Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România MARIN TONIA • JACOUES POTDEVIN Elemente de DOCTRINĂ SI DEONTOLOGIE A PROFESIEI

CONTABILE Editura CECCAR, Bucureşti,2008 Marin TOMA - autor Jacques POTDEVIN - coautor la Partea A, capitolele II, III Editor: Editura CECCAR Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Bucureşti Tel.: 021/330.88.69 / 70 / 71 Fax: 021/330.88.88 E-mail: edituraceccar@yahoo.com Redactori: Nadia MARINESCU Alina Mihaela MÎNDRU www.ceccar.ro Tipărit: Tipografia EVEREST Tel.: 021/433.07.01 / 02 / 03 Descrierea CSP a Bibliotecii Naţionale a României TOMA, MARIN Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile / Marin Toma, Jacques Potdevin -Bucureşti: Editura CECCAR, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-8414-53-2 I. Potdevin, Jacques Cuprins Din partea autorilor .............................................................. 7 Partea A Tezele fundamentale ale profesiei contabile Capitolul L Introducere ...................................................... 10 Capitolul II. Profesia contabilă: concept, structură, rol şi mod de reglementare ............................ ......... 16 1. Concept şi structură ................................... 16 2. Profesia contabilă - o profesie reglementată .............................................32 3. Rolul profesiei contabile ............................ 41 4. Profesia contabilă între reglementare şi interesul public ........................................... 44 Capitolul III. Organizarea profesiei contabile ....................... 47 1. Modalităţi de organizare a profesiei contabile la nivel naţional........................... 47 2. Criterii de recunoaştere a unui qrganism al profesiei contabile .................................. 49 3. Organizarea profesiei contabile la nivel global .......................................................... 50 4. înfiinţarea unui organism profesional de contabilitate ........................................... 56 4. l. Rolul si responsabilităţile unui organism profesional de contabilitate.... 84 4.2. Educaţia şi examinările membrilor ..... 98 4.3. Dezvoltarea capacităţii organismului profesional ........................................ 106 Capitolul IV. Standardele internaţionale ale profesiei contabile ...................................................... 112 1. Standardele Internaţionale de Educaţie .... 112 2. Standardele Internaţionale de Calitate ......114 3. Standardele Internaţionale de Etică ......... 117 4. Standardele Internaţionale de Contabilitate ........................................... 118 5. Standardele Internaţionale de Audit ........ 118 Partea B Etica în profesia contabilă Capitolul I. Etica în profesie - elemente conceptuale ...... 122 1. Etica în general; etica profesională .......... 122 2. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile ................................................. 124 3. Codul etic IFAC: rol, structură ................ 125 Capitolul II. Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile ..................................................... 128 1. Integritatea ............................................. 128 2. Obiectivitatea ........................................... 128 3.i Competenţa profesională şi prudenţa ...... 130 4. Confidenţialitatea ................................... 131 5. Profesionalismul ..................................... 134 6. Respectarea standardelor şi normelor profesionale ............................................ 134 7. Independenţa .......................................... 135 Capitolul III. Obligaţiile organismelor profesionale ........... 139 întrebări recapitulative din Părţile A şi B ......................... 141 Partea C Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în România Capitolul I. O profesie tradiţional liberală ............. ............ 146 Capitolul II. O profesie contabilă bine organizată .............. 149 1. O rapidă recunoaştere naţională şi internaţională ............................................ 149 2. Standarde profesionale de nivel înalt ........152 3. Activitatea internaţională ......................... 154 Capitolul III. O profesie excesiv reglementată ................... 158 Capitolul IV. Profesia de expert contabil şi de contab il autorizat din România în întrebări şi răspunsuri ...................................................... 159 Anexe: Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi ............................. 232 Regulamentul de organizare si funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România ................................ 255 Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România.................................................. 311 Bibliografie ......................................................................... 489 Din partea autorilor De ce o astfel de lucrare? Deşi profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, preocupările legislative^de regulă, neglijează_sau trec pe un plan secundar factorul uman, r espectiv profesionistul contabil, atunci când se abordează aspecte legate de contabilitate, fiscalitate şi alte activităţi pentru realizarea cărora sunt necesare cunoştinţe în domeniul contabilităţii Programele de educaţie în domeniul contabilităţii trebuie să asigure formarea de profesionişti contabili cu o structură a valorilor profesionale, eticii şi atitudinilor necesară pentru exercitarea raţiona mentului profesional şi pentru acţionarea într-o manieră etică, fapt care este în interesul societăţii şi al profesiei; ele trebuie să asigure convingeri viitorilor profesionişti contabili despre rolul lor la nivelul unei entităţi pentru dezvoltarea economiei naţional e sau a economiei mondiale; ele trebuie să furnizeze viitorilor profesionişti contabili cunoştinţe despre modul lor de organizare în activitatea practică. Toate acestea constituie cerinţe ale Standardului Internaţional de Educaţie (IES) nr. 4 emis de IFAC. O cercetare de aproape trei ani. Cu o bogată activitate în diferite organisme internaţionale şi regionale, autorii au avut posibilitatea să studieze modul de organizare şi exercitare a profesiei contabile în diferite ţări şi la nivel regional, sintetizând şi reţinând ca teze şi principii fundamentale pe acelea care caracterizează profesia contabilă şi sunt concordante sau convergente cu cele recomandate la

nivel global. Structura lucrării. Rezultatele cercetării au fost sintetizate în elemente privind doctrina profesiei contabile , elemente privind deontologia în profesia contabilă, precum şi modul în care este organizată şi se exercită profesia contabilă în România, în legătură cu aspectele doctrinare, constatarea centrală se referă la caracterul de întreg al unei profesii formate din multe activităţi. Profesia contabilă este o profesie cu un câmp larg de acţiune şi cu multe specializări diferite. Profesioniştii contabili lucrează independent, atât în firme (mari sau mici), cât şi individual; ei lucrează ca angajaţi în organisme şi instituţii publice sau private, în organisme non-profit sau în educaţie, unde pot avea roluri diferite. Profesia contabilă include şi consultanţi în domenii variate şi numeroase legate de administraţia publică sau afaceri, cum ar fi management, fiscalitate, sisteme informaţionale, finanţe corporative, supravegherea întreprinderilor şi multe altele. Chiar dacă în anumite organisme profesionale membrii sunt specializaţi pe una sau pe foarte puţine dintre aceste specializări, profesia contabilă în ansamblul ei le include pe toate, constituindu -se într-un tot unitar. Diversitatea activităţilor care formează profesia contabilă este o realitate foarte importantă pe care nimeni nu ar trebui să o neglijeze, sublinia preşedintele IFAC la întâlnirea cu preşedinţii organismelor profesionale membre ale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni (FEE) din 31 mai 2007 de la Londra. Destinatarii lucrării. Lucrarea este destinată candidaţilor la examenele de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, studenţilor din învăţământul universitar de profil, precum şi profesioniştilor contabili. Prezentând în anexe şi reglementările de bază ale profesiei, lucrarea poate constitui un instrument practic al profesionistului contabil liber sau angajat, indiferent de experienţa sa. Autorii mulţumesc anticipat tuturor celor care vor binevoi să le adreseze observaţiile şi opiniile lor; mulţumesc totodată Editurii CECCAR şi doamnei Nadia Marinescu pentru asistenţa editorială dată lucrării, acurateţea punerii în pagină şi exigenţa în transpunerea textului. Marin Tonta, Jacques P otdevin PARTEA A Tezele fundamentale ale profesiei contabile CAPITOLUL I Introducere în cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor profesioniştilor contabili, un loc important îl au cunoştinţele de natură doctrinară şi deontologică; profesia contabilă distingânduse de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca îndeplinirea acestei misiuni să fie asumată de toţi profesioniştii contabili în cunoştinţă de cauză, ceea ce presupune ca aceştia: - să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale si pentru apărarea interesului public; - să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional; - să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute si apreciate decât dacă satisfactrei deziderate devenite comandamente fundamentale ale profesiei: educaţie, etică şi calitate; - să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa şi pot funcţiona organismele profesionale; - să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă dacă se doreşte a deveni o profesie de top în economia şi societatea românească: unitatea (unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si unitatea tuturor profesioniştilor contabili indiferent de statut) şi unicitatea profesiei contabi le; 10 - să fi absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi experienţă cerut de activitatea de profesionist contabil în acea ţară şi care, cel puţin, întruneşte nivelul de calificare al Directivei a VUI-a, şi datorită căruia, odată autorizaţi, pot desfăşura fără restricţii auditul statutar al tuturor entităţilor care sunt supuse auditului. Profesia de „contabil", conform definiţiei de mai sus, este o profesie reglementată în toate statele membre din Uniunea Europeană. Pentru a obţine accesul la această profesie, este necesar să fii autorizat de autorităţile competente din statul membru. Autorizarea unui profesionist este indicată prin includerea sa pe o listă a celor autorizaţi să exercite activitatea sau activităţile rezervate profesiei. Pentru a fi autorizat, este necesar să se obţină o calitate profesională, de la o autoritate competentă dintr-un stat membru, desemnată în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale acelui stat, şi de a întruni orice alte condiţii legate de autorizare, cum ar fi buna practică , în cazul entităţilor juridice, condiţiile legate de controlul capitalului şi al organismului de control au fost şi ele îndeplinite în cazul autorizării. Există două abordări ale calificărilor profesionale pentru contabili la nivel european: - sistemul de calificare a pregătirii; şi - sistemul de calificare funcţională. Calificarea pregătirii indică faptul că deţinătorul a terminat un anumit curs de educaţie şi pregătire. Calificările pregătirii, care sunt cunoscute pe larg publicului, asigură accesul la o serie largă de activităţi, adesea fără solicitarea de a deţine o calificare funcţională suplimentară. Deţinerea calificării pregătirii este un element esenţial în obţinerea calificării funcţionale, dacă aceasta este necesară, în toate statele membre în care există calificarea funcţională, această calitate se obţine în general ca un al doilea stagiu pentru deţinerea calificării pregătirii. 11 Termenul calificare funcţională denotă o calificare profesională care permite deţinătorului să exercite îndatoririle specific e la care numai această calificare permite accesul. Deţinătorul acestei calificări poate de obicei să practice numai unica funcţie la care calificarea îi permite accesul şi uneori la câteva activităţi conexe, excluzând orice alte activităţi. Legătura strânsă dintre funcţie si calificare înseamnă în general că funcţia poate fi îndeplinită numai de către cei care au calificarea. Acolo unde există o ca lificare

funcţională pentru o anumită activitate, aceasta este în mod necesar unică. Totuşi, o calificare funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi. Coexistenţa calificării de pregătire si a celei funcţionale poate prezenta dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea mutuală a echivalenţei dintre o calificare funcţională, care permite accesul la un domeniu restrâns de activitate, şi o calificare de pregătire, care asigură accesul la un domeniu mai larg de activitate, fiind greu de stabilit. Totuşi, această problemă nu trebuie trecută cu vederea, deoarece calificările funcţionale (cu unele excepţii rare) se obţin în general conform condiţiei anterioare de deţinere a unei calificări de pregătire. Calificările de pregătire, ca şi calificările funcţionale, sunt oferite iniţial persoanelor fizice, dar majoritatea statelor membre le oferă, prin extensie, firmelor profesionale compuse din cei care deţin calificarea în cauză. Profesia contabilă are un domeniu foarte larg de activitate, dar şi unul care diferă în diferite state membre ale Uniunii Europene. Studiul din 1995 realizat de FEE, „Studiu al activităţilor profesioniştilor contabili din Europa", arată în mod clar acest lucru. Sfera d e activitate a contabilului acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare ale companiilor, recuperarea corporativă, lichidări, insolvabilitate, expertiză juridică în 12 probleme contabile, consultanţă fiscală, reprezentare fiscală, consiliere în investiţii, consiliere juridică şi pregătirea documentelor juridice, precum şi, mai general, numeroase alte tipuri de consiliere, inclusiv, între altele, consiliere privind organizarea , strategia, gestionarea, tehnologia informaţiei etc. Aceste activităţi nu sunt, desigur, toate reglementate în toate statele membre, adică nu este necesar peste tot să se deţină o anumită calificare profesională pentru a le practica. Mai mult, chiar atunci când sunt regle mentate, ele nu fac parte întotdeauna din sfera de activităţi rezervate numai profesiei contabile. Ele sunt uneori rezervate exclusiv profesiei contabile, alteori se împart cu alte profesii. Cu toate acestea, în toate statele membre, în ciuda diferenţelor istorice, eco nomice, juridice şi culturale, o serie de activităţi importante sunt rezervate, prin lege sau practică, profesiei contabile, care acoperă producerea şi validarea legală a datelor financiare ale com-paniei şi care includ cel puţin: - auditul statutar al conturilor; contabilitatea; - auditul fuziunilor şi achiziţiilor; - auditul elementelor nemonetare cu referire la emiterile de acţiuni. în afară de aceste activităţi care sunt de obicei rezervate profesiei contabile, unele activităţi fac parte din sfera tradiţională a experienţei profesiei, chiar dacă se împart uneori cu alte profesii. Printre aceste activităţi se află, de exemplu, consilierea fiscală şi planificarea fiscală, precum şi activitatea legată de insolvabilitate. Dacă examinăm diferenţele dintre ţări cu privire la activităţile în care profesioniştii contabili pot să se angajeze, observăm că există un mare număr de restricţii (de exemplu, în domeniul fiscalităţii) care nu derivă în niciun fel din lipsa competenţei cerute din partea profesioniştilor contabili sau a firmelor, ci ca urmare a 13 protecţiei si monopolurilor care au fost acordate altora. Aceste diferenţe au un impact direct asupra pieţei unice, dat fiind că în unele state membre gazdă profesioniştilor contabili emigranţi li se interzice practica în domenii în care au acces nelimitat în statele lor membre de origine. Pentru a se menţine calitatea înaltă şi diversitatea serviciilor profesionale prestate, este esenţial să se asigure că firmele profesionale sunt capabile să elaboreze cea mai largă serie posibilă de competenţe şi de a atrage şi a reţine cele mai talentate persoane pentru a servi clienţii lor. Aceasta este situaţia, şi nu una de protecţionism şi medii anticoncurenţi ale, lucru care permite satisfacerea interesului clientului, cât şi al publicului în general. Se garantează o gamă mai largă de consultanţi profesionali, se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură ca aptitudinile şi experienţa profesiei contabile să poată fi utilizate pentru a oferi asistenţă afacerilor europene, în special întreprinderilor mici şi mijlocii. în consecinţă, pentru a menţine calitatea ridicată a activităţii desfăşurate de profesie pentru întreprinderile din Uniunea Europeană - şi pentru a asigura că profesia europeană poate fi competitivă şi poate exercita o influenţă la nivel internaţional, în lumina mişcărilor spre o mai mare liberalizare a serviciilor profesionale din întreaga lume -, FEE recomandă ca eventualele limitări privind aria de practică profesională care nu pot fi justificate obiectiv prin motive de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate să fie eliminate. în sfârşit, profesioniştii contabili, pentru a se cunoaşte şi a-şi cunoaşte foarte bine rolul, trebuie să înţeleagă contextul socio-economic şi politic în care îşi desfăşoară activitatea. O profesie liberă şi autonomă există acolo unde este libertate şi democraţie. Din această cauză, rolul specialiştilor este inevitabil pentru a-şi explica ideile în mod liber şi pentru a oferi autonomie profesiei tocmai pentru autoreglarea acestei profesii. 14 Pentru contabili, asigurarea împărţirii corecte a valorii adăugate, raportarea corectă a datelor financiare, comparabilă, sigură si capabilă să asigure distribuţia resurselor în mod egal, independenţa, libertatea, autonomia şi conducerea democratică reprezintă cerinţele inevitabile ale profesiei lor. Asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să îşi îndeplinească activităţile independent şi liber indiferent de modul în care le sunt constrânse, limitate si împiedicate libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică. Este necesar ca experţii contabili să-şi dezvolte şi să-şi menţină propria administrare prin păstrarea reputaţiei si onoarei profesionale pentru propriul lor respect de sine, propria încredere şi onoare, însă aceasta depăşeşte c apacitatea contabililor individuali şi a firmelor de contabilitate. Principala sarcină care reiese din această situaţie aparţine organismel or

în profesia contabilă există paralelisme instituţionale nejustificate. 4.individual. de exemplu.prin compartimente proprii. juridice şi culturale. Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în: . . ceea ce impune intensificarea dialogului multipartit pentru elaborarea de standarde contabile. consultanţă. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor. lichidări. 17 Expert contabil Auditor statutar Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă. Dintre toate activităţile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este în mod obligatoriu organizat şi exercitat ca activitate externă oricărei entităţi supus e unui astfel de control. 3. 7. a) Activităţi/servicii componente Profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă şi diversă. Membrii profesiei care nu pretind libertatea profesională si activitatea profesională democratică ce stă la baza independenţei şi care nu încearcă să dezvolte acest mediu îşi pierd motivaţiile şi eficienţa socială. Numai motive întemeiate de competenţă. furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. structură. precum şi organismele lor profesionale. lega te mai mult sau mai puţin de procesul de elaborare şi validare a informaţiilor financiare. cu statut de angajaţi. expertiză juridică. integritate. poate fi regăsit un cumul de activităţi. contabilitatea. Servicii fiscale (consultanţă. Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă şi o reprezentare grafică în funcţie de ponderea aproximativă a acestora s e prezintă astfel: Serviciul profesional: 1. aceasta este calea pe care se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură faptul că experienţa şi aptitudinile profesiei contabile pot fi utilizate pe deplin pentru dezvoltarea economiei. nu există o cultură a aplicării de standarde şi de bune practici contabile la nivel de firmă. consiliere şi reprezentare fiscală. alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea. Pentru a menţine o înaltă calitate şi diversitate a serviciilor profesionale oferite este esenţială asigurarea faptului că firmele profesionale pot elabora cea mai largă gamă de competenţe posibilă şi sunt capabile să atragă şi să reţină persoanele cele mai talentate pentru a-şi servi clienţii. Management financiar-contabil. rol şi mod de reglementare 1. aceş tia nusi pot păstra nici drepturile profesionale şi nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale.dependenţi. gestionarea şi tehnologia informaţiei etc. 2. procedurilor şi metodelor prin care responsabilii unei entităţi deţin controlul asupra activităţii de care răspund. independenţi sau liber-profesionişti contabili. consiliere şi asistenţă fiscală). 6. economice. în plus. cât şi al publicului în general. Alte servicii contabile şi paracontabile. consiliere în investiţii. în special ale funcţionarilor publici. independenţă si obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor contabili. există situaţii semnificative de conflict de interese şi de incompatibilităţi. Din moment ce nu îşi pot păstra democraţia. Evaluări de întreprinderi şi titluri. activităţi importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor. Acest mod de acţiu ne şi acest gen de grijă sunt necesare pentru o activitate profesională democratică. a specialiştilor care le efectuează (prestează). Printre aceste activităţi se află. strategia. Elaborarea.în domeniul auditului intern şi controlului intern. care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesionistilor contabili. Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita: . activitatea privind insolvenţa sau cea de asistenţă fiscală. Controlul intern este o stare. auditul în sectorul public.în calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii . aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea: . . Unele dintre aceste activităţi sunt de obicei rezervate exclusiv profesiei contabile şi formează o parte a domeniului tradiţional de activitate al acesteia. 8. auditul fuziunilor şi achiziţiilor. insolvabilitate. O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea . O caracteristică a profesiei contabile din România constă în faptul că vocea funcţionarilor publici în sistemul de reprezentare guvernamentală a profesiei este încă pre a puternică. dar chiar şi ale oamenilor politici.profesionale care reflectă şi asigură capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei. Ţinerea contabilităţii. şi nu protecţio-nismul şi mediul anticompetitiv. în pofida diferenţelor istorice. Concept şi structură Profesia contabilă es te în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii. pentru a permite să fie servit atât 16 interesul clienţilor.în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii. 9.prin externalizare. Audit statutar. 5. în toate statele membre UE. independenţa şi autonomia profesiei. chiar dacă uneori aceste activităţi sunt „împărţite" cu alte profesii. 18 Sistemul de control intern cuprinde totalitatea dispozitivelor. Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul st atutar. şi nu un compartiment administrativ funcţional a l . aceasta este calea ideală. chiar dacă în anumite organizaţii profesionale membrii se ocupă în fapt de una singură sau de foarte puţine dintre aceste activităţi. 15 CAPITOLUL II Profesia contabilă: concept. examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare. contabile sau fiscale. Alte lucrări de audit financiar-contabil. auditul elementelor nemonetare.

membru al unui organism profesional recunoscut Profesionist contabil competent şi independent. care constă în determinarea şi raportarea gradului de conformitate a informaţiei la criteriul de calitate prestabilit. verificare. fiscală. Prin audit. dar care nu exprimă tocmai riguros conţinutul ştiinţific şi legislativ al termenilor. a situaţiei financiare şi a performanţelor financiare. .calitatea opiniei: motivată.servicii juridice: întocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice. specific şcolii anglo-saxone. juridică etc. în reglementările şi practicile europene şi internaţionale. cercetare sau studiu în contabilitatea unei entităţi.obiectul examinării: orice informaţie economică. . Profesionistul care realizează acţiunea Orice profesionist competent independent în domeniul său de pregătire Profesionist contabil competent şi independent. explicată prin 19 poziţia sa de „ultim apărător" al interesului public pe fluxul înregistrat de situaţiile financiare ale unei entităţi în drumul lor spre utilizatorii (consumatorii) finali. „auditul financiar este auditul în general.. Altfel spus. auditul statutar Activitatea de audit statutar este.. O sinteză a elementelor fundamentale ale celor trei tipuri de audit în funcţie de aria de cuprindere se prezintă astfel: Nr. auditul stocurilor cerut unui expert contabil de către un investitor la întreprinderea unde doreşte să investească este un audit financiar. O mediatizare şi o folosire excesivă a cuvântului audit în general conduc la utilizarea neconformă a acestuia. analiza investiţiilor. Alte servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: . planificarea financiară. trei denumiri cu acelaşi înţeles şi aceleaşi semnificaţii. Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în definiţie. Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existenţei. în sensul cel mai larg. Această activitate poate fi realizată printr-un compartiment distinct al entităţii sau externalizată prin profesionişti contabili independenţi. o normă sau o reglementare. Altfel spus. simplu. brokerajul etc. despre „audit" sau „audit financiar" chiar şi atunci când este vorba de o misiune de „audit statutar". b) Activitatea de audit. . Rezultă că orice audit statutar este un audit financiar. prin legile naţionale şi prin statutele întreprinderilor. după toate aparenţele. Având în vedere importanţa auditului statutar pentru protejarea interesului public. în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu imaginea fidelă. Prin audit statutar se înţelege „examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în ansamblul lor.examinarea este strict profesională şi presupune colectarea şi evaluarea unor probe privind informaţia (informaţiile) examinată(e). Denumirea acţiunii Examen profesional Examen profesional Examen profesional 2. Tipul de audit Elementele auditului (criterii definitorii) Audit în general Audit financiar Audit statutar 1. prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de audit". . cât şi la nivel naţional. efectuată de un profesionist contabil competent si independent" dacă celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului în general sunt reunite. restructurarea datoriilor şi recapitalizarea.misiuni de consultanţă şi consiliere contabilă si fiscală. relaţii cu instituţiile de securitate socială. 21 . asistenţă în litigiile legate de resursele umane. controlul administrativ şi financiar.servicii financiare: evaluarea afacerilor.scopul examinării: emiterea unei opinii. autorizat să . dar nu este un audit statutar. .. iar criteriul de calitate îl constituie standardele naţionale sau internaţionale de audit". efectuată de o persoană competentă şi independentă în scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard.resurse umane şi administrative: întocmirea statelor de plată. verificarea financiară prealabilă (investigare şi analiză). proceduri de control intern. financiară. si anume: . circulă şi sub denumirile de „audit legal" sau „control legal". gestionarea portofoliului. se înţelege „examinarea profesională a unei informaţii. tehnologică. sprijin juridic şi administrativ pentru Adunarea generală. . 20 Prin audit financiar se înţelege „orice intervenţie cu caracter de control. consiliere privind Legea companiilor etc.persoana care examinează trebuie să deţină competenţa necesară şi să fie independentă. fără de care activitatea nu poate fi definită ca fiind un audit: .autonomia organismului din care face parte specialistul (auditorul) respectiv. recrutare etc. . .întreprinderii. De exemplu. adaptabilităţii si mod ului de aplicare a dispozitivelor. de exemplu. crt. clară şi completă a poziţiei.criteriul de apreciere: un standard. în activitatea curentă profesioniştii contabili folosesc un vocabular care este mai simpl ificat. procedurilor şi metodelor care formează sistemul de control intern al entităţii. componenta cea mai importantă a profesiei contabile. „auditul statutar". tehnică. la o misiune de aud it statutar se vorbeşte curent. dar nu orice aud it financiar este şi audit statutar. acesta este singurul tip de audit care este reglementat atât la nivel european şi global. aşa cum sunt stabilite prin referenţialul contabil adoptat 3. între auditul statutar şi auditul financiar este o diferenţă de la parte la întreg: „Auditul statutar este acel audit financiar efectuat asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.caracterul legal: este singurul tip de audit reglementat prin Directiva a 8-a la nivel european. analiză. Controlul intern al unei întreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern şi un mijloc pentru realizarea obiectivului audi -tului statutar. iar persoana competentă şi independentă trebuie să fie profesionist contabil".independenţa absolută a specialistului care îl realizează. . cu precizarea că obiectul examinării îl constituie informaţia financiar-contabilă. normă sau reglementare". Obiectul acţiunii Orice informaţie Orice informaţie financiar-contabilă Situaţiile financiare în ansamblul lor.

etc. Scopul acţiunii îmbunătăţirea informaţiei în domeniul respectiv Emiterea unei opinii motivate. existenţa/inexistenţa unor fraude. autorizat să efectueze audit statutar Audit statutar (legal) sau misiune de audit financiar de bază Orice intervenţie în contabilitatea unei entităţi pentru a -i aprecia procesele. legal Extern. misiune de audit financiar de bază Diagnostic sectorial Experţi independenţi Audit fiscal. De observat că pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui să aprecieze şi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii.Audit de gestiune . Audit operaţional .orice intervenţie cu caracter de control. etc. în timp ce pentru auditul intern este un obiectiv. responsabile şi independente 5. direcţia generală. • Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar în globează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor şi la elaborarea situaţiilor financiare.Audit statutar . în funcţie de obiective. Alte tipuri: a) social. obiectivul auditului statutar îl constituie certificarea regularităţii. contractual Extern.respectarea de către firmă a reglementărilor specifice si generale. analiză. studii sau cercetare în contabilitatea unei entităţi. auditorul statutar face certificarea situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor financiare. b) tehnic. Criterii de Standardul. . • Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este să aprecieze bunul control asupra activităţilor întreprinderii (dis pozitive de control intern) şi să recomande măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia. c) juridic. contractual Intern sau externalizat. Auditul intern şi auditul statutar sunt două activităţi complementare în care sunt antrenaţi profesioniştii contabili. . diferitele tipuri de audit se clasifică astfel: Obiectivele urmărite Specialiştii folosiţi Denumirea auditului Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare Profesioniş ti contabili autorizaţi să presteze audit statutar Audit statutar (legal).Statutul: Auditorul intern face parte din structurile între prinderii. Audit al calităţii. situaţiei financiare şi rezultatelor întreprinderii. responsabile şi independente Emiterea unei opinii motivate.comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi problemele sociale. Audit financiar (altele decât auditul statutar). Audit social.acurateţea situaţiilor financiare. există deosebiri esenţiale între cele două tipuri de audit. pe bază de contract Publicul (utilizatorul) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurăr i referitoare la cinci aspecte care privesc întreprinderea: .presteze servicii de audit statutar 4.Audit financiar . norma Standardele Standardele referinţă sau reglementarea profesionale emise naţionale sau specifică de o autoritate internaţionale de profesională audit independentă şi/sau reglementările aplicabile O clasificare a diferitelor tipuri de audit în funcţie de domeniu se prezintă astfel: Audit financiar .Audit intern Extern. contractual Extern. Audit juridic. deci controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc.ameliorarea performanţelor unei entităţi. însă în toate funcţiile întreprinderii (un auditor statutar care şi-ar limita obser vaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face o . tranzacţiile şi operaţiile economico-financiare Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut Audit financiar 23 Diagnostic asupra controlului intern al unei entităţi Compartimente specializate ale entităţii sau profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil Audit intern Analiza riscurilor şi a deficienţelor pentru a face recomandări şi a propune strate gii în domeniul funcţiei financiar-contabile a entităţii Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut Audit operaţional Găsirea de probe ale unei fraude sau critica operaţiunilor de gestiune Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional Audit de gestiune în funcţie de specialiştii care îl efectuează. d) fiscal. . Obiectul opiniei Calitatea informaţiei Calitatea informaţiei financiar-contabile Imaginea fidelă. diferitele tipuri de audit se clasifică după cum urmează: Obiectivele urmărite Specialiştii folosiţi Denumirea auditului Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare Profesioniş ti contabili care au cel puţin calitatea de expert contabil membru al unui organism profesional recunoscut. Conceptual. sincerităţii şi imaginii fidele a conturilor.Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii (manageri.judecata critică asupra unei operaţii de gestiune. 25 26 comitetul de audit). auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de întreprindere. situaţiei şi performanţelor financiare prezentate prin situaţiile financiare în ansamblul lor 22 6. clară şi completă a poziţiei.continuitatea activităţii si solvabilitatea firmei. .Audit operaţional . Audit de gestiune . Diagnostic asupra conturilor şi diagnostic sectorial Profesionişti contabili care au calitatea de expert contabil sau compartimente specializate din cadrul entităţii Audit intern 24 în funcţie de poziţia auditorului faţă de entitatea auditată se disting următoarele tipuri de audit: Denumirea auditului Poziţia faţă de întreprindere . cum ar fi: .

ei acţionează în perioada propice elaborării situaţiilor financiare (trimestru. Alţi furnizori de servicii fiscale sunt avocaţii. planificare şi consultanţă fiscală . Aşa se explică faptul că deşi la începuturile profesiei serviciile fiscale erau oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de contabilitate. 29 . fiscalităţii. dar nu şi faţă de conducerea entităţii. dezvoltarea serviciilor fiscale. • Metoda: Auditorii statutari îşi efectuează lucrările după metode verificate. deşi nu are drept scop descoperirea fraudelor. iar auditul intern este permanent. dar în legătură numai cu obiectivul său de certificare. dar în special cei în practica publică să posede cunoştinţe solide de fiscalitate. Activitatea fiscală. şi între 30% şi 50% pentru întreprinderile mici si mijlocii. având o arie mult mai largă de lucru. situaţie care se menţine pentru întreprinderile mici şi mijlocii.. adaptată la cultura întreprinderii. situaţie în care prestarea concomitentă a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa independenţei auditorului. altfel spus. La începuturile profesiei contabile legislaţia fiscală era destul de directă. Natura din ce în ce mai complexă a legii fiscale şi a contabilităţii financiare. ci şi toate dimensiunile acestor funcţii. auditul statutar cu prinde toate funcţiile întreprinderii. reprezentarea în faţa instanţelor juridice şi servicii legate de impozitarea corporaţiilor. Legătura strânsă între cunoaşterea contabilităţii. acoperă la rândul ei o arie largă de servicii: conformarea la regulile fiscale. şi returnări le 27 de taxe şi impozite a făcut din profesia contabilă un centru natural de expertiză. necesită o expertiză specializată aprofundată din par-tea profesioniştilor contabili. naţional şi internaţional.activitate incompletă). suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespect are a procedurilor de control intern. semes tru. din punct de vedere al prezenţei în întreprindere auditul statutar este periodic. departamentele fiscale din cadrul firmelor de conta bilitate sunt alcătuite din contabili specializaţi în fiscalitate şi din profesionişti în domeniile juridic si economic. pe o bază globală. mai precis de independenţa auditorului faţă de clientul său de audit. calculelor impozitelor. metoda auditorilor interni este specifică şi origi nală. De asemenea. internaţionalizarea afacerilor şi mişcările mai mult sau mai puţin libere de capital au impus guvernelor să îşi protejeze baza fiscală cu reguli din ce în ce mai complexe. iar auditul statutar este permanent. este juridică şi statutară. conturilor reale ale clienţilor. an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori. Profesia contabilă este în prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri. datorită progresului mediului de afaceri şi al sectorului public. auditorul intern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbă frecvent interloc utorii. analize. auditul intern are un do meniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate funcţiile întreprinderii. reflectând mediul de afaceri şi sectorul public. auditul statutar se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influenţă asupra situaţiilor financiare. Creşterea sectorului public a mărit ponderea veniturilor din impozite în produsul intern brut al ţărilor. care au început prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care si-au extins aria de servicii către planificarea fiscală în special în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi. ca şi relaţia simbiotică dintre fiscalitate si contabilitate au dus la apariţia firmelor de consultanţă multicompetente. Altfel spus. Dezvoltarea legislaţiei fiscale a influenţat dezvoltarea profesiei contabile. ca parte componentă a profesiei contabile. apărute în ultimul deceniu. ca şi publicul larg se aşteaptă ca toţi contabilii. • Independenta nu este de acelaşi tip: Independenţa audito rului statutar este cea a titularului unei profesii liberale. c) Profesia contabilă si fiscalitatea Profesia contabilă a lucrat încă de la începuturile mediului de afaceri modern cu impozitarea clienţilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale. pe bază de comparaţii. fără ca la nivel global aceştia să aibă o poziţie relevantă în piaţa serviciilor fiscale. reprezintă peste 20% pentru companiile cotate şi cele de interes public. independenţa auditorului intern este una restrictivă. • Periodicitatea auditurilor: Auditorii statuta ri nu sunt pre zenţi tot timpul în întreprindere. legislaţia fiscală de vine tot mai sofisticată şi se exprimă printr-un set complex de reguli care implică o varietate de impozite directe şi indirecte. sunt legate de prestarea serviciilor fiscale de către auditori. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii să se conformeze eficient la cerinţele de raportare şi completare a returnărilor de impozite în ţările în care deţin active şi să îşi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare şi o consultanţă corespun-zătoare. în special pentru companiile mari care se confruntă cu legi fiscale şi reglementări diferite la nivel local. Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesiei contabile în ansamblul ei şi sunt oferite în interesul public. Lumea afacerilor. auditul intern. din toate serviciile oferite de contabilii din practica publică. Este estimat că serviciile fiscale. el es te independent faţă de structurile auditate.28 rilor din impozite pentru guverne si interesul public de a încuraja stimulentele de afaceri prin reducerea impozitelor si maximizarea returnărilor post-impozitare. în aceste condiţii este evident că există un intere s conflictual între stimulentul de creştere a venitu. are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor. • Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile legale de divulgare. precum şi rata efectivă a impozitului pentru contribuabil. Discuţii tot mai intense. este una absolută. inven tare etc. iar din punct de vedere relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic.

cu excepţia reprezentării clientului Nu Nu N u Nu 31 Argentina Majoritatea Nu Australia Circa 90% . cu atât mai complexă va fi consilierea profesională respectivă. Cele mai frecvente sarcini sunt: . atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie. membrilor lor.evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tran zacţii. TVA. 2. reglemen tarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată. ceea ce implică: .). în ultimii ani. înşelăciune sau manopere frauduloase) este sancţionată ca abatere de la lege. inclusiv prin intermediul reglementării.etica: comportamentul deontologic al membrilor lor. Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte largă de aplicabilitate deoarece orice operaţiune angajată de o întreprindere sau de o persoană va avea implicaţii fiscale. în anul 2004. organismele lor profesionale şi guvernele caută să se asigure că profesia contabilă continuă să furnizeze servicii de înaltă calitate şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea economică globală. în scopul gestionării optime a obligaţiilor fiscale în conformitate cu legislaţia aplicabilă. . pentru activitatea de reprezentare a clientului Nu. Varietatea serviciilor fiscale necesare pentru dezvoltarea afacerii lor şi eforturile de a minimiza impozitele în limitele legii fără a intra într-o planificare fiscală abuzivă sunt la fel de importante. 32 Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de: a) profesia însăşi.calitatea: certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii lor. c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi. .planificarea fiscală. precum investitorii. . Ponderea serviciilor fiscale prestate de contabili din totalul pieţei serviciilor fiscale Dacă există cerinţe suplimentare de calificare (educaţie) în afara celor prevăzute pentru contabili Italia Japonia Spania Suedia Marea Britanic Circa 95% Cvasimajoritatea Circa 23% Circa 80% Cea mai mare parte Nu. Grupul de revizuire al IFAC. care a scos în evidenţă informaţii deosebite cu privire la relaţia dintre profesia contabilă şi servici ile fiscale1.Pentru companiile cotate. este definită şi judecată prin cunoştinţele. aptitudinile. reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificării benef iciarului .educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor. formularea unui sfat sau asistarea clienţilor în orice problemă fiscală.Canada Circa 60% Nu Franţa Nu există date Nu Germania Nu există date Nu India Circa 90% Nu. O profesie. Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii. evaziunea fiscală (reducerea impozitului prin tăinuire. reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de standarde sigure. care au avut ca rezultat lipsa de încredere în raportarea financiară. organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se regăsesc în cele trei obiective (comandamente) fundamentale ale organismelor profesionale. 1 IFAC. tehnice. cu cât mai complexă sau mai neobişnuită este operaţiunea şi cu cât mai multe companii sa u ţări sunt implicate. 30 .o profesie reglementată a) Necesitatea reglementării Modul în care ar trebui reglementată profesia contabilă a constituit în ultimii ani subiectul multor dezbateri şi în consecinţă au avut loc multe schimbări deoarece profesioniştii c ontabili. aria completă de servicii fiscale este esenţială pentru ca firmele să îşi îndeplinească obligaţia de a se conforma la regulile fiscale într-o manieră similară în toate jurisdicţiile în care activează.nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile. eşecurile etice din partea anumitor membri ai profesiei. au impus modificări esenţiale ale reglementării pro fesiei (Legea Sarbanes-Oxley în SUA. în general. Planificarea fiscală trebuie gestionată atent deoarece în timp ce economisirea fiscală (dreptul de a alege cursul sau montajul unei operaţiuni care va avea ca rezultat cea mai mică datorie fiscală) este legală. cu excepţia persoanelor fizice.întocmirea declaraţiilor de impozitare. . Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să promoveze practicile profesionale la nivel înalt. Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calităţii şi de abordare a unor aspecte aferente pieţei serviciilor contabile cel puţin datorită următoarelor două cauze: • Existenţa unui dezechilibru în ceea ce priveşte cunoştin ţele între clientul care primeşte serviciile contabile şi furnizorul acestor servicii care dispune de expertiză profe sională.adoptarea de standarde profesionale. impozitarea corporativă. care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. . b) condiţiile de piaţă în care activează profesia. în timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesul public. . clienţii lor. a efectuat un studiu limitat la 11 ţări din zone şi jurisdicţii diferite. Profesia contabilă . Legea securi tăţii financiare în Franţa etc. chiar şi atunci când există o reglementare externă semnificativă a profesiei din partea unei agenţii guvernamentale. Serviciile fiscale si contabilitatea. Organismul profesional trebuie să reglementeze activităţile şi conduita membrilor săi pentru a se asigura că responsabilitatea sa faţă de interesul public este îndeplinită. în special cu privire la impozitarea personală. şi anume: . Până în prezent firmele de contabilitate sunt singurii prestatori care pot ajuta aceste companii î ntr-o arie largă de servicii fiscale globale. impozitul pe câştigurile de capital etc.sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniul fiscal. capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii.adoptarea de reguli etice.asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si cu completele de judecată. De exemplu. creditorii etc. .

nediscriminatorie. b) Aria de acoperire şi calitatea reglementării De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii: . . natura şi caracteristicile eşecurilor pieţei. Tendinţele echilibrului între autoreglementare şi reglementarea externă diferă de la ţară la ţară: în statele cu organisme profe.precisă.cerinţele referitoare la educaţia continuă. De exemplu. situaţiile financiare au o utilizare mult mai amplă şi nu se limitează doar la compania care este supusă unei misiuni de audit. Combinarea între autoreglementare şi reglementarea externă folosită în anumite state poate depinde de unii factori precum: . La rândul lor. . toate trebuind să fie consecvente şi să se sprijine rec iproc. cât şi nevoilor economiei în general.sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care pro fesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta comportamentul.coreglementarea: reprezintă o combinare între autoregle. în statele în tranziţie.proporţională.ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele în interesul public.performanţa de autoreglementare a organismului profe sional. ea însăşi. Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei. cerinţele de normalizare a educaţiei pentru profesionişti contabili fac parte dintr-un domeniu în care organismul profesional poate avea o capacitate semnificativă de expertiză. implementată consecvent şi just.transparentă. orientarea politică generală către reglementarea ca instru ment de conducere economică.36 sionale puternice de autoreglementare creşte preocuparea pentru un rol sporit al reglementării externe. deci el poate reglementa domeniul. adică trebuie să fie: 34 . căreia gu vernul i-a delegat sarcini de reglementare. fie prin intermediul unei agenţii guvernamentale. De exemplu. . • în afara furnizorului şi beneficiarului de servicii contabile există şi terţe părţi care pot cumula beneficii sau costuri 33 semnificative de pe urma furnizării de servicii contabile. în practică. guvernele . fie prin intermediul unei agenţii independente. . 35 . beneficiarul este încredinţat că primeşte servicii de calitate.mentare şi reglementarea externă.segmentată în funcţie de ţinta sa. Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor. iar gu vernul sau o agenţie independentă.cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea. Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare.ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare.că furnizorul dispune de calificările necesare şi va respecta standardele profe sionale adecvate în activitatea sa.reglementarea externă: profesia este reglementată de gu vern. tendinţa este de solidificare prealabilă a organismelor profesionale şi a rolului acestora de autoreglementare. Reglementarea este importantă. . deci ea certifică faptul că beneficiile acestor terţe părţi sunt avute în vedere când se contractează misiunea de audit. Pentru aceasta. . a competenţelor şi valorilor personale şi a sistemelor de reglementare. creditori etc. Oricare ar fi modul de implementare. utilizatorii (consumatorii) serviciilor contabile si organele de reglementare. Există mai multe modalităţi în care autoreglementarea şi reglementarea externă pot fi combinate în vederea unui amestec eficient de reglementare: autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independentă. inclusiv de etică. ele fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public: . . c) Modalităţi de implementare a reglementării Sunt trei modalităţi de implementare a reglementării: . trebuie să fie de calitate pentru a răspunde intere sului public. în acest caz supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte. Astfe l. .supusă unei examinări periodice.experienţa istorică.publicul are nevoie de servicii de calitate. . Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o funcţie a standardelor profesionale. specifică economiilor liberale: orga nismul profesional este recunoscut de guvern. . care îi de leagă responsabilitatea de a reglementa profesia. pentru alte aspecte. .o combinare în care organismul profesional este respon sabil pentru anumite aspecte ale reglementării. organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei. în final. care.calea de dezvoltare a economiei. guvernul interacţionează explicit sau implicit cu organismul profesional.să nu fie împotriva competiţiei.monitorizarea comportamentului profesioniştilor conta bili. . pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici. . .) că primesc informaţiile de care au nevo ie. iar reglementarea îi asigură pe terţi (investitori. standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte. dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi. şi nu să se concureze. chiar şi în cazul reglementării externe. reprezintă garanţia bunelor servicii si a calităţii acestora. guvernele trebuie să se asigure că reglementarea respectivă îşi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scăzut cost posibil. . . Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată.autoreglementarea. reglementarea. dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil. reglementarea poate trata acest aspect dând o asigurare că aceste beneficii şi costuri pentru părţile terţe sunt luate în considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs şi la ce st andarde de calitate.

necesitatea unei evidenţe distincte a profesioniştilor contabili autorizaţi să efectueze audit statutar. iar calitatea profesională obţinută are diferite denumiri. inclusiv. de exemplu.să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani. Aceşti profesionişti contabili au studii universitare.trebuie: . „chartered accountant" (în general în zona anglo-saxonă). rolul deosebit al activităţii de audit statutar . Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public. Auditul statutar încheie fluxu l informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (con-sumatorii) finali. dar cu conţinut echivalent. dar şi legat de numărul şi categoriile de utilizatori ai situaţiilor financiare. . ca şi condiţiile de autorizare a persoanelor fizice şi juridice care doresc să presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE. Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se referă la: • condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.Legea companiilor. • crearea unui sistem de supraveghere publică asupra acti vităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari. Atingerea acestor obiective comune presupune existenţa unui dialog constant între guvern şi organismele profesionale pentru ca sistemul de reglementare să rămână actual şi eficient. 40 Profesia contabilă licul Contabilitatea primară Contabilitatea managerială Sistemul de control intern Auditul intern Examinarea Şi prezentarea situaţiilor financiare (Utilizatorii situaţiilor financiare) Elaborarea situaţiilor financiare Audit statutar Pe de altă parte.să beneficieze de un sistem de monitorizare a performan ţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei. Deşi rolul organismelor profesionale în sistemul de reglemen-tare a profesiei diferă de la ţară la ţară. de aici. cele mai des întâlnite fiind cea de „expert contabil" (întâlnită frecvent în ţările latino-continentale). găsirea unor metode alternative de control cu o anvergură mult mai redusă decât cea a auditului statutar este încurajată. Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant cu guvernele în vederea aflării echilibrului între autoreglementarea şi supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor co ntabile. măsurile de ordin etic deosebit de stricte mai ales în ce priveşte independenţa acestor categorii de profesionişti contabili. Categoriile de entităţi supuse auditului statutar sunt prevăzute prin Directiva a 4-a şi Directiva a 8-a. înlocuită prin Directiva 2006/43/CF. „comitete . condiţiile sunt: . exigenţele suplimentare în ceea ce priveşte această activitate. Din raţiuni de costuri. .să aibă studii universitare relevante sau un nivel echi valent. în toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura că profesia serveşte interesului public. un stagiu practic de cel puţin trei ani şi au susţinut şi promovat un test de 38 aptitudini. în aceste condiţii.să se bazeze pe rezultate. . de aici.să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută să le rezolve. odată autorizat. la activi-tatea de audit statutar. respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor contabile. . de aici. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile com-ponente ale profesiei contabile. .să fi promovat un examen de competenţă profesio nală. în acest sens. „contabil public autorizat" (CPA) în Statele Unite etc. cunoscută s ub denumirea de-a 8-a Directivă.auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului pu-blic. cunoscută sub denumirea de noua Directivă a 8-a. 39 • condiţiile speciale privind independenţa auditorului. d2) Reglementarea specială Dată fiind importanţa activităţii de audit statutar ca ultimă activitate care filtrează fluxurile către consumatorii (utilizatorii) informaţiilor conţinute în situaţiil e financiare ale unei entităţi. nu orice entitate poate fi obli-gată să fie supusă auditului statutar.să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este nevoie. Este cazul „micului audit" care există în unele ţări cu denumiri diferite ca. calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele apli cabile. precum şi prin reglementările naţionale . activităţile acestor categorii de întreprinderi trebuie eliberate de lucrări care presupun o birocraţie excesivă. d) Reglementarea profesiei contabile la nivel european dl) Reglementarea generală Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. iar reglementarea audi-tului statutar este prevăzută prin Directiva a 8-a la nivel european şi prin lege specială la nivelul fiecărei ţări. deci organismele profesionale trebuie să joace un rol cât mai important în reglementarea profesiei. „cenzorat" în România. de regulă. lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de regle-mentare din ţară şi la nivel global. Rezultă că organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească interesul 37 public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate. la nivel european există chiar şi proiecte de simplificare a activităţilor acestor categorii de întreprinderi. . Pentru ca o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar.să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profe sionist contabil. este cazul mai ales al micro-întreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii.

între altele. ca auditori interni sau externi. în general. ca şi auditorii statutari. în sisteme informatice. Pentru a nu afecta interesul public. iar consumatorii trebuie să aleagă în mod liber furnizorii acestor servicii. ca şi actorii principali . Profesia contabilă între reglementare şi interesul public Contabilitatea şi activităţile care presupun cunoştinţe în do-meniul contabilităţii sunt activităţi comerciale. în fapt. trebuie să facă obiectul unui sistem de supraveghere publică. supravegherea publică trebuie să respecte următoarele principii: • Toţi auditorii . Dezvoltarea întreprinderilor depinde de costul capitalului acestora. investitori etc. constituie inima comerţului european.fie că elaborează. activitatea de audit statutar. faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţio-nari.. Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili. ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc. de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public.organisme de regle-mentare . bănci. cele care formează publicul şi ale căror interese trebuie apărate. mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali. Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale. dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili. în organizaţii non-profit. menţio-nate mai sus. 41 Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public b) Dezvoltarea economiei Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor.sindacale" în Italia etc. în instituţii. în consultanţă. consu-matorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv. în management. pe de o parte. în orice caz. sunt foarte diverse: ei lucrează în contabi-litate şi raportare financiară. aceasta nu presu-pune neapărat crearea unui organism de supraveghere publică.. ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale. au deter-minat autorităţile publice să repartizeze „costurile" acestora şi asu-pra profesiei contabile. sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale: • cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice? 42 Acţionarii Salariaţii Băncile Clienţi şi debitori Buget Furnizori şi creditori Contabilitatea naţională ( prin centralizarea conturilor) Eventuali cumpărători sau investitori Organismele de bursă • cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat? • cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale şi financiare? • cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice între angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia. constă în implementarea unui sistem eficient de supraveghere pu-blică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit. supravegherea publică a fost preluată la nivelul UE prin noua Directivă a 8-a. în orice sec-tor din economie ar lucra. mai precis asupra activităţii de audit statutar.profesioniştii con-tabili -. trebuie menţionat rolul social al profe -sioniştilor contabili. în cazul organismelor profesionale cu atribuţii de autorizare a audi-torilor statutari şi care se autoreglementează. conturile naţionale. Supravegherea publică. furnizoricreditori. 43 4. care reprezintă peste 80% din economia europeană. îndeplinirea rolu lui contabilităţii şi al profesioniştilor conta-bili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor inter -naţionale în domeniul contabilităţii şi auditului. prin faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili. în finanţe corporative şi inteligenţă managerială. sistemele alternative de control nu pot fi aplicate atunci când există o gamă largă de utilizatori ai situaţiilor financiare sau când întreprinderea cotează pe pieţe externe sau face parte din grupuri cu filiale în jurisdicţii diferite. iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile finan -ciare. în educaţie etc. în spiritul şi litera Directivei a 8-a. în educaţie sau în practica liberă. financiare. deci profesioniştii contabili satisfac un interes general. buget. întreprinderile mici şi mijlocii. în educaţ ie etc. iar profe-sionistul contabil este artizanul acesteia. prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public. promotoarea sistemelor de control alternativ la audit fiind pro-fesia britanică. indus-triale. Introdusă la început în SUA prin Legea Sarbanes-Oxley. profesionistul contabil . deci pro-fesia contabilă este o profesie liberală. adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili. dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor des -prinse din aceste situaţii financiare sunt părţile interesate. salariaţi. deşi au fost pro-vocate şi îşi au originea în mediile respective de afaceri. 3. organisme de bursă. Rolul profesiei contabile a) Satisfacerea interesului public Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii. Regulile contabile. ei lucrează în firme mari. iar pe de altă parte. fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii . iar organismele profesio-nale au fost încă de la înfiinţarea acestora . Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită a unei întreprinderi. în fiscalitate. în afaceri. în entităţi din sectorul public. iar această misiune trebuie îndeplinită indi -ferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii. între muncă şi capital? Nu în ultimul rând.garanţie a servirii interesului public. dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client determinat şi care este. în întreprinderi comerciale.este (în mod paradoxal) plătit de către întreprin-derea respectivă. care la nivelul fiecărui stat membru trebuia imple-mentată în legislaţiile naţionale până în luna iunie 2008. Marile scandaluri financiare din ultimii ani.

sistemul de supraveghere publică este de asemenea necesar. mult mai importantă fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic. o dezvoltării profesionale continue. calificarea pregătirii asigurând accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei contabile. Indiferent de modul de organizare. care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi creatoare de valoare.47 Educaţie şi calitate niştilor contabili. sistemul de supraveghere publică se 44 extinde şi asupra acestuia. • Sistemul de supraveghere publică îşi asumă responsabili tatea finală a supravegherii: o autorizării (acreditării) şi evidenţei auditorilor statutari şi ale firmelor de audit. nu numai că pot. cel puţin din punctul de vedere al trei domenii. Publicul trebuie protejat de eventuale înţelegeri neconforme între profesioniştii contabili şi entităţile beneficiare ale ser viciilor prestate de către aceştia. precum si a standardelor de audit. 3 = profesioniştii contabili.întâlnit în unele . 45 46 o adoptării standardelor de conduită profesională şi de control intern de calitate a firmelor de audit. CAPITOLUL III Organizarea profesiei contabile 1. nu a deţinut drepturi de vot într-o firmă de audit. 1 = părţile interesate în activitatea unei entităţi (publicul). Nepractician este orice persoană fizică ce în cel puţin ultimii trei ani înainte de implicarea sa în conducerea unui sistem de supraveghere publică nu a efectuat audituri statutare. Atunci când se creează mai multe organisme în domeniul profesiei contabile. Modalităţi de organizare a profesiei contabile la nivel naţional a) Necesitatea unor organisme puternice Profesioniştii contabili. 2 = entitatea beneficiară a serviciilor furnizate de profesio niştii contabili. • Persoanele implicate în conducerea sistemului de supra veghere publică sunt selectate printr-o procedură de no minalizare independentă şi transparentă. cât si entitatea beneficiară a serviciilor profe-sionale trebuie protejate de o eventuală incompetenţă a profesio.practicieni. organismul rezultat având menirea să asigure unitatea de concepţie şi de metodă pentru serviciile profe-sionale pe care le efectuează ca angajaţi sau în practica liberă. Atunci când activitatea de audit statutar este gestionată de o agenţie sau de o instituţie guvernamentală. Atât publicul. asigurării cali-tăţii şi sistemelor de investigaţii şi sancţiuni disci-plinare. această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri de etică şi deonto logie profesională eficiente. Termenul de calificare funcţională . el având ca obiect auditorii statutari şi firmele de audit. ca furnizori de servicii profesionale. dar şi activitatea autorităţii publice (agenţiei sau instituţiei guvernamentale) care gestionează activitatea de audit statutar. se presupune că nepracticianul deţine cu noştinţe în domenii relevante pentru auditul statutar fie datorită experienţei sale profesionale. • Sistemul de supraveghere publică este condus de ne. iar când autoritatea competentă în domeniul auditului statutar este un organism profe-sional autonom. La nivel european există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul de calificare a pregătirii si sistemul de calificare funcţională. această protecţie este asigurată atunci când orga-nismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea de priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili. deo arece supravegherea pu-blică nu trebuie confundată cu supravegherea din partea uneia sau mai multor autorităţi publice. Prin regle mentarea în domeniul auditului se poate permite ca o minoritate de practicieni să se implice în conducerea sistemului de supraveghere publică. recunoaşterea asociaţiei printr-o reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi. exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile componente ale profesiei contabile. a societăţii în general. fie pentru că stă pâneşte cel puţin una dintre disciplinele care fac obiectul pregătirii în domeniul auditului statutar. b) Modalităţi de organizare Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin consimţământul membrilor profesionişti contabili sau printr-o lege. pentru servirea interesului public. dar si trebuie să se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public. etica şi controlul de calitate. nu a fost membru al organelor de administrare sau de con ducere ale unei firme de audit şi nu a fost salariat sau asociat într-o firmă de audit.statutari şi toate firmele de audit sunt supuşi supravegherii publice. 48 Etică Persoanele care doresc să facă parte din organismele profe-sionale trebuie să deţină calificările necesare. într-o ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. care constituie comandamentele fundamentale ale oricărui organism profesional: educaţia. este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste. Calificarea pregătirii indică faptul că persoana respectivă de-ţine un nivel de educaţie şi de pregătire. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezultă din responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public.

a funcţionat pe o perioadă rezonabilă de timp şi dispune de infrastructura şi resursele organiza. b) Organizaţii si grupări regionale ale profesiei contabile IFAC este recunoscută drept o organizaţie mondială a profe-siei în general în ceea ce priveşte stabilirea standardelor profe-sionale.să fie solvabil financiar si operaţional. In cazul cons ensului 50 general s-a constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri. Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile ca-pabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate. . IFAC elaborea-ză standardele.să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci când îşi selecţionează membrii.ţionale şi financiare necesare îndeplinirii eficiente a res ponsabilităţilor şi participării la activităţile IFAC. consultanţă fiscală. Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR . şi se va asigura că prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate în regiune reglementările şi standardele IFAC şi IASC. . şi în legătură cu potenţiale organisme membre din regiuni. IFAC este o organizaţie globală. în faţa organizaţiilor interna-ţionale în care sunt importante din punct de vedere regional. activităţilor şi hotărârilor luate de IASB. • este înfiinţată corespunzător atât din punct de vedere fi nanciar. • constituie o regiune de ţări definită corespunzător şi care este în general reprezentativă pentru profesia contabilă.membru asociat din anul 2005.denotă o calificare profesională care permite persoanei res-pective să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea.să fie un organism necomercial si neguvernamental.să furnizeze standarde şi orientări privind comportamen tul si practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acor dat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate recunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţie si care trebuie să respecte criteriile statutului de membru. pentru a putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul contabil trebuie să fie autorizat de o autoritate competentă.să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze impor tanţa IFAC şi a programelor.să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională.să fie recunoscut fie printr-o lege. colectarea datoriilor). furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică. . . fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfăşoară activitatea în jurisdicţie. controlul calităţii). Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective. Organizaţiei regionale i se va cere: • să continue să susţină activ IFAC şi să asi gure disemina rea pe scară largă a reglementărilor tehnice.să aibă o structură operaţională internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii săi. disciplina. organizaţia regională şi IFAC îşi asumă anumite angajamente şi responsabilităţi reciproce.membrii săi să fie profesionişti contabili.5 milioane de contabili care lucrează în prac-tica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ. la cel mai înalt nivel posibil. Asociaţia Internaţională de Suprave-ghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. educaţie. insolvabilitate etc.să se bucure de bună reputaţie în rândul autorităţilor pu blice şi al publicului. organismul profesional soli-citant trebuie: . activităţile tradiţionale efectuate de profesioniştii contabili. . F orumul de Stabilitate Financiară. • să asiste IFAC în relaţiile şi comunicarea cu organismele membre (de exemplu. audit. un organism naţional al profesiei contabile trebuie: . cât şi tehnic. . . cu aplicabilitate la nivel global. să permită preşedintelui IFAC sau repre zentantului său să . . Pentru a deveni membru IFAC. etică. Indiferent de numărul organismelor profesionale. • are ca obiectiv dezvoltarea şi întărirea unei profesii conta bile pe bază largă în regiunea respectivă.ţări .membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare. contabilitate publică. Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară. tehnologia informaţiei. IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabili-tate de afaceri.să aibă capacitatea de administrare si resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale. • aşa cum se cere. Pentru a fi recunoscută de către IFAC organizaţia regională trebuie să demonstreze că: 51 • va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord să pro moveze activ aceste obiective. • să furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de acti vitate. • nu este alcătuită deja dintr-un număr substanţial de organisme membre din ţări deja deservite de o organizaţie regională. • conţine un număr suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC. audit. calitatea serviciilor.să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi. . Organizarea profesiei contabile la nivel global a) Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme t ehnice şi de afaceri mai complexe.să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale şi contabile (etica. în prezent. în anumite cazuri. semnificativă. . practica profe sională. în domeniile: edu-caţie. Organizaţiile regionale reprezintă profesia din regiunea respectivă în faţa organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi. . . care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state. 49 3. reprezentând peste 2. 2. după cum se cere. IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori.membru plin din anul 1996 si CAFR . Criterii de recunoaştere a unui organism al profesiei contabile Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale. în urma recunoaşterii de către IFAC. instituţii publice etc.

experţi contabili sau con-tabili autorizaţi. raţionamentul profesional contabil. • să menţină o comunicare directă. vice preşedintele. Acestea vor fi încurajate să contribuie la răspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC şi pentru reglementări şi alte documen te înaintate. să participe la întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC. noi reglementări tehnice .să provină dintr-o ţară europeană. • să trimită un reprezentant. să furnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în desfăşura rea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor tehnice ale IFAC. proceduri de lucru.gruparea susţine obiectivele şi reglementările IFAC şi IASC. Pentru a fi recunoscută de IFAC gruparea regională trebuie să demonstreze că: . Interesul public este afectat ori de câte ori profesia contabilă este excesiv reglementată. directorul executiv şi preşedinţii Comitete lor. preferabil preşedintel e organi zaţiei regionale. • să furnizeze informaţii şi să participe la activităţile tehnice ale IFAC (comitete. gruparea are potenţial să îndepli nească eventual criteriile pentru recunoaşterea oficială de către IFAC. Există tendinţa. instituţii guvernamentale etc.care gestionează profesia contabilă la nivelul Uniunii Europene. Sistemul de supraveghere publică trebuie să aibă o finanţare sigură şi liberă de orice influenţă negativă a auditorilor statutari sau a firmelor de audit. tehnicieni contabili. Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar: .Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este orga nizaţia . cu alte organi zaţii regionale recunoscute. şi . . şi în măsura în care este posibil. are o intenţie si un plan evident în vederea obţinerii acestei recunoaşteri. • după cum se cere. prin reglementări. ca. privind diverse întâlniri. de internaţionalizare şi de modernizare a economiilor. mai ales din partea unor guverne.participe la întâlnirile Consiliului (sau la structura de conducere echivalentă). multe per-soane sunt implicate în profesia de contabil. Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt: . să furnizeze vorbitori sau alţi reprezen tanţi la conferinţe regionale şi seminarii pen tru a promova coeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională.să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile.să fie recunoscut prin lege sau prin consens general. comerţ. func-ţionari si contabili. organismele şi aso -ciaţiile profesionale. Gruparea regională reprezintă asocierea mai mul tor organis-me profesionale din ţările aceleiaşi regiuni. • să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbări propuse în Constituţia sau în rândul membrilor organi zaţiei regionale. reprezentantul poate să fie însoţit de un consultant tehnic. 4.) în acele situaţii 52 în care o reprezentare regională sau un punct de vedere ar fi potrivite. mediul acade-mic. normalizatorii de standarde. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în do-meniul contabilităţii şi auditului. . de a limita. iar excesul 55 de reglementare sau reglementarea rigidă frânează procesul de globalizare. de exemplu. • Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF). cu excepţia unei decizii specifice a Consiliului de Admi-nistraţie de a emite o invitaţie pentru a participa la o anumită în-tâlnire. 54 din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. în mod similar. care posedă multe calităţi şi lucrează pe posturi diferite. . • Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA). Persoanele care asigură guvernarea sistemului de suprave-ghere publică trebuie să reprezinte toate părţile interesate: furnizorii şi utilizatorii situaţiilor financiare. indiferent de nivelul de dezvoltare. • Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Con tabilităţii (SEEPAD). IFAC va trebui: • să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exem plare din toate reglementările tehnice ale IFAC şi alte comunicări administrative. admise conform principiului de ţară.. la întâlnirile cu preşedintele.recunoscută de IFAC . Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publica-ţiile IFAC în schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. dezvoltarea susţinută a pro-fesiei de contabil se realizează cel mai bine prin crearea de organis-me profesionale de contabilitate . adecvată. precum şi minute sau alte documente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC. Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de membru este necesară consultarea membrului existent. care însă nu îndeplineşte toate criteriile menţionate pentru o organizaţie regională. • Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM). buletine infor mative etc. cuprinde organis me profesionale. aceasta împiedicând competiţia şi concu-renţa. • să sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilor Comitetului de Nominalizare privind recomandările 53 IFAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al IFAC si a Comitetelor.există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută (care poate fi cunoscută ca organizaţie regională pentru propriile sale scopuri locale). înfiinţarea unui organism profesional de contabilitate a) Consideraţii generale în toate ţările. • după cum se cere. CECCAR este membru FEE din anul 1996. auditori etc. Grupările regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC ca ob-servatori. mediul de afaceri etc. experţi în tehnologia informaţiei. . Cu toate acestea. sau când reglementarea este discriminatorie sau netransparentă.zona acoperită de grupare are o mărime suficientă cu po tenţial pentru un număr semnificativ de organisme con tabile profesionale. grupuri de lucru etc. pentru un anumit scop. educaţie.să nu fie organism guvernamental. • să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regională asupra oricăror modificări propuse pentru Constituţia IFAC şi privind orice modificări în rândul membrilor. ei lucrează în practica publică (liberă). în industrie. investitorii.

