defalcare pe trimestre şi se compune din următoarele formulare: Figura 2. vânzările sau aprovizionările. în elaborarea bugetelor. Agenţii economici. au statut fie de regie autonomă. 14 14 Stancu I. Aceste este denumit „Bugetul Pilot”. care sunt obligaţi să întocmească acest document. Având fixate aceste limite ale vânzărilor şi ale aprovizionărilor.

cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele. semifabricatelor. b) cheltuieli financiare – privesc titlurile de plasament cedate. fie operaţiuni de capital (venituri din vânzarea activelor imobilizate). . şi anume: . b) venituri financiare – provenind din participaţii.1.venituri din vânzarea produselor finite. alte imobilizări financiare. transferuri conform actelor normative în vigoare. c) cheltuieli excepţionale – legate fie de operaţiuni de gestiune (despăgubiri. Bugetul activităţii generale Acest formular evidenţază rezultatul net al exerciţiului ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale aferente activtăţilor din care provin veniturile. d) rezerve legale. redevenţe. produselor reziduale. şi anume: . titluri de plasament. dobânzi. . . diferenţe de preţ şi tarif.cheltuieli de protocol. dobânzile. alte cheltuieli financiare.cheltuieli de personal. pierderi provenite de la debitori diverşi) fie de operaţiuni de capital ( reprezentând active cedate). 15 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 27 . Relaţia de bază a formularului este: Rezultatul net al exerciţiului = Venituri totale – Cheltuieli totale (7) Pentru a completa formularul se fac următoarele precizări: 15 Veniturile totale sunt grupate în: a) venituri din exploatare. locaţii de gestiune şi chirii.cheltuieli materiale. e) acoperirea pierderilor din anul precedent. cheltuieli din diferenţe de curs valutar.venituri din lucrări şi servicii prestate. donaţii şi subvenţii acordate. amenzi şi penalităţi. c) venituri excepţionale – au ca sursă fie operaţiuni de gestiune (bunuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale). . Echilibrul poate fi considerat ca realizat atunci când cheltuielile totale nu depăşesc veniturile. creanţe imobilizate. diferenţe de curs valutar. Cheltuielile aferente activităţilor care determină veniturile programate a se realiza în cursul exerciţiului financiar se clasifică în: a) cheltuieli financiare pentru exploatare. . Această situaţie nu asigură însă îndeplinirea cerinţei privind respectarea principiului eficienţei maxime şi obţinerea resurselor pentru dezvoltarea întreprinderii.sume prevăzute a se primi drept subvenţii pentru produse şi activităţi.2. activităţi diverse. alte venituri financiare. mărfurilor. studii şi cercetări.2. reclamă şi publicitate. f) impozitul de profit.

fundamentarea cheltuielilor generale de administraţie.Costul de producţie livrare preconizate Rezultate (profit/pierdere) (8) Producţia marfă cuprinde produsele finite.3.2. Bugetul activităţii de producţie Prin acest formular al bugetului de venituri şi cheltuieli este pus în evidenţă rezultatul activităţii întreprinderii: profit sau pierdere. la preţurile de livrare preconizate.fundamentarea cheltuielilor de protocol. Rezultatul activităţii de producţie apare ca diferenţă între producţia marfă şi costul de producţie aferent acesteia. Editura Intelcredo. Producţia marfă = la preţurile de .fundamentarea cheltuielilor indirecte de producţie. Bugetul activităţii de trezorerie Acest formular reprezintă o sinteză a resurselor proprii grupate în funcţie de provenienţă.2. semifabricate din producţie proprie. . Formularul nu reflectă disponibilităţile de mijloace băneşti la începutul perioadei. cuprinse sub această formă funcţională de rotaţia mijloacelor circulante care a avut loc în perioadele precedente. publicitate. energie şi apă.fundamentarea costurilor de producţie. asigurări şi protecţie socială. Pentru ca producţia să se desfăşoare continuu este nevoie de existenţa stocurilor. reclamă.2. alte cheltuieli.2. Unităţile patrimoniale care. Angajarea acestor disponibilităţi în acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectată ar presupune concomitent prevederea în această parte a formularului de cheltuieli care să reflecte creşterea faţă de începutul perioadei a altor elemente de mijloace circulante (stocuri şi alte active) sau plata unor obligaţii existente la 16 17 Hada T. 1999 Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 28 . materiale care puse în operă se concretizează în produse finite care apoi se valorifică. amortizarea imobilizărilor corporale. precum şi destinaţia resurselor pe principalele activităţi care generează cheltuieli şi plăţi. combustibil. lucrări şi servicii executate de terţi. în condiţiile reglementărilor în vigoare. inclusiv pentru sectorul de investiţii. Scopul îl constituie stabilirea modalităţilor de asigurare a echilibrului necesar desfăşurării activităţii în condiţii normale. 2. . .fundamentarea costului unitar al produselor. – “Finanţele agenţilor economici din România”.fundamentarea subvenţiilor. În activitatea curentă pe care o desfăşoară orice întreprindere este nevoie de materii prime. . . salarii personal. 16 Costul de producţie se stabileşte prin însumarea cheltuielilor aferente producţiei marfă-materii prime şi materiale. lucrări şi servicii terminate (recepţionate) executate pentru terţi. Deva. prin buget propun subvenţii de la bugetul de stat vor anexa la acest formular următoarele fundamentări:17 .

participarea la profit a salariaţilor). rezerve şi alte fonduri. chletuielilor financiare. cota managerului.operaţiuni în legătură cu acţionarii. . un excedent sau un deficit la nivelul resurselor. Editura Didactică şi Pedagogică.operaţiuni de finanţare a cheltuielilor de exploatare. Excedent (+) = resurse proprii – necesar de resurse Deficit (-) = necesar de resurse – resurse proprii (9) În caz de deficit se procedează la identificarea modalităţilor de acoperire a acestuia prin credite sau alte împrumuturi.operaţiuni de rambursare a creditelor. În cadrul resurselor proprii sunt evidenţiate distinct: -disponibilităţile la începutul perioadei – fond de dezvoltare.resursele aferente perioadei – venituri financiare.operaţiuni de majorare a rezervelor. în structura mijloacelor circulante. . -operaţiuni legate de relaţia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit şi vărsăminte la bugetul de stat sau bugetele locale).începutul perioadei. nu influenţează excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectată şi – ca urmare – nu sunt reflectate nici în modelul de buget. subvenţii pe produse şi activităţi şi alocaţii pentru investiţii. Astfel de modificări. Figura 3 Schema de elaborare a bugetului de trezorerie (Sursa: Vintilă Georgeta – „Gestiunea Financiară a întreprinderii”. Comarând resursele proprii cu necesarul de resurse rezultă. fără modificarea volumului total al acestora. cheltuielior excepţionale şi imobilizările corporale şi necorporale. Bucureşti. managerii şi salariaţii întreprinderii ( plata dividendelor. 2000) 29 . după caz. şi anume: . . venituri excepţionale şi alte resurse. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operaţiuni. .

