You are on page 1of 56

Seminar de formare

Cetatenia europeana

Iordan Gheorghe Barbulescu Bucuresti 2011

„Potrivit lui Denis de Rougemont, obstacolul cel mai greu de depasit il constituie mentalitatile si prejudecatile noastre. De unde si importanta valorilor fundamenta;e – cum ar fi recunoasterea celuilalt – care stau la baza edificarii Uniunii Europene si a caror invatare se face la varste fragede, in cadrul familiei si in scoala, inca din clasele primare. Jean Piaget ne-a atras atentia asupra formarii, inca de la varste cuprinse intre 3 si 7 ani, a conceptelor de baza, cum ar fi patria, tara, notiunea de celalalt. Acest proces se desfasoara astazi intr-un mediu de comunicare cu mesale de multe ori distorsionate. Prin urmare, este urgent necesara dezvoltarea la toate nivelele a unei dimensiuni europene a educatiei, marcata adeseori, in trecut, de istorii vazute prin prisma nationalismului”

Dusan Sindjanski Geneva, 6 ianuarie 2010 Viitorul federalist al Europei Polirom, 2010

2

1. PREAMBUL 2. CETATENIE-DEMOCRATIE-NEDISCRIMINARE 2.1. Cetatenie europeana 2.2. Democratie europeana 2.3. Nediscriminare 3. NOTIUNI COMPLEMENTARE 3.1. Drepturile omului 3.2. Egalitate de şanse 3.3. Drept de petiţie 3.4. Libera circulatie a persoanelor 3.5. Identitate europeana 3.6. Europenizare 3.7. Guvernanţă europeană 3.8. Constructivism (social) 3.9. Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie 3.10. Spatiul Schengen 4. ORGANIZATII/INSTITUTII SI DOCUMENTE INTERNATIONALE CE DEFINESC CETATENIA SI DREPTURILE FUNDAMENTALE 4.1. Organizatii/Institutii 4..1.1. Consiliul Europei 4.1.2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului 4.2. Documente 4.2.1. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului 4.2.2. Carta socială europeană 4.2.3. Convenţia de la Geneva 5. ORGANIZATII/INSTITUTII SI DOCUMENTE ALE UNIUNII EUROPENE CE DEFINESC DEMOCRATIA, CETATENIA SI DREPTURILE FUNDAMENTALE/SOCIALE 5.1. Organizatii/Institutii 5.1.1. Uniunea Europeană (UE) 5..1.2. Parlamentul European (PE) 5..1.3. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) 5.1.4. Comitetul Economico si Social European (CESE) 5.1.5. Ombudsman (mediator european) 5.1.6. Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale 5.2. Documente

3

5.2.1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 5.2.2. Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor 6. PEDAGOGIA CETATENIEI EUROPENE 7. COMPETENŢELE ASOCIATE CETATENIEI 8. ABORDAREA DIDACTICĂ A CETATENIEI EUROPENE

BIBLIOGRAFIE

4

1. PREAMBUL In lucrarea sa Cetatenia europeana, Cezar Barzea1 stabileste ca fiind concepte-cheie pentru studierea cetateniei europene, urmatoarele:

-

cetatenie, cetatenie-europeana, identitate europeana, democratie europeana, europenizarea spatiului public romanesc, constructul cultural al cetateniei europene.

La acestea a-si adauga altele fara de care, in opinia mea, nu putem intelege nici Uniunea Europeana in ansamblul ei, nici locul si rolul cetateanului european si al cetateniei europene. Asa cum, deja, am vazut, intre cetatean – cetatenie – democratie - drepturi fundamentale - dreptul la petitie – nediscriminarea - egalitatea de sanse - incluziunea sociala – identitate – europenizare – guvernanta - libertate-securitate-justitie exista o legatura organica, una fara alta neputand exista si neputand fi intelese. Apoi, mai trebuie sa cunoastem, institutiile internationale si ale UE care gestioneaza aceasta problematica ca si principalele documente la care ne referim cand evaluam aplicarea sau nu a legislatiei internationale si europene in aceasta materie. In acest sens, trebuie avut in vedere Consiliul Europei – pentru drepturile generale – Uniunea Europeana cu institutiile sale, pentru cele specifice Uniunii. In primul caz, avem – ca organizatii/institutii - Consiliul Europei si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, iar ca documente, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Carta Sociala Europeana si Conventia de la Geneva. In cazul Uniunii Europene, avem, ca institutii, Parlamentul European, Curtea de Justitie a UE, Comitetul Economic si Social European, Ombudsman, iar ca documente, Carta drepturilor fundamentale in UE si Carta drepturilor sociale fundamentale a lucratorilor.

Alegerea acestora ne apartine si este legata de conditionarile cantitative ale documentului. Pentru ca, daca vorbim despre organizatii internationale puteam adauga si altele, la fel, daca vorbim despre UE, puteam adauga si alte institutii.

1

BARZEA, C., Cetatenia europeana, Politeia, 2005

5

religie. 2009 6 . semnat la Maastricht. urmând să primească un răspuns redactat în aceeaşi limbă.1. în anumite condiţii. 2 BARBULESCU. Carta depturilor fundamentale a UE fiind încorporată în dreptul primar. obligaţii şi participarea la viaţa politică. pe de o parte. în 1992. institutiilor si conceptelor absolut necesare. I. Cetatenie europeana Cetăţenia Uniunii Europene a fost creată prin Tratatul UE. cetăţenia europeană vizează consolidarea imaginii şi a identităţii UE şi implicarea mai profundă a cetăţeanului în procesul de integrare europeană2. dizabilităţi. iar statul din care provin nu are reprezentanţă diplomatică sau consulară în statul terţ respectiv. Toţi cetăţenii statelor membre sunt şi cetăţeni ai Uniunii. 2. în statul în care locuiesc. gen. În plus. Cetăţenia UE nu exonerează cetăţenii UE de obligaţiile cetăţeneşti pe care aceştia le au faţă de statele lor de origine. cetăţenii Uniunii beneficiază de protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale oricărui alt stat membru. Dictionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. Incluzând drepturi. Cetăţenia UE nu substituie cetăţenia statelor. la documentele Parlamentului European.. cetăţenia UE va avea o valoare şi mai mare. CETĂŢENIE-DEMOCRAŢIE-NEDISCRIMINARE 2. Gh. intentia noastra nefiind nicidecum de a o prezenta ca fiind exhaustiva. cetăţenii europeni pot depune o petiţie la Ombudsmanul European şi se pot adresa instituţiilor europene în oricare dintre limbile oficiale ale Uniunii. iar pe de alta. căpătând personalitate juridică. Au acces. vârstă sau orientare sexuală. ale Consiliului UE şi ale Comisiei şi este interzisă discriminarea lor pe bază de naţionalitate. După ratificarea Tratatului de la Lisabona. Polirom.Prin selectia operata dorim sa atragem atentia asupra organizatiilor. În cazul în care se află pe teritoriul unui stat terţ (stat care nu este membru al UE). prin care UE devine subiect de drept internaţional. Aceştia beneficiază de dreptul de a circula liber şi de a se stabili oriunde doresc pe teritoriul Uniunii.. rasă. ci doar o completează cu drepturile mai sus prezentate. de a vota şi de a candida la alegerile locale şi la alegerile pentru Parlamentul European.

egalitatea tuturor cetăţenilor (TUE. În timp ce prin CEDO (Convenţia europeană a drepturilor omului) sunt protejate numai drepturile civile şi politice. 11). fiecare stat este membru al Consiliului Europei si a aderat la CEDO.Nu se poate vorbi despre cetatenie fara a vorbi despre Carta drepturilor fundamentale in UE. adoptată în 1950. jurisdictiei CEDO. Decizia de a o elabora a fost adoptată la Consiliul European de la Köln din 3-4 iunie 1999. TUE. Avem de-a face. solidaritate. daca aceasta va fi vointa statelor membre. art. cetatenia europeana. Pana la acest moment se considera ca nefiind necesara aderarea Comunitatilor Europene la Consiliul Europei deoarece. Se urmărea concentrarea drepturilor fundamentale aplicabile la nivelul UE într-un singur document. 9). art. convenţii internaţionale (cum ar fi Convenţia europeană a drepturilor omului. 7 . protecţia datelor etc. Prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale au fost recent încorporate în textul Tratatului de la Lisabona. 6. Carta include şi alte drepturi. 10) şi asigurarea dialogului şi transparenţei între Uniune şi cetăţeni (TUE. fundamentale sunt patru prevederi din cadrul tratatului: recunoaşterea drepturilor din cadrul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Lisabona art. se spunea. egalitate. libertate. În acest sens. ci si la nivel comunitar. În cele 54 de articole. precum drepturile sociale ale lucrătorilor. funcţionarea Uniunii Europene pe principiul democraţiei reprezentative (TUE.1. Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost proclamată în mod solemn de către Consiliul European de la Nisa din 7 decembrie 2000 şi are la bază Tratatele fondatoare. Introducerea Cartei ca parte a dreptului primar al Uniunii Europene este acompaniata de posibilitatea UE de a deveni. Carta defineşte drepturile fundamentale legate de demnitate. adoptată în 1989). art. parte a Consiliului Europei si a CEDO. cu o cetăţenie europeană ce se sprijină pe anumite principii. tradiţii constituţionale comune ale statelor membre şi diverse declaraţii ale Parlamentului European. deci. şi Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. drepturi şi prevederi menite să asigure creşterea participării cetăţenilor europeni. art. cetăţenie şi justiţie. Prin Lisabona se lasa deschisa posibilitatea UE de a se supune nu numai ala nivelul statelor membre. 6). pentru a spori gradul de conştientizare referitor la acestea.

2007. Cetăţenia europeană se sprijină pe anumite principii. care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor” (TUE. într-un prim plan de analiză. egalitatea. 11. 8. fundamentale sunt patru prevederi din cadrul tratatului: recunoaşterea drepturilor prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (TUE. art. justiţia şi dispoziţii generale cu privire la interpretarea şi aplicarea Cartei. Versiunea consolidate a Tratatelor. Luxemburg. UNIUNEA EUROPEANA. În acest sens. la Strasbourg. 11). 1961) şi Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989 (TFUE. art. care constituie „principii generale ale dreptului Uniunii” (Lisabona. astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007. În cadrul acestei lucrări. art.3. Drepturile la care se face referire sunt drepturile din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (TUE. analiza se va concentra asupra a două aspecte: prevederi cu privire la asigurarea accesului la drepturi a tuturor cetăţenilor şi prevederile cu directă implicare pentru cetăţenia participativă pe care Uniunea Europeană doreşte să o promoveze. asigurarea dialogului şi transparenţei între Uniune şi cetăţeni (TUE. art. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este recunoscută în cadrul Tratatului de la Lisabona drept garantând drepturile tuturor cetăţenilor. 10) şi participative (TUE. OPUE. art. - Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene este organizată în şapte “titluri”: demnitatea. precum şi drepturile sociale conferite prin Carta socială europeană (Torino. drepturile cetăţenilor. TUE. 9).1)3. art. libertăţile şi principiile prevăzute în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000. egalitatea tuturor cetăţenilor (TUE. cetăţenia europeană este o cetăţenie bazată pe drepturi. 6). 151). art. 6). Carta drepturilor fundamentale. 6. 2010 3 8 . art. libertăţile. funcţionarea Uniunii Europene pe principiul democraţiei reprezentative (TUE. art. 6. art.Astfel.3). drepturi şi prevederi menite să asigure creşterea participării cetăţenilor europeni. solidaritatea.4). Un aspect central îl constituie recunoaşterea în Tratat a valorii juridice egale a Cartei şi a tratatelor Uniunii Europene: „Uniunea recunoaşte drepturile.

limba.1)4. aşa cum este ea definită de Uniunea Europeană. art. Astfel: “Se interzice discriminarea de orice fel. În acest sens. vârsta sau orientarea sexuală” (Carta. cât şi în cadrul TFUE. Excluziunea socială. De asemenea. 9). cei aflaţi în situaţie de excluziune socială. statului de drept. toleranţă. naşterea. egalităţii. un handicap. libertăţii. 2)5. posibilităţi scăzute de a câştiga un venit şi o participare redusă la viaţa comunităţii. Astfel. unde se afirmă implicarea Uniunii Europene în sprijinirea şi completarea acţiunilor statelor membre în mai multe domenii precum egalitatea între femei şi bărbaţi şi combaterea marginalizării sociale (TFUE. bazată pe motive precum sexul. Aceste aspecte sunt reluate atât în cadrul TUE (de exemplu. 151): „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane. art. originea etnică sau socială. caracteristicile genetice. Carta se constituie într-o listă extensivă de drepturi pe care cetăţenii Uniunii Europene le au şi de criterii în baza cărora nu pot fi împiedicaţi să se bucure de respectarea acestora. aşa cum sunt ele afirmate în Cartă. culoarea. averea. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism. precum şi pe respectarea drepturilor omului.Un prim nivel de analiză vizează combaterea excluziunii sociale şi asigurarea respectării drepturilor tuturor cetăţenilor europeni. 4 5 idem idem 9 . justiţie. democraţiei. au un acces redus la piaţa muncii. inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. 3 şi art. rasa. În acest context combaterea excluziunii sociale şi asigurarea coeziunii sociale funcţionează în strânsă legătură cu drepturile cetăţenilor. solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi” (TUE. religia sau convingerile. presupune excluderea de la drepturi şi de la posibilităţi de participare cetăţenească. apartenenţa la o minoritate naţională. 21. art. art. nediscriminare. din diferite cauze precum sărăcia. opiniile politice sau de orice altă natură.

. IER. Creşterea gradului de reprezentativitate a instituţiilor. astfel încât deseori se simt lipsiţi de putere şi posibilitate de a controla deciziile care le afectează viaţa de zi cu zi” (Comisia Europeană. stabileste. - Notiunea de cetatenie europeana implica faptul ca cetatenii Uniunii Europene beneficiaza. cât şi participarea activă a acestora la funcţionarea Uniunii Europene. Acelasi obiectiv a fost vizat si de Tratatul de la Maastricht. de aceleasi drepturi care sunt acordate în mod traditional propriilor cetateni în ordinea juridica interna. 2010 7 BARZEA. Tratatul de la Lisabona: implicaţii asupra instituţiilor şi politicilor româneşi. Gh. sunt necesare atât respectarea drepturilor cetăţenilor. referirile la cetatenie au fost preluate de catre noul tratat. 2005 8 Cand s-a publicat cartea profesorului Barzea. O. anumitor obligatii. ION.. care presupune mentinerea unei integrari sociale negociate. A. precum şi creşterea participării cetăţenilor. Politeia.. IANCU. bucurându-se de drepturi civice si politice şi fiind supusa. care a introdus cetatenia europeana în scopul întaririi relatiei existente între Uniunea Europeana si cetatenii statelor membre - Cetatenia este un proces complex. profesorul Cezar Barzea7.. care poate inconjura adecvat pe toti cei care traiesc in Europa de astazi si de aici incolo au un punct de sprijin pentru viitor. Cetatenia europeana. în schimb.„Persoanele care se confruntă cu excluziunea socială au acces redus la instituţiile reprezentative. cum ar fi votul obligatoriu sau serviciul militar. Studiu de impact. TODERAS. Pentru asigurarea incluziunii sociale şi a coeziunii. p. C. A. I. N. Bucuresti. astfel ca tot ce spune autorul ramane valabil 10 . Joint Report on Social Protection and Social Inclusion. constituie două elemente cheie ale Tratatului de la Lisabona6. 6 BARBULESCU. era in curs de ratificare Tratatul Constitutional ce a fost inlocuit in anul 2007 prin Tratatul de la Lisabona. - In Tratatul Constitutional8 un rol important a fost reprezentat de obiectivul apropierii Uniunii Europene de cetateni. intr-o lucrare pe care o consider fundamentala pentru intelegerea cetateniei europene ca: - notiunea de cetatenie îsi gaseste originea în dreptul intern si desemneaza calitatea juridica ce permite unei persoane sa ia parte la viata statului.. La randul sau. 10). 2004. în aceasta calitate.

conform Tratatului de la Amsterdam. oricine are nationalitatea unui Stat Membru este considerat cetatean al Uniunii Europene. fie la nivelul Uniunii (de exemplu. Două paliere de analiză sunt necesare: Asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor şi a reprezentării acestora în cadrul Uniunii: De exemplu.- Cetatenia Uniunii presupune detinerea nationalitatii unuia dintre Statele Membre. Pur si simplu. Tratatul de la Lisabona presupune o consolidare a prevederilor şi fundamentelor cu privire la modalitatea de înţelegere şi exercitare a cetăţeniei europene. ea confera drepturi suplimentare care se exercita. - Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene beneficiaza astfel de o dubla cetatenie. cetatenia nationala apartine doar dreptului national. pe care. dreptul de a alege si de a fi ales în alegerile locale). fie la nivelul statelor membre (de exemplu. - Cu alte cuvinte. în care-si gaseste izvoarele. - Cetatenia europeana este distincta de cea nationala. o „completeaza si n-o înlocuieste”. Tratatul a presupus adoptarea unor prevederi şi proceduri noi în vederea creşterii reprezentativităţii democratice a - 11 . - Cetatenia europeana nu suprima drepturile inerente cetateniei nationale. - Dar anumite elemente ale cetateniei Europene pot fi uneori de natura a slabi cetatenia nationala în masura în care unui resortisant dintr-un alt stat membru i se recunosc drepturi care au fost rezervate în trecut doar cetatenilor. - Cetatenia europeana este reglementata de dreptul Uniunii. votul si dreptul de a fi ales în Parlamentul European).

cât şi prin demersuri de consolidare a unei identităţi şi comunităţi europene. Autumn 1997. incluzând sau nu drepturile sociale (tradiţia liberală şi cea social-democrată) şi cele bazate pe ideea de apartenenţă la o anumită comunitate şi o identitate specifică9. 20-25 9 12 . în Feminist Review. 57. Concepţia privind cetăţenia Uniunii Europene: Lister. 10 UNIUNEA EUROPEANA. în cadrul Tratatului de la Lisabona sunt re-afirmate o serie de drepturi recunoscute anterior în cadrul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi necesitatea unei participări active a cetăţenilor. 20). se revendică de la ambele tradiţii. nesubstituindu-se acesteia. concepţia sa asupra cetăţeniei construindu-se atât prin referire la drepturi. în acest caz. op. ci se adaugă acesteia” (TFUE. In fine. prin filiera naţională. dar adăugându-i noi dimensiuni. cea europeană. Astfel cetăţenia europeană se constituie indirect. Viziunea Uniunii Europene reuneşte mai multe tradiţii teoretice cu privire la conceptul de cetăţenie. pp. No.Uniunii Europene în general şi a promovării asigurării respectării drepturilor cetăţenilor europeni. Ruth. 14-15. Aceste noi dimensiuni pot fi abordate din mai multe perspective. prin Tratatul de la Lisabona. Pp. Citizenship Towards a feminist synthesis. alaturam textul complet din Tratatul de la Lisabona referitoare la cetatenia Uniunii10. Această apartenenţă este afirmată prin apartenenţa la comunităţile naţionale ale statelor membre UE: “Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat membru. cit. Concepţiile teoretice asupra cetăţeniei pot fi împărţite în mai multe categorii: concepţii ale cetăţeniei bazate pe drepturi. art. Cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională.56-58. 2848. Cetăţenia se referă fundamental la recunoaşterea apartenenţei la o comunitate anume. Uniunea Europeană. De exemplu. pg. art.

etc. în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat. (2) Cetățenii Uniunii au drepturile și obligațiile prevăzute în tratate.Se va intelege. de: (a) dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. printre altele. Este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru. CETATENIA UNIUNII Articolul 20 (ex-articolul 17 TCE) (1) Se instituie cetățenia Uniunii. Aceștia se bucură. precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința. de ce cand vorbim despre cetatenie obligatoriu vorbim si despre democratie. drepturi. ci se adaugă acesteia. nediscriminare. libertate. astfel. 13 . (b) dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European. Cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională.

aceste norme de aplicare pot prevedea dispozi ii derogatorii în cazul în care 14 . hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială. Parlamentul European și Consiliul. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. după consultarea Parlamentului European. Consiliul. (d) dreptul de a adresa petiții Parlamentului European. precum și dreptul de a se adresa instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii în oricare dintre limbile tratatelor și de a primi răspuns în aceeași limbă. hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială probleme specifice ale unui stat membru justifică acest lucru. Articolul 22 (ex-articolul 19 TCE) (1) Orice cetă ean al Uniunii care î i are re edin a într-un stat membru acestuia are dreptul de a alege în acelea i condi ii ca i care nu este resortisant al i de a fi ales la alegerile locale din statul membru în care î i are re edin a i resortisan ii acelui stat. poate adopta măsuri în domeniul securită ii sociale sau al protec iei sociale. în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat. Parlamentului European. Articolul 21 (ex-articolul 18 TCE) (1) Orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. pot adopta dispoziții menite să faciliteze exercitarea drepturilor menționate la alineatul (1). Consiliul hotără te în unanimitate.(c) dreptul de a se bucura. pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru ai cărui resortisanți sunt nu este reprezentat. Aceste drepturi se exercită în condițiile și limitele definite prin tratate și prin măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a acestora. Acest drept se va exercita în condi iile adoptate de i după consultarea Consiliu. (2) În cazul în care o acțiune a Uniunii se dovedește necesară pentru atingerea acestui obiectiv și în care tratatele nu au prevăzut puteri de acțiune în acest sens. de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru. de a se adresa Ombudsmanului European. (3) În acelea i scopuri ca cele men ionate la alineatul (1) i în cazul în care tratatele nu au prevăzut puteri de ac iune în acest sens.

hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială i după consultarea Parlamentului European. are dreptul de a alege i dispozi iilor adoptate pentru aplicarea i care nu este resortisant al acestuia. aceste norme de aplicare pot prevedea dispozi ii derogatorii în cazul în care probleme specifice ale unui stat membru justifică acest lucru. Acest drept se va exercita în condi iile adoptate de Consiliu. 15 . în acelea i condi ii ca i de a fi ales la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în i resortisan ii acelui stat. orice cetă ean al Uniunii care î i are re edin a într-un stat membru care î i are re edin a.(2) Fără a aduce atingere dispozi iilor articolului 223 alineatul (1) acestuia.

Comisia prezintă Parlamentului European. Acest raport i Comitetului Economic i Social ine seama de dezvoltarea Uniunii. Consiliului un raport privind aplicarea dispozi iilor prezentei păr i. adoptă dispozi iile referitoare la procedurile ini iative cetă ene ti în în elesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. de protec ie din partea autorită ilor diplomatice i cetă enii acelui stat. i să primească un răspuns redactat în Articolul 25 (ex-articolul 22 TCE) La fiecare trei ani. Orice cetă ean al Uniunii poate să se adreseze în scris oricărei institu ii sau oricărui organ prevăzut de prezentul articol sau la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană într-una din limbile prevăzute la articolul 55 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană aceea i limbă. Orice cetă ean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozi iile articolului 228. Consiliul poate conformitate cu o procedură legislativă specială 16 . hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială pentru a facilita această protec ie. în conformitate cu dispozi iile articolului 227. în acelea i condi ii ca ări ter e în care nu este reprezentat statul membru i consulare ale oricărui stat i al cărui resortisant este.Articolul 23 (ex-articolul 20 TCE) Orice cetă ean al Uniunii beneficiază. i după consultarea Parlamentului i de cooperare necesare European. hotărând prin regulamente în conformitate cu procedura legislativă i condi iile necesare pentru prezentarea unei ordinară. Pe această bază i fără a aduce atingere celorlalte dispozi ii ale tratatelor. pe teritoriul unei membru. hotărând în unanimitate în i cu aprobarea Parlamentului European. Orice cetă ean al Uniunii are dreptul de a adresa peti ii Parlamentului European. Statele membre adoptă dispozi iile necesare angajează negocierile interna ionale necesare în vederea asigurării acestei protec ii. poate adopta directive care să stabilească măsurile de coordonare Articolul 24 (ex-articolul 21 TCE) Parlamentul European i Consiliul. Consiliul. inclusiv numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetă enii care prezintă o astfel de ini iativă.

respect faţă de drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti. democraţiei. mai ales după adoptarea Tratatului de la Lisabona. articolul stabileşte că Uniunea Europeană se bazează pe principiile libertăţii. Cand vorbim despre democratia europeana auzim adesea vorbindu-se si despre deficitul democratic. imaginea percepută este aceea a unui sistem instituţional comunitar dominat de o instituţie care are atât puteri legislative. drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Tratatul de la Lisabona menţine aceste condiţionări şi le dezvoltă pe tot cuprinsul său. Astfel. toate statele trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale: identitate europeană. Asociaţiile. cât şi ale statului de drept. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consolidează instituţiile şi instrumentele democratice. Uniunea Europeană şi cetăţeni. este important de subliniat rolul pe care includerea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene îl are în apropierea şi interesul cetăţenilor Democratizarea presupune participarea activă a cetăţenilor atât la nivel naţional. fără legitimitate democratică (Comisia Europeană). după cum am arătat în cadrul capitolului 1 al acestui studiu. La nivelul Uniunii. cât şi al Uniunii Europene. De asemenea. În această viziune. Un pas important îl constituie creşterea rolului instituţiilor reprezentative naţional. a fost stabilit şi consolidat un cadru de interacţiuni între state. sistem democratic de guvernare. 17 . Este un concept folosit in principal pentru a sublinia ca Uniunii Europene si organismelor sale le lipseste legitimitatea democratica si ii par inaccesibile cetăţeanului de rând.2. Respectivele dispozi ii intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constitu ionale 2. instituţiile şi ONG-urile implicate în procesul democratic funcţionează ca o punte de legătură dintre cetăţenii individuali şi aparatul guvernamental. De exemplu. din cauza modului lor de funcţionare foarte complex. cât şi puteri guvernamentale (Consiliul UE) şi de o instituţie birocratică. în contextul democratizării şi cetăţeniei participative. Democratie europeana Art. 6 din TUE se referă la principiile democratice şi ale respectării drepturilor omului. În consecinţă.adopta dispozi ii care urmăresc să completeze drepturile enumerate la articolul 20 alineatul (2).

a fundamentelor democratice ale Uniunii (pluralism. Tratatul de la Maastricht. introducerea de noi obligaţii pentru instituţiile europene în ceea ce priveşte consultarea societăţii civile. Cetăţenii au putut participa la această dezbatere. nediscriminare etc. consolidarea puterilor Parlamentului European. Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa a fost semnat pe 29 octombrie 2004.Problema legitimităţii democratice a fost ridicată în fiecare etapă a procesului de integrare europeană. În urma Consiliului European de la Nisa. succesiv. Tocmai de aceea. consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale. au fost lansate două iniţiative de mare amploare. pentru a le face mai uşor de înţeles de către public. Urmare a referendumurilor negative din Franţa şi Olanda privind ratificarea Tratatului Constituţional şi a deciziilor luate de către statele membre în perioada 2005-2007. din decembrie 2000. Lucrările Convenţiei s-au încheiat prin elaborarea unui proiect de Constituţie Europeană. din ce în ce mai puternic. distribuirea mai clară a competenţelor între Uniune şi statele sale membre. Tratatul de la Lisabona consolidează legitimitatea democratică a Uniunii. prin care s-a urmărit să se aducă Europa mai aproape de cetăţenii săi. pentru prima dată. în timp ce o Convenţie Europeană a avut misiunea de a studia diferite modalităţi de îmbunătăţire a legitimităţii democratice. libertate. care a fost apoi adoptat. implicarea mai strânsă a parlamentelor naţionale în procesul de adoptare a deciziilor. printr-o serie de compromisuri. drepturile omului. modificat. prin încorporarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în textul tratatului. solidaritate. precum şi între instituţiile UE. în special prin următoarele elemente: simplificarea tratatelor (Tratatul UE şi Tratatul CE sunt înlocuite cu Tratatul UE şi. stat de drept. textul Tratatului Constituţional. transparenţa şi 18 . justiţie. prin folosirea generală a procedurii de codecizie (denumită „procedura de decizie ordinară”) şi drept de decizie egal cu cel al Consiliului UE în procedura bugetară. Tratatul de la Amsterdam şi Tratatul de la Nisa au consolidat rolul Parlamentului European în numirea Comisiei Europene şi controlul asupra acesteia şi au crescut. de către şefii de stat sau de guvern în iunie 2004. Tratatul de funcţionare al UE) şi a procedurilor. afirmarea. respectiv. numărul domeniilor în care se aplică procedura de codecizie. progresiv.). a devenit în decembrie 2007 Tratatul de la Lisabona. intrat in vigoare la 1 decembrie 2009. Între timp. a fost lansată o dezbatere publică la scară largă privind viitorul Uniunii.

Alaturam textul complet din Tratatul de la Lisabona referitoare la principiile democratice ale Uniunii11. Deciziile se iau în mod cât mai deschis i la un nivel cât mai apropiat posibil de cetă ean. posibilitatea i de a face schimb de opinii în mod public. cu condiţia să strângă peste un milion de semnături dintr-un număr semnificativ de state membre. (2) Cetă enii sunt reprezenta i direct. fie în fa a cetă enilor lor. (3) Orice cetă ean are dreptul de a participa la via a democratică a Uniunii. Uniunea respectă principiul egalită ii cetă enilor săi. Este cetă ean al Uniunii orice persoană care are cetă enia unui stat membru. p. care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fa a parlamentelor na ionale. în toate domeniile de ac iune Idem. consolidarea democraţiei participative: cetăţenii europeni beneficiază de dreptul de petiţie legislativă. la nivelul Uniunii. Ei au posibilitatea de a cere Comisiei Europene să formuleze o propunere legislativă. i la exprimarea (4) Partidele politice la nivel european contribuie la formarea con tiin ei politice europene voin ei cetă enilor Uniunii Articolul 11 (1) Institu iile acordă cetă enilor de a. care beneficiază de o aten ie egală din partea institu iilor.accesul la documente. oficiilor i agen iilor sale. Articolul 10 (1) Func ionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democra iei reprezentative. 20-21. organelor. ci se adaugă acesteia.i face cunoscute opiniile ale Uniunii. prin mijloace corespunzătoare. 9-12 19 . DISPOZI II PRIVIND PRINCIPIILE DEMOCRATICE Articolul 9 În toate activită ile sale. Cetă enia Uniunii nu înlocuie te cetă enia na ională. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de efii lor de stat sau de guvern i în Consiliu de guvernele lor. art. 11 i asocia iilor reprezentative. în Parlamentul European.

în cadrul spa iului de libertate. limbă. la mecanismele de evaluare a (c) prin participarea. securitate punerii în aplicare a politicilor Uniunii în acest spa iu. în vederea aplicării tratatelor.(2) Institu iile Uniunii men in un dialog deschis. excludere. Comisia Europeană procedează la ample consultări ale păr ilor interesate. restricţie sau preferinţă pe baza criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare. i în evaluarea activită ilor Eurojust. (f) prin participarea la cooperarea interparlamentară dintre parlamentele na ionale i cu Parlamentul European. resortisan i ai unui număr semnificativ de state membre. Articolul 12 Parlamentele na ionale contribuie în mod activ la buna func ionare a Uniunii: (a) prin faptul că sunt informate de către institu iile Uniunii i prin primirea de notificări privind proiectele de acte legislative ale Uniunii în conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor na ionale în Uniunea Europeană. în conformitate cu articolul 49 din prezentul tratat. (3) În vederea asigurării coeren ei i constant cu asocia iile reprezentative i cu i a transparen ei ac iunilor Uniunii. Procedurile i condi iile necesare pentru prezentarea unei astfel de ini iative sunt stabilite în conformitate cu articolul 24 primul paragraf din Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene. 2. în conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor na ionale în Uniunea Europeană. Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte. Prin discriminare se înţelege orice deosebire. în conformitate cu articolele 88 (d) prin participarea la procedurile de revizuire a tratatelor. transparent societatea civilă. (b) prin respectarea principiului subsidiarită ii în conformitate cu procedurile prevăzute în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarită ii i propor ionalită ii. în conformitate cu articolul 70 din Tratatul privind func ionarea Uniunii Europene. în limitele atribu iilor sale. o propunere corespunzătoare în materii în care ace ti cetă eni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii. i prin implicarea în controlul politic al Europol i 85 din respectivul tratat.3. naţionalitate. (4) La ini iativa a cel pu in un milion de cetă eni ai Uniunii. 20 . religie. (e) prin faptul că sunt informate cu privire la cererile de aderare la Uniune. în conformitate cu articolul 48 din prezentul tratat. Criteriile sunt: rasă. i justi ie. Nediscriminarea Tratatul Uniunii Europene stabileşte că protecţia împotriva discriminării este un drept fundamental al cetăţeniei UE. etnie.

social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. vârstă. pg 56. aceasta institutie a fost comasata/desfiintata. dizabilitate. sex. dar speram ca in curand va fi infiintata la loc avand in vedere deosebita sa importanta in democratie. principiul nediscriminării urmăreşte asigurarea unui tratament egal persoanelor fizice. Tratatul de la Lisabona prevede extinderea competenţelor Uniunii la definirea „principiilor de bază” pentru a putea lua măsuri în acest domeniu. si in cea europeana. în condiţii de egalitate. La randul sau. folosinţei sau exercitării. 18-19 21 . înlăturarea recunoaşterii. economic. Prin Tratatul de la Amsterdam.categorie socială. in general. idem. in particular 13 UNIUNEA EUROPEANA. boală cronică necontagioasă. orientare sexuală. gen. a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege. Alaturam textul complet din Tratatul de la Lisabona referitor la nediscriminare13. În ceea ce priveşte măsurile de combatere a discriminării. apartenenţa la o categorie defavorizată. În România exista o autoritate de stat autonomă. infectare HIV. rasă sau origine etnică. pentru a completa garantarea nediscriminării prevăzută în tratate şi pentru a o extinde la celelalte domenii menţionate mai sus. Interzicerea discriminării pe bază de naţionalitate este prevăzută de articolul 12 al Tratatului CE. handicap. în domeniul politic. vârstă sau orientare sexuală. indiferent de naţionalitate. precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea. care îşi desfăşoară activitatea în domeniul discriminării – Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării12. sub control parlamentar. a fost introdus în Tratatul CE un nou articol 13. 12 La momentul la care scriem aceste randuri. DISPOZITII PRIVIND NEDISCRIMINAREA Articolul 18 (ex-articolul 12 TCE) În domeniul de aplicare a tratatelor i fără a aduce atingere dispozi iilor speciale pe care le prevede. art. se interzice orice discriminare exercitată pe motiv de cetă enie sau na ionalitate. religie sau credinţă. convingeri.

Garanţia respectării drepturilor fundamentale a fost întărită prin Tratatul de la Amsterdam. pot adopta principiile de bază ale unor măsuri de încurajare ale Uniunii. rasă sau origine etnică. intrat în vigoare în 1987.Parlamentul European i Consiliul. Parlamentul European i Consiliul. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Respectarea drepturilor omului a fost confirmată în preambulul la Actul Unic European. sunt recunoscute principiile incluse în CEDO. pe 4 noiembrie 1950. sub egida Consiliului Europei.1. care a extins jurisdicţia Curţii de Justiţie. Convenţia a fost ratificată de către toate statele membre UE. incluzând respectarea drepturilor care derivă din 22 . (2) Prin derogare de la alineatul (1). în conformitate cu o procedură legislativă specială aprobarea Parlamentului European. NOTIUNI COMPLEMENTARE 3. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară. poate lua măsurile necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex. Consiliul. iar în jurisprudenţa adoptată de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. semnată la Roma. pe religie sau convingeri. Drepturile omului Unul dintre cele mai importante documente adoptate la nivel european în domeniul drepturilor omului este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). 3. menite să sus ină ac iunile întreprinse de statele membre pentru realizarea obiectivelor men ionate la alineatul (1). cu excep ia oricărei armonizări a actelor cu putere de lege i a actelor administrative ale statelor membre. care are la bază dispoziţiile CEDO şi tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre. pot adopta orice norme în vederea interzicerii acestor discriminări. fiind încorporată apoi în articolul 6 al Tratatului privind Uniunea Europeană. vârstă sau orientare sexuală. Articolul 19 (ex-articolul 13 TCE) (1) Fără a aduce atingere celorlalte dispozi ii din tratate i în limitele competen elor pe care acesta le i cu conferă Uniunii. hotărând în unanimitate. pe handicap.

Dictionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene. Polirom. religie sau convingeri. În plus. În plus.2. Carta drepturilor fundamentale a UE. dizabilităţi. în special în sfera economică.fiind astfel o condiţie care trebuie îndeplinită în vederea aderării la UE. I. Uniunea a promovat în foruri multilaterale internaţionale. în special ale ONU. 2009 23 . conform art. protecţia şi extinderea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe plan mondial. Uniunea Europeană a încurajat şi a sprijinit activităţile statelor membre în combaterea oricărei forme de discriminare. a fost inclusă în textul Tratatului de la Lisabona14 3. pentru a asigura coerenţă şi continuitate politicii UE în domeniul drepturilor omului. vârstă sau orientare sexuală. care a consolidat principiul nediscriminării. origine etnică. erau interzicerea discriminării pe criterii de naţionalitate şi remuneraţia egală pentru bărbaţi şi femei. rasă.. socială. 12 si 141 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Egalitate de şanse Egalitatea de şanse este un principiu general ale cărui aspecte esenţiale. Consiliul de Miniştri este autorizat să întreprindă acţiunile necesare pentru combaterea discriminării pe criterii de gen. Era prevăzut ca acest principiu să fie aplicat în toate domeniile. strâns legat de egalitatea şanselor. 14 BARBULESCU.cel politic .. În acelaşi timp. Gh. Prin Tratatul de la Amsterdam a fost introdus art. culturală şi în viaţa de familie. Această activitate este prezentată în Raportul anual al UE privind drepturile omului. 13. respectarea drepturilor fundamentale a fost inclusă într-unul dintre criteriile de aderare . Potrivit acestui nou articol.articolul 6. La Consiliul European din 16-17 decembrie 2004 s-a decis crearea unui post de Reprezentant personal al Secretarului General al Consiliului UE (Înaltul Reprezentant pentru PESC). a fost introdusă clauza de suspendare. în ceea ce priveşte activităţile instituţiilor UE. prin programul de combatere a discriminării (2001-2006). proclamată cu ocazia Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000.

cuprinde un capitol intitulat "Egalitate". la Parlamentul European (PE). precum şi drepturile copilului. egalităţii de gen şi ale diversităţii culturale. a unei plângeri. examinează admisibilitatea petiţiilor. Drept de petiţie Orice cetăţean al Uniunii Europene şi orice persoană fizică cu domiciliul într-un stat membru poate depune.Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Petiţia poate fi individuală sau colectivă şi poate lua forma unei cereri. religioase şi lingvistice.). recunoaşterea calificărilor profesionale etc. ale persoanelor de vârsta a treia şi a persoanelor cu dizabilităţi.3. sunt declarate inadmisibile petiţiile care au ca obiect revocarea unei hotărâri a unei instanţe 15 idem 24 . Nu sunt însă considerate petiţii solicitările de informaţii şi comentariile generale pe marginea politicilor UE. Textul identifică aceste principii ca prevederi generale pe care Uniunea trebuie să le promoveze în definirea şi implementarea politicilor şi a acţiunilor sale15. o petiţie legată de un subiect din domeniile de competenţă ale UE (protecţia consumatorilor. în oricare dintre limbile oficiale ale UE. a unei sesizări referitoare la aplicarea dreptului comunitar sau a unui apel adresat Parlamentului pentru a lua poziţie într-o anumită chestiune. aspecte legate de mediu. adoptată în decembrie 2000 şi inclusă în Tratatul de la Lisabona. în curs de ratificare. într-o primă etapă. care îl afectează direct (conform articolelor 21 şi 194 ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene). capitol care consacră principiile non-discriminării. Petiţiile se pot trimite prin poştă sau prin completarea unui formular pe site-ul Parlamentului. În cadrul Parlamentului. De asemenea. Tratatul stipulează în mod explicit principiul egalităţii şi interzice orice discriminare care contravine valorilor ce fundamentează Uniunea. 3. Acest drept a fost acordat cetăţenilor europeni prin Tratatul de la Maastricht şi poate fi exercitat şi de o persoană juridică cu sediul pe teritoriul unui stat membru. există o Comisie pentru petiţii care.

prin Tratatul de la Maastricht. imigrarea şi protecţia drepturilor cetăţenilor statelor terţe şi cooperare judiciară în materie civilă. Justiţie şi afaceri interne. cel al aspectelor din cooperarea judiciară în materie civilă legate de dreptul familiei. sau poate efectua o constatare la faţa locului16. lucrători independenţi. Astfel. prestatori de servicii) şi a membrilor de familie ai acestora. Aceste domenii de acţiune comunitară sunt legate de punerea în aplicare treptată a unui spaţiu de libertate. Tratatul de la Amsterdam. intrat în vigoare în 1999. a cărui competenţă de atribuire rămâne statelor membre). azilul. începând din 2004. Comisia pentru petiţii poate înainta un raport PE. securitate şi justiţie şi acoperă următoarele aspecte: libera circulaţie a persoanelor. Prin Tratatul de la Amsterdam. Dacă se consideră că petiţia respectivă este admisibilă. Libera circulatie a persoanelor Prin Tratatul de la Roma (Tratatul de instituire a CEE) era garantată numai libera circulaţie a persoanelor active (lucrători angajaţi. iar actele sunt adoptate prin procedura de codecizie. Comisia Europeană deţine dreptul unic de iniţiativă legislativă. a prevăzut o perioadă de tranziţie de cinci ani pentru comunitarizarea acestor domenii. Domeniile legate de libera circulaţie a persoanelor (vize.4. Comisia pentru petiţii poate cere Comisiei Europene documente sau informaţii. azil. În anumite cazuri excepţionale. în titlul VI al Tratatului UE (pilonul al treilea). imigrare şi alte politici) au fost incluse. pentru informare sau pentru ca acestea să ia măsurile necesare. în care Consiliul UE decide 16 idem 25 . iar problemele legate de administrarea defectuoasă în cadrul instituţiilor sau organismelor UE trebuie adresate Ombudsmanului European.judecătoreşti dintr-un stat membru. fiind astfel comunitarizate (cu excepţia azilului. Petiţia poate fi înaintată altor comisii ale PE. pentru a fi supus aprobării în plen. 3. controalele la frontierele externe. Face excepţie un singur domeniu. ele au fost transferate în titlul IV al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene (Tratatul CE).

Libera circulatie a persoanelor trebuie vazuta in corelare. cu celelalte 3 libertati fundamentale (a bunurilor. Identitate europeana Conceptul de identitate europeana este legat de cel anterior si. Europenizare 17 18 idem BARZEA. Cezar Barzea spunea ca „cetateania europeana desemneaza un nou tip de identitate colectiva care asigura liantul politic si cultural intre statele membre.5. cit. in acest sens. op. in legatura cu Spatiul de libertate. capitalurilor si serviciilor). Zona Euro. valori comune. în domeniul vizelor. 3. C. securitate si justitie. Desigur. securitate si justitie. inclusiv dreptul neingradit la munca) este o Europa a cetateanului. social.. În aceste domenii. o Europa care asigura deplina libertate de circulatie a persoanelor. 3. avem baza juridica pentru un spatiu comun de securitate si aparare la nivel european. pe de alta. de fapt. Spatiul Schengen. Avem de-a face cu un spatiu comun economic. al azilului şi imigrării. Spre deosebire de indentitatea culturala europeana. care se redera la istoria. o Europa democratica17. sunt tot atatea exemple de identitate europeana. cetatenia europeana trebuie inteleasa in primul rand ca o identitate politica”18. Tratatul de la Lisabona prevede crearea unor politici comune în domeniul controalelor la frontiere. după consultarea Parlamentului European. iar. o legislatie primara si secundara comuna.6. cu o moneda unica si un spatiu comun de libertate.în unanimitate. de institutii comune. avem de-a face cu o identitatea europeana reprezentata de o cultura politica comuna. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene are responsabilităţi limitate. de stabilire si munca (pentru ca libera circulatie a persoanelor inseamna. nu in ultimul rand. obiective comune. pe de o parte. măsurile de menţinere a ordinii publice şi a securităţii interne nu intră în jurisdicţia sa. De exemplu. politic. valorile si patrimoniul cultural comun al popoarelor europene. intre acestea si institutiile si institutiile supranationale ale UE. Altfel spus. fara a uita de Spatiul Schengen. 26 .

cât şi informală a unor norme. europenizare şi guvernanţă multistratificată). ci şi teoretic. europenizarea se referă la edificarea şi la diseminarea atât formală.Europenizarea reprezintă un concept larg vehiculat. de jos în sus sau bidirecţional). Astfel. Această guvernanţă trebuie să se manifeste prin elaborarea şi aplicarea unor politici publice mai bune şi mai consecvente. diversitatea semnificaţiilor europenizării este sistematic analizată nu doar la nivel practic. Polirom. să o facă mai eficientă. 2009 27 . europenizarea politicii comunitare prin influenţa provenită de la unităţile politice sau sociale statale. în cadrul cărora organizaţiile societăţii civile să colaboreze cu 19 BARBULESCU. conceptul este folosit în următoarele contexte: europenizare a societăţii.GH. a sistemului politic (europenizare a politicii interne a statelor membre prin influenţa Bruxelles-ului. europenizare şi instituţionalizare/constituţionalizare (ca model de integrare politică a UE) etc. europenizare ca fenomen adiacent procesului de extindere. credinţe sau atitudini legate de impactul sistemului politic comunitar19 3. indiferent de direcţionarea procesului (de sus – de la centru – în jos – către statele membre. Dictionar explicativ trilingv al Uniunii Europene. să consolideze legitimitatea instituţiilor sale şi democraţia în Europa. În general. lansată de către Comisia Europeană prin Cartea albă publicată în iulie 2001. însă nu există un consens privind aria sa de aplicabilitate. În prezent. I. principii. acoperă normele.7. Se urmăreşte adoptarea unor noi forme de guvernanţă care să aducă Uniunea mai aproape de cetăţenii săi. procedurile şi practicile care influenţează modul în care sunt exersate puterile în cadrul Uniunii Europene. Guvernanţă europeană Dezbaterea pe tema guvernanţei europene..

analiza unui sistem multistratificat din perspectiva diferitelor rezultate ale politicilor. Constructivism (social) Provenit din domeniul relaţiilor internaţionale. influenţa studiilor comparative. cât şi ca metodologie. Cu toate acestea. în principal din cauza caracterului lor raţionalist. neintenţionat. atât ca prezumţii. analiza suplimentară a modului în care. de către stat. rezumând principalele puncte de vedere privind guvernanţa. fie consecinţe ale interdependenţei globale crescânde). ale capacităţii de influenţare a designului şi rezultatelor acestora etc. Astfel. ţinând cont de flexibilitatea termenului. caracteristicile de bază ale acesteia sunt: conştientizarea inadvertenţei marilor teorii explicative şi a ideii că nu poate exista o teorie exhaustivă a integrării europene. permeabilitatea şi influenţarea reciprocă dintre aceste nivele ridicând întrebări legate de eficienţa statutului de mediator jucat sau posibil să fi fost jucat. 3. Încercările de a defini guvernanţa sunt destul de dificile. guvernanţa reprezintă de fapt un amalgam de studii cu o serie de puncte comune de interes. unde s-a consacrat drept o veritabilă a treia cale în disputa clasică dintre realism şi liberalism. chiar dacă pornind la drum cu preferinţe şi instituţii majoritar interguvernamentale. Mai mult decât atât. concentrarea pe caracterul original al UE. cât şi interne. constructivismul a început prin a le contesta pe amândouă.8. s-a ajuns. punctând caracterul social al sistemului internaţional: 20 idem 28 . presupunând existenţa unei UE ca fenomen sui generis20. cum se părea. la alte efecte.instituţiile europene. contestarea abordărilor centrate pe un stat supus atât influenţelor externe (fie supranaţionale. UE trebuie să contribuie la dezbaterea referitoare la guvernanţa mondială şi să joace un rol important în îmbunătăţirea modului de funcţionare a instituţiilor internaţionale. Ea implică şi o îmbunătăţire a calităţii legislaţiei europene. făcând-o mai eficientă şi mai simplă.

altfel spus.9. „identităţile şi interesele se formează pe baza unor înţelesuri colective aflate într-un proces continuu”22. Deşi nu mai aparţin unui singur pilon al UE. 46. Olivia. „construieşte” actorii. Al treilea pilon nu a fost însă desfiinţat. „spaţiul european de libertate. 1992 21 29 . constructivismul aplicat studiilor europene nu este privit ca o teorie în sine. o parte dintre aceste domenii au fost comunitarizate. studii axate pe fenomene de tipul „identitate europeană”. fiind considerat mai degrabă un demers teoretic caracterizat de o mare diversitate internă (de exemplu. „cetăţenie europeană”. Interesat de integrare ca proces. Altfel spus. securitate şi justiţie Crearea unui spaţiu de libertate. “Constructivism in relatiile internationale” in Miroiu. Este vorba despre azil. respectiv ca schimbare. Deciziile erau luate conform procedurilor interguvernamentale. n. domeniile legate de justiţie şi TODEREAN. Spaţiu de libertate.2. atât identităţile cât şi preferinţele sau interesele actorilor rezultate din acestea sunt într-o strânsă legătură cu mediul social (endogene) care nu este doar influenţat de ele. Andrei si Ungureanu. „identitate europeană versus identitate naţională”. International Organization. contribuie la constituirea lor şi la modul în care ei se autodefinesc»21. dar şi pe rediscutarea unor sintagme consacrate precum „piaţa unică”. Manual de relatii internationale. Pentru constructivişti. ca „teorie socială a politicii internaţionale”. tocmai a unei metodologii de ordinul raţionalismului de care s-a detaşat. securitate şi justiţie a fost decisă pentru a putea permite cu adevărat libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a putea întreprinde acţiuni mai eficiente în lupta împotriva crimei organizate şi a fraudei. 3. 2006 22 WEND. Prin Tratatul de la Amsterdam. vol. Alexander. Prin Tratatul de la Maastricht. Radu (coord). imigrare şi cooperarea judiciară în materie civilă. acoperind cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală. .«constructivismul statuează că sistemul internaţional. constructivismul a fost destul de des criticat pentru deficienţa lui – relativ depăşită abia recent – în ceea ce priveşte construirea unei agende reale de cercetare ştiinţifice. securitate şi justiţie”). domeniile legate de justiţie şi afaceri interne au fost incluse în titlul VI al Tratatului UE (al treilea pilon). Deşi a fost consacrat de principalul său reprezentant. ci le influenţează la rândul său. Polirom. ci a fost restrâns. “Anarchy Is what States make of It: The Social Construction of Power Politics”. ca parte a realităţii sociale. Alexander Wendt.

Clauzele speciale de exceptare de care beneficiază Marea Britanie. etc. Convenţia a intrat în vigoare în 1995. nu dispare protagonismul statelor membre. Spatiul Schengen Pe 14 iunie 1985. Prin Tratatul de la Lisabona sistemul celor trei piloni este anulat. Convenţia Schengen. ai celorlalte state membre şi ai ţărilor terţe. de aquis-ul comunitar. securitate şi justiţie. 3. Începând de la data intrării în vigoare a Tratatului de la 23 idem 30 . reglementările adoptate în baza lor şi acordurile conexe formează împreună acquis-ul Schengen. Convenţia. Uniunea Europeană trebuie menţinută şi dezvoltată ca spaţiu de libertate.afaceri interne aparţin unui proiect unic: crearea unui spaţiu de libertate. de sistemul institutional comun. în Luxemburg. Germania. de valorile comune. pentru toţi cetăţenii statelor semnatare. pentru aceste sectoare fiind posibilă intervenţia statelor mai mult decât este de obicei în sectoarele comunitarizate. Irlanda şi Danemarca rămân în vigoare23.10. Chair dacă este comunitarizată. a europenizarii si identitatii europene. Luxemburg şi Olanda) au semnat un acord prin care se angajau să elimine treptat controalele de la frontierele comune şi să instituie o libertate de circulaţie în acest spaţiu. Alaturi de Moneda Unica. Franţa. Crearea acestui spatiu comun la nivelul Uniunii Europene nu este doar o expresie a Pietei Interne. conform Tratatului de la Amsterdam. cinci dintre statele membre ale Comunităţilor Europene (Belgia. la Schengen. pe 19 iunie 1990. denumit şi spaţiul Schengen. Acest document este cunoscut sub numele de Acordul Schengen. iar cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală este şi ea comunitarizată. Spatiul de libertate. Astfel. securitate si justitie creaza noul vector federal al UE. Aceleaşi cinci state membre au semnat. securitate şi justiţie. ci are o puternica dimensiune politica fiind expresie a democratiei si libertatii. un alt document. Acordul. prin care se aduc completări Acordului şi sunt stabilite condiţiile de aplicare şi garanţiile punerii în practică a liberei circulaţii.

Prevederile au fost extinse apoi. La ora actuală fac parte din Spaţiul Schengen toate statele care au aderat în 2004. beneficiind de un statut special. La aceste sistem sunt conectate 30 de state. dar la momentul scrierii acestui document. ele au adoptat acquis-ul. În ceea ce priveşte Irlanda şi Marea Britanie. Sistemul este operaţional prin constituirea unor reţele la nivel naţional (N-SIS) conectate la un sistem central (C-SIS). respectiv 2007.Amsterdam (1 mai 1999). Nu au semnat documentele. aderarea este amanata sine die. În ceea ce priveşte statele care au devenit membre în 2004. 24 idem 31 . Tot în 1996 a semnat documentele şi Danemarca. România şi Bulgaria ar fi trebuit sa elimine controalele la frontierele interne UE în primavra anului 2011. Ele au însă un rol limitat în adoptarea deciziilor. cu excepţia Ciprului care. fiind o condiţie de îndeplinit în vederea aderării. a solicitat menţinerea controalelor la frontierele sale. Spania şi Portugalia în 1991. iar controalele la frontierele lor au fost păstrate. conform unui protocol anexat tratatului. Italia a semnat documentele în 1990. SIS este o reţea informatică stabilită în aşa fel încât orice secţie de poliţie sau agent consular dintr-un stat membru al grupului Schengen să poată accesa în orice moment informaţii despre persoane. vehicule sau bunuri care au fost pierdute sau furate. iar Finlanda şi Suedia în 1996. la care se adaugă Islanda şi Norvegia24. ele participă numai parţial la acquis-ul Schengen. cele 27 membre ale UE. dar eliminarea controalelor la frontierele acestor ţări se stabileşte printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene. din motive de politică internă. Grecia în 1992. De asemenea. şi două state din afara UE: Islanda şi Norvegia. începând din 1996. Din spaţiul Schengen fac parte. incluzând cele 15 state membre UE de dinainte de 1 mai 2004. acquis-ul Schengen a fost integrat în cadrul instituţional şi juridic. Elveţia intenţionează să adere la spaţiul Schengen De Spatiul Schengen este legat si Sistemul de Informatii Schengen. Austria în 1995.

Consiliul Europei reprezintă angajamentul comun al celor 800 de milioane de europeni în favoarea drepturilor omului. şi cealaltă. este o instituţie a Consiliului Europei. 4. întruchipată de Comitetul Miniştrilor. Este o organizaţie diferită de UE. Consiliul numără 47 de state membre.1. libertăţii politice şi a supremaţiei dreptului. alcătuită din parlamentari proveniţi din parlamentele naţionale. alcătuit din miniştrii de externe ai statelor membre. reprezentată de Adunarea Parlamentară. ORGANIZATII/ INSTITUTII 4. Astăzi. cu sediul la Strasbourg.1.. Obiectivul principal al Consiliului Europei este realizarea unei unităţi mai strânse între cele 47 de state membre pentru protejarea libertăţii individuale. cu sediul la Strasbourg.4. Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă. dar până în prezent nicio ţară nu a devenit membră UE fără a deveni mai întâi membră a Consiliului. democraţiei şi a statului de drept25. CEDO îşi are originile în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului 25 idem 32 .1. principii care constituie fundamentul tuturor democraţiilor autentice şi care influenţează viaţa tuturor europenilor în nenumărate feluri.1. care are drept scop realizarea unei unităţi mai strânse între statele europene pentru protejarea libertăţii individuale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Consiliul Europei Organizaţie politică regională înfiinţată în 1949. interguvernamentală.2. politice şi a statului de drept. ORGANIZATII/ INSTITUTII SI DOCUMENTE INTERNATIONALE CE DEFINESC CETATENIA SI DREPTURILE FUNDAMENTALE 4.

Nu există nici o restricţie în ceea ce priveşte numărul de judecători de aceeaşi naţionalitate. interzicerea discriminării.din 1950. În prima fază. CEDO se compune dintr-un număr de judecători egal cu acela al statelor contractante. nici o pedeapsă fără lege. derogarea în caz de urgenţă. limitarea folosirii restrângerii drepturilor. interzicerea torturii. dreptul la un recurs efectiv. dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. interzicerea sclaviei şi a muncii forţate. restricţii ale activităţii politice ale străinilor. doi vicepreşedinţi şi doi preşedinţi de secţiune pe o perioadă de trei ani26 26 idem 33 . dreptul la căsătorie. Totuşi. semnată la Roma. libertatea de exprimare. astfel încât reînnoirea mandatelor unei jumătăţi din numărul judecătorilor se face la fiecare trei ani. Compoziţia Curţii numără 47 de judecători în prezent. Ei nu pot exercita vreo activitate incompatibilă cu obligaţiile lor de independenţă şi imparţialitate sau cu disponibilitatea cerută de o activitate exercitată pe timp complet. Convenţia statua următoarele drepturi şi libertăţi: dreptul la viaţă. România a devenit parte la Convenţie pe data de 20 iunie 1994. Convenţia a reprezentat primul efort colectiv în direcţia impunerii şi respectării drepturilor afirmate de Convenţia Universală. Curtea în plenul ei îşi alege preşedintele. pe 4 noiembrie şi intrată în vigoare în septembrie 1953. Curtea lucra în tandem cu Comisia Europeană. de conştiinţă şi religie. de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Judecătorii sunt aleşi de fiecare dată pentru şase ani. Mandatul judecătorilor expiră la atingerea vârstei de şaptezeci de ani. dar pe măsura dezvoltării activităţii din perioada anilor 1980-1990. dreptul la un proces echitabil. Judecătorii îşi exercită activitatea cu titlu individual şi nu reprezintă nici un stat. dreptul la libertate şi la siguranţă. libertatea de întrunire şi de asociere. mandatul unei jumătăţi din numărul judecătorilor aleşi la primele alegeri expiră dupa trei ani. libertatea de gândire. activitatea Curţii nu a mai fost atât de dependentă de Comisie. interzicerea abuzului de drept.

2. însă Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) a precizat. Tratatul de la Amsterdam a insistat asupra respectului drepturilor fundamentale garantate de Convenţie. unei instanţe judecătoreşti. precum şi consolidarea caracterului judiciar al sistemului. că aderarea Comunităţii la convenţie nu este posibilă. cu rolul de « gardian » al prevederilor Conventiei şi care poate fi sesizat în încercarea de a ajunge la o rezolvare pe căi politice a diferendului. într-o opinie publicată în 1996. Astfel. şi 34 . Convenţia Europeană a Drepturilor Omului Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost semnată pe 4 noiembrie 1950 la Roma şi este unul dintre cele mai importante documente adoptate sub egida Consiliului Europei. care poate fi sesizată de către Comisia menţionată anterior sau de către un stat membru. Datorită numărului din ce în ce mai mare de cazuri. toate aceste organisme au fost înlocuite. în urma unui raport al Comisiei (în cazul unei hotărâri judecătoreşti). practica aplicată de către CJCE.2. În acest sens. Cu toate acestea. atunci când cazul nu este înaintat Curţii. ratificat de către toate statele membre ale UE. dat fiind că Tratatul CE nu acordă prerogative de a adopta norme sau de a încheia acorduri internaţionale în domeniul drepturilor omului. DOCUMENTE 4. în cazul în care constată că le sunt încălcate drepturile. pe 1 noiembrie 1998. conferind un caracter oficial jurisprudenţei Curţii de Justiţie în materie. un Comitet de miniştri al Consiliului Europei. au fost înfiinţate o serie de organisme de control. În relaţiile dintre CJCE şi CEDO. printr-o Curte Europeană a Drepturilor Omului unică.4. cu sediul la Strasbourg: o Comisie responsabilă cu examinarea prealabilă a plângerilor depuse de state sau de cetăţeni. a fost necesară o reformă a mecanismului de control stabilit prin Convenţie. persoanele fizice au posibilitatea de a se adresa. o Curte Europeană a Drepturilor Omului. Prin acest document.1. Ideea aderării UE la CEDO a fost vehiculată frecvent. Această structură simplificată a făcut posibilă scurtarea duratei procedurilor.

Nu întâmplător Carta revizuită a fost denumită Carta socială a secolului XXI28. a contribuit la păstrarea coerenţei în activitate şi a independenţei celor două instituţii. cu o vocaţie pragmatică. Carta socială europeană Document elaborat de Consiliul Europei. completată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967.2. Efortul redactorilor ei a fost de a identifica. abstractă. ci reprezintă un ansamblu de drepturi fundamentale în domeniul muncii. Prin aceasta. angajării.anume integrarea principiilor Convenţiei în dreptul comunitar. Până la adoptarea Cartei sociale europene (revizuite). în textul Tratatului este încorporată Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. care a avut loc la Geneva.2. 1991 şi 1995. permiţându-i astfel să adere la CEDO. Convenţia de la Geneva Convenţie privind statutul refugiaţilor. CETATENIA SI DREPTURILE FUNDAMENTALE/SOCIALE 27 28 idem idem 29 idem 35 . pentru fiecare dintre drepturile recunoscute. relaţiilor sociale şi securităţii sociale.3. Carta revizuită face parte din documentele importante ale Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului şi constituie instrumentul european de referinţă în materie de coeziune socială. Tratatul de la Lisabona prevede instituirea unei personalităţi juridice a UE. proclamată la Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000. pe 28 iulie 1951. 4.2. Toate statele membre UE sunt parte la această convenţie şi la protocolul acesteia29 5. la Strasburg. Carta din 1961 a fost modificată şi completată succesiv în 1988. la 18 octombrie 1961 şi intrat în vigoare la 26 februarie 1965. Carta devine obligatorie din punct de vedere juridic27 4. De asemenea. ORGANIZATII/INSTITUTII SI DOCUMENTE ALE UNIUNII EUROPENE CE DEFINESC DEMOCRATIA. la Torino. un ansamblu de obligaţii mai mult sau mai puţin precise ce vor reveni statului care ratifică acest instrument. Carta socială europeană nu este numai o declaraţie solemnă. la 3 martie 1996.

Olanda. România. Estonia. unele chiar in negocieri de aderare. dar si Macedonia. Danemarca. cadrul instituţional era si este unic. A fost atunci extins nivelul de cooperare dintre statele membre ale celor trei Comunităţi Europene (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Portugalia.1. Slovenia. Muntenegru si BosniaHertzegovina (declarate formal candidate. Chiar si asa. Cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală. Elvetia care are acorduri bilaterale speciale cu UE. ORGANIZATII/INSTITUTII 5. Uniunea Europeană (UE) Uniunea Europeană (UE) a fost creată prin Tratatul privind Uniunea Europeană. Franţa. Consiliul Uniunii Europene. In prima categorie. Cipru. dar care nu au inceput inca negocierile de aderare) si. pana la Tratatul de la Lisabona: Parlamentul European. Albania si Serbia (acestea nu au inca statul formal de candidate. UE are 27 de state membre: Austria. Comunitatea Economică Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice). si. Germania. Bulgaria. numim Turcia si Croatia (aflate in negocieri de aderare). Astfel. principalele instituţii ale UE fiind. Slovacia. UE avea la bază trei piloni: Comunităţile Europene. Letonia. Comisia Europeană. Finlanda. pe de alta. In a doua categorie. numim statele EFTA (Islanda. Spania. in celelalte doua. la o reuniune europeană la vârf. Malta.1. in fine. daca in primul pilon integrarea era cuvantul de ordine. Norvegia). Lituania. Luxemburg. pe de o parte. Italia. Belgia. ci doar cel de asociate la UE). semnat la Maastricht în 1992 şi intrat în vigoare în 1993.5. Irlanda. nivelul de cooperare era diferit. Republica Cehă. Islanda a solicitat in anul 2010 aderarea la UE. Suedia şi Ungaria. Alte state se gasesc in diferite raporturi de asociere cu UE. Polonia.1. state asociate. Marea Britanie. În momentul de faţă. era cooperarea. Proiectul de Uniune Europeană a fost prezentat pentru prima dată în 1972. iar altele in raporturi juridice speciale care le fac un soi de „membri de fapt” ai UE. Curtea 36 . Din acest grup. Politica externă şi de securitate comună. În cadrul acestor trei piloni. Grecia.

Altfel spus. fapt confirmat şi prin tratatul de la Lisabona. Carta fiind introdusă în textul acestuia30. care instituie personalitatea juridică a UE. ceea ce nu inseamna ca dispare metoda cooperarii in ceea ce priveste fostii pilieri II si III. De asemenea. care s-a transformat. un imn („Odă bucuriei” de Ludwig van Beethoven). iar Comunitatea Europeana dispare din punct de vedere juridic. statul de drept şi drepturile omului. adica JAI si PESC. Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom). valorile UE (respectul demnităţii umane. alaturi de care un rol important joaca Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor. conform acestuia. o monedă (euro) şi o zi a Europei (9 mai). 5. O asemenea transformare. etc) sunt parte a Tratatului.de Justitie. de exemplu) nu este egal cu inlocuirea deplina a metodei cooperarii cu cea a integrarii. Uniunea Europeană nu avea personalitate juridică. Curtea de Conturi. UE are propriile simboluri: un drapel (12 stele galbene pe fond albastru). democraţia. Parlamentul European (PE) Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene ai cărei membri sunt aleşi direct de către cetăţenii statelor membre. o deviză („Uniţi în diversitate”).2. exista un consens între actorii politici cu privire la recunoaşterea acesteia.1. A fost înfiinţat prin tratatele fondatoare ale Comunităţilor Europene. egalitatea.. domenii precum justitia sau politica de aparare ramanand si dupa Lisabona „taram” interguvernamental. în Adunarea 30 idem 37 . Comunitarizarea progresiva a unora (cooperarea politieneasca. aduce alaturi de democratia reprezentativa pe cea participativa. intareste rolul Parlamentelor nationale in luarea deciziei europene. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) avea o Adunare Comună. duce la disparitia impartirii UE pe pilieri. Uniunea Europeana devine subiect de drept international. Lisabona aduce noi institutii precum Consiliul European sau Serviciul European de Actiune Externa. Cu toate acestea. Banca Centrala Europeana. după crearea celorlalte două comunităţi. deci drept primar.

control politic. În fine. locul ocupat în structura instituţională. etc). Prin compoziţie. 189 C TCE. aviz consultativ. cooperare.Parlamentară Europeană. Au. Are putere de decizie în adoptarea bugetului. Iniţial a avut un rol pur consultativ. dar totuşi diferite. Chiar dacă unele asemănări organizatorice şi de competenţă ne pot duce pe acest drum. PE şi parlamentele naţionale asemănătoare. puterile sale au fost însă extinse prin fiecare tratat semnat. de altfel. PE constituie o noutate în Teoria relaţiilor internaţionale şi în relaţiile dintre state. deci. OSCE. le şi controlează politic într-o anumită măsură. Decizia de a dota Comunităţile Europene cu o instituţie parlamentară vădeşte existenţa 38 . cu atât mai puţin. de o Conferinţă specifică organizaţiilor internaţionale clasice. toate acestea dificil de găsit în cazul organizaţiilor internaţionale clasice. NATO. cu un legislativ naţional. ONU. membrii PE nu au legătură directă sau indirectă cu guvernele statelor membre. 189 B TCE. deoarece membrii săi nu sunt delegaţi de către parlamentele sau guvernele naţionale (Consiliul Europei. deoarece are putere de co-decizie. conform art. de adoptare a normelor europene. cu precădere referitor la cheltuielile neobligatorii. PE simbolizează aplicarea democraţiei la structura instituţională a UE. în următoarele forme: co-decizie cu Consiliu. fiind aleşi direct de către cetăţenii statelor membre. spre deosebire de alte instituţii şi organe auxiliare ale CE/UE a căror membri sunt propuşi de către guverne şi numiţi de către Consiliu sau sunt ei înşişi membri ai guvernelor. o deplină legitimitate democratică. Trebuie să arătam că. nu înseamnă nici că se apropie mai mult de o Adunare parlamentară şi. conform art. trebuie să fim prudenţi în asemenea întreprinderi. prin locul ocupat în structura instituţională deoarece nu reprezintă centrul puterii decizionale a UE. Parlamentului European îi revine.138 B TCE şi în forma stabilită de fiecare Tratat. PE nu trebuie identificat cu un parlament naţional. Comisia şi Consiliul pe care. Constituie o noutate prin: compoziţie. competenţe. Când spunem că PE este diferit de unul naţional. PE trebuie să colaboreze cu celelalte instituţii. fiind comună pentru toate cele trei comunităţi. Este lesne de înţeles că pentru a-şi îndeplini misiunea. Parlamentul European reuneşte reprezentanţii popoarelor statelor membre din UE aleşi prin sufragiu universal direct. sarcina de a participa în procesul de luare a deciziilor. Prin competenţe. conform art. ci sunt aleşi direct de către popoarele statelor membre. cooperare. Denumirea de Parlamentul European o are din 1962.

dar la fel de departe şi de lipsa practică de competenţe de la început. Tocmai de aceea. 189 TCE şi 161 TCEEA sau înainte de a fi semnate Acorduri internaţionale. Pe măsură ce s-a intensificat procesul de integrare europeană. însă. în primul rând pentru că puterea legislativă a Comunităţii (adică competenţa de a adopta norme de caracter general) este. ample şi profunde între popoare ce atâta vreme fuseseră opuse prin divizări sângeroare”. Comunităţile Europene). însă. fără a avea. nu avea alte competenţe decât controlul asupra gestiunii Comisiei şi pe aceea de a emite Avize neangajante înainte de adoptarea . alături de Consiliul Uniunii Europene. puterea legislativă este deţinută de către Parlamentul European. putem afirma că competenţele PE nu sunt identice cu cele ale unui parlament naţional. ci mai ales de “unificare a popoarelor” şi de edificare a unei “uniuni din ce în ce mai strânse. În adoptarea legislaţiei comunitare (actele adoptate în cadrul primului pilon al UE. Statele membre considerau că integrarea europeană nu era doar o acţiune de unificare a pieţelor. competenţe directe în privinţa accederii de noi membri. aşa cum apărea iniţial în Tratatele Constitutive. PE joacă un rol important în procesul de elaborare a normelor comunitare cât şi în cel de adoptare a bugetului comunitar. Asocierea UE cu pluralismul politic este asigurată şi de noul articol 138 A TCE. de 39 .normelor prevăzute la art. competenţe în privinţa resurselor pe care Comunităţile Europene le pun la dispoziţia integrării.de către Consiliu la propunerea Comisiei . Parlamentul European are trei funcţii principale: Funcţia legislativă: În cadrul Uniunii Europene. În concluzie. prin care se recunoştea că “partidele politice la nivel european constituie un factor important de integrare” prin contribuţia adusă la “formarea unei conştiinţe europene şi prin exprimarea voinţei politice a cetăţenilor Uniunii”. PE a şi manifestat cea mai spectaculoasă evoluţie de la CE la UE. Astăzi. ce altă instituţie putea să aducă în prim plan “suflul democratic” al popoarelor decât un Parlament comun? Participarea popoarelor statelor membre la activitatea şi construcţia comunitară transformau Comunităţile Europene şi UE în totalitatea sa într-o organizaţie bazată pe democraţie reprezentativă şi pluralism politic. introdus la Maastricht. PE. fiind încă departe de cele tipice unui parlament. a Consiliului sau a Comisiei. competenţele PE au crescut. în principal. Şi dacă există o finalitate politică implicită. 14 şi 15 TCECA. PE are.unei dimensiuni politice implicite a procesului început în anii ’50.

Cetăţenii UE pot depune petiţii la Parlament. membrii Parlamentului European au posibilitatea de a adresa întrebări. membrilor Comisiei Europene. de către Parlament şi Consiliul Uniunii Europene. De asemenea. în luna decembrie. posibilitatea de obliga toţi membrii Comisiei Europene să demisioneze. dacă se consideră necesar. este necesar doar avizul conform al PE. gestionarea de către Comisie a bugetului pentru anul financiar anterior este supusă aprobării Parlamentului („descărcarea de gestiune”). care poate aproba sau respinge propunerea respectivă. Parlamentul poate propune modificări ale sumelor alocate sau ale repartizării acestora în anumite secţiuni ale bugetului. în scris şi oral. Există şi domenii în care Consiliul UE are doar obligaţia de a consulta Parlamentul. Funcţia bugetară: Bugetul UE este stabilit. Comisia prezintă periodic Parlamentului rapoarte. Membrii Parlamentului sunt aleşi pe o durată de 5 ani. în ansamblu. fără să o poată modifica. cum ar fi: Raportul anual al Comisiei privind funcţionarea Comunităţilor sau Raportul anual privind execuţia bugetului. de regulă. pe baza propunerilor Comisiei. În două lecturi succesive. indicând actele pe care le doreşte a fi adoptate. pot fi constituite comisii de anchetă. o altă formă de control. Pe lângă acestea. Primele alegeri prin vot universal direct au avut loc în iunie 1979. De asemenea.cele mai multe ori este aplicată procedura de codecizie. între altele. Este. cum ar fi aderarea la UE a unui nou stat. funcţie exercitată prin: aprobarea numirii preşedintelui Comisiei Europene şi apoi a întregului colegiu al comisarilor. Bugetul Uniunii Europene intră în vigoare după ce este semnat de către Preşedintele Parlamentului. în fiecare an. În fiecare an. În plus. pentru examinarea cazului respectiv. 40 . Parlamentul poate cere Comisiei să prezinte Consiliului propuneri legislative şi examinează programul anual de lucru al Comisiei. Controlul democratic asupra celorlalte instituţii europene. prin votarea unei moţiuni de cenzură (cu o majoritate de 2/3). În plus. în urma cărora. în care Parlamentul şi Consiliul UE se află la egalitate. membrii PE adresează periodic întrebări Consiliului UE. indiferent de naţionalitatea sa. cazul agriculturii şi al politicii economice. Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului monitorizează modul în care este utilizat bugetul. la care aceştia sunt obligaţi să răspundă. Orice cetăţean al Uniunii Europene poate vota sau candida la alegerile europene în ţara în care locuieşte. În alte domenii însă.

Parlamentul European se reuneşte în plen. Altfel spus. Malta. Tradiţie. prezidează sesiunile plenare ale Parlamentului. 41 . ci pe partide politice europene. la Strasbourg. unde prezintă punctul de vedere al PE cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi. Preşedintele Parlamentului european reprezintă instituţia la evenimentele cu caracter oficial şi în relaţiile internaţionale. Suveranitate. precum şi întâlnirile Biroului şi ale Conferinţei Preşedinţilor Grupurilor Politice.000. 82. în comisiile parlamentare (înaintea fiecărui vot din cadrul şedinţelor plenare.000 locuitori) are 6. Preşedintele PE participă şi la reuniunile Consiliului European. 400.Prin Tratatul de la Nisa. sesiunile plenare ( în cadrul cărora sunt analizate propunerile legislative şi sunt votate eventuale amendamente). altfel. Deputaţii în Parlamentul European sunt grupaţi în funcţie de afinitatea politică şi nu de naţionalitate. Romania avand 33 de europarlamentari. Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. Numarul de parlamentari europeni este stability proportional cu numarul cetatenilor statelor membre. proportionalitatea 100% se aplica statelor cu o populatie de 1020 milioane locuitori. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană. explicabil prin aceea ca ei reprezinta orientarile ideologice la nivelul UE. În prezent există opt grupuri politice în Parlamentul European: Grupul Partidului Popular European (CreştinDemocrat) şi al Democraţilor Europeni. cele mai populate “pierzand” europarlamentari in favoarea celor mici si foarte mici care.000 locuitori) are doar 96 de europarlamentari in timp ce tara cea mai putin populate. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică. grupurile politice examinează rapoartele elaborate de comisiile parlamentare şi depun amendamente) şi respectiv. fata de 35 cati avea. Parlamentul European avea 785 de membri din cele 27 de state membre UE. se disting două etape: pregătirea sesiunilor plenare. nu ar putea fi reprezentate. Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor. Este insa o proportie “ajustata” astfel incat tara cea mai populate din UE (Germania. Grupul Independenţă şi Democraţie şi Grupul Identitate. In realitate. unde se ţin şi reuniunile în cadrul comisiilor. Prin Tratatul de la Lisabona numarul acestora scade la 751. o săptămână în fiecare lună. Grupul Socialist. În activitatea Parlamentului European. ei nu actioneaza grupati pe state. Unele reuniuni plenare au loc la Bruxelles.

Poate fi intentată de către Comisia Europeană sau de către un stat membru. Acţiunea în neîndeplinirea obligaţiilor de către statele membre UE este o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru. Dacă. Rolul CJCE este acela de a asigura interpretarea uniformă şi implementarea legislaţiei comunitare în concordanţă cu prevederile Tratatelor UE. statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii.. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) Înfiinţată în 1958 prin Tratatul CEE. ne vom referi la tipurile de acţiuni în faţa CJUE: Cererea având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare este o acţiune pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare asupra validităţii sau interpretării unui act comunitar. mandatul putând fi reînnoit. Curtea de Justiţie stabileşte că statul membru respectiv nu s-a conformat hotărârii sale. Tratatul de la Amsterdam dă Curţii de Justiţie a CE şi competenţa de a controla dacă instrumentele folosite pentru implementarea politicilor comunitare sunt conforme cu principiul respectării drepturilor fundamentale. În fiecare stat membru al Uniunii se găseşte câte un Birou de informare al Parlamentului31.1. poate să îi aplice acestuia penalităţi cominatorii şi/sau o amendă sub formă de sumă globală. conform legislaţiei UE. În continuare. 31 idem 42 . În cazul în care Curtea de Justiţie constată neîndeplinirea obligaţiilor.3. care poate fi introdusă de către tribunalele naţionale. din proprie iniţiativă sau la solicitarea instanţelor judecătoreşti din statele UE. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este compusă din 27 judecători (câte unul pentru fiecare stat membru) numiţi prin acordul guvernelor ţărilor membre pentru o perioadă de şase ani. Judecătorii sunt asistaţi de opt avocaţi-generali. în urma unei noi sesizări a Curţii de către Comisie. CEJ este în acelaşi timp singura instituţie competentă să se pronunţe cu privire la interpretarea corectă a tratatelor.Secretariatul general al Parlamentului European se află la Luxemburg. 5.

considerat ilegal. Avocaţii generali acordă asistenţă Curţii în îndeplinirea atribuţiilor sale. Începând din 2003. iar acţiunea poate fi introdusă numai după ce instituţiei respective i s-a solicitat să acţioneze. cu posibiltatea de reînnoire a mandatului. avocaţii generali trebuie să formuleze o opinie numai în cazurile în care Curtea consideră că includ un nou aspect de drept. în condiţii de completă imparţialitate şi independenţă. pentru o perioadă de şase ani. Recursul . prezidează audierile şi deliberările. Comisia Europeană sau. luând măsurile adecvate. În cazul în care Curtea hotărăşte că actul respectiv nu este conform cu tratatele. să facă obiectul unei reexaminări din partea Curţii de Justiţie. instituţia vizată trebuie să pună capăt abţinerii de a acţiona. de comun acord. în mod excepţional. Consiliul UE.Curtea de Justiţie poate fi sesizată cu recursuri privind numai motive de drept. Reclamanţi pot fi statele membre sau instituţiile comunitare. PE. Judecătorii Curţii desemnează din rândul lor preşedintele Curţii. numiţi de către statele membre. Reexaminare . Curtea judecă 43 .Hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă care statuează asupra acţiunilor introduse împotriva hotărârilor Tribunalului Funcţiei Publice al UE pot. Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona – pentru cazul în care PE. Curtea poate să o reţină spre soluţionare.Acţiunea în anulare este o acţiune care vizează anularea unui act al unei instituţii a UE. prezentând în şedinţe deschise. în anumite condiţii. Curtea de Justiţie are în componenţă şi 8 avocaţi generali. Consiliul sau Comisia nu acţionează conform Tratatului. Dacă recursul este admisibil şi este fondat. avize referitoare la speţele deduse Curţii. Curtea de Justiţie anulează decizia Tribunalului de Primă Instanţă. formulate împotriva hotărârilor şi a ordonanţelor pronunţate de Tribunalul de Primă Instanţă. În cazul în care cauza este în stare de judecată. îl poate declara nul şi neavenit. În caz contrar. pentru o perioadă de trei ani care poate fi reînnoită. trebuie să trimită cauza Tribunalului. reclamanţi pot fi statele membre. precum şi persoane fizice sau juridice (numai în cazul în care actul are efect direct şi individual asupra reclamantului). în cazul celor mai extinse complete de judecată. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile Curţii şi. care are obligaţia de a respecta decizia pronunţată în recurs. Atunci când s-a constatat ilegalitatea omisiunii.

care cuprinde Curtea de Justiţie. CESE este organismul consultativ european în cadrul căruia sunt reprezentate diverse categorii de activităţi economice şi 32 idem 44 . chiar dacă nu îi afectează în mod direct32. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). pentru fiecare caz fiind numit un judecător şi un avocat general.4. Comitetul Economico si Social European (CESE) Înfiinţat prin Tratatul de la Roma. A doua etapă. cinci sau 13 judecători („Marea cameră”). Pornind de la acest raport. prevede crearea unei singure curţi bicefale. Deciziile Curţii sunt adoptate în majoritate şi pronunţate public.1. pe baza cărora judecătorul emite un proiect de hotărâre judecătorească care urmează să fie supus celorlalţi membri ai Curţii. care poate fi acum amendat de Consiliu – pe bază de unanimitate şi la cererea Curţii însăşi sau a Comisiei. audierea publică. În prima etapă. randul sau. care rezumă aceste declaraţii şi contextul juridic al cazului. Tratatul de la Lisabona. iar judecătorul elaborează un raport. Cetăţenii şi întreprinderile vor putea introduce mai uşor o acţiune împotriva reglementărilor Uniunii.diferitele acţiuni fie în formaţie completă. în principiu. Tribunalul şi instanţele specializate. Procedura include două etape: una scrisă şi una orală. Avocatul general îşi prezintă apoi concluziile. 5. avocatul general elaborează concluzii. Plângerile sunt depuse la registratură. toate părţile prezintă o declaraţie scrisă. în faţa întregii Curţi (reunită în plen). după care urmează deliberarea instanţei. se şi interoghează. Apărarea fiecăreia dintre părţi îşi prezintă argumentele şi. se derulează. fie în Complete formate din trei. Tratatul de la Nisa a adus o reformă majoră în cadrul CJCE un aspect important al acesteia fiind o mai mare flexibilitate în privinţa adoptării statutului CJCE. dacă este cazul. semnat în 1957.

se convoacă de către preşedintele CESE din proprie iniţiativă şi nu la cererea Comisiei sau Consiliului. TUE a modificat acest termen de la 10 la 45 de zile. 40 TCEEA. Consiliul sau Comisia pot adopta respectivul act fără avizul CESE. El trebuie consultat de către Comisie şi Consiliu în toate cazurile prevăzute în TCE şi TCEEA .sociale. ocazie cu care a fost recunoscut şi dreptul CESE de a-şi aproba singur Regulamentul 45 . în principal. în care se aprobă asemenea Rapoarte sau Avize. Tot prin aceeaşi modificare. 79. CESE trebuie să prezinte actele solicitate de către Consiliu sau Comisie.4 din Regulamentul Interior). 198 şi 170 TCE şi TCEEA. CESE devenind relativ autonom faţă de instituţiile pe care le asista. ci consultativ. se recunoaşte dreptul CESE de a emite Avize asupra tuturor aspectelor vieţii comunitare şi. prin noua redactare a art. care rămâne. ignora obligativitatea acestora de a-l solicita. transporturi.precum cele descrise la art. Sesiunile plenare ale CESE. deoarece aceste drepturi suplimentare nu înseamnă şi dreptul de iniţiativă legislativă al CESE. CESE emite Rapoarte şi Avize şi din proprie iniţiativă. Din 1974. la Comisie. neputânduse.şi atunci avizul său devine obligatoriu . educaţie. CESE a obţinut dreptul de a-şi face cunoscute Avizele prin publicarea lor în JOCE fără a mai fi necesară aprobarea Preşedintelui Comisiei şi a Consiliului. politică socială. fără a mai aştepta să fie consultat de către Comisie sau Consiliu. aşa cum se întâmplă când sunt convocate pentru aprobarea unor acte solicitate de către acestea. Dacă nu au fost prezentate în termenul prevăzut. Acest drept a fost reconfirmat prin TUE Maastricht. din 1974. Există şi o limită. libera circulaţie a lucrătorilor. concluziile sale putând fi ignorate de către Consiliu sau Comisie. în domenii de interes direct pentru cetăţeni: agricultură. însă. 20. prin reforma Regulamentului sau intern. 31. etc. sănătate publică. promovând o societate participativă. mai ales. de către Consiliul Uniunii Europene şi de către PE. în legătură cu probleme socio-economice la care se referă Tratatele Constitutive (art. Competenţele sale au evoluat permanent. să o facă ori de câte ori consideră a fi necesar. în termen de 10 zile. 100 TCE sau 9. Avizul CES nu este însă angajant. 43. Astfel. incluzivă şi mai democratică. CESE este astfel o punte între Uniune şi cetăţenii săi. CESE este consultat obligatoriu de către Comisia Europeană. formare profesională.

candidate sau terţe. Fiind un organism independent şi consultativ al UE. Acesta încurajează o mai largă implicare a societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor. cu posibilitatea de reînnoire a mandatului. Comitetul Economic şi Social are legături cu Asociaţia Internaţională a Consiliilor Economice şi Sociale şi are reuniuni cu reprezentanţi ai mediilor economice şi sociale din toate zonele lumii. Ei sunt reprezentanţi ai societăţii civile (patronate. De asemenea. O decizie a UE poate fi lovită de nulitate dacă CESE nu a fost consultat (la fel ca şi în cazul Comitetului Regiunilor). în scopul de a ameliora raporturile dintre cetăţeni şi instituţiile UE. Pe plan internaţional. 46 . pe o perioadă de patru ani. camere de comerţ. CESE se poate autosesiza şi emite opinii pe teme considerate de interes. CESE stimulează rolul societăţii civile în ţări nemembre ale UE şi sprijină înfiinţarea unor structuri consultative. funcţie de populaţia sa). bănci. comerţ en-gros şi cu amănuntul. rapoarte.intern. sindicate) şi ale altor tipuri de grupuri de interes. fără a fi însă obligate să respecte sugestiile acestuia. Membrii CESE sunt numiţi oficial de Consiliul UE. IMM. Preşedintele este ales de membrii CESE pe o perioadă de doi ani şi are rolul de a asigura bunul mers al lucrărilor CESE. CESE are şi rolul de a identifica lacunele şi obstacolele din funcţionarea pieţei interne şi de a propune soluţii. transport şi agricultură. De asemenea. audieri etc. fiind desemnaţi de guvernele statelor membre.. CESE organizează numeroase colocvii. Membrii CESE formează trei grupuri: Grupul I – angajatorii. înseamnă că instituţiile comunitare au obligaţia să îl consulte. incluzând membri din sectoarele publice şi private de industrie. CESE are 344 de membri (fiecare stat are un anumit număr de membri. asigurări. Este o punte de legătură către Consiliile Economice şi Sociale ale statelor membre.

în urma cărora examinează cazurile de administrare defectuoasă (de ex. incluziune socială. REX . reprezentând o gamă largă de interese: ONG-uri.ocuparea forţei de muncă. el are atribuţii de anchetă.agricultură şi protecţia mediului.piaţa unică.relaţii externe. a fost încorporată în structura CESE Comisia Consultativă pentru Transformări Industriale. practici inechitabile. orientări generale de politică economică.. protecţie socială. discriminare. asociaţii cooperative şi non-profit. abuz de putere. sunt pregătite de subcomitete. societăţi comerciale şi instituţii de pe teritoriul UE. Avizele sunt adoptate în şedinţele plenare şi sunt publicate în Jurnalul Oficial al UE.1. comunităţi ştiinţifice şi academice. imigraţie.politica economică şi monetară. egalitate de gen. CESE are sediul la Bruxelles. în Belgia33 5. producţie şi consum. Discuţiile pentru reuniunile plenare ale CESE. absenţa informaţiilor sau refuzul de a le furniza. persoanele cu dizabilităţi etc. denumite secţiuni: ECO . infrastructură şi societate informaţională. Ca urmare a expirării Tratatului CECO. condiţii de muncă. a fost înfiinţată prin Tratatul de la Maastricht. organizaţii ale producătorilor agricoli. În acest sens. reprezentând toate categoriile de salariaţi.transport. azil. în vederea atingerii obiectivului de democratizare şi de transparenţă administrativă. de regulă. SOC . Misiunea sa este de a primi plângeri de la cetăţeni. combaterea discriminării. de 10 ori pe an. întârzieri nejustificate). în iulie 2002. formare profesională. instituţiile sau organismele comunitare în cauză fiind obligate să-i pună la dispoziţie toate elementele necesare investigaţiei. pactul de stabilitate şi creştere. energie. Ombudsman Funcţia de Ombudsman (Mediator european). asociaţii care reprezintă femeile. Grupul III – activităţi diverse.5. format din membri ai organizaţiilor naţionale sindicale. care au loc. educaţie. drepturile cetăţeneşti etc. Mediatorul european poate deschide anchete nu numai ca urmare 33 idem 47 . extinderea zonei euro şi alte aspecte economice.Grupul II – salariaţii. INT . NAT . Are rol de intermediar între cetăţeni şi autorităţile UE. TEN .

Sediul Ombudsmanului European este în cadrul Parlamentului European de la Strasbourg34. Potenţialii reclamanţi pot depune plângere numai după ce au încercat să contacteze instituţia sau organismul respectiv al UE. administratori). are sediul în Viena si drept obiect de activitate asistarea instituţiilor UE şi a statelor membre în legătură cu drepturile 34 idem 48 . în cazul în care aceasta nu acţionează în consecinţă. dar şi din proprie iniţiativă. La iniţiativa Mediatorului european. Reclamaţia la Ombudsman trebuie făcută în termen de doi ani de la constatarea cazului de administrare defectuoasă.6. informează reclamantul referitor la rezultatul anchetei. 5.a depunerii unei reclamaţii. Ombudsmanul informează instituţia în cauză şi. Ombudsmanul este ales de Parlamentul European pe durata unui mandat parlamentar (5 ani). după care. Ombudsmanul trimite un raport Parlamentului European şi instituţiei vizate. pe cale administrativă obişnuită. Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale Face parte din categoria Agentiilor comunitare. şi dacă această tentativă s-a soldat cu un eşec. Nu va derula însă o investigaţie. Dacă se stabileşte că este vorba de un caz de administrare defectuoasă. dacă reclamaţia respectivă face obiectul unui proces. remunerată sau nu. cu posibilitatea de reînnoire a mandatului. toate instituţiile şi organismele comunitare au adoptat un Cod de bună conduită administrativă.1. De asemenea. nu poate exercita nici o altă activitate profesională. Pe durata mandatului. instituţia având la dispoziţie trei luni pentru a da un aviz detaliat pe tema respectivă. dacă nu se rezolvă problema. regională sau locală din statele membre. elaborează un proiect de recomandare. Este asistat de 30 de specialişti (jurişti. Activitatea sa este pe deplin independentă. Mediatorul nu se ocupă de plângerile care privesc administraţia naţională.

Precum celelalte Agentii. şi Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor. 5. daca aceasta va fi vointa statelor membre.2. parte a Consiliului Europei si a CEDO. fiecare stat este membru al Consiliului Europei si a aderat la CEDO.fundamentale şi normativizarea lor la nivelul UE. convenţii internaţionale (cum ar fi Convenţia europeană a drepturilor omului. 5. Prin Lisabona se lasa deschisa posibilitatea UE de a se supune nu numai ala nivelul statelor membre. pentru a spori gradul de conştientizare referitor la acestea. Pana la acest moment se considera ca nefiind necesara aderarea Comunitatilor Europene la Consiliul Europei deoarece. ci si la nivel comunitar. adoptată în 1950. ajuta la implementarea politicilor Uniunii Europene. Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost proclamată în mod solemn de către Consiliul European de la Nisa din 7 decembrie 2000 şi are la bază Tratatele fondatoare. precum drepturile sociale ale lucrătorilor. egalitate. solidaritate. Carta include şi alte drepturi.1. se spunea. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Decizia de a elabora o Cartă a Drepturilor Fundamentale a Uniunii a fost adoptată la Consiliul European de la Köln din 3-4 iunie 1999. În timp ce prin CEDO (Convenţia europeană a drepturilor omului) sunt protejate numai drepturile civile şi politice. protecţia datelor etc. Prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale au fost recent încorporate în textul Tratatului de la Lisabona. Carta defineşte drepturile fundamentale legate de demnitate.2. cetăţenie şi justiţie.2. Se urmărea concentrarea drepturilor fundamentale aplicabile la nivelul UE într-un singur document. Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor 49 . jurisdictiei CEDO. Introducerea Cartei ca parte a dreptului primar al Uniunii Europene este acompaniata de posibilitatea UE de a deveni. tradiţii constituţionale comune ale statelor membre şi diverse declaraţii ale Parlamentului European. libertate.2. DOCUMENTE 5. În cele 54 de articole. adoptată în 1989).

Drepturile prevăzute de Carta socială au fost incluse în Carta Drepturilor Fundamentale.. PEDAGOGIA CETATENIEI EUROPENE Tema cetateniei europene ar trebui sa se regăseasca în toate sectoarele şi instituţiile sociale. egalitatea de şanse. Este considerată un instrument politic. formarea profesională. Concepts.Cunoscută şi sub denumirea de Carta socială. sub forma unei declaraţii. 6. care include „obligaţii morale” şi care urmăreşte să garanteze respectarea unor drepturi sociale referitoare la piaţa muncii. Aşa cum se arată într-un raport al Consiliului Europei35. pedagogia diversităţii comportă următoarele strategii didactice: • • • Centrarea pe elev. experienţe. care se bazează pe participarea tuturor elevilor. inclusiv a celor marginalizaţi sau cu nevoi speciale. este vorba. despre apatrizi si copiii acestora. despre imigranti si copiii acestora. sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.49-55. Strasbourg. protecţia socială.L. Documentul acoperă inclusiv problema includerii prevederilor sale în legislaţia specifică. poate. in cazul nostru. pp. dar. 35 ARNESEN A. provenite din culturi şi comunităţi diferite. Policies and Practices for Teaching Sociocultural Diversity. Principles and Challenges in Teacher Education. prin dialog şi interacţiune între diversele persoane şi grupuri. proclamată pe 7 decembrie 2000 la Nisa. 50 . considerat ca o individualitate. identităţi şi capacităţi diferite care trebuie valorificate astfel încât toţi participanţii să se regăsească şi să contribuie la activităţile comune organizate de şcoală. Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor a fost adoptată în 1989. cu excepţia Marii Britanii. si despre cei peste 2000000 de emigranti romani si copiii lor. care a semnat-o în 1998. semnată de către toate statele membre UE de la vremea respectivă. Educaţia interculturală. et all. 2009. în toate împrejurările vieţii cotidiene. Înăţământul inclusiv. Council of Europe Publishing. în toate formele de comportamente umane. Aceste persoane au motivaţii. Şcoala este prin excelenţă un mediu la care participă o mare diversitate de persoane.

care vor fi luate în considerare în programul nostru de formare: a) Cunoaştere şi înţelegere • • • • • Cunoaşterea şi înţelegerea cetateniei ca proprietate comună a culturii şi societăţii. fondate. Poate nu este lipsita de interes formarea deprinderilor de a activa in viata sociala si de a-l face pe copil interesat de aspectele sociale. cu comunităţile locale şi colegii din şcoală. evident. politice. Cunoaşterea şi explicarea formelor şi surselor cetateniei. cadrele didactice trebuie să-şi formeze o serie de competenţe generale. b) Comunicare şi relaţii sociale • Capacitatea de a iniţia şi a susţine activităţi sistematice de comunicare cu elevii. Înţelegerea relaţiei dintre cetatenie şi respectul drepturilor omului. deci. pe principiile educaţiei pentru cetăţenie democratică. la care se adaugă unele competenţe specifice abordării pedagogice a cetateniei în mediul şcolar. COMPETENŢELE ASOCIATE CETATENIEI Pentru a fi în măsură să abordeze în mod eficient tema cetateniei europene. Alaturi. Aceste competenţe se referă la trei dimensiuni de acţiune. Însuşirea unor metode de cercetare a cetateniei în cadrul şcolii. Cunoaşterea principiilor pedagogice şi a strategiilor didactice necesare pentru abordarea cetateniei europene în şcoală şi la clasa de elevi. precum şi a manifestării acestora în contextul şcolii. respectiv implicarea elevilor în propria dezvoltare personală şi participarea lor la viaţa colectivă a şcolii. 51 . asa cum am spus.• Responsabilizarea indivizilor („empowerment”). ar trebuie sa se gaseasca temele democratiei-nediscriminariiegalitatii de sanse-etc avand in vedere ca. modelul european este unul economico-social sau social-liberal si ca. cetateanul se gaseste in mijlocul triadei stat-cetatean-piata 7. cu părinţii. cetatenesti locale si europene.

unde pregătirea iniţială se face în instituţii superioare de învăţământ superior. Deprinderea de a dialoga. în discursul public şi practicile cotidiene. Alegerea metodelor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de condiţiile specifice ale elevilor. fie că se are în vedere pregătirea pentru ocupaţia de cadru didactic (cazul României. unde departamentele pedagogice pregătesc specialişti în matematică.• • • • • • Capacitatea de a dezvolta o cultură a comunicării şi cooperării între elevi şi ceilalţi participanţi la activităţile şcolii. centrate pe interesele şi potenţialul fiecărui elev. 8. limba maternă etc. istorie. Abilitatea de a folosi diversitatea în schemele de asigurare a calităţii şi în sistemele de răspundere publică ale şcolii. multicultural. care valorifică specificităţile şi particularismele. Folosirea metodelor de învăţare cooperativă şi de învăţare activă. excluşi sau cu nevoi speciale. Abordarea critică a modului în care este tratată cetatenia europeana în media. ABORDAREA DIDACTICĂ A CETATENIEI EUROPENE Formarea iniţială a cadrelor didactice este circumscrisă disciplinelor care vor fi predate. Fie că se aplică modelul pentru profesia de cadru didactic (cum este cazul în Germania. Capacitatea de a implica părinţii proveniţi din diverse comunităţi şi medii socioculturale în gestiunea colectivă a şcolii. pentru o eventuală 52 . Franţa sau Olanda. c) Managementul şi participarea • • • • Capacitatea de a trata cetatenia ca o prioritate a dezvoltării instituţionale şi a curriculum-ului. specializate în formarea cadrelor didactice). de a negocia pe bază de argumente şi de a respecta alte puncte de vedere. inclusiv a celor marginalizaţi. Preocuparea de a include cetatenia ca reper în propriul program de dezvoltare a carierei şi formare profesională continuă. Promovarea unui curriculum non-centric.

europenizarea spatiului public romanesc. educatia civica. Avantajul centrării pe probleme şi abordarea lor transcurriculară constă în formarea explicită a acelor competenţe care permit tratarea directă a cetateniei ca prioritate şi domeniu major de acţiune. care constă în transmiterea cunoştinţelor despre o lume pluralistă şi multiculturală. a neintelegerii drepturilor conferite de catre cetatenia europeana. mai general.. • Managementul cetateniei – este o abordare mai dificilă şi mai responsabilă. la fel ca şi în cazul altor probleme de societate de care se ocupă modulele tematice ale acestui curs. cetatenia europeana nu figurează ca un domeniu sau o prioritate a programelor de formare. 5th edition. care presupune competenţe specifice de tipul celor la care ne-am referit mai sus. Allyn and Bacon. 53 . abordarea pe care o promovăm în cursul nostru şi programul de formare continuă la care este afiliat permit o mobilizare a competenţelor şi centrarea eforturilor asupra unei arii problematice complexe şi de mare interes. 2006. Foundations. dar si a responsabilitatilor remanente ale cetateniei nationale.A. dar şi cea mai facilă. Cultural Diversity and Education. Boston. • Valorificarea cetateniei – este forma cea mai pretenţioasă. identitate europeana. este un nivel superior de tratarea pedagogică a cetateniei. competente si organizare. Experienţa arată că există trei abordări pedagogice ale cetateniei (ca si a altor domenii):36 • Predarea cetateniei europene – este maniera cea mai frecventă. In cadrul predarii trebuie avute in vedere urmatoarele teme majore: Uniunea Europeana. Se presupune că formarea unor competenţe sau iniţierea în conţinuturile aferente vor fi suficiente pentru tratarea eficient a cetateniei. discriminare sau chiar excludere a unor copii proveniti din imigratie sau. deoarece se referă la intervenţia cadrelor didactice în rezolvarea unor conflicte eventuale rezultate din intelegerea cetateniei europene. care presupune incluziunea şi intervenţii de echitate (de exemplu acţiune afirmativă) pentru 36 BANKS. despre care elevii sunt invitaţi să ia notă. a unor situaţii de marginalizare. Curriculum and Teaching. J.angajare în învăţământ). Chiar dacă pe parcursul formării iniţiale cetatenia europeana nu a fost considerată ca o prioritate şi un domeniu distinct de pregătire pedagogică. Romania si UE. cetatenia europeana-cetatenia nationala. cetatenie si democratie.

Politeia. Polirom. Gh. 5th edition. Viitorul federalist al Europei. IER. al unei discriminări sau excluderi. formarea identităţilor comune. N. 2006 WEND. BIBLIOGRAFIE ARNESEN A. I. Polirom... Radu (coord). Foundations. International Organization. 2010 TODEREAN. Citizenship Towards a feminist synthesis. Allyn and Bacon.. etc Modulul nostru dă prioritate ultimelor două abordări. A. C. 1992 xxx 54 .. R. O. Andrei si Ungureanu.. 46. Cetatenia europeana. I. Alexander. pp. 28-48. Bucuresti. exemple: demersul de susţinere a copiilor provenind din imigratie. Concepts.2. “Anarchy Is what States make of It: The Social Construction of Power Politics”. “Constructivism in relatiile internationale” in Miroiu. Tratatul de la Lisabona: implicaţii asupra instituţiilor şi politicilor româneşi. SIDJANSKI. Gh. No. A. 2009 BARBULESCU.. Principles and Challenges in Teacher Education. cooptarea reprezentanţilor familiilor de imigranţi în conducerea colectivă a şcolii.elevii care au un dezavantaj sau care au fost în trecut obiectul unui abuz. Polirom. ION. J. Studiu de impact.A. luarea deciziei şi asumarea responsabilităţii. Autumn 1997. Manual de relatii internationale.. 2009 BANKS. D. 2006 BARBULESCU. Din acest motiv. Council of Europe Publishing. Boston. vom acorda mai puţină atenţie predării cunoştinţelor despre diversitate cât acelor metode care permit dialogul şi participarea. 14-15. IANCU. 2011 BARZEA. Strasbourg. Policies and Practices for Teaching Sociocultural Diversity. n. 2005 LISTER. Pp.L. vol. în Feminist Review. clarificarea valorilor.. TODERAS. 57. Dictionarul explicativ trilingv al Uniunii Europene.. et all.. Curriculum and Teaching. Olivia. rezolvarea conflictelor. Cultural Diversity and Education.

UNIUNEA EUROPEANA. OPUE. 2010 55 . Versiunea consolidate a Tratatelor. Carta drepturilor fundamentale. Luxemburg.

3. 2011) Autor IORDAN GHEORGHE BARBULESCU Codul ISBN 978-973-0-11486-7 „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României” 56 .Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1„Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului: “Formarea a 264 de cadre didactice în domeniul Educaţiei pentru Cetăţenia Democratică în regiunea Sud-Muntenia (FORM)” Cod Contract: POSDRU/19/1.3/G/21648 Beneficiar: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Lucrarea CETATENIA EUROPEANA (EDITIE ONLINE.