. O organizaţie profesională. 58 .promovarea si protejarea obiectivelor şi sustenabilitatea organizaţiei şi profesiei de contabil. în unele ţări există organisme separate pentru contabili şi auditori. 57 industrie. consilieri financiari. comerţ.care au ca obiective de bază pro-tejarea interesului public.numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării. se recunoaşte că anumite organizaţii au fost şi vor fi formate pentru a deservi numai membrii angajaţi într-un anumit sector sau într-o anumită funcţie. instituţii guvernamentale etc. dacă este cazul. .necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă. de conduită profesională. Obiectivul prioritar al acestuia trebuie însă să fie compatib il cu unul dintre obiectivele IFAC. profesori şi oficiali guverna -mentali. asigurarea independenţei profesionale a contabililor indi ferent de locul ocupat. .activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate şi cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii.cadrul legal existent. respectiv dez-voltarea şi îmbunătăţirea profesiei de contabil pentru a putea oferi servicii de calitate superioară în interesul public. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite anga-jarea unui număr de persoane calificate. Obiectivele generale ale profesiei contabile sunt: . în care să fie determinate sarcinile-cheie. înainte de abordarea structurii legale şi organiza-ţionale a unui organism profesional nou de contabilitate. ca şi activităţile acesteia. standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declara ţiilor financiare. dacă este cazul. IFAC încurajează dezvoltarea organizaţiilor care reprezintă profesia de contabil ca un întreg.natura sarcinilor. se modi-fică în timp. cu alte organisme naţionale.. responsabilităţile.protecţia legală. consultanţi de management.extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pre gătirea profesioniştilor contabili. Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi orga-nizatională a organismelor profesionale de contabilitate. care sunt rezervate pro fesioniştilor contabili. O organizaţie contabilă constituită iniţial pentru a furniza membrilor oportunitatea de a intra în legătură trebuie să se t ransforme într-un organism profesional de contabilitate care are ca obiectiv menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale. dar există principii şi roluri compatibile ale organismelor profesionale. de asemenea. de exemplu. să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică. învăţământ.scopul înfiinţării organismului profesional. In realitate. .protejarea interesului public prin asigurarea faptului că membrii respectă cele mai ridicate standarde de conduită profesională şi etică. cu toate acestea.cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară. indiferent de sectorul în care lucrează membrii: în practica publică (în contabilitate sau audit). abi lităţilor si competenţei membrilor organizaţiei şi stagia rilor. auditori. auditor statutar. Nu există un model unic valabil pentru fiecare organism profesional de contabilitate. Următorul pas este stabil irea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că activităţile orga-nizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. b) Structura legală si organizatională Pentru ca o organizaţie să poată pros pera.promovarea. 56 . menţinerea şi sporirea cunoştinţelor.păstrarea drepturilor legitime ale membrilor.). dacă este cazul. . Mobilul de înfiinţare a unui orga nism profesional de contabi-litate poate fi o iniţiativă de guvern pentru promovarea unei abordări naţionale a reglementării profesiei sau poate fi un grup de profe-sionişti contabili care doresc determinarea unei identităţi clare acti-vităţilor lor.dezvoltarea şi păstrarea unor relaţii eficiente de lucru cu administraţia. expert contabil etc. . regionale si internaţionale de contabilitate. . . . pentru reglementa rea profesiei. acestea rezultă din interesul public deosebit în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţi ne si îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare. Activităţile unui organism de contabilitate pot depinde de resursele disponibile. Factorii de decizie ai organizaţiei trebuie.obţinerea unei recunoaşteri publice a unei game largi de servicii pe care contabilii profesionişti le pot oferi. contabili financiari. Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt: . obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de implementare. . trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de felul în care le poate realiza. resursele necesare şi termenele. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. . şi reprezintă contabilii profesionişti şi per-sonalul de contabilitate. este im-portant să se convină în principiu asupra scopurilor. pentru anumite titluri profesionale (de exemplu. .numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora.avansarea teoriei şi practicii de contabilitate. Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte: 59 . determinarea criteriilor de eligibilitate pentru apartenenţa la organism.care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern. . stabilirea standardelor profesionale. . La dezvoltarea şi îmbunătăţirea pro-gramelor sau activităţilor este important ca organismul profesional de contabilitate să aibă un plan de acţiuni pentru realizarea obiec-tivelor. precum şi pentru membrii cu di -verse roluri. .resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organis mului profesional de contabilitate.

grupul care formează organismul profesional trebuie să reţină aceste obiec -tive comune.sându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire la profesia de contabil sau care implică sau necesită com petenţa profesioniştilor contabili. ci trebuie să aibă un plan oficial care: • să promoveze cunoştinţele . în cadrul colaborării cu administraţia.prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentru calitatea de membru. este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. de exemplu. cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri şi investiţii. c) Colaborarea cu guvernul pentru protejarea intere-sului public Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public sunt obiective comune ale administraţiilor şi organismelor profesio -nale de contabilitate. Consideraţiile suplimentare includ sfera de aplicare a mandatului pe care îl are administraţia în formarea organismului profe sional şi de unde vine mandatul respectiv.autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente.componenţa. precum şi în faţa altor grupur i inte-resate. Statutul organismului profesional de contabilitate este docu -mentul oficial care stabileşte numele şi scopul. si cerinţele de membru. legislaţia. Acesta conţine. Acest lucru se poate realiza prin participarea la grupurile de lucru care elaborează standardele sau legislaţia. dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le co mentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt. de exemplu. calificări şi regulamente. 62 • cerinţe de admitere şi un registru al membrilor. De . actul constitutiv şi regulamentele). Grupul trebuie să analizeze felul în care va colabora cu alte părţi interesa te. • sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă re gulile de conduită ale organismului. • să facă declaraţii publice cu privire la politica publică. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes. administra-rea corporativă şi reglementările fiscale. cu implicaţiile contabile. A. După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile orga-nizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale menţionate mai sus. • cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii. drepturile si puterile membrilor.ceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC. . Organismele profesionale au responsabilitatea de a rămâne implicate 60 în zone care afectează profesia. Un organism profesional de contabilitate câştigă respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere si îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de mem-brii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. individual şi ca grup. O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate d uce la dezvoltarea unui organism profesional care respectă necesităţile admi-nistraţiei. de audit sau fiscale. un organism profesional de contabilit ate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. demiterea şi reprimirea mem-brilor. De asemenea. . sistemul disciplinar şi cerinţele cu privire la suspendarea. asociat.). (Această sarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul pro fesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate. autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în cadrul acestei lucrări „Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuterni cit să acţioneze în numele Consiliului. organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile. • un statut şi regulamente proprii. d) Reglementările organismului Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă pro-pria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional. şi adre. poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul. Pentru ca profesia să se dezvolte si să obţină o recunoaştere publică.autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv. trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare cores-punzător care să guverneze profesia. • standarde contabile şi de audit. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine. şi cerinţele de admi-nistrare a organizaţiei. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.. guvern şi media. Organismul profesional trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea standardelor si legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei. de asemenea. Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas impor-tant în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei. ale profesiei şi ale interesului public în general. O structură de reglementare constă în: • o lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşte organismul profesional ca entitate legală care reprezintă profesia şi care îi poate conferi putere legală pentru regle mentarea membrilor. Grupul care formează un nou or ganism profesional de conta-bilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. desemnarea ca membru.categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu. • să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de memb ru. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. stagiar). trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglemen-tare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate. Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei. cu drepturi depline. publicului. • reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului legal (de exemplu. . reguli cu privire la independenţă). fiscale şi financiare în faţa administraţiei. • sisteme de monitorizare pentru membri. . abilităţile şi competenţa mem brilor. prin cultivarea relaţiilor cu liderii de opinie din domeniul afacerilor.

Organismul profesional de con-tabilitate de succes îşi poate câştiga o mare parte din obiectivele stabilite din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea de membru şi din contribuţia pe care membrii individuali şi firmele sunt pregătiţi să o aducă acestui organism ca recunoaştere a pri-vilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. e) Conducerea organismului Este recunoscut faptul că un organism profesional solid de contabilitate va produce si va susţine o profesie solidă de contabil care poate deservi interesul public şi poate contribui în mod sem-nificativ la stabilitatea economică.să execute funcţii importante administrative. Consiliul este responsabil de strategia orga-nismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate e ste Consiliul. Consiliul răspunde în faţa membrilor. să numească auditorul. . Acest sentiment 63 al identităţii poate să încurajeze şi respectarea standardelor profe-sionale şi a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor. Anumite organisme contabile pot dori să numească un repre-zentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari. şi păstrarea contactului cu administraţia si comuni-tăţile de afaceri. este important ca organismul profesional să recunoască prin structurile de con-ducere că este responsabil în faţa membrilor şi a publicului deservit de membri. publicaţiilor şi materialelor educaţionale. . . Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de sectoare ale membrilor.să acţioneze ca punct de contact pentru membri. In primii ani. . membrii săi şi părţile interesate. inclusiv să ofere volunta rilor îndrumări cu privire la aspectele statutare. Pentru susţinerea acestui contract. Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora. Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţio-neze efectiv şi eficient. precum şi în inte-resul membrilor săi. care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora. de obicei pe un termen specific at. să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii Consiliului.aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră. Consiliul va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale ş i tehnice. efor-turile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Pentru determinarea numărului de mem-bri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespun-zătoare a membrilor.să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului. prin intermediul căruia toate părţile implicate obţin drepturi şi sar-cini reciproce. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin in-termediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. rol care într-o organizaţie mai mare va fi delegat unor structuri executive permanente. - .să asigure respectarea directivelor organului de condu cere. organismele profesionale aleg să stabilească şi un set de regulamente care determină diversele cerinţe de politică la nivel înalt care nu sunt neapărat acoperite de statut. La Adunarea generală anuală . Apartenenţa la un organism profesional de contabilitate con-stituie un contract între organism. mem-brii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile financiare auditate. de relaţii publice si de legătură. care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte. dacă apar aspecte de interes. în funcţie de structura administrativă a organismului. care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi func-ţionarii organismului profesional de contabilitate. Membrii vor fi invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o Adunare generală specială.să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor. inclusiv „membri publici" şi persoane numite în Consi liu sau pe lângă Consiliu de către administraţie sau autoritatea de reglementare. (în anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia". Personalul angajat poate: . Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat. dacă este necesar. Regulamentele organismelor de contabilitate pre-văd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv . . viitorul preşedinte. regulamentele p ot fi modificate şi actualizate mai frecvent decât statutul. 64 Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile. de asemenea. şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi. Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc în ge-neral de câteva ori pe an.multe ori.să îşi asume un rol consultant. Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de contabilitate. . In primele stadii de înfiinţare a unui 65 organism profesional de contabilitate.care se întâlneşte mai des şi acţionează în numele Consiliului între şedinţele Consiliului. creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient. Consiliul va trebui să se întâl-nească mai des.) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri.aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale organismului profesional de contabilitate. Voluntarii sunt cei pr in intermediul cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale nece-sare pentru elaborarea standardelor. câţiva membri mai vechi si directorul executiv .din care fac parte preşedintele. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane. La fel de important este şi personalul angajat. . şi faptul că orga-nismul continuă să acţioneze în interesul public. Multe organisme au. Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ: .să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică.

Acest lucru poate fi facilitat prin introducerea unui cod de conduită pentru Consiliu şi membrii comitetului.stabilirea cerinţelor de admitere şi demitere a membrilor şi a serviciilor care vor fi furni zate membrilor. cât şi după şedinţe. şi că este necesară o participare constructivă şi activă. comu-nicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitate. a standardelor profe sionale. Aceste grupuri trebuie să fie orientate spre 69 . • Educaţie şi training stabilirea standardelor de învăţă mânt şi formare pentru membri. Marele dezavantaj al comitetelor este că necesită mai mult timp şi mai multe costuri decât activitatea unei singure persoane pentru un anumit proiect.aprobarea eventualelor modificări ale statutului organis mului. nu se pregătesc pentru întâlniri. O bună structură a comitetului permite organizaţiei să fie la curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară acti-vitatea. Preşedintele Preşedintele este liderul organismului profesional de contabi -litate ales de Consiliu sau de membri. Trebuie programate şi ţinute şedinţe. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când comitetele sunt mult mai mari decât este nevoie sau când includ membri care absentează în mod frecvent. precum şi în cursul şedinţelor. organele de reglementare. să fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau grupurilor operative.67 ganismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei. tre buie să se înfiinţeze o comisie sau un comitet separat de examinare. în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot exe-cuta sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv. până la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă conştientizarea problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de con-tabil la scară naţională.formularea politicilor cu privire la elaborarea standardelor tehnice. Preşedintele adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea man-datului acestuia. Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu personalul organismului profesional de contabilitate. acestor comitete li se cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea ce priveşte politicile pe care le susţin. potenţialii membri. Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează o identitate progresivă puternică în calitate de organizaţie profesio-nală responsabilă în faţa publicului. Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct pentru a-1 asista pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia. spe-cialiştii în educaţie şi alte organisme şi agenţii la nivel naţional. guvernul şi orga-nele de reglementare. Consiliul ar trebui să fie informat cu privire la noile evoluţii majore. • Disciplina . dar unele organisme limitează rolul acestuia la un singur mandat. Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii orga-nismului.respectarea codului etic. nu un drept. stagiarii. Dacă organismul de contabilitate pregăteşte. nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine fără compromis în etapa de atingere a unui consens. Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în cadrul comitetului este un privilegiu. în cele din urmă se po ate dezvolta o schemă simplă de delegare care să distingă clar autoritatea Con-siliului de autoritatea comitetelor. în primii ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate.aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului. dezvoltarea unui program de acreditare şi supravegherea procesului de examinare/eva luare. • Partea tehnică . regional şi internaţional. deseori între şedinţe. şi este nevoie de timp pentru expunerea completă a opiniilor şi obţinerea unui consens. Rolul acestuia implică şi promovarea orga-nismului. dacă este cazul. regională şi internaţională.tare. in clusiv standardele de contabilitate şi standardele de audi. conducerea. comunităţilor pe care le deserveşte. a reglementărilor şi a altor decizii ale organismului. materialele trebu ie pregătite atât înainte. în calitate de reprezentant principal al organismului. preşedin-tele păstrează legătura cu guvernul. Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii. . Dacă aceste Comitete Permanente au autonomie. de asemenea. Rolul preşedintelui implică reprezentarea. Este posibil ca la început să fie suficient un număr limitat de Comitete Permanente care să abordeze următoarele domenii: • Apartenenţa ca membr u . în general pe termen limitat. Acestea sunt realităţile simple ale comitetelor care funcţionează în cadrul unui organism profe -sional de contabilitate. Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod corespunzător. Cunoştinţele şi abilităţile tehnice ale voluntarilor trebuie. un organism profesional care are aceste îndatoriri trebuie să numească un avocat şi unul sau mai mulţi membri publici care să facă parte din comitetul disciplinar. publicul. pot fi necesare deplasări. 66 Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibili-tatea de a fi ales pe mai multe mandate. etice şi profesionale. membrilor. asigură continuitatea gândirii şi ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Co -mitetele permit membrilor să se implice direct în afacerile or. a legilor. Comitetele Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care ge-nerează o judecată logică de grup. formează şi examinează propriii stagiari. în interesul transparenţei şi încrederii pu blice în procesul disciplinar.

Pe măsură ce se dezvoltă organizaţia şi aceste grupuri câştigă experienţă. Aceste grupuri de lucru vor acoperi domenii specializate şi proiecte individuale. iar o organizaţie tânără poate să se afle în 72 incapacitatea de a atrage o astfel de persoană deoarece nu poate oferi suficienţi bani sau un statut motivaţional. 71 .creativ şi plin de energie. Pot exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea organizaţiei. cum ar fi: .sponsorizarea iniţiativelor specifice.elaborarea şi revizuirea programei/calificării. Imediat ce resursele permit acest lucru. .de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru exe cutarea activităţilor. Acestea pot include: . Acest lucru este cauzat de timpul necesar pentru a deservi chiar şi numai un comitet şi de faptul că implicarea unui număr mai mare de membri creează loialitate faţă de organizaţie.management financiar. membrii şi alte persoane rele vante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale. • Comitetul de remunerare . Toate comitetele trebuie să pregătească în mod regulat ra-poarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri.face recomandări cu privire la costurile si remuneraţia personalului executiv al organismului. .examinări (standarde. guvern şi învăţământ. Structura managementului Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale.donaţii. .analizează şi propune persoane care să facă parte din diversele comitete ale organismului. Trebuie de asemenea explo -rate şi alte surse de venit. poate fi necesar ca unele să capete un statut permanent. religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil. marketing şi comunicaţii. iar necesitatea aces-tora trebuie să fie revizuită în mod periodic. . . . . .relaţii cu guvernul. în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare 73 . cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările.de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul. . este: . Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al orga-nizaţiei. având dorinţa de a dezvolta organizaţia. de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui. Din aceleaşi motive este importantă si adopt area de limite rezonabile ale numărului de ani pe care o persoană îi poate petrece în cadrul unui comitet. . Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. în astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor. Consiliul poate forma şi alte comitete pentru îndeplinirea unor sarcini specifice. să se limiteze numărul de comitete şi grupuri de lucru şi să se asigure faptul că acestea se concentrează asupra acţiunilor şi rezultatelor car e vor duce la reali-zarea obiectivelor organizaţiei.servicii pentru membri. apartenenţa la mai multe comitete trebuie descura-jată. cu normă întreagă sau part-time.de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă date-ţintă specifice. Astfel de persoane sunt căutate.de a administra resursele şi personalul organizaţiei con form bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu. .îndeplinirea sarcinilor. . . membri lor Consiliului si altor voluntari. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul.surse caritabile.se asigură că organismul păstrează registrele contabile corespunzătoare si elaborează si men ţine sisteme eficiente de control intern. nu sunt permanente şi trebuie să fie formate de Comitetele Permanente pentru asigurarea asistenţei tehnice a comitetelor cu privire la problemele specifice. în colaborare cu Consiliul si cu alţi voluntari. Directorul exe-cutiv va trebui să fie: • un manager cu experienţă. Rolul directorului executiv. inc lusiv: 70 • Comitetul de audit . comunită ţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ.de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiec tivele organizaţiei.agenţii de ajutorare din străinătate.spaţiu publicitar. • Comitetul de numire pe posturi .o persoană cu abilităţi excelente de comunicare. f) Finanţarea organismului Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de management pentru Consi liu vor servi drept exemplu pentru pro-fesie. .revizuiri de cerinţe etice. Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi nece-sară în primii ani. Acest lucru trebuie făcut însă cu atenţie. O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna re -sursele disponibile unui organism profesional de contabilitate. este însă posibilă obţinerea acestor servicii de la un administrator cu expe-rienţă al unui organism existent. în timp. .subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate). . . . Dacă nu este posibilă atragerea unei persoane locale suficient de experimentată. o dată pe an. .sociabil si capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri.noi standarde sau îndrumări contabile. Administrarea unui organism profesional de contabilitate necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. deoarece un număr prea mare de comitete poate dispersa resursele şi poate încetini procesul decizional. Este important ca formalităţile să fie menţinute la minimum.de a asigura că Consiliul. .capabil de a gândi şi planifica în mod strategic.dezvoltare profesională continuă. pe o perioadă de timp. . pentru pregătirea personalului.de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional. . în general se foloseşte termenul de director executiv. Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucru poate consuma o cantitate mare de resurse administrative. Exemple în acest sens sunt: . precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan stra-tegic şi întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen lung si scurt. metodologie şi criterii de evaluare).firme. Cu toate că este mai greu de realizat într-o organizaţie cu puţini membri.noi standarde de audit sau declaraţii de practică.

Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante. furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global). Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. cum ar fi poziţia mărcii. examinările. factori i de decizie şi concurenţa.data naşterii. scaunele si dulapurile.adresa de serviciu. Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor .mediul intern . ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membr u (de exemplu. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul. Mobila de birou obişnuită. . micromediul şi mediul intern: macromediul . Alte domenii de proprietate intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi serviciilor. angajatori. . . . . Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. cum ar fi cursurile. instituţii de învăţământ). părţi interesate (lideri industriali. noile priorităţi vor fi importante. .valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei. Reputaţia organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească numele.confidenţialităţii. calificările şi .adresa personală. categoria de membru. Numele organiza-ţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Com-ponentele de marcă uşor de implementat includ: . .numărul membrului. Marca este un instrument puternic în comunicarea către stu-denţi. .recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei. şi de recompensă pen-tru serviciile primite. Un organism profesional care îşi planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse de a -şi atinge obiectivele strategice. Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. . resurse şi infrastructură. Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse. . reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. avantajul competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing. expert contabil.data de admitere ca membru. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. organe de reglementare.micromediul . Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing. . computer şi imprimantă .calificările. înţelege potenţialii clienţi. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. inclusiv birourile. . activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promo-ţionale. Informaţiile minime vor include: .un design şi un stil consecvente care se folosesc la cores pondenţă. Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie. adresa poştală preferată. training şi resurs e de dezvol-tare şi tehnice.sunt esenţiale. 76 . cum ar fi denumirea sau calificarea. fax. trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranja-mentul de închiriere. o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează.informaţii din autorizaţie . Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele -cheie de marketing. Odată cu dez-voltarea.si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. cum ar fi intensificarea 75 parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri. 74 Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor.telefon. Locaţiile mai mici cu contract de înc hiriere pe termen scurt vor conferi fle-xibilitate mai mare. politici şi tehnologici. logo-urile. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor orga-nizaţiei. economici. chartered accountant sau contabil public autorizat.studenţi şi membri. este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. taxe membru licenţă). atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. finanţe.categoria sau sectorul de angajare. Echipamentele de bază . Tre-buie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut. inclusiv susţinerea carierei. şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor.oameni.un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comuni cările.numele membrului. O imagine puternică de marcă ajută la iden-tificarea organizaţiei şi percepţia de calitate si profesionalism. pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă economii din folosirea în comun a mesageriilor.un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organi zaţia.factori sociali. Fondu-rile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii. a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor. legali.numărul si data de emitere. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie bine-voitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de înfiinţare. Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organi zaţia: este conştientă de factorii externi care pot avea un impact asupra organizaţiei. documente şi referinţă si website. . inclusiv acronimul si orice marcă asociată. dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri sau exa-minări. g) Marketingul si promovarea profesiei Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi. vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari. de exemplu.

denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui specialist cu ex-perienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale. Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organi-zaţie si problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor si produ-selor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă elec-tronică sau prin veniturile din publicitate. Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct d e referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profe sionale. 77 Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile r elevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi si toate părţile intere-sate, în plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele nece-sităţi ale organizaţiei si clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ: - înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului; - asigurarea faptului că designul website-ului este conform cu marca; - elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale organizaţiei. Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit. Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, auto-rităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod biunivoc în faza in-cipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau către publicul larg. O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profe-sional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea 78 publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi si va asigura fap tul că informarea si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii mem-bri şi alte părţi interesate. Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recru-tare de succes si pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor. Este foarte important să se înţeleagă nevoile şi aspiraţiile potenţia -lilor membri şi să se realizeze introducerea consecventă a acestora în mesajele de campanie. Este de asemenea importantă şi încura-jarea partenerilor şi a altor părţi interesate, în special furnizorii de training şi alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în mod activ în promovare. Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze studenţi potrivit capacităţii sale de a asigura calificări şi servicii pentru aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze si recru-tarea de studenţi corespunzători prin a căror asociere organismul profesional de contabilitate să îşi sporească reputaţia şi statutul, şi care sunt apţi de a-şi finaliza calificarea. Dacă se recrutează studenţi care nu îşi pot finaliza calificarea, reputaţia organismului profe-sional de contabilitate poate fi periclitată. O altă consecinţă ar putea fi că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de contabilitate si altor persoane; recomandările sunt o sursă foarte importantă de atragere de noi studenţi şi de consolidare a reputaţiei. Tehnicile de promova re alese pentru a viza potenţialii stu-denţi şi membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi potenţialii stu-denţi si consilierii lor de carieră si angajatorii. O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi: 79 - saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde; - prezentări; - întâlniri biunivoce; - publicitate; - crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi. Alte părţi interesate joacă un rol important în procesul deci -zional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţă-mânt influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor grupuri trebuie, de ase-menea, să fie abordate, în fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce pri-veşte şcolarizarea şi angajarea contabililor profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri de interese. Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi ef iciente de la orga-nismul profesional. Este foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aştep-tările membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, pro-ceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire. h) Rolul sectorului public Un sector public bine administrat şi stabil, cu bugetare solidă pentru susţinerea

obiectivelor şi controlul atent al executării bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici mo -netare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul public merge mai departe de administrarea bugetului, şi anume 80 presupune susţinerea performanţei şi posibilitatea administraţiilor de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie. Rolul managementului financiar profesional trebuie să fie înţeles, dezvoltat si susţinut de contabilitate. Nu este eficientă numai oferirea de training în contabilitatea din sectorul privat pentru cei din sectorul public sau importarea de contabili formaţi din sect orul privat. Este necesară formarea adecvată a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori interni si externi, directori de buget şi tehnicieni contabili, pentru a îmbunătăţi per-formanţa sectorului public. Dezvoltarea si menţinerea unui cadru profesional de directori financiari din sectorul public necesită o organizaţie profesională independentă de guvern, dar care să colaboreze strâns cu acesta, să educe, să susţină, să stabilească şi să păstreze standardele etice şi tehnice, în multe cazuri, acesta va fi rolul organismului profe-sional corespunzător de contabilitate care doreşte să devină sau a devenit deja membru IFAC. în alte cazuri, poate exista tendinţa, mai puţin recomandată, de a înfiinţa un organism separat de conta-bilitate în sectorul public, deseori din cadrul guvernului sau pro-fesiei. Pentru dezvoltarea contabilităţii în sectorul public, necesi-tatea primară o constituie o schemă de învăţământ si training în sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public. După un anumit timp, această necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesională continuă, de elaborare a standardelor si declaraţiilo r tehnice conform standardelor inter-naţionale, si de profesionişti pregătiţi să se întâlnească cu alţi profe-sionişti. Cu presiuni şi susţinere suficiente din partea guvernului în ceea ce priveşte legislaţia, dezvoltarea profesiei de contabil în sectorul publ ic va fi posibilă. Organismul existent va trebui să îşi evalueze reputaţia curentă şi capacitatea de a susţine profesia în sectorul public, atât financiar, 81 cât şi tehnic. Decizia va depinde şi de evaluarea dorinţei politice de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată, în urma dialogurilor cu partidele politice lider. Multe organisme existente membre IFAC au Comitete pentru Sectorul Public pentru reprezentarea intereselor sectorului public. Organismul profesional trebuie să aibă în vedere cerinţele de educare şi formare a directorilor financiari profesionişti din sec-torul public şi să analizeze dacă are capacitatea şi abilităţile pentru elaborarea de planuri de învăţământ, programe, materiale de studiu şi alte componente corespunzătoare ale unei scheme de învăţământ şi formare. Trebuie, de asemenea, să ţină cont de: • felul în care trainingul va fi monitorizat şi validat, ţinând cont că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de a supraveghea stagiarii; • aranj amentele de evaluare şi cum vor trebui adaptate pen tru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilor organizaţiilor sectorului public şi pentru asigurarea com petenţei profesionale într-un context de sector public; • dacă stagiarii din sectorul public vor putea să îşi asume o gamă completă sau limitată de activităţi (cum ar fi compa niile de audit) în momentul calificării şi felul în care li mitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţia membrilor calificaţi din sectorul public; • cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „teh nic" ale sectorului public; • nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justifi carea încheierii unui contract de training cu un angajator din sectorul public. Organismul profesional trebuie să analizeze felul în care poate susţine şi păstra standarde corespunzătoare, inclusiv: • dacă trebuie făcute modificări în ceea ce priveşte regimul etic şi disciplinar şi felul în care organismul profesional 82 va administra problemele disciplinare, inclusiv sancţiu-nile, în cazul membrilor angajaţi în sectorul public; • în ce măsură aranj amentele de control al calităţii profesio nale care afectează membrii sectorului privat trebuie adaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public; • dacă organismul are capacitatea tehnică şi de cercetare pentru a face faţă cerinţelor din sectorul public; • dacă organismul poate adopta Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public; • cum va stabili organismul un dialog cu studenţii şi mem brii din sectorul public prin intermediul monitoarelor, conferinţelor, seminariilor şi activităţilor de altă natură; • cum se va aplica dezvoltarea profesională continuă a membrilor din sectorul public şi cum pot fi cerinţele exis tente din sectorul privat corelate cu sectorul public. Organismul profesional va trebui să analizeze dacă şi c um poate administra relaţiile cu membrii existenţi, precum si dezvol-tarea de noi relaţii cu cei care lucrează în sectorul public, inclusiv: • dacă organismul are resursele financiare pentru servicii suplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării efi ciente ca or ganism relevant în sectorul public; • cum poate administra procesul de implicare a sectorului public în activităţile sale fără a -şi pierde independenţa; • în consecinţă, cum poate acţiona în interesul membrilor cu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritară de a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să pro moveze relaţii strânse cu guvernul în ceea ce priveşte problemele sectorului public; • cum vor reacţiona membrii actuali la redirecţionarea re surselor de la activitatea sectorului privat la activitatea sectorului public când beneficiile lor vor fi relativ mici şi pe termen lung; 83

• cum vor trebui schimbate structurile instituţionale pentru a reflecta dimensiunea sectorului public, având în vedere că acest lucru ar afecta şi procesul de selectare (mai de grabă prin numire decât prin alegere) a membrilor consi liului şi comitetelor organismului; • schimbările care vor trebui făcute în ceea ce priveşte orga nizarea personalului organismului şi măsura în ca re per sonalul şi relaţia cu voluntarii sunt „profesionalizate". înfiinţarea unui organism profesional nu este uşoară. Pentru a reduce cerinţele tehnice şi de resurse, organismul profesional va trebui să stabilească aranjamentele de consiliere şi de parteneria t descrise mai sus. Obiectivul pe termen lung ar fi îndeplinirea cerin-ţelor de a deveni membru IFAC. Noul organism profesional din sectorul public va avea o sin-gură preocupare, dar mai multe institute au o singură preocupare, şi anume auditul extern în sectorul privat. Dacă institutele coexistă, acestea au multe în comun şi trebuie să dezvolte relaţii strânse de lucru, inclusiv grupuri de membri comuni la nivel de organe de conducere şi, dacă este cazul, reprezentarea comună în faţa autori -tăţilor. Standardele de învăţământ şi training trebuie să fie compa-tibile. în timp poate apărea posibilitatea de fuzionare a institutelor din sectorul privat şi sectorul public. 4.1. Rolul şi responsabilităţile unui organism profesional de contabilitate a) Cerinţe pentru a deveni membr u Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organi-zaţiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte mijloace. 84 Acestor persoane li se permite să se alăture unui organism profesional de contabilitate pe o perioadă specificată şi limitată în baza unor prevederi rezonabile de „menţinere a drepturilor dobân-dite". Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să încurajeze cât mai multe persoane calificate să se alăture organi-zaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare a persoanelor necalificate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite tre-buie să fie disponibile numai pe o perioadă limitată şi să înceteze în momentul dezvoltării si aplicării unui program de acreditare. Pentru orice desemnare analizată trebuie să se obţină infor-maţii cu privire la: - nivelul minim de studii necesar calificării, durata perioa dei oficiale de studiu, materiile studiate; - examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebită examinărilor competenţelor profesionale; - experienţa minimă şi tipul acesteia (inclusiv orice formare practică necesară) cerute înainte de autorizare; - cadrul general al standardelor tehnice si etice din ţara în care i s-a acordat titlul persoanei respective. După finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru cu drep-turi depline în noua organizaţie. Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate: - contabili autorizaţi sau experţi; - contabili asociaţi; - tehnicieni contabili; - studenţi. Trebuie să se analizeze dacă persoanele care au atins un anu-mit nivel din procesul de acreditare dintr-o altă ţară vor fi acceptate pentru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi. 85 După ce persoanele cu titluri obţinute în străinătate care practică deja profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în străinătate, în acest scop trebuie revăzut ghidul pentru acordurile mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţ ia Mondială de Co-merţ. Trebuie să se aibă în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaş-terea practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi cunoaşterea demonstrată a legii naţionale cu privire la societăţi şi impozite. Este, de asemenea, necesară şi revizuirea calificărilor persoa-nelor care nu au încă niciun titlu, dar care au fondul necesar de studii şi experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil pro-fesionist sau tehnician contabil. Admiterea persoanelor care par să fie calificate este cel mai corect lucru care se poate face, deoarece permite organizaţiei să includă mai multe persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei, în plus, dacă studiile lor au fost făcute la universitatea locală, organizaţia poate aduna mai multe informaţii şi contracte care vor fi utile în deter-minarea propriului program de acreditare, în acest caz este foarte important să existe o limitare strictă a perioadei în care aceste per-soane îşi pot păstra drepturile dobândite. Odată ce au fost identificate calificările pentru a deveni mem-bru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinute, tre-buie să se depună un efort concertat pentru a încuraja oamenii cu aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recru-tarea membrilor este o activitate permanentă importantă pentru orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial este crucial. Neatrager ea unui număr suficient de posibili membri va limita capa-citatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea autorităţilor şi a publicului pentru organizaţie şi poate să slăbească şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa a cestui efort 86 iniţial nu poate fi subestimată. Metodele folosite vor varia în funcţie de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest efort, distanţele şi costurile implicate etc. Contact ul personal este în general cea mai eficientă metodă de recrutare. Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot fi de ajutor. Astfel de şedinţe pot oferi membrilor potenţiali oportu-nitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator, de a afla obiectivele organizaţiei, activităţile propuse şi structura, precum şi costurile şi beneficiile în calitate de membru. Informaţiile obţinute de la cei prezenţi vor eficientiza contactele viitoare. Se vor depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de

Situaţiile pot varia de la. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt: . Cel mai important aspect şi cel mai greu de realizat îl reprezintă obţinerea unei angajări serioase a părţilor interesate importante. certificatele de practică trebuie să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînnoite c onform regulilor stabilite de Consiliu.prezentări pentru elevii de liceu din anii mai mari pentru a încuraja interesul pentru această profesie. c) Adoptarea si implementarea standardelor Implementarea standardelor internaţionale va diferi de la o ţară la alta. asigurării profesionale sau alte situaţii. reexamină rii. pentru consolidarea susţinerii standardelor. Astfel se vor economisi resursele reduse pentru a fi folosite în training şi la monitorizarea aplicării conformării la standarde şi materiale suplimentare. O formă de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor cu viitorii membri. în orice caz. guvernul. stabilirea standardelor este o sarcină dificilă şi complexă. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a certificatului de practică asigură faptul că persoanele calificate pen-tru executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate în mod cores-punzător. Cu toate acestea. Dacă determinarea criteriilor este responsabilitatea organizaţiei. . partenerul de con-ducere dintr-o firmă publică de contabilitate. este un proces de lungă durată şi costisitor deoarece necesită 89 acceptarea acestor standarde de către comunitatea de afaceri. atât în ceea ce priveşte procesul. Un organism profesional de contabilitate trebuie să stabilească un comitet pentru revi zuirea acestor standarde pe baza cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul econo-mic. la adoptarea de standarde internaţionale pentru o bază limitată de standarde elaborate anterior. Acesta din urmă trebuie să includă practicieni din firme mari şi mici. şi vor deveni mai complexe odată cu creşterea implicării directe a organizaţiei în formarea sau evaluarea studenţilor. de exemplu. cât şi termenul.oferirea de oportunităţi de angaj are cu j umătate de normă pentru studenţi. Relaţiile cu studenţii vor fi limitate dacă întregul învăţământ tehnic sau o parte a acestuia este asumat(ă) de alte organizaţii sau instituţii. membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale activităţii prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a calităţii. IFAC şi IASCF au colaborat în timp la dezvoltarea standar-delor de audit şi de contabilitate care pot fi acceptate în mod general la nivel internaţional. dacă acest lucru este posibil. în scopul de a obţine un public larg si reprezentativ. precum şi din alte sectoare. este vorba despre un proiect care necesită o planificare atentă şi angajare. autorităţile de reglementare de pe piaţa de capital. un organism profesional de contabilitate trebuie să încerce să dezvolte interacţiunile dintre membri si stu-denţi. Multe organisme profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de serviciu contabil direct publicului să deţină un certific at de practică. Obţinerea unui certificat de practică poate necesita o experienţă practică suplimentară sau studii în domeniul în care persoana respectivă intenţionează să practice. Un organism profesional de contabilitate va trebui să încerce să transpună această restricţionare în lege. directorul financiar al unei societăţi. Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii care oferă şi alte servicii în afara celor atestate. Chiar şi susţinerea din partea unui număr mic de astfel de persoane poate avea ca rezultat un număr mare de cereri de membru. Cea mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei de atestare este limitată la cei calificaţi să o execute. şi anume că un organism profesional trebuie să stabilească şi să implementeze propriul set de standarde. pentru a face aceste adunări publice. trecerea la standarde internaţionale de contabilitate şi audit de la standardele proprii elaborate de o ţară.unul să analizeze standardele internaţionale de contabilitate. organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstanţelor loc ale. legal şi profesional. Astfel. Liderii din cadrul profesiei (de exemplu. să fie de ajutor în recrutarea membrilor. de preferat prin acordarea organizaţiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenţă. Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi. Revizuirea standardelor internaţionale este o . aceasta poate fi exercitată prin emiterea de certificate de practică pentru persoanele calificate.informare. organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei lo cale de contabilitate.participarea la manifestări de tipul „Ziua carierei". . Condiţiile de reînnoire includ dovada continuării dezvoltării profesionale (CDP).realizarea de relaţii cu profesorii şi cadrele didactice. Mândria naţională si profesională poate avea ca rezultat o primă reacţie. Având în vedere rata rapidă de modificare a standar-delor tehnice. şeful unui departament administrativ sau univer-sitar) pot. Pentru păstrarea certificatului de practică. celălalt să se ocupe de standardele de auditare. în general. Identificarea părţilor interesate va include toate organismel e de contabilitate din ţară. primul grup trebuie să conţină reprezentanţi din industrie şi comerţ. . precum şi Consiliile de Administraţie. în plus.conferinţe în săli de curs pentru studenţii de la contabili tate pe tema aspectelor actuale sau aplicării standardelor tehnice în situaţii din „viaţa reală". Un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze interacţiunea cu studenţii pentru că aceştia sunt viitorii membri. „o caracteristică a profesiei de contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în inter esul public". este important ca persoanele care au dreptul de a exercita funcţii limitate să îşi păstreze competenţa de a face acest lucru. de asemenea.1 din Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili. 87 . Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor şi autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o atenţie deosebită. Dacă este necesar. b) Certificate de practică Aşa cum este specificat la paragraful 100. Este recomandat. să se stabi-lească două grupuri de lucru sau grupuri operative separate .

Codul etic IFAC este recu-noscut la nivel internaţional şi principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate ţările. Controlul calităţii este abordat pe trei n iveluri: nivelul de contract. Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ: • resurse interne . în cursul perioadei de expunere se pot ţine seminalii pentru formarea pedagogilor şi prac-ticienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului. încurajarea şi asis-tarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţi-rea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară. 90 Traducerea standardelor internaţionale este o sarcină com-plexă. 92 în cazul contabililor profesionişti din practica publică. imple -mentarea regulamentului intern de control al calităţii este responsabilitatea fiecărei firme de contabili practicieni. o altă organizaţie . este în interesul public si în interesul profesiei de contabil din în-treaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare. O contractarea lucrărilor în afara societăţii . organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizare a acestui obiectiv în mediul legal. şi atât IFAC. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare. Există acum software disponibil pentru asistarea activităţii de traducere. social. Pro-fesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru integritate. să rezolve nepotrivirile şi să decidă asupra problemelor de tranziţie. în cazul contabililor profesionişti. nivelul firmei şi nivelul organismului profesional. dar sunt deseori cele mai apte să conducă această acti vitate. 91 e) Asigurarea calităţii serviciilor profesionale Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabil itatea profesiei de a acţiona în interesul public. indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sect oare economice. în afaceri. de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde internaţionale. Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză. Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine conta-bilului profesionist. de exemplu: O contractanţi folosirea de revizori (persoane. asigură o calitate superioară a tex-tului tradus si face ca actualizările ulterioare să fie mai rapide. Astfel. IFAC consideră că organis-mele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adec-vate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesio-nişti aderă la cele mai înalte standarde. Organismele de stabilire a standardelor naţionale este posibil să nu aibă resursele financiare necesare. • resurse externe. Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti. ca. o sistem de control de către terţi persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor.sarcină foarte importantă si va necesita probabil trei ani până la finalizare. implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angaja -torul) care angajează contabilul profesionist.folosirea de inspectori angaj aţi de orga nismul profesional. Cea mai adecvată cale de obţinere a finanţării necesare este o cerere de subvenţionare de la una dintre băncile regio nale de dezvoltare sau agenţiile de dezvoltare.organismul profesional externalizează controalele unei terţe părţi (de exemplu. Toate organismele membre IFAC trebuie să adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional. cât şi Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) au politici de asistare a traducerii acestor stan-darde în diverse limbi naţionale. Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii diferite. să îl compare cu prac-tica actuală. obiectivitate si competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor. de preferat după o perioadă de expunere. Orice con-tabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unui cod etic chiar şi atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de promulgare a cerinţelor de etică. Prin urmare. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a în-deplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea. să îl dezbată. de durată şi de multe ori costisitoare. Fiecare grup va trebui să analizeze fiecare standard. Un astfel de instrument electronic uşurează procesul de traducere. Acesta permite verificarea consecvenţei cu alte texte şi utilizarea de termeni -cheie. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii imple-mentate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supra-veghere. de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un comitet pentru etică responsabil de promulgarea codului şi de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectării codului şi de luare a măsurilor disciplinare în caz de încălcare a codului. Recomandările comitetului de a adopta un anumit standard internaţional trebuie să fie aprobate de Consiliu. angajatorilor şi publicului. d) Codul de conduită profesională si etică Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite de contabilii profesionişti. firme sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profe-sională. asi-gurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Acesta stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi declară principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pen-tru îndeplinirea obiectivelor comune.

dacă este cazul.pierderea sau limitarea drepturilor de practică.activitate nesatisfăcătoare. Dezvoltarea profesională continuă în sine nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza . este necesar ca membrii să îl cunoască şi să îl respecte. ce sancţiuni sunt recomandate şi ce apeluri sunt permise. . Este mai bine să nu faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care să nu le poţi respecta. un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi răspundere mai mare în desfăşurarea proces elor dis-ciplinare. Organismele profesionale de con-tabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere juridică pentru menţinerea unui proces disciplinar. Promovarea dezvoltării profesionale continue şi importanţa acesteia reprezintă componente vitale ale activităţilor pe care orga-nismul profesional de contabilitate si le asumă pentru a-şi păstra 96 credibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. un organism profesional de contabilitate trebuie să îşi îndeplinească în totalitate responsabili -tatea pe care şi-o asumă pentru conduita etică şi profesională a membrilor. prin care plângerile înaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaţii disciplinare.neglijenţă profesională crasă. în ţările în care autorizarea este o funcţie guvernamentală. pot indica incapacitatea de a profesa. 93 Indiferent de abordarea folosită. .pierderea titlului profesional. rolul personalului în admi -nistrarea şi desfăşurarea procesului disciplinar. în plus. conform regulamentului intern co respunzător. ce proces trebuie urmat.un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesio nală care. Un profesionist contabil trebuie să acţio-neze cu diligentă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profe-sionale aplicabile în furnizarea serviciilor profesionale". Prin urmare. cumulate. O combinarea celor de mai sus . în orice caz. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea fap-tului că membrii continuă să îşi dezvolte şi să îşi menţină competenţa necesară rolurilor profesionale şi cerută de utilizatorii servi-ciilor. acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei profesiei de contabil. Dezvol-tarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profe-sionişti îşi pot îndeplini obligaţiile de competenţă permanentă. oportunităţi de an-gajare şi credibilitate. este o dovadă principală a încălcării c odului sau a unui alt comportament inadecvat. costul. legislaţie şi tehnică.organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente. . 94 Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită şi funcţionează va diferi în funcţie de mulţi factori. organizaţia profesională tre-buie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate. un organism profesional de contabilitate trebuie totuşi să aibă un proces disci-plinar eficient pentru controlul propriilor membri şi. . include: . de exemplu. Este important ca organis-mele de contabilitate să demonstreze membrilor valoarea dezvol-tării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru membrii individuali în termeni de dezvoltare a carierei. un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze felul în care trebuie conduse investigaţiile disciplinare. . . Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze un registru al deciziilor şi penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa abordării cazurilor.excluderea ca membru. dacă este adevărată. necesarul de consilieri juridici şi supravegherea exercitată de organismele guverna-mentale sau de reglementare. Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional. • o curte disciplinară care investighează şi judecă plânge rile. aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control. dacă legea locală permite acest lucru. organismele guvernamentale sau de reglementare au de o bicei autoritatea de a impune cele mai severe acţiuni disci-plinare.încălcarea standardelor profesionale.activitate infracţională. Cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru toţi contabilii profe-sionişti se extind şi se modifică într-un ritm rapid. ce standarde de demonstrare şi dovedire sunt necesare. g) Dezvoltarea profesională continuă Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesio-niştilor contabili specifică faptul că „un contabil profesionist are sarcina permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza noutăţilor curente din prac-tică. pentru asistarea organismelor guvernamentale şi de reglementare. . Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este: • o metodă de a decide. . O abordarea bilaterală sau regională . cum ar fi numărul de cazuri rezolvate. Pentru a-şi păstra credibilitatea. • o curte de apel care audiază apelurile împotriva consta tărilor curţii disciplinare.încălcarea cerinţelor etice. 95 Gama de penalizări impuse.avertizarea. precum şi nevoia de procese transparente şi posibila im-plicare a membrilor independenţi nespecializaţi ai Curţii.profesională cu expe-rienţa necesară).amenda/plata cheltuielilor. . Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Chiar şi atunci când se practică acest lucru. investi gaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie. Comportamentul inadecvat include cele ce urmează: .una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor. f) Investigaţie si proces disciplinar După stabilirea unui cod etic.

dar este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate (care include şi controlul asigurării calităţii activităţii membrilor şi sistemele de investigare şi disciplinare). Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Educaţie Conta-bilă al IFAC elaborează standarde internaţionale de educaţie pentru contabilii profesionişti care prevăd referinţele pentru educaţia con-tabilă. în plus. Este foarte posibil să fie necesar ca organizaţia. Calitatea şi acoperirea programelor pot fi estimate numai prin evaluarea programelor şi testelor altor organizaţii. Mediul în care lucrează contabilii este în permanentă schim-bare.cunoştinţe profesionale. Accentul iniţial 97 se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale conti-nue. Următorul pas este adaptarea programei la mediul local. inclusiv: • participarea la programe care „formează formatorii". cum ar fi universităţile sau colegiile. abordarea dezvoltării abilităţilor de . să stabilească un proces prin care să determine dacă mem-brii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. indiferent dacă sunt în practica publică. • crearea de programe de legătură între instituţiile de învăţă mânt locale şi instituţiile de învăţământ înfiinţate în alte ţări. importantă.„Dezvoltarea profesională continuă: Un program de în-văţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesio-nale".2. Monitorizarea este utilă numai dacă există sancţiuni pentru cazurile de nerespectare desco-perite prin procesul de monitorizare. . în plus. Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual. să ofere o educaţie academică stu-denţilor. In-diferent de abordarea aleasă. Astfel. într-o astfel de situaţie este indicată predarea materiilor avansate şi. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de pregătire pe an. furnizori privaţi de training. în timp ce altele abor-dează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei. Educaţia şi examinările membrilor a) Prezentarea programelor de educaţie contabilă Procesul de învăţământ contabil constă în şase elemente cheie: . un aranjament poate consta în utilizarea de cadre didactice dintro instituţie străină care va ţine cursuri şi. în funcţ ie de necesitate. care pot fi estimate şi veri-ficate. . sunt posibile diverse tipuri de programe. Este posibil ca în cazul economiilor în curs de dez-voltare modificările mediului economic al ţării să necesite transpu-nerea schimbărilor şi în planul de învăţământ. . atragere si păstrare a instructorilor calificaţi. dar aceasta este o sarcină dificilă şi de lungă durată. Standardul International de Educaţie pentru Contabilii Profe-sionişti 7. Se pot folosi mai multe abordări pentru acoperirea unui deficit de instructori calificaţi. Ulterior. organizaţia trebuie să revadă programele (definite ca rezu-mate ale unui curs de studii) folosite de organizaţiile străine care au conferit titluri membrilor cu drepturi dobândite.întotdeauna servicii profesionale de calitate. Este posibil ca institutele de studii superioare existente. . fie printr-o interacţiune activă cu comunitatea de cadre didactice/profesori. organizaţia va trebui să evalueze si să acrediteze programele şcolare în funcţie de setul de cunoştinţe şi orice alte elemente educaţionale suplimentare considerate dorite. Aceasta nu va fi o sarcină uşoară. iar salariile şi statutul aferente cariere i în învăţământ sunt deseori mai mici decât cele pentru funcţii disponibile persoa-nelor calificate. etică şi atitudine profesională.experienţă practică. Accesul la activităţile dezvoltării profesionale continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de contabi-litate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii. De exemplu. dar monitorizarea este. 4. de asemenea. Poate. suplimentat de analizarea dezvoltării educaţionale în alte părţi ale lumii. de asemenea. firme mari şi alte organisme profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare profesională continuă. cel puţin în primii ani. 99 în general există o cerere de persoane calificate din punct de vedere profesional. cel mai important pas iniţial pentru organismul profesional de contabilitate este promovarea impor-tanţei dezvoltării profesionale continue. să evalueze prezentări individuale atunci când solicitanţii au experienţa şcolară şi practica necesară câştigate pentru alte orga-nizaţii. . stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toti contabilii profesionişti. îi va forma pe instructorii locali pe durata titularizării din ţara în curs de dezvoltare. Un mod de realizare a acestei revizuiri sunt grupurile formate per iodic pentru testarea pieţei pentru discutarea mediului de lucru în schimbare al mem-brilor. în acelaşi timp păstrând-o 98 compatibilă cu Standardele Internaţionale de Educaţie. industrie sau administraţie. Organizaţia va trebui să identifice un set de cunoştinţe şi abilităţi care sunt de dorit. acesta trebuie să fie distribuit instituţiilor de învăţământ superior şi prezentat studenţilor si altor părţi interesate ca acoperire minimă a recunoaşterii. să îşi asume un rol activ în procesul de educaţie fie implicându-se în educaţia ca atare. Trebuie sta-bilit un grup de lucru format din cadre didactice pentru îndeplini-rea acestei sarcini.abilităţi profesionale. de ase-menea.evaluare. Pentru a realiza acest lucru cât mai efi -cient.valori. Un organism profesional de contabilitate trebuie însă să decidă dacă această educaţie este adecvată pentru admiterea unui membru.cerinţe de admitere. Imediat ce setul de cunoştinţe şi abilităţi a fost identificat. Majoritatea noilor or-ganisme de contabilitate din economiile în plină dezvoltare vor trebui să se concentreze asupra căilor de identificare. setul de cunoştinţe convenite trebuie să fie revizuit în mod periodic pentru a-1 păstra la curent cu nevoile de educaţie ale contabililor. Monitori-zarea nu trebuie să folosească mult mai multe resurse şi trebuie mai degrabă să se facă în mod aleatoriu. Organismele profesionale de contabilitate trebuie.

Cunoştinţe generale IT. . Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât mai mare de persoane calificate. literatura de specialitate şi deciziile de contabilitate şi audit ale organismelo r de stabilire a standardelor internaţionale şi naţionale.Mediul de afaceri.Contabilitate şi audit financiar. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de etică profesională pe care trebuie să le res pecte ca profesionişti contabili. Cerinţa minimă constă într-un rol de legătură educaţională pentru asigurarea unui dialog între furnizorii de educaţie şi organismul profesional de contabilitate. Un alt aspect important al programului de educaţie îl repre-zintă dezvoltarea valorilor profesionale. etice şi a atitudinii în ceea ce priveşte profesia. Efortul pentru realizarea celor menţionate mai sus va trebui să fie depus în comun de instituţiile de şcolarizare locale şi de organismul profesional de contabilitate. Aceste programe sunt în general mai scurte şi sunt disponibile unui număr mai mare de oameni. Cunoştinţe si competente IT (tehnologia informaţiei): .de cel puţin un an . poziţia acestora să fie comparabilă cu cele disponibile în 100 funcţii non-şcolare. in clusiv Internet. • oferirea de programe care au fost special elaborate pentru agenţiile de dezvoltare. Progra mul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abi-lităţile profesionale. . inclusiv comitetele şi personalul. firmelor de contabilitate. companiilor şi agenţiilor externe de finanţare. să fie o sursă de materiale care pot fi descărcate. . pe de altă parte. . .pentru a fi eficient. • folosirea profesioniştilor şi pedagogilor ieşiţi la pensie din ţările dezvoltate pentru a preda studenţilor şi/sau a forma instructori locali.abilităţi intelectuale. Acest proces este de lungă durată. în timp ce organismul profesional de contabilitate va avea marea responsabilitate de a căuta susţinerea guvernului. în sala de curs şi în cadrul programe lor de educaţie ale organismului profesional de contabilitate. responsabilitatea. şi pot exista şi materiale disponibile ale altor organisme de contabilitate. Aceste valori.Cunoştinţe de control IT. de asemenea. Va trebui să existe şi un Comitet pentru Educaţie si Training care să raporteze Consiliului. Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte: . . din punct de vedere financiar.relaţii interpersonale şi comunicare. în plus.abilităţi personale. . c) Experienţa practică Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ o cerinţă. . . Setul de cunoştinţe se va schimba în mod con-stant şi condiţiile locale vor determina.Pieţe financiare. acest tip de program trebuie să fie sufi cient de lung .Competenţe de utilizator IT. Comportamentul organizaţional. cum ar fi acreditarea cursurilor.interesul public şi responsabilităţile sociale. oportunitatea.predare. . politeţea şi respectul. .Management şi decizii strategice. universităţi şi orga nismul profesional de contabilitate care se ocupă de for marea instructorilor. .abilităţi de management de organizare şi afaceri.Afaceri internaţionale si globalizare. . finanţe şi cunoştinţe aferente: . Acest rol poate fi preluat de membri voluntari 101 cărora li se plătesc cheltuielile până când resursele permit angajarea de personal.Finanţe şi management financiar.Marketing. Câteva exemple de succes includ un consorţiu de firme de contabilitate. . Cu cât implicarea în educaţie este mai mare.Metode cantitative. studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale şi să aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare profesională. şi prin urmare creşterea numărului de pedagogi calificaţi. Programul trebuie să conţină următoarele domenii vaste: Contabilitate. De multe ori se înregistrează o lipsă a materialelor instructive actualizate.Economie.Drept comercial. de asemenea. benzi video sau audio. . • solicitarea firmelor locale să suplimenteze salariile peda gogilor în aşa fel încât. .Audit şi asigurare. Rolul de legătură poate implica informarea furnizorilor de programe cu privire la standardele necesare organismului profe-sional şi acreditarea programelor pentru grade sau aprobarea scutirii de anumite materii. Acesta este un domeniu în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite. efor-turile acestui comitet pot fi suplimentate cu grupuri de lucru răspun-zătoare de funcţiile adiţionale.perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată. 102 Cunoştinţe de organizare şi afaceri: . pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program educaţional. modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. 103 . firmele locale de contabilitate trebuie să furnizeze copii ale manualelor şi proced urilor interne şi ale pro-gramelor de educaţie.Impozitare. inclusiv: . . Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru contabilii profesionişti.încrederea. în acest caz.legile şi regulamentele.Etica în afaceri.Valori şi etică profesională. Cea mai mare responsabilitate pentru dezvoltarea programelor revine sectorului de învă-ţământ. .abilităţi tehnice si funcţionale. Odată cu creşterea implicării. . • f urnizarea de materiale de studiu prin alte mijloace. . etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la locul de muncă. . Internetul poate.Contabilitate şi control de gestiune. cu atât este mai mare necesarul de resurse. cum ar fi textele. majoritatea materialelor sunt importate şi nu sunt relevante în contextul sistemului folosit în ţara respectivă. . • încurajarea firmelor de contabilitate locale să pună pro fesionişti calificaţi la dispoziţia instituţiilor locale de învăţământ.Competenţe de control IT. deoarece setul de cunoştinţe care trebuie acoperit este atât de vast. b) Conţinutul programelor de educaţie Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca. şi anume candidaţii să aibă . • oferirea de programe de studii la distanţă.

Consultanţii individuali. Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat şi în urma unor îndrumări corespunzătoare. O componentă a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este un examen final administrat de sau cu implicarea organismului profesional de contabilitate sau a autorităţii de reglemen tare. Acestora trebuie să li se dea posibilitatea de a se forma pe lângă un anga-jator. cum ar fi examinatori şi persoane care dau note. Multe organizaţii au fost angajate în „aranjamente de infor-mare" care implică un organism profesional care colaborează cu un organism în dezvoltare. Această opţiune ar reduce în mod semnificativ costurile ţărilor şi va avea ca rezultat o mai mare participare la un proces comun de dezvoltare decât la un proces care implică folosirea de examinatori adaptaţi programului unei alte organizaţii. natura aranjamentului şi gradul de încadrare în obiectivele organismului necesită o exami-nare atentă pentru a se verifica dacă standardele cores-pund obiectivelor organizaţiei. în primii ani un organism profesional poate să nu aibă resursele pentru stabilirea şi adminis-trarea propriului proces de examinare. Stabilirea şi administrarea unui program de examinare pro fesională reprezintă un proces costisitor şi solicitant. în plus. • O altă alternativă este ca organismul profesional de conta-bilitate să îşi unească forţele cu unul sau mai multe orga-nisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dez-volta şi administra în comun examinările. sau abordează expe -rienţa practică într-un sistem centralizat de pregătire a stagiarilor. cu condiţia ca postul să le ofere oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile şi să fie supravegheaţi pentru a garanta faptul că abilităţile sunt aplicate corect. chiar dacă funcţia lor cu normă întreagă nu este în practica publică. în special o atitudine obiectivă.105 bilitate. judecata profesională. mai multe organisme membre IFAC şi membri asociaţi asistă deja organismele de contabilitate din diverse părţi ale lumii în pregătirea şi notarea lucrărilor examinate. şi multe organisme existente membre ale IFAC îşi oferă experienţa 106 pentru asistarea altor ţări în îndeplinirea acestei sarcini. îşi oferă serviciile pentru asistarea eforturilor de dezvoltare. audit şi etică face posibilă folosirea examinărilor organizaţiilor deja înfiinţate. dacă există diferenţe. abilităţi administrative etc. d) Evaluarea competenţei profesionale Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces corespunzător de evaluare a competenţei profesionale. Este important ca solicitanţii să poată aplica toate cunoştinţele teoretice şi tehnice pentru soluţio-narea problemelor practice. Două alternative pentru siste-mul în concepţie proprie ar reduce costurile semnificative: • O alternativă ar fi afilierea cu un organism profesional de contabilitate existent pentru a folosi unii dint re examinatori. Acesta nece-sită participarea unui număr mare de persoane calificate. procesele şi politicile organismului profesional înfiinţat la necesităţile organismului so li-citant. Organismele profesionale de contabilitate îi pot asista pe angajatori şi studenţi prin furnizarea de instrucţiuni scrise detaliate cu privire 104 la programul de experienţă practică şi rolurile şi responsabilităţile acestora. mulţi dintre aceştia lucrând în trecut pentru organisme profesionale. 4. Această documentaţie trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele stabilite de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite. Dezvoltarea capacităţii organismului profesional a) îndrumarea si colaborarea cu alte organisme profe -sionale si organizaţii sau grupări regionale Sarcina de înfiinţare şi dezvoltare a unui organism profesional de contabilitate cu drepturi depline poate fi o experienţă solicitantă. Acestea se învaţă în general în cursul unei perioade de experienţă practică. A-ceastă recomandare recunoaşte că organizaţiile de contabilitate. folosind informaţiile dezvoltate în baza experienţei pro-priilor membri. Colaborarea şi învăţarea de la alte persoane care au experienţă în acest proces pot constitui o experienţă de valoare. în special cele cu autoreglementare. Alte programe de îndrumare sau asistenţă au implicat co-laborarea prin intermediul unui grup regional de organisme de contabilitate. în special dacă persoanele doresc să îşi asume această sarcină pe cont propriu. Internalizarea în creştere a standardelor de conta.3. La ora actuală. au responsabilitatea de a asi-gura că membrii lor au competenţele de care are nevoie societatea. Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a trainingului şi experienţei practice dobândite. Dacă lucrările de examinare sunt adaptate de la sau asi-gurate de organizaţii externe organismului profesional de contabilitate. de-oarece în ţara lor pot exista puţine firme de contabilitate suficient de mari pentru a angaja toţi stagiarii calificaţi pe întreaga perioadă de formare. candidaţii trebuie să îşi dezvolte calităţile. cum ar fi impozitarea sau legea. Aceste examinări pot fi suplimentate cu lucrări locale. şi anume să se asigure că stagiarii lor obţin experienţa necesară.experienţă practică înainte de acordarea acreditării complete. Expertiza şi experienţa în conducerea organismelor pro fesionale în ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile. organele de reglementare si furnizorii de educaţie pot constitui resurse valoroase. care să le ofere provo-cări si oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale. Un f actor-cheie care trebuie avut în vedere la încheierea unui aranjament de consultare este înţelegerea mediului şi experienţei organismului . adaptând structura. Acest lucru înseamnă că trebuie verificată şi calitatea oamenilor care le oferă îndrumări. Organismele profesionale de contabilitate ai căror membri sunt angajaţi în practica publică se pot confrunta cu o problemă. în astfel de ţări este posibil ca organizaţia să facă aran-jamente speciale pentru circularea stagiarilor de la un angajator la altul pentru ca un număr cât mai mare de stagiari să aibă posibili-tatea de a intra în contact cu toate sarcinile.

Acesta este un domeniu în care alte organisme de contabilita te. . deseori pre-luate de organisme profesionale de contabilitate. .Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite. organi zaţii de caritate care administrează fonduri în numele agenţiilor donatoare). Banca de Dezvol tare Interamericană etc. .programe de educaţie şi calificare (inclusiv administrarea examenelor). Banca de Dezvoltare din Asia. includ revizuiri ale: . cerin ţele de pregătire si calificare şi regimurile de autorizare. cu experienţă. .controlul calităţii şi procesele disciplinare. Pe această bază.proceselor de control al calităţii.). cum ar fi reanalizarea firmelor.structuri de conducere. organismul poate colabora cu administraţia şi cu organele de reglementare pentru protejarea interesului public în mod eficient.statute şi reguli care guvernează organismul. Există în general două tipuri de asistenţă financiară pe care comunitatea donatoare le poate pune la dispoziţie: . b) Agenţii de dezvoltare Costurile şi resursele necesare pentru înfiinţarea şi dezvol -tarea unui organism profesional de contabilitate pot fi semnificative.profesional şi determinarea faptului dacă scopurile şi obiectivele acestuia se aliniază cu cele ale organizaţiei benefi-ciare. Acest demers poate lua forma unei legi a contabililor sau a unei alte legi oficiale. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dez-voltarea profesiei de contabil. Asistenţa oferită poate lua diverse forme. structurilor de administraţie..consilierea administraţiilor cu privire la înfiinţarea profe siei contabile. . aceasta poate dori să revizuiască anumite aspecte şi funcţii executate de organizaţie. cei interesaţi în înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească întâlniri cu guvernul şi organele naţionale de reglementare pentru transmiterea acestui mesaj şi pentru obţinerea suportului acestora în acordarea statutului o ficial pentru noul organism. Deoarece fi ecare donator are pro-priul proces de depunere a cererilor şi de sortare. Tipul de aranjament de finanţare şi condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază. în general poate exista un interval destul de lung între depunerea cererii de finanţare şi momentul în care cererea 109 este aprobată şi fondurile sunt distribuite. sau mai multă experienţă şi familiarizare cu regiunea în care se află organizaţia. dezvoltarea de modele reglementate. Dacă este posibil. Orice cerere de finanţare trebuie să fie justificată printr-un plan de acţiune detaliat şi foarte bine pus la punct. . Cererea trebuie să fie conformă pro-cedurilor şi cerinţelor specifice ale agenţiilor donatoare.elaborarea infrastructurii organismului profesional. . . Acest lucru ajută la protecţia interesului public şi la crearea unui climat sigur pentru investitorii interni şi naţionali. ofertele de finan ţare pot fi făcute numai în anumite momente. • Priorităţi pe termen scurt: .fonduri stabilite în scopuri specifice pentru care se pot face cereri. .donatori bilaterali (diverşi).Banca Mondială. . Merită. inclusiv echipe de experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu responsabilii de înfiinţarea organismului.Comisia Europeană. cu un termen de finalizare realist şi rezonabil şi cu rezultate comensurabile.politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue. . . să se analizeze posibilitatea de parte-neriat cu diverse organisme în ceea ce priveşte diferitele aspecte ale procesului de dezvoltare.bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din Africa. 107 .controlate de agenţia donatoare.adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism pro-fesional pentru . y' . Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvolta-rea profesiei sunt: . Proiectele-cheie în care asistenţa organismelor profesionale înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau în faza de dezvoltare sunt: . . Dacă drepturile de practică au legătură cu o cerinţă de membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili-tate. . secundarea altor organisme profesionale de contabilitat e şi semi-nare de training regional.codul etic. şi consul-tanţii cu experienţă îşi pot oferi asistenţa. . de asemenea. .proceselor disciplinare. Asistenţa poate include şi sesiuni de training pentru personalul organismului profesional de contabilitate. deoarece anumite organisme pot avea mai multă experienţă într-un domeniu decât altele. angajaţilor etc.stabilirea standardelor tehnice şi profesionale. Acest lucru conferă organismului profesional de contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru care cal itatea de membru este opţională mai degrabă decât obli-gatorie.scheme comune de examinare. Deseori.organizaţii privind societatea civilă (de exemplu.structurii şi conţinutului programului de educaţie. deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii şi nu numai asupra celor care doresc să devină membri. După ce organizaţia de contabilitate a funcţionat deja o anu-mită perioadă. Procesul de depunere a cererii de finanţare este complicat şi variază de la donator la donator.integrarea organismului existent într-un nou organism.bani pentru proiecte . . . bine definite.fondurile instituite .Fondul Monetar Internaţional. nu există un model care poate fi urmat. legislaţia trebuie să prevadă ca apartenenţa la noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea dreptu -rilor de practică. Ţările cu profesii de contabilitate şi audit bine conso-lidate au organisme profesionale puternice de educare şi monitori-zare şi reglementare a conduitei profesionale. dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii guver namentale şi privind societatea civilă în ţara în care se va derula proiectul. iar în cadrul multor economii în curs de dezvoltare fondurile 108 necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele ale organismului. c) Priorităţi Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol foarte important în efortul de stabilitate economică şi adminis-traţie solidă. Exemplele.infrastructurii organismului profesional.

încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesio nişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie pro prii. • Priorităţi pe termen mediu: . 111 CAPITOLUL IV Standardele internaţionale ale profesiei contabile 1. Standardele Internaţionale de Calitate Controlul calităţii este abordat la trei niveluri: 114 . intitulat „Aptitudini profesionale". Până în prezent. Având în vedere marea diversitate de culturi. • IES 2. • Priorităţi pe termen lung: . • IES 7. 110 .organizarea de manifestări privind dezvoltarea pre gătirii continue şi crearea de oportunităţi de formare pentru membri şi stagiari. IFAC emite trei tipuri diferite de documente: . Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie sunt: • Să depună cele mai susţinute eforturi pentru: . de postcalificare şi de dezvoltare.stabilirea unui proces disciplinar. furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea regle mentărilor locale cu privire la buna practică general acceptată. .control extern la nivelul misiunii control intern la nivelul cabinetului (firmei) .reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica publică. • IES 4. sisteme educaţionale.deşi nu pot trece legal peste legile si reglementările locale. Standardele Internationale de Educaţie Pornind de la misiunea IFAC de „dezvoltare în întreaga lume şi întărirea unei profesii contabile prin standarde armonizate. . intitulat „Cerinţe privind competenţa profesioniş tilor contabili din domeniul auditului". intitulat „Dezvoltarea profesională continuă". adoptarea de standarde internaţionale de audit si a Codului etic IFAC.colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari. juridice şi sociale din ţările din care fac parte orga-nismele profesionale membre IFAC. îndrumări. metodele şi tehnicile. sau . . EEG-urile şi lEP-urile emise de IFAC. care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele Internationale de Educaţie. . .adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismului profesional de contabilitate. Cele trei tipuri de documente reflectă în ordi ne descrescătoare natura autorităţii publicaţiilor conform funcţiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decât îndrumările. intitulat „Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei". .încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazează lES-urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvol tare pentru profesia contabilă.înfiinţarea unui registru al membrilor si stagiarilor. . limbi.Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesio niştii Contabili (IES). IFAC a emis opt Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (lES-uri): • IES l. intitulat „Valori profesionale.stabilirea structurii managementului executiv.formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate. • Să aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile. intitulat „Cerinţe de experienţă practică". care la rândul lor sunt mai autorizate decât Documentele. Comi-tetul pentru Educaţie al IFAC elaborează standarde.cererea de consiliere încă de la început pentru conver genţa standardelor naţionale şi internaţionale de conta bilitate. etică şi atitudini". . . .acolo unde res ponsabilitatea pentru elaborarea cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu. . • IES 3. Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare ca. • IES 8.implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare care încorporează lES-urile.la nivelul organismului profesional . ca-pabilă să ofere servicii de înaltă calitate în interesul public". accep-tate şi aplicate pe scară largă.depunerea de cereri de membru la IFAC. fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel internaţional). 2. . intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă".contabili şi auditori. . Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES): stabilesc standarde de „bună practică" general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili.stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi proce sului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru câştigarea recunoaşterii. documente de discuţii şi alte documente de informare privind edu-caţia de precalificare. este la latitudinea fiecărui orga-nism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalifi-care.Documentele Internaţionale de Educaţie pentru Profesio niştii Contabili (IEP). astfel încât acestea să fie recunoscute. 113 ELEMENTE DE DOCTRINA şi DEONTOLOGIE A PROFESIEI CONTABILE • IES 6. subiectul.exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atingă în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesio niştilor contabili. intitulat „Conţinutul programelor de educaţie pro fesională". Guvernului) . formarea profesioniştilor contabili şi dezvol-tarea profesională continuă pentru membrii profesiunii contabile. de exemplu.îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesio niştii Contabili (IEG).pentru a-i convinge pe cei responsabili să încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor în cerinţele respective. şi stabileşte au-toritatea şi funcţiile organismului. 112 . numirea unui director executiv pentru administrarea şi conducerea organismului profesional de contabili tate. acceptării şi aplicării internaţio nale. • IES 5.

Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare: a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte riorul cabinetului (firmei) constau în: stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă bazată pe recunoaşterea faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esen ţială; - stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control al calităţii în cadrul firmei; - persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţină experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate, precum şi autoritatea necesară. b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proce duri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firma şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, con fidenţialitatea, profesionalismul şi independenţa. c) Acceptarea si continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice presupun: - stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor; - stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiune sau din relaţiile cu clienţii. d) Resursele umane se referă la: - stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigu rarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu 115 capacităţile si competenţele necesare, care se referă la: recrutarea personalului, evaluarea performanţei, capacităţile, competenţa , dezvoltarea carierei, promo-varea, stimulentele etc.; - stabilirea echipelor pe misiuni. e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru: - asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale; modul de acordare a consultaţiilor; - modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în ca drul echipei misiunii sau dintre echipă şi celelalte structuri ale firmei; - examinarea independentă a controlului de calitate; - documentarea misiunilor. f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru: - asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calităţii sunt: relevante, adecvate, funcţionează eficient şi sunt respectate în practică; - analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii; - inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate. Pentru misiunile de audit şi servicii conexe, IFAC a emis Standardul Internaţional de Audit (ISA) 220 şi Standardul Inter-naţional de Control al Calităţii (ISQC) nr. 1. Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la: 116 - existenţa unui program obligatoriu de examinare si asi gurare a calităţii; - depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încuraj area celor responsabili să implementeze prevederile Standar delor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia calităţii servi ciilor contabile. 3. Standardele Internaţionale de Etică Consiliul pentru Standar de de Etică pentru Contabili (IESB A) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili si furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pent ru aplicarea acestor principii. Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele: - organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai puţin stringente decât cele stipulate în Codul etic IFAC; - acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţio nale de etică revin terţilor, organismele membre trebuie să urmărească convergenţa codului naţional cu codul IFAC, depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-i convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor na ţionale să încorporeze Codul IFAC. în România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă din anul 2002. 117 4. Standardele Internaţionale de Contabilitate IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Con-tabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele In-ternaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu stan-dardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depu-nerea celor mai susţinute eforturi pentru: - încorporarea cerinţelor IPS AS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de conta bilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze IPSAS-urilor; - asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standar delor naţionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează IPSAS -urile; - încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţio nale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pen tru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate re vine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că stan dardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS -urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile; - asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care încorporează IFRS-urile. 5. Standardele Internaţionale de Audit IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări (IAASB), emite următoarele categorii de standarde: 118

- Standardele Internaţionale de Audit (ISA); - Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE); - Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE); - Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS). IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică, norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili. Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţi -nute eforturi pentru: - încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţio nale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze în standardele naţionale standardele şi celelalte documen te emise de IAASB; - asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau a standardelor naţionale care încorporează standardele internaţionale; - implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă si completă a standardelor in ternaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB. 119 PARTEA B Etica în profesia contabilă CAPITOLUL I Etica în profesie - elemente conceptuale 1. Etica în general; etica profesională Etica îşi are originea în cuvântul „ethos" din limba greacă; acesta poate însemna atât caracterul unui individ, cât şi cultura unei comunităţi. într -un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi a rolului acestora în viaţa socială. în sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de con-duită morală, iar în sens şi mai restrâns reprezintă un ansamblu de principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale. în Oxford Dictionary of Business etica este definită ca un „comportament considerat a fi bun, corect, drept şi onorabil pe baza principiilor sau indicaţiilor dintr -o teorie etică specifică". Etica este specifică democraţiei şi mai ales este strâns legată de procesul democratic: democraţia în general şi cea economică în special presupun dereglementare, iar locul lăsat liber prin de-reglementare este luat de coduri de etică în diferite domenii. Teoretic vorbind, etica, în general, este zonă neclară, deoa-rece nu există un set universal de principii etice care să definească ce este bine şi ce este rău, circumstanţele având un rol important. Nu tot ce este nedrept sau greşit este neapărat şi neetic, după cum nu to t ce pare a fi neetic este nedrept sau greşit; puterea de convin-gere a obiceiurilor şi religiei influenţează conceptul nostru per-sonal despre bine şi rău. Conceptul de a face bine merge mult mai 122 departe decât cerinţele legale sau etice. Câţi dintre noi dăm un telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este oprit de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteză mare, ce faceţi din moment ce ştiţi că avea viteză? îl sprijiniţi, refuzaţi să îl apăraţi sau faceţi altceva? Comportamentul etic merg e dincolo de respectarea legilor, regulilor şi reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune, să-i spunem, populară, a fi etic însemnează să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu pentru că te obligă cineva, scrie undeva sau te vede cineva. în altă ordine de idei este posibil ca încrederea în adevăr ca factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea de fapt să credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învin-gători; această mărturie este întradevăr precisă? Un comportament etic implică neapărat echitate şi curtoazie faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune rest ricţii asupra propriei noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumător nu pot fi amândoi liberi în acelaşi timp într -un birou sau într-un compar-timent de tren; fie fumătorul renunţă la libertatea sa de a fuma, fie nefumătorul îşi pierde dreptul la aer curat. în calitate de prestatori de servicii profesionale, cum delimi-tăm etica în afaceri de etica profesională? „Există numai o singură responsabilitate socială a afacerii - aceea de a-şi folosi resursele şi de a se angaja în activităţi menite să îi sporească profitul", declara Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel. Rezultatele unui studiu din SUA pe tema eticii în afaceri au concluziona t că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii competente în materie de etică au fost următorii: • conducere; trebuie demonstrată grija companiei faţă de etică şi valori, precum si faţă de propriile rezultate; 123 • consecvenţă; compania trebuie în mod efectiv să practice ceea ce predică; altfel spus, între vorbe şi fapte trebuie să existe consecvenţă; • echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi aceasta este considerată problema etică numărul unu; • transparenţă; angaj aţii de astăzi aşteaptă să existe transpa renţă în comunicările furnizate; • recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai important să recompensăm ceea ce este pozitiv decât să pedepsim comportamentul neetic. Există, în general, o strânsă legătură între educaţie şi etică; comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţă care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în general şi educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării valorilor morale şi profesionale. 2. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile Un cod de conduită este în general definit de profesionişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglemen-tează exerciţiul profesional al unor activităţi. Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor _săincludă_pjincipiile esenţiale ale codului în contactele cu clienţii pentru ca aceştia să c unoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil. Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică

trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cât şi regulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să 124 garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional. Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul public; ca atare, profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesio-niştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora în primul rând, dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii şi reguli de co mportament profesional menite să dea servi-ciilor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea către consumatori (utilizatori) a unor informaţii financiar-contabile care pot influenţa negativ deciziile acestora. Stabilirea de_rjrincipiijireguli etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării^acestora de^ătre toţiprofesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea si resur -sele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesio-nale şi etice. 3. Codul etic IFAC: rol, structură Misiunea IFAC este de a consolida profesia contabilă la nivel global la standarde armonizate, capabile să furnizeze servicii de înaltă calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Inter-naţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de înaltă calitate pentru profesionişt ii contabili din întreaga lume. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: - dă autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de 125 specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor; - protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime eco nomice şi a altor fenomene negative din economie, pre cum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de tot felul, corupţie etc. Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC: - fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic na ţional al profesioniştilor contabili; - fie prin adoptarea Codului etic IFAC la specificul jurisdic ţiei locale; - fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC. Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani, ultima ediţie fiind publicată în iunie 2005, cu intrare în vigoare la 30 iunie 2006. Codul etic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni repaţtizate astfel: - Partea A - destinată tuturor proj^esioni§ţilor_contabilu-, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajaţi; con ţine şase secţiuni: - Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale; - Secţiunea 110, Integritatea; - Secţiunea 120, Obiectivitatea; — Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa; - Secţiunea 140, Confidenţialitatea; - Secţiunea 150, Comportamentul profesional. - Partea B - destinată profesioniştilor contabili indepen-_ dentijliber-profesionişti contabili); conţine 10 secţiuni: - Secţiunea 200, Introducere; 126 - Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil; - Secţiunea 220, Conflicte de interese; - Secţiunea 230, Opinii suplimentare; Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare; - Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale; - Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate; - Secţiunea 270, Custodia activelor clientului; - Secţiunea 280, Obiectivitate; - Secţiunea 290, Independenţa în audit. • jartea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni: - Secţiunea 300, Introducere; Secţiunea 310, Conflicte conceptuale; - Secţiunea 320, întocmirea şi raportarea informaţiilor; - Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cau ză; - Secţiunea 340, Interese financiare; - Secţiunea 350, Stimulente. 127 CAPITOLUL II Principiile etice fundamentale ale profesiei contabile 1. Integritatea Concept: Integritatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest în relaţiile profesionale şi de afaceri şi să nu se asocieze la declaraţii false sau care ar putea induce în eroare consumatorii (utilizatorii). Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie să se aso cieze la rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apre-ciază că acestea: - conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare; - conţin declaraţii sau informaţii eronate; - omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare. Sunt profesioniştii contabili integri? Deseori integritatea este asemuită unui elefant: îl recunoşti, dar ţi -e greu să îl descrii. 2. Obiectivitatea Concept: Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se găsească în situaţii de conflict de interese sau de incompatibilitate şi în nicio altă situaţie care a r putea determina un terţ bine informat, dar şi bine intenţionat să îi pună la îndoială cinstea si corectitudinea. 128 Comentarii: Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tu-turor profesioniştilor contabili de a nu-şi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei ne-dorite a altor persoane. Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiec-tivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de

şi satisface concomitent cele două cerinţe ale concep -tului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei. părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea. el trebuie. Dacă este cazul. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii. cu atenţie şi meticulozitate.să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesio nale. angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. chiar şi într-un mediu social. unii profesionişti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. 129 • Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute. comerţ. • Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi -a însuşit principiul obiectivitătii. • Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţ iile în care ar exista aceste posibile presiuni. Un profesionist contabil trebuie.menţinerea unui nivel de competenţă profesională. execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie. Confidenţialitatea Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal infor-maţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale pro-fesionale. un profesionist contabil ar trebui să îi atenţio-neze pe clienţi. spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază. Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna con-fidenţialitatea. să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profe-sională sau de afaceri.obţinerea unui nivel de competenţă profesională. Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al pru-denţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili: . . Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare. Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la: • dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-nale sau de afaceri. Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea re-laţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora. cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii. în următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi . 131 • Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate: . în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivita te. 3. el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Indiferent de poziţie sau serviciul prestat. ţinând cont de un interval de timp. Dezvoltarea pro-fesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. • Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese. să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator. specifice misiunii pe care o are de îndeplinit. Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în con-formitate cu prevederile unei sarcini.confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale pro-fesionistului contabil ar trebui evitate. sectorul public şi educaţie. profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional. Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confi-denţialităţii. în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă. 130 Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare si înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri.menţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client. însă. şi . Competenţa profesională şi prudenţa Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare. tre-buie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori: • Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea. să ia în cons iderare menţi-nerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angaja-toare. Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate. în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil. 4. prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. de asemenea. Serviciile profesionale compete nte necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe do-menii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împre-jurări diferite. De asemenea. Profe-sionistul contabil nu ar trebui. de asemenea.

Independenţa Concept: Principiul independenţei cere profesionistului con-tabil satisfacerea concomitentă a celor două componente funda-mentale ale conceptului. .un împrumut către sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii acestuia. • atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege: . ar concluziona că este afectată în mo d negativ buna reputaţie a profesiei. Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afacere. şi e) de intimidare. ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea. de exem plu: . Multe ameninţări se împart în urmă -toarele categorii: 135 a) de interes propriu. a) Exemp le de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ. 133 5. independenţa relativă şi independenţa restrictivă.pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional. dar nu sunt limitate la: . • ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează.pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism normalizator. şi nu trebuie: . şi . când situaţia implică fapte sau opinii nefondate. • atunci când divulgarea este autorizată prin lege. b) de autoexaminare (autocontrol). care constituie criterii de cali-tate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili. şi anume: a) independenţa de spirit (în gândire) sau independenţa de •> drept: constă în acea stare a profesionistului contabil po trivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui in teres împreună cu un client. calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţin. .pentru a protej a interesele profesionale ale unui profe sionist contabil în cursul procedurilor judiciare. . la curent cu toate informaţiile relevante. . Comentarii: Independenţa este un concept care cunoaşte trei moduri de abordare: independenţa absolută.să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă. Ameninţări la adresa independentei: Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. 7.dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării. . profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt desti natarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare. în funcţie de natura şi condiţiile spe-cifice serviciului prestat. c) defavorizare. trebuie să se recurgă la raţionamentul profe sional pentru a se determina tipul de prezentare care tre buie făcută. Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile 134 componente ale profesiei contabile. . b) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ. . organismul profe-sional sau un membru.obligaţi să divulge informaţii confidenţiale: • atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator. inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate.onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare.pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice. . şi 132 . vor fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profe sionistul contabil să divulge informaţii.pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii. • dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi.pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare.raportarea asupra operării sistemelor . mai exact. profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată. în măsura în care acest lucru este posibil. Respectarea standardelor şi normelor profesionale Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standar-dele profesionale. dacă este disponibil.să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip site de fundament privind munca desfăşurată de alţii. Profesionalismul Concept: Acest principiu impune ca obligaţie profesionistului contabil să se conformeze legilor şi reglementărilor relevante şi să evite orice acţiune care ar prejudicia profesia. dar si bine intenţionată nu găseşte niciun motiv de natură comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client. b) independenţa în aparenţă (comportamentală) sau inde pendenţa de fapt: presupune că o terţă persoană bine infor mată.potenţiala angajare la un client. obiectivitatea sau buna re-putaţie a profesiei.descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent. trebuie avute în vedere următoarele aspecte: • dacă interesele tuturor părţilor. . d) de familiaritate. dar nu sunt limitate la: . de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţio-nează în scopul protejării interesului public. şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu presta-rea serviciilor profesionale. Comentarii: Principiul profesionalismului sau comporta-mentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă. în cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor si a activităţii pe care o efectuează. 6. .întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali.

Organismele profesionale trebuie să asigure resursele finan-ciare necesare care să permită efectuarea la timp a acţiunilor de investigare şi disciplinare. Aria de acoperire a reglementării profesiei.măsuri de protecţie generate de profesie. sau a ocupat recent. ca angajat al clientului. luarea deciziilor sau impunerea sancţiunilor. sau a fost recent. . 136 .exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile. Conduita greşită include: activităţile cu caracter penal. amenda (plata costurilor). .un număr de cazuri de neglijenţă mai puţin importante care. Cum se clasifică profesioniştii contabili? 4. dar nu sunt limitate la situaţiile când: . . un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări. 138 CAPITOLUL III Obligaţiile organismelor profesionale Profesioniştii contabili în general şi cei în practica publică în special. trebuie evitată influenţa altor structuri ale organismului profesional în activitatea instanţei de judecată. 140 întrebări recapitulative din Părţile A şi B 1. Care sunt condiţiile de calitate a . în ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea? 9. ca urmare a investigaţiei. vând în realitate reputaţie. pierderea titlului profesional sau retragerea autorizării. . .acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului.măsuri de protecţie în mediul de lucru. Totodată. Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare mem-bru în parte în legătură cu toate prevederile Codului etic. regulilor şi reglementărilor.prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar? 8. . Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile? 3. c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ. . iar reputaţie fără educaţie si etică nu există. de aseme-nea. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei conta bile? 10. este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare. . inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri.asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării. cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă. dar nu sunt limitate la: promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare.neglijenţa profesională gravă. .un membru al echipei de certificare care este. şi cu conse-cinţele neconformării. Ce înţelegeţi prin audit în general.ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării. Astfel de ameninţări specifi ce. . numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o decizie a instanţei de judecată.financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau im plementarea lor. .acţiunile sau inacţiunile care pot periclita profesia contabilă. Organismele profesionale membre IFAC au obligaţia să pre-vadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la investigaţia şi disciplina în caz de conduită greşită. organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să menţină un proces de examinare independentă a plângerilor clienţilor sau altor părţi în cazurile în care s-a decis. nu pot fi clasificate. . Ce este auditul intern? 7. cumulate. . Un profesionist contabil independent va observa.ameninţarea cu litigiul. şi . Ce este profesia contabilă? 2.activitatea necorespunzătoare. că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. dar prin audit fi nan ciar. că problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe disciplinare.abaterile de la standardele profesionale. 139 standardelor profesionale. oricare ar fi activitatea profesională pe care o efectuează. evident. Măsuri de protecţie Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii: . legislaţie sau reglementări. e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ. angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză. 137 .un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care. 11. dar prin audit statutar? 5. d) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ. Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instanţei de judecată nu trebuie să servească în acelaşi timp sa u în legătură cu acelaşi caz. pierderea sau restricţionarea drepturilor de practică. Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze un regim eficient de investigare şi disciplinar care să permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi sancţiunile ca: mustrarea. .pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar? 6. pot indica nepotrivirea de a exercita drep turile de practică. .apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare.un membru al echipei de certificare care ocupă. excluderea din organismul profesional. funcţia de director sau funcţionar al clien tului de cer tificare.un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare.abaterile de la cerinţele etice. dar nu sunt limitate la: . Instanţa de judecată trebuie să-şi dovedească independenţa.

22. 23. 14. 42. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei. Despre Standardele Internaţionale de Etică. 24. în anul 1907 s-a înfiinţat „Uniunea Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ" care în 1908 a redactat un proiect de organizare al unui Corp al Contabililor cu scopul de a statua „asupra a tot ce priveşte interesele profesionale ale carierei de contabil în general". 40. Aspecte conceptuale privind etica. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional. 52. Despre obiectivitate. Despre organizaţiile şi grupările regionale. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar. 47. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale. Modalităţi de organizare a profesiei contabile. băncilor şi agriculturii noastre". Despre confidenţialitat e. 16. nu vom avea decât să ne mândrim că am putut să realizăm o reformă atât de importantă pentru ţară şi o aşa de veche revendicare a acestor pricepuţi şi stăruitori colaboratori ai comerţului. 39. 29. în ziua de 2 noiembrie 1921: „De abea acum începe marea răspundere a conducătorilor acestui Corp. 57. Ameninţări la adresa independenţei. 36. 27. Finanţarea unui organism profesional. 33. 38. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. 25. Rolul organismului profesional pentru adoptarea stan dardelor. structură. 56. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organis mului profesional? 62. Cel care s-a străduit pentru promovarea acestei reglementări şi avea să devină primul preşedinte al Corpului pentru o perioadă de aproape 20 de ani. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 143 144 51. 45. 43. Evidenţa membrilor unui organism profesional. 19. 20. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Despre Standardele Internaţionale de Audit. ca profesie li -berală de sine stătătoare. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeni ul contabilităţii? PARTEA C Organizarea şi exercitarea profesiei contabile în România CAPITOLUL I O profesie tradiţional liberală Organizarea profesiei contabile în România. Rolul marketingului şi promovării profesiei. Despre profesionalism. Despre IFAC. Consacrarea titlului de contabil în România avea să se înfăp-tuiască prin votarea în Camera Deputaţilor la 18 iunie 1921 şi în Senat la l iulie 1921 şi prin promulgarea prin Decret regal la 13 iulie 1921 a Legii privind constituirea Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili. ministrul muncii. 13. Despre FEE. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codu rilor de etică. 35. scria. Structura legală şi organizaţională a unui organism pro fe sional. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.şi normelor profesio nale. Despre Standardele Internaţional e de Educaţie. 146 . industriei. 18. Despre Standardele Internaţionale de Calitate. Grigore L. 44. 37. 53. Codul etic IFAC. 55. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei . Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional. în concluzie fiind reţinute foloasele pe care le-ar da României organizarea unui „Corp al Experţilor Contabili". Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă. 17. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţa rea unui organism profesional din domeniul contabilită ţii? 48. rol. 28. 31. Marketingul şi promovarea profesiei. 60. 21. 34. 59. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism pro fesional din domeniul contabilităţii. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale. Despre competenţa profesională şi prudenţă. Regulamentul pentr u aplicarea Legii de organizare a Corpului a fost publicat în Monitorul Oficial nr. Despre respectarea standardelor. 141 142 15. s-a făcut cunoscută începând cu ultimii ani ai secolului XIX şi primii ani ai secolului XX. 613 din 22 octombrie 1921. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional. 58. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice. 30. Rolul sectorului public. Despre integritate.reglementării profesiei contabile? 12. Rolul organismului profesional pe ntru dezvoltarea pro fesională continuă. 61. La 5 mai 1919. Trancu-Iaşi. 26. „Cercul de studii comerciale" si-a inaugurat activitatea prin conferinţa având ca subiect „Chestiunea experţilor contabili în România". 54. care trebuie să fie la înălţimea misiunii sale şi a nă -dejdilor ce se pun în el. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui orga nism profesional din domeniul contabilităţii? 49. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea un ui organism profesional în domeniul contabilităţii. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din domeniul con tabilităţii? 46. 41. 50. 32.

Trancu -Iaşi se adresa în una din ultimele sale intervenţii către cei cu care a colaborat la această minunată lucrare care s-a chemat Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Con-tabili. Corpul a intrat în rândul organizaţiilor internaţionale de specialitate. 65/1994 aprobată prin Legea nr. dar este liberă concurenţa pentru oricine îndeplineşte condiţiunile". în această perioadă Corpul a avut o largă participare şi a înregistrat o puternică recunoaştere internaţională. a spus. s-au angajat să readucă profesia de expert contabil şi de contabil autorizat la nivelul pe care aceasta trebuia să-1 aibă într-o economie în tranziţie si o societate în care începeau să se manifeste valorile statului de drept. Jmi pun nădejdea în generaţiile viitoare si nu le doresc decât ca prin muncă şi cultură. prin calităţi de inimă şi avânt „să fie mai mari. ceea ce s-a răsfrânt în mod inevitabil şi asupra profesiei contabile. propuneri va-loroase ale profesioniştilor români . existenţa unui Corp al contabililor independenţi a devenit aproape imposibilă. 65/1994 a fost şi rămâne. La cel de-al II-lea Congres Internaţional al Experţilor Contabili. O rapidă recunoaştere naţională şi internaţională în anul 1990 avea să înceapă un nou drum. arăta: „în ţara noastră Corpul conferă titlul de expert. unul dintre cele mai active şi mai puternice organisme profesionale din Europa. • reglementând activitatea de expertiză contabilă şi organis mul profesional al experţilor contabili. După instaurarea regimului comunist. a Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi. Marea Adunare Naţională. unde lui Petre Drăgănescu-Brateş i-a fost conferit titlul de membru cores-pondent al prestigioasei asociaţii profesionale franceze.La 31 decembrie 1921.IFAC . unde a ocupat un loc de frunte.000 de membri organizaţi în 42 de secţiuni teritoriale ale Corpului. o nouă aventură pentru a răspunde îndemnurilor primului preşedinte al Corpului. iar nu Guvernul. în anul 1992.unele în premieră mondială -fiind reţinute cu ocazia diferitelor manifestări internaţionale: propunerea profesorului G. ca organism de sine stătător. a fixat condiţiile în care ea se poate practica. care se adresa generaţiilor viitoare urându-le ca prin muncă şi cultură. 42/1995. Astfel. Impusă de dificul -tăţile tranziţiei. . Petre Drăgănescu-Brateş. următoarea etapă a fost consacrată încadrării Cor-pului în sistemul economic şi social printr-o recunoaştere din partea autorităţii publice: promovarea unei legi pentru organizarea şi funcţionarea Corpului. Corpul avea un număr de 3. a desfiinţat Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Con-tabili. repre-zentantul Corpului. când organismul mondial al contabilităţii . de ex-perţii tehnici si înfiinţarea. prin Decretul nr. reglementează pro fesia contabilă ca un întreg şi expertul contabil ca profe sionistul cu cel mai înalt nivel de educaţie şi instruire în domen iul contabilităţii (cu acces fără restricţii la toate activităţile şi serviciile care formează profesia contabilă). 40 din l O martie 1951. cu toate tendinţele care se manifestă în ultimii ani. 147 potrivit documentelor vremii. după 30 de ani a luat sfârşit o aventură în care bărbaţi adevăraţi au reuşit să construiască şi să dezvolte un edificiu cum nu erau multe în lume în acele vremuri. cunoscând trecutul glorios al profesiei lor din perioada antecomunistă. Semnificativă pentru poziţia ocupată de Corp în rândul organismelor de profil din întreaga lume este constatarea făcută de renumitul profesor la Columbia University din New York. Guvernul a recunoscut numai profesiunea ca atare. Aceasta s -a realizat prin Ordonanţa Guvernului nr. libera iniţiativă a fost înlocuită de economia dirijată.a emis un Docu-ment de poziţie cu privire la modul de reglementare a profesiei contabile într-o jurisdicţie sau alta. aspectele de reglementare internă fiind mandatate organismului profesional Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Româ nia (CECCAR). legea din 1994 a constituit şi constituie un model de reglementare a profesiei contabile care se confirmă din plin astăzi. astfel că în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. o reglementare europeană. mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi". întrucât: • reglementează strictul necesar pentru apărarea interesului public. prin calităţi de inimă şi avânt să fie mai mari. Membrii delegaţiei române parti cipante la congresele inter-naţionale de la Bruxelles şi Amsterdam au fost invitaţi la Paris de preşedintele „Companiei Şefilor Contabili". mai vrednici şi mai fericiţi decât am fost noi" sunt cuvintele cu care Grigore L. După naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. 201 din 8 martie 1951. şi nu o activitate sau alta . Preluând ceea ce era adaptabil sau perfectibil şi tradiţional românesc în legea Corpului din 1921 şi adoptând sau adaptând ceea ce era prevăzut în reglementările profesiei contabile din alte ţări europene . Comunicarea fiind considerată deosebit de valoroasă a fost cerută de biroul Congresului spre a fi publicată în darea de seamă oficială. experţii nu sunt funcţionari ai Guvernului şi nu trebuie să fie influenţaţi de acesta. o profesie liberală prin excelenţă. De reţinut că prin modul de organizare. 148 CAPITOLUL II O profesie contabilă bine organizată 1. care la Congresul Internaţional al Experţilor Contabili de la Amsterdam (iulie 1926). După ce şia desăvârşit organizarea în ţară. după ce a citit pasaje întregi din legea de organizare a Corpului. O primă etapă a constituit -o separarea. Alfred Cornier. Alesseanu ca „elementele de activ să fie trecute în bilanţ în ordinea lichidităţilor" a fost adoptată ca moţiune la primul Congres Internaţional de Contabilitate. Grigore L. prin atribuţiile şi rolul său pentru dezvoltarea economiei. folosiţi în regimul comunist exclusiv pentru lucrări de ex-pertiză contabilă judiciară. Trancu -Iaşi. Corpul Contabililor Auto-rizaţi şi Experţilor Contabili a fost în anii '30 ai secolului trecut. Ordonanţa Guvernului nr. Experţii con-tabili.mai ales a ţărilor cu aceeaşi origine de drept ca a 149 României. între altele: „Este destul de curios că cea mai largă literatură cu privire la legislaţia profesiei vine din România".

„Sunt mândru şi vă mulţumesc că sunteţi atât de numeroşi. preşedintele Ordinului Experţilor Contabili din Franţa. . Organismul profesiei contabile colaborează cu mediul univer -sitar pentru educaţia în vederea obţinerii competenţelor specifice calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat potrivit Standar-delor Internaţionale de Educaţie emise de IFAC. în România au existat Standarde na-ţionale de audit elaborate de Camera Naţională a Auditorilor Statu-tari care s-au aplicat până la „schisma" care a avut loc în profesia contabilă din România în anul 2000. nefăcând posibilă dependenţa de stat.executarea lucrărilor cu caracter fiscal şi acordarea de consultanţă. bazat pe autoregle-mentare.ţinerea sau supravegherea contabilităţii si întocmirea si tuaţiilor financiare. Pentru dezvoltarea profesională continuă a fost emis Standardul Naţional de Educaţie nr. începând cu anul 1996. a declarat: „Vreau să vă spun că CECCAR reprezintă un element important al Comunităţii Europene a profesiei contabile. care însă prin reprezentanţii Ministe rului Economiei şi Finanţelor supraveghează ca activita tea CECCAR să se desfăşoare cu respectarea legilor generale ale ţării. .cel mai mare eveniment naţional de profil şi al doilea din Europa -. 152 România a fost prima ţară din fostele ţări comuniste în care au fost elaborate standarde profesionale pentru fiecare dintre s erviciile furnizate sau activităţile prestate de profesioniştii contabili.efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudi ciare. elaborarea. Corpul a 151 devenit membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) şi al Federaţiei Experţilor Contabili Europeni (FEE) şi a început să se manifeste ca un important centru al profesiei contabile liberale din centrul şi sud -estul Europei. . Activitatea internaţională Profesia contabilă din România. Ca o recunoaştere a calităţii reglementării profesiei şi o apre-ciere a modului hotărât în care au demarat acţiunile pentru recon-struirea unui organism profesional puternic. declara preşedintele IFAC. în anul 1996. organizat de CECCAR în zilele de l şi 2 septembrie 2008 la Bucureşti. Standarde profesionale de nivel înalt în România. auditul intern. Pentru urmărirea modului de respectare a standardelor pro-fesionale şi etice. au-ditul statutar. înfiinţarea şi reorgani-zarea întreprinderilor.efectuarea evaluărilor de active. Misiunea CECCAR reflectată prin strategiile şi programele de activitate constă în dezvoltarea unei profesii contabile capabile să satisfacă interesul public şi să contribuie la dezvoltarea econo-miei naţionale prin aplicarea celor mai înalte standarde de educaţie. de asemenea.îndeplinirea mandatului de cenzor.componentă a profesiei conta bile. 8 emise de IFAC. 38 care prei a cerinţele de educaţie prevăzute în Standardele Internaţionale de Educaţie nr. exami -narea şi prezentarea situaţiilor financiare.efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de conta bilitate. . de întreg. odată recunoscută interna-ţional prin cooptarea reprezentantului ei . consiliere şi asistenţă fiscală. îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment. mulţumesc CECCAR pentru tot ce a făcut şi sunt sigur că veţi ajunge departe". la numai doi ani de la reînfiinţare. dl Jean Pierre Alix.efectuarea de analize economico-financiare. în România a fost adoptat Codul etic IFAC încă din anul 1995 drept Cod etic naţ ional al profesioniştilor con-tabili (CENPC). al profesiei contabile din România şi rolul european al expertului contabil român. evaluarea întreprinderilor. efectuarea de audit financiar-contabil. La acelaşi Congres . dl Jacques Potdevin.acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale. întreprinderi sau titluri de valoare. CECCAR contribuie la solidaritatea acestei profesii la nivel european". şi prin programele anuale şi lunare de dezvoltare profesională. de etică şi de calitate. consultanţa fiscală. 7 şi nr. normarea contabilităţii fiind un atribut al Guver -nului. care constituie criterii de apreciere a calităţii serviciilor furnizate sau activităţilor prestate: ţinerea contabilităţii. • este o reglementare de esenţă liberală. 3. expertiza contabilă etc. de specialist cu cele mai înalte şi cuprinzătoare cunoştinţe în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la toate serviciile sau activităţile care compun profesia contabilă. şi care este pus în aplicare prin Programul naţional pentru dezvoltarea profe-sională continuă emis pentru o perioadă de câte cinci ani. în domeniul eticii. profesia contabilă a depus şi depune cele mai susţinute efor-turi pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi a Standardelor Internaţionale de Contabili-tate pentru Sectorul Public (IPSAS). Caracterul unitar. un membru foarte activ al IFAC". rezultă cu pregnanţă din atribuţiile expertului contabil prevăzut e în reglementările menţionate. „CECCAR este o organizaţie profesională foarte importantă în regiune şi. activitatea de cenzor.CECCAR ca membru al .efectuarea de lucrări de organizare administrativă si infor matică. . a spus preşedintele FEE. dl Juan Jose Fermm del Văile. . numărul minim de ore de pregătire profesională continuă pentru fiecare membru al organismului profesional este de 40 de ore pe an. în domeniul calităţii. şi anume: 150 . organismul profesiei contabile din România este printre primele organisme membre IFAC care a extins Standardele Internaţionale de Calitate la toate serviciile contabile prestate de profesioniştii contabili. la Congresul din 1-2 septembrie 2008. care a fost actualizat constant în funcţie de modi-ficările aduse Codului etic IFAC. la Congresul al XVII-lea al profesiei contabile din România. 2. . organismul profesiei contabile dispune de toate 153 resursele necesare unui sistem eficient de investigare şi de sancţiuni a cazurilor de nerespectare. .

Italia. Este firesc că dacă ai proiectat şi executat o casă cu mai multe camere nu poţi ca după 8-10 ani de exploatare să reproiectezi şi să reconstruieşti o cameră sau alta fără să ţii seama de ansamblul construcţiei existente. Ca o dovadă a aportului pe care profesia contabilă românească îl aduce la rezolvarea problemelor din profesia contabilă europeană şi internaţională.participarea ca membru la vehiculul profesional medite ranean denumit Federaţia Experţilor Contabili Meditera neeni (FCM). . CILEA şi SEEPAD. Ucraina. Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere apti-tudini contabile înrudite. . dar nici nu le mai recunosc pregătirea şi competenţele profesionaleTobîîgandu -i "să repete examene. mai precis a func-. asupra întreprinderilor şi chiar asupra bugetului statului.oamenii de afaceri. . .participarea activă şi constantă în cadrul grupelor de lucru ale Federaţiei Experţilor Contabili Europeni. dim-potrivă.recunoaşterea unei datorii faţă de public. . în anul 2007. de exemplu: . Serbia etc. Polonia.fiscalitate..orice altă persoană. 2. . cu con-secinţe negative asupralnferestiruîpTîbTic^imăTales asupra consu-matorilor.Guvernul.o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva.CECCAR a fost felicitat prin scrisori şi diplome primite de la IFAC şi FEE. reprezentanţii CECCAR fac parte din structurile de conducere ale IFAC. ca. 155 CAPITOLUL III O profesie excesiv reglementată în ultimii ani profesia contabilă liberală din România a suferit două fracturi prin intervenţii ale Guvernului. Situaţia unică şi caracterul excesiv al reglementării profesiei au fost sesizate în repetate rânduri de experţii Băncii Mondiale. . preşedintelui CECCAR i -a fost înmânată o medalie pentru contribuţia adusă la dezvoltarea profesiei contabile la nivel naţional şi internaţional. reglemen-tarea ulterioară a două activităţi componente ale profesiei.angajatorii. Ungaria . prin public înţelegându-se: . stagii etc~CeTe~douî reglementări riu respectă niciunul dintre Criteriile sau condiţiile care trebuie îndeplinite de o regle-mentare a profesiei. 154 Un rol important 1-au jucat Congresele profesiei contabile organizate de CECC AR din doi în doi ani. . nu puteau să nu perturbe situaţia de ansamblu din profesia contabilă românească şi din piaţa serviciilor contabile . Serviciu . . care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei. prestat de un contabil profesionist. 158 CAPITOLUL IV Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat din România în întrebări şi răspunsuri 1. Această încredere acordată de public impune profesiei con -tabile o responsabilitate în materie de interes general.deţinerea unei competenţe intelectuale specifice. ci crearea a două camere care obligă experţii contabili nu doar să se înscrie în evidenţele lor pentru a exercita activităţile respective. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)? Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public. care a emis două ordo-nanţe pentru readucerea sub controlul statului. .comunităţile financiare. . făcând totală abstracţie de reglementarea deja existentă. . organismul profesiei contabile din România .încheierea a 20 de acorduri de colaborare şi cooperare cu organisme profesionale din ţări precum Franţa.respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional. pe competenţă. pe independenţă. au. exclusivist. cu deosebire cele care se referă la integritate şi obiectivitate.management financiar. adouă dintre activităţile componente: auditul si consultanţa fiscală. Mol dova.donatorii de fonduri. s-a remarcat printr-o puternică activitate concretizată în: . După realizarea. . la care s-a înregistrat o mare participare internaţională.servicii de contabilitate. a întregului.investitorii. Marea Britanic. 3. Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate irepro-şabilă. îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva. Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria orga -nismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili. 160 .audit.participarea ca membru la Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF). . cu destule eforturi.participarea ca membru fondator la constituirea Comite tului pentru Integrare Latină Europa-America (CILEA). iar la Congresul experţilor contabili din Franţa. 159 Uneori.clienţii.iniţierea unor acţiuni regionale cum ar fi înfiinţarea Parteneriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Conta bilităţii (SEEPAD). sprijinirea unor organisme profesionale din regiune pentru a deveni membre ale IFAC. în baza cărora profesia contabilă româ nească a fost furnizoarea sau beneficiara celor ma i actuale sisteme şi tehnici de organizare şi exercitare a profesiei. Cele două reglementări au ca obiect nu regle-Inentarea a ceea ce era deja reglementat. Israel.organismului mondial . dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului. . un pronunţat caracter monopolist. datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator. pe ştiinţă în profesie. FIDEF. FCM. obţinută prin formare şi învăţământ. în slujba cărora se află.FEE. prezentate în Partea A a acestei lucrări. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt: . . a unei reglementări recu-noscute şi apreciate a profesiei contabile.IFAC şi european . . care prin planul de acţiuni aprobat prin hotărâre guvernamentală încă din anul 2005 au prevăzut măsuri de intrare în normalitate.ţionarilor publici. .consultanţă managerială.

auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor fi nanciare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţiona rilor pentru a obţine capital. iar pentru membrii CECC AR. . . 163 . 5. dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat? Expertul contabil este persoana care a dobândit această cali tate în condiţiile OG nr. Pentru înţelegerea rolului social. standardele de calitate. pentru un manage-ment financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. servicii. . Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: . lucrările prestate de aceştia în domeniul sala-rizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispen-sabile societăţii. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satis-facerea exigenţelor publicului impune mai multe imperative. publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte. privilegiat. . Investitorii. economistul este specializat în multe domenii: 164 turism. capabile să asigure 162 o gestiune financiară eficientă.profesiunea contabilă are nevoie de per soane recunoscute de clienţi. Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să in-formeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.selectarea lucrărilor pentru colaboratori.credibilitatea . Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili? Profesioniştii contabili joacă un rol social important. Co-munitatea. atitu-dinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. 8. absolvent al specializării fmanciar-contabile. . precum şi Guvernul si publicul.păstrarea secretului profesional. care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului. 6. protecţia publicului prin calitatea şi fiabi-litatea prestaţiilor. 65/1994. Profesioniştii contabili au un rol important în societate.studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăti nedatorate. asupra gestiunii afacerilo r sau de ordin fiscal. cât şi a terţilor. angajatori şi terţi ca profe sionişti în domeniu. pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi ta xe în sarcina contribua-bililor. de a suprave-ghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil. economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist. în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. . salarizare. 65/1994 republicată.calitatea şi conţinutul raportului. planificare. se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă Profesionişt ii contabili nu îşi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului. Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profe-sionist. în ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat. financiar-contabil etc. al profesioniştilor con-tabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului. .calitatea serviciilor . donatorii de fonduri. . precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare.toate serviciile furnizate de un pro fesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile precise de apreciere. ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare. Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului.publicul are nevoie de informaţii credi bile. Calitatea lucrărilor presupune: . .profesionismul . angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor. şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme. Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profe-sional. 7. Expertul contabil este un economist.experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi efi cienţei. Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul pr ofesionist. trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiu-ne sisteme riguroase de gestiune şi informare.încrederea . marketing. sursă a programelor sociale ale Guvernului. independent faţă de societatea comercială. Prin urmare. satisfacerea interesului general. înaltul nivel de performanţă.responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organiza ţiei. El nu primeşte. . Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat? Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanel e care au această calitate. In plus. .programarea lucrărilor.abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig. . . printr-o sănătoasă si liberă concurenţă. cu respectarea principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme. în sens larg. pentru lucrările executate.consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte.Păstrarea acestui statut. şi anume: . management. a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare. având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de cond ucere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate. De asemenea. 161 4.utilizatorii serviciilor profesioniştilor con tabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt sub ordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate.auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect.

de către ex-perţii contabili sunt: a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si tuaţiilor financiare: . cu res pectarea reglementărilor specifice. 65/1994 şi are competenţa profesională de a executa lucrări de contabilitate şi operaţii pregătitoare întoc-mirii situaţiilor financiare ale întreprinderii. ca: . economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase. . de regulă. lucrările care se pot executa.elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: pro cedee contabile. ca: . în schimb.asigurarea pentru riscul profesional. Cine este contabilul autorizat? Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. prin aceasta. art. contabilitatea de gestiune. acesta execută toate lucrările contabile. doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate. • Pot fi. . inclusiv în cazul sistemelor informatice.examen de aptitudini (examen scris. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anu-mite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării. ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.. şi de a efectua expertize contabile. . controlul de gestiune şi controlul prin buget. . 167 . 6 şi art. în cazul unei întreprinderi. la cerere. 166 . putând fi stimulat ori penalizat de şeful i erarhic sau la propunerea acestuia. răspund civil şi penal faţă de întreprindere. probă orală). rentabilitatea. 65/1994) şi are competenţa profe-sională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate. dar cu tematică specifică. contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate. 65/1994. planul de conturi adaptat unităţii. în trep-te: acces. . conta-bilul autorizat.analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalu lui investit. a impo zitelor cuvenite statului. examen de aptitudini. 165 Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîn -grădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale. Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fisa individuală a postului. profesori şi conferenţiari universitari.stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv. asistenţă pentru realizarea de investiţii financia re. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili? în aplicarea art.plata la buget. . Anual se obţine licenţa de exercitare aprofesiei (viza). 14. Cum se obţine calitatea de expert contabil? Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. republi-cată. în baza şi cu res pectarea normelor generale. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat? Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen.sisteme de credit . 13. 2.organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului.depunerea fişei individuale. examen privind pregătirea deontologică şi doctrina profesională. 12.persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regu lamentul privind conduita profesională.audit statutar şi certificarea bilanţului contabil. se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.leasing. . .acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii. Cine este expertul contabil? Expertul contabil este persoana care a dobândit această cali-tate în condiţiile legii (OG nr. Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină profesională). înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării. . . este un profesionist independent. Ca şi economistul salar iat. d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor . • Pentru a dobândi calitatea. 9.studii.asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor uni tăţii. şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat: . . potrivit legislaţiei în vigoare. chiar dacă sunt independenţi. rareori.un salariu.creşterea. este specializat pe un sector al contabilităţii. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a regulamentului pentru efectuarea stagiului. • Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.examen de admitere privind accesul. Expertul contabil.achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp. Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumu-lativ condiţiile: . 11.audit intern .diagnostic financiar . şansa de venit. b) efectuarea de analize economico-financiare. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat? Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului^înscrierea se realizează în baza îndeplin irii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat. a dreptului de a o exercita. De asemenea. . Contabilul autorizat. c) efectuarea de audit financiar-contabil. fără a fi limitative. Lipsa licenţei s au nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspenda-rea exercitării profesiei.elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezo rerie. 7 din OG nr. stagiu. 168 . factoring etc.tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment. de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare. interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar). inclusiv verifi-carea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementă-rilor specifice). . 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. . tabloul de bord. la termen şi în cuantumul prevăzut. 10.analiza structurilor financiare. experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni. ca şi expertul contabil.dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condam nare care. însă cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR. echili brul şi riscurile financiare. ei pot pierde întreprinderea de client şi.elaborarea de tablouri de utilizări si resurse. ca şi expertul contabil.

contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii. alegerea echipamentelor. 171 comerciale. .expertize contabil-judiciare. e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele ju diciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege.evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare. conform prevederilor legale. 172 . . 16.evaluări de elemente intangibile. j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment. definiri de funcţii. ca: .scopul determinat. îndeplineşte sau are atribuţiile unei persoane juridice. . nu este sub- . circulaţia documentelor şi infor maţiilor. prin urmare. per-soanelor fizice şi juridice lucrări legate de ţinerea contabilităţii. străine sau mixte. . care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii nece-sare atingerii scopului lor. Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România si din afara ţării: .întocmirea de situaţii periodice. . operaţiunile economico-financiare şi pregătirea documentelor în vederea elaborării situaţiilor financiare.conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile admi nistrative şi sociale (de exemplu. . reprezen tarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc. Autonomia Cor-pului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie. .relaţiile cu bugetul.organizează contabilitate proprie. . . CECCAR are capacitatea de exerciţiu din mo-mentul constituirii organelor sale de conducere.asistenţă în aplicarea tarifului vamal. Corpul. lucrări pentru organizaţii familiale şi persoane fizice independente. declaraţii şi opera-ţiuni fiscale lunare şi trimestriale. . . 7320 şi 8299. . 17.mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţii lor. .gestionează întregul patrimoniu al Corpului. constituită în con-diţiile legii. . donaţii sau la cererea celor interesaţi. întocmeşte bilanţ pro priu. . . Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului. Ce se înţelege prin autonomia Corpului? Autonomia este în general situaţia cel ui care nu depinde de nimeni.formarea profesională continuă. Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt: . care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate. Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale. bancare sau de asigurări.patrimoniul propriu. faţă de bancă. Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către: . . . inclusiv pe cel dat în administrarea operativă filialelor. La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate: . Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi? Contabilul autorizat poate executa.întocmeşte b. aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi. ..vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor econo mici. alături de semnătura autorizată a conducerii so cietăţii.cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Ad ministraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi.arbitraje în cauze civile. . ca: . . persoana juridică es te colectivitatea de oameni.fiscalitate imobiliară. . i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale.participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale. cum ar fi: fuziuni. m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209.. ca: . Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat? Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate. pentru vânzări.Internaţionale de Evaluare. 6420. lucrări.evaluări de bunuri şi active patrimoniale. cum ar fi: . succesiuni. Aceste elemente le întruneşte CECCAR.organizarea de sine-stătătoare. agricole.c. directe.v. divizări. alte asociaţii.asistenţă în probleme de TVA şi impozite.conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile pe care le are Corpul (interne şi externe). 15. partaje. structuri. . 1) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate.expertize de gestiune. . 6619. potrivit legii. . si nici în societăţi civile. Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române.).consolidarea conturilor şi bilanţului. care are deplină libertate în acţiunile sale.alegerea soft-urilor necesare. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului? Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi.asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor. acesta dispunând de semnătura socială a societăţii. 7022. . 18. dizolvări. h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi infor-matică. retragerea sau excluderea unor asociaţi etc. prin statutul său. pe bază de contract.expertize amiabile (la cerere).analiza şi organizarea fluxului informaţional.experţii contabili. ca: . f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil. care are capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care corespund scopului pentru care a fost înfiinţat (persoană juridică) şi capaci -tatea de exerciţiu. prin semnarea acestora. fundaţii etc.organigrame.legături între servicii. membri ai Corpului. contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii. prin regulamentul său.studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal.cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi. precum şi activităţi de cenzorat la asociaţii de proprietari. 169 170 g) executarea de lucrări cu caracter fiscal. 6920. Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului.are cont în bancă. k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale.întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.

Conferinţa Naţională. specifice profesiei. 65/1994. g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membri lor săi.organizează susţinerea examenului de aptitudini pen tru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. la propunerea Comisiei Su perioare de Disciplină. i) Editează publicaţiile de specialitate. 22. şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. f) Examinează ac tivitatea desfăşurată de Consiliul Superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. 175 176 21. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi. c) Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autori zaţi. ur. j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. însă normele de lucru. pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare. sunt rezultatul activităţii Corpului. g) Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliu lui Superior şi ai consiliilor filialelor Corp ului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile OG nr. Corpul este reprezentat în faţa 173 autorităţilor publice.ordonat vreunui organism guvernamental. Prin organele alese.Biroul Permanent. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară? Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii: a) Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exer citări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat. precum şi pentru aparatul propriu al aces tora. La nivel de filială: • Organe de decizie (alese): .Preşedintele filialei. d) Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Cor pului. prin în sc rierea acestora în Tabloul Corpului. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa Naţională poate fi făcută la Secţia Conten cios Administrativ a Curţii de Apel. f) Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat să fie strict aplicat. La nivel central: • Organe de decizie (alese): .Adunarea generală. j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente. . Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului la elaborarea de norme legate de profesia contabilă. care se avizează de MEF.Sectoare (departamente. iar unul. d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profe sională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi.elaborează programele de examen privind stagiul şi examenul de aptitudini. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare. prin dele-gaţia primită din partea autorităţilor publice. acordă si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat. • Organe de execuţie (numite sau desemnate): . si dispune măsurile necesare. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive. . precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. modificările şi completările acestuia. h) Aprobă planurile anuale de activitate al e Consiliului Su-perior şi ale consiliilor filialelor Corpului Experţilor Con-tabili şi Contabililor Autorizaţi. 19. Ce atribuţii are Consiliul Superior? Consiliul Superior are următoarele atribuţii: a) Alege dintre membrii săi vicepreşedinţii Consiliului Su perior (5): 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii con tabili. servicii). . a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil. Care sunt atribuţiile Corpului? în OG nr. în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale.Consiliul Superior. . b) Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Cor pului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. . solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei. elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil. .mărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu. pre cum şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi. c) Asigură elaborarea şi completarea Codului privind con duita etică şi profesională a experţilor contabili şi con ta bililor autorizaţi. 174 20. e) Asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare. g) Asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor. e) Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă. • Organe de execuţie (numite sau desemnate): Director general executiv.Consiliul filialei. între ele întâlnim: a) Organizează examenul de admitere: . servicii). Care este organizarea CECCAR? Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureş ti. 177 . b) Organizează evidenţa experţilor contabili.organizează efectuarea stagiului. i) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei Superi-oare de Disciplină. b) Asigură elaborarea şi comple tarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului. .Preşedintele Corpului. h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din afara ei. .Director executiv. dintre contabilii autorizaţi. e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai co misiei de cenzori. d) Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filia lelor acestuia. avizate de Ministe rul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei. Dimpotrivă.Biroul Permanent. Sectoare (departamente. . stabi leşte metodologia de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului. 65/1994 sunt enumerate atribuţiile Corpului.

f) Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului. 179 180 b) Asigură apărarea intereselor filialei si administrarea bu nurilor acesteia. precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei. h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercita rea . precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentru exerciţiul viitor. de Regulament. e xercitarea hotărârilor şi deciziilor organelor de condu cere ale Corpului. 181 182 după însuşirea acestora de către Biroul Permanent prin preşedintele acestuia se prezintă Consiliului Superior pentru adoptare cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar. Regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a experţil or contabili şi contabililor autorizaţi. j) Decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de Disciplină. j) Urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinţa Naţională. 27. de hotărârile si deciziile organelor de condu-cere ale Corpului. 23. analizează şi centralizează proiectele de buge t ale filialelor şi elaborează proiectul de buget al Corpului. 25. g) Organizează. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială? Atribuţiile preşedintelui de filială sunt: a) întruneşte Consiliul filialei si conduce dezbaterile aces tuia potrivit prevederilor Regulamentului. i) Analizează şi adoptă bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior. însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei. c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezul tatele analizei activităţii profesionale a membrilor conta bili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului de calitate în anul viitor. de Re-gulament. g) Aprobă lista membrilor de on oare ai filialei. de hotărârile şi deciziile organelor de condu-cere ale filialei şi ale Corpului. la solicitarea acestora. 1) Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exer-citarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profe-sional de către toţi membrii Corpului. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR? Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt: a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat. 26. la cererea celui inte -resat. prin structurile operative şi administrative. k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzu te de lege. c) Asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional. k) Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpu-lui. b) Reprezintă Consiliul filialei pe lângă membrii Corpului. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei? Atribuţiile Consiliului filialei sunt: a) Supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a filialei. asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea conta bilităţii la nivel central şi teritorial. d) Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpu lui sau asupra modificărilor care se aduc acestuia. c) Asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior. g) Supune Adunării generale propunerile pentru aprobarea de distincţii onorifice conform Regulamentului. h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege . d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Dis ciplină a filialei. 178 24. pe baza împuternicirilor sta bilite de Consiliul Superior. c) Prezintă anual CS spre adoptare proiectul de buget pentru exerciţiul viitor. b) Pregăteşte.h) Aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor. d) Asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul apro bat. i) Asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profe-sia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupuri de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale. d) Asigură exercitarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat. f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul Superior. f) Sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre aba terile profesionale constat ate în sarcina membrilor Cor pului. e) Asigură organizarea alegerilor potrivit preve derilor Re gulamentului. precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului. f) Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora. pre cum şi cenzorii. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului? Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt: a) Convoacă şi conduce şedinţele CS şi ale BP. e) Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale. potrivit precizărilor Consiliului Superior. h) Pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de Regulament. m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege. g) Efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă considerate utile conform hotărârilor Consiliului Superior. Care sunt atribuţiile directorului general executiv? Atribuţiile directorului general executiv sunt: a) Asigură. pre zentând informări periodice Biroului Permanent. b) Conduce şi coordonează dezba terile. luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei. de Re-gulament. b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată. în acest sens. e) Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii pri vind exercitarea profesiei. c) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colecti vităţilor diverse din judeţ. e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului.

precum şi ale profesioniş tilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat în România. pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor. după caz: . CS şi BP.2 membri desemnaţi de MEF.suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de la trei luni la un an. .participă. precum şi de persoana în cauză. cu respectarea statelor de funcţii apro-bate de Consiliul Superior. 28.mustrare. . care soluţionează con testaţiile la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialelor. Consiliilor filialelor. personalul de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile. cu domiciliul în raza teritorială a aces teia. 2. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină? Comisia funcţionează în plenul său. la lucrările Conferinţei Naţionale. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei? Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt: a) Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului si normelor Corpului. apărând prestigiul şi independenţa membrilor săi. c) înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezen tantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre reclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent. .pe lângă Consiliul Superior al Corpului .primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte de acestea. b) Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC. b) Soluţionează plân gerile referitoare la abaterile de la con duita etică şi profesională ale preşedinţilor Consiliului Superior şi Consiliului filialei.este o comisie de sancţionare în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor Consiliului Superior al Corpului. luând cunoştinţă de hotă-rârile acestora. 186 . . Atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finan-ţelor sunt: • Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior: . Constituire: • 7 membri titulari (dintre care un preşedinte). la lucrările Adunărilor generale. 185 Termenul de contestare este de 30 de zile. şi aplică. • 7 membri supleanţi (în aceeaşi structură ca membrii titu lari). fără drept de vot. Mandatul membrilor Comisiei de Disciplină este de 4 ani. n) Prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului Supe-rior si spre aprobare Conferinţei Naţionale. Comisia Superioară de Disciplină . Biroului Permanent.avertisment.2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei.profesiei. chiar dacă abaterile au fost săvârşit e în raza terito rială a altei filiale. a situaţiilor financiare anuale. ale profesio niştil or societăţilor străine. îi propune Comisiei Superioare de Disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea. p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN. m) Participă. după aprobarea lor de către Conferinţa Naţională.5 membri supleanţi. o) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice. .interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină 1. fără drept de vot. membri ai filialei. la şedinţele Consiliului Superior. . CA. la şedinţele Biroului Perma -nent şi ale Consiliului Superior. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor? Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este per-soana desemnată de autoritatea publică pe lângă Consiliul Superior şi al filialei. d) Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita pro fesia de EC sau CA membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave prevăzute în regulament. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină? Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină sunt: a) Analizează plângerile referitoare la abaterile de la con duita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Su perior şi Consiliului filialei. Comisia de Disciplină a filialei . care hotărăşte. iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi pentru a-1 putea susţine în faţa Comisiei Superioare. schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subor -dine. care sesizează Ministerul Economiei şi Finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp con travin reglementărilor legale. odată cu proiectul de buget. făcând propuneri de sanc ţionare a acestora Conferinţei Naţionale. c) Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor. Comisiei de Disciplină. h) Asigură publicarea. dintre care: . 29.5 membri titulari (dintre care un preşedinte). • Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul filialei: participă. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale fi lialelor. potrivit legii. k) Numeşte şi revocă. de gravitatea încălcării şi urmările acestora.sesizează MEF ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Corp contravin reglementărilor legale şi tri mite spre ştiinţă copia după sesizare. j) Propune preşedintelui Biroului Permanent. i) Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activită-ţilor Corpului. fără drept de vot. anual. 183 184 Constituire: . şi trimite spre ştiinţă Biroului Permanent o copie a sesizării. 32. . care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).preşedintele şi 2 membri EC aleşi de CN dintre mem brii CECCAR. . 31. Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare. 30. a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale.veghează la respectarea Codului etic şi a regulamentelor şi normelor Corpului.sancţiunile disciplinare care se stabilesc în funcţie de abateri. . 1) Asigură publicarea hotărârilor si deciziilor organelor su-perioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor în vigoare.

g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor. 36. b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională. cu capital străin sau mixt. de Adunarea generală.funcţia pentru care candidează: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului filialei. . • neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă.conţin informaţii eronate. 187 e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil. în termenul stabilit.„Titluri onorifice": A. potrivit legii şi Regulamentului. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivitătii? Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial. fără idei pre -concepute. 188 Declaraţiile de candidatură cuprind: .sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pe care le consideră nelegale.„Experţi contabili liber-profesionişti. de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniu nile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului.membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei într-un an şi public. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii? Profesionistul contabil trebuie să fie drept. .„Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului". i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răs-punderea disciplinară. contabili autorizaţi de onoare.numele. după caz). . experţi contabili de onoare. companii sau cabinete membre ale Corpului": A. . Rezultă următoarele necesităţi: • obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori. cu capital străin sau mixt. . educaţie. cu capital autohton.. C. B. pe o perioadă de 4 ani. 189 4) Secţiunea a patra . 5) Secţiunea a cincea . prenumele. . . • absenţa relaţiilor de aface ri. k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii.obiectivele si strategia pe care le propune candidatul dacă va fi ales. h) fapta membrului Corpului de a nu depune. contabil autorizat. familiale sau per sonale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului. . fisa pentru pe rsoane fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului.funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective. 190 37. 35. adresa candidatului. a unor conflicte de interese.„Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi.declaraţie pe propria răspundere în sensul că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate din Regulament. a influenţei nedorite a unor persoane. 33. spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă dăunătoare asu pra raţionamentului profesional. 34.„Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi. instituţii bancare şi de asigurări. instituţii centrale sau locale". la filiala de care aparţine. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului? Alegere a în Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret. f) nerespectarea obligaţiilor de păstrar e a secretului profe sional.categoria profesională: EC/CA. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa Naţională. d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfec ţionare reglementate prin normele emise de Corp. 6) Secţiunea a şasea . Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni. iar al filialei. în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite d e Re gulament. cercetare. c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor auto rizaţi din România referitoare la publicitate. precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.„Contabili autorizaţi liber-profesio.„Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi. atunci când aceste omisiuni induc în eroare. administrativă. . care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate".omit sau ascund informaţii. j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională. cercetare. B. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului? Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între pro-fesioniştii contabili . • atenţia asupra următorilor factori: . onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că: .„Contabili autorizaţi care îşi desfă şoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitate membre ale Corpului": A. civilă sau penală. B. după cum urmează: 1) Secţiunea întâi . 8) Secţiunea a opta . cu producerea de consecinţe juridice. instituţii bancare şi de asigu rări. preşedinţi de onoare. 2) Secţiunea a doua . şi trimite spre ştiinţă o copie după sesi zare. • evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţio namentul profesional. cu reînnoirea la 2 ani a jumătate dintre membrii aleşi. educaţie. financiare. 3) Secţiunea a treia .sesizează persoanele desemnate de MEF să efectueze supravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi mă surile luate de Consiliile filialelor contravin reglemen tăr ilor legale.modul de exercitare a profesiei.sesizează Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de înscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialei pe care le consideră nelegale. instituţii centrale sau locale". . să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de con-flict de interese. 7) Secţiunea a şaptea .nişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate". cu capital autohton. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului? Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt: a) comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului.conţin informaţii false sau induc în eroare.

practică şi experienţă în subiecte profesionale semnifi cative. Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.evitarea influenţei ideilor preconcepute. .profesionistul trebuie să se . . dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate: . Confidenţialitatea este strictă.profesionistului contabil i se poate cere să lucreze con tra normelor profesionale şi tehnice.respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri. Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţionez e ca atare. . faptul că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ. Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informa-ţiilor. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili. în afară de cazul în care profe-sionistul contabil a primit o autorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul con tabil în calitate de administrator.exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivita tea. furnizarea de probe injustiţie. în cadrul entităţii angajatoare. .respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate. normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legat e de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de infor-maţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională.autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu.. . în confor mitate cu normele naţionale şi internaţionale. şi .autorizarea de către client sau angajator. .Competenţa profesională se obţine prin studiu .abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare. contabil-şef etc.perioade de practică în domeniu.un conflict de interese se poate produce când publica rea unor informaţii eronate poate avantaj a angaj atonii sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. . din legislaţie şi tehnicile de lucru. 192 • Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.subalterni sau colaboratori . în interesul public şi al profesiunii. Confidenţialitatea. 194 Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări. . . b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obli gaţii profesionale de divulgare: .un înalt standard de pregătire generală.menţinerea. • măsuri de protecţie: .imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni.prac tică. . pus în aplicare prin Programul naţional de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili. trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile. cu excepţia cazului când a fost auto rizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii. Competenţa profesională are două componente de bază: obţinerea. director. ea implică. Dobândirea cere: . . audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante). .adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale.investigaţii din partea unui organism normalizator.profesionistul se poate găsi între exigenţele unui supe rior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale.garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiec tivitătii.abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale do bândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avan tajul personal sau în avantajul unei terţe persoane. autoritatea fiscală. . . • Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se realizează în baza Standardului profesional nr.profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate.conformarea auditului de calitate. urmată de una specifică. rude). . . trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de exem-ple): a) Când divulgarea este autorizată de client. care sunt obligaţiile profesionistului contabil? Obligaţiile profesionistului contabil pri vind confidenţialitatea sunt: . 39.retragerea din echipa misiunii. . Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa? Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie. Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divul-gate. prevenirea şi sanc ţionarea spălării banilor). Po sibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoa-rele situaţii: . Menţinerea cere: cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate. Competenţa profesională presupune că profesionistul conta-bil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului.terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care gene rează ameninţarea. Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistul ui contabil să-şi îndeplinească obligaţiile sta-bilite prin normele profesionale. Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că pe rsoanele angajate sub orice formă . • Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale. în relaţiile cu un potenţial client sau angajato r.). .proceduri de supraveghere. de asemenea. 191 38.

dacă nu este posibil. • împrumutul către. • pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate care fac obiectul unei misiuni de certificare. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului • Independenţa presupune satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului: . • Din practică. Favorizarea: • promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare.efectuarea stagiului. Dacă clientul este o bancă. • reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei: .primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză. sau de la directorii sau angajaţii acestuia. . şi să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfă şurată de alţi profesionişti contabili. .se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe. .profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sen sul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă. • exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi res pectiv a onorariilor. sau. consultarea organismu-lui profesional si/sau a unui avocat. • asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul. organis mul profesional sau colegii. 43. • dependenţa faţă de onorariile primite de la un client . .reglementări de drept comercial. împru mutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei. • apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evita rea oricărei acţiuni care poate discredita profesia.apare atunci când un procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client.condiţii la examenul de acces la profesie. • acceptarea unor cadouri din partea clientului.asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii. • ameninţarea deschiderii unui litigiu. Intimidarea: • ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.reglementări procedurale.independenţa în aparenţă (de fapt) . • interesul de a nu pierde un client . calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine. sau de la un client.reglementări profesionale. de formare şi experienţă la intrarea în profesie: .profesionistul contabil este într-o asociaţie în participaţie cu clientul.pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului. 195 40. . . Se recomandă. rezultă că majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri 196 si financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului con-tabil. • prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultate urmează să fie avute în vedere în cursul altor misiuni efectuate la acelaşi client. se refuză acceptarea sau continuarea misiunii. Autoexaminarea sau autocontrolul: • certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de către aceeaşi persoană implicată în elaborarea acestora. • Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel: . • întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client .o stare care se manifestă în acţiunea care permite unui terţ sau be neficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integri tatea şi obiectivitatea profesionistului contabil. adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii. .susţinerea examenului de aptitudini. • un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocu pat funcţia de director sau a fost angajat al clientului.o stare de spirit. • dezvoltarea profesională continuă. ce obligaţii avem? Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează: . Care sunt ameninţările la adresa independenţei? Ameninţările la adresa independenţei sunt: Interesul propriu: • interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un cl ient: deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului. • un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al clien tului.acceptarea pe parcursul execu tării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în contract. pe de o parte. 41. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei? Măsuri de protecţie generate de e xercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei): • cerinţe educaţionale. de judecată profesională care nu este afectată de in fluenţe exterioare. . pe de altă parte. cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform nor melor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi .nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie. 197 198 • onorariile neprevăzute . Comportamentul profesional sau profesionalismul. .independenţa de spirit (de drept) . 42. .profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa. în toate aceste cazuri.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru: • poziţia de conducător al firmei. Măsuri de protecţie din partea clientului: • ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clien tului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii. • desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii. • Evaluarea semnificaţiei circ umstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie: .notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări. UNPRL. sistemul informatic etc.care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor. un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul. evaziu ne fiscală. 201 45. 47. 199 200 • politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor. director. .organizarea contabilităţii. C AFR.• monitorizarea misiunilor (auditul de calitate). Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă? Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional. 46. • Un conflict de interese se poate produce şi când publica rea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja prof esionistul contabil. sau norma. Codul etic are trei părţi: . • Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese: . redate general. şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişt i într-un caz bine determinat. • raportarea activităţii desfăşurate. practici de ra portări financiare eronate (bancrută frauduloasă). • examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil. • prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onora riilor percepute către organele tutelare ale clientului. administrator sau asociat poate face presiuni. Conflicte de interese.zat(ă) la nivelul corespunzător. însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte. • evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil. . Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor funda-mentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii. a experienţei şi a resur selor disponibile ale profesionistului co ntabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus.lizator . concurenţă neloială. . . • implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din mi siune.se aplică tuturor profesioniştilor contabili. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili? Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde o-biectivele şi principiile fundamentale. • luarea în considerare a reputaţiei. nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese. ANEV AR. CCF.CECC AR. achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială etc. profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict. 44. • alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie. • comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor. 20 2 • Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice. de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil.profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului. • atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil. .îndrumarea echipei.se aplică numai contabililor liber-profesionişti. auditul intern. Consiliul Concurenţei etc.notificarea tuturor părţilor interesate. • apelarea de către profesionistul contabil la un alt profe sionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura mi siunii trebuie să se obţină permi siunea clientului (de regulă.Partea C . • clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii ma nageriale. • documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa independenţei. care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că membrii echi pei acţionează î n interesul public. dacă este posibil. Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabili-tatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe: • Un superior.Partea B . în scris). utilizarea unor echipe distincte.MEF. Care este .se aplică numai profesioniştilor contabili angajaţi. • exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clien tului în activităţi ilegale (spălare de bani).) sau a altui pro fesionist contabil membru al Corpului.Partea A . Ce presupune acceptarea unui client? Acceptarea unui client presupune următoarele: • examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. şi instrui rea personalului şi a partenerilor.. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol. • clientul a implementat proceduri interne . confidenţialitatea. • consultarea unei terţe persoane (organism profesional . astfel încât angajamentul (misiunea) să fie real i.