restituirea creditelor primite.Bugetul de trezorerie mai trebuie să cuprindă separat fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare cum ar fi:18 .2. . Programarea şi reglarea (prin credite) a capacităţii de plată în valută a întreprinderii constituie scopul acestui formular. Piteşti. . Plăţile în valută în cursul exerciţiului financiar sunt generate de: a) importuri realizate pentru investiţii proprii. .valută cumpărată de la băncile comerciale.plăţi în numerar către acţionari pentru achiziţionarea sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii. executări de lucrări în străinătate. prin diferenţă. disponibilităţile în valută la începutul anului.plăţi în numerar ale locatarului pentru deducerea obligaţiilor legale de operaţiunile de leasing financiar. Editura Independenţa Economică. 2. la furnizorii de mărfuri la export sau beneficiarii de mărfuri din import.rambursări în numerar a unor sume împrumutate. subansambluri destinate consumului propriu şi alte bunuri destinate vânzării. deplasări în străinătate. – “Managementul financiar al întreprinderii”. Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută Acest formular este specific agenţilor economici care efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în valută şi se completează în mii dolari SUA. reclamă şi publicitate. la care se adaugă încasările în cursul anului. credite. valuta vândută băncilor comerciale. alte operaţiuni externe. ipoteci şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung. Bugetul activităţii de investiţii 18 Mihăilescu I.activitatea de bază – export direct. poate rezulta un disponibil la sfârşitul exerciţiului financiar: Disponibil la sfârşitul anului Disponibil = la începutul anului Încasări în cursul – anului Plăţi în cursul anului + (10) Încasările din cursul anului pot proveni din: .4. b) alte cheltuieli legate de reprezentarea în strainătate.venituri în numerar din emisiunea de acţiuni pentru achiziţionarea sau răscumpararea acţiunilor întreprinderii. 2000 pag 112 30 . . În termenii echilibrului. dobânzi bancare plătite pentru credite bancare primite. 2.5. materii prime. .venituri în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur.dobânzi bancare încasate pentru depozite în valută. . trebuie să acopere plăţile în valută aferente exerciţiului. materiale. alte cheltuieli prevăzute de lege. Din această relaţie.2. obligaţiuni.

valoarea rămasă neamortizată şi nerecuperarea şi imozitul pe profit aferent.2. Pentru investiţiile prevăzute a se finanţa din credite externe garantate de stat. .6.de capital (13) Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 31 . Relaţia de bază a formularului o constituie compensarea resurselor proprii pentru finanţarea investiţiilor cu cheltuielile pentru investiţii. Pentru com pletare se face precizarea că. .Prin întocmirea acestui formular se urmăreşte stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investiţii. Împrumuturile garantate de stat. bugetul de investiţii cuprinde:19 . a) Împrumuturile garantate de stat Acest formular se completează pentru fiecare împrumut.cota de 50% din reducerea impozitului pe profit aferentă sumelor reinvestite. Pricipalii factori economico-financiari. alocaţii de la bugetul de stat şi fonduri speciale. cât şi în milioane lei. . precum şi alte prevederi legale. la extern şi la intern. Resurse proprii Cheltuieli Excedent (+) = pentru finanţarea . . mai puţin cheltuielile efectuate şi impozitul aferent. se va anexa lista de investiţii în care se înscriu numai obiectivele de investiţii ale căror documentaţii tehnico-economice au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. Rezervele.diferenţa dintre veniturile încasate din vânzarea încasate din vânzarea activelor sau a mijloacelor fixe minus cheltuieli ocazionale.alocaţii de la buget sau din fondul special pentru investiţii. 2. . exprimat atât în moneda de contract. Resursele de acoperire a deficitului provin din: . Datoria efectivă la sfârşitul exerciţiului financiar se stabileşte pe baza relaţiei: Datoria efectivă la sfârşitul 19 Datoria efectivă = la începutul + Intrări Rambursări din . garantat de stat.sume obţinute din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizărilor corporale. Repartizarea profitului.pentru investiţii investiţiilor (11) Cheltuieli Resurse proprii Deficit (-) = pentru investiţii – pentru finanţarea (12) investiţiilor Dacă rezultă deficit se identifică modalităţile de acoperire a acestuila în aşa fel încât cerinţa echilibrului să fie satisfăcută.alte surse.credite şi alte împrumuturi.disponibilul fondurilor de dezvoltare.

rata autonomiei financiare. în fiecare an. lichiditatea imediatâ). după constituire. va fi completat. De asemenea. astfel:20 . gradul de îndatorare. Resurse total Utilizare total (14) 20 Conform pct. lichiditatea intermediară. se include în fondul de rezervă. 304 din Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 32 . cele statutare şi alte rezerve. În funcţie de domeniul de activitate. Sunt evidenţiate distinct rezervele legale. .rentabilitatea – prin stabilirea indicatorilor rentabilităţii economice şi financiare. pe fonduri constituite conform actelor normative. urmăreşte şi analizează activitatea agenţilor economici. .capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor de plată exigibile – prin calcularea indicatorilor de lichiditate (lichiditatea globală. Pentru fiecare fond se stabileşte soldul la sfârşitul perioadei pe baza relaţiei: Sold = la sfârşitul perioadei c) Repartizarea profitului Acest formular cuprinde repartizarea profitului net pe diferite destinaţii. cu respectarea prevederilor aliniatului de mai sus.raportul resurse proprii/resurse străine. d) Principalii indicatori economico-financiari Formularul conţine un număr de 17 indicatori. Pe baza acestor indicatori se programează.sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. în cadrul acestora. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite managerilor evidenţierea unor aspecte cum sunt: . până ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social. . Din profitul societăţii se va prelua. dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. . solvabilitate patrimonială. agenţii economici pot calcula anumiţi indicatori specifici. chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la primul aliniat. . 5% pentru formarea fondului de rezervă legală. în finanţarea activităţii – pe baza indicatorilor: securitate financiară. Dacă fondul de rezervă. s-a micşorat din orice cauză.alte repartizări.dividende.sumele repartizate la rezerve. excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală.perioadei b) Rezervele perioadei împrumuturi Formularul se completează pe feluri de rezerve şi.

.relaţiile cu clienţii şi furnizorii – reflectate de stabilirea indicatorilor: perioada de recuperare a creanţelor şi perioada de rambursare a datoriilor. Nivelurile indicatorilor au rol de obiective orientând deciziile echipei manageriale. 33 . Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare şi o condiţie pentru supravieţuirea şi dezvoltarea economică a unei întreprinderi.

dezvoltarea mărcii a continuat şi pe categoria alimentelor de bază: Făină Healthy.000$.2008. Kaufland. În 2000 s-a înregistrat marca Good cu 15 sortimente iar în perioada 2001-2008 s-a dezvoltat marca Healthy pe Conserve de Legume şi Fructe. comerţ traditional. Key Account. Healthy este o societate cu răspundere limitată. Societatea a fost înfiinţată de doi asociaţi fiind vorba de fraţii Crişan Alin şi Crişan Andreea care în octombrie 2008 hotărăsc cooptarea în societate a dlui Popescu Emil prin cesionarea gratuită a tuturor părţilor sociale deţinute de aceştia. nr.500$ cu 8 angajaţi .Peny. 8950/15. 87. judetul Argeş. distribuţie indirectă. Astfel prin încheierea judecătorească cu nr. HEALTHY SRL. la finele anului 2008 firma înregistrând o creştere semnificativă atât ca rentabilitate cât şi ca imagine. 3. angajaţi 15. conserve şi ceaiuri. principala sa activitate fiind comerţul cu ridicata nespecializat. a început activitatea de comercializare a ceaiurilor marca proprie Healthy cu 12 sortimente. Popescu Emil devine asociat unic şi administrator în baza încheierii judecătoreşti cu nr.în luna noiembrie s-a făcut primul export de făină sub marca Healthy către Rusia. HEALTHY SRL.05. strada Ion Vidu.CAPITOLUL 3. FUNDAMENTAREA ŞI EXECUŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI LA SC. În 1995 s-a dat în folosinţă o Moară industrială de faină la Les. dar abia în 1993 s-a înregistrat marca Healthy.extinderea distribuţiei cu vânzare în toate regiunile din România şi pe toate canalele: farmacii.350. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului Bucureşti în luna octombrie 1992. În perioada 1996-2000 a avut loc extinderea portofoliului de ceaiuri la 28 de sortimente . având 150 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 12. În anul 1994 firma a avut o cifră de afaceri de 66. Cifra de afaceri în creştere. Jura Crina cesionându-i toate părtile sociale. 9369/10.10. contracte şi prezenţă a mărcii Healthy în Metro. În anul 2009 portofoliul mărcilor proprii Healthy şi Good depăşeste 60 de produse.1. distribuţia produselor se face prin intermediul firmei Area Impex. la finele anului 2009 firma a cunoscut o creştere semnificativă. creşterea vânzărilor şi extinderea sortimentaţiei pe cele două mari categorii. Griş Healthy. Profi.000 Euro. firmă din grup cu contracte cu reţele retail. Aceasta are sediul în Bucureşti.07. Selgro s. La data de 07. Carrefour. din luna iulie a început activitatea comercială de distribuţie a produselor Food şi Benkley. implementarea unei politici de vânzare pe toate canalele naţionale existente în România : Key Accounts. cifra de afaceri 250. Popescu Emil cooptează în societate pe dna. SC. prezente în România. proprietate Healthy. Astfel dl. SCURTĂ PREZENTARE A SC.2009 acesta devine asociat unic şi administrator.2010 se modifică acţionariatul societăţii SC Healthy SRL componenţa sa fiind următoarea: 34 . Ulei Healthy şi Oţet Healthy. distribuţie directă. În iulie 2009 dl.

Portofoliul de produse a fost evaluat şi optimizat prin delistarea sortimentelor neperformante şi prin înlocuirea acestora cu produse noi aliniate cu cererea pieţei. În acest context s-au renegociat contractele cu toţi clienţii existenţi şi s-au semnat contracte noi cu operatori de succes care au avut o dezvoltare bună în piaţa de retail (ex.69% 0. Satu Mare. Maramureş. Strategia de viitor este de a continua dezvoltarea afacerii atât prin extinderea zonei de distribuţie în masura în care actualii parteneri vor solicita aceasta cât şi prin găsirea de noi furnizori puternici în aria actuală de activitate. Afacerea cu mărcile proprii se va dezvolta în viitor având două direcţi principale de dezvoltare : .modern trade + cash&carry şi distribuitorii regionali. Bihor. Aceste procese de dezvoltare şi optimizare sunt bazate pe studii de piaţă coordonate de departamentul de import şi implementate de noul departament Key Accounts. Aria de distribuţie s-a extins de la cele cinci judeţe acoperite la momentul semnării contractului de distribuţie cu Food (Arad. Healthy SRL.57% modern trade (hypermarket. Acţionariatul societăţii SC.43% traditional trade (vânzare cu amanuntul) 35 .69% 0. Timiş. Caraş-Severin) la zece judete în prezent (Dolj si Mehedinţi – nov. Bistriţa – apr. Acţionari Asociaţi Persoane fizice Jura Crina Cop Corneliu Vladaru Bogdan Fira Emilian Gore Petru Iacob Renate Muresan Angel Copoi Ana Kiss Mara Nr.83% 0. De la momentul respectiv până în prezent Healthy a reuşit să dezvolte business-ul Food în pofida tendinţelor de scădere a pieţei în contextul crizei economice.83% 2.36% 2. Profi 2010). 2010). acţiuni sau părţi sociale 399 9 9 3 3 3 3 3 3 Valoare (mii lei) 3990 90 90 30 30 30 30 30 30 Pondere (%) 92. Ponderea cifrei de afaceri este repartizată după cum urmează : . Acest departament a venit cu o viziune nouă de piaţă bazată pe agresivitatea programelor de trade marketing şi pe exploatarea tuturor oportunităţilor din piaţa de retail modern. Billa.69% (Sursa : documente interne BRD) De la înfiinţare până în prezent nu s-au produs modificări în ceea ce priveşte valoarea capitalului social. În anul 2011 Healthy a luat decizia de a contracara tendinţa de scădere a businesului cu mărcile proprii prin înfiinţarea unui departament de Key Accounts. 2009 .69% 0.Activitatea economică Relaţia comercială cu Food Romania a început în luna iulie a anului 2009. Cluj. cash&carry) . .69% 0.69% 0.Tabelul 2.

compoturi de fructe. AUCHAN şi până la cel mai mic magazin de cartier sau chioşc . Cluj. Baia Mare . SC Healthy SRL prin angajaţii săi identifică în permanenţă noi clienţi apăruţi pe piaţă cu care încheie ulterior contracte de distribuţie . dropsuri . Valoarea lunară a chiriilor pentru spaţiile de depozitare şi pentru mijloacele de transport inclusiv leasing-uri este de 159. Bihor si Timiş deţin ponderea în total vânzări. Arad . Healthy are depozite în toate punctele sale de lucru. ulei . SELGROS CASH & CARRY . Bistriţa Năsăud . iar în judetele Arad şi Maramures are câte două puncte de lucru. . aceştia însumează peste 6500 de locaţii începând de la marii retaileri : METRO.000 lei. SC Healthy SRL distribuie produsele marca Healthy – ceaiuri . Ca arie de distributie judeţele Arad. Satu Mare . 15% din distribuţia produselor Benkley. Caraş Severin . cafea. PROFI. Tabelul 3 : Forţa de vânzare Judeţ Food Agenţi vânzare 7 7 7 6 6 8 4 4 6 3 58 Food Supervizori 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 Benkley Agenţi vanzare 6 8 3 6 Benkley Supervizori 1 1 1 1 Total Arad Cluj Bihor Caras-Severin Timis Dolj Mehedinti Satu Mare Maramures Arges Total 23 4 15 8 17 11 14 9 5 5 7 4 95 (Sursa : documente interne BRD) În ceea ce priveşte clienţii SC Healthy SRL . ISO 22000. BILLA . Produsele Benkley constau în gume de mestecat. Arad. Caraş Severin. Aceste produse sunt achiziţionate de la furnizori intracomunitari . Timiş. Timiş.Bunurile şi serviciile vândute de companie SC Healthy SRL este unic distribuitor al produselor Food pe judeţele Bihor. Mărfurile sunt asigurate şi sunt depozitate în spaţii adecvate şi transportate conform normelor de calitate ISO 9001. REAL . faină . murături . bomboane.Healthy utilizează atât mijloace de transport proprii cât şi mijloace de transport închiriate de la operatorii de logistică din teritoriu. Cifra de afaceri realizată /2011 provine în proporţie de 70% din distribuţia produselor Food Romania si aprox. Produsele Food sunt dulciuri. Produsele distribuite de SC Healthy SRL sunt produse de calitate superioară la preţul cel mai mic existent pe piaţă . SC Healthy SRL distribuie produsele Benkley în judeţele Bihor .Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în 36 . Dolj şi Mehedinţi. conserve de peşte Sea Side şi Lorol.

în locul fostei fabrici de vopseluri Policolor. Pentru comercianţii pe suprafată mică. anul trecut . Preţurile practicate de catre aceştia sunt foarte apropiate faţă de preţurile practicate de către Healthy. El recunoaşte că cel mai mult au avut de câștigat magazinele de tip discount şi supermarketurile. situat pe pe bulevardul Tomis 387. are o suprafaţă de vânzare 10. spune Alexandru Vlad. Noul Selgros. Planul Selgros pentru 2015 este să ajungă la 21 de magazine. al doilea magazin din Constanţa.vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea portofoliului de produse distribuite prin identificarea de produse alimentare de calitate superioară care să completeze gama de produse deja existente . În ultimul an. pe bulevardul Theodor Pallady (6 mai 2010 ) şi la Brăila (23 decembrie 2010). Healthy activează ca partener unic Food Romania în aria repartizată. dar portofoliul de produse al acestora este mult mai redus decât portofoliul Healthy. Mai există în piaţă şi alţi competitori de tip engros sau alţi importatori de produse Food din Comunitatea Europeană. Food Romania prin mărcile sale distribuite de Healthy este lider de piaţă pe categoriile ciocolată. ci și vânzările.000 de metri pătraţi şi peste 41. ”Am învăţat dintr-un serial american ca niciodată să nu spun niciodată”. nemţii de la Selgros reiau extinderea şi deschid. nu doar în ceea ce priveşte cota de piață.Poziţia pe piaţă a companiei în sectorul său de activitate . Bistriţa. Aceşti operatori sunt deserviţi direct de către Food Romania. După doi ani în care nu au mai avut nici o inaugurare. respectiv în cele 10 judeţe – Arad. în România nu a mai fost deschis nici un magazin de tip cash&carry. magazinele cash&carry au pierdut cel mai mult teren din cauza crizei. de asemenea şi programele de trade markerting de care aceştia beneficiază din partea Food Romania se regăesc şi la Healthy. 37 . pe 6 decembrie. în Piteşti şi Turda. în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Caraş. . Bihor. Maramureş. cafea macinată şi prajită şi biscuiţi . .Detalii despre sectorul economic de activitate şi concurenţă Dintre toate formatele de comerț modern. al 19 -lea magazin din reţea. este de părere şeful Selgros. Mehedinţi. Ultimele două magazine de format mare deschise de Metro au fost. pe 6 decembrie. mai ales pentru comerţul de tip hard discount. Principalii competitori sunt operatorii de tip Cash&Carry – Metro şi Selgros.000 de produse în rafturi. Să fi ajuns segmentul cash&carry la maturitate pe piaţa locală? ”Pe suprafață mare. directorul executiv al Selgros România. Dar sfârşitul lui 2011 schimbă lucrurile: Selgros deschide. Satu Mare. Dar nici Selgros nu exclude posibiliatea de a deschide şi alte formate de magazine.Divizia Food În linie cu strategia pentru distribuţia tradiţională Food Romania. în defavoarea hipermarketurilor. nu mai e mult loc de expansiune. iar Metro continuă expansiunea cu două magazine Metro Punct. Dolj. expansiunea este doar la început”. Cluj. Timiş.

terenuri în judetul Bihor în valoare de 504 KRON. str Gheorghe Lazăr. str Oituz. având o concurenţă nesemnificativă.Ion Vidu nr.linie de morărit în valoare de 584 KRON -linie de ambalat zahăr în valoare de 126 KRON Nu s-au realizat investiţii majore în anul 2011. Nr. 96 Curtea de Argeş. str Romei. str Vasile Pantelimon nr 8 Drobeta Turnu Severin. Tabelul 4. . str Lipovei nr 126 Timisoara.Avantajul pe care Healthy îl are în piaţă ca distribuitor faţă de competitori este dat în primul rând de activitatea de distribuţie prin transportul mărfii direct la client şi prin activitatea de consiliere şi tehnicile de vânzare persuasive asigurate de forţa de vânzare proprie.4 clădiri in localităţile Alba . nr 36 Baia Mare. Un alt obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie contactarea de noi furnizori producători de produse alimentare noi şi încheierea cu aceştia de contracte comerciale reciproc avantajoase . Furnizorii companiei 38 . Un obiectiv permanent al SC Healthy SRL în vederea dezvoltării viitoare îl constituie lărgirea ariei de distribuţie si în celelate zone din România prin deschiderea de noi puncte de lucru şi organizarea logistică a activităţii de distribuiţe . 87 într-o clădire închiriată în centrul oraşului Bucureşti ceea ce conferă o multitudine de avantaje în desfaşurarea activităţii de distribuţie de produse alimentare. str Aleea Ripensia. nr 6 Slatina. . nr 74 (Sursa : documente interne BRD) SC Healthy SRL are sediul social în Bucureşti str. nr 56 Cluj-Napoca. Societatea detine în patrimoniu urătoarele dotări : . nr 6 Craiova.361 KRON . str Olimpia.65 de mijloace de transport în valoare de 741 KRON .Divizia Benkley Brandurile Benkley’s deţin la ora actuală o cotă de piaţă de peste 95% în cadrul categoriilor. Puncte de lucru ale SC Healthy SRL Judetul Bihor Bihor Mehedinti Arad Timis Arges Dolj Maramures Olt Cluj Cod fiscal 26021260 26285270 14068871 26888310 26032219 26014530 27871014 26213487 26208464 26797777 Adresa Oradea. str Cicero. Marjele de caştig în sectorul de distribuţie tradiţionaă sunt între 2% . .nr 9 Oradea.Furnizori Tabelul 5. str Crisan. Timişoara si Drobeta Turnu Severin în valoare de 1. Nr 65 Arad. str Orly.4%.

cash) ordin de plată ordin de plată ordin de plată ordin de plată Termen de plată negociat cf contract 40 40 40 40 Achiziţii ian dec. cei mai importanţi dintre aceştia în ordinea cifrei de afaceri sunt : Unigood. Strategia de vânzare pentru anul 2012 este de a menţine relaţiile comerciale cu clienţii actuali şi de a dezvolta colaborări noi cu clienţi care au o evoluţie bună în piaţă. Altamira.Clienţi Compania are un portofoliu diversificat de clienţi. Multiland.Furnizori Food Romania Benkley Romania LOROL Polonia Munteafin Polonia TOTAL Produse achiziţonate dulciuri+cafea dulciuri alimente alimente Modalitate de plată (cec. Selgros. structurat în două categorii: -Companii Internaţionale-cheie (în reţelele de hypermarketuri şi supermarketuri): Metro.0% 14% 7% 3% 100% (Sursa : documente interne BRD) . Auchan. Healthy are la ora actuală clienţi cu care dezvoltă relaţii tradiţionale. OP. 6300 de clienţi. Selgros Cash & Carry. Portofoliul companiei cuprinde aprox.221. bilet. fiind primul an când a ocupat această poziţie (în anul 2010 pe primul loc fiind Metro Cash&Carry). 39 .233 1. Noveau.459 756.828 Pondere (%) 76. Kaufland. Principalii clienţi ai companiei Client Ţara Produse vândute Vol. Tabelul 6. magazine în mini-pieţe. Billa Romania. Billa. Carrefour. Profi Rom Food.Real hypermarket şi Peny . -Comerciali tradiţionali comercianţi cu amănuntul: supermarketuri locale.728 243. vânzări către acest client Termen şi instrument de încasare OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile OP/BO/CEC – 30 zile Sold de încasat ultima balanţă 43284 513802 54324 244401 34499 217813 215557 51291 154871 1529842 Unigood Allora Altamira Profi Billa Selgros Carrefour Kaufland Peny Total RO RO RO RO RO RO RO RO RO Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente Alimente 7599948 3506223 3310747 2425662 2053318 1616208 1564590 1027135 1435701 24539532 (Sursa : documente interne BRD) Unigood este cel mai mare client începand cu anul 2011( peste 70% din vânzări). Metro.408 9.272. în principal.2011 7.493. Real. Allora.

2011).creşterea preţurilor la furnizori -creşterea accizelor la cafea Puncte slabe .experienta în domeniu(din 1993) .2010.scăderea puterii de cumparare a clienţilor .marje reduse specifice domeniului de activitate . Tabelul 7.poziţie bună pe piaţă .12. .Strategia companiei Cresterea activităţii. o rentabilitate cât mai bună a afacerii.12. Numărul de salariaţi este în creştere de la 188 persoane în 2010 la 200 de persoane în 2011 (conform datelor din bilanţul/12.5 zile la 31. lucrând în contabilitate şi casierie.dependenţa mare faţă de un singur furnizor Compania Producţie Marketing Management (Sursa : documente interne BRD) .dezvoltarea propriului brand Puncte tari . obţinere constantă de profit.intensificarea concurenţei . Printre principalele obiective ale societaăţii se numără: 40 .Viteza medie de încasare a clienţilor este de 54 zile la 31. Conducerea SC Healthy SRL Nume prenume Jura Crina Fira Emilian Iacob Renate Gore Petru Muresan Andrei Funcţia actuală ADMINISTRATOR DIRECTOR CONTABIL SEF MANAGER CONTRACTE MANAGER RESURSE UMANE (Sursa : documente interne BRD) Dna Nica Florentina are experienţă în activitatea de comerţ de peste 15 ani.acitivitatea societăţii este diversificată Ameninţări .management cu experienţa în domeniu .Analiza economică Tabelul 8.2011 faţă de 47. Analiza economică Oportunităţi Sectorul Activităţii Economice şi Piaţa .ocuparea unor noi segmente de pe piaţa natională .diversificarea poduselor comercializate .pătrunderea pe noi pieţe .

112.463 7.606.54 12.299 -1.89% -91.60% 1.73 74. reduse sau imediate.15 72.27 86.568 10.131. Ratele lichidităţii u. a) Indicatorii echilibrului financiar a1) Ratele lichidităţii Tabelul 9.517 12.281.84% -9.indicatorii de rotaţie (rotaţia stocurilor.238 120. rata rentabilităţii financiare). autonomiei financiare şi gradul de îndatorare stabilit ca un raport procentual între părţile exigibile şi total activ).indicatorii de rentabilitate (rata rentabilităţii economice. Rlg = Rlg 2009 = Rlg 2010 = * 100 (15) * 100 = 120.60 2011 17.306.62 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -5.27% 7.57% 7.901.   Dezvoltarea distribuţiei Creşterea parcului auto şi a echipajelor de livrare Imbunătăţirea portofoliului actual de produse. Indicatorii care se fundamentează pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se impart în trei categorii: .75 143.658 86. .35 Perioada 2010 17.58 2.957 9.586 120.195.033.498 1.m.indicatorii echilibrului financiar (ratele lichidităţii generale.713 140.20% -92.69 0.28% 152.89% -12.1 -6.59 7. . perioda de rambursare a datoriilor).797 79.127 .368 6. 3.02 (Sursa: calcule proprii)  rata lichidităţii generale Exprimă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din activele de exploatare.2.211 199.78% I2010-2011 0.73 1.1.73 % 41 .217 15.563 -675.281 129. AC ST Disp DTS Rlg Rlr Rli lei lei lei lei % % % 2009 18. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI AI SC.12% 16.15 % * 100 = 129. PRINCIPALII HEALTHY SRL. rata solvabilităţii.179.97% 2.12% 170% -1.04 1.016.162.805 7.indicatorii economici (productivitatea muncii ). perioda de recuperare a creanţelor. . Se consideră ca lichiditatea generaăl reflectă o situaţie favorabilă dacă are valori cuprinse între 120% şi 200% .427 -891.337. limita sa minimă fiind 100%.229.090 13.23% 8.

rata rentabilităţii reduse se încadrează între 0.Rlg 2011 = * 100 = 140.  rata lichidităţii reduse Reprezintă capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid în disponibilităţi.62 % În privinţa ratei lichidităţii imediate. deoarece.2 şi 0.60 % * 100 =1.3. Mărimea optimă a acestui indicator este 1 (100 %). Rlr = Rlr 2009 = Rlr 2010 = Rlr 2011 = * 100 (16) * 100 = 72. pe toţi cei trei ani ratele se situează sub limita minimă acceptată. compania având dificultăţi în rambursarea promptă a datoriilor existente. lucrurile nu stau chiar atât de bine. considerându se ca un nivel între 0.35 % * 100 =0. rezultând că situaţia companiei este bună. aceasta are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Valoarea optimă a acestei rate este între 0.  rata lichidităţii imediate Caracterizează capacitatea companiei companiei de a rambursa promt datoriile. ţinând cont de disponibilităţile existente. având în vedere faptul că. 42 .73 % După cum se poate observa din calculele efectuate. dar această rată este de regulă subunitară. cel puţin pe termen scurt.59 % * 100 = 74. ceea ce înseamnă că situaţia companiei este una bună.69 % * 100 = 86. Rri = Rri 2009 = Rri 2010 = Rri 2011 = * 100 (17) * 100 = 7.27 % Rata lichidităţii generale în cei trei ani se încadrează în limitele favorabile.6 şi 1 şi creşte de la un an la altul.6 şi 1 reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt.

care înregistrează o scădere în anul 2010 cu 6.563 lei.40 % în 2011 datorită diminuării datoriilor pe termen scurt.Graficul 1. valoarea cu care au scăzut datoriile este mai mare decât valoarea cu care au scăzut activele circulante. Aceste valori ale ratei lichidităţii imediate reflectă faptul că firma nu poate să ramburseze datoriile într-un termen foarte scurt din pricina faptului că nu beneficiază de suficiente disponibilităţi. limita inferioară fiind de 30%.10 % în 2010.54 % faţă de anul 2010. Dinamica ratelor lichidităţii Ratele lichiditatii Valoarea ratelor ( %) 150 125 100 75 50 25 0 Anul 2009 Anul 2010 (Sursă proprie) Anul 2011 Rlg Rlr Rli Pe baza calculelelor ce apar în tabelul 2 şi din graficul de mai sus se pot face următoarele observaţii cu privire la ratele lichidităţii: . În 2011 rata lichidităţii generale creşte cu 10.rata lichidităţii reduse creşte lent de la un an la altul cu 2. Sp = Sp 2009 = Sp 2010 = * 100 (18) * 100 = 0. .75 % faţă de 2009 şi o creştere uşoară cu 1. deşi atât activele circulante cât şi datoriile pe termen scurt au scăzut. acest lucru fiind datorat creşterii activelor circulante cu 143. a2) Ratele solvabilităţii  solvabilitatea patrimonială Exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea obligaţiilor pe termen mediu şi lung. Acest indicator reflectă o situaţie favorabilă pentru valori cuprinse între 40 – 60%.02 % în 2011 faţă de 2010.58 % datorită faptului că. respectiv 12.38 % 43 .17 % * 100 =0. .rata lichidităţii generale a înregistrat o creştere în 2010 faţă de 2009 cu 9.singura rată care nu se încadează între limitele favorabile este rata lichidităţii imediate.

o depreciere pe piaţă a activelor totale ar determina scăderea solvabilităţii patrimoniale la termen şi acestea nu ar mai acoperi datoriile.09 % În urma analizei solvabilităţii patrimoniale.4 0.2 0. Dinamica ratelor solvabilităţii Solvabilitatea patrimoniala Valoarea ratei (procente) 0. ceea ce înseamnă că deşi momentan activul total acoperă datoriile totale.  solvabilitatea patrimonială la termen Arată măsura în care datoriile totale ale companiei sunt acoperite pe seama activelor. Graficul 2.76 % * 100 (19) Solvabilitatea la termen nu se încadreaza între limitele optime.3 0.32 % * 100 =117.1 0 2009 2010 2011 (Sursă proprie) Sp Solvabilitatea patrimoniala la termen 120 118 116 114 112 110 108 2009 2010 2011 Valoarea ratei (procente) Spt a3) Gradul de îndatorare 44 .Sp 2011 = * 100 = 0. se observă că în toţi cei trei anii capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile pe termen mediu şi lung este sub limita inferioară de 30%. valoare sa optimă fiind cuprinsă între 150% şi 300%.63 % * 100 = 116. compania nefiind capabilă de a remunera din capitalul social pe cei care au participat cu capital la finanţarea societăţii. Spt = * 100 = Spt 2009 = Spt 2010 = Spt 2011 = * 100 = 112.

72% 7.322 2.255.28% -9.21 6.736.62% 14.021.66 24.97% -23.891.438.î. b) Indicatorii de rentabilitate b1) Ratele de rentabilitate financiară Tabelul 10.509.83 % * 100 =62.48% -51.136 .48 85.45% -76.207.66% 36.678 .26% -77.60% 50. Pnet Cpr Cperm Rcrt.9% -77.M. respectiv la situaţia îndatorării întreprinderii: 45 .04% -69.81.453 362.384 .446 .660.26% -59.475.42 28. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite.147.972.457 1.60 2009-2010 2010-2011 I2009-2010 -58.Este un indicator general al îndatorării şi calculează proporţia în care activul total este finanţat din alte surse decât cele proprii.62 -66.64% -96.1.18.54. gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%.415 2.729 764.59 287.73% 22.106.62 6.597 156.05% -2.881 3.64% I2010-2011 -78.184 7.55% 49. deşi se observă o creştere de la un an la altul din pricina faptului că datoriile au crescut într-un ritm mai mare decât cel în care a crescut capitalul propriu.273 2.48 .644.62 .713.8 .070 2.377.951 1.107 .447 .910 190.98 173. Gî 2009 = Gî 2010 = Gî 2011 = * 100 =53.294 850.434 78.362.43% -70.739. o situaţie alarmantă.19 87.12 (Sursa: calcule proprii)  rata de rentabilitate financiară Este influenţată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi de aceea este sensibilă la structura financiară.077 6.30 139.imp AI nete AI brute Rrf Rfrîi Rfr Rerp lei lei lei lei lei lei % % % % Perioada de analiză 2009 2010 2011 1.97 % Gradul de îndatorare se situează în limitele normale.557.267 1.96 79.70% .42 95.396.166.32 .827 2.838.807. În condiţii normale de activitate. Gî = * 100 (20) Prin capital împrumutat se înteleg datoriile de peste un an.8.1.04 5. iar o limită peste 80% indică o dependenţă de credite.098 .450. Ratele de rentabilitate financiară U.647 2.326 714.03 33.725.006 4.23 % * 100 =53.1.22.84% 34.770 .969 2.301 3.

05 %  rata fondului de rulment propriu (rata de finanţare a capitalurilor proprii) 46 .04 % *100 =5. O valoare supraunitară semnifică faptul că ansamblul imobilzărilor este finanţat din resurse durabile.42 % Rentabilitatea finaciară a scăzut cu 18.66 % *100 =24. respectiv din capitalurile permanente.30 % *100 =260.62 % *100 = 6.03 % *100 = 275.42 % *100 = 28. Rfr = Rfr 2009 = Rfr 2010 = = Rfr 2011 = = *100 (23) *100 =287.  rata de rentabilitate financiară înainte de impozit Rrfîi = Rfrîi 2009 = Rrfîi 2010 = Rrfîi 2011 = *100 (22) * 100 = 95.62 % fapt din care deducem că profitul a scăzut într-o proporţie mai mare decât capitalurile proprii.Rrf = Rfr 2009 = Rrf 2010 = Rrf 2011 = * 100 (21) * 100 = 78.59 %  rata de finanţare a imobilizărilor (rata fondului de rulment) Evidenţiază condiţiile de finanţare a imobilzărilor.

fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate 47 . Graficul 3. cu 18. rata de finanţare a imobilizărilor şi rata fondului de rulment au înregistrat scăderi. rezultatul curent înainte de impozit s-au diminuat într-un ritm mai mare decât ritmul în care au scăzut activele imobilizate brut şi din cauza faptului că activele imobilizate nete au crescut în 2011 faţă de anul 2010.45 % în mărimi relative. Dinamica ratelor rentabilităţii financiare Ratele rentabilitatii financiare Valoarea ratelor (procente) 350 300 250 200 150 100 50 0 2009 2010 2011 Rrf Rrfii Rfr Rerp (Sursă proprie) b2) Rata de rentabilitate economică Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului total al companiei.96 % *100 = 79. Rerp = Rerp 2009 = Rerp 2010 = Rerp 2011= *100 (24) *100 = 87. Din calculele efectuate mai sus şi din tabelul 10 se poate observa că rata de rentabilitate financiară a scăzut considerabil în anul 2011. De asemenea şi rata de rentabilitate financiară înainte de impozit. din pricina faptului că profitul net. respectiv 77.Reprezintă o rată referitoare la finanţarea proprie a imobilizărilor şi se doreşte a fi supraunitară. capitalurile proprii.62 % în mărimi absolute.60 % Rata realizată este în creştere rezultând faptul că societatea are suficient capital pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate.48 % *100 =85.

5 zile .627 19.77 477. în mărimi relative.134.134.95% - (Sursa: calcule proprii) Rata de rentabilitate economică a scăzut de la 5. în mărimi relative.95% - -0.462 5. AT Re lei lei % 1.5.321 2009-2010 2010-2011 I20092010 I20102011 Ex. fiind independent de politca de finanţare promovată de companie.br.77 -9.853 5. adică.627 477. această scădere având loc din cauză că excedentul brut de exploatare este mai mic cu 655.755 lei în anul 2011 faţă de anul 2010. Re = Re 2009 = Re 2010 = Re 2011 = ( ) * 100 (25) * 100 = 0 % * 100 = 5.24 % Tabelul 11.315 1.77 % * 100 =0.43 % faţă de anul precedent.77% în anul 2010 la 0.expl.321.134.667.627 . Dz st = * 360 (26) Stoc mediu = Dz st 2009 = Dz st 2010 = Dz st 2011 = 48 (27) * 360 = 28 zile * 360 = 35 zile * 360 = 35.856. Perioada de analiză 2009 2010 19.M.77 1.pentru constituirea acestui activ.24 % în anul 2011. iar activul total a crescut cu 477.79 %.321 . a crescut cu 2. c) Indicatorii de rotaţie c1) Rotaţia stocurilor Arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială.188. Rata de rentabilitate economică U. adică. s-a micşorat cu 57.

Faptul că viteza de rotaţie a stocurilor este mare reprezintă un lucru favorabil pentru companie.585 lei şi cifra de afaceri scăzând cu 3. Spre deosebire de anul 2010. în 2011 situaţia se schimbă. acest lucru determinând creşterea perioadei de rambursare a datoriilor cu 7 zile. Această situaţie nu ţine foarte mult timp. În cazul în care această durată depaşeşte 30 de zile înseamnă că întreprinderea se confruntă cu dificultăţi în încasarea facturilor. datoriile crescând cu 558. 2010 = Dramb.740.Se poate observa că viteza de rotaţie a stocurilor se menţine aproximativ la aceleaşi valori. 2011 = * 360 (29) * 360 = 127 zile * 360 = 81 zile * 360 = 88 zile În anul 2010 perioada de rambursare a datoriilor scade cu 41 de zile datorită faptului că societatea are mai multe resurse pentru a-şi achita datoriile. c2) Perioada de recuperare a creanţelor Arată în câte zile îşi încasează compania contravaloarea livrărilor de la clienţi. rezultând faptul că eficienţa folosirii lor este mai ridicată. Deşi se observă că situaţia se îmbunătăţeşte în anul 2010. = Dramb. 49 . Dacă valorile acesteia sunt mici înseamnă că societatea îşi achită datoriile mai rapid. Dramb. cu o uşoară creştere de la un an la altul. Dz cl = Dz cl 2009 = Dz cl 2010 = Dz cl 2011 = * 360 (28) * 360 = 71 zile * 360 = 48 zile * 360 = 54 zile Calculele efectuate mai sus evidenţiază faptul că perioada de recuperare a creanţelor este mai mare decât limita acceptată. în anul 2011 numărul de zile în care se recuperează creanţele crescând din nou.160 lei. 2009 = Dramb. deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mai mari. iar pe de altă parte această scădere este influenţată şi de diminuarea datoriilor. pe de o parte. c3) Perioada de rambursare a datoriilor Indică ritmul achitării datoriilor faţă de terţi.

50 .158.51 lei/pers Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice care indică eficacitatea muncii cheltuite în procesul de producţie.90 lei/pers = 394.d) Indicatorii economici Productivitatea muncii Wm = Wm 2009 = Wm 2010 = Wm 2011 = (30) = 319.905.03 lei/pers = 351.262.

925.154 5.491 8.477.HEALTHY.239 5.364 217. Bugetul de venituri şi cheltuieli 2012 -lei2012 Sold 71.3.689 80.015 12.412 74.313 67.061.323 67.108.189.284.066.181.473.521.539 37.836 6.909 - F=D-E G H I=G-H 74.772.600.266 68.533 6.000 2.568 61.926.525 01 02 03 04 05 A Denumire indicator Venituri din vânzări mărfuri Producţia vândută Reduceri comerciale acordate Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI EXPLOATARE (01+0203+04+05) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind mărfurile Reduceri comerciale primite Cheltuieli cu personalul Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE PROFITUL DIN EXPLOATARE D E Venituri financiare Cheltuieli financiare PIERDEREA FINANCIARĂ Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ J K VENITURI TOTALE (A+D+G) CHELTUIELI TOTALE (B+E+H) PROFITUL BRUT M Impozitul pe profit (16% * L) PROFITUL NET (Sursa: calcule proprii) 06 07 08 09 10 11 12 B C=A-B 3.350.780 1.844 5.936 L=J-K N=L-M 51 .667.3.788 339. ÎNTOCMIREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012 LA SC.SRL Tabelul 12.697 258.

producţia vândută a crescut cu 10 %. .cheltuielile de exploatare au scăzut cu 4 % deoarece au fost luate măsuri pentru reducerea acestora în scopul obţinerii unui profit mai mare. dar şi de perspectivele evoluţiei economiei în ansamblu şi a concurenţei în special.veniturile din vânzări de mărfuri au crescut cu 5 % faţă de anul 2011. în anul 2012 se presupune că situaţia se va îmbunătăţii.109 lei mai mare decât în anul anterior. cu 5. .936 lei. Dar în profida acestor pierderi. 52 . anul 2011 fiind un an în care profitul net urmează o curbă descendenta. Realizarea tabelului 12 a fost facută utilizând datele din anul 2011. iar reducerile comerciale acordate au avut o scădere de 2 % faţă de anul precedent. veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie au crescut cu 2 %.Pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 a fost necesară analiza evoluţiei principalilor indicatori din anii anteriori.444. în felul următor: . deoarece dobânzile aferente conturilor deschise la bănci au crescut. Pentru alegerea acestor cote s-a ţinut cont de cota de piaţă pe care o are firma în prezent (2011). alte venituri din exploatare au avut o creştere de 3%. În urma acestor previziuni profitul net ce se preconizează a fi obţinut în anul 2012 este de 5.cheltuielile financiare se previzioanează că vor scădea cu 7 % datorită lichidării anumitor împrumuturi la bănci. la rezultatele de atunci presupunând o creştere sau o scădere în procente.600. societatea având multe pierderi.veniturile financiare se preconizează a fi cu 5 % mai mari în anul următor. .

53 . contul de profit şi pierdere. Se poate observa că deşi o bună parte din indicatori au înregistrat o curbă descendentă în anul 2010. . fiindcă după cum se poate observa această perioadă este în creştere de la 48 zile în 2011 la 54 zile în 2012. ea rămâne destul de ridicată.CONCLUZII În urma realizării analizei economico-financiare realizată la SC. Deşi această perioadă scade în anul 2010. Pe de altă parte nici din punctul de vedere al rambursării datoriilor situaţia nu este foarte bună la societatea Healthy. însa din unele puncte de vedere mai trebuie îmbunătăţită. în anul 2011 situaţia a început să se amelioreze cel puţin din unele puncte de vedere cum ar fi: ratele de lichiditate. În schimb anumite rate precum rata de rentabilitate economică şi rata financiară au scăzut în anul 2011 faţă de 2010. măsurile luate ar putea-o stopa. Previziunea bugetului de venituri şi cheltuieli este foarte importantă. . rata fondului de rulment propriu şi rotaţia stocurilor au crescut. Faptul că perioada de recuperare a creanţelor este în creştere poate pune sub semnul întrebării bonitatea clienţilor. Deşi creşterea nu este foarte mare. în 2011 are din nou o uşoară creştere. De asemenea ar trebui să prevină creşterea perioadei de recuperare a creanţelor.scăderea ponderii stocurilor cu mişcare lentă şi creşterea ponderii celor cu mişcare rapidă. -remunerarea salariaţilor şi stimularea acestora pentru a realiza o activitate eficientă.creşterea productivităţii muncii prin creşterea numărului de salariaţi şi a efortului suplimentar depus de aceştia. având în vedere faptul că urmărirea de aproape a oricărei activităţi economice permite remedierea imediată a unor greşeli ce pot să apară.modernizarea echipamentelor tehnice. situaţia datoriilor şi creanţelor). Se observă o înrăutăţire şi referitor la gradul de îndatorare care creşte uşor de la un an la altul din pricina diminuării capitalului propriu şi a creşterii capitalului împrumutat al societăţii. se poate spune ca situaţia companiei este destul de bună. rata de finanţare a imobilizărilor. . În privinţa acestor situaţii trebuie luate anumite măsuri pentru a stopa scăderea ratelor. Pentru elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli este necesară cunoaşterea situaţiilor financiare anterioare (bilanţul.realizarea unui program de marketing eficient. Durata de rambursare poate fi influenţată de nivelul mare de îndatorare care nu permite firmei sa işi achite datoriile la timp sau de dependenţa de anumiţi furnizori. În vederea creşterii productivităţii şi a rentabilităţii societăţii se pot lua unele măsuri precum: . HEALTHY SRL.

Cucoşel C. Normele metodologice nr.Teorie. Editura Economică.biblioteca-digitala. . Vintilă G. Cristea H.. Toma M.ase..ro 54 . Bilanţ contabil. Mihăilescu I. Editura Economică... Fundamentele managementului . Moga. Dumitreanu E. Gestiune financiară de întreprindere. 2001 5. I. 181061/28.03. Bucureşti. de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 15. 2000 14. . Cristina Nicolescu. USA. Editura Risoprint. T. Craiova. conform pct. 1999 4. Editura Joseph Bass. Previziune economică. Editura Intelcredo. Bucureşti. Gestiunea financiară a întreprinderii. Ordin 596/1995 de aprobare a Normelor Metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţiile comerciale cu capital de stat 16.Teste grilă. 2000 8. 1999 7. Editura Thomson learning.BIBLIOGRAFIE 1. Stancu I. Enea. Bucureşti. Editura Independenţa Economică. Reglementările contabile conforme cu Directiva aIVa a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009. Bucureşti. 2010 10.. Bucureşti. 2002 11. Bucureşti. 1998 13. ClujNapoca. . Editura ASE. 2005 3.. Aplicaţii. Barr M. Finanţe şi gestiune financiară. Brăila.. Hada T. Toma. Editura Economică.. Editura Didactică şi Pedagogică. *** www. M. 2004 9. 2008 6..c. Boţoc C.Finanţele agenţilor economici din România. 304 17.. Managementul financiar al companiei. Dury C. Finanţele întreprinderii – note de curs.1995 privind întocmirea b. Editura A. Editura Universitară. Londra. 2003 12.Management Accounting for business decisions. Finanţe.. Pirtea M. 2002 2. Managementul financiar al firmei.v. Guide to budgets and financial management. Editura Mirton. Deva. Timişoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful