You are on page 1of 34

3.5.32 Inmuierea Apa Apa reziduala este generata in timpul spalarii.

Aceasta apa reziduala contine grasimi alaturi de material organic dizolvat(BOD) si materii solide. Emisii in aer Emisii de miros pot aparea in procesul de inmuirre uscata a reziduurilor de carne. Rezultate solide In unele procese de inmuiere ramine o faza solida.Aceasta este considerata by-produs. Energie In procesele de inmuiere, principala componenta energetica este folosirea aburului. 3.5.33 Albirea Apa Zaharul, amidonul si alti compusi organici solubili de la materiile prime –fructe sau legume-vor crea un continut de materii organice dizolvate(BOD) si solide dizolvate sau in suspensie in apele reziduale de la albire.Cum apa de albire este in mod normal refolosita/reciclata, volumul de apa reziduala de la albire este relativ redus.Oricum aceasta concentreaza poluantii (BOD)in apa reziduala. Emisii de aer Vapori de apa /abur pot fi descarcati in atmosfera.In functie de materia prima albita, aerul de exhaustare va contine un nivel scazut de compusi organici volatili care pot genera un nivel scazut de miros. Rezultate solide Unele materii solide se pot aglomera la baza vasului de albire.Acestea sunt indepartate periodic. Energie Se foloseste energie pentru incalzirea apei de albire. Exemplu:sisteme de albire in cilindru si cu banda sunt folosite in albirea legumelor congelate.Consumul de energie depinde de tipul sistemului de albire dar si de tipul urmatorului pas de congelare. Consumuri tipice pentru unele combinatii folosite in Belgia sunt date mai jos. Exemplu 1 Vase de albire cilindrice in contra-curent Agent energetic Indicator al ordinului de magnitudine Apa calda( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,16 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume 0,5-1,3 congelate) Tabelul 3.20 Agenti energetici si indicatori de ordin de magnitudine pentru albirea in cilindru pentru congelare. Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0 Abur sub presiune(bar) 0 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 0,5-1,3 Tabelul 3.21 Indicatori de ordin de magnitudine pentru congelare in contracurent in procesarea legumelor. Consumul de electricitate pentru productia de gheata este inclusa in consumul ede electricitate pentru congelare.

Exemplu 2 Combinatie Albire cu banda/congelare apa Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,09 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 2-9 Tabelul 3.22 Agent energetic si ordin de magnitudine pentru albire pe banda/congelare apa in procesarea legumelor Exemplu 3 Albire pe banda/congelare rapida Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,16 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 7-30 Tabelul 3.23 Agent termic si indicator ordine demagnitudine pentru combinatia albire pe banda/congelare rapida in procesarea legumelor In termenii consumului energetic, albirea pe banda /congelare apa are cele mai bune rezultate.Caldura eliberata pentru racirea produsului in zona de racire este folosita pentru a preincalzi legumele.In acest fel mai putin abur este necesar pentru albire. Cu privire la consumul electric, albirea in cilindru cu inghetarea in contra curent are cele mai bune rezultate.Datorita folosirii ventilatoarelor de mare incarcare (60KWc) in albirea pe banda /congelare rapida, consumul electric este foarte mare. 3.5.34 Gatire, fierbere(E 3) Apa Apa reziduala este generata la spalare.Aceasta apa reziduala contine produsi reziduali continind materie organica dizolvata(BOD) si materiale solide. Emisii in aer Emisii de miros pot aparea in timpul gatirii si fierberii. Rezultate solide Reziduuri solide precum grasime si unsoare pot rezulta dupa spalarea echipamentului.
Energie Se foloseste caldura (din abur).

3.5.35 Coacerea (E.4)
Emisii in aer Pe perioada coacerii sunt emise in atmosfera mirosuri insotide de vapori de apa. Rezultate solide Unele reziduuri pot rezulta de la curatarea ucata. Energie Pentru coacere ca si combustibil se foloseste gaz natural gas sau petrol. Pentru cuptoarele cu infrarosii se folosesc tipuri speciale de arzatoare. Energia folosita pentru coacere se situeaza in mod normal intre 450 – 600 KJ/kg de produs.

3.5.36 Prajirea fara ulei (E.5)
Apa Cantitati mici de apa se folosesc pentru stingerea cafelei prajite. Aceasta apa este partial evaporata si emisa in atmosfera si partial absorbita in produs (cafea). Emisii in aer Atat emisiile de la prajitor cat si cele de la racitor contin componente mirositoare si alte VOC. Concentrarea compusilor volatili organici (VOC) cauzeaza mirosul care este mai mare la iesirea din prajitor decat la cea din cooler. Nivelurile de VOC sunt mai mari cand produsul este prajit la un nivel mai inalt (ex. Temperatura produsului la sfarsitul procesului de prajire este mai mare). Diferenta in emisii intre un produs prajit putin si unul foarte prajit (= foarte inchis la culoare) poate fi un factor 10.

Pentru prajitoarele discontinui cele mai inalte concentratii sunt emise chiar inainte de terminarea procesului de prajire. In prajitoarele continuoe emisiile sunt si ele continue. Nivelul absolut de VOC depinde de temperatura produsului la finalul prajirii, cantitatea de aer folosita pentru prajire, produs si timpul de prajire. Rezultate solide Rezultata solide organic ex. Cojile cafelei care sunt colectate in cicloni. Pentru cafea reziduul solid poate fi intre 0.1 si 1.5 % din cantitatea de cafea verde. Energie Consumul de energie depinde de tipul de prajitor dar si de cantitatea de gaze de ardere care sunt eliminate din sistem.

3.5.37 Prajirea cu ulei(E.6)
Apa Apa reziduala apare de la spalarea echipamentului si va contine grasimi atat in forma de grasimi libere cat si ca grasimi emulsificate si reziduuri de produs.Apa reziduala va contine de aceea TFM (materie grasa totala), suspensii solide materii organice dizolvate (BOD). Emisii in aer Aerul de deasupra prajitorului este extras pentru a prevenii orice scapare in mediul de lucru. Acest aer de exhaustare poate contine compusi organici volatili, cum ar fi produsi de la uleiul alimentar. Mirosul poate fi o problema asociata cu exhaustarea gazelor.

4 tona/tona.24 Necesitatile energetice tipice pentru evaporatoare in trepte Unele gaze de exhaustare pot fi folosite pentru recuperarea energiei din alte procese (usacre). condensate din produs pot aparea de asemenea. ultimul implica consum de energie de catre sistemul mecanic de refrigerare.38 Temperarea (E.40 Evaporarea (lichid la lichid) (F. In functie de calitatea lor (organice. Racirea poate fi realizata printr-un sistem de racire cu o singura trecere sau printr-un sistem cu recirculare a apei. Apele reziduale vor contine materii organice dizolvate (BOD) si materii anorganice disolvate ca si suspensii solide.2 la 1. Energie Prajitoarele sunt de obicei incalzite cu abur sau cu ulei fierbinte 3.1) Apa Indepartarea depozitelor la spalare si pierderile de produs la pornire si oprire contribue la cresterea incarcarii organice si anorganice in apa reziduala. Energie pentru sistemele de racire 3. Energie Energie. Vaporii finali sunt condensati intr-un condensator inchis sau deschis folosindu-se apa de racire.Zgomotul este in special generat de catre termocompresor.Rezultate solide Uleiul care a juns la finalul de intrebuintare trebuie eliminat prin dispunere.5. Energie Necesarul de abur pentru evaporatoarele cu o singura etapa este de 1. sterilizarea.1-0. Racirea dupa tratamentul UHT poate fi realizata in doi pasi : mai intai racirea rapida la presiune atmosferica in vase rapide. urmata de racirea cu apa. .39 Pasteurizarea. in general este necesara racirea. Emisii in aer Pot exista cazuri de gace necondensabile care sunt ventilate in aer pentru a asigura un transfer termic eficient. Zgomot Zgomotul este deseori produs in procese de evaporare. 3. anorganic si suspensii solide).Aceasta problema este in general rezolvata prin izolatie acustica. Energie Electricitate pentru pompe se actionari.5. compresorul mecanic. Necesarul tipic de energie (pe tona de apa evaporata) pentru evaporatoarele cu mai multe etape este: Putere electrica Abur (kJ/kg) (tone/tone) (tone/tone) TVR evaporator 7 0. Dupa tratarea la cal. create pe suprafata de transfer termic.3 MVR evaporator 35 Tabelul 3. epectoarele de abur si de fluidele de mare viteza din conducte.5. Efectele de mediu depinde de gazele ventilate in atmosfera.8) Apa Apa este necesara pentru racirea produsului dupa tratarea la cald. Pe perioada evaporarii.7) Apa Apa este folosita pentru sistemele de inghetare cu recirculare. folosita in general sub forma de abur sau de apa fierbinte este necesara pentru tratamentul la cald. UHT (E. Exista pierderi de produs din depozite atat organice cat ai anorganice. aceste condensate pot fi refoosite in proces sau necesita tratarea intr-o uzina de epurare a apelor reziduale. depozite care se descarca in apa reziduala in timpul spalarii echipamentului Aceasta duce la aparitia apei reziduale continand materii organice dizolvate (BOD) si material solid.

De-a lungul spalarii. Consumul de energie pentru deshidratare mai poate fi redus prin cresterea continutului de substanta uscata in produsul umed. . un amestec gaz/vapori este generat si eliminat in atmosfera. care pot fi recuperate din aerul de exhaustare. Daca uscarea se face folosin arzatoare directe. Cand apa de racire este recirculata . Aceste reziduuri pot consta din materie prima. reziduuri de produs si praf. in functie de sursa de caldura si tipul arzatorului.3. Zgomot Zgomot poate aparea de la intrare/iesire din uscator. inghetarea(G. Echipamentele de refrigerare cu scurgeri pot antreba apariia unor emisii de refrigerent.2 MJ/kg In orice caz aceasta valoare variaza depinzand foarte mult de tipul de uscator si se poate situa intre 2. apa reziduala generata contine material solubil organic si suspensii solide. Emisii in aer In procesele de uscare in aer cald apar vapori de apa continind materii organice volatile care sunt purjati in atmosfera.In orice situatie siguranta alimentelor trebuie sa primerze atunci cind este vorba de produse sensibile Rezultat solid Rezultatele solide pot fi generate cind echipamentul golit pentru urmatoarea sarja si pentru spalare.5. combustibil lichid) directe.5-3. Acest lucru se poate realiza prin preevaporare sau prin folosirea unor echipamente speciale de eliminare a apei.Aceasta poate cauza mirosul si poate necesita tratament prealabil exhaustarii.Acest amestec poate contine praf si compusi volatili organici proveniti din produs.Cantitatile folosite depind in mare masura de tipul echipamentului.42 Deshidratarea(solid-solid)(F 3) Apa Apa este folosita pentru spalarea echipamentului.0 – 3. gazele de exhaustare mai pot contine CO2/CO/SO2/NOx.Daca uscarea se face folosind arzatoare (gaz.41 Uscarea(lichid-solid)(F2) Apa Folosirea apei este in mod normal redusa la spalarea echipamentului. Rezultate solide Material solid organic poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea transa sau pentru spalare.Aceste produse solide /praf pot fi reciclate in proces sau vindute ca nutret. teoretic sunt necesari 2.1) Apa Apa poate fi utilizata ca mediu de racire in sistemele cu singura trecere.43 Racirea. daca ele contin mai multe efecte.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si materii solide.5 Mj/kg. Cateodata gazele de exhaustare de la instalatia combustie (CHP) pot fi folosite pentru uscarea producselor de aici rezultand o reducere a necesarului de energie.Datorita pierderilor de energie din proces in practica consumul energetic pentru evaporarea apei( uscare)este cuprins intre 2. gazele de exhaustare pot contine CO2/CO/SO2/Nox. turnuri de racire cu serpentine inchise pot fi folosite pentru indepartarea caldurii. Aceste solide produs/praf pot fi reciclate in proces sau vandute ca nutret animal. Emisii in aer In uscarea cu aer. Energie Pentru evaporarea apei.5. Emisii in aer In racirea criogenica emisii de gaze N 2 sau CO2 pot avea loc. 3. Energie Pentru evaporarea apei sunt necesare teoretic 2. reziduuri de produs si praf.5 MJ/kg.Acest rezultat solid poate consta din materii prime.5.Aceasta depinde de sursa de incalzire si de tipul arzatorului. Uscatoarele cu abur au un consum de energie considerabil mai scazut. 3.2Mj/kg.

Exemplu: Congelarea avansata este etapa cu cel mai mare consum de energie din producerea legumelor cu congelare profunda.Acesta este motivul diferentelor mari de consum energetic. 80 .Asa cum s-a explicat mai devreme. Zgomot Problema zgomotului poate aparea de la operarea ventilatoarelor.45 Uscarea prin congelare. 5) Eficinta sau COP joaca un rol in consumul energetic din tunelele de congelare.280 kWh e/tona de leguma congelata este folosit in Flandra.44 Congelarea (G.5. Consumul energetic al unui tunel de congelare depinde de mai multi factori: 1) Tipul legumelor congelate.Energia pe tona de produs congelat depinde in mare masura de parametrii reglati pentru temperatura evaporatorului. 1 Tipul legumelor 2 Temperatura legumelor la intrarea in tunelul de congelare 3 Debitul masei legumelor 4 Grosime. 3.5.3 .Debite de aer mai mari duc la consumuri mari de energie provenite de la ventilatoare si la in carcare de racire mai mari pentru tunelul de congelare(intreaga iesire a motoarelor este racita).01 MJ/m2 suprafata de tunel/ h de operare reprezinta energie consumata sub forma de apa fierbinte. 3) Debitul de masa al legumelor. liofilizarea(G3) . Circa 0. strat-perioada 5 Viteza aer-iesire ventilare 6 COP(coeficient de performanta) al masinii de congelare Tabelul 3. Emisii in aer In congelarea criogenica emisii de gaze N 2 sau CO2 pot avea loc. eficienta etse in primul rind determinata de tempreratura de condensare si cea a evaporarii. livhide.0 kW putere pe efect de racire. Energie Energia electrica este necesara ventilatoarelor de circularea aerului.Cu cit debitul are o viteza mai mare cu atit cantitatea de energie care trebuie indepartata este mai mare. Sistemul de congelare necesita si el energie electrica. 3. 4) Consumul de energie este determinata de debitul de aer din tunelul de congelare. N orice caz consumul lor total de energie este semnificatic mai redus decat energia totala necesara pentru producerea N2 sau CO2.25:Parametrii care determina consumul energetic al unui tunel de congelare in procesarea legumelor Toti parametrii de mai sus au influenta asupra consumului energetic. Zgomot Zgomotul poate aparea de la operarea ventlatoarelor sau a turnului de racire.Legumele voluminoase (ca de exemplu conopida) sunt mai greu de congelat decit legumele mici(de exemplu mazarea si cartofii taiati cubulete).Energie Energie electrical este necesara pentru pompele de recirculare a apei de racire sau ventilatoare pentru racirea aerului.2) Apa Apa reziduala continand saruri poate rezulta de la congelarea prin imerse. Sistemele mecanice de refrigerare necesita in general 0.1.Cu cit aceasta temperatura este mai ridicata cu atit este mai mare cantitatea de caldura care trebuie indepartata din legume inainte de congelare. viteza ventilatoarelor si debitul de produs si presiunea de condensare si tipul prodului procesat..Grosimea stratului de legume este direct proportionala cu perioada de raminere. 2) Temperatura legumelor la intrate in tunelul de congelare.Cu cit debitul este mai mare cu atit este mai bun transferul termic intre evaporator si aer pe de o parte si aer si legume pe de alta parte.

4. Conservele de aluminiu/otel si capacele de aluminiu pot fi livrate pre-presate: productia se face in afara instalatiei. Cantitatea depinde de tipul si dimensiunea echipamentului care trebuie Curatarea si igienizarea produc apa reziduala care contine in general : .5.Apa Apa de condensare este drenata.reziduuri de la agenti de spalare In principiu agentii de spalare si igienizare care sunt folositi sunt descarcati ca ape reziduale. scapari de la umplere. capace stricate.5. Apa reziduala va contine material organic dizolvat (BOD) si materii solide. In procese cum ar fi suflarea cu aer a sticlelor de sticla se folosesc operatori care fac completarile dar si in acest caz pot rezulta deseuri de la spargerile produse in-situ.5.48 Curatare si igienizare (U. Cartoane laminate si pungi pot fi prezente in instalatie.1) Apa Pot aparea scapari de apa datorate stropirii cu produs. fie in forma lor initiala fie ca produsi de reactie cu pamantul care a fost indepartat pe parcursul curatarii.material organic solubil (BOD/COD) si suspensii solide de la premanentele de produs si depozite de pamant care sunt indepartate .2) Emisii in aer Amestecuri de gaze folosite in proces sunt livrate la instalatie fie gata amestecate fie ca gaze individuale care sunt amestecate pe loc.47 Unplere cu gaz (H. De asemenea spalarea echipamnetului produce apa reziduala.Concentratia depinde de continutul original al materialului si de tipul materialului uscat. 3.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si substante solide. Mai apar deseuri solide minore de la cerneluri sau de la spalarea echipamentului de tiparire. in special in momentele de pornire oprire a masinilor. Suflarea cu aer a PET-urilor poate fi facuta in afara instalatiei folosind pelete de PET sau sticle preformate.46 Ambalare.Aceasta apa poate contine produs uscat. 3.1) Apa Apa de calitatea dorita (vezi Sectiunea 4. in functie de circumstante acestia pot fi vanduti ca by-produs sau dispusi ca reziduuri solide. Acestea produc deseuri de la taieri.2) este necesara pentru curatare si igienizare. Energie Pentru uscarea prin inghetare –se foloseste in special electricitate. Acestea pot duce la aparitia reziduurilor din taieri. Emisii in aer Nu au fost identificate Rezultate solide Rexiduurile solide includ deseuri de ambalaje. Energie Energia consumata de masinile de umplere/ aplicare capace/ ambalar sau din alte activitati asociate Zgomot Nu au fost identificate 3. Desori acizi si alcalii sunt folositi pentru spalare si descarcati in apa reziduala. Emisii in aer Nu au fost identificate Rezultate solide Reziduuri de produs pot fi recuperate pe parcursul spalarii . taieri de la masina. In multe fabrici aceasta este principala utilizare a apei. . umplere (H. ambalaje stricate care se produc datorita proastei functionari ale masinii.

2) Apa Produdi chimici de tratamen. Petrolul poate avea pana la 3. Gazele au numai urme de sulf in compozitia lor. 3. Rezultate solide Cenusa de la combustibilii solizi pentru boilere. In perioada interuperii functionarii. Ele sunt indepartate prin purjarea boilerului la o rata de 1 % la peste 10 % din rata de productie de abur. Consumul electricitatii cumparate nu creaza emisii in instalatiile alimentare deoarece acestea au loc la statia de producere a curentului electric.1 % din greutate sulfuri. oxizii de azot (NOx) si particule. Ele pot fi folosite ca pamanturi de umplere sau depozitate in locuri autorizate. De aceea ele sunt controlate de Directiva IPPC aplicabila acestui domeniu.5. Acest efect trebuie resimtit in mod normal numai in instalatiie.5.49 Gnerare energie/ consum (U. dar poate fi o sursa de zgomot in respectivele perioade.5 % din greutate sulfuri. Emisii de CO2 rezultate de la arderea carbunului sunt duble fata de cele provenite de la arderea gazului natural.3) Apa Efluenti din etapa de generare si substante de retentie din alte procese sunt descarcate in apa. . Cand producsul este incalzit prin contact direct cu gazele de combuste atunci compusi organici volatili (VOC) si mirosuri vor fi emise altauri de aerul de proces. Temperaturile inalte de la gazele din cosuri depind de tipul carburantului si de proiectare. contaminantii care vor fi generati si emisi.Proiectarea procesului si a fabricii de combustie se face in functie de tipul de combustibil. Emisii in aer Principalele produse rezultate din procesul de combustie sunt dioxidul de carbon (CO 2) si vaporii de apa (H2O). Apa de purjare este descarcata si tratata fie in reteaua municipala fie in uzina de epurarea a pelor reziduale din uzina Purjarea trebuie facuta pentru a mentine eficienta si siguranta in operarea boilerului. 3. Reducerea consumului de apa prin optimizarea procesului si recircularea apei se pot aplica in cazurile in care acestea sunt fezabile. De aceea. Gazul.5 % din greutate sulfuri Emisiile de oxizi de azot (NOx) depind nu numai de carburant dar si de proiectul pentru unitatea de combustie si de temperatura flacarii. Supapele mari de purjare pot fi prevazute cu amortizoare acustice. in general nu contine cantitati importante de compusi de azot dar va produce NOx din oxidarea azotului din aerul de combustie.Energie Curatarea se face in general la temperaturi ridicate care necesita utilizarea caldurii. monoxidul de carbon (CO). Emisiile de NOx pot fi reduse prin injectia aburului in camera de combustie a turbinei cu gaz sau prin folosirea unor arzatoare cu un rezultat redus de NO x . silicii sau alte minerale solubile sunt concentrate in boilere. Emisiile se dioxid de sulf sunt rezultate din continutul de sulf al combustibilului. Zgomot Operarea in conditii obisnuite a boilerului nu da nastere la zgomote in afara instalatiei. continutul in NO x in gazele de combustie rezultate din arderea gazului este cel mai redus dintre combustibilii fosili.50 Tratarea apei (apa de proces) (U. in perioadele de testare si dare in functiune pot exista perioade scurte in care intra in functiune supapele de siguranta ale boilerului.5 % si 2. depozite solide si inerte de negru de fum care sunt indepartate in timpul intretinerilor si a spalarilor periodice ale boilererului. Gazele de sonda au pana la 0.Acestia sunt doxidul de sulf (SO 2). Carbunele are intre 0.

ceata rezultata din turnuri sau suspensiile pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile. . presiunea absoluta care trebuie atinsa si dimensiunile sistemului Pentru operatii mari consumul poate fi destul de mare. Energie Consumul de energie va depinde de tipul. Cu ajutorul sistemelor de racire sau inghetare. Pentru a reduce consumul de apa.51 Generare vacuum generation (U. apa este folosita pentru a condensa aburul din orice substanta volatila pe care o transporta. Materialul volatil antrenat este condensat in apa de aici aparand un nivel ridicat de material organic dizolvat (BOD). aerul evacuat de catre pompele de vacuum poate contine materiale volatile. Ejectoare de jeturi de abur In condensatoarele prin difuzie. In acest caz un amestec din sistem este necesar aburului condensat.52 Refrigerarea (U. Pentru a reduce consumul de apa apa este in mod normal recirculata utilizandu-se bucle inchise in sistem.4) Apa Pompe de vacuum Apa este folosita in pompele de vacuum pentru racire si etansare. Ejectoare de jeturi de abur Materialul necondensabil poate fi descarcat in aer.5) Apa Utilizarea apei poate fi o problema cand apa este folosita ca mediu de racire pentru condensator in sistemele cu o singura trecere. Cu condensatoarele indirecte (schimbatoare de caldura) volumul de condensat este echivalent cu aburul condensat si va contine orice material organic volatil pe care il transporta. Rafinarea zaharului sau a uleiului comestiibl). Energie Nu au fost identificate 3. In functie de materialul care este procesat aceasta descrcare poate determina aparitia unor probleme cu mirosurile. Cand apa de racire este recirculata printr-un turn de racire utilizarea apei este limitata.5.5. Daca apa de condensare este recirculata in turnuri de racire. Pentru instalatiile mari volumul de apa folosit pentru condensarea aburului poate fi semnificativ (ex.Rezultate solide Namolurile minerale si rasinile epuizate de la procesul de tratare apei necesita dispunerea lor pentru umplerea solului. 3. Zgomot Pot aparea probleme pe parcursul operarii de la ventilatoarele asociate turnurilor de racire. volumul de condensat este redus in continuare Emisii in aer Pompe de vacuum In functie de materialul care este procesat. care daca nu sunt controlate cu grija pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile. Acesta poate duce la material organic dizolvat (BOD) condensat in apa. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite. apa poate fi recirculata printr-un turn de racire.

E5 E1.26.E4. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite Energie Echipamentul de refrigerare necesita alimentare electrica.E2 W1 E1.1 C.cernere.E4 E1. Astfel de emisii trebuie examinate de la caz la caz).W3 N .3 B.E3.E2. deoarece nu in fiecare fabrica vor exista aceleasi probleme care sa duca la aparitia acelor emisii care au fost identificate pentru un sector abordat ca un intreg.E3.4 C.5 C.E2. macinare S2. extrudere N C.S2 Eplusare N Spalare N B. Tabelul 3.E2 W1 E1.tocare.egalizare S1. amestecare la S1.E4 E1. 3. A.W4 W1 W1.Emisii in aer Echipamentul de refrigerare (continand in primul rand NH 3 sau (H)CFCs) nu cauzeaza emisii relevante de refrigerenti din moment ce sistemele sunt inchise.E5 W1 E1.filtrare.1 Eimisii de proces Impactul de mediu (emisiile de process) pentru fiecare tehnica de procesare identificata in Sectiunea 2.E2 E1.29. Zgomot Zgomotul produs de catre compresoarele echipamentului de refrigerare necesita acordarea atentiei 3.E2 W1.W3 E1.S3 Silozuri S2 Manipulare/transport S1.E2 E1.W3 W1.2 C.Tehnici de separare Extractie S1.S2.S3 Deinizare N Rafinare N Centrifugare/sedimentare N Filtrare M Separare cu membrane N Apa Solide W1 N N N N E1.W3 W1 W1.Pregatirea materiilor prime Depozite Tancuri S1.E4 E1. malaxare.decojire. Trebuie insa pastrat in minte faptul ca lista de identificare a surselor nu este atot cuprinzatoare. apa si reziduurile solide sunt identificate pentru fiecare tehnica de procesare.1 A2 A3 A4 B1 B2 B.1 “Vedere generala asupra tehnicilor de procesare si operatiuni unitare” sunt prezentate sumar in Tabelul 3.6 Sumarul surselor de emisii in aer si apa si reziduuri solide pe operatii unitare In aceasta sectiune.E2.27.E2.E3.E4.S3 Sortare.W2 W1 W1.E2.3 C. formare Taiere. sursele de emisii in aer.28 si Tabelul 3.tranformare in N pasta Amestecare.S3 cald.E2.E5 E1. Simbolurile care se gasesc de-a lungul fiecare operatii descriu caracteristica emisiei interpretarea simbolurilor este data in Tabelul 3. Unele dintre cele din a doua categorie sunt considered ca avand un impact redus asupra mediului si de aceea acestea sunt desemnate ca minore (m). omogenizare la cald Sfarimare.Reducerea dimensiunilor amestecare.S2.W3 W1. feliere. (In orice caz exista fabrici in care aceasta desemnare ca fiind minore sa nu fie corecta.6 Aspecte de mediu Operatiunea unitara Aer A.E2 W1.E2 E1.E5 E1. Emisiile sun considerate sub urmatoarele categorii: emisii fugitive si neprogramate si emisii and specifice procesului.6.4 C.S3 Formare. masonare.

Tehnologii de procesare produs D.E2 E1.E2.E2.11 C.E2.13 Acoperire.7 C.11 Carbonatare D.S3 S1 S6 S1.E2. inghetare.E4 E1.E5.4 E. sarare D.E2 E1.E4 E1.9 Intarire D.E4.W2 W1 W1 W1 W1 W1.2 F. depozitare sub gaz Eliminare gaz U.S4 S1.E4.5 E.S2 S1.S2 W1 S4.3 G.S4 N S3 N S1.8 F.2 U. sterilizare.W6 N N .2 G.S2 S1.1 G.E2 E1.1 Absorbtia D.14 Invechire E.3 Gatire.E5 E1.4 Fermentare D.E2 E1.S4 N N S1.E2 E1.E2.W3 W2 W1 W1 W1 N N W1 N N W1 N W5 N W3 N W1.12 Cristalizare Neutralizare( indepartare acizi grasi) Albirea Parfumare prin inmuiere Decolorare Distilare D.S2.E2 N E1.W2 N W1 N W1 W1 N N W1.S3 N N S1.1 Topirea E.E2.10 Sulfitare D.8 C.6 Germinare D.S2. UHT F.2 Albire E.E2.E3.W2 W1.6 E.9 C.3 Solubilizare D.S3.1 F.S3. E6 E1. aglomerare D.S4.E6 E1.5 Coagulare D.E2.S7 N N N S2 S4 N1 E1 E1.E2 E1.E2.12 Carbonare D.W6 W1.E2 E1.3 H. umplere.E2 M N E1 E1 E2 E1.7 Saramurare.S5.E4 N E1.E2 N E1.E6 E1 E1. fierbere E.S3 S1.Procesare la cald E. stabilizare la rece Congelare Crioextractie Concentrare la rece Uscare la rece Operatii post procesare Ambalare.E2.E2.E4 E1.Concentrare la cald Evaporare(lichid-lichid) Uscare(lichid-solid) Deshidratare(solid-solid) G.1 H.E4 N E1.10 C.E4 E1.S3 S1.E3.2 Dizolvare D.S3 S1 S1 S1.E2.E2. incapsulare.S3 N S1.C.S2 S1. E5 N N W1. S7 S4 S1 S1.W3 N N W1. E1.7 E.Procesare la cald Racire.E6 E1.8 Afumare D.S6 .Procese utile Curatenie/igienizare N N N S1.1 Coacere Frigere Prajirea Temperatura Pasteurizare.E2.E4 N N N E1.E2 E1.

26:Impactul de mediu al tehnologiilor de mediu (1.4 CO2 S.2002) Cod Tipul emisiei E1 Material organic solubil E2 Solide suspendate total E3 Acid/alcalin E4 Ulei/grasimi E5 Nitrat/nitrit/amoniu/fosfat E6 Solide dizolvate M Minore N Zero Tabel 3.CIAA.U.E5 E1 E5 N W1.28: Coduri folosite pentru emisii in apa Cod Tipul emisiei W1 Organica(deseuri/materiale de procesare) W2 Ulei/grasimi W3 Anorganice (ex pamint. CaCO3.E3.29: Coduri folosite in deseuri solide. .3 U.5 U.6 Generare/consum energie Tratamente apa Demineralizare Generare vid Refrigerare Generare aer comprimat S2. cutii.S6 N S1 S7 N E1.S4.4 U.S5.3 Organice S.5 sO2 S.1 Miros S.2 U. bidoane) M Minore N Zero Tabel 3. carbune activ) W4 Solvent W5 Metale Ex catalizator Nichel W6 Ambalaje din proces (hirtie.7 NH3 M Minor N None *Organice acopera emisiile continind material organic in conditiile de procesare privind presiunea de vapori a componentelor individuale prezente in emisii Tabelul 3.2 Particule S.W3 N N Tabelul 3.E2.2002) Cod Tip emisie S.27:Coduri folosite pentru emisiile de aer (1.CIAA.6 NO2 S.

umplerii si golirii tancurilor si silozurilor Mirosuri nedorite care apar de la uzinele de tratare a apelor reziduale Ventilarea tancurilor de depozitare Fumigarea Pierderi de vapori in timpul depozitarii. Numai problinele de mediu sunt listate. pompe. 2000) In aceasta sectiune o vedere asupra problemelor de mediu este prezentata conform documentelor si descrierilor de proces din Marea Britanie-Agentia de Mediu 2000.7. . Pentru anumite procese unele probleme nu pot fi relevante. pompe. fiind utila pentru operatiunile implicate. O schema simplificata este data reflectand productia reala. 3. usi) Bazine de decantare Turnuri de racire si bazine de racire Apa Ape contaminate Pierderi din tancuri de depozitare Scurgeri ale conductelor Debordari Drenaje Scapari de la flanse. umplerii si golirii tancurilor de solventi sau butoaielor Supape de descarcare si discuri de includere cu scapari Scurgeri de la flanse.1 Procesare carne de pui Diagrama de proces simplificata pentru carne si carne de pui include toate etapele procesului dar numai etapele 6 si 7 sunt relevante pentru prezentul BREF.3.2. etansari de supape Scurgeri ale cladirilor(ferestre.7 Sumar al problemelor cheie de mediu in anumite sectoare (10 Agentia de mediu UK.6. Emisii accidentale sau neprogramate Aer Mirosuri in timpul depozitarii. nu se dau valori numerice. Etapele anterioare sunt acoperite de BREF pentru abatoare si carcase. etansari 3.

5 3 7 4 5 6 Tip de emisii/subproduse Miros Scapari potentiale de la refrigerare BOD/COD/SS Apa de spalare/apa de inmuiere Sange Deseuri ambalaje Piele. fulgi Numeroase subproduse.30 Sumarul emisiilor cheie in procesarea cheie in procesarea carnii si a carnii de pui (10. Energie de refrigerare Iesire Ambalaje stricate . 2000) . subproduse. par.7:Diagrama simplificata de proces pentru carne si carne de pui (10. 6 Spalare 1.2.SRM Oase.4. Agentia de mediu UK.Intrari Energie de refrigerat Ambalaje Abator Taiere si racire Ambalare Oase.6.4.Agentia de mediu.5.UK 2000) Sursa Aer Apa Sol 1.3. produs finit Figura 3. subproduse BOD= oxigen biologic COD=cerere de oxigen chimic SS= solide in suspensie Tabel 3.

mirosuri Energie refrigerent Produs finit deseuri de ambalaje IESIRE Figura 3.31 Sumarul emisiilor cheie in procesarea pestelui congelat/produse de peste . gaze de combustie.3.2 Procesarea pestelui Peste(in general in blocuri congelate) Faina/apa/ oua Ulei alimentar Energie Refrigerent Ambalare 1 Debitare/fasonare 2 Acoperire 3 Prajire 4 Congelare 5 Ambalare Bucatele/ subproduse de mici dimensiuni Praf Ulei.8 Diagrama simplificata de proces in procesarea pestelui Sursa 2 3 3 4 Spalare 1 3 5 Tip emisie/produs Praf Miros.7. gaze combustie Energie termica potentiala pentru scurgeri de refrigerent BOD/COD/SS Deseuri alimentare Ulei Deseuri ambalaje Aer Apa Sol Tabel 3.

9 Diagrama simplificata de proces pentru conserve de peste Sursa Aer Apa 1 2 3 4 5 spalare 2 Tip de emisie/produs BOD/COD/SS BOD/COD/SS Poluanti anorganici BOD/COD/SS BOD/COD/SS Poluaniti anorganici BOD/COD/SS Restur.32 Sumar emisii cheie pentru productia de conserve de peste .co ns-ervare capace Abur alimentar Amb alaje Spalare Filetare spalare Tratare cu abur Umplere. inchidere Sterilizare Ambalar e Apa spalare Apa de spalare deseuri alimentare Apa Deseuri alimentare clorinata ambalaje IESIRI Apa clorinata Produs finit /deseuri ambalare Figure 3.sos. solzi Sol Tabel 3.INTRARI Peste apa Apa Abur alimentar Ulei.

10 Diagrama simplificata pentru producerea fulgilor de cartofi Sursa Tip emisie/produs Aer 1 VOC s/miros 4 Energie termica/VOC 5 s/miros VOC s/miros/ energie 6 termica Gaze de combustie Energie termica Scurgeri refrigerare Apa 1 BOD/COD/SS /pesticide 2 BOD/COD/SS /amoniac 3 liber 5 BOD/COD/SS Grsimi ulei Sol 1 Sol/EVM 2 Bucati/ramasite de la taiere 5 Ulei folosit (reprocesat) Tabel 3. mirosuri VOC si caldura Produs finit Energie termica refrigerent (amoniac) Deseuri ambalaje Deseuri de cartofi Figura 3.3.7.eplusar e. sortare 2 Taiere 3 albire 4 deshidrata re uscare 5 prajire 6 Congelare ambalare Apa spalare Abur caustic Apa cu soda caustica Pielite Pesticide Abur/Ocs sol/EVM Apa bucati de cartofi amidon liber deseuri Apa de albire Abur mirosuri VOC Ulei gaze de ardere.3 Procesarea cartofilor Intrari Cartofi apa sau abur Apa sau abur alimentar Aer cald Ulei alimentar combustibili Energie Refrigerent ambalaje 1 Spalare.33 Sumar emisii cheie in productia fulgilor de cartof .

gaze combustie. energie termica Vapori de apa Praf BOD/COD/SS BOD/COD/SS BOD/COD/SS BOD/COD/SS Pesticide Coji Felii/deseuri taiere Ulei folosit Tabel 3. vapori apa. caldura Praf.34: Sumar emisii cheie in producerea crips-urilor . combustibil Arome.INTRARI Cartofi Apa Apa Aer cald Ulei alimentar. sare ambalaje 1 Spalare/Curatare/Sortare 2 Taiere 3 Spalare 4 Deshidratare /Uscare 5 Prajire 6 Aromare Ambalare Apa spalare Coji Pesticide Apa Felii de cartof/deseuri taiere Apa reziduala Ulei folosit. mirosuri. deseuri ambalaje IESIRI Figura 3.11: Diagrama simplificata de proces pentru crips-uri de cartofi Sursa Aer 5 5 6 1 2 3 Spalare 1 1 2 5 Apa Sol Tip emisii/produs Miros Gaze combustie. produs finit.

pulpa.miros Cozi samburi. pulpa.3. apa racire BOD/COD/SS Corpuri straine.7. sulfit si apa contaminata Produs final. seminte Deseuri ambalaje Tabel 3. pulpa Deseuri.35: Diagrama simplificata de procespentru sucuri de fructe si legume Sursa Aer Apa Sol 2. pietre -apa de spalare -fructe stricate Ulei citric. fructe stricate Ulei citric Deseuri.35: Sumar al emisiilor cheie la productia de sucuri de lagume si fructe INTRARI . deseuri ambalaje IESIRE Figura 3. pierderi. coji.4 Procesare fructe si legume INTRARI Energie Apa racire Conservanti chimici (ex sulfiti) Fructe Energie Apa Energie Apa Energie Energie Ambalaje 1 Receptie materie prima 2 Sortare Clasificare Spalare 3 Extractie ulei(citric) Macinare(pasta) 4 Extractie suc 5 Filtrare 6 Conservare 7 Ambalare finala Mirosuri Corpuri straine –bete.3 6 Spalare 2 3 4 5 7 Tip emisii/ produs Apa de spalare Pierderi. miros Pulpa semint. deseuri Apa de racire. apa de spalare.

pectine. apa de racire clorinare Ambalare 6b Congelare 1 Receptie materii prime 2 Eplusare. produs finit IESIRI Figura 3. pesticide. solutie sulfit Energie apa calda sau abur Energie Energie. soda caustica. sirop zahar. suc natural. amoniac Energie. agenti de colorare sau antispumare. coji.apa continand adjutanti Apa de albire Deseuri ambalaje Apa clorinata Coji. refrigere nt. acid scorbic. apa. apa spalare.Fructe Energie . trisodiu citrat Energie Ambalaje Ambalaje . transport 3 Albire(in unele cazuri) 4 Taiere 5 Umplere/ etansare 6a Procesare la cald 7 Ambalare finala Solutie caustica folosita. ex. ambalaje Energie. pesticide.36: Sumar al emisiilor cheie in producerea de fructe conservate si congelate INTRARI Pulpa inghetata sau tratata cu sulfit. adjuvanti. acid aditivi. seminte Deseuri fructe Deseuri ambalaje Sol Tabel 3. zahar. scoatere samburi. samburi. apa de spalare. samburi.13: Diagrama simplificata de proces fructe conservate si congelate Sursa Aer Apa 6b 6a 2 3 5 6 2 4 5. apa continand adjutanti Apa reziduala de albire Reziduuri Ambalaje deseuri Energie Refrigerent ( amoniac) Apa clorinata Deseuri ambalaje .7 Tip de emisii/ produs Posibile scurgeri refrigerent Vapori apa Soda caustica folosita. sirop de glucoza.

apa Energie. (SO2posibil) Pierderi (erori de depozitare) Deseuri de ambalaje Tabel 3. conserve. prime filtrare .14: Diagrama simplificata pentru productie de conservanti Sursa Aer Apa Sol 3 4 4.37: Sumarul emisiilor cheie in producerea conservantilor Legume Apa. zahar Ambalaje Pesticide. energie.5 Tip emisii/ produs Vapori de apa. soda caustica Apa Intrari abur. aer Apa. Receptie Spalare materiilegume strivite clasare. Ambalaje Pierderi Deseuri ambalaje Produs final INTRARI Figura 3.1 Receptie materii prime 2 Amestecare 3 Pasteurizare si concentrare sub vid 4 Umplere 5 Ambalare finala Vapori de apa SO2 ( de la fructe tratate cu sulfit Deseuri. apa spalare Corpuri straine. abur.

aici racirea la temperaturi foarte joase este necesara (-30 la -40oC). refrigerare Ambalare finala Apa consumata coaja Apa spalare.agenti de albire 6 Pierderi Sol 2 Corpuri straine 3 Coji 4 Deseuri legume 7 Deseuri ambalaje Tabel 3. Albirea cu banda cu congelare cu apa consuma aproximativ jumatate din energia albirii cu banda si congelare sau albire in toba de congelare in contracurent. Sectorul legumelor congelate este un mare consumator de electricitate si gaz natural.apa de spalare 3 Apa si solutie caustica folosite 4 Apa uzata 5 Apa de albire. Economia de energie poate fi o obtiune atractiva. refrigerent Deseuri. deseuri legume de Apa de albire Energie. consumul de electricitate este intre 20 si 65 kwh/m3 de depozitare spatiu/anual.38:Sumarul emisiilor cheie in procesarea legumelor conservate si congelate Consumul de energie in sectorul congelarii legumelor Procesul care consuma cea mai multa energie este procesul de congelare profunda (80 la 280 KWhe/tona de legume congelate).15:Diagrama simplificata de proces pentru legume conservate si congelate Sursa Tip emisie/by-produs Aer 6 Energie. Procesarea mecanica a fasolei (6 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (9 KWhe/tona de produs congelat) consuma multa energie spre deosebire de alte legume. Consumul de electricitate in sistemul de albire cu banda/congelare cu apa (2-8 KWhe/tona de produs congelat). Aproape fiecare etapa a procesului necesita energie. Produse finite Figura 3. Spanacul necesita cea mai multa energie pentru procesarea intermediara (ambalare si portionare). Pentru productia cu abur. Spalarea spanacului (9 KWhe/tona de produs congelat) este energetic intensiva. Eplusarea cu abur consuma aproximativ de 5 ori mai mult abur decat eplusarea in strat. ambalaje. 28 KWh e/tona de produs congelat). pierderi. Ceilalti pasi de procesare necesita mai putina energie electrica (max. Morcovii (8 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (20 KWh e/tona de produs congelat) necesita o mare cantitate de energie pentru sortare. Pentru depozitare. curatare Albire Pierderi. Cele mai mari economii de energie se fac in faza de racire si in tunelul de congelare: economiile sunt posibile prin reglarea corecta a parametrilor de lucru (temperatura de evaporare.Epilare Taiere.posibile pierderi de refrigerat Apa 2 Pesticide. Aburul este folosit pentru eplusare si albire. in functie de produsul care este . avand in vedere necesarul mare de electricitate si agent termic al firmelor din congelare. se poate folosi gaz natural. viteza benzii transportoare si tunelul de congelare).

Pentru pre-procesare si albire.mirosuri Apa Spalare BOD. Mai mult este necesar sa se reduca pierderile de transmisie si ventilatie in tunelul de congelare folosindu-se o izolatie termica adecvata a tunelului de congelare. receptie si spalare Aer Abur Abur Solvent (hexan) Ulei brut Energie termica Abur Strat Vezi diagrama debitelor din Solvent rafinare Vezi diagrama ulei debite rafinare Praf 2 Decorticare Praf Mirosuri 3 Conditionare/ uscare/ sedimentare Praf Miros 7 Separare solvent 4 Presare 5 6 crud Separare Miros Rafinare 8 ulei/solventCenusa Uscare de filtru .10 Acizi grasicontinand acizi grasi 12 liberi. economiile de energie sunt posibile prin reducerea pierderilor din transmisie si ventilatie prin aplicarea unei izolatii termice corecte si limitand miscarea aerului la deschiderea usilor.5. 3.3.ulei.posibile pesticide Sol 11 Agent de spalare consumat continand metale.grasimi Acid/baza consum 9. Ciclul de decongelare a evaporatoarelor este cel mai bine optimizat. In depozitare. atunci multa energie este necesara sa se genereze in zona de depozitare.mirosuri. Cu o combinatie de transportor cu banda si congelare cu apa.7. energia poate fi schimbata. pigmenti Tabel 3.14) Aer 1.3. refrigerarea de noapte poate fi o optiune. Daca perioada este prea scurta. apa incalzita in sistemul de racire poate fi folosita pentru a incalzi legumele proaspete inainte de albire. Daca se limiteaza durata deschiderii usilor. Consumul sistemelor electrice din tunelul congelare este mentinut cat mai scazut optand pentru convertoare de frecventa si prin instalarea iluminarii cu consum scazut. Apa reziduala calda de la sistemul de albire poate fi folosita de pompe sau ca apa de spalare.39:Sumarul emisiilor cheie in fabricarea uleiurilor vegetale INTRARI Materii prime Aer Corpuri straine.substante volatile.3 Pref 3 Mirosuri 4 Mirosuri.solvent 7 Mirosuri.solvent. Productia de ulei vegetal Sursa (vezi fig.anorganice. Daca perioada dintre 2 cicluri de decongelare este prea lung atunci eficienta evaporatoarelor scade si caderea de presiune creste.2. Ventilatoarele pot fi reduse in putere si decongelarea automata poate fi inchisa. In plus este important sa se mentina presiunea de condensare cat mai joasa posibil prin existenta a suficiente unitati de condensare.16 si Productia de ulei vegetal tip emisie/by produs fig. acid 13 Hidrogen. Legumele sunt transportate cat mai reci si mai uscate in tunel pentru a reduce reincarcarea congelarii.procesat si produsul final. pietre 1 Materii prime.

17: Diagrama simplificata pentru rafinare ulei 3. apa saponificata carbune de albire folosit. albire. Mirosuri Aburi Pesticide Catalizator Ni. hidrogen. acizii grasi liberi.dezodorizar 14 Ambalare l Ulei insolubil sau mucilagiu Apa saponificata Carbune consumat.substante volatile. pigmenti. metale. abur. Diagrama de proces simplificata pentru extractia uleiului INTRARI Ulei brut Apa Acid fosforic/citric Soda caustica Carbonat de sodiu Energie termica Carbune Albire Energie Abur Hidrogen Nichel Catalitic Ambalaje 9 Rafinare 10 Neutralizare Uscare 11 Albire 12 Dezodorizare 13 Rafinare chimica(filtrare.Figura 3.16.6 Industria laptelui . Ulei rafinat Ambalare INTRARI Figura 3.7.mirosuri. pigmenti Acizi grasi liberi.

3 5 Tip emisie/produs Mirosuri Pierderi Apa calda BOD/COD/SS Deseuri organice Deseuri ambalare Tabel 3.40: Sumarul emisiilor in productia de lapte si smantana INTRARI Lapte pasteurizat Energie Refrigerent Apa. lapte.INTRARI Lapte brut Mediu de incalzire (apa.18: Diagrama simplificata pentru obtinere lapte si smantana Sursa Aer Apa Sol 1 1. abur) Mediu de racire (lapte.2. apa.5 4 Spalare 1. refrigerent) Ambalaje 1 Receptie 2 Separare 3 Tratament la cald (omogenizare 4 Racire 5 Ambalare Pierderi de lapte Mirosuri Smantana Apa Apa calda Refrigerent Deseuri ambalare Pierderi lapte IESIRI Figura 3. sare Ambalare .

2.41 Sumar emisii cheie pentru productia untului INTRARI Lapte brut sau pasteurizat Cultura bacteriala Apa Sare Parafina Material de etansare Ambalare .1 Receptie lapte 2 Centrifugare 3 Racire/invechire 4 Amestecare 5 Spalare/sarare 6 Ambalare Pierderi Mirosuri Lapte smantanit Pierderi Energie Refrigerent Pierderi Unt Apa spalare Deseuri ambalare Produs finit IESIRI Figura 3.3 4 5 Spalare 6 Sol Tip emisie/ produs Miros Scurgeri refrigerent Pierderi Unt Apa de spalare BOD/COD/SS Deseuri ambalaje Tabel 3.19: Diagrama simplificata pentru producerea untului Sursa Aer Apa 1 3 1.

42: Sumarul emisiilor in producerea branzei Lapte praf Energie Energie Energie refrigerare Energie. refrigerent Taiere.6 3 Spalare 6 Tip emisii/produs secundar Mirosuri Zer Apa uzata BOD/COD/SS Deseuri ambalaje Tabel 3.5. racire Fermentare Amestecare Depozitare . la cald si Recepti e Amestecare lapte Omogeniz.3. Culturi bacteriale Fructe arome Ambalaje.20: Diagrama simplificata de proces pentru producerea branzei Sursa Aer Apa Sol 1 2.4.1 Receptie lapte 2 Coagulare 3 Taiere 4 Texturizare (inchegare) 5 Sarare 6 Presare/etansare 7 Maturare/ ambalare Mirosuri Pierderi Zer Zer Apa reziduala Zer Pierderi Zer Deseuri material etansare Zer Mirosuri Deseuri Ambalare Produs finit IESIRI Figura 3.

1 Diagrama simplificata de produs pentru productia iaurtului Aer Sursa 1 2 4. grasime. arome Refrigerent Ambalaje. Volatile Mirosuri Pierderi BOD/COD/SS Produs stricat Praf Deseuri ambalaje Apa Sol Tabel 3. Subst. refrigerent CO2 Substante volatile.Pierderi. coloranti.3Sumarul emisiilor cheie in producerea iaurtului INTRARI Grasime. zahar. emulgatori. praf Energie .7 5 6 1 spalare 7 2 7 Tip emisie/by-produs Mirosuri Mirosuri. Mirosuri mirosuri Produs Stricat din erori de depozit deseuri Ambalaje refrigerent Figura 3.lapte praf zahar. praf Pierderi ref. Tratament la cald si racire Maturare Congelare Umplere Depozitare . emulgatori. stabilizatori Energie Energie refrigerare Coloranti. mirosuri Mirosuri.4.2. stabilizatori arome Energie. refrigerent Receptie Amestecare si incalzire Omogeniz.

Diagrama de proces pentru productia inghetatei Sursa Tip emisie/by-produs Aer 1 Mirosuri 2 Mirosuri.6. Apa spalare BOD/COD/SS 1 Pierderi 6. praf Energie . nutrienti.7 Pierderi ref.4Sumarul emisiilor cheie in producerea inghetatei 3. faina Ambalaje .7 Produs stricat Sol 2 Praf 7 Deseuri ambalaje Tabel 3. Morarit INTRARI Aer Boabe Aer Energie Apa Energie Energie Aditivi .Pierderi. refrigerent Refrigerent. energie.acid ascorbic.7.produs stricat Produs stricat din erori de umplere ambalaje refrigerent Figura 3.7. agenti de tratare.4.22. mirosuri Mirosuri. praf 4. Enzime.

nutret .45: Sumar emisii macinarea graului 3. seminte Tarate. cernere 6 Amestecare. seminte. tarate.toate produsele secundare Deseuri ambalare Tabel 3. pietre.8 Productia amidonului INTRARI Aer.2.5 2 4 5 7 Tip emisii/ produs Praf Praf Cereale. germeni. metale. metal Tarate. tarate.2.1 Preluare materii prime 2 Curatare 3 Conditionare 4 Scurgere. nutret. pietre.4. cernere. produs finit IESIRI Figura 3.grau toate produsele secundare Nutret grau . depozitare vrac. apa SO2 Apa Apa Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire Solvent electrica electrica .5 1.23: Diagrama simplificata pentru macinarea graului Sursa Aer Sol 1.7. praf Faina. ambalare Praf Corpuri straine: cereale. purificare 5 Reducere. tratare faina 7 Redresare. germeni Deseuri ambalaje.4.

solvent IESIRI Figura 3.3. melasa Energie Energie Abur Aer cald Aer rece Energie Ambalaje . lichid de inmuiere H2SO3. emisii gazoase Ape reziduale. ape reziduale Ape reziduale Ulei. gluten Nutret fara grasimi Apa Sol Tabel 3. fibre.7. fibre gluten Apa reziduala Amidon uscat. nutret fara grasimi. nutret fara grasimi.1 Curatare si inmuiere 2 Macinare si separare 3 Spalare amidon 4 Deshidratare Germeni 5 Spalare germeni si uscare 6 Ulei.46: Sumar emisii cheie in producerea amidonului si uleiului de porumb 3. vitamine/mineral. praf. solvent Aer materii straine.5 Spalare 1 1 2 6 Tip emisii/produs Praf Grasimi H2SO3 gazos Apa reziduala COD/BOD/SS Lichid inmuiere Materii straine Fibre.24: Diagrama de proces pentru amidon de porumb Sursa Aer 4 6 1 2. proteine. grasimi.9 Nutreturi pentru animale INTRARI Cereale.

praf Praf Praf miros Produs finit. deseuri ambalaje. pentru animale si hrana uscata.7. praf IESIRI Figura 3.25: Diagrama simplificata de proces pentru nutreturi.3.9 8 7 Tip emisii/proces Praf Miros Deseuri ambalaje Tabel 3.8. praf Nutret .2. cereale suplimenti vitamine mineral Energie Energie Energie Caldura Energie Apa clorinata Ambalaje .4.47: Sumar emisii cheie de la producerea nutretului si a hranei uscate pentru animal INTRARI Produsi secundari proaspeti sau de congelat de carne. extrudere 6 Uscare 7 Racire 8 Depozitare vrac/ 9 Presare Praf Praf Praf Nutret brut.6.1 Receptie 2 Cantarire 3 Clasare 4 Amestecare 5 Conditionare. pentru animale de casa Aer Sol Sursa 1.

4. mirosuri Tratare cu apa.2.8 Tip emisii/ produs Mirosuri Pierderi Produsi chimici de tratare a apei Deseuri ambalaje Tabel 3. vitamine. deseuri carne Abur Aer cald Energie . produse chimice Deseuri ambalaj si produs finit IESIRI Figura 3.48: Sumar emisii cheie in fabricarea hranei umede pentru animale de casa INTRARI Cereale uscate.1 Receptie 2 Reducere dimensiuni 3 Amestecare 4 Gatire 5 Umplere 6 Sterilizare 7 Racire 8 Ambalare Pierderi. minerale.2. mirosuri Pierderi.5 1. mirosuri Mirosuri Mirosuri Pierderi.26: Diagrama simplificata de proces pentru prepararea hranei umede pentru animale de casa Sursa Aer Apa Sol 1.5 7 3.3.

3 1 Receptie 2 Conditionare Extrudere Uscare/ame stecare cu grasimi 4 Amestecare 5 Ambalare Pierderi.4 1. praf.3 2.2. Praf.27: Diagrama simplificata de proces pentru producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa Sursa Aer Apa Sol 1.5 Tip emisii/produs Praf Pierderi Deseuri ambalaje Tabel 3. miros Miros Deseuri ambalaje Produs final IESIRI Figura 3.3.49: Sumar al emisiilor cheie in producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa .2. miros Miros Pierderi.