. în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare.dacă superiorul este presupus implicat în conflict. potrivit legii. . dacă politicile 203 stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente.fără consultarea profesionistului contabil în funcţie. în cadrul entităţii respective. aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie.dacă clientul a autorizat acest lucru.să nu fie informat profesionistul contabil în funcţie (existent). . sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale. profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său. să demisio neze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii enti tăţii care 1-a angajat.de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte nominalizarea sa dacă nu toate elementele pertinente sunt cunoscute. liberprofesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare. profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.206 rului său scrupulos de a acţiona ca profesionist indepen-dent.dacă toate resursele interne nu sunt suficiente. este la fel de important ca un liber-pro-fesionist contabil să poată decide. pe cât posibil. 48.de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie atunci când propunerea de înlocuire se datorează caracte. sub rezerva respectării stri cte a secretului profesional. Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profe-sionist contactat: . profesio nistul contabil poate.la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent). fonduri ale clienţilor. să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil. profesionistul contabil trebuie să de-cidă dacă motivele clientului sunt acceptabile. Relaţiile cu ceilalţi membri . separat de fondurile sale.să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. profesionistul contabil trebuie. . Relaţiile cu ceilalţi membri . profesionistul contabil trebuie: . înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost prestate de către un alt liber-profesionist contabil. Dacă este importantă apărarea intereselor le-gitime ale întreprinderii.să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesio nistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat. în măsura în care nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profe sionale. Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul: . .după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent). . Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în ceea ce priveşte aplicarea principiilor contabile.să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profe sionale care i-ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa.Acceptarea de noi misiuni Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate: a) de către client: . trebuie: . profe sionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat. . superiorul direct trebuie notificat în acest sens. 50. profesionistul contabil poate recurge la următoarele: .să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi permită să ia o decizie. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere Liber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea.la contactarea unui liber-profesionist contabil . să refuze nominalizarea sa. neacceptarea misiunii. dacă există motive profesionale care să o justifice.să se asigure că clientul . în scris.examinarea conflictului cu superiorul direct. .de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii profesionistului contabil în funcţie. .să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite. pentru chestiuni grave. Profesionistul contabil contactat trebuie: .să păstreze aceste fonduri. buna reputaţie a profesiei. . Dacă inter venţia superiorului direct nu este suficientă şi profesio nistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor. .să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesio nistul contabil în funcţie sau de la client. Dacă această autorizare este refuzată. că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate. .dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional. în absenţa unei cereri specifice. obiectivitatea.să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea. In unele situaţii. 205 normelor de audit.să aibă posibilitatea să justifice existenţa si utilizarea fon durilor respective. în astfel de cazuri. Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că. Dacă autorizarea este dată. normelor de raportare. Profesionistul în funcţie. .solicitarea avizului confidenţial al unui consilier inde pendent sau al organismului profesional. 204 .înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. independenţa.să garanteze. b) de către profesionistul contabil în funcţie (existent). la primirea autorizaţiei din partea clientului. trebuie să -i ceară profesionistului în funcţie: . Uneori clientul cere . el tre -buind: . 49.

Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profe -sionale pentru onorarii subestimate. în cadrul îndeplinirii lucrărilor lor. Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare. pentru fiecare participant la misiune. O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii. deplasări. aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi. scrise. Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert Liber-profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze ser-vicii profesionale fără o competenţă adecvată. deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţele tehnice ale specialis-tului consultat. ţinând seama de următoarele elemente: .timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării. Schematic. . se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri. dependenţa faţă de acest client sau grup 211 .fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale. mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei. care este un atribut exclusiv al clientului.fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică. . pentru ca acesta să poată să decidă dacă acceptă sau nu misiunea. semnat de ambele părţi. Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiecti-vitatea este compromisă.competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de ser viciu prestat. în întregime. profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului profesional cu privire la cali-tate. demersurile profesionistului contabil se prezintă astfel: 210 da acceptă lucrarea are competenţa adecvată lucrării? liber-profesionistul contabil nu acceptă lucrarea nu are competenţa sau acceptă lucrarea dar angajează (subcontractează) un expert (specialist) care trebuie să cunoască regulile de etică 53. . la nivelul fiecărei firme. se înregistrează distinct.să comunice orice informaţie de care are nevoie profesio nistul desemnat. întrucât profesionistului contabil îi revine. sau de la un grup de care aparţine acest c lient. Cheltuielile si diversele rambursări. în cazul contestării l or. Decizia finală aparţine expertului sau contabilulu i autorizat. Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele nece-sare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale. orice altă relaţie financiară cu un cli ent. membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profe-sională şi să nu impieteze activitatea de administrare. ingineri. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de etică. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin con-tract scris de prestări de servicii. în afara onorariilor pentru lucrările executate. 54. în acest caz. Criterii de stabilire a onorariilor Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate. Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei mem-brilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei. fiecărui profesionist. el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. ca: participaţii la capital. . reprezintă o parte importantă din ono-rariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu. avocaţi. asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor. 208 Periodic se evaluează. 209 Această asigurare se poate obţine: . res-ponsabilitatea pentru serviciul prestat. de exemplu. b) o evaluare. acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii. contractul se reziliază. geologi sau alţi experţi). acestea vor putea con-stitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.a autorizat divulgarea informa ţiilor profesionistului desemnat. c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare. Perceperea sau plata de comisioane de către un profesionist contabil ca liber -profesionist este strict interzisă. Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate. Când se propune un onorariu unui client. în afară de cazul când beneficiază de sfaturi avizate si de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate. respectiv o verificare privind respectarea prin cipiului independenţei profesiei. acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti (alţi profesionişti contabili. Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după: a) evaluarea riscurilor. .fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică.. . dare/luare de împrumut de bunuri. 52. si să abordeze liber cu profesio nistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.gradul de responsabilitate al misiunii respective. 207 51. servicii sau bani etc. Onorariile şi independenţa Când onorariile primite de la un client. el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început). în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului.

Profesioniştii contabili trebuie. Onorariile fixa te de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. precum şi acceptarea unei ospitalităţi excesive pot constitui o ameninţare a independenţei. participaţii sau comisioane. se verifică la Registrul Comerţului dacă a fost radiat. ono-rariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie. se va ţine cont de următorii factori: • Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea lor. • Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică pre judecăţi. 55. iar profesionistul este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege. 59. în caz de litigiu referitor la onorariu. Modalitatea de predare-primire a documentelor în vederea contabilizării se stabileşte prin contract şi anexe la contract. Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri. 56. . că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul. 60. 58. 57. • alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor. cu situaţia economică a fiecărei ţări. dar şi echitate şi sin-ceritate. în orice situaţie. Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere. în ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului.stabilirea termenelor. execută lucrări de audit intern. Când clientul nu respectă termenele. potrivit Normelor e mise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţio-nală. co merţ. modul de stabilire a onorariilor Pentru orice lucrare. judecata lor profesională sau a colaborato-rilor lor. aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie. • Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă principiile de integritate şi obiectivitate. să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţio-namentul lor. Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora fac-turarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. cinstiţi în plan intelectual şi ne-implicaţi în conflicte de interese. Bunurile sau serviciile primite şi independenţa Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie. Dimpotrivă. sectorul public sau educaţie. consi lieri fiscali. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesioniştii contabili. Ono-rariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură. în aplicare proceduri privind: . se va proceda la punerea acestuia în întârziere. 213 Nu se pot încheia contracte globale. documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului. profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul judiciar. oricare ar fi natura activităţii lor. acte adiţionale). . Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe par-curs. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal Contabilul profesionist care prestează .normalizarea documentelor. • Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte.trebuie examinată cu atenţie. Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile. Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute. iar pro-cedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a sa-tisface principiile adoptate care pun în acţiune. Dacă un client a dispărut. Nu trebuie acceptată nicio plată care nu reprezintă contrava-loarea unei prestaţii sau care este făcută pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei. Plata lucrărilor.instrucţiunile şi supervizarea. în 215 mod rezonabil.calităţile personale (cabinet sau societate). asemănarea. Principiul obiectivitătii impune tuturor profesioniştilor 214 contabili obligaţia de a fi juşti. acestea tre-buie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile. şi anume: • profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit. Păstrarea a rhivelor clientului Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. căci independenţa poate fi pusă în pericol. verosimilitatea pre valează atunci când se definesc criteriile care permit iden tificarea relaţiilor susceptibile de a pune î n discuţie obiec tivitatea profesionistului contabil. de către soţiile lor sau de către copiii aflaţi în întreţinere. atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică referitoare la obiectivitate.. . fiind obligatorie: . consilieri de gestiune etc. Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la executarea lucrărilor.repartiţia lucrărilor. arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun). nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate. Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care îşi desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR.aptitudinile şi competenţa. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea 212 de către profesionist sau de către cabinet a principiilor şi proce-durilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guver-nează lucrările respective". . influenţele din partea terţilor care pun în discuţie obiectivitatea. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect. Care sunt factorii de care trebuie să se tină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea? Integritatea nu presupune numai cinste. • Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni.

să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată? Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare. .să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora. c) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută. • în promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea: . Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.pretind nejustificat că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume domeniu al contabilităţii. b) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necu noaşterea reală a fap tului. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă? Publicitatea în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului. Ce trebuie să facă sau ce nu trebuie să facă profesionistul contabil? • Nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le furnizeze. • în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist. publicarea datelor de iden tificare a cabinetului în anuare. Independenţă. . cărţi de telefon. c) să denigreze munca. atribute esenţiale ale exer-citării profesiei. încredere. decenţă şi bun-gust le amintim pe cele care: . Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate. . . . . • Profesioniştii cont abili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei. şi anume: . obiectivitatea sau independenţa (însă poate afecta calitatea). Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili? în ceea ce priveşte activităţile incompatibile: • Un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simul tan în nicio afacere.încrederea. calificările pe care le posedă sau experienţa dobândită.creează speranţe false. responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând c lientului. • Trebuie evitată angajarea simultană în afaceri sau activi tăţi care nu au legătură cu serviciile profesionale. induc în eroare sau creează spe ranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile. .directă sau indirectă. a unui memorandum.conţin orice alte precizări care ar putea să îi producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie.oferirea de reduceri de tarife (remize. . obiectivitatea. care are ca efect faptul că nu permite contabilului profesionist independent să îşi conducă practica profesională conform principiilor fundamentale de etică ale profesiei contabile şi care este neconformă cu practicarea profesiei.informarea obiectivă a publicului. 219 64. • Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale. deoarece aceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale. Consultanţa. decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate.decenţa. încredere. experienţa câştigată.bunul-gust.să fie de bun-simţ. .fac comparaţie cu alţii. comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un mandat politic. tribunal. . Tabloul Corpului). califica rea deţinută.cinstea. • Anunţul: .conţin mărturii sau aprobări scrise. să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii. .Oferta: . cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate a faptelor într-un mod care să nu fie fals. Ea trebuie să îndeplinească mai multe atri-bute: . iar opi nia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii. ocupaţie sau activitate care dimi nuează sau poate diminua integritatea. cataloage etc. 61.implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă. • Prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea. independenţa sau buna reputaţie a profesiei. în ce priveşte promovarea serviciilor lor. 62. şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afir mare a unui fapt. conţine demersurile între-prinse pe lângă un eventual client în scopul de a i se propune servicii profesionale. cinste.comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile oferite sau calificarea profesionistului contabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu. • Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili: • Publicitatea: . opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori. cinste. putând in duce în eroare Fiscul. Interdicţii privind publicitatea ş i oferta: publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduce prejudicii în vreun fel acestora. profesioniştii conta-bili nu trebuie: 217 218 a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profe siei. 220 . agenţie de reglementare. serviciile celorlalţi membri. • Să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate. . .comunicarea către public a unor fapte privind pro fesionistul contabil: deschiderea cabinetului sau schimbarea adresei. Marketingul serviciilor profesionale • Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu princi piile fundamentale. 65. o mi siune sau o funcţie administrativă. • Nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau cu niciun comentariu despre care să se creadă că: 216 a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare. deviza este „Ştiin-ţă.servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron. 63. Moralitate".

după caz. în cursul unui an calendaristic. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei 71. . • nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al pro fesioniştilor contabili referitoare la publicitate. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? . . . 224 FAPTA SANCŢIUNEA Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă. Asigurarea civilă • Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi pentru ser viciile profesionale prestate clienţilor. 67. • a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui drept pe o perioadă de un an. cu intenţie. • nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra ono rariilor încasate de la persoanele fizice. Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. a normelor de lucru privind exercitarea profesiei. • declaraţii neconforme realităţii. • absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională. • nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibi litate. Este o formă de asigurare a riscului profesional. • nerespectarea obligaţiei de păstrar e a secretului profe sional. . potrivit legii. 68. • refuzul de a pune la dispoziţia or ganelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesio nală. • neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an. dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material. Care sunt abaterile disciplinare? • comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului. dar nu mai puţin de trei luni şi nici mai mult de un an. civilă sau administrativă. interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.să evite promovarea personală excesivă.să fie demnă din punct de vedere profesional. „experţii contabili şi .suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la l an. în relaţiile cu Corpul sau cu terţii. Răspunderea disciplinară • Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii. . civilă şi penală. • Asigurarea civilă este obliga torie atât în cazul când acti vitatea profesională se desfăşoară în mod individual. potrivit legis laţiei în vigoare..răspunderea penală. fie în afara existenţei unei asemenea ac ţiuni. Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profe sionale. după caz. încălcarea. cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de profil.răspunderea disciplinară. Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară.mustrare. • nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în sco pul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în regu lament. administrativă. ale Re-gulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR. Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabi-lilor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei con-tabile. Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. .interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert con tabil sau de contabil autorizat. • absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi per fecţionare profesională reglementate prin normele emise de Corp. ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili. . interzice dreptul de administrare şi ges tiune a societăţilor comerciale.răspunderea contravenţională sau administrativă. reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului. • încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei. Conţinutul responsabilităţii profesionale Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi conta-bililor autorizaţi cuprinde: . Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care. ostentativă a numelui con tabilului profesionist independent. Radierea unui membru din Tabloul Corpului Radierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru următoarele motive: • a fost condamnat pentru o infracţiune care. 72. Conform OG nr.avertisment scris. 69. Practi carea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei. Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament . • prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat. 65/1994 privind organizarea acti vităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.răspunderea civilă. 66. . prin acţiune sau omisiune. pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului. în vederea producerii de consecinţe juridice. • fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa pentru persoane fizice sau juridice. 221 222 • Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală. se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului. 22 3 70. • Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în ma terie disciplinară.să evite repetarea frecventă.

205 alin. în cazul raporturilor care izvorăsc din asigurare). .înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art.pentru obligaţii fiscale (corelată cu termenul de prescripţie prevăzut de art.Legea contabilităţii nr.contabilii autorizaţi garantează răs punderea civilă privind activitatea desfăşurată prin sub scrierea unei poliţe de asigură ri sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii". respectiv despăgubirile acordate se pot referi la: . contabile şi alte acte normative emise de autorităţile admi-nistraţiei publice. (2) din Decretul nr. în termen de o lună de la constituire. distrugerii sau deteriorării docu mentelor originale şi/ sau suporturilor magnetice pre date de acesta asiguratului în vederea înregistrării şi prelucrării datelor financiar -contabile.fiscale. 77. Răspunderea penală Sunt supuse dreptului penal infracţiunile: .acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii. director ad ministrativ sau într-o altă funcţie în cadrul enti tăţii economice sau sociale. . 82/1991.Codul de procedură civilă.comerciale sau de afaceri. 76. 167/1958 privitor la prescrip ţia extinctivă.acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare a unor lucrări profesionale executate acestora de către asigurat.Codul de procedură penală.pagube cauzate de neexecutarea sau executarea par ţială a angajamentelor contractuale. • neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine. .pagube produse ca urmare a nerespectării reglementă rilor legale în vigoare referitoare la desfăşurarea acti vităţii profesionale şi a conduitei etice. (1) din Codul de procedură fiscală).de serviciu.reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi. • Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale: 229 . Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea profesională. în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 227 • aducerea în instanţă a expertului contabil. . membrii Corpului se pot asocia în sindicate sau asociaţii. .responsabilitatea civilă faţă de clienţi. orice membru este obligat să depună un jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele e mise de Corp. • Nu se acordă despăgubiri pentru: . 78. la termenul fixat în acest scop. vi ruşi etc. • tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite.sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea. Fapte sancţionabile administrativ . Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi • Profesionistul contabil angajat poate fi salariat. . . • Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt: .tuală care îi poate reveni asiguratului în legătură cu pa gubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.). 89 alin. refacerea sau înlo cuirea documentelor anterior menţionate.cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.de spălare a banilor. cu mandat (art.Codul de procedură fiscală. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor. 75. (2) din Codul de procedură civilă).de fals intelectual sau bancruta frauduloasă. instanţa va sancţiona următoa-rele fapte săvârşite în legătură cu procesul: • refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat. respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară. • neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei. . Depunerea jurământului La înscrierea în Corp.incendii. • Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solici-tate de clienţi (răspunderea asiguratului): . dacă a fost obligat la desdăunare.până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut de art. cu obligaţia ca. să respecte toate drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului.până la 5 ani . . Cotizaţiile profesionale Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Amenzi judiciare Dacă legea nu prevede altfel. 3 alin. • Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontrac. 188 alin. 228 .). . partener. la termenul fixat în acest scop de instanţă. . Reglementări . 73. (2) din Codul de procedură civilă). .pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă a asiguratului. rotaţia persona lului etc. . datele care rezultă din actele şi evidenţele ei. . semnat de ambele părţi. 225 226 • Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contrac tuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor şi/sau a actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea acti vităţii profesionale în baza unui contract scris de prestări servicii. furt. 74. să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. fiscale. în cazul în care acesta nu se înfăţişează. Sindicate şi asociaţii profesionale Potrivit Codului. • refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane de a comunica la cererea instanţei. 211 din Codul de procedură civilă). • lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci când este citat. legal în cheiat.pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege. Răspunderea administrativă Fundamentare Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la reglementările si procedurile judiciare. • cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură". . ori refuzul de a da lămuririle cerute. . • Riscurile asigurate.pierderi din exploatare (clienţi incerţi.

Partea I. Ordonanţa Guvernului nr. 126/1999. 287 din 29 aprilie 2002. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.aplicarea standardelor profesionale. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. opiniilor si recomandă rilor sale. de Ministerul Educaţiei.utilizarea inadecvată a activelor firmei. 186/1999. 269/2007. 89/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. Part ea I.ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă profesionistul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la pre zentarea situaţiei financiar e a firmei. .230 . 930 din 23 decembrie 2003. nr. atribuţiile Ministerului Finanţelor şi Ministerului Educaţiei Naţionale sunt preluate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi. 243 din 30 august 1994. .Interesul propriu: . şi ulterior a mai fost modificată şi completată prin: . Regulamentul va fi elaborat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi avizat de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Educaţiei Naţionale**).Ordonanţa Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. . ANEXE ORDONANŢA GUVERNULUI nr. de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale. .interese financiare.apelarea la consiliere judiciară. respectiv. nr. Partea I. ex pertul contabil întocmeşte raport. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină. . Art. . acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă). nr. . • Măsuri de protecţie: . (3) Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare.Autoexaminarea sau autocontrolul: . în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă. Partea I.respectarea reglementărilor. publicată în Monitorul Oficial al României. Ordonanţa Guvernului nr. aprobată cu modificări prin Legea nr. 609/2003.l Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate.convenţii de compensare prin stimulente. 3 pentru profesia de expert contabil per soana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are capacitate de exerciţiu deplină. prin hotărâre a Guvernului va fi aprobat Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiarcontabilă cu un profesionist contabil membru apropiat al familiei. de con trol financiar preventiv. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi*) CAPITOLUL I Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat Art. (2) Asupra constatărilor. **) în prezent. cu modificările ulterioare.în cazuri extreme. sau .4 (1) Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la art. publicată în Monitorul Oficial al României. concluziilor. 84 din 2 februarie 2007. Partea I. Partea I. dându-se textelor o nouă numerotare. Partea I. . nr. publicată în Monitorul Oficial a l României. . Cercetării şi Tineretului. efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.2 (1) Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe si are competenţ a profe sională de a organiza şi conduce contabilitatea. 340 din 16 iulie 1999. (2) în termen de 6 luni de la publicarea prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României. 103 din 29 mai 1995. 314 din 27 august 1998. 624 din 31 august 2003.3 (1) Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil auto rizat se face pe bază de examen de admitere. aprobată cu modificări prin Legea nr. 224 din 30 august 1997. 598 din 22 august 2003.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Partea I. Partea I. . împrumuturi sau garanţii. a fost aprobată cu modificări prin Legea nr.Ordonanţa Guvernului nr. Part ea I. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. nr. *) Republicată în temei ul art. 592 din 6 decembrie 1999. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. publicată în Monitorul Oficial al României. 65/1994 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală. IV din Ordonanţa Guvernului nr. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.Ordonanţa Guvernului nr.Familiaritatea: .aplicarea de politici şi proceduri angajaţilor. • în situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiunile neetice: . . 42/1995.întocmirea unor documente care fac obiectul exa minării şi justificării (aprobării) de către acelaşi profesionist contabil (de exemplu. publicată în Monitorul Oficial al României. 198/2002. demisionarea din cadrul entităţii angajatoare. aprobată cu modificări prin Legea nr. 538 din l septembrie 2001. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. republicată în Monitorul Oficial al României. de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. .Intimidarea: .monitorizarea performanţei angajaţilor. nr. 50/1997 pentru modificarea şi completarea articolului 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 678 din 4 octombrie 2007. Art. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. 17/2007 pentru modi-ficarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.implementarea sistemului de control intern. nr. 233 . Partea I. 232 Art. . nr.

11 Contabilii autorizaţi pot să-şi exercite profesia individual ori în societăţi comerciale. după caz. b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilită ţii. profe-sorii şi conferenţiarii universitari. (2) La cerere. potrivit legislaţiei în vigoare. potrivit legii. prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii. administrativ. potrivit legii. e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil. interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale. după caz. atribuţiile prevă zute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale. urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive. cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. cu specialitatea finanţe sau contabilitate. semnat de ambele părţi. (2) Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi conta bililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii. contabililor autorizaţi şi socie-tăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii. cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi. de orga nizare administrativă şi informatică. Cercetării si Tineretului şi experienţă în activitatea fmanciar -contabilă de cel puţin 5 ani.124 şi 125 din Codul de procedură penală. au acces la pro-fesia de expert contabil pe baza titlului de doctor. le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici. c) nu a suferit nicio condamnare care. c) nu a suferit nicio condamnare care. în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al pat rulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.9 Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să înde-plinească următoarele condiţii: a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil. c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patri moniale.5 Se poate prezenta la examenul de admitere prevăzut la art. 116. în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.8 Experţii contabili pot să-si exercite profesia individual ori se pot constitui în societăţi comerciale potrivit legii. De asemenea. SECŢIUNEA a 2-a Contabilul autorizat Art. 14 Relaţiile experţilor contabili. b) pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor finan ciare. interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale. CAPITOLUL II Exercitarea profesiei de ex pert contabil şi de contabil autorizat SECŢIUNEA l Expertul contabil Art. în exer ci tarea profesiei. prin care a fost prejudiciat avutul public. Art. Art. SECŢIUNEA a 3 -a Dispoziţii comune privind experţii contabili şi contabilii autorizaţi Art. în funcţie de uzanţele interne şi inter naţionale ale profesiei contabile. SECŢIUNEA a 4-a Răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor autorizaţi Artl6 (1) Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund. (1) lit. f) îndeplineşte. Art. potrivit dispoziţiilor legale. potrivit legislaţiei în vigoare. 6 Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări: 234 a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare. 15 Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului penal. persoanele cu studii economice supe rioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei. 12 (1) Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru operatorii economici sau pentru institu. 235 b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale. (2) Experţii contabili si contabilii autorizaţi nu pot efectua pentru terţi lucrările prevăzute la art. vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele 237 Ministerului Justiţiei.17 (1) Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor . Art. h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii pro -fesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate. Cercetării şi Tineretului. g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale. precum şi de către societăţile comerciale membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. disciplinar. în cauzele privind infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale. Art. 3 pentru profesia de contabil autorizat persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are capacitate de exerciţiu deplină. Ministerului Public sau Ministerului Inter-nelor şi Reformei Administrative. b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei. 10 Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări: a) ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract. conform art. 13 Experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunde-rea civilă privind activitatea desfăşurată. de către experţii contabili. Art. d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţio nar să fie admis de Adunarea generală. (3) Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată. a) şi c) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili. Cercetării şi Tineretului. 6 şi 10. civil şi penal. Ar t. Art.b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei.7 Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert con -tabil pot efectua activităţile de audit financiar şi consultanţă fiscală. Art.236 ţiile la care sunt salariaţi si pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă . d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judi ciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condi ţiile prevăzute de lege. doctorii în economie şi doctorii docenţi. persoanele care au titlul de academician.

Art. în termen de 15 zile de la primirea acestora. (3) Evidenţa persoanelor care au promovat examenul de admitere şi se află în perioada de stagiu se organizează potrivit Regulamentului de organizare si funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Art. să păstrez secretul profesional si să aduc la îndeplinire cu conştiin-ciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (con-tabil autorizat)". separat de contabilii autorizaţi. sunt următoarele: a) mustrare. să respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili si contabililor autorizaţi. din care fac parte experţii contabili şi contabi lii autorizaţi. în vederea accesului la profesia de expert c ontabil şi de contabil autorizat. experţi contabili. (4) Membr ii care nu exercită profesia vor fi înscrişi în capitole distincte. 23 (1) Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi au obligaţia să plătească cotizaţiile profesionale. în tablou sunt înscrişi toţi membrii. în conformitate cu prevederile art. în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti.nanciar-contabil. Hotărârile secţiunilor pot fi 241 atacate la Consiliul Superior al Corpului. a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil. în cadrul secţiunilor prevăzute la alin. (3) După înscrierea în tablou. d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert con tabil sau de contabil autorizat. (5) Organizarea şi funcţionarea secţiunilor se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Conta bililor Autorizaţi din România.22 (1) înscrierea în Tabloul Corpului a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi se face. grupate în funcţie de criteriul teritoria l. 10 pot fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert con-tabil.autorizaţi. c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi. înscrise în Tabloul Corpului 240 Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi do-vedită cu legitimaţia de membru. SECŢIUNEA a 2-a Secţiunile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi Art. în termen de 30 de zile de la data înregistrării. 21 (1) Activităţile prevăzute la art. a) şi c). i) editează publicaţii de specialitate. h) colaborează cu asociaţ iile profesionale de profil din ţară şi din străinătate. e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a acti vităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare. b) avertisment scris. respectiv art. vizată anual. 6 şi. (2) De asemenea. c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an. după caz. Neplata acestora pe o perioadă de un an atrage radierea din Tabloul Corpului. g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice. a) şi c). de către filialele judeţene şi a municipiului Bucureşti. Programele de examen. Art. 18 Se înfiinţează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. prin în scrie rea acestora în Tabloul Corpului. respectiv de contabil autorizat. organisme specia lizate. precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. 5 lit. 4 lit. Tabloul Corpului se publică anual în Monitorul Oficial al României. urmă-rindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu. 3. în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă. sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili şi contabilii . reglementările privind stagiul şi exa-menul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor. în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite. şi se soluţionează în termen de 15 zile de la data depunerii contestaţiei. 20 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii: a) organizează exa menul de admitere. precum si persoanele juridice de profil. (2) Organizarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se face pe două secţiuni: . efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat.secţiunea contabililor autorizaţi. experţii contabili şi contabilii autorizaţi depun jurământ scris. la art. j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. persoană juridică de utilitate publică şi autonomă. ghi durile profesionale în domeniul fi. (2) Contestaţia împotriva respingerii cererii de înscriere în Tabloul Corpului se depune în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării şi se soluţionează de conducerea secţiunii experţilor contabili sau a contabililor autorizaţi. fără personalitate juridică. d) elaborează şi publică normele privind activitatea profe sională şi conduita etică a experţilor contabili şi a conta bililor autorizaţi. f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin progra me de formare şi dezvol tare profesională adecvate. 239 b) organizează evidenţa experţilor contabili. având sediul în municipiul Bucu-reşti. Deciziile Consiliului Superior al Corpului sunt definitive.secţiunea experţilor contabili. dacă cei în cauză fac dovadă că îndeplinesc condiţiile prevă zute la art. (2). 238 CAPITOLUL III Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi SECŢIUNEA l Organizarea şi atribuţiile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi Art. persoane fizice. . la cerere. respectiv. (2) Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile discipli nare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare. (4) Jurământul are următoarea formulare: „Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării. Art. 19 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi con-stituie filiale.

(1) . este convocată din nou Conferinţa naţională. care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. care vor fi transmise de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Româ nia spre publicare în Monitorul Oficial al României. în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale încheiate în acest scop de România cu alte state şi dacă au susţinut examenul vizând cunoaşterea legislaţiei naţio nale în domeniul organizării şi funcţionării societă-ţilor comerciale. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Con ferinţa naţională poate fi făcută la Secţia conte ncios ad ministrativ a Curţii de Apel. g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consi liului Superior şi ai Consiliilor filialelor Corpului Exper ţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 17. 4 lit. dacă în ţările lor au această specializare. (2) La filiale. 28 Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor sale se controlează de către cenzori aleşi de Conferinţa naţională si. precum şi pentru aparatul propriu al aces tora. Art. membre ale Corpului Experţilor Con-tabili şi Contabililor Autorizaţi din România. SECŢIUNEA a 3-a Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi Art. Consiliul Superior al Corpului si Biroul Permanent al Consiliului Supe rior. pot exercita activitatea de expert contabil sau de contabil autorizat. Pentru asigurarea continuităţii. respectiv. pentru un mandat de 4 ani. 244 b) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Cor pului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.autorizaţi care au suferit o condamnare de natura celor prevăzute la art. 29 (1) Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi se stabilesc prin Regulament ul aprobat de Conferinţa naţională. în termenul şi la nivelul prevăzut de lege. 5 lit. au obligaţia să comu-nice filialelor acestuia toate modificările intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor. j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta or-donanţă. 27 (1) Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sunt: Conferinţa naţională. la propunerea Comisiei Superioare de Disciplină. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive. (1). în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale.32 (1) Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabi lilor Autorizaţi. precum şi a celei fiscale şi contabile. ai Comisiilor de Disciplină şi din reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior al Corpului şi Consiliile filialelor. 30 (1) Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se constituie din membrii Consiliului Superior al Cor pului. 243 Art. avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei. c). precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili. 242 Art. sediul în România. potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. în inte-resul profesiei membrilor săi. (2) Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. cu avizul Ministerului Economiei şi Finan ţelor şi al Ministerului Justiţiei. (4) Dacă la pri ma convocare nu se întruneşte numărul necesar. c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile finan ciare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Conta bililor Autorizaţi din România. 31 Conferinţa naţională are următoarele atribuţii: a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de conta bil autorizat. 24 Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate. organele de conducere sunt: Adunarea generală. 25 Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert con-tabil şi de contabil autorizat se efectuează sau se autorizează de către Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi. Art. (1). prevăzute în regulament. (2) Preşedintele Consiliului Superior. Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă desfăşoară activitate în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil. Consiliul filialei si Biroul Permanent al acestuia. Art. Art. iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi. impozitul asupra onorariilor încasate de la per soane fizice. Art. de Adunările generale. mandatele a jumătate din membrii aleşi încetează după 2 ani. precum şi cei care nu depun în contul bugetului statului. care nu au domiciliul sau. 245 h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Supe-rior şi Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. modificările şi completările acestuia. f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superior şi de Consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi si dispune măsurile necesare. d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filia lelor acestuia. e) alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comi siei de c enzori a acestuia. Partea I. Art. (1). în condiţiile alin. ori au săvârşit ab ateri grave de altă natură. membrii Consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. i) alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Supe-rioare de Disciplină. (2) Orice modificare şi/sau completare a regulamentului se face numai în limita reglementărilor legale şi în conformitate cu prevederile alin. Membrii căr ora . Aceasta este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la alin. precum şi din câte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filială desemnat de Adunarea generală. 26 Persoanele fizice sau juridice străine. (3) Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi delegaţii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi. c) sau la art. după caz. membrii titulari şi mem brii supleanţi sunt aleşi prin vot secret.

taxa de înscriere la examenul de expert contabil. . (2) Taxele de înscriere în evidenţă si cotizaţiile pe tranşe de venit se stabilesc anual de Conferinţa Naţională a Experţilor Con tabili şi Contabililor Autorizaţi. (4) Prevederile alin. 39 lit. c) alege şi revocă membrii Consiliului filialei Corpului Ex perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi cenzorii. se convoacă din nou Adunarea generală. (4) Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia Superioară de Disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi care decide. Preşedintele şi membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după cel puţin o perioadă egală cu cea a mandatului îndeplinit. precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate.alte venituri din activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi si a filialelor sale. 33 (1) Pe lângă Consiliul Superio r funcţionează Comisia Supe rioară de Disciplină. . (2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii. cu mo dificările şi completările ulterioare. CAPITOLUL IV Supravegherea publică Art. Art. le încetează mandatul şi nu mai sunt înscrişi în listele de candidaţi. 38 Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub supravegherea autorităţii de stat. (3) Comisia de Disciplină a filialei aplică sancţiunile prevă zute la art. . b) 2 membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor. cu domiciliul stabilit în ju deţul respectiv sau în municipiul Bucureşti. (2) Adunarea generală a filialei este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Econo-miei şi Finanţelor o copie de pe hotărârile şi deciziile luate. e) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul filialei şi de Comisia de Disciplină care funcţionează pe lângă acesta şi hotărăşte. precum şi toate . d) propune. b) asigură buna exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe plan local. 39 Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri: 249 a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului Superior. (1). (1). fără drept de vot. f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege şi de re gulament sau hotărâte de Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. 34 (1) Adunarea generală a filialelor este formată din membrii experţi contabili şi contabili autorizaţi. candidaţi pentru Consi liul Superior al Corpului Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi. dintre membrii săi.taxa de înscriere în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei. iar hotă rârile sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea celor prezenţi. 17 şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor. care se bucură de auto ritate profesională şi morală deosebită. Celorlalţi membri. care se constituie din: .cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venituri. Prin derogare de la prevederile art.încasări din vânzarea publicaţiilor proprii. a). Art. Art.le încetează mandatul sunt nominalizaţi prin vot secret. compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi. (3) Preşedintele Consiliului Superior poate fi ales pentru o perioadă de cel mult două mandate. 554/2004. respectiv de contabil autorizat. 17 lit. 40 Pe ntru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. stabilite prin regulament.35 Adunarea generală a filialei are următoarele atribuţii: a) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei şi exe cuţia acestuia. în termen de cel mult 30 de zile. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi di n România la instanţa de contencios administrativ. care este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor prevăzuţi la alin. în condiţiile legii. 248 Art. (2) în aceleaşi condiţii se desemnează supleanţii. (1). după caz. astfel: a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Confe rinţa naţională pentru un mandat de 4 ani dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Con tabililor Autorizaţi din România. 246 (6) Preşedintele Consiliului Superior reprezintă Corpul Ex-perţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în faţa autorităţilor publice. b). procedura prealabilă nu este obligatorie. Art. 37 (1) Corpul Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi şi filialele sale îşi acoperă cheltuielile din venituri. b) şi c). (5) Preşedintele Consiliului Superior şi preşedinţii filialelor judeţene nu pot avea atribuţii referitoare la conducerea executivă a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Româ nia. b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. 247 (3) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul nece-sar.donaţii. Art. după 4 ani. Art. 36 (1) Pe lângă Consiliul filialei funcţionează o Comisie de Disciplină compusă din 5 membri titulari şi 5 supleanţi: preşedintele şi 4 membri aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experţi contabili care se bucură de autoritate pro fesională şi morală deosebită. . (2) şi (3) referitoare la alegeri sunt aplicabile şi filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Conta bililor Autorizaţi. (3) Comisia Superioară de Disciplină aplică sancţiunile disci plinare prevăzute la art. . reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

trec la tribunalele judeţene şi al municipiului Bucureşti. 44 Hotărârile şi deciziile de interes general.251 ţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autori-zaţi. 254 . (2) Soldul provenit din cota de 10% asupra onorariilor pentru expertiza tehnică se va vi ra în contul Ministerului Justiţiei . Art. Biroul Permanent şi Conferinţa naţională. în termen de 30 de zile de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. ****) Conform Legii nr. Partea I. se publică în Monitorul Oficial al României. 79/1971 privin d expertiza contabilă si expertiza tehnică se abrogă. (2) în cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finanţelor. 49 (1) Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau refuzul 250 de înscriere în evidenţa acestuia de către Consiliile filia-lelor. în vederea asigurării desfăşurării activităţii de expertiză judiciară conform reglementă rilor l egale. referitoare la evidenţa şi recomandarea experţilor. acestea pot solicita fie amânarea dezba terilor. în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor funcţionează. Art. arhiva expertizei tehnice. la ce-rerea acestora. iar cel al Tribunalului Municipiului Bucureşti****) cu 3 asemenea posturi. fără drept de vot. a) şi c). d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a acti vităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto rizaţi din România asupra hotărârilor Consiliului filialei care contravin reglementărilor legale. evidenţele experţilor contabili şi experţilor tehnici. precum si a primei Conferinţe naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se va asigura de Ministerul Economiei şi Finanţelor. (2) Direcţiil e generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor preda tribunalelor judeţene şi al municipiului Bucureşti. ale Biroului Permanent şi ale Comisiei de Disci plină. c) sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărârile Comisiei de Disciplină a filialei pe care le con sideră nelegale. ale Consiliului filialei. (1) şi (2). 386/2007. 39 şi 41. 304/2004 privind organizarea judiciară. toate documentele care au stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor.Biroul central pentru expertize tehnice. direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. b) si c). 252 privind activitatea de expertiză judiciară contabilă şi tehnică. (2) Persoanele care exercită atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat fără viza anuală se sancţio nează discipli nar potrivit Regulamentului de organizare şi func. Art. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe preve derile referitoare la organizarea expertizei contabile din Decretul nr. adoptate de Consiliul Superior.materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul Su-perior. precum şi. 45 Persoanele care au calitatea de expert contabil în condiţiile Decretului nr. republicată. în termen de 30 de zile de la adoptare. pe care le consideră nelegale. 48 (1) Direcţiile generale ale finanţelor publice si controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti vor vira în contul filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto rizaţi din România soldul privind cota de 10% reţinută din o norariile încasate pentru expertize contabile.CEC SA. fie eliminarea de pe ordinea de zi a pun ctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita căile de atac. în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordo-nanţe în Monitorul Oficial al României. 79/1971 privind expertiza contabilă şi expertiza tehnică îşi păstrează această calitate dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. Pa rtea I. 79/1971 care privesc expertiza tehnică rămân în vigoare. 43 (1) Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat de către persoane neaut orizate sau care se aflăîntr-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale. urmărirea înca sării onorariilor si plata acestora. Prevederile din Decretul nr. potrivit legii. denumirea „Tribunalul Municipiului Bucureşti" a fost înlocuită cu denumirea „Tribunalul Bucureşti". precum şi cu privire la cazurile prevăzute la lit. 46 Organizarea Adunărilor generale de constituire a filialelor. în termen de 7 zile de la adoptarea ace stora. materialele supuse dezbaterii organelor respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Fi nanţelor c u cel puţin 7 zile înainte. 42 (1) Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute la art. în condiţiile legii. Biroul Permanent şi Conferinţa naţională. Art. 253 Art. CAPITOLUL V Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. se suplimentează statele de funcţii ale tribunalelor cu câte un post d e inspector de specialitate sau de referent. 4 lit. Art 41 Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a Consiliului filialei au următoarele atribuţii: a) participă la lucrările Adunării generale. 47 (1) Atribuţiile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti***) ***) în prezent. conform Hotărârii Guvernului nr. precum şi lucrările curente privind exper tiza contabilă şi expertiza tehnică judiciară. deschis la Casa de Economii şi Consemnaţiuni . Art. (3) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. Art.

precum si bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor. precum si societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate. Conferinţa naţională este ordinară şi extraordinară. Conferinţa naţională este legal constituită dacă este asi gurată participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la pct. din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi. Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: Confe rinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi (denu mită în continuare Conferinţa naţională). c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare si reprezentare. e) aprobă raportul Consiliului Superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor Consiliilor filialelor Corpului. sistemul de salarizare pentru anul ur mător. pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propune rea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.). de către Consiliul Superior. prin delegaţia primită din partea autorităţii publice. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. îşi aleg organele de conducere care să îi reprezinte în faţa autorităţii publice. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. care este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la pct. în conformitate cu Anexa nr. alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplină. cu concursul unor persoane şi personalităţi din afara Corpului. nr. b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial. reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior şi Consiliile filialelor. 153 din 28 martie 2001. Partea I. 257 h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de înscriere în evidenţele Corpului. dându-se textelor o nouă numerotare. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a fost aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România nr. 2. Corpul. desemnaţi de Adunările generale. III din Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. *) Republicat în temeiul art. g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale. precum si a pro-priilor hotărâri. Membrii Corpului. precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. 4. ca urmare a unor lucrări executate şi expuse de experţi contabili şi contabili autorizaţi şi. 4 para graful 2. este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă. membrii Consiliilor filialelor Corpului. publicată în Monitorul Oficial al României. desemnat de Con siliul Superior dintre membrii săi. precum şi calitatea serviciilor prestate de aceştia. prezentate de Consiliul Superior. 3 la prezentul regu-lament. Conferinţa naţională este constituită din membrii Consiliului Superior. 8/90/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Conferinţa naţională este organul superior de conducere şi de control al Corpului. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi. iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi. convo carea 256 Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia. iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor pre zenţi. ai Comisiilor de Disciplină. Consiliul Superior al Cor pului (denumit în continuare Consiliul Superior) si Biroul Perma nent al Consiliului Superior (denumit în continuare Biroul Perma nent). care alege locul şi stabileşte data. Dacă la prima convocare nu se întruneşte nu mărul necesar.REGULAMENTUL de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*) CAPITOLUL I Dispoziţii generale 1. j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative. inclusiv revocarea celor aleşi. f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpul ui. Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri: a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale. în condiţiile prevăzute de lege. în vigoare la 31 decembrie a anului expirat. colocvii etc. repu-blicată. Conferinţa naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei. 466 din 23 iunie 2008. Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art. precum şi din reprezentanţi ai membrilor din fiecare filială a Corpului. i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Cor-pului. precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului. 1/1995 şi a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României. Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului Superior. potrivit actului normativ de înfiinţare. 7. conform normei de reprezentare de l la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului. în exercitarea atribuţiilor sale legale. execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat. 8. eventual. denumit în continuare Corpul. 5. d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului Supe rior şi ai Comisiei de cenzori. 6. Partea I. nr. acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat si are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. 9. 4 paragraf ul 2. sub conducerea unui raportor general. 255 CAPITOLUL II Organele de conducere şi de control ale Corpului 3. este convocată din nou Conferinţa naţională. constatarea abaterilor şi aplica rea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare mem brilor sau personalului angajat. Cu ocazia Conferinţei naţionale extraordinare pot fi orga nizate „zile de studii" (seminarii. ra portul cenzorilor sau auditorilor. .

ho-tărârile sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul Corpului. organizatorice. Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului Superior sunt aleşi. 12. 17. 259 la care sunt declaraţi aleşi cei care au întrunit majoritatea simplă a voturilor exprimate. prin vot secret. pentru 4 ani. a ma jorităţii membrilor Consiliului Superior. apro bă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului. Consiliul Superior exercită drepturile Corpului.Stabilirea locurilor aferente celor două categorii profesionale se face. k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului. Funcţiile membrilor Consiliului Superior nu sunt remu nerate. de către Biroul Permanent. inclusiv de natură disciplinară. 19. şi ia măsuri admi-nistrative. Locurile vacante în Consiliul Superior provin. de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a exper-ţilor contabili şi contabililor autorizaţi. Consiliul Superior se convoacă cel puţin o dată pe se mestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este necesar. 1) ia toate măsurile necesare pentru desfăşu rarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exer-citarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profe-sional de către toţi membrii Corpului. Partea I. hotărârile se ia u cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. 260 c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC. j) decide în termen de 30 de zile asupr a contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de Disciplină. Deliberările Consiliului Superior au caracter strict secret. Şedinţele Consiliului Superior au cvorum dacă sunt prezenţi sau reprezentaţi trei pătrimi din numă rul membrilor titulari. rezultatele analizei sunt pre-zentate Conferinţei naţionale. 11. l la prezentul regulament. e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. ales de Conferinţa naţională. prin încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani în cadrul acestuia. iar unul. în mod esenţial. şi . Consiliul Superior are următoarele atribuţii: a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului Superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii conta bili. b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de or ganizare şi funcţionare a Corpului. are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autori tăţilor publice prin preşedintele său şi coordonarea acţi unilor Consi liilor filialelor judeţene. Dacă nu s a întrunit cvorumul. Membrii cărora le încetează mandatul pot să îşi depună candidatura şi să fie realeşi după o perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit. inclusiv preşedintele. de desfăşurare a votării şi de stabilire a celor aleşi este prezentat în Anexa nr. i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze pro-fesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale. aferente statutului său de persoană juridică de utilitate publică. se organizează o altă şedinţă a Con siliului Superior. 261 n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege. aceştia însă beneficiază de decontarea cheltuielilor de de plasare si de reprezentare. solicitând avizele Mi nisterului Economiei şi Finanţelor si Ministerului Justi ţiei. 16. Reprezentarea experţilor conta bili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport cu totalul membrilor Corpului la nivelul ţării. Modul de depunere a candidatu rilor. f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict. conform tabelului următor: 258 Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării Numărul membrilor titulari Numărul membrilor supleanţi Experţi contabili Contabili autorizaţi Experţi contabili Contabili autorizaţi Până la 50% inclusiv 16 8 5 3 Peste 50% şi până la 65% inclusiv 17 7 6 2 Peste 65% şi până la 85% inclusiv 20 4 7 1 Peste 85% şi până la 100% 23 1 7 1 100% 24 . de regulă. h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial. de asemenea. în acest caz. g) asigură coordonarea activităţii Consiliilor filialelor. La paritate de vo turi. Hotărârile de interes general se publică în Moni-torul Oficial al României. cu aceeaşi ordine de zi şi făcând obiectul unei convocări speciale în termen de 15 zile. Regulamentul de organizare şi funcţionar e nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere. dintre contabilii autorizaţi. Pentru asigurarea continuităţii activităţilor Corpului mandat ele a jumătate din numărul celor aleşi sunt reînnoite la fiecare 2 ani. potrivit paragrafului l. d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Cor pului. 13.8 . Alegerile pentru Consiliul Superior se fac prin vot secret. precum şi la cererea Comi siei Superioare de Disciplină. pentru preşedintele şi membrii Comisiei Superioare de Disciplină. Biroul Permanent al Consiliului Superior este compus din preşedinte. sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut minimum două treimi din numărul voturilor expri mate. experţi contabili. Hotărârile Consiliului Superior sunt valabile dacă au fost luate cu două treimi din numărul membrilor prezenţi. poate fi convo cat la cererea Biroului Permanent. 14. experţi contabili. 18. pot primi indemnizaţii pentru activităţile efectiv prestate pentru Corp. care hotărăşte. Consiliul Superior cuprinde maximum 24 de membri. 15. cu o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor titulari. şi 8 supleanţi. cu 3 luni înaintea datei stabilite pentru alegeri. în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa naţională. De asemenea. m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor Comi -siilor de Disciplină. la solicitarea acestora.10. votul preşedintelui de şedinţă este hotărâtor. în cazul în care candidaţii nu întrunesc această majoritate se organizează al doilea tur de scrutin.

dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul Superior. 34. Vicepreşedinţii Biroului Permanent sunt aleşi prin vot secret dintre membrii Consiliului Superior. Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul Permanent. Preşedintele Consiliului Superior. 27. după caz. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate consecutive.cheltuielile ocazionate de demersurile. ale secţiunilor. 263 g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa na-ţională. vicepreşedinţii Biroului Permanent pot fi realeşi după o perioadă egală cu cea a mandatului deţinut. subordonate Birourilor Permanente. e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consi liului Superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale. 24. al egerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în func-ţie. a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale. Biroul Permanent al Consiliului Superior se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii simple a membrilor săi. candidaţii sunt aleşi pe baza majorităţii simple. b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor prevăzute în Anexa nr. 21. are acces la lucrările Consiliilor filialelor. Preşedintele Consiliului Superior are competenţa să re unească preşedinţii Consiliilor filialelor sau reprezentanţii lor. prin vot deschis. precum şi atribuţiile Secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior. pro iectul de buget pentru exerciţiul viitor. c) prezintă anual Consiliului Superior. cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convocarea Conferinţei naţionale. Preşedintele Consiliului Superior are următoarele atribuţii: a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Superior şi ale Biroului Permanent. 25. apărând prestigiul şi independenţa profesională ale membrilor săi. 264 CAPITOLUL III Organizarea activităţii Corpului 33. este ales cel mai în vârstă. de studiere a oricăror mă suri de ordin colectiv. Preşedintele Consiliului Superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate determinată.cheltuielile de deplasare în ţară şi în străinătate. Biroul Permanent. Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profe sionale. Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotă rârilor Consil iului Superior şi a deciziilor Biroului Permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului. Preşedintele Consiliului Superior este si preşedintele Biroului Permanent. care trebuie să fie de cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului Superior. Modul de organizare si funcţionare. . de Consiliul Superior si de Biroul Permanent. 32. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor Contabili şi Conta bililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă un mandat. participând la dezbateri fără drept de vot. Alegerea la primul tur de scrutin este valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi. departamentelor şi ale invitaţilor acestora. Atribuţiile acestora se stabilesc prin norme apro bate de Consili ul . direcţiilor si sectoarelor. aleşi de Consiliul Superior. ce trebuie avute în vedere la elaborarea bugetului. 31. raportând Conferinţei naţionale în legătură cu regularitatea şi sinceri tatea conturilor şi a execuţiei bugetare. Activităţile Corpului se desfăşoară în cadrul secţiunilor. secţi unilor si departamentelor Corpului. 26. f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice. ţi-nând seama de funcţiile acestora. fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte. privind: . Cen zorii sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani de Confe rinţa naţională ordinară. 29. la egalitate de voturi. de Consiliul Superior şi de Conferinţa naţio nală şi asigurarea legăturii dintre organele alese şi organ ele exe cutive ale Corpului se înfiinţează Secretariatul organelor de con ducere ale Corpului. Pentru asigurarea continuităţii. Deciziile emise de Biroul Permanent între şedinţele Consiliului Superior se prezintă acestuia pentru validare. 22. cu acordul Biroului Permanent.din vicepreşedinţi. Cenzorii îşi desfăşoară activitatea potrivit propriului re-gulament aprobat de Consiliul Superior. stabileşte normativele de cheltuieli la nivelul Corpului şi al filia lelor. spre adoptare. subordonate directorului general executiv şi directorilor executivi ai filialelor. cu două luni înaintea începerii anului. şi anume: Secţiunea experţilor contabili şi Secţiunea conta bililor autorizaţi. se procedează la o nouă alegere. 262 . sarcinile şi obliga-ţiile diverse ce revin membrilor Consiliului Superior. Cenzorii au ca atribuţii verificarea gestiunii financiare a Corpului pentru exerciţiul financiar încheiat. 30. 23. După expirarea mandatului. a concordanţei dintre operaţiile înregistrate în contabilitate şi cele aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli. în cazul în care postul devine vacant sau dacă un membru este în imposibilitate de a-şi îndeplini mandatul. d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul apr obat de Conferinţa na ţională. 2 la prezentul regulament. De asemenea. La al doilea tur. în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apă rării unor interese generale ale profesiei. dintr -o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor. 28. precum şi departamentelor.cheltuielile de reprezentare la reuniunile Biroului Per manent. Birou l Permanent asigură înfăptuirea hotă rârilor Conferinţei naţionale şi ale Consiliului Superior în perioadele dintre şedinţele acestuia. 20. Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.

d) asigură exec utarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat. astfel: a) preşedintele şi 2 membri. b) pregăteşte. competenţele. care hotărăşte. cu specialişti. prin decizia pr e-şedintelui Consiliului Superior. g) organizează. pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului Permanent. precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recu noscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România şi aplică. cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar. Secţiunile fac parte din structurile alese ale Corpului şi îşi des-făşoară activitatea operativă prin structurile executive ale Corpului. cunoscuţi pentru calificarea. b) 2 membri desemnaţi de . fără o motivare valabilă. 265 De asemenea. Sub coordonarea preşedintelui Biroului Permanent. c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. de drept. în interesul profesiei membrilor Corpului. Comisia Superioară de Disciplină are următoarele com petenţe: 267 a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică si profesională ale preşedinţilor şi membrilor Consi liilor filialelor şi aplică sancţiuni. potrivit reglementărilor şi nor-melor în vigoare. în acest sens asigură si răspunde de organizarea şi ţinerea contabi lităţii la nivel central şi teritorial. b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la con duita etică si profesională a preşedinţilor şi membrilor Comisiilor de Disciplină de pe lângă Consiliile filialelor. luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate. personalul de execuţie al Cor-pului şi îi stabileşte salariile. 17 alin. Toţi membrii Consiliului Superior care. prevăzute de re gulament. aleşi de Confe rinţa naţională dintre membrii Corpului. refuză sau se abţin de la îndeplinirea obligaţiilor profesio nale sau de la efectuarea lucrărilor care le sunt impuse de funcţio narea normală a acestuia sunt consideraţi. prin preşedintele acestuia. analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor. sancţiunile prevăzute în art. programelor şi procedurilor de lucru aprobate de Consiliul Superior. un supleant şi 1-3 membri. i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activită -ţilor tuturor structurilor Corpului. structura de personal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin regu lamentul intern şi norme aprobate de Consiliul Superior. competenţa şi lucrările lor. după caz. f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al Româ niei a Tabloului Corpului. k) numeşte şi revocă. în exercitarea funcţiilor lor. pre zentând informări periodice Biroului Permanent. CAPITOLUL IV Organe care activează pe lângă Consiliul Superior A. Atribuţiile. 42. făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale. potrivit legii. elaborează proiectul de buget al Corpului. sunt răspunzătoare pentru păstrarea secretului profe sional. a normelor. 35. în subordinea directorului general executiv funcţionează compartime ntele operative şi administrative care asigură funcţio narea curentă a Corpului. pro pune Comisiei Superioare de Disciplină pe cei care se 266 fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publici-tatea. acti vitatea executivă a Corpului se realizează prin structuri operative şi administrative conduse de directorul general executiv. analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membril or Consiliului Superior. chiar din afara Corpului. asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de conta bil autorizat. Conducerea fiecărei secţiuni este asigurată de cel mult 5 mem-bri. 36. schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine. demisionaţi din calitatea lor de membri ai Consiliului. Comisia Superioară de Disciplină 41. c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disci plinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale filialelor. h) asigură publicarea. activitatea structurilor executive se desfăşoară pe baza regulamentului intern. care răspunde de buna funcţionare a structurilor executive ale Corpului. dintre care: un pre-şedinte (desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului Permanent). le prezintă Consiliului Superior pentru adoptare. la propu nere a directorului general executiv. desemnaţi din cadrul Consiliului Superior. a situaţiilor financiare anuale. republicată. 65/1994. Activitatea secţiunilor se desfăşoară pe baza programelor de activitate aprobate de Consiliul Superior. experţi contabili. Structurile alese şi executive ale Corpului. Constatarea renunţării unui membru la funcţiile pentru care a fost ales se face prin decizie motivată a Consiliului Superior . e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale. j) propune preşedintelui Biroului Permanent.Superior. secţiunile se completează. aceştia au în cadrul secţiu nilor vot consultativ. o dată cu proiectul de buget. Comisia Superioară de Disciplină este formată din 7 mem bri titulari şi 7 membri supleanţi. cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior. 39. anual. care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. în funcţie de necesităţi. după însuşirea acestora de către Biroul Permanent. m) participă fără drept de vot la şedinţele Biroului Permanent şi ale Consiliului Superior. după aprobarea lor de către Conferinţa naţională. potrivit legii. Directorul general executiv are următoarele atribuţii: a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea comparti mentelor executive. La propunerea vicepreşedinţilor de resort. sunt consideraţi demisionaţi membrii Consi-liului Superior care au fost sancţionaţi disciplinar. 37. 38. 1) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului. 40. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. numit de Consiliul Superior. d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita pro fesia de expert contabil sau cont abil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave.

Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul Superior participă la lucrările Conferinţei naţionale şi la şedinţele Consiliului Superior. Controlul activităţii filialei se exercită de către cenzori.000 de membri Până la 50% inclusiv 4 2 3 1 Peste 50% şi până la 65% inclusiv 5 1 3 1 Peste 65% şi până la 85% inclusiv 5 1 4 0 Peste 85% şi până la 100% inclusiv 6 0 4 0 Filiale sub 500 de membri Până la 65% inclusiv 3 1 1 1 Peste 65% şi până la 100% 4 0 2 0 100% 4 0 2 0 La filialele care au sub 100 de membri. la cererea majorităţii membrilor săi. datorită urgenţei lor. dezbaterile sunt conduse potrivit condi ţiilor prevăzute în Anexa nr. publicându-le anual în revista Corpului. de regulă. Repartiţia locurilor între experţii contabili şi contabilii auto-rizaţi variază de la o filială la alta. de desfăşurare a votării şi de stabilire a celor aleşi este prezentat în Anexa nr. şi 4 membri supleanţi. a) teza a doua. Convocarea. este obli-gatorie. . Raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul si pentru a-1 susţine în faţa Comisiei Superioare de Disci plină la termenul stabilit. mandatul membrilor care au fost sancţionaţi disciplinar încetează. hotărârea de sancţionare se supune dezbaterii Conferinţei naţionale. Pregătirea. sunt supuse în şe dinţă de către preşedinte. Pentru asigurarea continuităţii activităţii mandatele a jumătate din numărul membrilor aleşi încetează după 2 ani. . în cazurile prevăzute la pct. 58. şi 2 mem-bri supleanţi. c) 2 membri desemnaţi de ministrul justiţiei. Consiliul Superior şi Conferinţa naţională. l la prezentul regulament. membrii Consiliului filialei pot primi indemnizaţii în limitele şi în condiţiile aprobate de Conferinţa naţională. fără drept de vot. Mandatul membrilor Comisiei Superioare de Disciplină este de 4 ani. 59. Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare Comisia Superioară de Disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate. 45. iar la cerere.000 de membri Până la 50% inclusiv 6 4 2 2 Peste 50% şi până la 65% inclusiv 7 3 3 1 Peste 65% şi până la 85% inclusiv 8 2 3 1 Peste 85% şi până la 100% 9 1 4 0 100% 10 0 4 0 Filiale între 500-1. Funcţiile membrilor Consiliului filialei nu sunt remune rate. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul Superior 50. Modul de declarare a candidaturilor. 49. 268 Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comuni-cării hotărârii Comisiilor de Disciplină ale filialelor. care o poate confirma sau infirma. precum şi cu cele pronunţate de Comisii le de Disciplină ale filialelor. Locurile vacante în Consiliul filialei provin. 53.primeşte convocările la lucrările Conferinţei naţionale şi ale Consiliului Superior.sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin re glementărilor legale şi trimite spre înştiinţare Biroului Permanent o copie a sesizării. sunt acoperite însă cheltuielile de deplasare şi de reprezentare. materialele supuse dezbaterii fiindu-i trimise cu 7 zile înainte.primeşte deciziile şi hotărârile luate în Biroul Permanent. Consiliile filialelor şi Birourile Permanente ale acestor a. dintre care 2 experţi contabili. yv 44. în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti Corpul îşi constituie filiale fără personalitate juridică. data şi ordinea de zi comunicându-se cu 10 zile înainte. De asemenea. Membrii titulari şi supleanţi ai Consiliului filialei sunt aleşi prin vot secret pentru o perioadă de 4 ani. In perioada de judecare a contestaţiei se suspendă a. 41 lit. conform tabelului de mai jos: 270 Ponderea experţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării Numărul membrilor titulari Numărul membrilor supleanţi Experţi contabili Contabili autorizaţi Experţi contabili Contabili autorizaţi Filiale cu peste 1. 48.plicarea prevederilor hotărârii de sancţionare pentru lucrările începute. precum şi Consiliile filialelor. 47. 271 56.ministrul economiei şi finanţelor. Pot face contestaţii la Comisia Superioară de Disciplină împotriva hotărârilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor toţi cei interesaţi. In aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţ ii. 54. deliberarea. Consiliul filialei cuprinde maximum 10 membri titulari. Membrii cărora le încetează mandatul pot fi realeşi după o perioadă cel puţin egală cu cea a mandatului îndeplinit. Hotărâril e Consiliului filialei sunt valabile dacă întrunesc un număr de voturi mai mare de jumătate din numărul membrilor săi. Hotărârile Comisiei Superioare de Disciplină pot fi con testate la Consiliul Superior în termen de cel mult 15 zile calendari s tice de la luarea la cunoştinţă. 269 în acest sens: . Consiliul filialei este convocat de preşedintele său ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o dată pe trimestru. Organele de conducere ale filialelor sunt: Adunările ge nerale. inclusiv preşedintele. cu excepţia celor care. 60. 46. în cel mult 7 zile de la luarea lor. din încetarea mandatului celor care au împlinit 4 ani de activi tate în cadrul Consiliului. unul expert contabil şi celălalt contabil autorizat. CAPITOLUL V Organele teritoriale ale Corpului A. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii. Consiliul filialei nu poate delibera decât asupra proble melor ce sunt în competenţa sa şi care sunt înscrise pe ordinea de zi. audierea. Cvorumul necesar pentru organizarea unei reuniuni a Consiliului este de două treimi din numărul membrilor titulari. 55. natura şi comunicarea hotărârilor se fac în aceleaşi condiţii ca şi în cazul celor prevăzute pentru faptele din competenţa de judecare a Comisiilor de Dis ciplină ale filialelor. 43. în funcţie de procentajul ex-perţilor contabili în raport cu numărul total al membrilor Corpului la nivelul ţării şi de mărimea filialei. Dacă această . Consiliul filialei este format din 3 membri titulari. 57. Membrii Comisiei Superioare de Disciplină sunt răspun zători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului lor. şi materialele care au stat la baza acestora. B. 2 la prezentul regulament. 52. Organele de conducere şi de control ale filialelor 51.

preşedintele poate. h) pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile pre-văzute de prezentul regulament. potrivit normelor emise de Consiliul Superior. g) arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora. de prezentul regulament. l la prezentul regulament. votul preşedintelui este decisiv. conform procedurii prevăzute în Anexa nr. Dacă un al doilea tur este necesar. în caz de deces al unui membru al Corpului. 61. 273 64. b) asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunu rilor acesteia. care trebuie să reprezinte cel puţin trei pătrimi din numărul mem brilor Consiliului filialei. fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului preşedinte. 67. Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării sau în învăţă-mântul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării mandatului preşedintelui în funcţie. când sunt mai mulţi vicepreşedinţi. luând sau pro-punând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei. votul majorităţii simple este suficient dintr -o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor Consiliului. 275 . j) urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei. unul dintre aceştia este ales din cadrul conta bililor autorizaţi. La egalitate de voturi este ales cel mai în vârstă. i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege. La egalitate de voturi. pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul Superior. precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului. 62. intervenţia preşedintelui este numai de natură să aplaneze aceste dificultăţi. 274 precum şi buna desfăşurare a activităţii membrilor filialei. Biroul Permanent al Consiliului filialei este compus din 2-4 membri: un preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi. conform hotărârii Consiliului Superior. potrivit prevederilor Anexei nr. Biroul Permanent urmăreşte întocmirea proiectului bu getului filialei potrivit normelor emise de Corp şi înaintarea acestuia în termen la Consiliul Superior. Preşedintele Biroului Permanent al filialei asigură execu tarea hotărârilor Consiliului Superior şi ale Consiliului filialei. de prezentul regulament. Alegerea la primul tu r de scrutin este valabilă cu votul a două treimi din numărul celor prezenţi. Deliberările Consiliului filialei au caracter strict secret. la cererea celui interesat. având următoarele atribuţii principale: a) convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile aces tuia. 3 la prezentul regulament. de hotărârile şi deciziile organelor de condu-cere ale Corpului. g) efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă considerate utile intere selor profesiei. sub preşedinţia preşedintelui Consiliului Superi or. se va organiza o şedinţă la care majoritatea voturilor celor prezenţi va fi suficientă dintr -o participare de cel puţin 40% din numărul membrilor Con-siliului. e) asigură organizarea alegerilor. hotărârile însă sunt date publicităţii în revista editată de Corp şi/sau pe site-ul filialei Corpului. 65. e) sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii pri vind exercitarea profesiilor de expert contabil şi de con tabil autorizat. f) sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului. k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege. 70. acesta poate cere sprijinul colegial al preşedintelui Consiliului filialei. să desemneze un coleg care să asigure administrarea profesională provizorie a lucrărilor acestuia. h) supune Adunării generale anuale propunerile pentru acor-darea de distincţii onorifice. precum şi execuţia bu-getului de venituri şi cheltuieli al filialei. f) supune spre aprobare Adunării generale execuţia bu getului de venituri si cheltuieli pe an ul expirat. Consiliul filialei are următoarele atribuţii: a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a filialei. b) reprezintă Consiliul filialei pe lângă Consiliul Superior şi pe lângă membrii Corpului. c) reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul terito riului filialei sale. în domeniul competenţelor descentralizate.majoritate nu a fost asigurată. Preşedinţii şi vicepreşedinţii filialelor nu pot fi în acelaşi timp preşedinte sau vicepreşedinţi ai Consiliului Superior. aprobat de Conferinţa naţională. d) hotărăşte în ceea ce priveşte însc rierea în Tabloul Cor pului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia. Preşedintele Consiliului filialei este ales de Adunarea generală dintre membrii filialei Corpului pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. de hotărârile şi de deciziile organelor de con-ducere ale filialei şi ale Corpului. 66. Pentru asigurarea continuităţii. c) asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional. îndeosebi pe plan etic. potrivit precizărilor Consiliului Superior. d) asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat. potrivit prevederilor Anexei nr. în vederea realizării unei informări reciproce şi armonizării pozi ţiilor lor adoptate la nivelul filialelor. în cazul în care un membru al Corpului este confruntat cu o dificultate particulară. i) analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei. 69. în cazul când aceştia din urmă acceptă acest arb itraj. 68. Vicepreşedinţii Biroului Permanent sunt aleşi prin vot secret dintre membrii Consiliului. Preşedinţii Consiliilor filialelor se reunesc la intervale de timp regulate. Biroul Permanent se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor săi. 2 la prezentul re gulament. Preşedintele Consiliului filialei este şi preşedintele Biroului Permanent. la cererea celor îndreptăţiţi. 272 63.

organe alese. să execute misiunile încredinţate celui suspendat. la cerere. Acest a întocmeşte un raport cu constatările sale care este supus directorului executiv pentru aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Tabloul Corpului. Organizarea activităţii filialelor 76. Dacă este nemulţumit de decizia Consiliu lui filialei. f) asigură elaborarea documentelor primare şi a situaţiilor necesare în vederea ţinerii contabilităţii. pot fi desfăşurate numai de persoanele având calitatea de expert contabil. e) organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului exis tent la filiale. Directorul executiv al filialei are următoarele atribuţii: a) execută hotărârile Consiliului filialei şi măsurile stabilite de organele de conducere ale Corpului. Decizia privind refuzul de înscriere în Tabloul Corpului trebuie să fie temeinic motivată. care urmează să fie supusă aprobării Consiliului Superior. 65/1994. membri ai Consiliului filialei. cel interesat o poate contesta la secţiunea respectivă din ca drul Consiliului filialei. 75. Biroul Permanent al Consiliului filialei. 2 la prezentul regulament. 72. Secţiunile îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe aprobate de Consiliul filialei. înscrierea în Tabloul Corpului se face la cererea experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi cu domiciliul sau sediul social în raza teritorială a filialei respective. Desemnarea membrilor Secţiunii experţilor contabili se face din categoria experţilor contabili. aceştia au în cadrul secţiunilor drept de vot consultativ.sectoare. înlocuit cu un alt vicepreşedinte desemnat în acest sens sau. înaintea deciziei de respingere a cererii. dintre care: un preşedinte desemnat dintre vicepreşedinţii Biroului Permanent şi 2 membri. membri ai Consiliului filialei. respectiv contabil autorizat. sub rezerva acceptării clientului interesat. la rândul său. republicată. B. Decizia luată în legătură cu înscrierea în Tabloul Corpului se trimite compartimentului de specialitate însărcinat cu aceasta. 71. 7 şi 10 din Ordonanţa Guvernului nr. Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vice preşedinte ex pert contabil. precum şi în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Codul etic naţional al profesioniştilor con tabili. d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei. 276 g) propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi de salarizare a personalului necesar. vizată anual. preşedintele împreună cu directorul executiv desemnează o persoană din cadrul structurilor executive ale filialei. pentru a fi audiat în şedinţa Consi-liului filialei respective. Conducerea executivă a filialei se realizează de directorul executiv al filialei. Vicepreşedintele desemnat ca înlocuitor de drept poate fi. 87. precum si în hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului. inclusiv la raportul de verificare. din categoria contabililor autorizaţi. Şedinţele secţiunilor se ţin cu respectarea prevederilor Anexei nr. salariat angajat prin concurs. dovedită cu legitimaţia de membru. luând cunoştinţă de deciziile adoptate. 277 81. 86. 80. potrivit organigramei şi statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior. 85. înscrierea în Tabloul Corpului 82. 83. responsabil cu buna funcţionare a compartimentelor operative şi administrative. 89. în funcţie de necesităţile secţiunilor. 88. în termen de 15 zile de la comunicare. Preşedintele desemnează pe unul dintre vicepreşedinţi ca înlocuitor de drept pe perioada cât el absentează sau în caz de demisie.Secţiunea experţi contabili şi Secţiunea contabililor auto rizaţi. 77. 73. pe cât posibil. în vederea garantării drepturilor de apărare. prin decizia sa. 278 însoţit de un avocat sau un coleg. Candidatul depune la secretariatul filialei dosarul cuprin zând cererea sa şi documentele justificative din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesiei şi pentru înscrierea în Tabloul Corpului. Activităţile desfăşurate de filială se organizează pe urmă toarele verigi: . 74. re prezentând structurile executive ale filialei. i) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în actele normative. şi este convocat. iar Secţiunea contabililor autorizaţi este condusă de vicepreşedintele contabil autorizat. . dacă este cazul. conform regle mentărilor legale şi normelor emise de Consiliul Superior. Conducerea secţiunilor este asigurată de 3 membri de semnaţi din cadrul Consiliului filialei. c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat şi angajează cheltuieli în limita bugetului aprobat. înscrise în Tabloul Corpului. 84. Activităţile prevăzute la art. birouri şi compartimente. cel interesat poate contesta la Consiliul Superior în termen de 30 de zile de la primirea acesteia. 6. preşedintele consi liului filialei desemnează pe unul sau pe mai mulţi dintre membrii fili alei Corpului. şi în cazul incapacităţii temporare. poate completa secţiunile cu specialişti apreciaţi pentru competenţa şi lucrările lor. Pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării atribuţiilor organelor alese ale filialei. cel inter esat are acces la dosar. iar a membrilor Secţiunii contabililor autorizaţi. 78. Dosarul este verificat de compartimentul de specialitate în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru exercitarea profesi ei. Procedura de înscriere a societăţilor comerciale . C. oricare ar fi durata suspendării. în cazul în care şi acesta este nevoit să lipsească.O asemenea măsură poate fi luată. de cel mai în vârstă membru al Consiliului filialei. h) participă fără drept de vot la şedinţele Biroului Permanent si ale Consiliului filialei. 79. în cazul când Comisia Superioară de Disciplină sau Comi sia de Disciplină a filialei sancţionează un membru al Corpului cu suspendarea dreptului de a exercita profesia. b) elaborează proiectul bugetului filialei conform normelor emise de Consiliul Superior.

în formă scrisă. B. cu capital străin sau mixt. Drepturi şi obligaţii ce decurg din înscrierea în Tabloul Corpului 93.experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi. componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor si/sau în obiectul de activi-tate al acestora. interzice dreptul de administrare şi gestiune a so cietăţ ilor comerciale. 94.persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului. 279 Secţiunea a şasea . După înscrierea în Tabloul Corpului experţii contabili şi contabilii autorizaţi depun. D. potrivit legii şi prezentului regulament. contabili autorizaţi de onoare. înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exerci tarea profesiunii pe întreg teritoriul ţării. cu capital autohton. în conformitate cu legislaţia europeană şi cu standardele internaţionale ale profesiei. în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor. în exercitarea profesiei. şi anume: Secţiun ea întâi . instituţii bancare si de asigurări. întreruperea provizorie a activităţii se pronunţă în mod obligatoriu în cazul în care Consiliul filialei estimează că noua activitate a profesionistului este incompatibilă cu calitatea de mem bru a l Corpului. administrativ.experţi contabili care îşi desfăşoară acti-vitatea în cadrul unor societăţi. 91. Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat. potrivit legislaţiei în vi goare. Partea I. Secţiunea a cincea . Tabloul Corpului este împărţit în 8 secţiuni. Procedura de înscriere a persoanelor fizice străine şi a persoanelor juridice cu capital străin sau mixt se face cu respectarea procedurii stabilite de Consiliul Superior. Secţiunea a şaptea . c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an. le este interzis să efectueze lucrări pentru ope-ratorii economici. 281 e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea drep tului de exercitare a profesiei. instituţii bancare şi de asigurări.de ex pertiză contabilă. cuprinzând membrii Corpului cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. preşedinţi de onoare. Este interzisă efectuarea de către experţii contabili si conta-bilii autorizaţi de lucrări specifice profesiei pentru operatorii eco-nomici sau pentru instituţiile unde sunt salariaţi sau pentru cei cu care acestea sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă.contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi. 95. 90. El nu mai este supus disciplinei Corpului şi nici regulilor . republicată. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate. membre ale Corpului. cu capital autohton. el trebuie să ceară transferarea dosarului său şi înscrierea în Tabloul Corpului la filiala pe teritoriul căreia s-a transferat. în termen de 30 de zile de la producerea acestora. La cererea adresată conducerii filialei. educaţie şi cerce-tare şi instituţii centrale sau locale. 83-88. experţi contabili de onoare. Membrii Corpului pot prevedea prin contractele încheiate în condiţiile legii cu clienţii limitarea răspunderii civile a acestora. 101. Procedura de reactivare a membrilor inactivi se stabileşte de Consiliul Superior. Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Ta bloul Corpului în următoarele situaţii: a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care. d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese. Secţiunea a patra . experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund disciplinar.Titluri onorifice: A. Structura pe secţiuni a Tabloului se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior şi se publică anual în Monitorul Oficial al României. f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de ve dere medical pentru exercitarea profesiei.contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate. 98. pe întreaga perioadă de inactivitate. Secţiunea a treia . precum şi a birourilor secundare ale acestora sau a cabinetului expertului contabil sau contabilului autorizat este cea prevăzută la pct. Secţiunea a opta . 22 din Ordonanţa Guvernului nr. B. b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra ono rariilor încasate de la persoanele fizice. Secţiunea a doua . Faptul că cel interesat a cerut încetarea provizorie de a mai face parte din Corp nu îl exonerează de răspunderea disciplinară pentru abaterile comise anterior cererii sale. civil sau penal. Situaţiile de incompatibilităţi şi conflicte de interese pot fi de-taliate de Consiliul Superior şi Conferinţa naţională. se arată motivele şi d ata de la care doreşte să înceteze a mai fi membru al Corpului. 97.experţi contabili . 96. jurămân tul prevăzut la art. De asemenea. Orice membru al Corpului poate cere încetarea provizorie de a mai face parte din acesta. începând cu ziua în care i s-a comunicat acceptarea cererii. companii sau cabinete. locurile de desfăşurare a activităţii. educaţie si cercetare şi instituţii centrale şi locale. 99.liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau ca persoane fizice autorizate.contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor comerciale de contabilitate. membre ale Corpului: A. cel în cauză încetează de a mai fi membru al Corpului şi nu mai figurează în Tabloul Corpului. Atunci când un membru al Corpului transferă activitatea sa în tr-o altă filială. 65/1994. B. la fel se va proceda şi în cazul societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi societăţilor comerciale de contabilitate. au obligaţia să 280 comunice filialelor de care aparţin toate modificările intervenite în forma de organizare. C. cu capital străin sau mixt. se ţine în cadrul secţiunilor Experţi contabili şi Contabili autorizaţi. inactive. 100. 92. mem-bre ale Corpului: A. prin scrisoare recomandată ori prin depunere la secţiunea de resort cu semnătură de primire.

a refuzului de a participa la deliberări. 102. atunci când doreşte. c) ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezul tatul analizei activităţii profesionale a experţilor indivi duali şi a societăţilor comerciale controlate. Nu este admisă participarea prin delegare a membrilor. candidaţi pentru funcţia de preşedinte si de membru al Consiliului Superior. cu ocazia alegerilor generale sau parţiale. Convocarea Adunării generale se publică într-un ziar local de mare tiraj. membrii Consiliului filialei provoacă prin aceasta imposibilitatea funcţionării corespunzăt oare a structurilor organizatorice ale filialei. CAPITOLUL VI Adunarea generală a filialei 108. h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. Exercitarea atribuţiilor provizorii menţionate nu implică acte care să angajeze finanţele filialei şi nici luarea de decizii definitive privind personalul. drept urmare a demisiei. nu se prezintă nicio candidatură. activitatea acestuia este desfăşurată sub stricta îndrumare. 110. d) alege şi revocă preşedintele şi 4 membri ai Comisiei de Disciplină a filialei. 108. dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul filialei. Cheltuielil e de funcţionare a Consiliului filialei sunt asigurate prin bugetul anual al Corpului. prevederile ultimului buget aprobat sunt luate în considerare. Pe întreaga durată a îndeplinirii mandatului de administrator. 115. e) alege şi revocă preşedintele si membrii Consiliului filialei. Dacă. 284 b) aprobă prin vot deschis bugetul de venituri si cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bu ge tului pentru exerciţiul financiar expirat însoţit de ra portul cenzorilor asupra gestiunii filialei. Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei si este compusă din toţi membrii activi ai acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesio nale. până la or ganizarea de noi alegeri generale sau parţiale. 109. a întreprinderii de acţiuni repetate prin care se încalcă Regulamentul şi normele Corpului. se convoacă din nou Adunarea generală. In cazul în care bugetul filialei nu a fost votat în timp util sau în cazul în care bugetul nu a fost încă aprobat. Adunarea generală este legal constituită dacă sunt pre zenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor prevăzuţi la pct. prin grija preşedintelui acestuia se convoacă Adunarea generală extraordi nară. g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei. 104.sale. Cel interesat poate. Revocarea se dispune de către Consiliul Superior prin hotă -râre. Adunarea generală are următoarele atribuţii: a) ia cunoştinţă. coordonare şi supervizare a Biroului Permanent al Consiliului Superior şi a preşedintelui Corpului. de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul Superior. iar atribuţiile acestuia vor fi exercitate de un administrator provizoriu desemn at de Consi liul Superior din rândul membrilor filialei respective. Cenzorii sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea generală. până la aprobarea noului buget. Adunarea ge nerală aprobă lista experţilor individuali şi a societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor. precum şi în situaţia în care. Orice membru al Consiliului filialei care. precum si cenzorii. regu-lament. dar nu mai târziu de 3 ani şi când sunt îndeplinite condiţiile necesare stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului. folosindu-se procedura de convocare pentru Adunarea gene rală anuală. în ca zul în care a trecut o perioadă mai mare de 3 ani de la data renunţării la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat ori a radierii din Tablou. cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea Adunării. prin vot deschis. în pri mele două luni ale anului sau la datele stabilite de Consiliul Supe rior. nu mai poate exercita profesiunea de expert contabil sau de contabil autorizat. Adunarea generală ordinară se convoacă anual. pe baza re comandărilor făcute de Consiliul Superior. iar în cazuri excepţionale se convoacă Adunarea generală extraordinară. Acest buget este alimentat din surse legal prevăzute. în cazuri excepţionale sau atunci când trebuie luate hotă râri urgente care depăşesc competenţa Consiliului filialei. 112. prin aceleaşi mijloace. de asemenea. fără motive temeinice. Consiliul filialei se suspendă. dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de Consiliul filialei pentru perioada expirată. conform normelor aprobate de Conferinţa naţională. 108. 114. refuză sau se abţine de la îndeplinirea obligaţiilor p er sonale sau de la efectuarea lucrărilor care îi sunt impuse de funcţionarea normală a Consiliului poate fi revocat din funcţie. Organigrama structurii administrative a filialei este pre zentată spre aprobare Adunării generale ordinare a filialei de către preşedintele Biroului Permanent al Consiliului filialei. 106. Cenzorii au misiunea de a verifica şi de a raporta Adu nării generale cu privire la gestiunea financiară a Consiliului filialei pentru fiecare exerciţiu financiar din perioada pentru care au fost 285 . f) propune. Un membru al Corpului nu poate participa decât la Adunarea generală a filialei de care aparţine. Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar. dacă celelalte condiţii pentru obţinerea calităţii prevăzute de regulament sunt îndeplinite. în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. 283 107. 282 103. 113. Cenzorii nu pot îndeplini mai mult de două mandate consecutive. 111. fără ca aceasta să împiedice acţiunea disciplinară al cărei subiect ar putea fi. şi se consideră legal constituită prin participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor prevăzuţi la pct. să obţină reînscrierea sa în Tabloul Corpului. dintre membrii săi. 105. Hotărârile Adunării generale sunt valabile dacă sunt adoptate cu majoritatea voturilor celor prezenţi. persoana în cauză va susţine din nou examenul de aptitudini pentru atribuirea calităţii de expert contabil şi con tabil autorizat. dând curs procedurii prevăzute pentru înscriere.

Mandatul membrilor Comisiei este de 4 ani. Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore preşedintelui Comisiei de Disciplină. Sunt abateri disciplinare următoarele fapte: a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului. Comisia de Disciplină de pe lângă Consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de ex perţii contabili şi contabilii autorizaţi. care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai Comisiei. e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exer citare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat. de membrii şi preşedinţii Comisiilor de Disciplină ale filialelor. m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi. aleşi de Adu narea generală dintre membrii filialei. Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii. h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite. b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională. declaraţiile a nuale. n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale. membrilor Consiliilor filialelor. Comisia de Disciplină a filialei 116. pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedin-telui Consiliului de administraţie sau administratorului unic. 117. Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta. 119. la filiala de care aparţine. membri ai filialei. precum şi de per-soanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România. prin care se încalcă dispoziţiile legii. d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvol tare profesională reglementate prin normele emise de Corp. g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor. cu privire la concordanţa dintre operaţiile înregistrate în con-tabilitate şi documentele aprobate prin bugetul de venituri şi chel-tuieli. ale Regulamentului de organizare şi func ţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profe sional. 1) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului. Cenzorii controlează respectarea condiţiilor privind convo-carea Adunărilor generale ale filialei. Aceasta înştiinţea ză preşedintele Consiliului filialei şi reprezentantul Ministerului Economi ei si Finanţelor cu privire la reclamaţiile primite. cu domi ciliul în raza teritorială a acesteia. atestând regularitatea şi sinceritatea informaţiilor financiare si a execuţiei bugetare. indiferent de funcţia deţinută în structurile alese si funcţionale. ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili. 4 membri titulari şi 5 membri supleanţi. i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese. experţi contabili. 286 B. o) orice alte încălcări ale normelor si hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului. Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează Comisiei de Disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului Superior. 120. 122. CAPITOLUL VII Organele care activează pe lângă Consiliul filialei A. La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia. pentru care plângerile se depun la Consiliul Superior. Următoarele abateri disciplinare se sancţionează astfel: 289 . membrilor si preşedinţilor Comisiilor de Disciplină ale filialelor sau profesio -niştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei Supe-rioare de Disciplină. 121. chiar dacă abaterile au fost săvâr şite în raza teritorială a altei filiale. hotărârile organelor de conducere ale Corpului constituie abatere disciplinară. c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profe sioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la publicitate. reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau 287 288 faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului. în relaţiile cu Corpul sau cu terţii. j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesională. fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi. Fapta săvârşită de un membru al Corpului. Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul Comisiilor de Disciplină. Plângerile pri-vitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei Supe-rioare de Disciplină se depun la Consiliul Superior. care se depun la Comisia Superioară de Disciplină. odată cu titularii. cu excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei Super ioare de Disciplină. care le anali-zează şi le prezintă Conferinţei naţionale. Comisia de Disciplină a filialei este formată dintr-un preşedinte. în sco pul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor. care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor. de preşedinţii Consiliului Superior şi ai Consiliilor filialelor. Partea I. Procedura de judecată disciplinară 118. aprobat de Consiliul Superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României. k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţii neconforme cu realitatea.aleşi. după caz.

participă. însoţită de publicarea acestuia în revista Corpului. Membrul Corpului care a fost suspendat trebuie să plătească salariaţilor săi. Aplicarea unei sancţiuni disciplinare definitive trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului prin: a) afişarea unui extras al hotărârii de sancţionare la sediul filialei Corpului.Abaterea Sancţiunea a) Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii faptei. la lucrările Adunării generale şi ale Consiliului filialei. dar nu mai puţin de 3 luni şi nici mai mult de un an b) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni care. Potrivit . di rect sau indirect. 291 CAPITOLUL VIII Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat 130. de a restitui toate documentele. în scris. salariile şi indemnizaţiile de orice natură prevăzute de contractele individuale sau colective de muncă şi de dispoziţiile legale în vigoare. efectuându-se publicitatea corespunzătoare. contractele şi convenţiile care încearcă să permită. 132. la filiala de care aparţine carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat şi parafa. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consili ul filialei are următoarele atribuţii: . 290 127. Membrii Corpului suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului vor fi înlocuiţi. şi tribunalului. conform legii şi prezentului regulament. Relaţiile experţilor contabili. 134. 17 alin. Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu ope ratorii economici se emit de către societăţile comerciale. Benefi ciarii au dreptul să retragă membrilor Corpului care au fost sus pendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului lucrările ce le-au fost încre dinţate. 125. Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de inter-zicere a dreptului de exercitare a profesiei. exercitarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat de către persoanele care nu au exerciţiul dreptului de a practica profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. cu independenţa profe sională. la termenele stabilite. fără drept de vot. Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului. semnat de ambele părţi. potrivit legii. la termi narea lucrărilor. administrativ. dar cu obligaţia. prin cabinete. în curs ul unui an calendaristic Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă. contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii. în lucrările în curs de executare. Membrii Corpului radiaţi din Tabloul Corpului trebuie să plătească salariaţilor lor care îşi încetează activitatea o indemni zaţie de concediere în condiţiile prevăzute de lege.sesizează pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul Superior asupra hotărâ rilor si măsurilor Consiliului filialei care contravin regle mentărilor legale. sub rezerva acceptării lor de către clienţi. Membrul Corpului sup us de către Comisia de Disciplină a filialei la o sancţiune disciplinară este obligat la plata cheltuielilor care rezultă din acţiunea angajată împotriva lui. ex-pertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nicio altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivitătii sale. cu acceptul beneficiarilor. fără despăgubiri de vreo parte. 65/1994. respectiv a municipiului Bucureşti. (1) lit. sau printr-o societate comercială de profil înfiinţată potrivit legii. potrivit legii. în cazul suspendării. Membrii Comisiilor de Disciplină sunt obligaţi să păs treze secretul profesional în exercitarea funcţiilor lor. Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor 129. Sunt nule toate actele. facturi sau chitanţe. . pe durata suspendării sale. a normelor de lucru elaborate de Corp privind exercitarea profesiei. precum şi sumele primite. pentru membrii Corpului. cel în cauză este obligat să depună. sub luare de semnătură. dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei d) Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei. 131. în cazul aplicării sancţiunilor prevăzute la art. b) comunicarea măs urii. 124. preşedintele Consiliului filialei desem-nează imediat pe membrul sau pe membrii Corpului însărcinaţi să continue executarea lucrărilor încredinţate profesioniştilor care fac obiectul acestei măsuri. în caz de repetare 123. Profesia de expert contabil sau de contabil autorizat poate fi exercitată individual. 135. în general. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. din oficiu sau la cererea părţii interesate. în exercitarea profesiei. după caz. obiectivitatea şi. materialele care se dezbat se vor transmite cu 7 zile înainte de data întrunirii. 133. interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei c) încălcarea cu intenţie. aces -tea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare. republicată. experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund disciplinar. C. 126. prin acţiune sau omisiune. care nu reprezintă rambursarea unor cheltuieli deja efec tuate. Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autori -zat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei. legal acordată Interdicţia dreptului de exercitare a prof esiei e) Nerespectarea standardelor profesionale şi a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile Suspendar ea dreptului de a mai efectua expertize contabile pe 6-12 luni Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. cu excepţia cazului în care Comisia Superioară de Disciplină decide că nu trebuie aplicată nicio sancţiune cel ui în cauză. direcţiei generale a finan ţelor publice judeţene. potrivit legii. în cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotărâre definitivă. Expertul contabil sau contabilul autori zat trebuie să fie si să se manifeste liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea. 128. civil sau penal.

elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezo rerie.. ca: . fără a fi limitative. divizare. cum ar fi: . . lucrările ce se pot executa.evaluări de bunuri şi active patrimoniale. art. 2 alin. .asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor uni tăţii.participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale. 136. individual sau prin societăţi comerciale de contabilitate. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 2 alin. rentabilitatea. inclusiv TVA. precum si altele stabilite de Biroul Permanent al Consiliului Superior.vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale operatorilor economici. 139. . 65/1994.audit statutar si certificarea bilanţului contabil.asistenţă în probleme de TVA şi impozite. alături de membrul sau colaboratorul său. cum ar fi: .expertize de gestiune. 6920. . . 8299.analiza gestiunii financiare si a rentabilităţii capitalului investit. d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare. 138. .analiza structurilor financiare. Acestea execută întreaga gamă de lucrări prevăzute de lege.contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii. de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de ser vicii sunt: a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare: . este obligată să reţină si să vireze impozitul legal datorat bugetului. alegerea echipamentelor. cu respectarea dispoziţiilor legale. . pentru vânzări. planul de conturi adaptat unităţii.analiza şi organizarea fluxului informaţional. beneficiarii respectivi vor depune ori vor vira costul acestor lucrări. obligaţia calculării si vărsării impozitului aferent sumelor plătite experţilor contabili şi contabililor autorizaţi individuali drept onorarii de către societăţi comerciale revine acestora. (3) şi art.întocmirea de situaţii periodice. în contul acestei societăţi. 7320.activităţi ale holdingurilor. . . . succesiuni. 1) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de conta-bilitate. .acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii. c) efectuarea de audit financiar-contabil. expertul contabil sau contabilul autorizat este obligat la stabilirea impozitului datorat pentru onorariul încasat şi la depunerea acestuia la organismul autorizat să îl încaseze. . elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse. tabloul de bord. republicată. între titularul cabinetului individual. 140.activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice. k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru în-fiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale. sunt: . 137.audit intern .întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung. . . 65/1994.legii. definiri de funcţii. 6 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 7022. asistenţă pentru realizarea de investiţii finan ciare. i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale. . ca: . . .sistem de credit . partaje. . în cazul în care experţii. m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209.efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabi litate a principalelor operaţiuni de fuziune. 6621. în aplicarea art.leasing.alegerea soft-urilor necesare. ca: . încasarea onorariului se va face de executantul lucrării direct de la beneficiar. ca: . republicată. Contractele de muncă se încheie în formă scrisă. .studii. după ce s-a reţinut impozitul pe venit spre a se vărsa la buget. precum şi retragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale.expertize amiabile (la cerere).consolidarea conturilor şi bilanţului. formarea profesională continuă. dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale. ca: . Aceasta este răs-punzătoare.ţinerea contabilităţii financiare si de gestiune.tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment.diagnostic financiar . .legături între servicii.expertize contabil-judiciare. 295 j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment. donaţii sau la cererea celor interesaţi. . .creşterea. de calitatea lucrării pe care o vizează. control de gestiune şi 293 294 control prin buget. structuri. în cazul în care acesta este persoană juridică.studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal. respectiv administratorul societăţii comerciale de expertiză. h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi infor -matică.pregătirea lucrărilor pentru . 7490. .organigrame. . . . inclusiv în cazul sistemelor informatice. membri sau colaboratori ai unei societăţi comerciale de expertiză. conform prevederilor legale. 6831. cu res pectarea reglementărilor specifice. si fie care expert contabil sau contabil auto rizat. g) executarea de lucrări cu caracter fiscal. în acelaşi timp. cum ar fi: . 292 în cazul în care onorariul se încasează de la o persoană fizică.asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor. lucrările ce se pot executa de către contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii. b) efectuarea de analize economico -financiare. factorîng etc. . în baza şi cu respectarea normelor generale. . .evaluări de elemente intangibile. în aplicarea art.organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului. operaţiuni de audit sau mandatul de cen-zor. echili brul şi riscurile financiare. sunt solicitaţi si numiţi să efec-tueze expertize judiciare.asistenţă în aplicarea tarifului vamal. contabilitatea de gestiune.fiscalitate imobiliară. circulaţia documentelor şi infor maţiilor. f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil.studii de fezabilitate la înfiinţarea întreprinderilor.mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor.elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee conta bile. . 6420.evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare. (1).arbitraje în cauze civile. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi socie tăţile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai mulţi asociaţi ori acţionari. ca: . e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele ju diciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege. 6619.

pentru o perioadă de 4 ani. declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale). . Consiliul Superior şi Biroul Permanent al Consi-liului Superior se publică în Monitorul Oficial al României. Cotizaţiile profesionale anuale. 296 . fiind stabilite anual de Conferinţa naţională. . precum şi pre şedinţii de filiale emit decizi i.alte hotărâri şi decizii clasificate de organele emitente ca fiind de interes general. pentru Consiliile filialelor se fac prin vot secret. de către Conferinţa naţională. Sunt exoneraţi de plata taxei de înscriere membrii onorifici ai Corpului. Conferinţa naţională. în exercitarea atribuţ iilor prevăzute în prezentul re gulament.Tabloul Corpului şi modificările la acesta. după caz. de contabil autorizat. Taxa de înscriere în Tabloul Corpului se stabileşte în valori absolute. aprobate de Con siliul Superior. potrivit bugetului aprobat. Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Corp se organizează şi se conduce potrivit legii. respectiv. datorate de membrii Cor pului. Preşedintele Consiliului Superior si preşedinţii Consiliilor filialelor sunt aleşi prin vot secret. adoptate de Con-ferinţa naţională. 144. potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. repu-blicată. sunt fixe şi variabile.Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiilor de Disciplină de pe lângă Consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului şi toate modificările şi completările la acesta.. 151. cu reînnoirea bienală a jumătate din numărul membrilor aleşi. iar preşedintele Consiliului Superior emite ordine. încasări din vânzarea publicaţiilor proprii şi alte venituri. Adunarea generală a filialei. acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri. lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc. CAR-uri şi diferite asociaţii. aprobate de Consiliul Superior.atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari. având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă. CAPITOLUL X Dispoziţii finale şi tranzitorii 147. legal întocmite.întocmirea situaţiilor finan ciare. înregistrarea cheltuielilor se face pe baza documentelor jus-tificative vizate pentru controlul financiar preventiv şi aprobate de directorul general executiv sau de directorii executivi ai filialelor. 149. sediul în România. . 146. Au dreptul de a alege şi de a fi aleşi toţi membrii . . 298 Sunt hotărâri şi decizii de interes general cele care se referă la: . de către Conferinţ a naţională ordinară. fundaţii etc. . Partea I. înregistrarea veniturilor în contabilitate se face pe baza docu-mentelor legale care vor atesta crearea dreptului de încasare sau în momentul încasării efective a acestora. pentru 4 ani. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. Anexele nr. îşi constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor legale. CAPITOLUL IX Veniturile şi cheltuielile Corpului 141. Corpul. 1 -3 fac parte integrantă din prezentul re gulament. Cheltuielile Corpului se pot efectua numai pe bază de documente justificative. res. în termen de 30 de zile de la adoptare. care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat în ţările lor şi care au îndeplinit condiţiile de înscriere în Tabloul Corpului şi îşi exercită activit atea în România. 65/1994. Taxa de înscri ere în evidenţa Corpului este datorată si se achită odată cu admiterea cererii de înscriere. 299 ANEXA nr. 143. anual. care îşi exercită profesia individual sau sunt constituiţi în societăţi comerciale.Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi toate modificările şi completările la acesta. . 148. 297 Expertul contabil sau contabilul autorizat care a fost radiat din Tabloul Corpului şi solicită reînscrierea este obligat să plătească taxa de înscriere cuvenită. Contabilitatea sintetică şi analitică a cheltuielilor se organizează distinct. b) taxa de înscriere în Tabloul Corpului.accesul la profesie: examenele de admitere la stagiu. Condiţiile si termenele de achitare a cotizaţiilor se stabilesc prin normele de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei. fără scop patri-monial."pectiv. Potrivit art. d) donaţii.Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din Româ nia şi toate modificările si completările la acesta. republicată. pe baza meto dologiei aprobate de Consiliul Superior. 145. c) cotizaţii anuale aSupra veniturilor realizate de către mem brii Corpului care îşi exercită profesia individual sau de către societăţi comerciale recunoscute de Corp. l la regulament PROCEDURA ALEGERILOR CAPITOLUL I Dispoziţii generale 1. 65/1994. persoane fizice si juridice. Veniturile Corpului se formează din: a) taxe de înscriere la examenul de expert contabil şi. Prezentul regulament de organizare şi funcţionare intră în vigoare după aprobarea lui de către Conferinţa naţională a Cor pului. Biroul Permanent al Consiliului Superior sau al Consiliului filialei. 150. cu respectarea dispoziţiilor legale si a normelor privind disciplina financiară în cadrul Corpului. Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor membrilor Corpului. respectiv de Adunarea generală a filialei. Consi liul Superior si Consiliul filialei emit hotărâri.auditul calităţii serviciilor profesionale executate de mem brii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autori zaţi din România. în limita bugetelor de ve nituri şi cheltuieli. hotărârile şi deciziile de interes general.lucrări. efec tuarea stagiului şi organizarea examenului de aptitudini. Alegerile pentru Consiliul Superior şi. pe transe de venit. Prevederile prezentului regulament de organizare şi funcţionare se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice străine care nu au domiciliul sau. 2. . 142.

în cazul în care alegătorul nu votează un candidat . b) numărul total de locuri pentru care se candidează. Votul este secret şi are loc la data fixată de Consiliul supe rior. Declaraţiile de candidaturi primite după data-limită stabilită sunt considerate tardive si deci nu sunt luate în considerare. 3. Directorul executiv a l filialei întocmeşte listele membrilor Corpului cu drept de vot în cadrul filialei. Preşedintele Consiliului filialei trimite preşedintel ui Con siliului Superior declaraţiile de candidaturi pentru un loc în Con siliul Superior. 10. numărul matricol. care vor cuprinde. Listele cuprinzând candidaţii vor fi afişate la sediul filialei. constatând dacă este legal constituită. Prevederile pct. 14. Toţi membrii Corpului care au dreptul de a alege şi de a fi aleşi pot face declaraţii de candidatură. prenumele şi adresa fiecărui candidat. cu minimum 15 zile înainte de data alegerilor. şi anume: memb ru al unui consiliu al Corpului sau preşedinte al Consiliului Superior ori al Consiliului filialei. Buletinele de vot se imprimă. se vor asigura de către preşedintele Consiliului filialei condiţiile necesare votării. Declara ţiile de candidatură pentru Consiliul Superior pot fi trimise şi direct la Consiliul Superior al Corpului. La data hotărâtă pentru alegeri. ţinându-se seama de numărul membrilor înscrişi în Tabloul Corpului la filiala respectivă. Pentru reînnoirea bienală a Consiliilor filialelor numărul membrilor care vor fi aleşi este determinat în funcţie de efectivul existent. cu excepţia celor care: a) nu sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. prenumele şi adresa candidatului. pre şedintele Consiliului filialei întocmeşte lista cuprinzând candidaţii experţi contabili şi lista cuprinzând candidaţii . înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare l a preşedintele filialei. g) declaraţia pe propria răspundere că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute în regulament. un membru al Comisiei de Disciplină şi directorul executiv al filialei verifică înde plinirea condiţiilor de eligibilitate a membrilor care au trimis de claraţii de candidaturi. fiecare participant va fi legitimat cu carnetul de membru şi se va verifica înscrierea sa în lista cuprinzând alegătorii. CAPITOLUL II Alegerile pentru Consiliile filialelor 5. pe hârtie de aceeaşi densitate şi culoare. d) semnăturile membrilor comisiei prevăzute la pct. cu minimum 15 zile înaintea datei alegerilor. într-un număr care trebuie să acopere numărul alegătorilor. identificaţi cu: nume. Buletinele de vot distribuite alegătorilor vor purta ştampila filialei. în ordine alfabetică. ajutat de membrii Biroului Permanent. e) funcţia pentru care candidează. eventual. în ordine alfabetică: a) lista membrilor experţi contabili. O comisie formată din cenzorul filialei. 7. 300 d) funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective. separat pentru titulari şi supleanţi. Modul de votare 17. 4. b) lista membrilor contabili autorizaţi. anexân-du-se însă la procesul-verbal de declarare a rezultatelor alegerilor.contabili auto rizaţi. în fiecare listă întocmită pe categorii profesionale. Listele cuprind: numele şi prenumele. vor fi înscrişi numai experţii contabili şi contabilii autorizaţi din Tabloul Corpului având cotizaţia profesio nală achitată la zi. până la data-limită stabilită de preşedintele Consiliului Superior. Pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale. 16. 301 8. Regulile privind conţinutul-cadru şi modul de completare a declaraţiei de candidatură se stabilesc de Consiliul Superior. preşedintele Consiliului filialei. în acest scop. la al doilea. c) datele calendaristice ale celor două tururi de scrutin. prin grija Consiliului filialei. cât şi pentru Consiliile filialelor respective. deschide Adunarea generală. f) obiectivele şi strategia pe care şi le propune candidatul dacă va fi ales. c) modul de exercitare a profesiei. 9. Este interzis consiliilor în funcţiune şi personalului an gajat al filialei să facă orice fel de propagandă în favoarea unuia sau a mai multor candidaţi ori să se asocieze la propaganda făcută în favoarea candidaturii unor membri ai Corpului. d) au fost sancţionaţi sau sunt investigaţi pentru abaterile disciplinare prevăzute în regulament. Votul este secret. Soluţia dată întâmpinării poate fi atacată la instanţa de judecată competentă. c) sunt persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România. Buletinul de vot va cuprinde toţi candidaţii. de către preşedintele fiecărei filiale. 6. b) categoria profesională din care face parte: expert contabil sau contabil auto rizat. aşa cum se prevede la pct. 13. adre-sa şi două coloane rezervate pentru înscrierea prezenţei la primul tur de scrutin şi. care este obligat să o soluţioneze în termen de 48 de ore de la înregistrarea ei.Corpului. la loc vizibil. Listele sunt întocmite în ordine alfabetică şi cuprind următoarele: a) numele. Declaraţiile de candidaturi. 302 12. persoane fizice înscrise în Tablou. b) sunt membri de onoare. Un exemplar al listelor se transmite Consiliului Superior. potrivit legii. 6. sub sanc ţiunea neînscrierii în listele cuprinzând candidaţii: a) numele. după care va primi buletinul de vot. în caz afirmativ. în termen de 48 de ore de la afişare. 11. se trimit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire Consiliului filialei. că respectivul candidat îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de prezentul regulament. însoţite de o atestare. forma grafică şi dimensiunile acestora vor fi unitare. 15. 9 referitoare la întâmpinare se aplică în mod corespunzător. potrivit prezentului regulame nt. împotriva omisiunilor. prenume şi calitatea profesională. atât pentru Consiliul Superior. 11. Listele se afişează la sediul filialei.

Şedinţele de lucru ale Consiliilor Corpului şi Birourilor Permanente sunt legal constituite numai în condiţiile asigurării prezenţei majorităţii legale a membrilor acestora. 29. şi numai în mod excepţional asupra celor care. Mai întâi se vor ocupa locurile de titulari şi apoi cele de supleanţi. Procesul-verbal de numărare a voturilor se întocmeşte în dublu exemplar de către comisie şi cuprinde: a) numărul alegătorilor. 20. d) numărul voturilor nule. Soluţia dată întâmpinării poate fi atacată la instanţa de judecată competentă. b) categoria profesională căreia îi aparţine. pentru experţi contabili şi. Listele se afişează la sediile filialelor cu cel puţin 15 zile înaintea datei alegerilor. primirea şi verificarea declaraţiilor de candidatură. 10 se aplică şi membrilor Consiliului Superior. potrivit listelor de alegători. 305 CAPITOLUL IV Alegerea preşedintelui Consiliului Superior şi a preşedinţilor Consiliilor filialelor 33. al Consiliului filialei. este imediat declarat şi afişat la sediul Consiliului fi lialei. 11. Consil iile Corpului pot delibera numai asupra problemelor înscrise în ordinea de zi comunicată. La primul tur de scrutin sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut cel puţin două treimi din numărul total al voturilor 306 valabil exprimate. se procedează la deschiderea şi numărarea voturilor. cele care nu cuprind o desemnare precisă a candidatului ori care nu poartă ştampila filial ei. 15-22 şi 24 se aplică în mod corespunzător. Când toate buletinele de vot ale alegătorilor au fost intro duse în urnă. pentru contabili autorizaţi. Aceste dispoziţii sunt valabile atât pentru alegerea pre-şedintelui Consiliului Superior. care le vor afişa la sediile filialelor respective cu cel puţin 15 zile înaintea datei fixate pentru alegeri. îşi exprimă voinţa prin anularea (bararea cu o linie) poziţiei respective de pe buletinul de vot. cele care cuprind mai multe nume decât locuri de ocupat. 304 Candidaţii care au obţinut numărul de voturi prevăzut la paragraful l vor ocupa locurile vacante în limita numărului acestora şi în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute. La nivelul Consiliului Superior şi. conform prevederilor pct. La primul tur de scrutin sunt declaraţi aleşi candidaţii care au obţinut minimum două treimi din numărul total al voturilor valabil exprimate. care se semnează de toţi membrii săi. g) numărul buletinelor rămase nefolosite şi anulate. precum şi tuturor structurilor alese şi executive ale aces tuia. Listele cuprinzând candidaţii se întocmesc în ordine alfa betică si vor cuprinde: a) numele. 30. 303 18. împotri va omisiunilor. după caz. Preşedintele poate atenţiona pe oricare participant care ia cuvântul fără . 2 la regulament ŞEDINŢELE ORGANELOR DE CONDUCERE 1. potrivit legii. Preşedintele cond uce deliberările. prin scrisoare reco mandată cu confirmare de primire. după caz. 21. precum şi întocmirea listei candidaţilor se fac de către o comisie de primire si verificare a declaraţiilor. f) numărul total al buletinelor de vot imprimate. el nu poate refuza cu vântul unui participant. Prevederile pct. Declaraţiile de candid aturi se transmit. membrii comisiei nu pot fi în acelaşi timp şi candidaţi în alegeri. Numărarea voturilor pentru alegerea Consiliului Superior se face potrivit procedurii prevăzute de pct. 32. invitaţia să parti cipe la prima şedinţă a Consiliului după alegeri. b) numărul alegătorilor prezenţi la adunare. Pentru declaraţiile de candidaturi primite. în maximum 4 zile. Pct. cu cel puţin 7 zile înainte. 19. 25. 22. 10. 16 şi 17. Alegerea Consiliului Superior are loc în cadrul Confe rinţei naţionale. Numărarea voturilor este asigurată de o comisie formată din 3-5 persoane alese de Adunarea generală. la cel de-al doilea tur de scrutin este suficientă majoritatea simplă a voturilor. 34. Buletinele albe sau completate neciteţ. respectiv. c) numărul total a l voturilor valabil exprimate. 35. c) datele calendaristice ale celor două tururi de scrutin. CAPITOLUL III Alegerile pentru Consiliul Superior al Corpului 26. 2. până la data-limită stabilită de Consiliul Superior. Prevederile pct. Un exemplar al acestuia se transmit e preşedintelui Consiliului Superior. cele care conţin un semn de recunoaştere sau o menţiune referitoare la candidaţi ori la terţi nu sunt luate în seamă la stabilirea rezulta tului. 27. 36. preşedintele Consiliului Superior întocmeşte cele două liste de candidaţi. în acelaşi mod va anula toţi candidaţii înscrişi pe buletinul de vot peste numărul locurilor vacante. Preşedintele Consiliului Superior trimite listele candida ţilor pentru Consiliul Superior preşedinţilor Consiliilor filialelor. Buletinele considerate valabile sunt menţionate (bifate) pe lista candidaţilor. 13-15 şi 22 se aplică şi pentru alegerile Consiliului Superior. cât şi pentru alegerea preşedinţilor Consiliilor filialelor. 33. formată din 3-5 membri desemnaţi cu 25 de zile înainte de data scrutinului de Consiliul Superior sau de Consiliul filialei. Consiliului Superior sau Consi liului filialei. ANEXA nr. Rezultatul votării. 3. fiind anexate la procesul-verbal. fără să înscrie un alt candidat în loc. Modul de votare este identic cu cel arătat la pct. Comisia de numărare a voturilor întocmeşte imediat un proces-verbal al operaţiunilor de numărare a voturilor şi de stabilire a rezultatului votării. înscrierilor greşite sau oricăror erori se poate face întâmpinare. Preşedintele Consiliului filialei unde au avut loc alegerile adresează candidaţilor aleşi. aceasta o va soluţiona în termen de cel mult 48 de ore de la înregistrare. d) semnătura preşedintelui şi a secretarului comisiei de pri mire şi verificare a declaraţiilor. sunt supuse direct în şedinţă de către preşedinte. 28. 24. prenumele şi adresa fiecărui candidat. 31. la co misia desemnată potrivit pct. separat. 18-21. La cel de-al doilea tur de scrutin sunt aleşi can didaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. datorită urgenţei lor. e) numărul voturilor obţinute de fiecare candidat în parte. după controlarea numărului de voturi şi alegători.oare care. 23. care se depune în termen de 48 de ore de la afişare.

iar rezultatul se comuni că de către preşedinte. a copiei carnetelor respective de membru depuse la filialele de care aparţin şi a copiei cazierului judiciar. Durata expozeului fiecărui participant este limitată la cel mult 7 minute. • „Preşedinte de onoare al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România". a f ost revăzut în cadrul prezentei ediţii. Consiliul poate. 7. care depăşeşte timpul acordat sau care. dacă votul secret este cerut de preşedinte. nu se conformează acestei invitaţii. Şedinţa poate fi suspendată de preşedinte după consultarea Adunării sau la cererea majorităţii participanţilor. d) să nu fi suferit sancţiuni disciplinare pe întreaga pe rioadă de viaţă activă ca profesionist contabil. 9. aprobat prin Hotărârea nr. votul secret poate fi cerut ori de câte ori este cazul şi îndeosebi: a) în cazurile avute în vedere la pct. şi vor cuprinde menţiuni referitoare la: data şi locul încheierii. în con-formitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili . Membrii de onoare trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să desconsidere profesia al cărei titlu de onoare le-a fost conferit. de la acea dată. Ei trebuie să îl înştiinţeze pe preşedintele Comisiei de Dis ciplină despre implicările. 310 Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România*1 Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România . ANEXA nr. 8. 5. de un membru al Consiliului sau de prezidiul şedinţei.ediţia 2005 . *) Aprobat prin Hotărârea . Preşedintele poate chema la ordine. 6. c) au fost înscrişi în evidenţa experţilor şi au activat în această calitate timp de cel puţin 10 ani. reclasificat şi redenumit. Consiliile filialelor pot decide să li se asigure. ca aceştia să primească gratuit revista Corpului. să se bucure de drepturile ce le sunt confe rite.ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sa de membru al IFAC. Aplicarea unei sancţiuni disciplinare conduce la pierderea titlului obţinut. penalizările şi condamnările al căror subiect sunt sau ar putea fi. după caz. 5. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi care au o activitate profesională în una dintre aceste calităţi de cel puţin 30 de ani şi se bucură de prestigiu profesional şi moral pot primi titlul de: 308 • „Expert contabil de onoare". precum şi experţii contabili care au obţinut calităţile respective în baza Decretelor nr.a-1 fi cerut si obţinut. inclusiv al repre zentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor. precum şi al pre şedinţilor şi raportorilor secţiunilor şi comisiilor. filialele fac trans ferarea din partea Tabloului Corpului în care membrii confirmaţi ca onorifici figurează până atunci în partea corespunzătoare din Tabloul Corpului destinată membri lor de onoare. pe oricare membru al Corpului care proferează atacuri la persoană sau provoacă dezordine. Acceptarea acestui titlu implică pentru beneficiarul său re-nunţarea de a solicita un nou mandat de preşedinte. după ce a fost invitat de preşedinte să se limiteze l a pro-blema în curs de dezbatere. 79/1971 pot primi titlul de „Expert contabil de onoare" şi „Contabil autorizat de onoare" dacă au o vechime cumulată în aceste calităţi de cel puţin 30 de ani. Prezentul cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare si angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profe-sionale ale acestora. aceştia putând. dezbaterile din şedinţă şi ho tărârile adoptate. 4. 3 la regulament ACORDAREA DE DISTINCŢII ONORIFICE l. după aprobare. preşedinţii Consiliilor filialelor şi preşedinţii Consiliului Superior al Corpului pot primi titlul de: • „Preşedinte de onoare al filialei". Totuşi. înfiinţat în anul 1921. care nu mai poate fi solicitat ulterior. Dezbaterile se consemnează în procese-verbale sau steno grame. când este cerut de majoritatea membrilor prezenţi. c) în alte cazuri. numele şi prenumele membrilor prezenţi şi ale celor care absentează. 6. De asemenea. Cu toate acestea. Secretarul de şe dinţă procedează la numărarea voturilor. pentru fapte calificate ca fiind de natură penală. Acestea se semnează de preşedinte şi de persoana care le-a întocmit. 434/1957 şi nr. cu menţionarea în pro -cesul-verbal. ordinea de zi. dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au exercitat acest mandat timp de cel puţin 6 ani. Experţii contabili de onoare şi contabilii autorizaţi de onoare pot asista la Adunările generale ale filialelor de care aparţin. 7. 309 b) preşedintele Consiliului Superior înscrie pe ordinea de zi a Conferinţei naţionale anuale lista membrilor de onoa re aprobată în Adunările generale ale filialelor şi o supune confirmării acesteia. cu excepţia celui al preşedintelui. Procedeul de acordare a titlului de „Expert contabil de onoare" şi „Contabil autorizat de onoare" este următorul: a) preşedintele filialei supune propunerile de acordare a titlu-rilor onorifice Adunării generale anuale. potrivit unor modalităţi pe care le stabilesc. Votul se exprimă prin ridicarea mâinii. Hotărârile adoptate sunt făcute publice. Experţii contabili şi contabilii autorizaţi membri ai Cor pului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili. 8. c) după confirmarea Conferinţei naţionale. 3. 307 5. pe baza cererii proprii. Membrii de onoare ai Corpului sunt exoneraţi de taxa de înscriere si de cotizaţiile fixe. 4. 50/2002 a Conferinţei naţionale. 2. înaintează lista spre confirmare Conferinţei naţionale anuale. patronate de CECCAR. să admită publicarea lor în extras sau în întregime. b) au fost timp de cel puţin 6 ani membri titulari ai unui Consiliu al Corpului. Deliberările au un caracter strict secret. • „Contabil autorizat de onoare". prin decizie specială. b) când se procedează la o numire.

...................... Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etică este stabilită în introducerea explicativă anexată........ 353 Secţiunea 210..... Competenţa profesională şi prudenţa ..probat prin Hotărârea nr... 352 Secţiunea 200................ Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor efectuată de Comisiile de Disciplină de la nivel teritorial şi central........ 474 Secţiunea 350............................. în măsura în care este posibil................... Acceptarea şi emiterea de oferte. 321 Secţiunea 100.......................... Confidenţialitatea .... IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii contabili............................ 343 Secţiunea 120...Aplicarea generală a Codului .. 348 Secţiunea 150...................Profesioniştii contabili angajaţi ........ Integritatea ................. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care să se aplice tuturor situaţiilor cu care se pot întâlni profesioniştii contabili........... Obiectivitatea................ se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare şi întărire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate............ Pentru a atinge acest obiectiv......... 2.......... 351 Partea B .... 472 Secţiunea 340... din 14 septembrie 2006............................ 468 Secţiunea 320......... Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a pregătit o Introducere ex plicativă (anexa 1) care stabileşte data intrării în vigoare a acestei hotărâri......... Abordarea cadrului conceptual... Obiectivitate ........ 463 Secţiunea 310....... 47/2002 a Consiliului Superior.................... 360 Secţiunea 220.. 370 Secţiunea 250..... profesioniştii contabili trebuie să considere cerinţele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinirea activităţii lor.............. 06/56.............Profesioniştii contabili independenţi ...... în vederea supunerii spre aprobare Conferinţei naţionale şi publicării............ Introducere şi principii fundamentale......... 322 Secţiunea 110......... univ... 462 Secţiunea 300.. Introducere ............. Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză.....Declaraţia Consiliului Superior al CECCAR privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice .......... 344 Secţiunea 130.......... ediţia 2005..... 480 313 Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Prefaţă la Codul etic naţional al profesioniştilor contabili) Această hotărâre a fost adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România... 316 Anexa 2 . Conflicte de interese .... CECCAR... 365 Secţiunea 230...... Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii ....... 4..... Interese financiare ............... împreună cu diferenţele semnificative între îndrumările IFAC şi reglementările legislative sau practica din România.. Corpul Experţilor Contabili şi Con tabililor Autorizaţi din România este obligat să sprijine activitatea IFAC informând membrii săi şi ai asociaţiilor pro fesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată de IFAC şi să acţioneze........ 1. 376 312 Secţiunea 290............. 5. Ca o condiţie a apartenenţei.... 3......misiuni de audit şi certificare ......... Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a hotărât să adopte Codul Etic IFAC........... 7...... Marin Toma 315 ..... Cadouri şi ospitalitate ......... Pe data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili a............. 372 Secţiunea 260.Introducere explicativă ........ pentru adaptarea la condiţiile locale a acesteia.......... ca membru al Federaţiei Internaţionale a Conta bililor (IFAC)........ 368 Secţiunea 240...toate serviciile .... Marketingul serviciilor profesionale .......... 9................................ 378 Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC în iulie 2006. întocmirea şi raportarea informaţiilor ...... Preşedintele Consiliului Superior... 314 Anexa l .............. O introducere explicativă în legătură cu statutul fiecărei reguli ulterioare de îndrumare a BFAC va fi adoptată de către Consi liul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Auto rizaţi din România. Acceptarea unui client ...... Prof. Independenţă ........ 6.. 8.... cu intrare în vigoare în decembrie 2008 .. dr.......... 07/80 din 25 mai 2007.......... Stimulente.. vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului Cod şi cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o îndrumare a IFAC.............. 375 Secţiunea 280.......... Comportamentul profesional .. Membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Au torizaţi din România sunt obligaţi să respecte cerinţele etice pu blicate de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Auto rizaţi din România..Definiţii ....... 314 Totodată.............. .. 318 Partea A .... Conflicte potenţiale ............... 470 Secţiunea 330.... Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a emis o Declaraţie (ane xa 2) în legătură cu punerea în aplicare si însuşirea cerinţelor etice de către profesioniştii contabili..... De aceea. 456 Partea C .... ca bază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor contabili din România..... Opinii suplimentare ... 346 Secţiunea 140....................Consiliului Superior al Corpului Experţilor Conta-bili şi Contabililor Autorizaţi din România nr........ Acolo unde Consiliul Superior al Corpului Experţilor Con tabili şi Contabililor Autorizaţi din România consideră necesar.. în baza Hotărârii Conferinţei Naţionale a experţilor contabili si contabililor auto-rizaţi nr... IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va îmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreaga lume....... pre cum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe...... 477 Anexă .... 311 Cuprins Hotărârea Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.... Introducere ..........

nerespectarea normelor generale de bază şi specifice apli cabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.conduită discreditabilă sau dezonorantă. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot co n stitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglemen tările CECCAR. Măsurile disciplinare pot apărea. prin manuale.obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de către CECCAR nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduită stabilite. 4. 2.nerespectarea regulilor de etică. Secţiunea 240 Paragrafele 5-8 nu au aplicabilitate. Note explicative Secţiunea 100 Paragraful l a fost completat pentru o mai bună adoptare la jurisdicţia locală. comisiile de apel şi Comisiile de Dis-ciplină. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul Experţilor Con tabili şi Contabililor Autorizaţi din România că membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestor cerinţe. 5. . CECCAR. luându-se măsurile care se cuvin. publicaţii tehnice. omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. ra poarte în legătură cu audieri si activităţi disciplinare. Codul astfel adoptat. publicaţii. De aceea. Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului faţă de normele tehnice şi profesionale. vor fi luate măsuri disciplinare. CECCAR asigură consultanţă si îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor contabili. 317 Anexa 2 Declaraţia Consiliului Superior al CECCAR privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice Consiliul Superio r al Corpului Experţilor Contabili şi Conta-bililor Autorizaţi din România doreşte să atragă atenţia tuturor profesioniştilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei Declaraţii. în ciuda acestui fapt se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le respectă din eroare. 19 au fost considerate ca fără aplica-bilitate. 9. acolo unde este cazul. de obicei. 9. Secţiunea 270 Prevederile acestei secţiuni nu au aplicabilitate în România. iar rezultatele oricăror interpretări/consultanţă/îndrumări pot face obiectul publicării (fără a da nume). după aprobarea sa de căt re Conferinţa naţională. indi vidual. la comportamentul profesioniştilor contabili în misiunile de consultanţă fiscală şi detaliază unele conflicte de interese în activitatea membrilor Corpului. După paragraful 21 s -au introdus unele prevederi suplimentare cu privire la rezolvarea conflictelor de etică şi s-au introdus para-grafele 23. în îndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România. 6. cu notele explicative de mai jos.cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate. în urma unor probleme ca: . 318 . Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele e tice care îi privesc. presă fi nanciară şi de afaceri şi răspunsuri privind cerinţele de consultanţă de la comitetul specific. în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi funcţionea-ză Departamentul de etică. . este obligatoriu să fie respectat de către toţi membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de Corp. 1. începând cu data de l ianuarie 2007. reviste profesionale. Este în interesul 319 profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi. . 3. în baza Declaraţiei privind obligaţiile referitoare la Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO4 emisă de IFAC). ca modalitate de formare etică pentru toţi profesioniştii contabili. 24 şi 25 care cuprind prevederi referitoare la asocierea membrilor. programe referitoare la pregătirea profesională continuă. fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. . are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profe sională şi să se asigure că cerinţele etice sunt respectate. CECCAR elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili. Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consi liului Superior al CECCAR. Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/con-sultanţă trebuie să aibă următoarele caracteristici: . Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf.Nr. .pectarea lor va fi investigată. 7. 757/22 ianuarie 2006 Anexa l Introducere explicativă Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Conta -bililor Autorizaţi din România a hotărât adoptarea Codului etic inter-naţional al profesioniştilor contabili emis de BFAC ca propriul Cod etic naţional al profesioniştilor contabili. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor. Secţiunea 2 90 Paragrafele 3-7. 8. 316 Secţiunea 120 După paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind obiectivitatea. atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consi-liului Superior. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să jus t ifice orice abatere de la cerinţele etice.procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa că se va ţine seama numai de întrebări rezonabile din partea membrilor si că cel care întreabă răspunde pentru formula rea clară a faptelor şi circumstanţelor.cei însărcinaţi să ofere consultanţă trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate şi o experienţă tehnică suficien tă pentru a acorda asemenea îndrumări. iar neres.

10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de CECCAR sau de către o entitate admi nistrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută se poate încerca o conciliere, fie prin Comisiile de Disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. 11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disci plinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor tre buie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate. 32 0 PARTEA A Aplicarea generală a Codului Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual Secţiunea 110 Integritatea Secţiunea 120 Obiectivitatea Secţiunea 130 Competenţa profesională si prudenţa Secţiunea 140 Confidenţialitatea Secţiunea 150 Comportamentul profesional 321 Sectiunea 100 Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual 100. l Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din Ro-mânia stabileşte norme de conduită pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale eco-nomiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; sco-pul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat. Consiliul Superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină în-crederea publicului în profesie. Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească cele mai înalte standarde de pro -fesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de perfor-manţă şi să răspundă cerinţelor interesului public. Realiza-rea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază: - Credibilitate, în întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii. Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identifi cate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului con- 322 tabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de per-formanţă. - încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor con tabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esen-ţiale, cum sunt: - ştiinţă, competenţă şi conştiinţă; - independenţă de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi: a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesio nală, dar şi cunoştinţele de cultură generală , singurele capabile să-i întărească discernământul; b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opi nie personală, înainte de a face propuneri; c) să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e ne voie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în pro tejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regu lilor stabilite de Corp. 323 324 Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asu-marea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşa-dar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui anga-jator individual. Acţionând în interes public un profe-sionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, do-natori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, inves-titori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi inte -gritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţio-narea corespunzătoare a economiei. Această încredere im-pune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de pr ofesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu: - auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împru muturi şi acţionarilor pentru a obţine capital; - directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea efi cientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice; - auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa exis tenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale enti tăţii; - experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi efi cienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare ;

- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii mana-geriale corecte. Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comu -nităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară si raportări corecte, pentru un management financiar efi-cient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea si com-portamentul profesioniştilor contabili atunci când prestea-ză astfel de servicii au un impact asupra bunăstării econo-mice a comunităţii şi ţării lor. Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avan-tajoasă numai continuând să ofere publicului aceste ser-vicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profe-siunii contabile din România de a face cunoscut utiliza-torilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă si în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii. 100.2 Acest cod este structur at în trei părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru pro-fesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă în-drumări legate de principiile fundamentale de etică. Profe-sioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru con-ceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformi-tăţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei lor, si dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să 325 nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamen-tale. 100.3 Părţile B si C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a solu ţiona ameninţările la adresa conformităţii cu principii le fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de si tuaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pen tru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată. Partea B se adresează profesioniştilor contabili inde pendenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de ase menea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor speci fice în Partea C. Secţiunea 290 din acest Cod stabileşte cadrul general con-ceptual pentru condiţiile privind independenţa profesionis-tului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet, societate, nu îi este permisă aplicarea uno r standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în această secţiune. Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii con -tabili, indiferent dacă ei practică în calitate de liber-pro-fesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul pu-blic, învăţământ etc. 100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale: (a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale si de afaceri. 326 (b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, con fuziilor, c onflictelor de interese sau influenţelor ne dorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri. (c) Competenţa profesională şi prudenţa. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cu noştinţele si aptitudinile profesionale la nivelul nece sar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale. (d) Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astf el de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei re-laţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. (e) Comportament profesional . Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poat e discredita această profesie. (f) Respectul faţă de normele tehnice si profesionale. Pro fesionistul contabil trebuie să -si îndeplinească sarci nile profesionale în conformitate cu normele tehnice 327 şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt com-patibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă (după cum se va vedea în Secţiunea 290 de mai jos), în plus, ei trebuie să se conformeze normelor profe-sionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia relevantă. 100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la adresa conformi tăţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le di minua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identi fice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări con form principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respec ta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este, aşadar, în

interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identifi cate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un pro fesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice mă suri de protecţie pentru a le elimin a sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile funda mentale să nu fie compromisă. 100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda- 328 mentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compro-mite conformitatea cu principiile fundamentale. 100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, c ât si cantitativi atunci când apreciază impor tanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să re nunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist con tabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat). 100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod . O asemenea violare a Codului poate să nu compromită conformitatea cu principiile fun damentale enunţate dacă odată ce încălcarea a fost desco perită ea a fost corectată prompt si s-au luat măsurile de protecţie necesare. 100.9 Părţile B si C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpre tate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor experimentate de un profesionist contabil ce pot constitu i ameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda mentale, în consecinţă, nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indi cată aplicarea cadrului general situaţiilor specifice întâlnite de către un prof esionist contabil. 100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teo retic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii: 329 (a) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen; (b) Ameninţarea generată de autoexaminare (autocontrol) poate apărea atunci când un raţiona ment anterior tre buie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raţionament; (c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea a- tunci când un profesionist contabil promovează o po ziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă; (d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un profe sionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi (e) Ameninţarea generată de intimidar e apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să acţio neze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reală sau presupusă. Părţile B şi C ale acestui Cod furnizează exemple ale situa-ţiilor ce pot genera astfel de clase de ameninţări pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi. Pro-fesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situaţiile specifice pe care le întâlnesc în Partea C. 100.11 Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un ni vel acceptabil acest gen de ameninţări se împart în două mari categorii: (a) măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări; (b) măsuri de protecţie în mediul de muncă. 330 100.12 Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau re glementări includ, dar nu sunt limitate la: • cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intra rea în profesie; • cerinţe de dezvoltare profesională continuă; • reglementări de guvernare corporativă; • standarde profesionale; • proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară; • examinare a externă a rapoartelor, evaluărilor, comu nicatelor sau informaţiilor unui profesionist contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege. 100.13 Părţile B şi C ale acestui Cod prezintă măsurile de protecţie în mediul de muncă al profesioniştilor contabili indepen denţi şi al celor angajaţi. 100.14 Unele măsuri de protecţie pot creste probabilitatea de iden tificare sau de eliminare a comporta mentului lipsit de eti că. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia contabilă, de legislaţie, reglementări sau de or ganizaţia angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la: • sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de că tre compania angajatoare, de către profesie sau un or ganism de reglementare, care îi împuterniceşte pe co legi, angajatori sau reprezentanţi ai marelui public să atragă atenţia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etică. • o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevede rilor etice. 100.1 5 Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie, în exercitarea unui raţionament pro fesional un profesionist contabil ar trebui să ia în consi derare ceea ce consideră inacceptabil o terţă parte cre- 331 dibilă şi informată, care cunoaşte toate informaţiile rele-vante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate. 100.16 în evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale unui profesionist contabil i se poate cere să decidă asupra

unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale. pentru a obţine îndrumări pe probleme etice. Asemenea conflicte pot apărea într-o mare varietate de aspecte. Dacă problema nu este rezolvată cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide să meargă la nivelul superior următor de con ducere.poate apărea un conflict când este publicată o infor maţie înşelătoare. Profe-sionistul contabil trebuie. 332 100. un profe sionist contabil poate dori să obţină sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici. Profe sionistul contabil trebuie atunci să ia în considerare consi lierea juridică pentru a determina dacă este obligat să ra porteze acest lucru. precum con siliul de administraţie sau comitetul de audit. fără a încălca clauza de confidenţialitate. de la un consilier independent sau de la orga nismul profesional contabil. pentru a rezolva acest conflict. până la cazul extrem de fraudă şi activităţi ilegale similare. con flictul etic rămâne nerezolvat.văr.18 Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii. 100. este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcină specifică. Profesionistul contabil trebuie să fie în permanenţă conştient de aceasta si să fie prudent în faţa factorilor care pot da naştere la 333 334 conflicte de interese. director sau partener.17 în iniţierea unui proces de soluţionare fie formal.să se analizeze problema conflictuală cu superiorul ierarhic imediat. 100. Consiliul de administraţie sau Adunarea generală (după caz). Dacă problema rămâne nerezolvată. un profesionist contabil ar trebui. . Luând în considerare aceste chestiuni. Pro fesionistul contabil poate determina că. că pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile unui profesionist contabil pot i ntra în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau altul. fap-tele şi împrejurările fiecărui caz necesită o investigaţie din partea celor interesaţi. fie împreună.unui profesionist contabil i se poate cere să acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau tehnice. companie sau organizaţie angajatoare. 100. să refuze să mai con tinue asocierea cu problema care a generat conflictul.procedurile interne implementate. Dacă asemenea politici nu rezolvă conflictul etic. un pro fesionist contabil poate î ntâlni un caz de fraudă. Prin urmare: . 100. un profesionist contabil trebuie să ia în considerare următoarele. frauda) decât să-şi . trebuie descurajate relaţiile sau interesele care ar putea influenţa sau ameninţa integritatea profesionis tului contabil. să ia în considerare consultarea cu persoa nele însărcinate cu guvernarea organizaţiei. Oricum. un profesionist con-tabil trebuie să determine modalităţile adecvate de acţiune care respectă principiile fundamentale identificate. Dacă se descoperă că şeful ierarhic superior este implicat în problema con flictuală. 100. fie individual. de asemenea.principii fundamentale legate de problema pusă în dis cuţie. în situaţia res pectivă. prin rapor tarea căruia ar încălca clauza de confidenţialitate. . La aplicarea normelor generale de comportament etic pro -fesioniştii contabili angajaţi pot întâlni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui co nflict etic. pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evoluţii ale situaţiei. cu privire la respectiva problemă. dacă acest lucru este posibil.să se solicite consultanţă sau consiliere. Nu este posibil să se încerce întocmirea unei liste detaliate cu potenţialele cazuri î n care ar putea apărea conflicte de interese. sau atunci când există relaţii personale sau de familie care pot da naştere po sibilităţii exercitării unei presiuni asupra sa. în ultimă instanţă profesionistul contabil nu poate avea altă soluţie la unele probleme semnificative (de exem plu. sau să renunţe la acea mi siune.19 Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei si detaliile privitoare la dis cuţiile avute sau la deciziile luate. trebuie să se ţină cont de următoarele: . totuşi.22 Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de interese. .poate apărea o problemă legată de loialitate care trebuie să se împartă între superiorul profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care îi sunt impuse. . . fie in formai. profesionistul contabil trebuie să prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. ca rezultat al acelei publicări. De exemplu. Când şeful ierarhic superior este şeful compartimen tului următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează să fie directorii de resort. care poate fi în avantajul angajato rului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil.20 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat.fapte relevante. superio rul ierarhic imediat trebuie să fie în ştiinţat despre această decizie. de la dilema relativ neînsemnată. să ia în calcul con-secinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune în parte. Se recunoaşte.poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi superioare.21 Dacă. . şi . Trebuie notat faptul că o diferenţă onestă de opinie între un profesionist contabil şi o altă parte nu constituie o problemă etică în sine. Când se confruntă cu proble-me etice importante. un profesionist contabil trebuie.dacă conflictul de etică mai există încă după epuizarea completă a tuturor posibilităţilor de control intern.modalităţi de acţiune alternative. într-ade. ca parte a unui proces de soluţionare: .chestiuni etice implicate. profe-sioniştii contabili trebuie să respecte politicile stabilite de către organizaţia (întreprinderea) la care sunt angajaţi. profesionistul con-tabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a primi sprijin în obţinerea unei soluţii. . . pe bază confi denţială. după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante. de asemenea.

în cazul în care informaţia pare rezonabilă. furnizarea acestor date. atunci când este cazul. b) Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie să res pecte în mod deosebit: atribuţiile consiliilor Corpului şi ale celorlalte or gane de pe lângă aceste consilii. a normelor teh-nice şi profesionale existente.337 338 sare pentru a se asigura că declaraţia fiscală este corect întocmită pe baza informaţiei primite. se poate baza în pregătirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizată de client sau angajator. prin scrisoare recomandată cu confir mare de primire.trebuie să folosească atunci când este posibil declara ţiile fiscale ale clientului din anii anteriori. Un profesionist contabil poate pregăti declaraţiile fiscale implicând folosirea estimărilor dacă o asemenea practică este în general admisă sau dacă circumstanţele date nu permi t obţinerea de informaţii exacte.24 Un profesionist contabil care prestează servicii profe-sionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să propună cea mai bună soluţie în favoarea unui client sau a unui angajator cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu com-petenţă. 65/1994. Profesionistul contabil trebuie să ia măsurile nece.declaraţia poate fi. care rezultă din reglementările legale şi din Regulamen tul de organizare şi funcţionare a Corpului şi din prezentul Cod. Organismelor membre ale IFAC li se recomandă cu in-sistenţă să se asigure că membrii lor care se confruntă cu 335 conflicte de etică au acces la activităţi confidenţiale de consiliere. calitatea şi adresa fondatorilor. De asemenea. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului dacă există elemen-te rezonabile pentru soluţia respectivă. modificările a. sau c) ar omite sau ascunde informaţia cerută a fi prezentată şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale. Profe-sionistul contabil trebuie să fie convins că sumele estimate sunt rezonabile în această situaţie. în niciun caz nu trebuie să fie diminuate integri-tatea şi obiectivitatea. de asemenea. Un profesionist contabil nu trebuie să dea unui client sau unui angajator asigurarea că declaraţia fiscală si consul-tanţa în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială. în acest sens în cadrul CECCAR funcţionează Comisia de etică profesională.o declaraţie. Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau comunicare în care există motiv să se creadă că: a) ar conţine o declaraţie falsă sau înşelătoare. 100. Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscală a anului anterior (cu care poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că nu s -a completat sau nu s-a înregistrat declaraţia fiscală cerută.23 Membrii Corpului au dreptul să se grupeze pentru a con-stitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale. în mod obişnuit.drepturile şi obligaţiile membrilor Corpului şi ale societăţilor comerciale recunoscute de Corp. O rice profesionist contabil într-un post superior de condu-cere trebuie să încerce să se asigure că. Tribu-nalul arbitrai şi Comisiile de Disciplină. comisiile de apel. Un profesionist contabil care întreprinde sau asistă la pre-gătirea unei declaraţii fiscale trebuie să informeze clientul sau angajatorul că responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rân d clientului sau angajato-rului. este necesar să facă în mod rezonabil verificări atunci când informaţia prezentată pare să fie incorectă sau incompletă. Pro-fesionistul contabil trebuie să se asigure că angajatorul sau clientul este conştient de limitele legate de serviciile si consultanţa fiscală şi că nu interpretează greşit expri-marea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real. b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nicio cunoaştere reală a faptului ca ele sunt adevărate sau false.duse celor prevăzute la alineatul precedent. . CECCAR se obligă să stimuleze şi să patro-neze libera asociere a angajaţilor contabili din econo-mie care nu sunt profesionişti contabili membri ai Cor-pului. ori a altor evidenţe în sprijinirea informaţiei. contra unei dovezi de primire.să îl sfătuiască prompt pe client sau angajator în legă tură cu eroarea sau omisiunea şi să recomande infor marea autorităţilor fiscale. prevăzute de Ordo nanţa Guvernului nr . grupările profesionale au obligaţia să trimită Consi liului filialei pe teritoriul căreia îşi au sediul. cuprinzând numele. 336 dar mai ales al intereselor economice generale ale ţării.în acelaşi termen. sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvării conflictelor. nu numai al profesiei. c) în îndeplinirea obligaţiilor sale statutare de membru al IFAC. profesionistul contabil: . în termen de o lună de la data constituirii: . Atunci când sunt folosite estimările.este încurajat să facă referiri la registrele si înregistrările operaţiunilor respective. în mod liber disciplinată şi orientată către binele comun. în scopul sprijinirii acestora să îşi menţină şi dezvolte competenţele profesionale prin însuşirea stan-dardelor internaţionale de contabilitate. în mod normal profesio nistul contabil nu este obligat să . . indicarea sediului social şi un exemplar al statutului. 100. o acţiune clară. iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie conform legii. . ele trebuie să fie prezentate în aşa fel încât să nu lase impresia că aceste date sunt exacte. în cadrul organi-zaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează. trebuie să găsească pe lângă consiliile Corpului o largă audienţă. Consultanţa fiscală sau opiniile referitoare la consecinţa materială date clientului ori unui angajator trebuie să fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o notă în dosarul de lucru. a) în vederea asigurării unei strânse legături cu Corpul. în plus. Cu toate că nu se cere examinarea sau revi -zuirea documentelor. forme şi detalii. prenumele. depusă la sediul Consiliului filialei respective. el trebuie: . înţelegere şi aplicare.dea demisia şi să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespun zător al acelei organizaţii (întreprinderi). po-trivit prevederilor legale. profesionistul contabil trebuie să încurajeze. Un profesionist contabil. .

6.informeze autorităţile fiscale. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care anga jatorii profesionistului contabil se află în raporturi con tractuale. profesionistul contabil: • trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu este posibil să lucreze pentru ei în legătură cu acea declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autori tăţilor. 3. c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exerci tarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţi economici sau instituţii. de asemenea. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţi economici sau pentru instituţiile cu care anga jatorii profesionistului contabil se află în concurenţă.dacă clientul sau angajatorul nu corectează eroarea. . d) participarea la acţiuni. 2. . trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că eroarea nu este repetată în decla raţiile fiscale viitoare. în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şi executive ale Corpului. dacă: expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-ţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese. 4. b) profesionistul contabil angajat într -o instituţie pu blică prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial. membrii Consiliului filialei. cum ar fi: . indiferent de natura şi durata con tractului de muncă. ca. fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului. b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cau ze. şi • trebuie să ia în consideraţie dacă continuarea mi siunii sale cu clientul sau angajatorul este în concor danţă cu responsabilităţile sale profesionale.luarea de hotărâri. de familie.judecarea în cadrul Comisiei de Disciplină a filia lei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat în vreun fel. cenzorul sau vreun anga jat al filialei respective. de exemplu: a) profesionistul contabil angajat în industrie. fiscal etc. cu excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege. iar aceasta nu poate fi făcută fără permisiunea clientului sau angajatorului. 100. 339 .expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază.1 Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profe sioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profe sionale şi de afaceri. Secţiunea 110 Integritatea 110. decizii şi semnarea de cores pondenţă în numele filialei sau al Comisiei de Disciplină.2 Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu ra poartele. de exemp lu: 341 342 . privind un membru al Corpului.în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat să mai acţioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie să comunice decizia sa clientului sau angaja-torului şi nu trebuie să dea informaţii terţilor. membrii Comisiei de Disciplină.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii: 1. sau persoane fizice. fără con-simţământul clientului sau al angajatorului. că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la Comisia de Disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului.expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una din părţi în ultimii 2 ani. în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai administratorilor. dacă în cauza respectivă un membru al Consiliului filialei sau al Comisiei de Disci plină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil. Integritatea implică. comerţ.expert în faza de cercetare şi în faza de judecată. educaţie etc. evidenţele. . . comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea: . tranzacţii corecte şi juste. 110. ca. 340 5. .sionişti. Există conflict de interese în următoarele situaţii: a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de ex pert într -o cauză. . când profesionistul contabil efectuează lucrări în situa-ţia în care există elemente care atestă starea de incom-patibilitate. sau într-o societate de expertiză pres tează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul său. în calitate de liber-profe.dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia că poate fi continuată relaţia profesională cu clientul sau cu angajatorul.expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile la care are şi calitatea de salariat. comercială sau de altă natură cu una din părţile cauzei.

2 dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110. ţinând cont de un interval de timp. De asemenea.2.6 Dacă este cazul. 343 Secţiunea 120 Obiectivitatea 120. 347 Secţiunea 140 Confidenţialitatea 140. sectorul public şi educaţie. cu atenţie şi meticu lozitate. c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei precon cepute. Competenţ a profesională poate fi împărţită în două faze separate: (a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care o-biectivitatea îi este afectată.3 Menţinerea unui nivel de competenţă profesională nece sită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţii lor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. conflicte de interese sau din cauza in-fluenţei nedorite a unor alte persoane.conţin declaraţii sau informaţii eronate. 130.2 Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea. chiar şi într-un mediu social. spectacole) care pot fi con -siderate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază. Indiferent de poziţie sau ser-viciul prestat. angajatori şi alţi utilizatori de ser vicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afir marea unui fapt. 140. 346 130. b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. 345 Secţiunea 130 Competenţa profesională şi prudenţa 130. (b) Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în tim pul executării sarcinilor de serviciu în avantajul perso nal sau în avantajul unei terţe părţi. (b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională. 130. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financ iare fiind sub-ordonaţi altora. l Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili: (a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale com petente. în selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiec. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist con tabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional. un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi. unii pro-fesionişti contabili îi pregătesc şi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie.344 tivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următo-rilor factori: a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. comerţ.3 Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 110.. şi (b) să acţioneze cu prudenţă în conformita te cu standar dele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesionale. . în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe . 120. prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiec-tivitatea în raţionamentul profesional. Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese. d) Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale con tabile si-au însuşit principiul obiectivitătii. în stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionis tului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil. atunci când aceste omisiuni induc în eroare. Profesio nistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii. l Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesio-niştilor contabili de a se abţine de la: (a) Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio nale sau de afaceri.2 Serviciile profesionale competente necesită un raţiona ment solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profe sionale în furnizarea unor astfel de servicii. Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. 130. execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite si descrise. părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea. 110.omit sau ascund informaţii.decvată.conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare. 130. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţiona-mentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.4 Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în con formitate cu prevederile unei sarcini. cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anu mită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.5 Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profe sionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare a. . Liber-profesioniştii contabili reali-zează rapoarte de certificare. l Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profe-sioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori.

349 140. ar fi preju diciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţ ii. profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare. de asemenea. la curent cu toate informaţiile relevante.să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lip site de fundament privind munca desfăşurată de alţii.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obli gaţie profesioniştilor contabili de a se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă.4 Un profesionist contabil trebuie. Exemplele din următoarele secţiuni nu se doresc a fi. atunci când nu este interzis prin lege: • pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional. . Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată. 140.7 In următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale: . şi nici nu trebuie să fie interpre-tate a fi o listă exhaustivă a tuturor cazurilor întâlnite de un profesionist contabil independent care ar putea atrage ameninţări la conformitatea cu principiile fundamentale.2 în cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează.5 Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoa. mai degrabă.2 Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afaceri. de asemenea.toate serviciile Secţiunea 290 Independenţă . el ar trebui să aplice cadrul cazurilor speci -fice cu care se confruntă. mai exact.să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă. 140. • pentr u a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judicia re. ocupaţie sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea. să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator. dacă este disponibil. în măsura în care acest lucru este posibil. totuşi. 350 Secţiunea 150 Comportamentul profesional 150. când situaţia implică fapte sau opinii nefondate trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută. 140.3 Un profesionist contabil trebuie. să ia î n considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.8 Atunci când profesionistul contabil a determinat că infor-maţia confidenţială poate fi divulgată trebuie avute în vedere următoarele aspecte: .termen lung cu un asociat sau cu un afin. obiecti vitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat ar fi incompatibilă . şi . Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie: .misiuni de audit şi certificare Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC în iulie 2006. calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţi n. 140. ar con cluziona că este afec tată în mod negativ buna reputaţie a profesiei.Dacă interesele tuturor părţilor. cu intrare în vi goare în decembrie 2008 Secţiunea 200 Introducere 200. • pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism normalizator. l Această parte a Codului ilustrează felul în care cadrul con-ceptual conţinut în Partea A trebuie aplicat de profesio-niştii contabili independenţi.6 Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau anga jator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el are dreptul să utili zeze experienţa anterioară. 140.Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adre sează. profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. să folosească sau să divulge informaţii confi denţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri. de exemplu: • pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare.348 nele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii. 150. . în consecinţă nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publică să respecte doar exemplele prezentate. şi • pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice. .Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator.Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi.Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga. 351 352 PARTEA B Profesioniştii contabili independenţi Secţiunea 200 Introducere Secţiunea 210 Acceptarea unui client Secţiunea 220 Conflicte de interese Secţiunea 230 Opinii suplimentare Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate Secţiunea 280 Obiectivitate . 200. Profesionistul contabil nu ar trebui. inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate. şi • pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii. .Atunci când divulgarea este autorizată prin lege.

• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadec vate a cantităţii de muncă executată pentru a reduce onorariile. 200. Natura şi semnificaţia ameninţărilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat. 200.12 din Partea A a acestui Cod. • acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului. natura misiunii şi structura firmei. un profesionist contabil în practica publică ar trebui să considere dacă un terţ rezonabil şi în cunoştinţă de cauză. că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări spec ifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. • onorarii neprevăzute legate de angajamente de cer tificare. • asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării. . • dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării. 200. dar nu sunt limitate la: • descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil indepen dent. 355 • ameninţarea cu litigiul. ar fi de acord că acestea sunt rezonabile. sau este angajat într -o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnifi cativă asupra subiectului misiunii de certificare. 354 • prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză. cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativă. 353 200.de interes propriu.6 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ. Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A din acest Cod. inclusiv semnificaţia ameninţării şi măsurile d e pro356 tecţie aplicate.10 Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari categorii: . sau a ocupat recent. .de familiaritate.9 Un profesionist contabil independent va observa.măsuri de protecţie în mediul de lucru. nu pot fi clasificate. Atunci când îşi exercită raţionamentul. 200. dar nu sunt limitate la: • un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client. ca angajat al clientului.măsuri de protecţie generate de profesie. Astfel de ameninţări specifice.de intimidare.11 în mediul de lucru.de favorizare. Măsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelul firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. cunoscând toate informaţiile rele vante. • pregă tirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de cer tificare. • apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi. dar nu sunt limitate la: • ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de cli entul certificării.cu prestarea serviciilor profesionale. • poziţia de . legislaţie sau reglementări. 200. dar nu sunt limitate la: • promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare. • preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client. • raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri. Multe ameninţări se îm part în următoarele categorii: . • potenţiala angajare la un client. • un membru al echipei de certificare care este. • un împrumut către sau de la un client al certificării sau de la oricare din directorii sau funcţionarii acestuia. dar nu sunt limitate la următoarele situaţii: • când un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare. şi .7 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ. 200. legislaţie sau reglementări sunt descrise în paragraful 100.de autoexaminare (autocontrol). Un pro fesionist contabil independent ar trebui să-şi exercite raţio namentul profesional pentru a determina cum să abordeze cel mai bine o ameninţare identificată. angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnifica tivă asupra subiectului în cauză.4 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent inclu d. este în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semni ficativă asupra subiectului misiunii de certificare. sau a fost recent. • când un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului. de ase menea. 200.5 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de auto.8 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ. 200. . 200. şi .3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afec tată într-o gamă largă de cazuri. Această consideraţie ar fi afectată de către probleme cum ar fi semnificaţia ameninţării. evident. măsurile de protecţie relevante vor varia de la caz la caz. funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare. • un membru al echipei de certificare care ocupă.12 Măsurile de protecţie din întreaga firmă în cadrul mediului de lucru ar putea include: • poziţia de conducător al firmei care subliniază impor tanţa respectării principiilor fundamentale. • întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client. Exemple de măsuri de protecţie create de către profesie. un contabil profesionist independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări. • când un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin ca re.examinare (autocontrol) includ.

• politici şi proceduri interne documentate care prevăd respectarea principiilor fundamentale. 200. evaluarea semnificaţiei acestor ameninţări şi evaluarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări.15 Măsurile de protecţie în interiorul clientului certificării includ următoarele situaţii: • atunci când clientul alege firma independentă pentru desfăşurarea misiunii. pentru a gestiona credibilitatea datelor pri vind veniturile ce provin de la un singur client al certi ficării. Totuşi. • desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii.lizator sau un alt profesionist contabil.4 Măsurile de protecţie corespunzătoare ar putea include obţinerea cunoştinţelor şi înţelegerea clientului. evaluarea importanţei acestor amenin ţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările.1 înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client. • preze ntarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii ono rariilor percepute către persoanele însărcinate cu guver narea clientului. 210. 200. atunci când este necesar. 210. Dacă ameninţările identi ficate sunt altfel decât clar ne semnificative ar trebui luate în considerare măsuri de pro tecţie şi aplicate. 210. inclusiv instrui rea şi educarea corespunzătoare a acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri. • clientul a implementat proceduri interne care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor de non-certi.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la acelaşi client.13 Măsurile de protecţie specifice misiunii în med iul de lucru ar putea să includă: • implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen tru a revizui munca efectuată sau măcar pe ntru a oferi consiliere dacă este necesar. dacă apar la suprafaţă. cum ar fi un comitet de directori independent. minciuna sau practici de ra portare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.3 Semnificaţia oricăror ameninţări ar trebui să fie evaluată. • discutarea problemelor de etică cu persoane însărcinate cu guvernarea din cadrul clientului.2 Problemele clientului care. un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul. • politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membrii echipei de certificare să influenţeze inadecvat rezultatele misiunii de certificare. • politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calităţii misiunilor de certificare. 200. • utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinţe separate de raportare în vederea prestării serviciilor de non-certificare pentru un client al certificării. • un mecanism disciplinar de promovare a conformităţii cu politicile şi procedurile. 210. a celor din conducere şi a celor responsabili pentru guvernarea sa şi pentru activităţile de afaceri sau obţinerea certitudinii că clientul este angajat să -şi îmbună tăţească practicile de guvernare corporativă sau instru mentele de control intern. către toţi partenerii şi personalul profesional. • politici şi proceduri care vor permite identificarea inte reselor sau relaţiilor dintre firmă sa u membrii echipei de certificare şi clienţii certificării. implicarea clientului în activităţi ilegale (cum ar fi spălarea banilor). 210. • clientul certificării are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale. 359 Secţiunea 210 Acceptarea unui client 210. şi • clientul deţine o structură de guvernare corporativă care asigură o supraveghere corespunzătoare şi comunica rea informaţiilor privind serviciile unei firme.ficare. • politici documentate de independenţă privind identifi carea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principii le fundamentale. 358 • consultarea unei terţe părţi. să se bazeze pe măsurile de protecţie pe care le-a implementat clientul său. şi • politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze si să îi abiliteze pe angajaţi să comunice nivelurilor supe rioare din cadrul firmei orice problemă legată de con formitatea cu principiile fundamentale care îi preocupă. un con tabil profesionist ind ependent ar trebui să ia în considerare faptul dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. la un nivel acceptabil. ar putea ameninţa conformitatea cu principiile fundamentale in clud . politici documentate privind independenţa. • rotaţia personalului echipei de certificare.conducător al firmei care accentuează preco nizarea faptului că membrii echipei de certificare vor acţiona în interesul public. • implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare. 357 • politici şi proceduri pentru a monitoriza şi. 360 . a proprie tarilor săi. persoane din afara conducerii ratifică sau aprobă această alegere. de exemplu. un organ profesional norma. nu este posibil să pună bază doar pe astfel de măsuri de protecţie pentru a reduce ameninţările la un nivel accepta bil. un profesionist contabil independent poate. • metode de consiliere a partenerilor şi a personalului pro fesional al clientului certificării şi al entităţilor asociate faţă de care trebuie să îşi păstreze independenţa. • pentru firmele care prestează misiuni de certificare. diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanţă. după cum este cazul. privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei. • comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme. de asemenea. altele dec ât cele care sunt în mod clar nesemnificative.14 Depinzând de natura misiunii.5 Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil. precum şi a oricăror schimbări ale acestora. pentru a le elimina şi pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

De exemplu.7 Un profesionist contabil independent ar trebui să fie de acord să ofere acele servicii pentru care are competenţa de a le presta. asupra complexităţii operaţiunilor sale. Profesio nistul contabil independent trebuie să ţină cont de factori cum sunt reputaţia. • Alocarea unui personal suficient şi cu toat e competen ţele necesare.15 Aceste măsuri de protecţie pot include: . astfel încât profesionistul contabil independent să poată decide dacă este corespunzător să acce pte misiunea. după caz. naturii şi ariei de aplicabilitate a activităţii ce urmează a fi prestată.8 Un profesionist contabil independent ar trebui să evalueze semnificaţia ameninţărilor identificate şi. Atunci când pro fesionistul contabil existent oferă informaţii. 210. 210.11 Trebuie evaluată importanţa tuturor ameninţărilor. va fi solicit at contactul cu acel profe sionist contabil existent. • Deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveşte cerinţele relevante de raportare şi ale organelor de re glementare. în general. de preferabil în scris.14 Dacă se identifică ameninţări care sunt.13 în absenţa unor instrucţiuni specifice din partea clientului. 210. 210. profesionistul contabil existent nu trebuie. poate exista o ameninţare la adresa competenţei profesionale şi a prudenţei dacă un profesionist contabil independent acceptă misiunea înainte de a cunoaşte toate faptele necesare. acestea trebuie să fie oferite cu onestitate şi fără ambiguitate. acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent pentru a determina faptele şi circumstanţele care stau la baza modificării propuse. de a iniţia discuţiile cu acel profesionist contabil existent.10 Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil independent. să obţină permisiunea clientului. • Utilizarea unor experţi. pentru a oferi o asigurare rezonabilă că 361 misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenţă. sau . trebuie să stabilească dacă există motive. un profesionist contabil independent ar trebui să ia în considerare dacă acceptarea ar da naştere la orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile funda mentale. 210. să se prezinte în respectiva ofertă că. să ofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clien tului. 210.cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicări sau prezentări. este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenită în misiune să nu reflecte în totalitate faptele şi este posibil ca acestea să 362 indice contradicţii cu acel profesionist contabil existent care să influenţeze decizia de a accepta numirea.discutarea fără reţineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent în întregime. acolo unde este necesar. • Respectarea politicilor şi procedurilor de control a cali tăţii elaborate.obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru. în mod clar.9 Atunci când un profesionist contabil independent inten ţionează să se bazeze pe consilierea sau activitatea unui expert.16 Un profesionist contabil independent trebuie. sau care doreşte să aplice pentru o misiune deţinută în prezent de către un alt profesionist contabil independent. . Odată obţinută permisiunea. trebuie avute în vedere şi apli cate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. • Convenirea unui orizont de timp realist pentru reali zarea misiunii. 210. măsuri de protecţie pentru a le elimina şi a le reduce la un nivel acceptabil. pentru a nu accepta misiunea. profesionale sau de altă natură. Aceste infor maţii pot fi obţin ute dintr-o asociere anterioară cu res pectivul expert sau din consultarea cu alte părţi. ar trebui aplicate. cum ar fi circumstanţe care ameninţă conformitatea cu principiile fundamentale. resursele disponibile şi standardele profesionale şi etice aplicabile. asupra cerinţelor specifice misiunii si asupra scopului. 210. 210. . Dacă profesionistul contabil propus nu reuşeşte să comunice cu profesionistul contabil existent. o ameninţare a interesului propriu la adresa competenţei profesionale şi a prudenţei apare dacă echipa misiunii nu posedă sau nu poate dobândi com petenţele necesare pentru a desfăşura angajamentul (misiunea) cum trebuie. mai mult decât nesemnificative. profesionistul contabil independent trebuie să evalueze dacă această încredere este garantată. înainte de a accepta o misiune specifică la un client. înainte de a ac cepta misiunea. în general.210. ar trebui aduse la cunoştinţa profesionistului contabil propus înainte ca acesta să decidă dacă acceptă sau nu misiunea. De exemplu. experienţa. • Dobândirea cunoştinţelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte-cheie. astfel încât să se poată cerceta 363 dacă există motive profesionale sau de orice altă natură din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată. profesionistul contabil exis tent trebuie să respecte reglementările legale şi de altă natură care guvernează astfel de cereri.12 Un profesionist contabil existent se află sub restricţia con fidenţialităţii. după părerea acestuia. cel propus trebuie să încerce să obţină informaţii cu privire la orice ameninţări posibile prin alte . Circumstanţele în care ar putea fi corespunzător să se divulge informaţ ii confidenţiale sunt prezentate în Sec ţiunea 140 a Părţii A din acest Cod. Măsura în care profesionistul contabil in dependent poate şi trebuie să discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii si de: . dacă sunt altfel decât nesemnificative. De exemplu. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • Dobândirea unui bagaj de cunoştinţe corespunzător asupra naturii afacerii clientului.atunci când se răspunde cererilor de a înainta oferte. în func ţie de natura misiuni i.solicitarea profesionistului contabil existent să ofere informaţiile cunoscute cu privire la orice fapte sau cir cumstanţe care.

de exemplu.3 în funcţie de circumstanţele care generează conflictul. . . acesta nu trebuie să continue să acţioneze în numele uneia dintre părţile implicate în problema care dă naştere unui conflict de interese. prin alte modalităţi.2 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. în general. confidenţialitatea sau comporta mentul profesional. 220.5 Atunci când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale. o strictă separare fizică a unor astfel de echi pe. profesionistul contabil independent trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător să accepte o anume misiune sau că este necesară demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict. . Acest tip de cir-cumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale. . 210. mă surile de protecţie trebuie. sau se bazează pe probe necorespunzătoare.18 Unui profesionist contabil independent i se poate solicita să realizeze activităţi complementare sau suplimentare faţă de activitatea profesionistului contabil existent.Examinarea regulată a aplicării măsurilor de protecţie de către o persoană cu experienţă şi care nu este impli cată în misiunile relevante ale clienţilor. O ameninţare la adresa obiectivitătii sau confidenţialităţii poate fi generată şi atunci când un profesionist contabil independent pres-tează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în con-flict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire la aspec-tul sau tranzacţia în cauză. . o ameninţare la adresa obiectivitătii poate apărea atunci când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. ameninţări care rezultă din. trebuie luate în considerare următoarele măsuri de protecţie suplimentare: . l Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate. . 220. Importanţa ameninţării va de-pinde de . informaţii incomplete sau lipsa informaţiilor. informaţii satisfăcătoare cu privire la fapte. înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client. cum ar fi chestionarea părţilor terţe sau investigaţii de fond privind conducerea supe rioară sau cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.6 Când un profesionist contabil independent a solicitat con-simţământul unui client de a acţiona pentru o altă parte într-o problemă în care interesele celor doi sunt în conflict.îndrumări clare pentru membrii echipei misiunii pri vind aspectele de siguranţă şi confidenţialitate. 210. raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circum-stanţe sau anumitor tranzacţii de către o companie sau o entitate care nu este un client curent.17 Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protec ţie şi nu pot fi obţinute. De exemplu. 367 Secţiunea 230 Opinii suplimentare 230. pot genera ameninţări faţă de conformitatea cu prin-cipiile fundamentale.metode. 364 Secţiunea 220 Conflicte de interese 220. un profes ionist contabil independent trebuie să refuze misiunea. De exemplu.Notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activităţile firmei care ar putea reprezenta un conflict de interese şi obţinerea consimţământului cli entului de a acţiona în asemenea împrejurări.Notificarea tuturor părţilor relevante cu privire la faptul că profesionistul contabil independent acţionează în numele a două sau mai multe părţi într-un aspect în privinţa căruia interesele lor sunt în conflict şi obţinerea consimţământului acestora de a acţiona astfel.Utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate de către angajaţi şi partenerii firmei. inclusiv obiectivitatea. Măsurile de protecţie faţă de aceste ameninţări includ anunţarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusă.Notificarea clientului cu privire la faptul că profesio nistul contabil independent nu acţionează în mod ex clusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu. 220. Aceste împrejurări pot da naştere la ameninţări potenţiale faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenţă. 220. sau în numele aces -teia.Proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de exemplu. Dacă există şi alte ameninţări cu excepţia celor nesemnificative. ameninţare care nu poate fi eliminată 366 sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie. iar acest consimţământ i-a fost refuzat de către client. Evaluarea include apre cierea.4 De asemenea. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri le de pro tecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. să includă următoa rele acţiuni ale profesionistului contab il independent: 365 . 220. l Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese.Utilizarea unor echipe distincte ale misiunii. poate exista o ame-ninţare faţă de competenţa profesională şi faţă de pru-denţă în circumstanţe în care o a doua opinie nu se ba-zează pe acelaşi set de fapte ca cel pe care îl are la dispo-ziţie profesionistul contabil existent. completarea confidenţială şi securizată a datelor). situaţie care dă contabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii rele vante necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii. într-un sector anume al pieţei sau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona astfel. dacă profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar putea genera ameninţări.

cu privire la baza pe care sunt percepute comisioanele ş i cu privire la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput.„Oferta".prin „Publicitate" se înţelege comunicarea către public a informaţiilor asupra serviciilor oferite sau a califică rilor pe care le posedă un profesionist contabil. circulare.oferta.inserările personale făcute în presă. 371 Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale 250.2 Un profesionist contabil independent nu trebuie să com promită profesia atunci când promovează serviciile profesionale. directă sau indirectă. o ameninţare de către interesul propriu a conformităţii cu principiul comportamentului profesional este generată dacă servici ile. un profesionist contabil independent trebuie să evalueze im-portanţa ameninţărilor şi. şi nu trebuie: • Să exagereze calitatea serviciilor oferite.3 Profesioniştii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de şcoli sau instituţii de învăţământ atestate legal. Dacă profesion istul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de pu-blicitate sau promovare. atunci când acestea folosesc comparaţii cu alţi membri sau prin modul de prezentare şi conţinut aduc prejudicii în vreun fel altor membri.baza pentru determinarea onorariului. • prezentarea pentru grupul-ţintă de utilizatori a activi tăţii realizate de către profesionistul contabil indepen dent si a bazei de remunerare. a limitărilor aferente oricărei opinii şi furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent. 250. Ţinând cont de aceste potenţiale ameninţări. Importanţa acestor ameninţări depinde de factori precum: . trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acc ep tabil. un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl consideră corespunzător.3 Dacă entitatea sau compania ce solicită opinia nu va per-mite comunicarea cu acel profesionist contabil existent. 240. 240. este concretizată în de mersurile făcute pe lângă un eventual client în scopul de a-i propune servicii profesionale.4. o ameninţare cauzată de interesul propriu faţă de competenţa profesională si faţă de prudenţă este generată dacă respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale apli -cabile. un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă. • examinarea de către o terţă parte obiectivă a activităţii realizate de către profesionistul contabil independent. radio-difuziune şi. • Alocarea timpului şi personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii. toate procedeele publicitare. în anumite circumstanţe. atunci când . în sine. a calificărilor deţinute sau a experienţei câştigate. ame ninţări faţă de respectarea principiilor fundamentale. ele pot genera. De exemplu.natura misiunii. Astfel de măsuri de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent. dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative. profesionistul contabil indepen-dent trebuie să se consulte cu organismul profesional relevant. • Să facă referiri compromiţătoare la comparaţii nefunda mentate cu activitatea altora. gama valorilor posibile ale onorariului. Măsurile de protecţie care pot fi aplicate includ: • Atragerea atenţiei client ului cu privire la condiţiile misiunii şi. publicitatea si oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştii contabili . Sunt interzise: . dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile pentru care se aplică. . Astfel de măsuri de protecţie pot include: • un precontract scris cu clientul privind baza de remune rare. în sco pul obţinerii de lucrări. Faptul că un profesio nist contabil independent percepe un ono-rariu mai mic decât altul nu este.4 Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi. TV. pot exista ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societăţii sale.circumstanţele cererii şi de alte fapte şi decla-raţii disponibile. 250. în general. în circumstanţele date. .5 în înţelesul enunţat la paragraful 250. neetic. Ele ar putea genera o ameninţare a obiectivitătii de către inte resul propriu. în publicaţiile profesionale sau altele. l Atunci când un profesionist contabil independent solicită noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing. 250. Profesionistul contabil independent trebuie să fie onest şi loial. • politici şi proceduri de control al calităţii. 368 230. cu toate acestea. .3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anu mite tipuri de misiuni de altă natură decât cele de certifi care. trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. trebuie avute în vedere şi aplicate mă -surile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. în special.4 în înţelesul prezentului Cod termenii specifici au urmă toarea semnificaţie: 372 . relevante pentru exprimarea unui ra-ţionament profesional.2 Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie. pot exista ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. 370 240.membri activi ai Corpului. în cadrul comu-nicării cu acel client. afişe. descrierea. re clame. este corespunzător să ofere opinia cerută. . 369 Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii 240.dacă rezultatul tranzacţiei este examinat de o terţă parte independentă. Totuşi. prin scrisori. realizările sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsec-vent cu acest principiu. . De exemplu.„Anunţul" este comunicarea către public a unor fapte pri vind un profesionist contabil. 250. 230. cinema. l Atunci când încep negocierile privind serviciile profesio-nale.

280.4 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa ameninţărilor identificate. ai firmelor şi. cărţi de telefon. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indi -carea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a con-tacta cabinetul. cataloage de firme etc. ameninţări ale o-biectivităţii de către interesul propriu pot fi create dacă este acceptat un cadou din partea unui client. informaţii des pre istoricul. în intere sul profesiei. 375 Secţiunea 280 Obiectivitate . numele şi prenumele clienţilor. o ameninţare a obiectivitătii de către fami liaritate poate fi generată de o relaţie de familie.2 Un profesionist contabil independent care oferă un servi ciu de audit trebuie să fie independent faţă de clientul auditării. . De exemplu. pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă.cesta poate concluziona că oferta este făcută în cursul nor mal al afacerilor. De exemplu. 260. Moralitate" . având ca însemn divin doi şerpi încolăciţi. . un profesionist contabil in dependent nu trebuie să accept e o astfel de ofertă. valoarea şi interesul din spatele ofertei.8 Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei. atunci când este apli ca bil. şi. în astfel de cazuri.atribute esenţiale ale exercitării profesiei. profesionistul contabil independent poate conclu ziona. conflict de interese sau influenţa necorespunzătoare a altor părţi.o carteregistru. Emblema Corpului este compusă din: .376 tru a le reduce la un nivel acceptabil. fără intenţia specifică de a influenţa luarea deciziilor sau de a obţine informaţii. • Discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.7 Se pot tipări broşuri de prezentare a cabinetului sau a so cietăţii de expertiză ce se vor distribui elevilor. 377 Secţiunea 290 Independenţă . O astfel de ofertă generează ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.1 Un profesionist contabil independent trebuie să aibă în vedere. Independenţă.3 Dacă este clar că ameninţările evaluate nu sunt nesemni ficative.un caduceu . Independenţa de fapt şi de drept este necesară pentru a permite profesionistului contabil independent să exprime o opinie şi să fie perceput ca exprimân d o conclu zie neafectată de erori. • Terminarea relaţiei financiare sau de afaceri care gene rează ameninţarea. ai firmelor din . Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin apli carea măsurilor de protecţie. tarife reduse sau alte avantaje. în general. principiile de comportament. 250. broşura va trebui să cuprindă.9 Consiliul Superior şi Consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricărei publicităţi colective pe care o consideră utilă.1 în cazul unei misiuni de audit este în interesul public şi.6 Anunţurile sunt permise în următoarele cazuri: a) anunţuril e în presă cu condiţia să nu contravină regu lilor de etică profesională. comisioane. ca membrii echipelor de audit. 250. studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea sau clienţilor. de asemenea: .3 Existenţa ameninţărilor la adresa obiectivitătii în oferirea oricărui serviciu profesional va depinde de circumstanţele particulare ale misiunii şi de natura activităţii pe care pro fesionistul contabil independent o realizează. atunci când oferă orice servicii profesionale. obligatoriu. stipulat de prezentul Cod Etic. funcţionari sau angajaţi. relaţie apropiată personală sau relaţie de afaceri. ameninţări ale intimidării la adresa obiectivitătii pot apărea din divul-garea în public a unor astfel de oferte. 374 Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate 260. Secţiunea 290 oferă îndru mări specifice privind cerinţele de independenţă pentru profesioniştii contabili independenţi atunci când realizează o misiune de audit.misiuni de audit şi certificare 290. simbolizând însemnul profesiei. b) inserarea în presa locală a unor avize informând pu blicul despre o primă deschidere de cabinet sau schim bare de adresă. emblema Corpului simbolizează rolul de crainic al profesionis tului contabil. dacă există ameninţări la adresa conformităţii cu principiul fun damental al obiectivităti i care rezultă din interese în rela ţiile cu un client sau cu directori. trebuind.toiagul de crainic al zeului Hermes. Astfel de măsuri de protecţie pot include: • Retragerea din echipa misiunii. având valoare de simbol diplomatic. 260. că nu există o ameninţare importantă la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. dacă acestea nu sunt nesemnificative. lucrările exe cutate. trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le re duce la un nivel acceptabil. pre cum şi când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativă.prin ea se atribuie remize din ono rariu. modalitatea de re crutare.să respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie. a. .deviza „Ştiinţă. 250. 373 c) inserările în anuare. 250. trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pen. preţuit în Grecia antică. formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabi netului sau societăţii. Detaliile şi modalităţile de aplicare a dispoziţiilor din prezenta Sec-ţiune sunt reglementate prin hotărâri ale Consiliului Superior. corectă şi completă a patrimoniului contabilizat sau expertizat. Atunci când sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri si ospitalitate pe care o terţă parte rezonabilă si în cunoştinţă de cauză le-ar considera în mod clar nesemnificative. 280. 280.să aibă un caracter sobru şi informativ. prin urmare.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de natura. • Discutarea problemei cu niveluri le superioare ale con ducerii firmei. l Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia să i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client.toate serviciile 280. • Proceduri de supraveghere.

pen tru clienţii auditului situaţiilor financiare.meninţări despre care firma are motive să creadă că sunt generate de către interesele firmei din reţea şi relaţiile acesteia. De ase menea. în cel din urmă caz. ar trebui acordată atenţie faptului că ameninţările la independenţă sunt create de către relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influ-enţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză (poziţia financiară. 378 Independenţa în aparenţă (de f apt). să-şi exercite obiecti-vitatea şi scepticismul profesional. 290. emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Certificare. O firmă ar trebui prin urmare să eva lueze circumstanţele relevante.11 Membrii echipelor misiunilor. 290.14 Misiunile de audit bazate pe situaţiile financiare sunt rele vante pentru o gamă largă de utilizatori potenţiali. membrii echipei de certificare. prin urmare. care nu . care este responsabilă pentru informaţia din subiectul în cauză şi care poate fi responsabilă si pentru subiect ul în cauză). în consecinţă. 290. informaţia privind subiectul -cheie si utilizatorii.2 Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizato rilor c u privire la rezultatul unei evaluări sau a unei măsu rări a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii. Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influenţe care compromit judecata profesională şi care permite in-dividului să acţioneze cu integritate. obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise. prin urmare . Cadrul general internaţional pentru Misiunile de audit (Ca drul general de audit). în plus faţă de independenţa de drept. ar trebui acordată atenţie şi asupra faptului că ame ninţările la adresa independenţei sunt create de către relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influen ţă directă şi semnificativă asupra subiectuluicheie. Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certifi care şi directori. Standardele Internaţionale privind Misiunile de Asigurare (ÎS AE) şi Standardele Internaţionale privind Misiunile Conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelor şi obiectivelor unei misiuni de audit trebuie să se facă referiri la Cadrul general de asigurare. descrie obiectivele şi elementele misiunilor de audit si identifică misiunile la care se aplică Standardele Internaţionale de Audit (ISA).13 Natura ameninţărilor la adresa independenţei şi măsurile de protecţie aplicabile necesare pentru a elimina amenin ţările sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferă în funcţie de caracteristicile misiunii individuale de audit: dacă e ste o misiune de audit a situaţiilor financiare sau un alt tip de misiune de certificare.8 Independenţa implică: Independenţa de spirit (de drept). 290. o firmă sau o firmă din reţea să respe cte pur şi simplu exemplele prezentate. mai degrabă ei ar trebui să aplice cadrul fiecărui caz specific cu care se confruntă. în intere-sul public. pot exista diferite tipuri de ameninţări care să necesite aplicarea unor anumite măsuri de pro-tecţie. funcţionari şi angajaţi ai clientului care se află 380 în poziţia de a exercita influenţă directă si semnificativă asupra informaţiei din aspectul -cheie (situaţiile finan-ciare).ţintă ai raportului. în plus. în plus faţă de identificarea relaţiilor dintre firmă. 290. indepen denţa de fapt este foarte semnificativă. Un cadru general conceptual care să stipuleze mai degrabă ca firmele şi membrii echipelor de certificare să identifice. prin urmar e. firmele din grup. natura misiunilor de certificare poate fi diferită şi. Ar trebui. este. sau nu trebuie interpretate ca fiind o listă exhaustivă a tuturor circumstanţelor care ar putea genera ameninţări la adresa independenţei. scopul. 290. Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terţă parte informată şi rezonabilă.16 în majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaraţii. prin urmare. trebuie evaluat dacă relaţiile dintre persoanele din afara echipei misiunii ş i clientul misiunii generează o ameninţare la adresa independenţei. decât să respecte un set de reguli specifice. care cunoaşte toate informaţiile relevante. ar con -cluziona în mod rezonabil că integritatea. dintre membrii echipei misiunii şi clien tul misiunii. performanţa financiară si fluxurile de trezorerie).15 într-o misiune de certificare bazată pe declaraţii în care clientul nu este un client al auditului situaţiilor financiare. l O Multe circumstanţe diferite sau combinaţii de circumstanţe pot fi relevante şi. să evalueze şi să soluţioneze ameninţă rile la adresa independenţei. să fie acordată atenţie oricăror a.grup să fie independenţi faţă de clienţii de audit. funcţionari şi angajaţi ai clientului care se află în poziţia de a exercita influenţă directă şi sem nificativă as upra informaţiei din aspectul-cheie. li se cere membrilor echipei de certificare şi firmei să fie independenţi de clientul certificării (partea responsabilă.12 Exemplele prezentate în această secţiune sunt menite să ilustreze aplicarea cadrului general conceptual şi nu sunt 379 menite să fie. 290. Prin urmare. este imposibil să se definească fiecare situaţie care poate genera ameninţări la adresa independenţei şi să se specifice măsurile de pro-tecţie corespunzătoare pentru a reduce aceste ameninţări. firmă şi firmele din reţea se cere să fie inde pendenţi faţă de clientul auditului situaţiilor financiare. de asemenea. inclusiv măsurile de protecţie aplicate. ai firmelor şi ai firmelor din grup trebuie să aplice cadrul general conceptual din Secţ iunea 100 acelor circumstanţe specifice luate în con siderare. Standardele Internaţionale privind Misiunile de Examina re (ISRE). 290. nu este suficient ca un membru al echipei de audit. care pot fi arbitrare. 290. De asemenea. Astfel de cerinţe de independenţă includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori. natura misiunii de audit şi ameninţările la independenţă atunci când decide dacă este potrivit sau nu să accepte sau să continue o misiune şi când decide natura măsurilor de protecţie necesare şi a faptului dacă un anumit individ ar trebui să fie membru al echipei de audit.

în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare care este o entitate cotată. în anumite misiuni. dar compania este responsabilă pentru subiectul-cheie (practicile de dezvol-tare durabilă). 290. atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor din această secţiune fiecărei părţi responsabile. aceste entităţi şi interesele şi relaţiile trebuie să fie identificate înainte.17 în misiunile de certificare bazate pe declaraţii care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare. o firmă din reţea sau un membru al echipei de certificare cunoaşte sau ar putea în mod rezonabil să cunoască circumstanţele sau relaţiile care ar putea compromite independenţa. Aceasta va lua în considerare factori cum ar fi: .25 Această secţiune se încheie cu o anexă care cuprinde câ teva exemple privind modul în care această abordare . Dacă apare o astfel de încălcare. dar nu şi pentru subiectul în cauză. Dacă firma determină faptul că ameninţarea la adresa inde-pendenţei creată de către o astfel de relaţie cu o anumită parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativă s-ar putea să nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei părţi responsabile.22 Evaluarea ameninţărilor la adresa independenţei şi acti vităţile ulterioare trebuie să fie susţinute de probele obţi n ute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfăşu rării acesteia. consultantul de mediu este partea responsabilă pentru informaţia din subiectul-cheie. raport care urmează a fi distribuit utilizatorilor-ţintă.18 într-o misiune de certificare de raportare directă membrilor echipei de certificare şi firmei li se cere să fie independenţi de clientul certificării (partea responsabilă pentru subiectul în cauză). o firmă de reţea şi partea responsabilă pentru subiec tul în cauză.în cazurile în care ameninţările nu sunt în mod clar nesemnificative. 290. cât şi lipsită de consecinţe. 290. La analizarea semnificaţiei unei anumite probleme. aceasta nu compromite în general independenţa cu privire la un client de certifi care. 290. care cunoaşte toate informaţiile relevante. firmă. 290. în astfel de misiuni. odată descoperită. partea responsabilă răspunde pentru subiectul în cauză şi pentru informaţiile din acesta. şi . trebuie să fie luaţi în considerare atât factorii calitativi. identificarea şi aplicarea măsurilor de 384 protecţie adecvate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil. ar trebui acordată atenţie oricăror ameninţări despre care firma are motive să creadă că au fost create de către interese şi relaţii în tre un membru al echipei de certificare. atunci când un profesionist contabil în practica publică este angajat pentru a efectua o misiune de certificare pe un raport pe care un consultant de mediu 1-a întocmit privind practicile de dezvoltare durabilă ale companiei. s -ar putea ca 382 firma să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie între firmă sau un membru al echipei de certificare şi o parte responsabilă ar putea să dea naştere la o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă în con-textul informaţiei din subiectulcheie. De exemplu. atunci când partea responsabilă este răspunzătoare pentru informaţia din subiectul în cauză.Gradul de interes public care este asociat cu misiunea. încălcarea să fie corectată prompt şi să fie aplicate măsurile de protecţie necesare. în mod ideal. Trebuie să se acorde întotdeauna atenţie concluziei de inacceptabilitate la care a ajuns un terţ informat si rezo-nabil. 290. O problemă trebuie să fie considerată ca fiind în mod clar nesemnificativă numai dacă se ajunge la concluzia că este atât comună.A evalua dacă aceste ameninţări sunt în mod clar ne semnificative. singurele acţiuni posi bile sunt acelea de a elimina activităţile sau interesele care generează ameninţarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de certificare. echipa de certifi-care trebuie să analizeze acea entitate legată atunci când evaluează independenţa şi când aplică măsurile de pro-tecţie corespunzătoare.Identificarea ameninţărilor la adresa independenţei. si . .20 în anumite misiuni de certificare. atunci când echipa de certi-ficare are motive să creadă că o entitate legată a unui astfel de client de certificare este relevantă pentru eva-luarea independenţei firmei clientului. firma si orice firmă din reţea sunt solicitate să analizeze interesele şi relaţiile care implică entităţile afiliate clientului. partea responsabilă s-ar putea să nu răspundă şi pentru subiectul 381 în cauză. membrilor misiunii de certificare şi celor din firmă li se cere să fie independenţi faţă de părţile responsabile pentru informaţia din subiectul în cauză (clientul certificării). cu condiţia ca firma să aibă implementate politici şi proceduri adecvate de control al calităţii pentru promo varea independenţei şi.21 Ameninţările si măsurile de protecţie identificate în a-ceastă secţiune sunt în general discutate în contextul in-tereselor sau relaţiilor dintre firmă. 290.23 în această secţiune se fac referiri la ameninţările impor tante şi la cele clar nesemnificative pentru evaluarea inde pendenţei. fie că sunt bazate pe declaraţii. 383 290. Pentru toţi ceilalţi clienţi de certificare. cât şi cei cantitativi. fie cu raportare directă. Ar putea exista ocazii în care firma. care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare s-ar putea să existe mai multe părţi responsabile.Importanţa informaţiei legate de aspectul-cheie (sau aspectul-cheie în sine) pentru care partea responsabilă respectivă este responsabilă. mem-brii echipei de certificare şi clientul certificării. firma din reţea sau o persoană încalcă neintenţionat prevederile acestei secţiuni.sunt misiuni de audit al situaţiilor financiare. în situa-ţiile în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil. Obligaţia de a face o astfel de evaluare şi de a întreprinde acţiuni apare atunci când o firmă. Totuşi. în plus.24 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a asista firmele şi membrii echipelor de certificare pentru: . firmele din reţea.

33 Dacă se prestează un alt serviciu în afara celui de certifi-care pentru clientul de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare.29 Comitetele de audit au un rol important în guvernarea corporativă atunci când sunt independente în raport cu conducerea clientului şi pot asista Consiliul Director în 386 ajungerea la concluzia că o firmă este independentă în îndeplinirea rolului său de audit. firmele din reţea şi clientul de audit al situaţiilor financiare pe care raţionamentul profesional al firmei le poate considera că afectează independenţa. să ameninţe indepen-denţa. unele paragrafe din această secţiune tratează probleme supli mentare care sunt relevante pentru auditul situaţiil or finan ciare ale entităţilor cotate. Din cauza puternicului interes public în situaţiile financiare ale entităţil or cotate. instituţiile de credit. iar serviciul va fi interzis în timpul perioadei misiunii de audit. trebuie să trateze aspectele importante identificate în această secţiune. firma trebuie să analizeze dacă relaţiile financiare sau de afaceri sau serviciile anterioare pot genera ameninţări la adresa independenţei.30 Firmele trebuie să-şi stabilească politici si proceduri legate de comunicările privind independenţa cu comitetele de audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernarea clien tului. 290. ameninţările la adresa independenţei sunt atât de semnificative încât singurele acţiuni posibil e sunt acelea de a elimina activităţile sau interesele care pot ge nera ameninţarea sau de a refuza acceptarea sau conti nuarea misiunii de certificare. în mod similar. Perioada misiunii începe atunci când echipa de certificare începe să presteze servicii de certifi care şi se termină odată cu publicarea raportului de certifi care.28 Evaluarea importanţei oricăror ameninţări la adresa inde pendenţei şi a măsurilor de protecţie necesare pentru re ducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil ia în consi derare interesul public. decizia trebuie să fie do cumentată.27 Atunci când se identifică ameninţările care nu sunt în mod clar nesemnificative. Raţionamentul profesio nal este utilizat pentru determinarea măsurilor de protecţie adecvate pentru eliminarea ameninţărilor la adresa inde pendenţei sau pentru a l e reduce la un nivel acceptabil. oricare are loc mai târzi u. companiile de asi gurări şi fondurile de pensii. ameninţa rea poate fi eliminată sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie. 290. dar înainte de începerea serviciilor profesionale legate de auditul situaţiilor financiare. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - . exemplele care sunt legate de misiu-nile de audit al situaţiilor financiare pentru entităţile cotate ar trebui să fie luate în considerare pentru aplicarea asupra tuturor misiunilor de audit al situaţiilor financiare. dar înainte de acceptarea misiunii de audit al situaţiilor financiare. cu excepţia cazului în care misiunea de certificare are o natură recurentă. care să rezulte din serviciul respectiv. 290. Problemele care vor fi comu nicate variază în funcţie de circumstanţe şi trebuie să fie stabilite de către firmă. iar firma decide să accepte sau să continue misiunea de certificare. perioada misiunii de certificare se termină cu notificar ea de către oricare dintre părţi a terminării relaţiei profesionale sau a publicării raportului de certificare.31 Membrii echipei de certificare şi firma trebuie să fie inde pendenţi de clientul de certificare în timpul perioadei mi siunii de certificare. 290. dacă există. în general.26 Unele exemple din anexa la această secţiune indică modul în care se aplică cadrul într-o misiune de audit al situaţiilor financiare pentru o entitate cotată. a dimensiunii lor sau a statutului lor corporativ au o mai mare varietate de acţionari. Nu se intenţionează ca exemplele să fie exhaustive. Exemplele prezintă ame ninţări la adresa independenţei care pot fi generate de circumstanţe şi relaţii specifice. ca urmare a activităţilor lor. sau . Dacă misiunea de certificare se preconizează a se repeta. toate relaţiile şi alte probleme dintre firmă.Serviciile anterioare prestate către clientul de audit. Atunci când o entitate devine un client de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perio ada acoperită de situaţiile financiare pe care le va raporta firma. 290. firma trebuie să comunice oral şi în scris. Unele entităţi pot fi de interes pu blic deoarece. Atunci când o organi zaţie membră decide să nu facă diferenţa între entităţile 385 cotate şi alte entităţi. măsurile de protecţie trebuie să fie analizate şi aplicate ca fiind necesare pentru reduce-rea ameninţării la un nivel acceptabil. dar. în cazul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit al situaţiilor financiare.con ceptuală a independenţei trebuie să se aplice circum stanţelor şi relaţiilor specifice. 290. Dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă. Exemplele de astfel de entităţi pot include companiile cotate. firma va analiza dacă pot fi generate ame -ninţări asupra independenţei de către: . în alte exemple. Documentaţia trebuie să includă o descriere a ameninţărilor identificate şi a măsurilor de protecţie apli cate pentru eliminarea sau reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil.Relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare.32 în cazul misiunii de audit al situaţiilor financiare. trebuie să se analizeze ameninţările la adresa independenţei. în opinia firmei. în cazul auditului situaţiilor financiare ale entităţilor cotate. perioada misiunii include perioada acoperită de situaţiile finan ciare 387 raportate de către firmă. 290. Trebuie să se acorde atenţie aplicării cadrului general în legătură cu auditul situaţiilor financiare ale entităţilor cotate faţă de alţi clienţi de audit al situaţiilor financiare care ar putea fi importante pentru i nteresul public. 290. Ar trebui să existe o co-municare permanentă între firmă şi comitetul de audit (sau alt organism de guvernare dacă nu există un comitet de audit) al entităţilo r cotate cu privire la relaţii si alte pro-bleme care ar putea. cel puţin anual. în unele exemple.

în evaluarea impor tanţei ameninţării şi a măsurilor de protecţie adecvate care urmează să fie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil este 391 necesar să se examineze natura interesului financiar. există două părţi responsa bile.106 Dacă . firma nu trebuie să deţină un interes financiar important. direct sau indirect. 290. firmă. membrii echipei de certificare. există o parte responsa bilă care cuprinde si clientul de certificare.Discutarea problemelor de independenţă legate de prestarea de alte servicii în afară de cele de certificare cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului. dacă este permis conform acestei secţiuni pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate. Exemplele trebuie să fie citite în conjunc tură cu paragrafele 290. un fond mutual. cum ar fi comitetul de audit. dar diferite şi să determine dacă pot fi aplicate măsuri de protecţie.102 Exemplele ilustrează cum se aplică cadrul general pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare şi pentru alţi clienţi de certific are. Aceasta include o evaluare a rolului persoanei care deţine interesul fi nanciar. cu condiţia ca: (a) Alt serviciu în afara celui de certificare prestat anterior să fie permis conform acestei secţiuni pentru clienţii necotaţi de audit al situaţiilor financiare. un fond închis de investiţii sau un vehicul intermediar similar) până la acelea în care persoana deţine controlul asupra interesului financiar (de exemplu.100 Următoarele exemple descriu circumstanţele specifice şi relaţiile care pot genera ameninţări la adresa indepen denţei . 290. firma. trebuie să se ia în consi derare ameninţările despre care firma are motive să creadă că pot fi create de interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare. Atunci când există control. Exemplele nu sunt exhaustive. atunci când deţinătorul interesului financiar nu are nicio capacitate de a exerci ta un astfel de control. în astfel de circumstanţe.12 până la 200. (b) Serviciul va fi încheiat într-o perioadă rezonabilă de timp în care clientul devine o entitate cotată. rudele de gradul întâi si afinii acestora trebuie să fie independenţi faţă de clientul certificării. 388 • Obţinerea recunoaşterii clientului asupra responsabi lităţii pentru rezultatele altor servicii în afara celor de certificare. • Interzicerea personalului care a prestat alte servicii în afara celor de certificare de a participa la misiunea de audit a si tuaţiilor financiare. 389 Anexă la Secţiunea 290 Exemple privind modul de abordare conceptuală a independenţei în circumstanţe specifice Introducere 290.15. ca administra tor) sau este capabilă să influenţeze deciziile privind investiţia. în clientul certificării. în timp ce altele tratează clienţii certificării care nu sunt clienţi de audit al situaţiilor financiare. 290.390 ficării de non-audit a căror utilizare este restricţionată în mod expres de către utilizatori identificaţi. Prevederi aplicabile tuturor clienţilor certificării 290. în majo ritatea misiunilor de certificare. Exemplele nu includ rapoartele de certificare pentru un client al certi. pentru a răspunde în mod satisfăcător ameninţărilor la adresa independenţei. si (c) Firma a implementat măsuri de protecţie adecvate pen tru eliminarea ameninţărilor la adresa independenţei care sunt generate de servi ciile anterioare sau pentru reducerea acestora până la un nivel acceptabil. Mai mult. Interese financiare 290. interesul financiar trebuie considerat ca fiind direct. o firmă din reţea şi partea responsabilă cu problema respectivă. Exemplele descriu potenţialele ameninţări gene rate şi măsurile de protecţie adecvate pentru a le elimina sau pentru a le red uce la un nivel acceptabil în fiecare circumstanţă.104 Un interes financiar într-un client al certificării poate ge nera o ameninţare de interes propriu. Exemplele ilustrează cum trebuie să fie aplicate măsurile de protecţie pentru a îndeplini cerinţele pentru membrii echipei de certificare.34 Un alt serviciu decât cel de certificare prestat pentru un client de audit necotat pentru situaţiile financiare nu va prejudicia independenţa firmei atunci când clientul devine o entitate cotată. pentru firma şi firmele în reţea pentru ca acestea să fie indepen dente faţă de un client de audit al situaţiilor financiare şi pentru ca membrii echipei de certificare şi firma să fie independenţi faţă de un client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare. Atunci când se evaluează importanţa oricărei ameninţări la adresa independenţei este important să se ia în consi derare gradul de control sau influenţa care poate fi exer citată asupra intermediarului. importanţa interesului financiar şi tipul acestuia (direct sau indirect). si • Angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor altor servicii în afara celor de certi ficare sau angajarea unei alte firme pentru a presta din nou alte servicii în afara celor de certificare. interesul financiar trebuie considerat ca fiind indirect.105 Atunci când se evaluează tipul interesului financiar tre buie să se ia în considerare faptul că interesele financiare pot varia de la interese în care persoana nu are niciun cont rol asupra vehiculului investiţiei sau a interesului financiar deţinut (de exemplu. în practică. în măsura necesară pentru a-i da posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea acelui serviciu. incluzând măsurile de protecţie din paragrafele 200. în unele misiuni de certificare. firmele în reţea şi membrii echipei de certificare vor fi solicitaţi să stabilească implicaţiile unor circum stanţe şi relaţii similare. Invers. 290.101 Unele exemple tratează clienţii de audit. 290.13 care explică faptul că. a interesului financiar de ţinut sau a unei strategii de investiţie. Totuşi.103 Interpretarea 2005-01 din această anexă oferă îndrumări suplimentare privind aplicarea cerinţelor legate de inde pendenţă cuprinse în această secţiune pentru misiunile de certificare care nu reprezintă misiuni de audit al situa ţiilor financiare. în cazul unor astfel de misiuni.

• firma şi firma din reţ ea notifică prompt profesionistul că trebuie să se cedeze interesul financiar. .persoane care au o relaţie personală apropiată cu un membru al echipei de certificare.interesul deţinut de către fond în clientul de certificare nu este important pentru fond. se va genera o ameninţare de interes pro-priu. Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi. pentru a revizui munca efectuată sau pentru a acorda con sultanţă. 290. 393 290.membrul echipei de certificare sau firma nu are o influenţă semnificativă asupra niciunei decizii cu pri vire la investiţii ce implică un interes financiar în clientul de certificare. ale rudelor de gradul I şi ale afinilor acestora. sau • să se elimine membrul echipei de certificare din misiu nea de certificare. după cum este necesar. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea.natura relaţiei dintre persoana respectivă şi membrul echipei de certificare. sau • să se elimine membrul echipei de certificare din misiu nea de certificare. sau • îndepărtarea persoanei respective din misiunea de cer tificare. nu ar afecta independenţa firmei. • discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea. un interes financiar direct sau indirect important în clien -tul certificării. 394 . Dacă interesele deţinute de către astfel de persoane pot genera o ameninţare de interes propriu va depinde de factori precum: . în evaluarea importanţei oricărei ameninţări trebuie să se ia în considerare natura relaţiei dintre membrul echipei de certificare şi afin.parteneri şi angajaţi din conducere care furnizează clientului certificării servicii de non-certificare. sau pentru a acorda consultanţă. înainte ca persoana să devină membru al echipei de certificare. cum ar fi comitetul de audit. pentru a revi zui munca ef ectuată de către membrul echipei de cer tificare al cărui afin este implicat. un astfel de interes trebuie să fie deţinut numai atunci când: . o rudă de gradul I şi firma nu sunt beneficiari ai depozitului.112 Atunci când a avut loc o încălcare . Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: .fondul nu poate exercita o influenţă semnificativă asupra clientului de certificare. pre cum şi importanţa interesului fina nciar. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • afinul va ceda întregul interes financiar sau o parte sufi cientă di n acesta la data convenabilă cea mai apropiată. operaţională şi de raportare a firmei. Pe parcursul perioadei de dinaintea cedării interesului financiar sau a eliminării individului din echipa de certi-ficare trebuie să se ia în considerare dacă sunt necesare măsuri de protecţie suplimentare în scopul reducerii ameninţării până la un nivel acceptabil.109 Atunci când o firmă sau un membru al echipei de certifi care deţine un interes financiar direct sau indirect impor tant în clientul de certificare ca administrator poate apărea o ameninţare de interes propriu prin posibila influenţă a administratorului asupra clientului de certificare.108 Atunci când un membru al echipei de certificare cunoaşte faptul că un afin deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul certificării poate apărea o ameninţare de interes propriu. care nu sunt membri ai echipei de certificare. şi . moş tenirea sau altă achiziţionare a unui interes financiar în clientul certificării. 290. cum ar fi comitetul de audit. sau • implicarea unui profesi onist contabil suplimentar pen tru a revizui munca realizată sau pentru a acorda con sultanţă. a unui cadou sau ca rezultat al unei fuziuni. după cum este ne cesar. 395 • discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea. 290.un membru al echipei de certificare sau o rudă de gradul I deţine un interes financiar direct sau un inte res fina nciar indirect important în clientul certificării. de exemplu. Astfel de persoane ar include: parteneri şi rudele lor de gradul I.110 Este necesar să se analizeze dacă o ameninţare de interes propriu poate fi generată de interesele financiare ale per-soanelor din afara echipei de certificare. • să se cedeze în totalita te interesul financiar indirect sau să se cedeze o valoare suficientă din acesta astfel încât interesul rămas să nu mai fie impo rtant. sau • implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare. a firmei din reţea sau a unui membru al echipei de certificare atunci când: • firma şi firma din reţea au stabilit politici şi proceduri care cer tuturor profesioniştilor să raporteze prompt firmei orice încălcare ce derivă din cumpărarea. dacă amenin-ţarea nu este nesemnificativă în mod clar.structura organizatorică. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie aşa cum este necesar pentru a reduce ameninţarea până la un nive l acceptabil. Următoarele măsuri de protecţie trebuie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil: • să se cedeze interesul financiar la data convenabilă cea mai apropiată. 290. şi • cedarea are loc la cea mai apropiată dată pr actică după identificarea chestiunii sau profesionistul este îndepărtat din echipa de certificare.membrul echipei de certificare. ameninţarea de interes propriu generată va fi atât de importantă încât singurele măsuri d e protecţie disponibile pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil ar fi: 392 • să se cedeze interesul financiar direct înainte ca per soana să devină membru al echipei de certificare. 290.111 O încălcare neintenţionată a prevederilor acestei secţiuni.107 Dacă un membru al echipei de certificare sau o rudă de gradul I a acestuia primeşte. şi . . după cum este necesar. care se referă la un interes financiar într-un client al cer tificării. Odată ce a fost evaluată importanţa ameninţării trebuie luate în consi derare si aplicate măsuri de protecţie. şi . în con secinţă. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare. după cum este necesar.atunci când este cazul. cum ar fi comitetul de audit. s ub forma unei moşteniri. politici în scopul limitării po sesiei unor astfel de interese.

290. cu excepţia acelora a căror implicare este în mod clar lipsită de importanţă. acolo unde este necesar. fie să re nunţe la un procent suficient din acesta. 398 deţin un interes financiar direct sau un interes financiar important indirect în clientul de audit. în mod necesar.118 Biroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditul situaţiilor financiare nu este. după cum este necesar. Prin urmare. 290. astfel de parteneri sau rudele lor de gradul I nu trebuie să deţină niciun interes finan ciar într-un astfel de client de audit. dreptul la pensie sau drep tul la opţiuni pe acţiuni) şi. renunţarea la interesul financiar ar fi singura măsură adecvată pentru a permite firmei realizarea mi siunii. astfel încât interesul rămas să nu mai fie important. sau (b) unui partener sau angajat din conducere care furni zează clientului de audit alte servicii în afara celor de certificare nu este considerat că generează o ameninţare inacceptabilă dacă este primit ca rezultat al drepturilor lor de angajare (de exemplu. atunci când partenerul misiunii este localizat într-un birou diferit de cel al celorlalţi membri ai echipei de certificare trebuie să se determine raţional în care birou practică partenerul activităţi legate de respectivul audit. Prin urmare. inclusiv partenerii care nu realizează misiuni de certificare.neintenţionată a acestei secţiuni privitoare la un interes financiar într -un client al certificării. 397 290. dacă ameninţarea nu este nesemnificativă în mod clar. astfel de angajaţi sau rudele lor de gradul I nu trebuie să deţină niciun in-teres financiar într-un astfel de client de audit. firma trebuie să analizeze dacă trebuie apli cate măsuri de protecţie. o investiţie în acea entitate. 290. nu este disponibilă nicio măsură de protecţie pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. ameninţarea de interes propriu generată este atât de sem nificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel accep tabil. în biroul în care partenerul misiunii prestează servicii le gate de auditul situaţiilor financiare.114 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes financiar semnificativ indirect într-un client de audit al firmei pen tru situaţiile financiare ale acestuia se generează. Prin urmare. 290. în con secinţă. ameninţarea ge-nerată de interesul propriu ar fi atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce amenin-ţarea la un nivel acceptabil. de ase menea. Singurele acţiuni adecvate pentru a permite firmei să realizeze misiunea ar fi ca firma sau firma din reţea fie să renunţe la interesul indirect în totalitate. Dacă un interes 399 este semnificativ fie pentru firmă. iar clientul de audit nu poate exercita o influenţă semnificativă asupra entităţii. ofiţerului sau deţinătorului controlului sunt lipsite de importanţă. sau rudele lor de gradul I deţin. Orice membru al . sau • excluderea individului din orice proces important de luare a deciziilor privind misiunea de certificare. pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o re duce la un nivel acceptabil.116 Dacă planul de pensii al unei firme sau al unei firme din reţea are un interes financiar într-un client de audit al situaţiilor financiare poate apărea o ameninţare de interes propriu. Asemenea măsuri de protecţie ar putea include: • implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare pentru a revizui munca efectuată de către membrul echi pei de certificare. 290. o ameninţare privind prevalenta interesului pro priu. fie pentru firma din reţea sau pentru clientul de audit. iar firma sau firma din reţea fie trebuie să cedeze interesul respectiv. de asemenea.115 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un interes fina nciar semnificativ într-o entitate care deţine un interes de control într-un client de audit al situaţiilor financiare. 290. iar clientul de audit poate exercita o influenţă semnificativă asupra entităţii. astfel încât in teresul rămas să nu mai fie important. un interes financiar direct sau un interes financiar indirect i mportant în acel client de audit.113 Dacă o firmă sau o firmă din reţea are un inte res financiar direct într-un client de audit al situaţiilor financiare ale firmei.120 Un interes financiar într-un client de audit care este de ţinut de o rudă de gradul I a (a) unui partener localizat în biroul în care partenerul misiunii desfăşoară auditul. 290. trebuie luate în con siderare şi aplicate măsuri de protecţie. fie să re fuze misiunea de audit. se aplică măsuri de protecţie corespunzătoare pentru a re duce orice ameninţare la adresa independenţei la un ni vel acceptabil. ofiţer sau un deţinător care îl controlează deţine. Singurele ac ţiuni adecvate pentru a permite firmei să realizeze misiu nea ar fi ca firma sau firma din reţea fie să renunţe la interesul financiar în totalitate. 396 Prevederi aplicabile clienţilor de audit al situaţiilor financiare 290. Independenţa nu este compro misă în ceea ce priveşte clientul de audit dacă respectivele interese ale firmei. fie să renunţe la un procent suficient de mare din acesta. trebuie evaluată semnificaţia ori cărei astfel de ameninţări generate şi. biroul în care acel partener este numit. sau a rudelor de gradul I. ameninţarea de interes propriu generată este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.12 1 Poate fi generată o ameninţare de interes propriu dacă firma sau firma din reţea sau un membru al echipei de certificare are un interes într-o entitate şi un client de audit al situaţiilor financiare sau un director. Prin urmare. firmei din reţea sau ale membrului echipei de certificare si ale clientului de audit sau direc torului. ameninţarea generată de interesul propriu ar putea fi atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.119 Dacă alţi parteneri şi angajaţi din conducere care furni zează clientului de audit alte servicii în afara celor de certificare.117 Dacă alţi partener i.

în cazul unei misiuni de audit al situaţiilor financiare. ameninţarea generată de interesul propriu este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. ame ninţarea generată de interesul propriu este atât de semni ficativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. soldurile bancare de bitoare. să se re ducă ameninţarea generată de interesul propriu până la un nivel acceptabil. prin intermediul aplicării unor măsuri de protecţie. 290.126 Un împrumut de la sau o garanţie pentru un împrumut luată de un client al certificării care este o bancă sau o instituţie similară nu ar genera o ameninţare la adresa independenţei. Relaţii strânse de afaceri cu clienţii certificării 290. cât şi pentru clientul certificării. Dacă împrumutu l este important pentru clientul certificării sau pentru firmă. sau clientul certificării acţionea ză ca distribuitor sau comerciant al produselor sau serviciilor firmei. ameninţarea generată de interesul propriu este atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.aranjamente pentru a combina unul sau mai multe servicii sau produse ale firmei cu unul sau mai multe servicii sau produse ale clientului certificării şi pentru a comercializa pachetul cu referire la ambele părti. 400 290. 290.122 Dacă o firmă deţine un interes financiar direct într -un client de certificare care nu este un client de audit. dacă firma sau un membru al echipei de certificare acceptă un împrumut de la sau are un îm prumut garantat de un client al certificării care nu este o bancă sau o instituţie similară. depozitele făcute sau conturile de brokeraj ale unei firme sau ale unui membru al echipei de certi ficare cu un client al certificării care este o bancă. Singura acţiune adecvată care să permită firmei să realizeze misiunea ar fi fie ca firma să cedeze interesul indirect în totalitate. 290. . în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare. cu condiţia ca împrumutul sau garanţia să fie făcut(ă) pe baza unor proceduri. . Sin-gura acţiune adecvată pentru a permite firmei să reali-zeze misiunea ar fi fie ca firma să cedeze interesul finan-ciar în totalitate. împrumuturi şi garanţii 290.126 până la 290. tuturor fir melor din reţea şi clientului de audit. cu condiţia ca depozitul sau con tul să fie deţinut în condiţii comerciale normale.131 Exemplele din paragrafele 290. iar relaţia este în mod clar nesemnificativă pentru 403 . . ofiţer sau cu altă persoană care exercită funcţii de conducere pentru acel client.să cedeze o parte suficientă din interes astfel încât interesul rămas să nu mai fie semnificativ. decât dacă împrumutul sau garanţia sunt lipsite de importanţă atât pentru firmă sau membrul echipei de certificare. sau între firmă. un broker sau o instituţie similară nu ar genera o ameninţare la adresa independenţei. de asemenea. prevederile trebuie aplicate firmei. condiţii şi cerinţe normale de împrumut şi ca împrumutul să fie lipsit de importanţă atât pentru firmă. sau garantează împrumutul unui astfel de client al certificării. şi .să cedeze interesul. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afara firmei sau a firmei din reţea.deţinerea unui interes material financiar într-o aso ciere în participaţie cu un client al certificării sau cu un deţinător de control.130 se referă la împrumuturi şi garanţii între firmă şi clientul certificării. decât dacă împrumutul sau ga ranţia sunt lipsite de importanţă atât pentru firmă sau membrul echipei de certificare. Următoarele sunt exemple de astfel de relaţii: . fie să cedeze un procent suficient din acesta astfel încât interesul rămas să nu mai fie important.echipei de certificare ce deţine un astfel de interes semnificativ trebuie: . 402 290.124 Dacă o firmă deţine un interes financiar important într-o entitate care are un interes de control într-un client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare. pentru a revizui munca efectuată.130 în mod similar.128 în mod similar. Exemplele de astfel de împrumuturi includ ipotecile pe casă. cât şi pentru clientul certi ficării.să se retragă din audit. Prevederi aplicabile clienţilor certificării de non-audit al situaţiilor financiare 290.132 O relaţie strânsă de afaceri între o firmă sau un membru al echipei de certificare şi clientul certificării sau condu cerea acestuia.127 Un împrumut sau o garanţie acordat(ă) de un client al certificării care este o bancă sau o instituţie similară unui membru al echipei de certificare sau unei rude de gradul I 401 a acestuia nu ar genera o ameninţare la adresa indepen-denţei cu condiţia ca împrumutul să fie făcut pe baza unor proceduri. poate fi posibil ca. cât şi pe ntru clientul certificării. împrumuturile pentru maşini şi soldul cărţilor de credit. în consecinţă. 290. cedarea interesului financiar ar fi singura acţiune adecvată care a r permite firmei să realizeze misiunea.129 Dacă firma sau un membru al echipei de certificare acor dă un împrumut unui client al certificării care nu este o bancă sau o instituţie similară.123 Dacă o firmă deţine un interes financiar material indirect într-un client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare se generează. fie să cedeze un procent suficient din acesta astfel încât interesul rămas să nu mai fie impor-tant. cu excepţia cazului în care interesul financiar nu este im -portant. o ame ninţare de interes propriu. ameninţarea generată de interesul propriu ar fi atât de semnificativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. o firmă din reţea şi un client de audit al situaţiilor financiare va implica un inte res comercial sau un interes financiar comun şi poate duce la ameninţări generate de interesul propriu şi intimi dare. condiţii şi cerinţe normale de împrumut. director. 290.aranjamente privind distribuţia sau comercializarea în conformitate cu care firma acţionează ca distri buitor sau comerciant al produselo r sau serviciilor clientului certificării.

iar relaţia este în mod clar nesemni-ficativă pentru membrul echipei de certificare. în toate aceste circumstanţe. în funcţie de rolul acest ora. si . pentru a reduce amenin ţarea până la un nivel acceptabil. Dacă nu se utilizează aplica rea acestei măsuri de protecţie. gradul de apropiere a relaţiei şi rolul membrului familiei sau al altei persoane în cadrul compa -niei clientului certificării. nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.relaţia să fie în mod clar nesemnificativă pentru firmă. o ameninţare la adresa independenţei.rolul profesionistului din echipa de certificare. dacă interesul financiar nu este lipsit de importanţă. în cazul unui client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare. • acolo unde este posibil.136 Atunci când o rudă de gradul I a unui membru al echipei de certificare ocupă funcţia de director. • îndepărtarea individului din echipa de certificare. 290.138 Atunci când un afin al unui membru al echipei de certi-ficare este director.poziţia pe care o deţine ruda de gradul I în cadrul companiei-client. dacă amenin-ţarea nu este în mod clar nesemnificativă. 290. Dacă ameninţarea generată nu este în mod clar nesemnifi cativă.137 Atunci când o rudă de gradul I a unui membru al echipei de certificare este angajată într-un post de unde poate exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiec tului în cauză al misiunii de certificare. un interes în acea entitate. inclusiv responsabilităţile individului referitoare la misiu. ameninţarea la adre sa independenţei ar putea fi redusă la un nivel acceptabil numai prin îndepărtarea persoanei respective din echipa de certificare. singura măsură de protecţie adecvată ar fi eliminarea persoanei din echipa de certificare. în general. sau a fost într-o astfel de poziţie în orice perioadă acoperită de misiune. astfel de tranzacţii pot fi de o asemenea natură sau magni tudine încât să genereze o ameninţare de interes propriu. 290. iar relaţia nu este în mod clar nesemnificativă pentru firmă şi pentru clientul certificării. nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. Relaţii familiale şi personale 290. ofiţer sau este angajată a clientului certificării şi se află în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiec tului în cauză al misiunii de certificare. Exceptând situaţia în care orice astfel de interes financiar este nesemnificativ. cu condiţia ca tranzacţia să se încadreze în cursul normal al afacerii si să se desfăşoare în condiţii obiecti ve.134 Achiziţionarea de bunuri şi servicii de la un client al cer tificării de către firmă (sau de la un client de audit al situaţi ilor financiare de către o firmă din reţea) sau de un membru al echipei de certificare nu ar genera.406 ninţări la adresa independenţei. dacă soţia/soţul unui membru al echipei de certificare este angajat(ă) într-o poziţie prin care exercită o influenţă directă şi semnifi cativă asupra pregătirii rapoartelor contabile sau situaţii lor financiare ale clientului de audit. sau • politici şi proceduri pentru a împuternici personalul să comunice conducerii firmei orice aspect legat de inde pendenţă si obiectivitate care 1-ar putea preocupa. ofiţer sau angajat al clientului de certi-ficare într-un post de unde poate exercita o influenţă di-rectă si semnificativă asupra subiectului în cauză al mi-siunii de certificare. Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi. firma din reţea şi clientul de audit. re-laţiile de afaceri care implică un interes deţinut de către firmă. structurarea responsabilităţilor echipei de certificare astfel încât profesionistul să nu se confrunte cu probleme care intră în responsabilitatea rudei de gradul I.405 nea de certificare.133 în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare. cum ar fi comitetul de audit. atunci când clientul de audit sau un director sau ofiţer al clientului de audit sau orice grup al acestuia deţine. pot duce la ameninţări generate de interesul propriu. Cu toate acestea. ameninţările la adresa independenţei pot fi reduse la un nivel acceptabil numai prin îndepărtarea individului din echipa de certificare. sau • discutarea ace stui aspect cu cei însărcinaţi cu guver narea.refuzarea misiunii de certificare. . interesul deţinut să fie lipsit de importanţă pentru in vestitor sau grupul de investitori. De exemplu. Importanţa va depinde de un număr de factori. în consecinţă.135 Relaţiile familiale şi personale între un membru al echipei de certificare si un director. Nu este posibil să se descrie în de taliu importanţa ameninţărilor pe care le pot genera astfel de relaţii. Gradul de apropiere a relaţiei este de asemenea natură încât nicio altă măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la adresa independenţei până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • eliminarea persoanei din echipa de certificare. pot apărea ame. pot apărea ameninţări la adresa . nu generează ame -ninţări la adresa independenţei cu condiţia ca: . după cum este necesar. 290. si 404 • interesul să nu îi acorde investitorului sau grupului de investitori capacitatea de a controla entitatea afi liată. în cazul auditării unor situaţii financiare. de firma din reţea sau de un membru al echipei de certificare sau rudele lor de gradul I într-o entitate afiliată. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie.reducerea complexităţii relaţiei astfel încât interesul financiar să fie lipsit de importanţă.încheierea relaţiei de afaceri. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum: . trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. de asemenea. pentru firma din reţea şi pentru clientul de audit. 290. iar relaţia să fie în mod clar nesemnificativă. în consecinţă. singura soluţie este retra gerea din misiunea de certificare. ai clientului certificării. sau . singurele soluţii posibile sunt: . pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.firmă. există un spectru larg de circumstanţe care trebuie evaluate şi de măsuri de protecţie care trebuie aplicate pentru a reduce amenin-ţarea până la un nivel acceptabil. Asemenea măsuri de protecţie ar putea include: • eliminarea sau reducerea magnitudinii tranzacţiei. familia ritate sau intimidare. după caz. un ofiţer sau anumiţi angajaţi.

. Astfel de măsuri de protecţie ar putea inclu de: • implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare.firma a stabilit politici şi proceduri care solicită ca toţi profesioniştii să raporteze prompt firmei orice încălcări ce rezultă din schimbări în statutul de anga jare al rudelor de gradul I sau al afinilor lor sau alte relaţii personale care generează ameninţări ale inde pendenţei. fie. familiaritate sau intimidare pot apă rea în cazul unei relaţii personale sau de familie între un partener sau angajat al firmei care nu este un membru al echipei de certificare şi un director.139 în plus. pentru a revi zui munca efectuată de către membrul echipei de certi ficare.140 Este necesar să se analizeze dacă ameninţările generate de interesul propriu.142 Atunci când a avut loc o încălcare neintenţionată a acestei secţiuni cu privire la relaţiile familiale şi personale. un ofiţer sau un angajat al clientului certificării aflat în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiec tului în cauză al misiunii de certificare a fost un membru al echipei de certificare sau un parte ner al firmei. ameninţările generate de interesul propriu. după caz. sau • excluderea individului din orice proces decizional important cu privire la misiunea de certificare. Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi. pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.143 Independenţa unei firme sau a membrului echipei de cer tificare poate fi periclitată dacă un director. Prin urmare. partenerii şi angajaţii firmei sunt responsabili pentru identificarea oricăror astfel de relaţii si pentru consultarea în confor-mitate cu procedurile firmei. sau • politici si proceduri pentru a împuternici personalul să comunice conducerii firmei orice aspect legat de inde pendenţă şi obiectivitate care 1-ar putea preocupa. Angajarea la clienţii certificării 290. ofiţer sau este angajat al clientului certificării. poziţia deţi-nută în cadrul firmei si rolul persoanei în cadrul clientului certificării. nu ar afecta inde-pendenţa unei firme sau a unui membru al echipei de certificare atunci când: . fami liaritate sau intimidare pot apărea atunci când o persoană care nu este rudă de gradul I sau afin al echipei de certifi care are o relaţie apropiată cu membrul echipei de certifi care şi ocupă funcţia de director. dacă amenin-ţarea nu este în mod clar nesemnificativă. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • . Astfel de circumstanţe pot genera ameninţări asociate intere sului propriu. dacă amenin -ţarea nu este în mod clar nesemnificativă. Evaluarea importanţei orică-rei ameninţări generate şi a măsurilor de protecţie adec-vate în vederea eliminării ameninţării sau a reducerii a-cesteia până la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere a relaţiei.fie responsabilităţile echipei de certificare sunt re structurate astfel încât profesionistul să nu fie con fruntat cu aspecte care se află sub responsabilitatea persoanei cu care el este în relaţie de rudenie sau cu care are o relaţie personală. interacţiunea pro-fesionistului firmei cu echipa de certificare. Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi. 409 290. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum: • poziţia pe care o deţine afinul în cadrul companiei clientului.inde-pendenţei.141 O încălcare neintenţionată a acestei secţiuni. • acolo unde este posibil. . 290. semnificaţia ameninţărilor generate privitoare la interesul 410 propriu. şi . dacă acest lucru nu este posibil. un ofiţer sau un an. firma trebuie să ia în considerare dacă trebuie aplicate măsuri de protecţie.poziţia anterioară a individului în cadrul echipei de certificare sau al firmei. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • eliminarea persoanei din echipa de certificare. familiaritate sau intimidare va depinde de urmă-torii factori: . în special atunci când între persoană şi fosta sa firmă se păstrează relaţii semnificative. firma îndepărtează prompt profesionistul din echipa de certificare. în mod similar. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. . structurarea responsabilităţilor echipei de certificare astfel încât profesionistul să nu se confrunte cu probleme care intră în responsabilitatea rudei de gradul I. şi • rolul profesionistului din echipa de certificare. pentru a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. partener sa u fost partener al firmei s-a alăturat clientului certificării. 290. Prin urmare.408 gajat al clientului certificării aflat în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare.poziţia pe care persoana a ocupat-o la clientul certi ficării. Evaluarea importanţei oricărei ameninţări generate şi a măsurilor de protecţie adecvate în vederea eliminării ameninţării sau a reducerii acesteia la un nivel acceptabil va include aspecte cum ar fi gradul de apropiere a relaţiei şi rolul persoanei în cadrul companiei clientului certificării. familiarităţii şi intimidării. trebuie luate 407 în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. după caz.144 Dacă un membru al echipei de certificare. gradul de implicare a individului în cadrul echipei de certificare. aflându-se în poziţia de a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al misiunii de certificare. 290. 290.se acordă o atenţie suplimentară revizuirii muncii pro fesionistului. aşa cum se referă la relaţiile familiale şi personale. independenţa unui mem bru al echipei de certificare poate fi ameninţată atunci când o persoană participă la misiunea de certificare ştiind sau având motive să considere că urmează sau se poate alătura clientului certificării în viitor. membrii echipei de certificare sunt responsabili pentru identifica rea oricăror astfel de persoane şi pentru consultarea în conformitate cu procedurile firmei.perioada de timp care a trecut de când persoana a fost membru al echipei de certificare sau al firmei.

si . dacă o astfel de persoană ar urma să accepte o asemenea poziţie.150 Postul de Secretar al Companiei are diferite implicaţii în diferite jurisdicţii. este necesar să se analizeze dacă trebuie să se efectueze sau nu o revizuire independentă a tuturor eva-luărilor semnificative pe care le-a făcut persoana respec-tivă pe parcursul misiunii. altfel. 412 290. sau a fost un angajat într-un post din care exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză al activităţii de certificare.rolul pe care persoana îl ocupă în echipa de certificare. un membru al echipei de certificare a lucrat ca ofiţer sau director al clientului certificării. director sau angajat al clientului certificării poate reprezenta o ameninţare generată de interesul propriu. această poziţie este considerată ca 414 . va fi evaluată în perioada curentă ca parte a activităţii curente de certificare. 290. singurul curs de acţiune este de a refuza implicarea în acţiune sau de a se retrage din activitatea de certificare. iar în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă trebuie luate în considerare si aplicate măs uri de protecţie. De exemplu. în plus. autorevizuire şi familiaritate. astfel de persoane nu trebuie numite în echipa de certific are. pe parcursul perioadei acoperite de raportul de cer tificare. după caz. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: 413 • implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen tru a revizui munca efectuată de persoana respectivă ca parte a echipei de certificare sau pentru a acorda consultanţă.148 Dacă. sau • discutarea aspectului cu cei din conducere. în toate cazurile sunt necesare toate măsurile de protecţie următoa re pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil: • persoana vizată nu are dreptul la niciun beneficiu sau nicio plată din partea firmei. . ameninţarea generată este atât de semnifi cativă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.perioada de timp care a trecut de când persoana a părăsit compania clientului certificării. ameninţările generate de a utorevizuire şi de interesul propriu sunt atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţările până la un nivel acceptabil.146 Prezenţa în echipa de certificare a unui fost ofiţer. înainte de perioada acoperită de raportul de certi ficare.145 O ameninţare generată de interesul propriu apare atunci când un membru al echipei de certificare participă la mi siunea de certificare deşi ştie sau are motive să considere că urmează sau se poate alătura clientului certificării în viitor.determinarea a cât de adecvată sau de necesară este modi ficarea planului de certificare pentru misiunea de cer tificare. astfel de ameninţări ar fi generate dacă o decizie luată sau o lucrare realizată de către perso ana respectivă în perioada anterioară. Această ameninţare poate fi redusă până la un nivel acceptabil prin aplicarea tuturor măsurilor de protecţie următoare: • politici şi proceduri care cer persoanei să notifice firma atunci când încep negocieri serioase de angajare la clientul certificării. Servicii recente furnizate clienţilor certificării 290. 290. pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil.149 Dacă un partener sau angajat al firmei lucrează în calitate de ofiţer sau director în consiliul de conducere al clien tului certificării. Importanţa ameninţării trebuie evaluată. de autorevizuire si de familiaritate. Serviciul ca ofiţer sau director în consiliul de conducere al clienţilor certificării 290. Importanţa ameninţărilor va depinde de factori precum: .poziţia pe care persoana a deţinut-o în cadrul compa niei clientului certificării. pentru a revizui munca efectuată sau. • eliminarea persoanei din misiunea de certi ficare. • desemnarea unei echipe de certificare pentru misiunea de certificare ulterior. un membru al echipei de certificare a lucrat ca ofiţer sau director al clientului certificării sau a fost un angajat pe un post din care exercita o influenţă directă şi semnificativă a supra subiectului în cauză al activităţii de certificare. pentru a acorda con sultanţă. Acest fapt ar fi adevărat în special atunci când un membru al echipe i de certificare trebuie să raporteze. de exemplu. decât dacă acestea sunt făcute în conformitate cu aranjamente fixe predeter.147 Dacă. 290. până la îndatoriri diverse de tipul certificării că firma se conformează reglementărilor sau consultanţă cu privire la probleme de conducere cor porativă. în general. după cum este necesar. subiectul în cauză pe care 1-a pregătit sau elementele situaţiilor financiare pe care le-a evaluat în timp ce era angajat la clientul certificării. îndatoririle pot fi administrative. ameninţările generate ar fi atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu le-ar putea reduce până la un nivel accep tabil. Mai mult. nicio sumă datorată persoanei nu trebuie să fie atât de semnificativă încât să ameninţe independenţa firmei. pre cum administrarea personalului şi menţinerea înregistră rilor şi registrelor companiei. aceasta poate reprezenta o ameninţare ge nerată de interesul pro priu. sau • revizuirea controlului calităţii misiunii de certificare. dacă un partener sau angajat al unei firme în reţea ar urma să lucreze în calitate de ofiţer sau director în consiliul unui client de audit. în consecinţă. în timp ce era angajată a clientului certificării. în consecinţă. după cum este necesar. în cazul unei misiuni de audit al situaţiilor financiare.411 minate. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare. • persoana nu mai participă sau nu pare să participe la activităţile de afaceri sau profesionale ale firmei. cum ar fi comitetul de audit. care să aibă o experienţă sufi cientă cu privire la persoana care s-a alăturat clientului certificării.

. în anumite circum stanţe. Prestarea de alte servicii în afara celor de certificare pentru clienţii certificării 290. Această persoană ar putea fi cineva din afara firmei sau cineva din interiorul firmei care nu a fost asociat echipei de certificare. în aceste circumstanţe firma trebuie să ia alte măsuri de protecţie pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. pentru auditul situaţiilor financiare ale entităţilor cotate: . după caz. poa te fi necesar un anumit grad de flexibilitate privind momentul rotaţiei. Această ameninţare este în mod particular relevantă în contextul de audit al entităţilor cotate şi trebuie luate măsuri de protecţie în astfel de situaţii pentru a reduce o astfel de ameninţare până la un nivel acc eptabil. perioada de timp în care parte nerul misiunii sau persoana responsabilă cu revizuirea controlului calităţii a lucrat pentru clientul de audit în acea funcţie trebuie luată în considerare în determinarea momentului în care partenerul trebuie schimbat. în care persoana nu este rotată după o astfel de perioadă predeterminată.157 Atunci când o firmă are doar câţi va angajaţi care deţin cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a servi drept partener al misiunii sau ca persoană responsabilă cu re vizuirea controlului calităţii pentru un client de audit al situaţiilor financiare care este companie cotată. de exemplu. cu condiţia ca echipa managerială a clientului să fie cea care ia toate deciziile relevante.structura firmei. Im portanţa ameninţării va depinde de factori ca.158 în mod tradiţional.situaţii în care. 290. 290.156 Deşi partenerul misiunii sau persoana responsabilă cu revizuirea controlului calităţii va fi schimbat(ă) după o astfel de perioadă predeterminată. după caz. schimbări care. îndatoririle şi funcţiile asumate trebuie să se limiteze la cele de rutină şi de natură formală administrativă ca. Prin urmare. 290.rotaţia personalului de conducere din echipa de cer tificare. persoana respectivă poate continua să servească drept partener al misiunii sau ca persoană responsabilă cu revizuirea controlului calităţii pentru încă doi ani înain te de a se efectua rotaţia. Cu toate acestea.151 Dacă un partener sau un angajat al firmei sau al unei firme în reţea este Secretarul Companiei pentru un client de audit. Cli enţii certificării apreciază beneficiile pe care le primesc din colaborarea cu aceste firme care cunosc bine afacerea şi care . atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu le -ar putea reduce până la un nivel acceptabil. în cazul când vor exista schimbări majore în structura clientului de audit. rotaţia poate să nu constituie o măsură de protecţie adecvată.rolul persoanei în echipa de certificare. pregătirea minutelor şi păstrarea rapoartelor legale. în mod normal de 2 ani.153 Utilizarea aceluiaşi personal de conducere într-o activita te de certificare pe parcursul unei perioade lungi de timp poate duce la o ameninţare generată de familiaritate. care nu trebuie să depăşească. ameninţările generate de autorevizuire şi favori zare ar fi. în general.155 Atunci când un client de audit al situaţiilor financiare devine o en titate cotată.152 Serviciile administrative de rutină care ajută la munca de secretariat a companiei sau activitatea de consultanţă referitoare la problemele administrative de secretar iat ale companiei nu sunt percepute în general ca afectând inde pendenţa.partenerul misiunii şi persoana responsabilă cu re vizuirea controlului calităţii misiunii trebuie schim baţi după exercitarea oricăreia dintre responsabilităţi 416 sau a combinaţiei dintre cele două pe o perioadă pre-determinată. şi . de exem plu: . după caz. Astfel de măsuri de protecţie ar presupune şi implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost asociat echipei de certificare. de exemplu. 290. pentru a revizui munca efectuată sau pentru a acorda consultanţă. 415 . a regulilor profe sionale sau a practicii.controale de calitate interne independente. Atunci când practica este în mod specific per misă sub incidenţa legislaţiei locale . Importanţa ameninţării trebuie evaluată.154 Colaborarea cu acelaşi par tener responsabil cu revizuirea controlului calităţii misiunii într-un audit al situaţiilor financiare pe o perioadă lungă de timp poate duce la o ameninţare generată de familiaritate. pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: . şapte ani.implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare.sau . Exemple de astfel de circum stanţe includ: . ar coincide cu rotaţia persoanei respective. Clienţi de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate 290. datorită mărimii firmei. Colaborarea îndelungată a personalului de conducere cu clienţi ai certificării 290.situaţiile în care continuitatea partenerului misiunii are o importanţă deosebită pentru clientul de audit al situaţiilor financiare. . în mod normal. rotaţia nu este posibilă sau nu constituie o măsură de protecţie adec vată. si partenerul schimbat după o perioadă predeterminată de timp nu are dreptul să participe la misiunea de audit până când nu a trecut o altă perioadă de timp. trebuie luate măsuri de protecţie echivalente pentru a reduce orice ameninţări până la un nivel acceptabil. 417 în toate aceste circumstanţe. firmele au furnizat clienţilor certifi cării o gamă de alte servicii în afara celor de certificare care sunt compatibile cu abilităţile şi experienţa lor. şi . în mod normal.natura activităţii de certificare. pentru a revizui munca efectuată de către personalul din conducere sau pentru a acorda consultanţă. iar în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de pro-tecţie.perioada de timp în care persoana a fost membră a echipei de certificare.implicând un grad apropiat de asociere cu entitatea si poate duce la ameninţări generate de autorevizuire şi favorizare. 290.

pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. Situaţiile financiare ale unei entităţi furnizează informaţii financiare despre o gamă largă de tranzacţii şi evenimente în care a fost implicată entitatea. în consecinţă. sau • alte măsuri de protecţie relevante stabilite prin regle mentări naţionale. atunci când o firmă furnizează un alt serviciu în afara celui de certificare as ociat unei misiuni de certificare de non-audit.159 Următoarele activităţi ar duce. cel mai frecvent. prin apli-carea de măsuri de protecţie. Cu cât este mai cuprinzătoare cunoaşterea afacerii clientului certificării. Ameninţările potenţiale la adresa independenţei vor apă-rea. adesea. la ameninţări generate de interesul propriu sau de autorevizuire. Cu toate acestea. amenin-ţările la adresa independenţei vor fi. clar ne-semnificative. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen tru a oferi consiliere privind impactul potenţial al a ltei misiuni în afara celei . în formă electronică sau în altă formă. trebuie analizate şi aplicate măsuri de protecţie. în unele cazuri poate fi posibilă eliminarea sau reducerea ameninţării generate. supravegherea angajaţilor clientului certificării în realizarea activităţilor lor normale de rutină. amenin-ţări de autorevizuire sau de interes propriu: .determinarea recomandărilor firmei care trebuie im plementate. şi . este necesară eva -luarea importanţei oricărei ameninţări generate de presta-rea unor astfel de servicii. furnizarea unor astfel de servicii în afara celor de certificare va face. relevante pent ru reducerea până la un nivel acceptabil a ameninţărilor generate de prestarea unor alte servicii decât cele de certificare către clienţi de certificare: 421 • politici şi proceduri care să interzică profesioniştilor angajaţi să ia decizii de conducere pentru clientul de certificare sau să-şi asume responsabilitatea pentru ast fel de decizii. 290. în general. executarea sau consumarea tranzacţiei sau. o firmă poate furniza servicii dincolo de misiunea de certificare. 290. Totuşi. schimbările rapide în tehnologia informaţiilor şi conse cinţele pentru gestiune şi control fac imposibilă elabo rarea unei liste complete care să includă toate situaţiile atunci când se furnizează alte servicii în afara celor de certificare pentru un client de certificare care ar putea genera ameninţări la adresa independenţei şi diferitele măsuri de protecţie care ar putea elimina aceste amenin ţări sau le-ar reduce până la un nivel acceptabil. cu condiţia ca orice ameninţări la adresa independenţei să fi fost reduse până la un nivel acceptabil.elaborarea unor documentesursă sau a unor date ini ţiale. evoluţia pieţelor financiare. Atunci când alt serviciu în afara celui de certificare nu este asociat misiunii de certificare de non-audit.îşi folosesc cunoştinţele şi abilităţile şi în alte do menii. ordine de achiziţionare. si . ceea ce este foarte util activităţii de certificare.162 Noile evoluţii în afaceri. către cei însăr cinaţi cu guvernarea. în special cu privire la ameninţările percepute la adresa independenţei.205 sunt tratate în contextul prestării de alte servicii 419 în afara celor de certificare pentru un client al certificării. Cu toate acestea. prin care se evidenţiază desfăşurarea unei tranzacţi i (de exem plu. în general. Cu toate acestea. subiectul în cauză al unor alte servicii de certificare poate fi limitat ca natură. în mod special. cu alte cuvinte. de asemenea. în astfel de cazuri trebuie să se ia în conside-rare gradul de implicare a firmei în subiectul în cauză al misiunii de certificare de non-audit. . atât de importante încât numai evitarea activităţii sau refuzul implicării în misiune a de certificare ar reduce ameninţă rile până la un nivel acceptabil: .raportarea.161 Următoarele activităţi pot genera. • politici în cadrul companiei clientului certificării cu privire la responsabilitatea de supraveghere a altor ser vicii decât cele de certificare de către firmă. furnizarea de alte servicii în afara ce lor de certificare poate constitui o ameninţare la adresa independenţei fir-mei.166 până la 290. în cazul în care ameninţarea nu este în mod clar ne-semnificativă. atunci când un alt serviciu în afara celui de certificare va fi furnizat unui client de audit al situaţiilor financiare. în general.autorizarea. 420 Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată şi. înregistrări ale statelor de plată şi comenzile clienţilor). 290. 290. Mai mult. de asemenea. în alte cazuri. cu atât mai bine va înţelege echipa de certificare procedurile si controlul clientului certificării. • discutarea aspectelor legate de independenţă referitoare la prestarea de alte servicii decât cele de certificare cu cei însărcinaţi cu guvernarea. nu există nicio măsură de protecţie care să reducă ameninţarea până la un nivel acceptabil. exercitarea autorităţii în numele clientului certificării. după caz. cum ar fi comitetul de audit.deţinerea custodiei activelor unui client al certificării. sau deţinerea autorităţii de a proceda astfel. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar pen tru a oferi consiliere cu privire la impactul potenţial al activităţilor asupra independenţei firmei şi a echipei de certificare. dacă poate apărea vreo ameninţare generată de autorevizuire şi dacă ame -ninţările la adresa independenţei pot fi reduse până la un nivel acceptabil prin aplicarea de măsuri de protecţie. amen in-ţările la adresa independenţei pot apărea. de pe un post de conducere. precum si riscurile asociate afacerilor şi cele financiare cu care se confruntă acesta. sau dacă misiunea de noncertificare trebuie refuzată.160 Exemplele prezentate în paragrafele 290. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • luarea de măsuri astfel încât personalul ce furnizează astfel de servicii să nu fie implicat în misiunea de cer tificare. a unei firme în reţea sau a membrilor echipei de certificare. ca echipa de certifi care să obţină informaţii privind afacerea şi activitatea 418 clientului certificării. 290.163 Următoarele măsuri de protecţie pot fi.

Dacă ameninţarea generată de autoexaminare 425 nu este în mod clar nesemnificativă. ameninţări la adresa inde-pendenţei. în conse cinţă. 290. Aceste servicii sunt considerate a fi o parte normală a procesului de audit si ele nu repre -zintă.164 înainte ca firma să accepte o misiune pentru a furniza un alt serviciu decât cel de certificare unui client al certifi-cării.pregătirea documentelor-sursă sau a datelor iniţiale (inclusiv deciziile privind ipotezele de evaluare). şi . 290. de exemplu. cum ar fi comitetul de audit. sau • încheierea de aranjamente. Standardele Internaţionale de Raportare Finan-ciară). în ce măsură sunt adecvate controalele si metodele utilizate în determinarea valorilor declarate ale activelor şi pasivelor. fir -ma trebuie să evalueze importanţa oricărei ameninţări generate de autoexaminare prin furnizarea unor astfel de servicii.168 Procesul de audit implică un dialog intens î ntre firmă şi conducerea clientului de audit al situaţiilor financiare. sau a clasificărilor pentru conturi sau tranzacţii sau a altor înregistrări contabile fără a obţine aprobarea clien tului de audit al situaţiilor financiare. sau când o altă firmă prestează din nou alt ser viciu în afara celui de certificare într-o asemenea măsură încât să-i permită acesteia asumarea responsabilităţii pentru acel serviciu. Această noţiune p oate fi aplicată şi în situaţiile în care subiectul în cauză al misiunii de certificare nu îl constituie situaţiile financiare.de certificare asupra indepen denţei membrului echipei de certificare şi a firmei. propunerea ajustării intrărilor în registru şi furniza-rea de asistenţă şi consiliere în pregătirea conturilor statu-tare locale ale filialelor. asupra naturii şi valorii onorariilor percepute. precum elemente ale situaţiilor financiare divizate sau distincte ale unor astfel de clienţi. Pregătirea registrelor contabile şi a situaţiilor financiare 290.stabilirea sau schimbarea intrărilor în registru. procesul de auditare a situaţiilor financiare poate implica asistarea unui client de audit în rezolvarea problemelor legate de reconcilierea conturilor. poate fi permisă atunci când orice ameninţare la adresa independenţei firmei a fost redusă până la un nivel acceptabil prin aranjamente cu acea entitate. Exem ple de asemenea decizii la nivelul conducerii includ urmă toarele: . pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil.173 in-dică faptul că ameninţările generate de autoexaminare pot apărea dacă firma este implicată în pregătirea regis-trelor contabile sau a situaţiilor financiare si acele situaţii financiare vor constitui.424 stituie.170 până la 290. 290.165 Prestarea unor anumite servicii în afară de cele de certifi care unor clienţi de audit poate genera ameninţări la adre sa independenţei care să fie atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie să nu le poată elimina sau re duce până la un nivel acceptabil. pregătirea proiectelor pentru elementele de pre-zentat. prestarea de astfel de servicii pentru o entitate asociată. autorizarea sau aprobarea tranzacţiilor. în general.170 Firma sau o firmă în reţea poate furniza unui client de audit al situaţiilor . Pe parcursul acestui proces conducerea solicită şi pri meşte informaţii semnificative care privesc aspecte pre cum principiile contabile şi prezentarea situaţiilor finan ciare. 423 290. deşi se poate solicita asistenţă din partea firmei. după caz. ameninţarea gene rată de autorevizuire nu ar putea fi redusă până la un nivel acceptabil prin nicio măsură de protecţie. o ameninţare generată de autoexaminare ar apărea dacă firma ar elabora şi pregăti informaţii finan-ciare estimate si.166 Asistarea unui client de audit al situaţiilor financiare cu privire la aspecte cum ar fi pregătirea registrelor contabile sau a situaţiilor financiare poate reprezenta o ameninţare generată de autorevizuire atunci când situaţiile financiare sunt auditate ulterior de către firmă. în circumstanţe normale. trebuie luate în consi-derare şi aplicate măsuri de protecţie. De exemplu.169 Exemplele din paragrafele 290. sau operarea de schimbări în astfel de documente sau date. personalul nu trebuie să ia astfel de decizii. în mod similar. elementele situaţiilor financiare divizate sau distincte urmând a fi auditate de către o altă firmă. astfel încât personalul ce furnizează alte servicii decât cele de certificare să nu fie implicat în misiunea de certificare. • i nformarea celor însărcinaţi cu guvernarea. 290. analizarea si acumularea informaţiilor pentru raportare regulată. o ameninţare la adresa independenţei firmei. • implicarea unui profesionist contabil suplimentar din afara firmei pentru a oferi certificare cu privire la un aspect sensibil din cadrul misiunii de certificare. Furnizarea unei astfel de consilieri nu con . ulterior. în 422 situaţiile în care o ameninţare generată nu este în mod clar nesemnificativă. asistarea elaborării situaţiilor financiare consoli -date (inclusiv conversia conturilor statutare locale pentru a fi conforme cu politicile de contabilitate ale grupului şi tranziţia la un cadru general diferit de raportare ca. • obţinerea recunoaşterii clientului certificării cu privire la responsabilitatea pentru rezultatele muncii realizate de către firmă. Asistenţa tehnică de această natură şi consi lierea privind principiile de contabilitate pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare reprezintă mij loace adec vate pentru promovarea prezentării corecte a situaţiilor financiare. ulterior. o altă misiune decât cea de certifi-care trebuie să fie refuzată. în consecinţă. 290. Cu toate acestea. ar furniza certificare pe baza acestor informaţii financiare estimate. trebuie analizat dacă prestarea unui astfel de servi-ciu ar genera o ameninţare la adresa independenţei. cu excepţia cazului în care pot fi aplicate măsuri de protecţie adecvate pentru a eli-mina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil.167 Este responsabilitatea conducerii clientului de audit al situaţiilor financiare să se asigure că registrele contabile sunt ţinute şi situaţiile financiare sunt elaborate. subiectul în cauză al unei misiuni de auditare a firmei. Dacă personalul firmei sau al firmei în reţea ce furnizează o astfel de asis tenţă ia deciziile la nivel de conducere.

• solicitarea ca ipotezele de bază să fie identificate şi aprobate de către clientul de audit. .firma sau firma din reţea nu-şi asumă nici un rol ma nagerial şi nici nu ia decizii manageriale. sau care nu implică un grad semnificativ de subiec tivitate. şi .diviziunile sau filialele pentru care se prestează ser viciul să nu fie importante. servicii care nu sunt.cei din personalul care furnizează serviciile nu sunt membri ai echipei de certificare. sau serviciile furnizate să nu fie importante. pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil.174 O evaluare cuprinde emiterea ipotezelor cu privire la evo luţiile viitoare. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de pro-tecţie. în afara situa ţiilor de urgenţă şi a situaţiilor când serviciile intră sub incidenţa mandatului statutar de audit.172 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis trelor de natură mecanică sau de rutină pentru diviziuni sau filiale ale clienţilor de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate nu trebuie să fie considerată ca fiind o limitare a independenţei în raport cu clientul de audit. 426 • solicitarea ca informaţiile-sursă pentru intrările con tabile să fie emise de clientul de audit. atunci când este impo sibil pentru clientul de audit să încheie alte acorduri. şi . nici împreună.financiare care nu este o entitate cotată servicii de contabilitate si de ţinere a registrelor. sau • obţinerea aprobării clientului de audit pentru orice intrări propuse în registru sau alte schimbări ce afec tează situaţiile financiare.176 Dacă serviciul de evaluare implică evaluarea unor aspecte importante pentru situaţiile financiare.înregistrarea intrărilor aprobate ale clientului de audit în bilanţul de verificare. 290. şi .pregătirea situaţiilor financiare pe baza informaţiilor din bilanţul de verificare. .clientul cotat de audit trebuie să-şi asume responsabi litatea pentru rezultatele muncii. poate genera o ameninţare de autoexaminare care ar putea fi redusă până la un nivel acceptabil prin aplica rea de măsuri de protecţie. cu condiţia ca orice ameninţare generată de autorevizuire să fie redusă până la un nivel acceptabil.177 Prestarea de servi cii de evaluare pentru un client al audi. lipsite de importanţă. aplicar ea anumitor metodologii şi tehnici 428 şi combinarea acestora în scopul calculării unei anumite valori sau a unei serii de valori pentru un activ. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: . o firmă sau o firmă din reţea nu trebuie să furni zeze astfel de servicii entităţilor cotate care sunt clienţi de audit al situaţiilor financiare.stabilirea unor aranj amente astfel încât aceste servicii să nu fie prestate de către un membru al echipei de certificare. prezentate mai jos. pentru diviziunea sau filiala respectivă. astfel de servicii de evaluare nu trebuie să fie prestate sau. 427 . inclusiv servicii legate de statele de plată şi de pregătirea situaţiilor financiare sau a informaţiilor finan ciare care constituie baza situaţiilor financiare în funcţie de care este întocmit raportul de audit. după caz. poate da impresia unei independenţe limitate. nu ar putea reduce ameninţarea generată până la un nivel acceptabil. dacă: . nicio altă măsură de protecţie decât interzicerea unor astfel de servicii. luate împreună. inclusiv servicii legate de statele de plată. 290. luate împreună.firma sau firma din reţea nu trebuie să-şi asume nici un rol de conducere si nici să ia decizii administra tive.înregistrarea tranzacţiilor codate în cartea mare a clientului de audit. cu condiţia ca următoarele condiţii să fie îndepli nite: • serviciile să nu implice exerciţiul judecăţii. alternativ. 290.175 O ameninţare generată de autoexaminare poate apărea atunci când o firmă sau o firmă în reţea realizează o eva luare pentru un client de audit al situaţiilor financiare care urmează să fie încorporată în situaţiil e financiare ale clientului. ameninţarea generată de autoexaminare nu ar putea fi redusă până l a un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de pro tecţie. 290. şi .onorariile aplicate firmei sau firmei în reţea pentru astfel de servicii să fie în mod clar. cu excepţia situaţiilor limitate. poate avea un efect negativ asupra independenţei firmei sau a firmei în reţea sau. 290. . toate măsurile de protecţie următoare trebuie aplicate: . în consecinţă. iar evaluarea im plică un grad semnificativ de subiectivitate.înregistrarea tranzacţiilor pentru care clientul de audit a determinat sau aprobat clasificarea adecvată a con turilor. cel puţin. pentru o datorie sau pentru o afacere în totalitatea ei. .171 Furnizarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis trelor.personalul ce furnizează serviciile nu trebuie să par ticipe la audit. importante pentru situaţiile finan ciare. Importanţa oricărei ameninţări generate trebuie evaluată si. de natură mecanică sau de rutină. Dacă se furnizează astfe l de servicii.173 Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a regis trelor pentru clienţii de audit în situaţii de urgenţă sau în alte situaţii neobişnuite.implementarea unor politici şi proceduri pentru a in terzice persoanei ce furnizează astfel de servicii să ia orice decizii administrative în numele clientului de audit. nici se parat. pentru clientul de audit. Exemple de astfel de servicii includ: .tului situaţiilor financiare. 290. Prin urmare. dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativă . nu trebuie să fie considerată ca generând o ameninţare inacceptabilă la adresa independenţei.clientul de audit îşi asumă responsabilitatea pentru rezultatele muncii. 290. în numele unui client de audit care este o entitate cotată. . Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: . luate împreună. în consecinţă. singura măsură ar fi retragerea din misiunea de audit al situaţiilor finan ciare.

290. • clientul de audit. în general.183 Atunci când firma sau o firmă în reţea furnizează con siliere în realizarea misiunilor de audit intern ale unui client de audit al situaţiilor financiare sau preia externa.185 Măsurile de protecţie care trebuie aplicate în orice cir cumstanţe pentru a reduce orice ameninţări generate până la un nivel acceptabil includ certificarea că: 432 • clientul de audit este responsabil pentru activităţile de audit intern si îşi recunoaşte responsabilitatea de a stabili. Serviciile de audit intern pot cuprinde o extensie a serviciilor de audit ale firmei. 290.• implicarea unui profesionist contabil suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare.429 dologia ce urmează să fie utilizate şi obţinerea apro-bării pentru utilizarea lor.181 O ameninţare generată de autoexamina re poate apărea atunci când o firmă sau o firmă în reţea prestează servicii de audit intern pentru un client de audit al situaţiilor fi nanciare.179 Atunci când o firmă realizează o evaluare care face parte din obiectul unei misiuni de certificare care nu este o mis iune de audit. 290.obţinerea confirmării din partea clientului de audit cu privire la asumarea responsabilităţii pentru rezulta tele muncii realizate de firmă. de către o autoritate fiscală. al calculării sumei 430 taxei datorate de către clientul certificării sau în scopul planificării taxelor. orice ameninţare generată de autoexaminare poate fi redusă până la un nivel acceptabil prin certificarea că există o separare clară între conducere şi controlul auditului intern de către echipa managerială a clientului de audit şi activităţile de audit interne ca atare.gradul în care sunt aplicate metodologii şi îndrumări profesionale stabilite atunci când se prestează un anu mit serviciu de evaluare. serviciile de audit intern nu includ servicii operaţionale de audit intern care 431 nu sunt asociate controalelor contabile interne. cu condiţia ca persona lul firmei sau cel al firmei în reţea să nu acţioneze sau să pară a acţiona de pe o poziţie echivalentă cu cea a unui membru al conducerii clientului de audit. • clientul de audit evaluează oportunitatea procedurilor de audit intern re alizate . riscul şi frec venţa activităţii de audit intern. după caz. .184 Realizarea unei părţi importante a activităţilor de audit intern al situaţiilor financiare ale clientului de audit poate constitui o ameninţare generată de autoexaminare. 290. în general.gradul de cunoştinţe. • clientul de audit este responsabil pentru evaluarea şi determinarea recomandărilor firmei care trebuie imple mentate.180 în multe jurisdicţii. Trebuie stabilite măsuri de protecţie adecvate. Serviciile fiscale cuprind o gamă largă de servicii. menţine şi monitoriza sistemul de control in tern.178 Atunci când o firmă sau o firmă în reţea efectuează un s erviciu de evaluare pentru un client de audit al situaţiilor financiare în scopul depunerii unui dosar sau al achitării unei taxe către o autoritate fiscală. iar o firmă sau o firmă în reţea trebuie să ia în considerare ameninţările si să fie precaută înainte de preluarea unor astfel de misiuni.credibilitatea şi complexitatea informaţiilor de bază. sistemelor financiare sau situaţiilor financiare. preferabil din conducere. 290. să s e asigure că respectivul client de audit îşi recunoaşte responsabilităţile de stabilire. pentru a revizui munc a efectuată sau pentru a acorda consiliere. nu s-ar genera o ameninţare semnifi-cativă la adresa independenţei deoarece astfel de evaluări sunt.lizarea anumitor activităţi. 290.pentru evaluările care implică metodologii standard sau deja stabilite.nalizarea acestor misiuni. ca generând ameninţări la adresa independenţei. planificarea. de exemplu. experienţa şi capacitatea deţi nute de client în evaluarea aspectelor avute în vedere şi gradul lor de implicare în determinarea şi aprobarea problemelor importante de raţionament profesional. gradul de subiectivitate inerentă cu privire la aspectul avut în vedere. comitetul de audit sau organismul de supervizare aprobă ar ia de aplicabilitate. . mai ales. după caz. consilierea în reali zarea misiunilor de audit intern ale unui client sau exter. . Dacă ameninţarea generată de autoexaminare este altfel decât în mod clar nesemnificativă trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie.stabilirea unor acorduri astfel încât personalul care furnizează asemenea servicii să nu participe la mi siunea de audit. şi amploarea şi claritatea prezentării situaţiilor finan ciare. 290. 290. . iar firma sau firma din reţea trebuie. Pentru a determina eficacitatea mă surilor de protecţie menţionate mai sus trebuie luate în considerare următoa-rele aspecte: . în evaluarea oricăror amenin ţări la adresa independenţei va trebui să fie luată în consi derare natura serviciului. pentru a fi responsabil de acti vităţile de audit intern. şi . Astfel de angajamente nu sunt considerate. pentru a elimina ameninţa rea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. inclusiv cele privind conformita tea. menţinere şi monitorizare a sistemului de controale interne. emiterea opiniilor formale privind impozitarea si consilierea în rezolvarea disputelor fiscale. • confirmarea împreună cu clientul de audit cu privire la înţelegerea ipotezelor de bază ale evaluării si meto. dincolo de cerinţele stan dardelor de audit general acceptate. • clientul de audit desemnează un angajat competent.182 Serviciile care implică o extindere a procedurilor nece sare pentru a efectua un audit în conformitate cu Standar dele Internaţionale de Audit nu trebuie să fie considerate ca având un impact negativ asupra independenţei când este vorba de un client de audit.gradul de dependenţă faţă de evenimentele viitoare care ar putea genera o volatilitate inerentă importantă a valorilor implicate. firmei i se poate cere să presteze ser vicii fiscale către un client de audit. în acest sc op. supuse revizuirii externe. firma trebuie să ia în considerare orice ameninţări generate de autoexaminare. .

şi a rezultatelor acestora cu ajutorul. . în cazul în care aceasta există trebuie evaluată importanţa ameninţării şi.natura misiunii. afectează sumele sau informaţiile ce ur mează să apară în situaţiile financiare. trebuie luate 434 în considerare măsuri de protecţie şi aplicate acolo unde este necesar pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. dar numai pe baza înţelegerii potrivit căreia perso nalul firmei sau al firmei în reţea nu va fi implicat în: . cu excepţia cazului în care sunt stabilite măsuri de protecţie adecvate care asigură că: clientul de audit îşi recunoaşte responsabilitatea de stabilire şi monitorizare a unui sistem de control in tern. 290. şi • rezultatele şi recomandările ce rezultă din activităţile de audit intern sunt raportate în mod adecvat comite tului de audit sau organismului de supervizare. de asemenea.191 Prestarea serviciilor în legătură cu evaluarea. fie implementarea s istemelor de tehnologie a informaţiei fi nanciare care sunt folosite pentru a genera informaţii ce fac parte din situaţiile financiare ale clientului. 290. precum si a controalelor de management al riscului nu este considerată a constitui o ameninţare la adresa inde pendenţei.190 Prestarea serviciilor de către o firmă sau o firmă în reţea către un client de audit.clientul de audit ia toate deciziile de management legate de procesul de proiectare şi implementare.194 O ameninţare generată de autoexaminare poate apărea atunci când serviciile de asistenţă în litigii prestate pentru un client de audit includ estimarea posibilelor rezultate şi. şi 435 • clientul de audit trebuie să-şi recunoască responsabi litatea de conducere şi supervizare a activităţilor per sonalului firmei sau al firmei în reţea. Importanţa oricărei ameninţări generate va depinde de factori precum: . poate con stitui. care implică fie proiectarea. fie implementarea sistemelor de teh nologie a informaţiei financiare care sunt utilizate pentru a genera informaţii ce formează o parte a situaţiilor finan ciare ale clientului poate duce la o ameninţare generată de autoexaminare. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. pen-tru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil. . trebuie să se ia în considerare dacă astfel de servicii de non-certificare trebuie să fie furnizate nu mai de către personalul care nu este implicat în misiunea de audit si cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei. dacă ameninţar ea este altfel decât în mod clar nesemnificativă.aprobarea sau semnarea de acorduri sau a altor docu mente similare.importanţa sumelor implicate. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • politici şi proceduri pentru a interzice . o astfel de consiliere poate fi oferită (în special în situaţii de ur genţă). 290. 433 290. proiectarea şi i mplementarea controalelor interne de contabilitate. în funcţie de rezultatul litigiului sau al altei dispute legale. 290. printre altele. . obţinerii şi analizării rapoartelor firmei. preferabil pe o poziţie superioară de conducere. şi . după caz. .clientul de audit este responsabil pentru operarea sis temului (hardware sau software) şi a datelor utilizate sau generate de sistem. . o ameninţare generată de autoexa minare. în cazul în care ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă. şi oferire de asistenţă privind administrarea documentelor si recuperarea atunci când este vorba de o dispută sau un litigiu. şi . prin urmare. 290.187 Prestarea de servicii de către o firmă sau o firmă în reţea către un client de audit al situaţiilor financiare care im plică fie proiectarea.186 De asemenea. 290. 290. Măsurile de pro-tecţie care trebuie aplicate în toate circumstanţele pen-tru a reduce orice ameninţări până la un nivel acceptabil includ: . având responsabilitatea de a lua toate deciziile manageriale în ceea ce priveşte proiectarea şi implementarea sistemului hardware sau software.193 Serviciile privind asistenţa în litigii pot include activităţi precum depunerea mărturiei ca expert.luarea deciziilor manageriale. cu condiţia ca personalul firmei sau al firmei în reţea să nu deţină funcţii de conducere.gradul de subiectivitate inerentă al problemei avute în vedere.192 împrumutarea de personal de către o firmă sau o firmă în reţea unui client de audit al situaţiilor financiare poate determina o ameninţare generată de autoexaminare atunci când persoana poate influenţa întocmirea conturilor sau a situaţiilor financiare ale unui client. în practică. Firma sau firma din reţea trebuie să evalueze importanţa oricărei ameninţări generate şi. Fiecare situaţie trebuie să fie atent analizată pentru a iden -tifica dacă se generează ameninţări şi dacă trebuie imple-mentate măsuri de protecţie adecvate. sau .exercitarea unei autorităţi discreţionare pentru a obli ga clientul. calculul pagubelor estimate sau a altor sume care ar putea deveni sume de încasat sau sume de plătit.clientul de audit evaluează oportunitatea şi rezultatele proiectării şi ale implementării sistemului. 290.clientul de audit desemnează un angajat competent.189 De asemenea. trebuie să se ia în considerare dacă astfel de servicii de non-certificare trebuie să fie prestate doar de către angajaţii care nu sunt implicaţi în misiuni de audit şi cu poziţii de raportare diferite în cadrul firmei.personalul care oferă asistenţă nu trebuie să primeas că responsabilităţi de audit pentru nicio funcţie sau activitate pe care el a realizat-o sau a supervizat-o pe parcursul atribuţiilor sale temporare.188 Este posibil ca ameninţarea generată de autoexaminare să fie atât de semnificativă încât să nu permită prestarea unor astfel de servicii către un client de audit.

sau • utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a presta serviciul. Prestarea de ser vicii juridice de către o firmă sau o firmă în reţea pentru o entitate care este un client de audit poate genera amenin ţări cauzate atât de autoexaminare. atât servicii corporative. cât şi comerciale. în general. de exemplu.199 Există o distincţie între asistenţa juridică si consultanţă. Măsurile de protecţie sta bilite în paragraful 290.201 Atunci când unei firme i se solicită să acţioneze într-un rol de avocat pentru un client de audit în rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu în circumstanţe în care sumele implicate nu sunt importante pentru situaţiile financiare ale clientului de audit. în cazul în care ameninţarea la 437 adresa independenţei nu poate fi redusă la un nivel accep-tabil. există măsuri de protecţie pentru a reduce aceste ameninţări până la un nivel acceptabil. Prin urmare.membrii echipei de certificare să nu fie implicaţi în furnizarea serviciului. cum ar fi. de exemplu. şi . clientul de audit ia decizia finală. asistenţă în pri vinţa contractelor. după cum este necesar . firma ar putea furniza astfel de servicii pe măsură ce revizuieşte calificările profesionale ale unui număr de candidaţi şi oferă recomandări privind confor-mitatea lor cu cerinţele postului.persoanelor care asistă clientul de audit să ia decizii manageriale în numele clientului. . litigiilor. Un astfel de serviciu nu ar avea.minare. poate constitui o ameninţare generată de interesul 439 propriu prezent şi viitor. consiliere si asistenţă privind fuziunile. de regulă. dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă. 290.202 Numirea unui partener sau a unui angajat al firmei sau al firmei în reţea drept Consilier General pe probleme juri di ce pentru un client de audit ar duce la ameninţări gene rate de favorizare si de autoexaminare care sunt atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţările până la un nivel acceptabil. 290.195 Dacă rolul asumat de firmă sau de firma din reţea ar im plica luarea de decizii manageriale în numele clientului de audit al situaţiilor financiare. achiziţionarea şi furnizarea de asistenţă depar tamentelor juridice interne ale clienţilor. o poziţie de condu cere. 290. 290. şi . chiar dacă furnizorul de servicii este sepa rat de echipa de certificare. consultanţă juridică. un efect ne gativ asupra independenţei. în general. firma nu trebuie să presteze acest tip de servicii pentru un client de audit al situaţiilor financiare. Im-portanţa ameninţării va depinde de factori precum: . în consecinţă.196 Serviciile juridice sunt definite ca fiind orice servicii pen tru care persoana care furnizează serviciile trebuie fie să aibă dreptul să pledeze în instanţele din jurisdicţia în care urmează să f ie furnizate asemenea servicii. în plus. Poziţia de Consilier General este.în ceea ce priveşte serviciile prestate. Ser viciile juridice includ o gamă largă şi diversificată de do menii. trebuie luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie.2 00 Reprezentarea unui client de audit al situaţiilor financiare în rezolvarea unei dispute sau a unui litigiu în circum stanţe în care sumele implicate sunt importante în raport cu situaţiile financiare ale clientului de audit ar duce la ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare atât de importante încât nicio măsură de protecţie nu ar putea reduce ameninţarea la un nivel acceptabil.197 Ameninţările la adresa independenţei trebuie să fie ana lizate în funcţie de natura serviciului prestat. şi în funcţie de caracteristica fiecărui aspect legat de situa ţiile financiare ale entităţilor. firma sau firma din reţea nu trebuie să furnizeze acest tip de serviciu pen tru un client de audit. Servi ciile juridice de asistenţă a unui client de audit în executarea unei tranzacţii (adică asistenţă la încheierea contractelor. 290. serviciul implică executarea deciziei clientul de audit. 290. 290. cum ar fi cei aflaţi într-o poziţie care să afecteze subiectul în cauză al misiunii de certifi care.Rolul persoanei ce urmează a fi recrutată. Prin urmare. fie să aibă pregătirea legală necesară pentru a practica dreptul. firma trebuie să evalueze impor tanţa oricăror ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare si. cu toate acestea.198 Nu se consideră că furnizarea de servicii juridice unui client de audit. desti nate clienţilor. 290. 438 290.203 Recrutarea de personal în poziţii de conducere pentru un client al certificării. singura măsură disponibilă este de a refuza furniza-rea unor astfel de servicii sau retragerea din misiunea de audit al situaţiilor financiare. care implică aspecte care s-ar putea să nu aibă un efect important asupra situaţiilor financiare. jurisprudenţă şi re structurare) pot constitui ameninţări generate de autoexa. familiaritate şi intimidare. ge nerează o ameninţare inacceptabilă la adresa indepen denţei. iar în ceea ce priveşte tranzacţiile. ameninţările generat e nu ar putea să fie reduse până la un nivel acceptabil prin nicio măsură de protecţie. • utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai echipei de certificare pentru a presta serviciul. sau 436 • implicarea altor persoane. ex-perţi independenţi. cum ar fi. pen tru a elimina ameninţarea sau a o reduce la un nivel ac ceptabil. niciun membru al firmei sau al firmei în reţea nu trebuie să accepte o astfel de numire pentru un client de audit. cu o mare responsabilitate faţă de aspectele juridice ale companiei şi. cu condiţia ca: . Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • politici şi proceduri pentru a interzice persoanelor care asistă clientul de audit să ia decizii manageriale în numele clientului. cât si de favorizare.Natura asistenţei solicitate.162 pot fi adecvate pentru redu cerea oricăror ameninţări la adresa independenţei până la un nivel acceptabil.

atunci când clientul asigurării este obligat să respecte termenii unei tranzacţii sau când se realizează o tran-zacţie în numele clientului se generează o ameninţare la 440 adresa independenţei atât de importantă încât nicio măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a reduce ameninţarea l a un nivel acceptabil. după caz.205 Alte servicii de finanţare corporativă pot duce la ame ninţări generate de favorizare sau de autoexaminare. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • Politici şi proceduri pentru a monitoriza şi imple menta controlul calităţii misiunilor de certificare. 290. în general. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: • Discutarea complexităţii şi naturii onorariilor per cepute de comitetul de audit sau de conducere. asistarea clientului în identificarea sau descoperirea posibilelor surse de capital care îndeplinesc specificaţiile sau criteriile clien tului şi consilierea în organizarea si asistarea unui client în analizarea efectelor contabile ale tranzacţiilor propuse. dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă.204 Furnizarea de servicii. dacă ameninţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă. promovarea. Importanţa ameninţării trebuie evaluată şi. ameninţările generate la adresa independenţei ar fi atât de semnificative încât nicio măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a le reduce până la un nivel accep-tabil. poate apărea o ameninţare generată de inte-resul propriu atunci când onorariile generate de clientul certificării reprezintă o proporţie mare din veniturile unui partener individual. trebuie luate în considerare si aplicate măsuri de protecţie. • Implicarea unui contabil autorizat suplimentar care nu a luat parte la misiunea de certificare. ameninţarea generată de interesul propriu nu va fi redusă la un nivel acceptabil decât dacă: • Firma poate să demonstreze că alocă misiunii res pective suficient timp şi resurse umane calificate. pentru a acorda consultanţă sau pentru a examina munca efec tuată. comercializarea sau ga-rantarea acţiunilor unui client de certificare nu sunt com-patibile cu furnizarea serviciilor de certificare. o listă de candidaţi pentru interviu. • Luarea de măsuri pentru a reduce dependenţa de client.firma ar putea produce. Importanţa ameninţării generate trebuie evaluată si. pentru a reduce ameninţarea până la un nivel accep-tabil. cu toate acestea. Importanţa ameninţării trebuie eva -luată şi. firma nu trebuie să ia decizii de conducere. 290. cu condiţia ca aceasta să fi fost întocmită utilizâ nd criteriile specificate de către clientul certificării. 290. în toate cazurile. pentru a re-duce ameninţarea până la un nivel acceptabil. este cazul ca firma să fie redesemnată. Măsurile de protecţie care trebuie să fie luate în consi derare includ: • Politici şi proceduri care să interzică persoanelor care asistă clientul certificării să ia decizii manageriale în numele clientului.208 O ameninţare generată de interesul propriu poate apărea dacă onorariile datorate de un client al certificării pentru servicii profesionale rămân restante pentru o perioadă lungă de timp. pot fi disponibile măsuri de protecţie pentru reducerea acestor ameninţări până la un nivel acceptabil. şi 443 . după caz. De exemplu. din cauza valorii onorariilor care au depăşit termenul. pentru a revizui munca efectuată sau.206 Atunci când onorariile totale generate de un client al cer tificării reprezintă o proporţie semnificativă din onorariile 441 totale ale firmei. de asemenea. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. cum ar fi un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil. • Revizuirea controalelor exter ne de calitate. 290. plata unor astfel de onorarii trebuie să fie solicitată înainte de emiterea raportului. iar cea privind persoana ce urmează să fie angajată trebuie lăsată clientului. după caz. Firma trebuie să ia în considerare.chipei de certificare pentru a furniza serviciile. şi • Dacă firma este bine stabilită pe piaţă sau nou-creată. în general. şi • Asigurarea că firma nu obligă clientul certificării să respecte termenii oricărei tranzacţii sau că nu face o tranzacţie în numele clientului. Pot fi aplicate următoarele măsuri de protecţie: • Discutarea nivelului onorariilor restante cu comisia de audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernan ta. pentru a acorda consultanţă. dependenţa de acel client sau grup de clienţi şi preocuparea privind posibilitatea pierderii clien-tului pot constitui o ameninţare generată de interesul pro-priu. pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. după cum este necesar.207 De asemenea.209 Atunci când o firmă obţine o misiune de certificare pentru un onorariu mult mai mic decât cel aplicat de firma ante rioară sau faţă de cel utilizat de alte firme. de către o firmă sau o firmă în reţea ar genera o ameninţare la adresa independenţei atât de semnificativă încât nic io măsură de protecţie nu ar putea fi aplicată pentru a o reduce la un nivel acceptabil. în cazul unui client de audit al situaţiilor financiare. Mai mult. Exemple de astfel de servicii includ asistarea unui client în elaborarea strategiilor corporative. furnizarea acestor servicii financiare corporative. dacă onorariile care au depăşit termenul ar putea fi privi te ca fiind echivalentul unui împrumut către client şi dacă. menţionate mai sus. şi • Consultarea unei terţe părţi. 290. în cazul unor anumite servicii financiare corporative. 290. • Utilizarea profesioniştilor care nu sunt membri ai e. în special dacă o parte importantă nu este plătită înainte de emiterea raportului de certificare pentru anul următor. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. consiliere sau asistenţă financiară corporativă către un client al certificării poate duce la ameninţări generate de favorizare şi de autoexaminare. dacă amenin-ţarea este altfel decât în mod clar nesemnificativă. Semnificaţia ameninţării va depinde de factori pre-cum: • Structura firmei. şi 442 • Implicarea unui contabil autorizat suplimentar care nu a fost un membru al echipei de certificare.

o firmă nu trebuie să încheie niciun acord privind onorariile pentru o misiune de cer tificare î n care valoarea onorariului depinde de rezultatul muncii de certificare sau de elemente care fac obiectul misiunii de certificare. 290. .205 inclusiv.Sunt respectate toate standardele aplicabile de certi-ficare. pe parcursul unei misiuni de certificare. pe durata căreia pot ajunge la termen contractele existente de prestare de servicii de non-certificare pentru clienţi ai certificării. şi . Odată ce importanţa ameninţării a fost evaluată. 290. . îndepărtarea acelei persoane din echipa de certifi care. Dacă s-a stabilit de comun acord sau s-a negociat asupra valorii onora riului pentru o misiune de non-certificare. după caz.Impactul evenimentului sau al tranzacţiei asupra mi siunii de certificare. în contextul acestei secţiuni. Astfe l de măsuri de protecţie ar putea include: .213 Acceptarea de cadouri sau a ospitalităţii din partea unui client al certificării poate duce la ameninţări generate de int eresul propriu şi de familiaritate. dacă ame-ninţările sunt altfel decât în mod clar nesemnificative. onora riile nu sunt considerate ca fiind contingente dacă ele au fost stabilite de o instanţă sau o altă autoritate publică. poate apărea o ameninţare generată de interesul 445 446 propriu sau de intimidare. în consecinţă. şi . Interpretarea 2003-01 Prestarea de servicii de non-certificare către clienţii certificării Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează. 290. 290. cu excepţia cazului în care valoarea este în mod clar nesemnificativă.Natura misiunii de certificare. nicio prevedere tranzitorie cu privire la cerinţele prezentate în aceste paragrafe. în consecinţă. Este posibil ca cei care intră sub incidenţa altor corpuri normalizatoare.158-290. cu toate acestea. Conducerea firmei şi a clientului pot ocupa poziţii adver-se în cadrul litigiului.210 Onorariile contingente sunt onorarii calculate pe o bază predeterminată cu privire la rezultatul unei tranzacţii sau al muncii efectuate . cum a r fi Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite. pentru a reduce ameninţările la un nivel acceptabil: • Informarea comitetului de audit sau a altor persoane însărcinate cu guvernarea cu privire la complexitatea şi natura litigiului. 290. după cum este necesar. sau • Implicarea unui profesionist contabil suplimentar din firmă care nu a fost un membru al echipei de certificare. trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie. pentru a le reduce la un nivel acceptabil. sau s-a intenţio nat acest lucru. de asemenea.Gradul de variabilitate.Prezentarea complexităţii si a naturii onorariilor uti lizate comitetului de audit sau altor persoane însăr cinate cu guvernarea. iar firma se poate confrunta cu o ameninţare generată de interesul propriu. îndrumările şi procedurile de control al calită-ţii. Importanţa ameninţării generate va depinde de factori precum: Pragul de semnificaţie al litigiului. să dorească să se consulte cu aceste organisme cu privire la poziţia acestora faţă de aceste aspecte. dacă sunt puse în practică măsuri de protecţie suplimentare pentru a reduce orice ameninţare la adresa . în cadrul paragrafelor 290. dacă este nec e-sar. pentru a revizui munca efectuată sau. Dacă astfel de măsuri de protecţie nu reduc ameninţarea la un nivel adecvat. şi Politicile şi procedurile de calitate şi control.Examinarea sau determinarea onorariului final de către o terţă parte independentă. Relaţia dintre conducerea cli-entului şi membrii echipei de certificare trebuie să fie caracterizată de sinceritate completă şi transparenţă totală privind toate aspectele operaţiunilor afacerii unui client. în consecinţă. . o ameninţare gene rată de interesul propriu şi de favorizare. Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi. ameninţare ce nu poate fi redusă la un nivel acceptabil prin nicio măsură de protecţie. ameninţările la adresa in dependenţei nu pot fi reduse până la un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de protecţie.Baza pe care se calculează onorariul.. în cazul altor tipuri de acorduri pentru onorariile contingente. singura soluţie adecvată este retrage -rea din misiunea de certificare sau refuzarea acesteia. iar acest onorariu a depins de rezultatul acelei misiuni de certificare. Interpretările Secţiunii 290 Aceste Interpretări se referă la aplicarea Codului Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili pe subiecte ce corespund întrebărilor specifice primite.Dacă rezultatul tranzacţiei urmează să fie revizuit de o terţă parte independentă. o firmă sau un membru al echipei de certificare nu trebuie să accepte astfel de oferte. pentru a acorda consultanţă.214 Atunci când au loc sau par să aibă loc litigii între firmă sau un membru al echipei de certificare şi clientul certi ficării. . trebuie aplicate următoarele măsuri de protecţie. im portanţa ameninţărilor generate va depinde de factori precum: 444 .211 Un onorariu contingent încasat de o firmă pentru o mi siune de certificare poate conduce la o ameninţare gene rată de interesul propriu şi de favorizare. • Dacă litigiul implică un membru al echipei de certifi care. Atunci când o firmă sau un membru al echipei de certificare acceptă daruri sau ospitalitate.Gama de posibile valori ale onorariilor. Codul nu in-clude.Dacă litigiul are legătură cu o misiune anterioară de certificare. ameninţările nu ar putea fi reduse l a un nivel acceptabil prin aplicarea niciunei măsuri de pro tecţie. afectând intenţia conducerii de a face prezentări complete. problema prestării de servicii de noncertificare către clienţii certificării. Comitetul pentru Etică a concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă de timp tranzitorie de un an.212 Un onorariu contingent aplicat de către o firmă pentru un serviciu de non-certificare furnizat unui client al certi ficării poate constitui. . în prezent. singura soluţie acceptabilă es te de a nu fi de acord cu un astfel de angajament.

şi în cele de raportare directă s-ar putea să existe mai multe părţi responsabile. în mod normal. Se mai stipulează faptul că. la implementarea sau adoptarea rapidă a Codului. fie obţine o declaraţie din partea celui responsabil care a desfăşurat evaluarea sau măsurarea. 450 De exemplu. o firmă din reţea şi partea responsa-bilă pentru aspectul-cheie le-ar putea crea. Această perioadă tranzitorie începe la 31 decembrie 2004 (sau de la data implementării Codului.157. Mai multe părţi responsabile Şi în misiunile de certificare bazate pe declaraţii. Cu toate acestea. firmă. trebuie respectate cerinţele suplimentare din paragraful 290. Aşa cum s-a explicat în Cadrul Internaţional pentru Misiuni de Certificare emis de către Consiliul pentru Standarde Internationa-le de Audit si Certificare. paragraful 290. poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicităţii rotaţiei. echipa de certificare trebuie să analizeze şi acea entitate legată atunci când evaluează independenţa şi aplicarea măsurilor corecte de protecţie. pentru acele corpuri membre IFAC care au adoptat o dată de imple-mentare anterioară).154-290. în afara clienţilor de audit al situaţiilor financiare ale unei entităţi cotate.15 spune că trebuie luat în considerare dacă firma apreciază că ar putea să apară ameninţări care pot fi generate de interesele şi relaţiile firmelor în reţea. . Comitetul pentru Etică a concluzionat că este adecvat să se permită o perioadă tranzitorie de doi ani.indepen-denţei până la un nivel nesemnificativ. partenerul poate să continue să lucreze ca partener al misiunii încă doi ani suplimentari de la data implementării (sau a adoptării anterioare) înainte ca rotaţia misiunii să aibă loc. Pe de altă parte. în misiunile de certificare bazate pe declaraţii se cere ca partea responsabilă să fie independentă. privind rezultatul evaluării sau măsurării unui aspect în comparaţie cu nişte criterii date. iar informaţia legată de subiectul în cauză este sub forma unei declaraţii făcute de către partea responsabilă către utili-zatorii-ţintă. în mod asemă-nător. deşi perioada de timp în care partenerul misiunii a prestat pentru clientul de audit al situaţiilor financiare trebuie luată în considerare atunci când se determină momentul rotaţiei. Partea responsabilă poate fi responsabilă pentru informaţia legată de aspectul-cheie şi poate fi responsabilă chiar pentru aspectul-cheie în sine. într-o misiune de certificare cu raportare directă se cere inde-pendenţă părţii responsabile atunci când este răspunzătoare de su-biectul în cauză. problema rotaţiei parte. i se poate cere unui contabil independent din sectorul public să ofere certificare pe statisticile lunare de circulaţie ale mai multor cotidiene independente. iar statisticile sunt prezentate într-o declaraţie care este pusă la dispoziţia utilizatorilor-ţintă. Există şi alte probleme cuprinse în Secţiunea 290 care sunt relevante pentru abordarea cerin-ţelor de independenţă pentru toate misiunile de certificare. Subiectul în cauză este furnizat grupului-ţintă de utilizatori în cadrul raportului de certificare. partenerul misiunii trebuie să fie rotat după ce a ocupat această poziţie o perioadă de timp predeterminată. în acele misiuni de certificare bazate pe declaraţii. paragraful 290. în plus. în cadrul paragrafelor 290. dar nu şi pentru aspectul-cheie în sine. Comitetul pentru Etică apreciază că implementarea (sau adoptarea anterioară) a Codului reprezintă un exemplu de circumstanţă în care poate fi necesar un anumit grad de flexibilitate a periodicităţii rotaţiei. în consecinţă . Misiuni de certificare bazate pe declaraţii Intr-o misiune de certificare bazată pe declaraţii. în anumite circumstanţe. în afara părţii responsabile. atunci când echipa de certificare are motive să creadă că o entitate legată a unui astfel de client al certificării este relevantă pentru evaluarea independenţei firmei faţă de client. Interpretarea 2005-01 Aplicarea Secţiunii 290 misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare Această interpretare oferă îndrumări privind aplicarea cerin-ţelor de independenţă conţinute în Secţiunea 290 privind misiunile 448 de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor finan-ciare. Interpretarea 2003-02 Rotaţia partenerului principal al misiunii pentru clienţii de audit care sunt entităţi cotate Codul Etic IFAC pentru Profesioniştii Contabili abordează. se cere independenţă părţii responsabile. în astfel de circumstanţe. profesionis-tul contabil independent fie desfăşoară direct evaluarea sau măsu-rarea subiectului în cauză. ar trebui acordată atenţie oricăror ame-ninţări pe care firma crede că interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare. în cadrul auditării situaţiilor finan-ciare ale unei entităţi cotate. nu mai mare de şapte ani. profesio-nistul contabilul independent exprimă o concluzie care are ca scop sporirea gradului de încredere a grupului ţintă de utilizatori. Aceste probleme nu sunt abordate în mod specific în această interpre-tare. în prezent Codul nu include nicio prevedere tranzitorie cu privire la aceste cerinţe. Misiuni de certificare cu raportare directă într-o misiune de certificare cu raportare directă.447 nerului principal al misiunii în cazul clienţilor de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate. De exemplu.21 spune că pentru clienţii certificării. evaluare sau măsurare care nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utili-zatori. Misiunea poate fi o misiune de certificare pe baza declaraţiilor în cadrul căreia fiecare ziar îşi evaluează circulaţia. Această interpretare se concentrează pe aspectele aplicării care sunt specifice misiunilor de certificare care nu sunt misiuni de audit asupra situaţiilor financiare. Paragrafele stipulează că. într-o misiune de certificare.157 de aplicare a măsurilor de protecţie echivalente pentru a reduce ameninţările până la un nivel acceptabil . acolo unde partea responsabilă este responsabilă pentru informaţ ia aspectului-cheie. evaluarea sau măsurarea subiectului în cauză este efectuată de către partea 449 responsabilă.

evaluează rezervele şi oferă o declaraţie către firmă si către grupul -ţintă de utilizatori.000 Compania 5 6. Acea entitate nu este responsabilă pentru subiectul în cauză şi astfel ar trebui acordată mai multă atenţie oricăror ameninţări pe care firma are motive să le creadă a fi generate de interese/relaţii cu partea responsabilă pentru subiectul în cauză în această misiune (companiile 1-10).700 Compania 6 39. alta decât compania. Fiecare companie evaluează rezervele si îi furnizează firmei o declaraţie scrisă care evaluează rezervele sale pe baza unor criterii stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Dacă firma determină faptul că ameninţarea la adresa inde-pendenţei creată de către o astfel de relaţie cu o anumită parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativă s-ar putea să nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei părţi responsabile. Aceasta va ţine cont de factor i cum ar fi: . Această deter -minare va ţine cont de: • Importanţa datelor cu privire la informaţiile legate de su biectul în cauză (sau subiectul în cauză în sine) pentru care partea responsabilă respectivă este răspunzătoare. Firmei i se cere să fie independentă faţă de entitatea care evaluează rezervele şi oferă o declaraţie firmei şi grupului-ţintă de utilizatori (paragraful 290. Se stabilesc criterii pentru a determina momentul în care o rezervă poate fi considerată a fi certă.17). Rezervele certe pentru fiecare companie la 31 decembrie 20X0 au fost următoarele: Rezerve certe de petrol .5% din rezerve. Firma evaluează direct rezervele unora dintre companii. firma ar putea să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar putea crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este clar nesemnificativă. De exemplu.260 Compania 4 15. Fiecare companie a desfăşurat studii geografice şi tehnice pentru a-şi determina rezervele (subiectul în cauză).135 Compania 10 9. Fiecare companie îşi evaluează rezervele şi face o decla-raţie firmei si grupului-ţintă de utilizatori. După cum s-a dis-cutat în exemplul Al de mai sus. Şi Gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful 290. Atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor de independenţă tuturor companiilor. Aceasta va ţine cont de factori cum ar fi: • Importanţa rezervelor certe ale companiei în relaţie cu rezervele totale asupra cărora trebuie să se facă raportarea. Declaraţia nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utilizatori. Fiecare companie îşi evaluează rezervele şi face o declaraţie firmei şi grupului-ţintă de utilizatori.635 Total 104.0 entitate.126 Compania 7 345 Compania 8 175 Compania 9 24. Atunci când se determină dacă este necesară aplicarea prevederilor privind independenţa tuturor companiilor.Importanţa rezervelor certe ale companiei în relaţie cu re zervele totale asupra cărora trebuie să se facă raportarea. care contabilizează aproximativ 37. să fie independente faţă de acele părţi responsabile care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificării (paragraful 290. Aplicarea metodei Există mai multe părţi responsabile în această misiune (com-paniile 1-10). D. prin urmare o relaţie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mică decât o relaţie similară cu Com-pania 6. s-ar putea ca firma să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă. în astfel de misiuni. A2. evaluează rezervele şi oferă o declaraţie către firmă şi către grupul-ţintă de utilizatori.misiunea ar putea fi o misiune de certificare de raportare directă în care nu există nicio declaraţie şi se poate să existe s au nu o afirmaţie scrisă din partea ziarelor.14). Există mai multe părţi responsabile în această misiune (companiile 1-10).mii de barili Compania 1 5. atunci când se determină dacă este nece-sară aplicarea prevederii din Secţiunea 290 fiecărei părţi respon-sabile. O entitate.301 Misiunea ar putea fi structurată în mai multe feluri: Misiuni bazate pe declaraţii Al. Compania 8 contabilizează 0. 452 Misiuni de raportare directă Dl. s-ar putea ca firma să ţină cont de faptul că o relaţie sau un interes dintre firmă sau un membru al echipei de certificare şi o anumită parte responsabilă ar putea să dea naştere unei ameninţări la adresa independenţei care nu este în mod clar nesemnificativă în contextul informaţiei legate de subiectul în cauză. firma s-ar putea să ţină cont de faptul că un interes sau o relaţie cu o anumită companie ar crea o ameninţare la adresa independenţei care nu este nesemnificativă.200 Compania 2 725 Compania 3 3. . moment pe care profesionistul contabil indepen dent îl determină a fi un criteriu potrivit pentru misiune. echipei de certificare si firmei li se cere 453 Al. 451 O firmă este angajată pentru a oferi certificare asupra rezerve -lor totale certe de petrol deţinute de zece companii independente. După ce a determinat acele companii la care se aplică cerin -ţele privind independenţa. alta decât compania. Şi 454 A2. Am elaborat următorul exemplu pentru a demonstra aplicarea Secţiunii 290. Se presupune că un client nu este un client de audit al situa-ţiilor financiare ale firmei sau ale firmei în reţea.16% din rezervele totale. şi • Gradul de interes public care este asociat cu misiunea.14).

De exemplu. De asemenea. Dim potrivă. sau entitatea poate fi de un alt tip. o asociere dintre o firmă şi o entitate cu care nu se întreţineau alte rapoarte. inde pendent dacă entitatea însăşi îndeplineşte definiţia unei firme. dacă împărţirea costurilor este limitată numai la acele costuri aferente elaborării metodologiilor 458 de audit. De asemenea.5% din rezerve. cu intrare în vigoare în decembrie 2008 456 Revizuirea Secţiunii 290. ea însăşi. par tener sau corporaţie de profesionişti contabili şi o entitate care controlează sau este controlată de astfel de părţi. Independenţă -Misiuni de certificare Următorul subcapitol şi paragrafele de mai jos au fost adăugate după paragraful existent 290. paragrafele existente 290.14). o structură mai amplă poate avea ca obiectiv numai facilitarea ocupării de locuri de muncă.19 Când structura mai amplă este orientată către cooperare şi entităţile din cadrul structurii deţin în comun participării. 290.100-290.16 Pentru a-şi intensifica abilitatea de a furniza servicii profe sionale.34 rămân neschimbate. 290. care analizează toate acţiunile si circumstanţele specifice. După ce a determinat acele companii la care se aplică cerin-ţele privind independenţa. o structură mai amplă poate fi orientată către co operare. echipei de certificare şi firmei li se cere să fie independente faţă de acele părţi responsabile care ar putea fi considerate ca fiind clientul certificării (paragraful 290. Declaraţia nu este pusă la dispoziţia grupului-ţintă de utilizatori. la concluzia existenţei unei reţele. să ajungă la concluzia că entităţile sunt asociate în aşa fel încât există o reţea. 290.15 Dacă o firmă este considerată firmă din reţea. Depinde de acţiu nile şi circumstanţele specifice dacă aceste structuri mai ample formează o reţea.214 rămân neschimbate. control sau gestiune. care contabilizează aproximativ 37.20 Când structura mai amplă este orientată către . structuri mai ample alături de alte firme sau entităţi. dar se renumerotează ca paragrafele 290.14 O entitate care aparţine unei reţele poate fi o firmă. Aplicarea este aceeaşi ca la exemplul Dl.26 intră în vigoare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 31 decembrie 2008.18 Când structura mai amplă este orientată către cooperare şi are drept obiectiv clar împărţirea profitului si a costurilor între entităţile din cadrul structurii. ceea ce nu respectă criteriul necesar pentru a constitui o reţea. împărţirea costurilor nesemnifi cative nu ar duce. Compania 8 contabilizează 0.16% din rezerve. cu scopul de a furniza în comun un serviciu sa u de a elabora în comun un produs. firma trebuie să fie independentă de clienţii auditului situaţiilor finan ciare ai celorlalte firme din cadrul reţelei. nu ar duce la concluzia existenţei unei reţele. 455 D. iar fir mele au o denumire de marcă comună. care este definită în acest Cod drept practician individual.13. Aceasta se poate realiza prin intermediul unui contract sau prin alte mijloace.27-290. prin urmare o relaţie sau un interes de afaceri cu Compania 8 ar duce la o ameninţare mai mică decât o relaţie similară cu Co mpania 6. Revizuirea Secţiunii 290 publicată de IFAC in iulie 2006. precum cabinet de consul tanţă sau cabinet de practică profesională juridică. din punct de vedere juridic. manualelor sau cursurilor de pregătire. Această apreciere ar trebui aplicată consecvent în cadrul reţelei. Cerin ţele referitoare la independenţă din această secţiune care se aplică unei firme din reţea se aplică oricărei entităţi care se încadrează în definiţia unei firme din reţea. un sistem comun de control al calităţii sau resurse profesio nale semnificative comune. Mai mult. la concluzia existenţei unei reţele.Dl. aceasta este conside rată a f i o reţea. şi este considerată deci a fi o reţea. Paragrafele existente 290.14-290. şi nu de faptul că firmele si entită ţile sunt separate. şi distincte.17 Aprecierea dacă o structură mai amplă este sau nu o reţea trebuie să se facă în funcţie de probabilitatea ca un terţ rezonabil si în cunoştinţă de cauză. Noile paragrafe 290. 290. în mod frecvent. aceasta nu ar duce. 290.47. ea însăşi. De exemplu. trebuie să se ţină seama de orice ameninţare despre care firma este îndreptăţită să 457 considere că poate fi generată de interesele financiare într-un client deţinut de alte entităţi din reţea sau de către relaţiile dintre client şi alte entităţi din reţea. se consideră că aceasta este o reţea. Totuşi.14). • Gradul de interes public asociat cu misiunea (paragraful 290. 290. Reţele şi firme din reţea 290. firmele formează.14-290. Mai mult. pentru clienţii din domeniul certificării care nu sunt clienţi ai auditului situaţiilor financiare. Fiecare companie evaluează rezervele şi îi dă firmei o declaraţie scrisă care estimează rezervele sale pe baza crite -riilor stabilite pentru evaluarea rezervelor certe. Firma evaluează direct rezervele unora dintre companii.

Se consideră că o firmă utilizează un nume comun de marcă dacă acest nume include. implementate şi monitorizate în cadrul structurii mai ample. tran zacţii sau evenimente aferente misiunilor de certificare. Dacă. situaţia face ca ele să nu aparţină unei struc turi mai ample care are drept scop cooperarea şi deci nu sunt firme din reţea. de clienţi sau de informaţii de piaţă. politicile şi procedurile comune de control al calităţii vor fi cele elaborate. ar trebui să se facă pe baza acţiunilor si circumstan-ţelor relevante. Resursele profesionale includ: 460 • Sisteme comune care ajută firmele în schimbul de in formaţii. 290. gestionare sau alte mijloace. un parteneriat sau o corporaţie de profesionişti contabili. o firmă trebuie să analizeze cu atenţie modul în care descrie această calitate de membru. iar definiţiile existente ale „firmei" şi „firmei din reţea" vor fi retrase. In consecinţă. e ste puţin probabil că resursele deţinute în comun vor fi considerate drept semnificative. Un 459 nume comun de marcă include iniţialele comune sau o denumire comună. Firmă din reţea Reţea1 O structură mai amplă: (a) care are drept scop cooperarea. acor dul de vânzare precizează uneori că. Deţinerea unei strategii de afaceri comune implică un acord încheiat între entităţi cu privire la îndeplinirea unor obiective stra tegice comune. O entitate nu este considerată a fi o firmă din reţea dacă cooperarea sa cu o altă entitate este orientată numai către o acţiune comună de a da curs unei cereri sau propuneri de a furniza un serviciu profesional. 290. deşi nu mai are nicio legătură c u firma.22 Când structura mai amplă este orientată către cooperare şi entităţile din cadrul stru cturii utilizează o denumire de marcă comună. Atunci când noile paragrafe 290. • Parteneri şi personal. precum date despre clienţi. 290. facturare si înre gistrarea timpu lui. 290. utilizarea unei denu miri comune de marcă sau o parte semnifica tivă de resurse profesionale. şi • Cursuri de pregătire şi facilităţi. se consideră că aceasta este o reţea. şi deci dacă firmele sunt fir me din reţea. (b) O entitate care controlează astfel de părţi prin participaţie. în astfel de cazuri.26 Aprecierea dacă resursele profesionale deţinute în comun sunt semnificative.14-290. O firmă sau o entitate care aparţine unei reţele. atunci când un partener sau firma semnează un raport de certificare. pentru a evita percepţia că aparţine unei reţele. această componentă poate continua să utilizeze numele firmei sau un element al acestui nume.26 vor intra în vi-goare pentru rapoartele de certificare cu începere de la 15 decembrie 1008. resursele deţinute în comun implică schimbul de personal sau de informaţii. fără a se efectua vreun schimb de personal. 24 Dacă o firmă vinde o componentă a cabinetului său. este mai probabil ca un terţ rezonabil şi în cunoştinţă de cauză să ajungă la concluzia că resursele deţinute în co-mun sunt semnificative.21 Când structura mai amplă este orientată către cooperare şi entităţile din cadrul structurii deţin o strategie de afaceri comună. pol itici şi pro ceduri comune de control al calităţii. în acest scop. la faptul că este membru al unei firme sau al unei asocieri de firme. Firmă (a) Un practician individual. Când resursele deţinute în comun sunt li-mitate la metodologii sau manuale comune de audit. pentru o perioadă limitată de timp. gestionare sau alte mijloace. • Departamente tehnice pe care le consultă pe marginea unor chestiuni tehnice sau industriale specific e. numele comun al mărcii ca parte sau pe lângă nume-le firmei. control sau gestiune. se consideră că aceasta este o reţea. 290. se consideră că a ceasta este o reţea.23 Deşi o firmă nu aparţine unei reţele şi nu utilizează un nume comun de marcă drept parte a denumirii firmei.26. 290. *) Această definiţie trebuie citită în contextul îndrumărilor furnizate în paragrafel e 290. poate părea că aceasta aparţine unei reţele dacă face re ferire. dacă există angajaţi care sunt retraşi din fondul de personal rulant. Aceste entităţi trebuie să analizeze cu atenţie modul în care prezintă informaţii care să evi denţieze că nu sunt firme din reţea atunci când intră în contact cu părţi externe.14290. • Metodologia de audit sau manualele de audit. când cele două entităţi îşi pot desfăşura activitatea purtând acelaşi nume. şi (c) O entitate controlată de către astfel de părţi prin participaţie. totuşi. .cooperare şi entităţile din cadrul structurii deţin în comun politici şi proceduri de control al calităţii. se consideră că aceasta este o reţea. sau este înfiinţat un departament tehnic comun în cadrul struc-turii mai ample care să furnizeze firmelor din cadrul struc-turii informaţii tehnice pe care ele trebuie să le respecte. şi (b) care este clar orientată către împărţirea profi tului si a costurilor sau deţine în comun parti cipaţie. de exem-plu.25 Când structura mai amplă are drept scop cooperarea şi entităţile din cadrul structurii deţin în comun o parte sem nificativă a resurselor profesionale. o strate gie comună de afaceri. de exemplu. următoarele definiţii vor fi adăugate în secţiunea Definiţii 461 (începând de la pagina 480). în materialele sale de papetărie sau promoţionale. Acelaşi lucru se aplică unei acţiuni comune de pregătire.

precum şi guvernările si publicul larg. o poziţie superioară într-o organizaţie. angajatorii şi alte sectoare ale comu nităţii de afaceri. 300. ca o listă exhaustivă a circumstanţelor întâlnite de un profesionist contabil angajat care pot conduce la ameninţări la adresa conformităţii cu principiile. doar din datoria de a respecta principiile funda mentale. . 464 300.Acorduri de compensare prin stimulente. cu privi re la acordarea de contracte sau cu privire la aplicarea unui principiu contabil. 300. 300. şi . director (executiv sau non-executiv).2 Investitorii. nici să nu inducă în eroare.6 Exemplele prezentate în secţiunile următoare au ca scop ilustrarea modu lui în care cadrul conceptual se va aplica şi nu se doresc a fi. 300. Acceptarea şi emiterea de oferte Secţiunea 300 Introducere 300. 300. . cu condiţia ca orice declaraţii efectuate să nu fie nici false. Utilizarea inadecvată personală a activelor corporative.favorizare. toţi se pot baza pe activitatea profesioniştilor contabili angajaţi.1 Această parte a Codului ilustrează modul în care cadrul conceptual din Partea A trebuie aplicat de către profesio niştii contabili angajaţi.463 bilităţi.11 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări ale familiarităţii.462 PARTEA C Profesioniştii contabili angajaţi Secţiunea 300 Introducere Secţiunea 3 10 Conflicte potenţiale Secţiunea 320 întocmirea şi raportarea informaţiilor Secţiunea 330 Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză Secţiunea 340 Interese financiar e Secţiunea 350 Stimulente. manager proprietar.Presiunea comercială din exteriorul organizaţiei an gajatoare. . dar nu sunt limitate la: • Ameninţarea concedierii sau a înlocuirii profesionis tului contabil angajat sau a afinului. de obicei.interes propriu.Preocuparea cu privire la siguranţa muncii. o ameninţare legată de presiuni. dar care nu sunt limitate la: . Multe amenin ţări se încadrează în următoarele categorii: . Acest Cod nu încearcă să împiedice un profe sioni st contabil angajat de la îndeplinirea acestor responsa. .intimidare. Aceştia pot fi unic responsabili sau responsabili în comun de întocmirea şi raportarea informaţiilor finan ciare şi de altă natură pe care se pot baza organizaţiile angajatoare şi terţele părţi.familiaritate. Cu cât nivelul poziţiei este mai înalt. sau a rudei apro piate ca urmare a unui dezacord cu privire la aplicarea unui principiu contabil sau a modului în care informa ţiile financiare urmează să fie raportate.Un profesionist contabil angaj at într-o poziţie ce influ enţează raportarea financiară sau non-financiară sau deciziile de afaceri. mai degrabă. voluntar sau unul care lucrează pentru una sau mai multe organizaţii angajatoare. nu este suficient pentru un profesionist contabil angajat doar să respecte aceste exemple. 300.7 Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţial ameninţată de o varietate de circumstanţe. . nu are niciun efect asu pra responsabilităţilor etice care revin profesioniştilor con tabili angajaţi. în consecinţă. Astfel de acţiuni nu ar crea.autoexaminare. profesioniştii contabili angajaţi pot promova poziţia organizaţiei. 300.3 Un profesionist contabil angajat poate f i salariat. .4 Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea de a duce mai departe scopurile legitime ale organizaţiei sale angajatoare.8 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de interesul propriu pentru un profesionist con tabil angajat. • O personalitate dominantă care încearcă să influenţeze procesul decizional. Aceste ameninţări sunt discutate în Partea A a acestui Cod. în general. 465 • Acceptarea unui cadou sau a unui tratament preferen ţial. împrumuturi sau garanţii.9 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de autoexaminare includ. creditorii. nici nu trebuie interpretate. dacă există. dar nu sunt limitate la deciziile de specialitate sau date care fac obiectul exami nării şi justificării de către acelaşi profesionist contabil angajat pentru a lua aceste decizii sau pentru redactarea datelor. care are un afin sau un membru apropiat al familiei în poziţia de a beneficia de pe urma acestei influenţe. partener. cadrul trebuie aplicat cir cumstanţelor particulare care apar. practicile şi atitudinile. cu atât vor fi mai mari capacitatea şi posibilitatea de a influenţa evenimentele.5 Un profesionist contabil angajat deţine. dar ia în considerare circumstanţele în care pot apărea conflicte. dar nu sunt limitate la: . de exemplu.Asocierea de lungă durată cu contacte din domeniu care influenţează deciziile de afaceri. Aceştia pot fi responsabili si de oferirea unei administrări financiare eficiente şi a unei consultanţe competente cu privire la varietatea aspectelor legate de profesie. De la un profesionist contabil angajat se aşteaptă să încurajeze o cultură bazată pe etică într-o organizaţie angajatoare care subliniază importanţa pe care conducerea superioară o acordă conduitei etice. 300. . 300. cu excepţia cazului în care valoarea acestora este în mod clar nesemnificativă.12 Exemple de circumstanţe care pot conduce la ameninţări generate de intimidare includ.10 Atunci când sunt duse mai departe scopurile legitime şi obiectivele organizaţiilor lor angajatoare. .Interese financiare. Forma legală a relaţiei cu orga nizaţiile angajatoare. 300.

ele pot veni de la un supervizor. . 467 Secţiunea 310 Conflicte potenţiale 310.12 din Partea A din Cod. • respectarea fiscalităţii. un profesionist con tabil angajat trebuie să aibă în vedere modul în care va reacţiona în aceste situaţii. 300. în cadrul organizaţiei angajatoare. şi (b) Măsurile de protecţie din mediul de lucru. legisla ţie sau reglementare. trebuie avute în vedere măsuri de protecţie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste ameninţări. profesionistul contabil angajat trebuie să aibă în vedere apelarea la consilierea juridică. sau • rapoartele solicitate de către organele de reglemen tare a titlurilor de valoare. situaţii financiare. fie utilizate de către alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare.15 Exemple de măsuri de protecţie create de profesie.2 Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie angajatoare. dar nu sunt limitate la: 466 • Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei angajatoare sau alte structuri de supraveghere. 469 Secţiunea 320 întocmirea si raportarea informaţiilor 320.1 Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale.Facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de ges tionare a veniturilor. ma nager.Minciuna sau inducerea în eroare involuntară (inclusiv inducerea în eroare prin păstrarea tăcerii) a altor per soane. . 300. în care orice măsuri de protecţie disponibile au fost epui zate şi nu există posibilitatea de a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil. prognoze şi bugete. director sau altă persoană din cadrul organizaţiei angajatoare.16 Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ. întâlni situaţii specifice care pot conduce la ameninţări unice ge nerate de conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.3 Semnificaţia ameninţărilor generate de astfel de presiuni. 310. 300. în special: 468 • a auditorilor organizaţiei angajatoare. • Consultarea cu un alt profesionist contabil corespun zător. în aceste cazuri extreme. trebuie evaluată si. discuţii administrative şi analize. de la un consilier profesionist independent sau de la un organism profesional relevant.13 Profesioniştii contabili angajaţi pot.300. • Politicile şi procedurile de implementare şi monitori zare a calităţii performanţei angajaţilor. • Existenţa unui proces oficial de soluţionare a disputelor în interiorul organizaţiei angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate să se confrunte cu presiuni legate de: . • Comunicarea oportună a politicilor si procedurilor or ganizaţiei angajatoare. • Programele de etică si conduită ale organizaţiei anga jatoare. • Politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a angajaţilor de a informa nivelurile superioare din cadrul organizaţiei angajatoare asupra oricăror aspecte etice care îi privesc fără teamă de represalii.încălcarea standardelor tehnice sau profesionale. 310. atunci când conformitatea cu prin cipiile fundamentale este ameninţată. de asemenea. De obicei. . cum ar fi cele legate de intimidare. sau • a reglementatorilor. • Apelarea la consultanţa juridică. dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative.17 în situaţiile în care un profesionist contabil angajat con-sideră că alte persoane vor continua o conduită sau o ac-ţiune care nu este etică. • respectarea legilor. Pot exista totuşi situaţii în care responsabilităţile acestuia faţă de o organizaţie angajatoare şi obligaţiile profesionale de a se conforma principiilor fundamentale intră în conflict. • Controale interne aprofundate. • Proceduri disciplinare adecvate. tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea adecvată cu privire la aceste politici şi proceduri.încălcarea legii sau a reglementărilor. inclusiv cazuri legate de: • situaţiile financiare. în toate relaţiile profesionale si de afaceri profesioniştii contabili angajaţi trebuie să fie mereu atenţi la astfel de situaţii şi ameninţări. • Conducerea care subliniază importanţa conduitei etice şi se aşteaptă ca angajaţii să acţioneze în mod etic.14 Măsurile de protecţie care pot elimina sau reduce până la un nivel acceptabil ameninţările întâlnite de profesioniştii contabili angajaţi se încadrează în două mari categorii: (a) Măsurile de protecţie create de către profesie. Astfel de presiuni pot fi ex plicite sau implicite. un profesionist contabil angajat se poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într -un mod care să ameninţe direct sau indirect conformitatea cu principiile fundamentale. • Emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financia r sau nonfînanciar care reprezintă în mod semnificativ eronat faptele. inclusiv orice modificare a a. când este cazul. un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi etice enunţate de către angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiec tive. l Profesionistul contabil angajat este adesea implicat în în -tocmirea şi raportarea informaţiilor care pot fi fie făcute publice. Astfel de măsuri de protecţie pot include: • Obţinerea unei consilieri. un profesionist contabil angajat poate concluziona că este adecvată demisionarea din cadrul organizaţiei angajatoare. Astfel de infor-maţii pot include informaţii financiare sau administrative. din interiorul organizaţiei angajatoare. Cu toate acestea. 300. legisla ţie sau reglementare sunt detaliate în paragraful 100. şi scrisoarea de declaraţie a con-ducerii furnizată auditorilor ca parte a unui audit al . • Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei anga jatoare care accentuează importanţa angajării unui personal extrem de competent.cestora. de exemplu.

comitetul de audit sau alt corp responsabil cu guvernarea. • Consultarea. . • Obţinerea asistenţei de la persoane care au experienţa necesară.superiorii din cadrul organizaţiei angajatoare. şi . mot ivele pentru a face acest lucru trebuie să fie clar comunicate.deţine un interes financiar direct . . de asemenea.4 Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil. vechimea relativă în domeniu şi nivelul de supervizare şi de examinare aplicat activităţii. pot apărea atunci când un profesionist contabil an gajat poate fi în pericol (fie din exterior. De exemplu. cu: . .1 Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine. a activelor şi a datoriilor. 330. 320. dacă sunt altfel decât în mod clar nesem nificative. 330. restricţionate sau uneori inadec vate pentru îndeplinirea sarcinilor în mod adecvat. Importanţa ameninţărilor trebuie să fie evaluată si. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod corect .un organism profesional relevant.Informaţii incomplete. să facă apel la consultanţă juridică sau să demisioneze. nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitate adecvată şi asistenţă atunci când este cazul. de exemplu. un angajator cu privire la nivelul de pregătire şi experienţă. Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi. acesta trebuie să aibă în vedere info rmarea autorităţilor compe tente conform Secţiunii 140. trebuie aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel accep tabil. în unele situaţii. . dar nu sunt limitate la situaţii în care un profesionist contabil angajat sau o rudă sau afin al acestuia: . sau poate obţine. fie prin posibili tatea unui câştig personal) de a fi asociat cu informaţii eronate sau cu informaţii eronate generate de acţiunile altor persoane. 320. fie persistentă. eronate.2 Situaţiile care ameninţă capacitatea unui profesionist con t abil angajat de a-şi îndeplini îndatoririle cu un suficient grad de competenţă profesională şi prudenţă includ: .situa-ţiilor financiare.2 Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară. cele generate de interesul propriu.Insuficient timp pentru a realiza şi încheia în mod adec vat sarcinile relevante. Un profesionist contabil angajat tre buie să nu inducă în eroar e. 470 320. 320. l Un profesionist contabil angajat poate avea interese finan-ciare sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor. suficientă formare de specialitate sau suficientă experienţă. 320. care ar putea. să conducă la ameninţări generate de conformita-tea cu principiile fundamentale. Exemple de situaţii care pot conduce la ameninţări generate de inte-resul propriu includ.5 Importanţa unor astfel de ameninţări va depinde de factori cum ar fi sursa presiunilor şi gradul în care informaţiile sunt. de exemplu. ameninţările generate de interesul propriu la adresa obiectivitătii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare. Măsurile de protecţie vizate pot include: 472 • Obţinerea unei formări sau a unei consilieri suplimen tare. sau pot fi.să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri.3 Semnificaţia unor astfel de ameninţări va depinde de fac tori cum ar fi gradul în care profesionistul contabil angajat colaborează cu ceilalţi.3 Un profesionist contabil angajat trebuie să menţină infor maţiile pentru care este responsabil as tfel încât acestea: . 473 Secţiunea 340 Interese financiare 340. sau alt organism profesional relevant. de obiectivitate sau de competenţa profesională şi pru denţă. dacă acestea sunt în mod clar semnificative.să reprezinte faptele cu acurateţe şi în mod complet din toate punctele de vedere.Insuficientă experienţă.experţii independenţi.să clasifice şi să înregistreze informaţiile în timp util şi într-un mod adecvat. Dacă profesionistul contabil angajat determină că refuzul este adecvat. profesionistul contabil angajat tre-buie să aibă în vedere dacă să refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor respective.4 Ameninţările ce vizează conformitatea cu principiile fun damentale. 471 Secţiunea 330 Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză 330. trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări la un nivel acceptabil. • Asigurarea că există suficient timp disponibil pentru a îndeplini sarcinile relevante. . sau .6 Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţării la un nivel acceptabil. în mod voluntar. 330.Resurse necorespunzătoare pentru îndeplinirea adec vată a sarcinilor. dacă este cazul. Acest tip de măsuri de protecţie pot include consultarea superiorilor din cadrul organizaţiei angajatoare. un profesionist contabil angajat ar trebui să refuze să rămână asociat cu informaţiile pe care le con sideră că sunt sau pot fi eronate. formare şi/sau pregătire. just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante astfel încât informaţiile să fie înţelese în contex-tul lor. Dacă profesionistul con tabil angajat este conştient de faptul că emiterea unor infor maţii eronate este fie semnificativă. Profesionistul contabil anga jat poate.

Dacă o terţă parte rezo nabilă şi în cunoştinţă de cauză. conform oricăror politici interne. în cel mai scurt timp. 350. la curent pe afini şi pe rudele apropiate asupra ameninţărilor relevante şi măsurilor de protecţie ce trebuie luate.4 Dacă ameninţările evaluate sunt în mod c lar semnificative ar trebui luate în calcul şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil .4 Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici să ma -nipuleze informaţia. totuşi. . Ameninţările generate de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un sti mulent este oferit pentru a influenţa acţiunile sau deciziile. ceea ce constituie un interes semnificativ sau de valoare într-o organizaţie an gajatoare variază de la persoană la persoană. l Unui profesionist contabil angajat. în funcţie de circumstanţele personale. • educaţie actualizată cu privire la aspecte legate de etică şi restricţii legale şi alte reglementări privitoare la un potenţial trafic intern. Când aceste ameninţări nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea unor măsuri de protecţie. Astfel de măsuri de protecţie pot include: • politici şi proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a determina nivelul de formă a remu neraţiei conduce rii superioare. 475 • proceduri de audit interne şi externe. • prezentarea informaţiilor cu privire la toate interesele relevante şi la orice planuri de tranzacţionare a ac ţ iunilor relevante pentru cei care sunt însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare. profe -sionistul contabil angajat nu ar trebui să accepte stimu-lentul. sau unei rude afi liate i se oferă un stimulent. ospitalitate. unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. să informeze în cel mai scurt timp nivelurile superioare de conducere sau nivelurile însărcinate c u guvernarea organizaţiei anga jatoare. prin simplul fapt că o ofertă a fost făcută în acest sens. cu cei însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare sau a organis melor profesionale relevante. direct sau indirect. ci şi. nici să utilizeze informaţii confiden-ţiale în interes propriu. Stimulentele pot lua forme diferite. atunci când este cazul. Când unui pro fesionist contabil angajat sau unui afin.3 Importanţa acestor ameninţări va depinde de natura. (b) Să informeze părţile terţe despre această ofertă . şi 478 . direct sau indirect. ca urmare a situaţiei lor profesionale. la curent cu toate infor maţiile relevante. ar trebui adoptate măsuri de protecţie suplimentare. incluzând cadouri. 340.deţine. un organism profesional sau angajatorul per soanei care a făcut oferta. valoa rea şi intenţia din spatele ofertei.deţine. opţiuni pe acţiuni în organi zaţia angajatoare. Aceasta include o evaluare a semnificaţiei interesului financiar şi dacă acesta este direct sau indirect. cu superiorii din cadrul organizaţiilor angajatoare. uneori. eligi bile pentru conversie. atunci un profesionist contabil angajat poate con-sidera oferta ca aparţinând cursului normal al activităţii. sau 474 • se poate califica pentru opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare sau pentru prime aferente performanţei dacă sunt atinse anumite obiective. măsuril e de protecţie sunt analizate şi aplicate aşa cum este necesar pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel accep tabil. de exemplu.2 Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale. un profesionist contabil angajat trebuie să exa mineze natura interesului financiar. va considera stimulentul ca nesemnifi cativ. 350. 340.este eligibil pentru o primă aferentă unui profit şi valoa rea primei poate fi direct afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat. atunci când este cazul. un profesionist contabil an gajat ar trebui. • consultarea. 350. a căror valoare poate fi direct afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat. fără scopul de a încuraja un comportament lipsit de 477 etică. fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate a acestuia. pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect sau pentru a obţine informaţii confidenţiale. să facă apel la consultanţă juri dică înainte de a trece la această etapă. Un profesionist con-tabil angajat ar trebui să evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest gen şi ar trebui să ia în considerare dacă acţiuni de tipul celor de mai jos ar trebui întreprinse: (a) Când sau făcut astfel de oferte. Cum ameninţările reale sau aparente la adresa res-pectării principiilor fundamentale nu sunt generate doar de acceptarea unui stimulent. Ameninţările ge nerate de intimidare cu privir e la obiectivitate sau confi denţialitate apar dacă astfel de stimulente sunt acceptate şi sunt urmate de ameninţări de a face publică ofertă res pectivă.sau indirect în organi zaţia angajatoare şi valoarea acestui interes poate fi direct afectată de deciziile luate de către pro fesionistul contabil angajat. şi (c) Să îi pună. în mod clar. . 476 Secţiunea 350 Stimulente Acceptarea şi emiterea de oferte 350. fără a reprezenta o ameninţare generată de conformitatea cu principiile fundamentale. opţiuni pe acţiuni în organi zaţia angajatoare care sunt. situaţia trebuie atent evaluată.2 în evaluarea semnificaţiei unei astfel de ameninţări si a măsurilor de protecţie adecvate care trebuie aplicate pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului con tabil angajat. . trata-mente preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate. dacă aceştia ocupă poziţii ce pot permite oferirea de sti mulente.3 Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative. sau vor fi în curând. • consultarea. 340.de exemplu.

şi (c) Din perspectiva clientului de audit al situaţiilor financiare.contingent minată cu privire la rezultatul sau produsul unei tranzacţii sau cu privire la rezultatul activităţii realizate. sau • deţinut ca beneficiu printr-un vehicul de investiţii colectiv.(d) Să informeze conducerea superioară sau pe cei însăr-cinaţi cu guvernarea organizaţiei angajatoare atunci când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de către competiţie sau de potenţialii furnizori ai acelei organi -zaţii.de certificare care pentru misiunea de certificare. fond sau alte mod intermediar controlate de către entitate sau individ. Afini Un părinte. (b) Toate celelalte persoane dintr-o firmă care pot influenţa în mod direct rezul-tatul unei misiuni de certificare.8 Atunci cân d presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare. de misiune inclusiv orice experţi contractaţi de către firmă în legătură cu acea misiune.) Echipa (a) Toţi membrii unei echipe de certifi. legal sau de reglementare. Director Cei însărcinaţi cu guvernarea unei entităţi. 350. Standardele Interna-ţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE) şi Standardele Internaţionale pen-tru Misiuni Conexe (ISRS). 483 Profesionist Un profesionist contabil independent care contabil existent deţine în prezent o misiune de audit sau care prestează servicii contabile. în mod clar O problemă care nu poate fi decât insigni. un profe sionist contabil an gajat trebuie să se conformeze princi piilor şi îndrumărilor cu privire la soluţionarea conflictelor etice prezentate în Partea A din acest Cod. 350. 350. Onorariu Un onorariu calculat pe o bază predeter. (ii) cei care oferă consultanţă cu pri-vire la aspecte tehnice sau de specialitate. 482 Interes financiar Un interes financiar: direct • deţinut direct de către si sub controlul unui individ sau al unei entităţi (inclusiv acelea gestionate pe o bază discreţionară de alte persoane). de consultanţă sau alte servicii similare pentru un client. a se vedea Cadrul pentru Mi-siuni de certificare emis de către Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit si Certificare. Ele pot veni şi de l a o persoană sau de la o organizaţie din exterior care sugerează acţiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase organizaţie i angajatoare. influenţând probabil activitatea unui profesionist contabil angajat. proprietate imobiliară. inclusiv cei care efectuează exa-minarea controlului calităţii mi-siunii pentru misiunea de certifi-care. sau funcţionar indiferent de titulatura acestora. si (iii) cei care oferă control al calităţii pentru misiunea de certificare.6 Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei anga jatoare. sau (b) într-o misiune pe bază de declaraţii este responsabilă de informaţiile cu pri vire la subiectul în cauză şi poate fi responsabilă pentru subiectul în cau ză. pentru a influenţa procesul decizional sau obţi nerea de informaţii confidenţiale. a se vedea definiţia clientului auditului situa-ţiilor financiare. toţi cei care sunt într-o reţea de firme care pot influenţa în mod direct rezultatul misiunii de audit al situaţiilor financiare.5 Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie în care se preconizează că. Stan-dardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare (ISRE). asupra raţionamentelor semnifi-cative pe care le face echipa misiunii şi a concluziilor la care aceştia au ajuns în for-mularea raportului. atunci când este necesar. Interes financiar Un interes într -un instrument . Examinarea Un proces al cărui scop este de a oferi o controlului evaluare obiectivă. în vederea ob-ţinerii de angajamente profesionale. care descrie elementele si o-biectivele unei misiuni de certificare şi identifică misiunile la care se aplică Stan-dardele Internationale de Audit (ISA). Clientul Partea responsabilă este (sunt) persoana de certificare (sau persoanele) care: (a) într-o misiune directă de raportare este responsabilă de subiectul în cauză. la un nivel mai înalt decât cel al partenerului de misiune. copil sau frate/soră care nu face parte din membrii apropiaţi ai familiei. Un onorariu care este stabilit de către o instanţă sau altă autoritate publică nu este contingent. 480 (Pentru îndrumări cu privire la misiunile de certificare. fiscale. (Pentru un client al certificării care este un client al auditului situaţiilor financiare. Partenerul de Un partener sau altă persoană din firmă misiune care este responsabilă de misiune sau de efectuarea acesteia şi de raportul care este emis în numele firmei si care.7 Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ofere un stimulent pentru a influenţa în mod nefavorabil raţiona mentul profesional al unei terţe părţi. in-clusiv: (i) cei care recomandă compensarea sau care supervizează direct. din partea unui coleg sau a unui supe rior. deţine autoritatea adecvată din partea unui corp profesional. Din punctul de vedere al misiunii de audit al situaţiilor financiare aceştia includ persoanele de la toate nivelurile succesive supe-rioare. ofere stimu lente pentru a subordona raţionamentul altor persoane sau organizaţii. alţii de cât par-tea responsabilă cu rezultatul evaluării sau măsurării unui subiect în cauză pe baza unor criterii. înainte de emiterea ra. de exemplu. 350. cu privire la perfor-manţa misiunii de certificare. 481 dintre executivul superior al fir-mei. care poate varia de la ţară la ţară. tranzacţii sau eveni-mente pentru misiunea de certifi-care.calităţii misiunii portului. Echipa Tot personalul care efectuează o misiune. gestionează sau supraveghează în alt mod partenerul misiunii de certificare. 479 Anexă Definiţii Expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: Publicitate Comunicarea către public a unei informaţii des pre serviciile sau abilităţile profesioniş-tilor contabili independenţi. sau este presat să.) Misiune O misiune în care un profesionist contabil de certificare independent exprimă o concluzie al cărui scop este de a spori gradul de încredere al grupului de utilizatori vizaţi.nesemnificativ fiantă şi care nu are consecinţe.

Cabinet Un subgrup distinct. Situaţii financiare Bilanţurile. partener sau corporaţie de profesionişti contabili. iar interesul în client să fie semnificativ pentru entitate. Firmă (a) Un practician individual.situatiilor zează o misiune de audit al situaţiilor finan. Misiunea de audit O misiune de certificare rezonabilă în care al situaţiilor un profesionist contabil independent îşi financiare exprimă o opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite.contabil nism membru IFAC. Aces-tea includ un Audit Statutar care este audi-tul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări. fond sau alt mod inter-mediar.vicii profesionale. Profesionist Profesionist contabil angajat sau implicat contabil angajat într-o funcţie executivă sau non-executivă în arii de activitate cum ar fi industrie. Firmă din reţea O entitatea aflată sub control. indiferent de ca. organisme de reglemen. aferente u -nui astfel de interes.evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terţă parte re zonabilă şi în cunoştinţă de cauză. ar considera-o ca făcând parte din firmă. de către client. servicii.de capitaluri proprii sau de altă garantare a obligaţiuni-lor. audit. acţiuni la bursă sau datorii sunt cotate sau listate pe o bursă recunoscută. sector non-profit. consultanţă si mana-gement financiar. de exemplu. . şi (e) o entitate care se află sub control co-mun cu clientul (prin urmare o „entita-te-soră") cu condiţia ca această entita-te şi clientul să fie amândoi semnifi-cativi pentru entitatea care controlea-ză atât clientul. organizat fie pe crite. care cunoaşte toate informaţiile rele vante. situaţiile modi-ficărilor poziţiei financiare (care pot fi pre-zentate într-o varietate de moduri. Profesionist Un profesionist contabil. co-merţ. Profesionist O persoană care este membră a unui orga. clientul auditării situaţiilor finan-ciare va include întotdeauna şi entităţile sale legate.contabil tegoria de servicii (contabilitate. Interes financiar Un interes financiar deţinut ca beneficiu indirect printr-un vehicul de investiţii colectiv. cât şi entitatea-soră. iar interesul este semnificativ pentru client si pen-tru entitatea sa aferentă de la punctul (c). deţine un in teres financiar semnificativ care îi 487 488 conferă o influenţă semnificativă asu-pra unei astfel de entităţi. audit sau independent consultanţă) dintr-o firmă care oferă ser. sector public. Termenul este folosit şi pentru firmele de profesionişti contabili in-dependenţi. (b) o entitate care deţine un interes finan ciar direct în client cu condiţia ca o astfel de entitate să exercite o influen ţă semnificativă asupra clientului.prietate imobiliară. Atunci când clientul este o entitate cotată. proprietate sau gestionare comună cu cele ale firmei sau ale altei entităţi pe care o terţă parte rezonabilă şi în cunoştinţă de cauză. direct sau in direct. note şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt identificate ca făcând parte din situaţiile financiare. (b) O enti tate care controlează astfel de părţi. Entitate legată O entitate care are oricare dintre relaţiile de mai jos cu clientul: (a) o entitate care controlează. să-şi exercite obiectivita tea şi raţionamentul profesional. Membrii apropiaţi Soţ/soţie (sau echivalentul) sau persoanele ai familiei dependente. clientul cu condiţia ca acest client să fie semnificativ pentru enti tate. situaţiile veniturilor sau con-turile de profit şi pierdere. sau orice entitate aferentă clientului conform punctului (c) de mai sus. inclusiv drepturile şi obligaţiile de achiziţionare a unui astfel de interes şi a instrumentelor direct derivate.486 tare sau profesionale.rii geografice. conform cu cadrul de raportare financiară identificat.starea de spi rit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influenţe care com promit judecata profesională şi care permite individului să acţioneze cu integritate. la nivel naţional sau internaţional. Entitate cotată O entitate a cărei acţiuni. fiscalitate. sau un profesionist contabil contractat de o astfel de entitate. fie pe criterii legate de practică. Independenţa Independenţa este: (a) Independenţa de spirit . ar concluziona în mod rezo nabil că integritatea. inclusiv măsurile de protecţie aplicate.financiare ciare. cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. asupra căruia individul sau entitatea nu are control. Clientul auditului O entitate cu privire la care o firmă reali. (b) Independenţa în aparenţă . de împrumut sau de îndatorare al unei entităţi. (d) o entitate în care clientul. care cunoaşte toate informaţiile relevante. care includ servicii de contabili-tate. 484 din toate punctele de vedere. Serviciile Servicii care solicită aptitudini contabile profesionale sau aferente prestate de un profesionist contabil. (c) o entitate controlată. ca situaţie a fluxurilor de trezore-rie sau ca o situaţie a fluxurilor de fonduri). învăţământ. direct sau indirect. şi (c) O entitate controlată de astfel de părţi. pro. obiectivitatea sau scepticismul pr ofesional al firmei sau 485 a unui membru al echipei de certifi-care au fost compromise. sau sunt comercializate pe baza unor reglementări ale unei burse re-cunoscute sau ale unui alt organism echi-valent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful