CAPITOLUL 1 BAZELE TEORETICO – METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

1.1.

Conţinutul analizei economico – financiare
Mediul economic în care îşi desfăşoară activitatea o firmă este în

permanentă mişcare, ca urmare a acţiunii factorului timp care produce modificări semnificative în costul resurselor materiale, umane şi financiare. Astfel, dinamismul mediului economic în care activează orice firmă îi pune permanent acesteia problema adaptării la noile condiţii, respectând criteriile de competitivitate şi eficienţă. Pentru aceasta este necesar ca managementul firmei să cunoască situaţia actuală a firmei, să identifice punctele slabe şi punctele forte ale acesteia. Analiza reprezintă aşadar prima etapă în stabilirea măsurilor necesare corectării deficienţelor şi accentuării laturilor pozitive ale activităţii firmei. Analiza economico – financiară reprezintă un anasamblu de concepte, tehnici şi instrumente de tratare a informaţiilor cu scopul diagnosticării stării unei entităţi economice, a aprecierii nivelului calitativ al performanţelor acesteia în condiţiile existenţei unui mediu concurenţial dinamic. Analiza economico-financiară studiază fenomenele economice prin descompunerea lor în elemente componente, cu scopul identificării cauzelor

1

de ordin primar care le generează, a factorilor care stau la baza formării acestora. Diagnosticarea înseamnă identificarea variabilelor cheie ale stării şi dinamicii fenomenelor, a interacţiunii dintre acestea, cu scopul de a proiecta măsuri de corecţie a influenţelor negative asupra performanţelor firmei şi de amplificare a celor favorabile.

1.2.

Etapele procesului de analiză economico-financiară
Etapele principale ale procesului metodologic de realizare a analizei

financiare sunt următoarele:
1. Delimitarea

obiectivului anumitor fapte,

analizei fenomene,

presupune rezultate.

constatarea

Rezultatele pot fi consemnate sub forma gradului de realizare a indicatorilor programaţi sau normaţi. Delimitarea obiectivului se face în timp şi spaţiu, utilizând anumite metode de evaluare şi calcul.
2. Construirea bazei informaţionale necesare analizei.

Formarea bazei informaţionale reprezintă o etapă de maximă importanţă deoarece reprezintă punctul de plecare al întregului proces. Sursele informaţionale sunt multiple şi variate. Ele pot fi localizate atât în cadrul firmei analizate – date operative, tehnice, financiare, contabile, organigramă, etc., cât şi în exteriorul său – publicaţii de specialitate, studii şi analize sectoriale, rapoarte elaborate de organizaţii de ramură, informaţii de natură statistică.
2

3. Prelucrarea bazei informaţionale. Necesitatea acestei

etape rezidă atât în asigurarea fiabilităţii datelor şi informaţiilor colectate, eliminarea neconcordanţelor potenţiale, cât şi asigurarea în timp a comparabilităţii indicatorilor valorici.
4. Analiza situaţiei de fapt, a mecanismului prin care

cauzele interne, şi, respectiv externe influenţează evoluţia fenomenului analizat. În acest sens analistul financiar dispune de un aparataj metodologic complex, format din metode, tehnici şi instrumente ştiinţifice.
5. Stabilirea programului de acţiune şi etapizarea

acestuia. Se impune eşalonarea în timp a măsurilor propuse, precum şi cuantificarea eforturilor financiare necesare adoptării lor şi respectiv a efectelor scontate (diminuări de costuri şi/sau majorări de venituri sau încasări).
6. Aplicarea măsurilor propuse. 7. Monitorizarea rezultatelor obţinute şi efectuarea

corecţiilor (actualizărilor). Necesitatea acestei ultime etape este justificată tocmai de dinamica mediului economic în ansamblu şi de validarea efectelor estimate iniţial.

1.3.
criterii:

Tipuri de analiză economică

Se deosebesc mai multe tipuri de analize economice, grupate după diferite

3

Analiza previzională sau analiza prospectivă bazată pe modele de prognoză.Analiza post-factum (analiza activităţii.După nivelul la care se desfăşoară analiza.Din punct de vedere al momentului la care se efectuează analiza şi al momentului desfăşurării fenomenului: a.Analiza macroeconomică .studiază fenomenele economice şi legăturile de condiţionare care determină starea sau nivelul acestora la un moment dat. venit naţional.cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul individului sau unui agent economic.1. a factorilor de influenţă şi a rezervelor de sporire a eficienţei activităţii desfăşurate. b.Analiza microeconomică . distingem: a. produs social. În cadrul analizei cantitative se folosesc pe scară largă metodele matematice moderne.Analiza calitativă – presupune abordarea sistemică a fenomenelor. al economiei naţionale sau al economiei mondiale şi operează cu mărimi agregate (produs intern brut. care conduce în final la elaborarea de modele în care sunt surprinse elementele. distingem: a. cercetarea cibernetică. analiza realizării obiectivelor). Acest tip de analiză se ocupă cu studierea rezultatelor obţinute. se disting: a.După modul de urmărire în timp a fenomenelor. b.Analiza cantitativă – presupune cercetarea fenomenului prin determinări numerice exprimate în unităţi concrete de măsură(fizice şi valorice). etc. 2. factorii şi legăturile de interdependenţă ale fenomenelor.) 4.Analiza statică . 3. 4 .cercetează fenomenele economice care au loc la nivelul ramurii. b.Din punct de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor.

în vederea fundamentării ştiinţifice a deciziilor de reglare şi optimizare a întregii activităţi economico-sociale. În procesul de analiză economică este necesară îmbinarea tuturor tipurilor de analiză. metodele cercetării selective. se pot stabili următoarele tipuri de analiză: a. ceea ce permite cunoaşterea fenomenelor economice la un moment dat.b.Analiza dinamică .Analiza pe probleme(cifră de afaceri. modul de gestionare a patrimoniului şi de plasare a capitalului.Analiza pe ramuri. b. rentabilitate. relativi. 5. evidenţiind poziţia pe care o deţin şi modificările survenite în diferite momente ale evoluţiei lor. Analiza statică şi cea dinamică se îmbină în mod reciproc. etc). ceea ce permite cunoaşterea temeinică a evoluţiei fenomenelor economice în timp şi spaţiu.Analiza economico-statistică – apelează la metodele şi modelele statistice clasice.abordează procesele şi fenomenele economice în mişcarea şi condiţionarea lor reciprocă. b.În funcţie de delimitarea obiectivului analizat. c.Analiza economico-financiară – în care se regăsesc corelaţiile în activitatea economică(de exploatare. dar adaptate la specificul activităţii desfăşurate(indicatorii medii. Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care acţionează asupra schimbării poziţionale a fenomenelor economice. financiară şi extraordinară). indicatorii ce caracterizează seriile cronologice. etc). precum şi tendinţele în evoluţia viitoare. precum şi evoluţia lor într-o anumită perioadă de timp. 6.Analiza financiară – are în vedere fluxurile financiare care se formează la nivelul unei firme. 5 .După specificul studierii fenomenelor distingem: a.

Metode.financiară Instrumentul operaţional fundamental îl reprezintă un sistem de indicatori economico-financiari care pot fi grupaţi în: - indicatori ai resurselor(materiale.  Comparaţia rezultatelor.  metoda corelaţiei. latura - calitativă şi latura cantitativă. ce au ca scop cuantificarea Metodele şi procedeele analizei calitative sunt:  Diviziunea şi descompunerea rezultatelor. financiare. tehnici şi instrumente utilizate de analiza economico . Metode ale analizei cantitative.4.  Gruparea. indicatori ai consumului de resurse(cheltuieli). metodele analizei se subdivid astfel: • • Metode ale analizei calitative. indicatori de eficienţă(compararea efortului depus cu efectul obţinut). elementelor sau factorilor ce explică fenomenul. În funcţie de cele două laturi fundamentale ale analizei. care vizează esenţa fenomenului. umane). indicatori de rezultate(efecte). 6 . Metodele şi procedeele analizei cantitative sunt:  metoda substituirilor în lanţ.  metoda balanţieră.  metoda scorurilor.  metoda ABC.1. depistarea legăturilor cauzale.

CAPITOLUL 2 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate de o firmă. Potrivit noilor reglementări contabile conforme cu Directivele europene. În cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile extraordinare. despre forţa pe care o reprezintă firma în sectorul respectiv de activitate. 7 . respective vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată. cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii. Cifra de afaceri se determină pe baza formularului de sinteză “Contul de Profit şi Pierdere”. precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată. Nivelul acestui indicator este în măsură să dea o imagine despre poziţia pe piaţă a firmei respective.

în preţuri curente. reprezintă încasările totale realizate de o firmă. unde: 1 − RV 8 . reflectă cifra de afaceri adusă de o unitate suplimentară de producţie vândută CAmg = ∆CA CA1 − CA0 = ∆Q Q1 − Q0 ΔCA – variaţia cifrei de afaceri Δ Q– variaţia producţiei  cifră de afaceri critică reprezintă cifra de afaceri care asigură acoperirea cheltuielilor.  cifră de afaceri medie. Literatura de specialitate. astfel încât profitul să fie zero: CAmin = CF – cheltuieli fixe CF . reprezintă cifra de afaceri realizată de o unitate de produs vândută: CA = CA . prezintă cifra de afaceri ca fiind:  cifră de afaceri totală. unde: Q CA – cifra de afaceri în preţuri curente Q – producţia vândută în unităţi fizice  cifră de afaceri marginală. Sunt frecvente cazurile când un volum ridicat de vânzări înregistrat de către o entitate are la bază costuri foarte mari care duc la un nivel minim de profitabilitate sau chiar la pierderi din activitatea de exploatare.Trebuie făcută distincţia între cifra de afaceri care reprezintă un indicator de efect şi profit care este un indicator de eficienţă.

3. 2. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri Analiza cifrei de afaceri a unei firme trebuie să dea răspuns la mai multe întrebări.1.Analiza factorială a cifrei de afaceri. unde: CA Analiza cifrei de afaceri vizează următoarele aspecte: 1. şi cât de stabile sunt? Care este tendinţa acestor surse în viitorul apropiat? Cum sunt determinate veniturile şi care este modul lor de măsurare? În analiza surselor de venituri este important să se plece de la - caracterizarea întreprinderii în funcţie de modul de operare. 2.1. deoarece fiecare piaţă poate avea o evoluţie proprie. respectiv dacă operează pe o singură piaţă sau pe mai multe. 2. cum ar fi: - Care sunt sursele principale de venituri ale societăţii comerciale? Care este evoluţia lor în ultimii ani.Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai entităţii.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.Analiza dinamicii cifrei de afaceri 9 . cu influenţe asupra rezultatelor obţinute de firmă.1.RV – marja brută sau rata cheltuielilor variabile RV = CV – cheltuieli variabile CV .

Analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri se realizează cu ajutorul indicatorilor statistici ce caracterizează o serie cronologică: indicatori absoluţi. se impune corectarea indicatorului cifră de afaceri cu indicele mediu al preţurilor în scopul eliminării efectului inflaţiei. a cărei cifră de afaceri este analizată pe o perioadă de 9 ani.……y9 = 750.1: Dinamica cifrei de afaceri în perioada 2000-2008 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Tabel 2. unde t = 2. n .cu bază fixă ( ∆ t / 1 ): ∆ t / 1 = y t − y1 . În condiţiile unei economii de piaţă instabile. y1 = 540. Modificările absolute: .1. n . conform datelor din tabelul 2. pentru o apreciere reală a rezultatelor entităţii. b. vom lua exemplul unei societăţi comerciale din sectorul comerţ.cu bază în lanţ ( ∆ t / t −1 ): ∆ t / t −1 = y t − y t −1 . Indicatorii absoluţi pe care îi vom calcula sunt: a. n 10 . factor exogen care nu reflectă efortul propiu al entităţii. Indicatorii de nivel – reprezentaţi chiar de termenii seriei „yt”. relativi şi medii. t = 1. Cifră de afaceri (mii RON) 540 600 575 520 490 560 620 690 750 1. Pentru a exemplifica analiza în dinamică a cifrei de afaceri. unde t = 2.

3: Indicatorii relativi ai cifrei de afaceri 11 . Indicatorii relativi (modificările relative) care caracterizează seria sunt: indicele de dinamică şi ritmul de dinamică . y t −1 Tabel 2. y t −1 -cu bază în lanţ ( I t / t −1 ): I t / t −1( % ) = b.3.2: Modificarea absolută a acifrei de afaceri în perioada 2000-2008 Tabel 2. Indicele de dinamică (de creştere / descreştere) care poate fi: -cu bază fixă ( I t / 1 ): I t / 1( % ) = yt ⋅ 100 . unde t = 2.2 Anul Cifră de afaceri (mii RON) 540 600 575 520 490 560 620 690 750 Modificarea absolută ∆ t/1 ∆t/t-1 (mii RON) (mii RON) 60 60 35 -25 -20 -55 -50 -30 20 70 80 60 150 70 210 60 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2. a. n . n . y1 yt ⋅ 100 .Calculele sunt prezentate în tabelul 2.3. Ritmul de dinamică (de creştere / descreştere) care poate fi: .cu bază fixă ( Rt / 1 ): Rt / 1 = y t − y1 ⋅ 100 sau Rt / 1 % = I t / 1 % − 100% .Valorile acestor indicatori sunt calculate în tabelul 2. -cu bază în lanţ( Rt / t −1 ): Rt / t −1 = Valorile acestor indicatori sunt calculate în tabelul 2. unde t = 2. y1 y t − y t −1 ⋅ 100 sau Rt / t −1 % = I t / t −1 % − 100% .

c.Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Cifră de afaceri (mii RON) 540 600 575 520 490 560 620 690 750 Indicatorii de dinamică(relativi) ai cifrei de afaceri It/1 % It/t-1 % Rt/1 % Rt/t-1 % 100. Indicele mediu I = n −1 ∏ I t / t −1 = n −1 I n / 1 .77 14.11 -4.2%) t =2 n d.Nivelul mediu: seria prezentată fiind o serie de intervale.69 11.88 9 fost de 593.Ritmul mediu R % = I % − 100% = 104.71 -9.88 100.11 106.77 138.48 -3.83 90.57 -5.Modificarea medie absolută: n ∆= ∑∆ t =2 t / t −1 n −1 ∆ 210 ∆ n /1 . I = 9−1 I 9 / 1 = 8 1. deci cifra de afaceri medie anuală a 5345 = 593.69 3.29 90.23 114. b.28 110. nivelul mediu se calculează cu ajutorul mediei aritmetice. a fost de 26.70 114. în perioada 2000-2008 .00 111.25 mii RON.042 (104.3888 ≅ 1.26 3.88 mii RON.2% − 100% = 4.11 6.43 94.71 11. astfel: n y= ∑y t =1 t n = mii RON.17 -9.29 8. Indicatorii medii pe care îi vom calcula sunt: a.00 111.74 103.71 111.70 14.81 27.28 10. ∆ = 9 /1 = = 26.48 96.77 38.29 108.25 mii RON = 9 −1 8 n −1 În medie creşterea anuală a cifrei de afaceri.81 127.11 95.88 11.2% 12 .

Venituri(mii RON) Valoare (mii RON) 4870 2130 7000 Tabel 2.crt. Structura cifrei de afaceri la SC Alfa SRL în anul 2009 Nr. 2.Analiza structurii cifrei de afaceri Pentru analiza structurii cifrei de afaceri se pot utiliza mărimile relative de structură.1. rezultă următoarele date(tabelul 2. urmată de producţia vândută cu o pondere de 30.2. Mărimi relative de structură(%) 69.4): venituri din vânzarea mărfurilor – 4870 mii RON. venituri din prestări de servicii.2% anual. cea mai mare pondere în totalul cifrei de afaceri o reprezintă veniturile din vânzarea mărfurilor. respectiv 69. venituri din alte activităţi.4 se constată că. Exemplu: pe baza datelor din contul de profit şi pierdere al SC Alfa SRL din anul 2009. din sfera comerţului.57%. 13 .Cifra de afaceri s-a modificat(a crescut) în medie cu 4.43 100 1 2 3 Venituri din vânzarea mărfurilor (707) Producţia vândută (701+702+703+704+705+706+708) Cifră de afaceri(rd 1+rd2) Conform datelor din tabelul 2.4.57 30.43% (venituri din chirii. venituri din producţia vândută – 2130 mii RON şi cifră de afaceri – 7000 mii RON. pentru a determina ponderile categoriilor de venituri ce compun cifra de afaceri. etc).

-ponderea diferitelor categorii de venituri în total cifră de afaceri. clienţi. -ponderea diferiţilor clienţi şi a pieţelor de desfacere în total cifră de afaceri. -indicele Herfindbal. furnizori este utilizarea metodei ABC(Paretto).coeficientul de concentrare (Gini-Struck) G = Gi – ponderea activităţii “i” în cifra de afaceri totală n – numărul de termeni ai seriei. Această metodă evidenţiază faptul că produsele comercializate se clasifică în trei grupe: 14 . -ierarhizarea clientelei firmei în ordinea importanţei(cu ajutorul metodei ABC). Pentru sfera distribuţiei sau a producţiei. Apropierea coeficientului de concentrare de zero (G ia valori între 0 şi 1) semnifică o distribuţie relativ uniformă a activităţilor desfăşurate pe structurile implicate în calcul. în timp ce o apropriere de 1. utilizat pentru a măsura gradul de diversificare al 2 activităţii H = ∑ g i . În cazul în care H tinde spre 1/n rezultă că cifra de i =1 n n∑ g i2 n −1 . Informaţiile furnizate de analiza structurală a cifrei de afaceri sunt multiple: -ponderea deţinută de diferitele produse(mărfuri)în totalul vânzărilor. unde: afaceri este repartizată în proporţii egale între activităţile care formează obiectul de activitate al organizaţiei. o modalitate deosebit de utilă în analiza structurii cifrei de afaceri pe produse. arată un grad ridicat de specializare pe o anumită activitate.Tot pentru analiza în structură a cifrei de afaceri mai poate fi utilizat şi: .

În funcţie de poziţia curbei efective faţă de cea teoretică se fac interpretări asupra structurii cifrei de afaceri: când curba reală este situată deasupra curbei teoretice. specifică fiecărei societăţi. Grupa A cuprinde produsele a căror viteză de rotaţie este mare. 15 vânzărilor pe articole. grupa A: 10-15% din totalul produselor realizează 60-70% din cifra de afaceri totală.  grupa C: 65-70% din produse dau 10-15% din cifra de afaceri totală. Grupa B cuprinde produse a căror viteză de rotaţie şi marjă comercială se află foarte aproape de media organizaţiei. dar care au o marjă comercială redusă. când curba reală se află sub curba teoretică. nu se identifică perfect cu cea teoretică. firma dispune de un număr mare de articole la grupele B şi C.  grupa B: 25-30% din totalul produselor realizează 25-30% din cifra de afaceri totală. . stabilirea grupelor de semnificaţie. iar sortimentul este redus. deşi tendinţa se menţine. Grupa C cuprinde produse cu o marjă comercială mare. Curba reală. trasarea curbei teoretice şi a curbei reale. În baza acestor coordonate poate fi reprezentată grafic curba teoretică a cifrei de afaceri. produsele grupei A deţin o pondere importantă în structura cifrei de afaceri. Metoda ABC presupune parcurgerea următoarelor etape: • • • • ordonarea nomenclatorului de produse în sensul descrescător al valorii determinarea vânzărilor cumulate. dar viteză de rotaţie scăzută.

5. Toate sunt produse importante.1 Tabel 2.41% 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 40% 19. Reprezentarea grafică este în figura 2. curba reală este situată sub curba teoretică.• interpretarea rezultatelor economice şi propunerea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii. Exemplu: SC Beta SRL comercializează 6 produse.54% 100 100 Grafic.1: Figura 2. Situaţia realizării cifrei de afaceri pe cele 6 categorii de produse este prezentată în tabelul 2.5 Produse Vânzări (mii RON) 800 650 1000 920 700 320 580 150 750 120 5990 Produse în ordine descrescătoare 3 6 1 2 5 8 7 9 4 10 Vânzări ABC (mii RON) 1000 920 800 700 750 650 580 320 150 120 5990 Vânzări cumulate 1000 1920 2720 3420 4170 4820 5400 5720 5870 5990 Ponderi(%) în: Produse 20% 40% Cifră de afaceri(CA) 32. Rezultă că activitatea firmei nu se concentrează semnificativ pe anumite produse.05% 48. astfel că excluderea unui articol de la vânzare 16 .

întrucât factorii de influenţă şi relaţiile de cauzalitate sunt specifice. 17 . Utilitatea metodei ABC constă în definirea politicii de aprovizionare a întreprinderii. în funcţie de domeniul de activitate(producţie. Este necesară o aprofundare a analizei eficienţei gestiunii stocurilor şi a vitezei de rotaţie a cestora. turism). Analiza factorială a cifrei de afaceri se realizează diferenţiat.2. atunci când între fenomenul analizat şi factorii săi de influenţă există o legătură de tip funcţional. Scopul analizei factoriale este determinarea corelaţiei dintre aceşti factori de influenţă şi indicatorul analizat şi găsirea soluţiilor pentru îmbunătăţirea performanţelor viitoare.Analiza factorială a cifrei de afaceri Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţi şi indirecţi specifici domeniului de activitate al firmei. adică întâi factorii cantitativi şi apoi cei calitativi.afectează activitatea întreprinderii. Se mai numeşte şi metoda substituţiei factorilor. exprimată sub forma relaţiei de produs sau raport între factori. care se foloseşte pentru măsurarea influenţei factorilor asupra modificării fenomenelor (sau rezultatelor economice). Principiile care stau la baza acestei metode sunt următoarele:  scrierea factorilor în relaţiile de cauzalitate se face în ordinea condiţionării lor economice. Esenţa metodei constă în determinarea succesivă a influenţei fiecărui factor asupra modificării fenomenului analizat. ceilalţi factori rămânând constanţi. precum şi a puterii de negociere în raport cu clienţii/furnizorii(pentru toate domeniile). 2. pe grupe de produse(comerţ). Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează metoda substituirilor în lanţ. comerţ.

pentru a exemplifica metoda substituirilor în lanţ.  factorul care a fost substituit anterior rămâne substituit până la sfârşitul perioadei analizate şi se ia în calcul la valoarea lui efectivă. Astfel. R1 = a1 × b1 × c1 Analiza fenomenului economic porneşte de la determinarea modificării absolute (ΔR) care se calculează astfel: ∆R = R 1 − R 0 = (a 1 × b1 × c1 ) − (a 0 × b 0 ×c 0 ) Influenţa modificării sau variaţiei efective a fiecărui factor faţă de valorea programată (sau din perioada de bază) asupra modificării absolute se stabileşte în mod succesiv. c. astfel: ∆R a = (a1 × b0 × c0 ) − (a 0 × b0 × c 0 ) = R ′ − R0 ∆R b = ( a1 × b1 × c0 ) − (a1 × b0 × c 0 ) = R ′′ − R ′ ∆R c = (a1 × b1 × c1 ) − (a1 × b1 × c 0 ) = R1 − R ′′ Rezultă că: ∆R = ∆R a + ∆R b + ∆R c 18 . începând cu factorii cantitativi şi terminând cu cei calitativi. notaţi cu a. între care există o relaţie de produs între factori. substituirea factorilor se realizează în mod succesiv.  factorul care nu a fost substituit se ia în calcul la valoarea sa programată sau din perioada de bază. vom considera un un fenomen sau rezultat economic. exprimaţi în mărimi absolute. b. Presupunem că mărimea fenomenului analizat în perioada de bază sau programată (notată cu R0) şi în perioada efectivă (notată cu R1) va fi: R0 = a 0 × b0 × c 0 . notat cu R care este influenţat de trei factori.

Mf . N CA .randamentul activelor fixe productive. Qf-producţia marfă fabricată. N-numărul mediu de salariaţi. Mf – valoarea medie a activelor fixe.valoarea medie a activelor fixe productive. p-preţul mediu de vânzare(exclusiv TVA). q-cantitatea vândută.gradul de înzestrare tehnică. i =1 CA = N × CA = N × Q f CA × N Qf Mf Mfp Q CA × × × unde: N Mf Mfp Q CA-cifră de afaceri.Ca principale modele de analiză factorială pentru activitatea industrială pot fi utilizate: • • • n CA = ∑ qi × pi . Mfp Ca principale modele de analiză factorială pentru activitatea de comerţ şi turism pot fi utilizate:  legătura dintre cifra de afaceri şi capacitatea reţelei comerciale: 19 .productivitatea muncii. N M fp . Mf Q .cifra de afaceri la 1 leu producţie fabricată sau gradul de valorificare al Qf producţiei fabricate. Mfp . Qf .ponderea activelor fixe productive.

Z/T – durata medie a unui sejur. gsi – distribuţia suprafeţei comerciale pe grupe de mărfuri.CA = S × CAm 2 = S × S – suprafaţa comercială. . CA/Z – încasarea medie pe zi/turist. CAm2i – vânzarea pe metru pătrat şi grupa de mărfuri. sau CA = N p × T Z CA × × unde: Np T Z Ls.numărul de locuri de muncă. Np – numărul de angajaţi. Vs – încasare medie pe fiecare loc de muncă.  legătura dintre cifra de afaceri şi resursa umană: CA = Ls × Vs . N N  legătura dintre cifra de afaceri şi numărul de turişti: 20 . unde: T – numărul mediu de turişti. unde: CAm2 – vânzarea medie pe metru pătrat.  legătura dintre cifra de afaceri şi venitul mediu adus de un turist: CA = T × VT .productivitatea muncii. T/Np – productivitatea muncii. ∑g si × CAm 2i 100 . VT – venitul mediu adus de un turist.  legătura dintre cifra de afaceri şi numărul de personal: CA= N × CA CA unde:N – numărul de personal.

000 320 2880 9 125 Diferenţă 213. iar N tz este durata medie a sejurului.000 = +213.000 130 1410 2 23 Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri realizată de unitatea hotelieră vom utiliza modelul: CA = N t × N tz CA × . Nt Exemplu: considerăm o unitate hotelieră care prezintă următoarele valori ale indicatorilor conform datelor din tabelul 2.000RON Influenţa factorilor este: 1. Ntz – numărul de turiştiN t N tz zile.6: Tabel 2. N t N tz Modificarea totală a cifrei de afaceri este: ∆CA = CA 1 − CA 0 = N t1 × N tz1 CA 1 N CA 0 × − N t 0 × tz 0 × = N t1 N tz1 N t 0 N tz 0 = 320 × 9 × 125 − 210 × 7 × 100 = 360.000 − 147.numărul de turişti.CA = N t × N tz CA × .6 Nr.000 210 1470 7 100 Perioada curentă 360. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Cifra de afaceri CA – RON Numărul de turişti Nt Numărul de turiştizile Ntz Durata medie a sejurului –zile Cifra de afaceri pe zi-turist CA mii RON N tz Perioada precedentă 147. unde:Nt . influenţa numărului de turişti: 21 .

000 − 288.000 − 147.000RON 2.000 − 224.000 RON . eficienţa funcţiei comerciale a firmei. ceea ce a contribuit implicit şi la creşterea încasărilor pe zi turist. în consecinţă gradul de ocupare a capacităţii de cazare şi prin urmare ansamblul de măsuri ce conduc la creşterea acesteia (promovarea serviciilor pe piaţa internă şi externă. toţi trei factorii au contribuit la creşterea cifrei de afaceri.000 = +64. strategia creşterii cifrei de afaceri vizează numărul de turişti şi. ceea ce înseamnă creşterea calităţii serviciilor.000 = +77. În turism.000+64.∆CA Nt = N t1 × N tz 0 CA 0 N CA 0 × − N t 0 × tz 0 × = N t 0 N tz 0 N t 0 N tz 0 = 320 × 7 × 100 − 210 × 7 × 100 = 224.000 RON + =77. 22 .000 RON.000 După cum se remarcă. Creşterea duratei medii a sejurului cu 2 zile a contribuit la creşterea cifrei de afaceri cu 64.000RON ∆CA Ntz − ∆CA CA Nt Ntz Verificarea calculelor: ΔCA= ∆CA Nt +72.000 = +72.000RON 3.000 = 213. influenţa duratei medii a sejurului ∆CA N tz = N t1 × Nt N tz1 CA 0 N CA 0 × − N t1 × tz 0 × _= N t1 N tz 0 N t 0 N tz 0 = 320 × 9 × 100 − 320 × 7 × 100 = 288. calitatea lor). influenţa cifrei de afaceri (încasări) pe zi turist ∆CA CA = N t1 × N tz N tz1 CA 1 N CA 0 × − N t1 × tz1 × = N t1 N tz1 N t1 N tz 0 = 320 × 9 × 125 − 320 × 9 × 100 = 360. Creşterea cu 130 a numărului de turişti a contribuit la creşterea cifrei de afaceri cu 77.

asupra profitului brut: (CA 1 − CA 0 ) Pr0 Pr = pr reprezintă profitul mediu la 1 leu cifră de . At 1 3. asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe: CA 1 − CA 0 × 1000 . respectiv diminuarea cifrei de afaceri se reflectă în mod favorabil sau nefavorabil asupra următorilor indicatori: 1. Kp1 4. unde At reprezintă activul total al firmei. unde Mf reprezintă valoarea mijloacelor fixe ale Mf1 întreprinderii.2. unde Kp reprezintă capitalul permanent al firmei.Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai societăţii comerciale Creşterea.3. 23 . 2. asupra vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante: Ac 0 × T Ac 0 × T − . unde Ac reprezintă soldul mediu al activelor circulante şi CA 1 CA 0 T este perioada analizată exprimată în zile. 5. unde: CA 0 CA afaceri. asupra ratei rentabilităţii financiare a capitalului permanent: (CA 1 − CA 0 ) pr × 100 . asupra ratei rentabilităţii economice: (CA 1 − CA 0 ) pr × 100 .

CAPITOLUL 3 ANALIZA RENTABILITĂŢII

Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit, necesar atât dezvoltării, cât şi remunerării capitalurilor. Profitul, ca indicator absolut(de mărime) al rentabilităţii, constituie premisă şi consecinţă a unei afaceri. Ca premisă, se are în vedere faptul că începerea unei afaceri implică o anumită investiţie, iar consecinţa o constituie rezultatul aşteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se formează noi surse disponibile pentru alte investiţii.

24

Analiza rentabilităţii se realizează pe seama „contului de profit şi pierdere”, care arată modul în care s-a ajuns la o anumită stare patrimonială finală, care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli. Cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la angajarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de entitatea patrimonială. Ele indică folosinţele de resurse, fiind constituite, în mare parte din valori de plătit sau plătite în contrapartidă cu materii prime, materiale şi mărfuri cumpărate, cu lucrările şi serviciile prestate pentru întreprindere, precum şi pentru angajamentele pe care întreprinderea a consimţit să le plătească Referitor la venituri, acestea exprimă raporturi patrimoniale privind bogăţia obţinută din activităţile desfăşurate şi din proprietatea deţinută. Într-o altă interpretare ele indică resursele obţinute, fiind constituite din valorile primite sau de primit în contrapartidă cu vânzarea bunurilor, executarea de lucrari şi prestarea de servicii către terţi. În raport de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activităţi : de exploatare, financiare şi extraordinare. Astfel, cheltuielile de exploatare cuprind în principal, următoarele feluri de cheltuieli: cheltuieli cu materii prime şi materiale, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu serviciile şi lucrările primite de la terţi, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu impozite, taxe, alte cheltuieli de exploatare. Cheltuielile financiare cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli din diferenţe nefavorabile de curs valutar, cheltuieli privind dobânzile, cheltuieli privind sconturi acordate clienţilor, alte cheltuieli financiare. Cheltuielile extraordinare conţin pierderile determinate de calamităţi naturale şi alte evenimente similare.
25

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit , calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct în funcţie de natura lor. Veniturile se diferenţiază şi ele pe feluri de activităţi, exploatare, financiară şi extraordinară, în funcţie de natura rezultatelor. Veniturile din exploatare sunt cele provenite din vânzările de produse, mărfuri, producţia de imobilizări, din executarea de lucrări şi prestarea de servicii către terţi, precum şi alte venituri din exploatare. Veniturile financiare cuprind: venituri din participaţii sub formă de dividende şi dobânzi cuvenite din creanţe imobilizate, diferenţele pozitive de curs valutar, venituri din sconturi obţinute de la furnizori, dobânzi de încasat pentru active circulante, alte venituri financiare. Veniturile extraordinare cuprind: subvenţiile pentru evenimente extraordinare şi alte venituri asimilate. Prin compararea veniturilor cu cheltuielile se determină rezultatul exerciţiului. Acesta îmbracă forma de profit, în situaţia în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, şi pierdere, în situaţia când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. În consecinţă, pe baza structurii veniturilor şi cheltuielilor vom avea:
 rezultatul exploatării(Rexpl) care se obţine ca diferenţă între

veniturile şi cheltuielile din exploatare;
 rezultatul financiar(Rfin) care se obţine ca diferenţă între veniturile

şi cheltuielile financiare;
 rezultatul extraordinar(Rextr) care se obţine ca diferenţă între

veniturile şi cheltuielile extraordinare. Astfel rezultatul exerciţiului va fi: RE=Rexpl+Rfin+Rextr.

26

material consumabile Cheltuieli cu energia.1.01 plus 04) Cheltuieli cu mat. 2009 2920 2100 820 310 3230 1300 230 580 760 2870 360 2 3 4 5 6 7 . ca singură sursă care poate asigura dezvoltarea activităţii. financiară şi extraordinară.06 la 09) PROFITUL DIN Nr.  analiza rentabilităţii cu ajutorul ratelor de rentabilitate.1: Contul de profit şi pierdere Nr. 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 27 2008 2580 1850 730 220 2800 1210 200 560 660 2630 170 Tabel 3.rd.Scopul analizei rentabilităţii îl constituie stabilirea performanţelor proprii în ceea ce priveşte capacitatea actuală şi în perspectivă de a genera profit. Analiza rentabilităţii priveşte mai multe aspecte:  analiza situaţiei generale pe baza contului de profit şi pierdere .02 plus 03) Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Alte venituri din exploatare TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE (rd. Exemplu: contul de profit şi pierdere al unei societăţi comerciale din sectorul turismului este prezentat în tabelul 3. apa Cheltuieli cu mărfurile Cheltuieli cu salariile TOTAL CHELTUIELI DIN EXPLOATARE (rd.Situaţia generală pe baza contului de profit şi pierdere Analiza structurală a profitului are rolul de a evidenţia ponderea şi dinamica rezultatelor aferente celor trei categorii de activităţi care se desfăşoară în cadrul unei întreprinderi: de exploatare.crt 1 Indicatori (mii RON) Cifră de afaceri netă (rd.1.  analiza factorială a profitului .prime. 3.

60.10 plus 13 plus 16) PROFITUL BRUT (rd.10) TOTAL VENITURI FINANCIARE TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE PROFITUL/PIEDEREA FINANCIAR (rd.05 minus rd. în ultimii doi ani firma a realizat profit.15 minus rd. în anul 2008.71% din creşterea profitului se datorează rezultatului din activitatea de exploatare. iar în anul 2009 tendinţa se menţine. Acest aspect reprezintă o situaţie normală.13) TOTAL VENITURI EXTRAORDINARE TOTAL CHELTUIELI EXTRAORDINARE PROFITUL/PIEDEREA EXTRAODINARĂ (rd.18 minus19) Impozit pe profit PROFIT NET 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1080 970 110 0 0 0 3880 3600 280 45 235 1230 1030 200 0 0 0 4460 3900 560 90 470 Din analiza contului de profit şi pierdere a societăţii comerciale se observă că. ponderea veniturilor realizate din aceste activităţi în total venituri fiind de 92% în anul 2008 şi de 90% în anul 2009. respectiv prestări servicii cazare şi alimentaţie publică.05 plus 12 plus 15) CHELTUIELI TOTALE (rd.16) VENITURI TOTALE (rd. arătând faptul că firma este rentabilă. 28 . ba chiar creşte la 64.12 minus rd. respectiv cu 100%.28%. care atestă eficienţa activităţii de bază a firmei. În anul 2009.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 EXPLOATARE (rd. În structură. profitul brut al societăţii a crescut cu 280 mii RON comparativ cu anul 2008. se constată că. ceea ce reprezintă un aspect pozitiv al activităţii firmei.

2.07216)=+238 ( ) ( ) ( ) mii RON.Trebuie remarcată totodată şi contribuţia rezultatului financiar în total profit. respectiv de 32.profitul mediu la 1 leu venituri totale calculat ca raport între profitul brut şi venituri totale.72% în anul 2009. rezultatul exploatării şi rezultatul aferent cifrei de afaceri. 3. analiza factorială a acestuia poate fi aprofundată având în vedere următoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al exerciţiului.Analiza factorială a rezultatului înaintea impozitării(profitul brut total) Modelul de analiză este: Pb=Vt × pr unde: Vt– venitul total.07216(4460-3880)=+42 mii ( ) ( ) RON influenţa modificării profitului mediu la 1 lei venituri totale ∆Pb pr = Vt 1 × pr1 − Vt 1 × pr0 = Vt 1 pr1 − pr0 =4460(0. 29 . Luând în considerare diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de întreprindere. Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul 3.29% în anul 2008 şi 35. iar pr . 1.12556-0.1. Analiza factorială a profitului Analiza factorială a profitului presupune stabilirea factorilor care influenţează asupra acestuia şi a cuantificării contribuţiilor acestor factori la modificarea totală a profitului. – Contul de profit şi piedere al societăţii comerciale ce activează în domeniul turismului: Modificarea profitului conform acestui model este: ∆Pb =Pb1-Pb0= Vt 1 × pr1 − Vt 0 × pr0 =560-280= +280 mii RON din care : - ( ) ( ) influenţa modificării veniturilor totale este: ∆Pb Vt = Vt 1 × pr0 − Vt 0 × pr0 = pr0 ( Vt 1 − Vt 0 ) =0.

valorificare a activelor economice. CA În scopul exemplificării metodologiei profitului aferent cifrei de afaceri vom utiliza datele din tabelul 3.1917808) − ( 2580 × 0.profit la 1 leu cifră de afaceri.9%) şi ca urmare a creşterii profitului mediu cu 238 mii RON.1085271) = 560-280=+280 mii RON din care : - influenţa modificării cifrei de afaceri este: ∆ PrCA = CA 1 × pr0 − CA 0 × pr0 = pr0 ( CA 1 − CA o ) =0.Analiza factorială a rezultatului aferent cifrei de afaceri Modelele de analiză sunt: • Pr = CA × pr unde: CA – cifra de afaceri.Verificarea calculelor: ∆Pb= ∆Pb Vt + ∆Pb pr =42 mii RON+ 238 mii RON=280 mii RON Se constată că profitul brut al societăţii a crescut cu 280 mii RON în anul 2009 comparativ cu 2008.1085271(2920- ( ) ( ) 2580)=+37 mii RON -influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri este: 30 .profitul mediu la 1 leu cifră de afaceri. 2. • Pr= Ae × CA Pr × unde: Ae – valoarea activelor economice(active Ae CA CA . ca urmare a creşterii veniturilor totale a firmei cu 42 mii RON(14. precum şi capacitatea firmei de a fi rentabilă.1 : Modificarea profitului conform acestui model este: ∆ Pr =Pr1-Pr0= CA 1 × pr1 − CA 0 × pr0 ( ) ( ) = (2920 × 0. iar pr . acest aspect reliefând eficienţa activităţii firmei în domeniul turismului. Pr .gradul de Ae imobilizate şi active circulante) aferente exploatării.

O forma a eficienţei este şi rentabilitatea activităţii economice.Analiza rentabilităţii cu ajutorul ratelor de rentabilitate Rentabilitatea şi eficienţa sunt trăsăturile fundamentale ale economiei şi autonomiei financiare care angajează agenţii economici pe calea realizării unor profituri cât mai mari. fie la sursele angajate. rata rentabilităţii economice.1917808- ( ) ( ) ( ) 0. 31 . Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat. În cele ce urmeaza. utilizate în practica economica: - rata rentabilităţii comerciale. Verificarea calculelor: ∆Pr= ∆ PrCA + ∆ Prpr =37 mii RON+ 243 mii RON=280 mii RON Se constată că profitul brut al societăţii a crescut cu 280 mii RON în anul 2009 comparativ cu 2008.1085271)=+243 mii RON. fie la fluxul de activitate care l-a generat. se vor aborda cele mai importante rate. Aceasta se realizează atunci când respectiva activitate are capacitatea de a produce profit. Ea reprezintă o cerinţă fundamentală care se impune oricărei activităţi economice şi acţiunii oricărui agent economic. Eficienţa economică este forma concretă cu cea mai largă sferă de acţiune pe care o îmbracă raţionalitatea în domeniul activităţii economice. ca urmare a creşterii cifrei de afaceri a firmei cu 37 mii RON şi a creşterii profitului mediu aferent cifrei de afaceri cu 243 mii RON 3.∆ Prpr = CA 1 × pr1 − CA 1 × pr0 = CA 1 pr1 − pr0 =2920(0.3.

1 2 3 INDICATORI Cifră de afaceri (mii RON) Rezultatul din exploatare (mii RON) Rata rentabilităţii comerciale 2008 2580 170 6. CA . stocare şi desfacere). creşterea puterii de negociere cu furnizorii şi 32 .1) şi calculele le vom realiza în tabelul 3.32 Tabel 3. Pentru exemplificare vom prelua datele din Contul de profit şi pierdere al societăţii comerciale ce activează în domeniul turismului(tabel 3. 1.cifra de afaceri.58 2009 2920 360 12. având ca obiective sporirea vânzărilor.rata rentabilitatii comerciale. şi mai ales a politicii de preţuri.18 211. societatea a înregistrat o rată a rentabilităţii comerciale superioară celei înregistrate în anul precedent.- rata rentabilităţii financiare.76% în anul 2009 faţă de anul 2008 şi a creşterii cifrei de afaceri cu 13. Societatea a desfăşurat o activitate comercială eficientă şi rentabilă. Formula de calcul este: Rc= Rc .2: Rata rentabilităţii comerciale Nr.crt. Rata rentabilitatii comerciale Rc arata eficienţa politicii comerciale (a procesului de aprovizionare. ca urmare a creşterii profitului aferent activităţii din exploatare cu 111.18%.rezultatul din exploatare.2 INDICI DE DINAMICĂ (%) 113. RE . în domeniul său de activitate.76 RE × 100 unde: CA În anul 2009.

1 2 3 INDICATORI Profit brut (mii RON) Capital permanent (mii RON) Rata rentabilităţii economice 2008 280 6900 4. Pb .obţinerea unor preţuri de achiziţie avantajoase. Pn – profit net.05 2009 560 7518 7. 33 . accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor. Această rată arată eficienţa utilizării capitalului total disponibil. Rata rentabilităţii economice Re se determină ca raport între profitul brut obţinut de către entitate şi valoarea capitalului permanent sau profit net si valoarea activelor totale.3.3.45 Tabel 3. Kp .. date preluate din Contul de profit şi pierdere al societăţii comerciale ce activează în domeniul turismului(tabel 3. fără a lua în considerare structura de finanţare a acestuia(surse proprii sau împrumutate). 2. Formula de calcul este: Re= Pb × 100 sau Re= Pn × 100 unde: Kpr At Re . ca urmare a creşterii profitului brut cu 100% în anul 2009 faţă de anul 2008 şi. INDICI DE DINAMICĂ (%) 200 108. Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul 3. optimizarea cheltuielilor. At – active totale.rata rentabilitatii economice.1): Rata rentabilităţii economice Nr.profit brut.96 - În anul 2009 se remarcă o creştere a ratei rentabilităţii economice.capital permanent.crt.

fie pe seama aceelerării vitezei de rotaţie a activelor economice. Pn . Rata rentabilităţii financiare Rf se determină ca raport între profitul net obţinut de entitate şi capitalul propriu. Formula de calcul este: Rf= Pn × 100 unde: Kpr Rf . fie prin creşterea marjei comerciale. Kpr .rata rentabilităţii financiare. Sporirea rentabilităţii economice se poate realiza. Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul 3.10 . Această creştere a ratei rentabilităţii economice denotă eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii activităţii a întreprinderii. 3.17 - 2007 235 2900 8.capital propriu.4. 1 2 3 INDICATORI Profit net(mii RON) Capital propriu (mii RON) Rata rentabilităţii financiare 34 Tabel 3. în fapt. 2008 470 4500 10. aceste două posibilităţi sunt diferit valorificate în funcţie de natura activităţii.creşterii capitalului permanent cu 8.44 INDICI DE DINAMICĂ (%) 200 155. Aceasta rată măsoară randamentul capitalurilor proprii. reprezintă o creştere a averii proprietarilor. Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende şi prin creşterea rezervelor care.crt.96%.profit net. deci al resurselor proprii ale firmei. pentru aceeaşi cifră de afaceri sunt necesare mai multe mijloace economice în industrie decât în comerţ. De exemplu. În practica economică.4: Rata rentabilităţii financiare Nr.

CAPITOLUL 4 ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE Principalele obiective ale analizei financiar-patrimoniale pot fi sintetizate astfel: . . ca formă de evaluare contabilă a averii acţionarilor. care ar putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării. instituţiile financiare şi de credit. creşterea volumului de activitate.stabilirea patrimoniului net.În anul 2009 se constată o creştere a ratei rentabilităţii financiare ca urmare a creşterii profitului net cu 100%. cu efecte pozitive asupra creşterii rezervelor şi averii acţionarilor.determinarea stării financiare. Majorarea rentabilităţii financiare se poate realiza prin sporirea capitalului investit.detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar. în principal. . iar venitul obţinut prin îndatorare să fie superior costului datoriilor. acest lucru ne arată eficienţa folosirii capitalului. . care interesează.caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale etc.stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii (bonitatea firmei). . 35 . prin folosirea intensivă a imobilizărilor.

Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor. a valorilor economice pe care le gestionează o entitate economică precum.1. de bilanţul patrimonial şi de bilanţul funcţional. instrument de bază al analizei financiar patrimoniale Analiza financiar-patrimonială utilizează informaţii furnizate de bilanţul contabil. exprimând în acelaşi timp rezultatul utilizării şi valorificării acestui patrimoniu în perioada dată. Bilanţul contabil este procedeul folosit de metoda contabilităţii. Aceste situaţii informaţionale prezintă patrimoniul sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor agentului economic. Bilanţul cuprinde situaţia patrimonială la un moment dat.Structura bilanţului contabil 36 .1. el furnizând informaţii generale cu privire la situaţia economică şi financiară a entităţii economice precum şi relaţiile ei economice cu alte unităţi. 4. Cuantificarea patrimoniului în plan global şi structural se realizează prin bilanţul contabil.1. dar şi sub aspectul echilibrului financiar al acestuia şi al nevoilor financiare şi a modului de finanţare a acestora.4.  de pasive – resurse (structura financiară).Bilanţul. prin care se înfăptuieste dubla reprezentare a situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor obţinute sub dublu aspect:  de active – utilităţi (structura materială). şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor (cuantificabile în bani) pe care aceasta şi le asumă.

instalaţii tehnice şi masini. 37 .terenuri . Activul bilanţier cuprinde două mari grupe : active imobilizate şi active circulante. etc. avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie.fondul commercial. brevete. licente. II.). drepturile şi alte valori similare . .concesiuni. imobilizări corporale. A. materiale. etc. alte instalaţii. creanţe.imobilizări financiare.alte imobilizări necorporale.durata existenţei în firmă mai mare de 1 an .îşi transmit valoarea treptat asupra rezultatelor firmei şi nu se consumă la prima utilizare. bunurile financiare şi monetare (titluri de participare. Activele imobilizate reprezintă o parte a capitalului economic al persoanei juridice care se caracterizează prin : .). imobilizări necorporale. . mărci. clădiri. . II.etc.ACTIVUL cuprinde bunurile reale. .) şi bunurile necorporale ( fond de comerţ. mărfuri.mijloace fixe ( construcţii. III. utilaje şi mobilier) . brevete.licenţe.cheltuielile de constituire. Imobilizările corporale ( sunt numite active fixe sau active tangibile) şi cuprind : . .Imobilizările necorporale cuprind : .cheltuielile de dezvoltare. materii prime. I. . bunurile corporale ( terenuri. bani în casă. Activele imobilizate sunt constituite în trei grupe : I.

. Activele circulante Cuprind toate valorile sub forma : stocurilor. Cheltuieli înregistrate în avans PASIVUL grupează resursele de care dispune societatea comercială pentru a finanţa utilizările sale. C.interese de participare deţinute . Activele circulante cuprind : -stocuri . Imobilizări financiare Reprezintă valorile financiare investite de entitate pe termen lung.avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie. 38 . . .creanţe imobilizate. a investiţiilor financiare pe termen scurt şi a disponibilităţilor băneşti. sub formă de titluri şi creanţe financiare în scopul obţinerii de venituri financiare sub forma dividentelor sau dobânzilor. .disponibilităţi băneşti. inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost întocmită factura şi a producţiei în curs de execuţie. Imobilizările financiare cuprind : -titlurile de participare(acţiuni) . . Pasivul bilanţului contabil.creanţe . structura sa fiind diferită după cum a avut sau nu loc repartizarea rezultatului. B. înainte de repartizarea profitului cuprinde : -datorii .a creanţelor.investiţii financiare pe termen scurt . III.. prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii.

stabilirii solvabilităţii acesteia.pentru activ: ordinea inversă a lichidităţii (aptitudinea posturilor de activ de a se transforma în numerar). Prin valoarea teoretică şi utilitate practică se disting: bilanţul patrimonial şi bilanţul funcţional.capital social şi rezerve. sunt: . 4. majoritatea analiştilor financiari consideră că se impune operarea cu un aşa zis “bilanţ suport al analizei”. În activ: a) eliminarea activelor de natura nonvalorilor (activelor fictive). pentru a stabili bilanţul patrimonial se impun unele tratări (corecţii) ale informaţiilor acestuia. Bilanţul patrimonial serveşte ca bază pentru analiza financiarpatrimonială deoarece prezintă activele în funcţie de gradul de lichiditate.venituri în avans . dar şi analizei structurii financiare. . iar pasivele după gradul de exigibilitate. . Structura bilanţului patrimonial Între datele furnizate de bilanţul contabil şi realitatea economicofinanciară a întreprinderii analizate pot să apară diferenţe. adică cât timp pot fi folosite de organizaţie. . din punctul de 39 . Principiile care stau la baza determinării bilanţului patrimonial.1. Astfel. Din acest motiv.provizioane pentru riscuri şi cheltuieli . luând ca punct de pornire bilanţul contabil. Aceste elemente sunt înscrise în activul bilanţului contabil dar care. după cum urmează: A.pentru pasiv: ordinea inversă a exigibilităţii (timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziţia întreprinderii)..2. Informaţiile obţinute din bilanţul patrimonial servesc evaluării organizaţiei. de capacitatea acestora de a se transforma în numerar.

în funcţie de lichiditatea sumelor înregistrate la “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare” (soldul debitor al contului 473). debitorii din capitalul subscris şi nevărsat şi cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii financiare se scad din activ şi concomitent din capitalurile proprii. b) includerea în activele imobilizate a activelor circulante cu termen de lichiditate mai mare de un an. .vedere al lichidităţii nu au nicio valoare întrucât nu dau naştere unui flux de numerar. .primele privind rambursarea obligaţiunilor: se scad din activul bilanţului contabil şi din pasiv din împrumuturi şi datorii asimilate pe termen mediu şi lung. diferenţe de conversie de activ. Principalele active de natura nonvalorilor sunt: cheltuielile de constituire.cheltuielile de constituire. d) efectele scontate neajunse la scadenţă sunt creanţe cedate băncii pentru care s-a înregistrat o creştere a disponibilităţilor. Pentru eliminarea acestor elemente din bilanţul patrimonial se procedează astfel: . În pasiv: 40 . debitorii din capital subscris şi nevărsat. c) cuprinderea în activele circulante sau în activele imobilizate. cheltuielile de repartizat asupra exerciţiilor financiare următoare. în consecinţă cu valoarea acestora se majorează activele circulante (creanţele). întrucât reprezintă o pierdere latentă.diferenţele de conversie activ: se elimină din activul bilanţului contabil şi se corectează în sensul scăderii capitalurilor proprii. primele privind rambursarea obligaţiunilor. B. concomitent cu majorarea creditelor pe termen scurt.

aferentă subvenţiilor pentru investiţii.Imobilizări financiare mai mari de un an 4.Active circulante din care: 1.Stocuri 2. se va include în categoria datoriilor pe termen scurt sau pe termen mediu şi lung după natura acestora. provizioanelor reglementate şi provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.): Structura bilanţului patrimonial ACTIV I.datorii pe termen scurt. 41 . Imobilizări necorporale 2. cele care au un termen de exigibilitate mai mare de un an.Disponibilităţi PASIV I Capitaluri proprii II Datorii pe termen mediu şi lung III Datorii pe termen scurt Fig. în funcţie de conţinutul lor.creanţe mai mari de un an II. se includ în datorii pe termen scurt sau datorii pe termen mediu şi lung.Imobilizări corporale 3.Active imobilizate din care: 1. ele reprezentând un profit potenţial. d) datoriile totale ale întreprinderii se grupează în două mari categorii: . În urma corecţiilor efectuate.4.datorii pe termen mediu şi lung. cele care au un termen de exigibilitate sub un an.1. . generează modificări cu caracter de consecinţă şi în pasivul bilanţului. se impun a fi efectuate şi următoarele: a) datoria fiscală latentă.Corecţiile mai sus menţionate. Pe lângă acestea.1.Creanţe(mai mici de un an) 3. bilanţul patrimonial va avea următoarea formă (figura 4. precum şi altor elemente de capitaluri proprii. b) veniturile înregistrate în avans. c) cu diferenţele de conversie pasiv se majorează capitalurile proprii.

Structura bilanţului funcţional Bilanţul funcţional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcţionare din punct de vedere economic a întreprinderii. cât şi a unor fluxuri financiare.3. deţinute în leasing sau în locaţie de gestiune sunt integrate în activ şi. Ciclurile întreprinderii sunt: de investiţii. primele privind rambursarea obligaţiunilor şi diferenţele de 42 . Fluxul de finanţare permite ca întreprinderea să facă faţă decalajului dintre fluxul de lichidităţi de intrare şi de ieşire provocat de ciclul de exploatare. iar ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare.imobilizările închiriate.conceptul de activ fictiv nu mai este operaţional.1. punând în evidenţă utilizările şi sursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare. . Ciclul de finanţare cuprinde ansamblul operaţiunilor dintre întreprindere şi proprietarii de capital (acţionarii şi creditorii întreprinderii). debitorii privind capitalul subscris şi nevărsat. . corespunzător. Ciclul de investiţii cuprinde achiziţionarea de active imobilizate.efectele scontate neajunse la scadenţă. de exploatare. .cheltuielile ce privesc exerciţiile financiare următoare se asimilează activelor imobilizate. producţie şi distribuţie (vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice. de finanţare şi de trezorerie). Stabilirea bilanţului funcţional se realizaeză avându-se în vedere următoarele principii: .4. în pasiv la “Împrumuturi şi datorii asimilate” datorită faptului că ele servesc ciclului de exploatare.activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută (se are în vedere valoarea de intrare în patrimoniu). .

-stocuri bugetul de stat etc.amortizarea şi provizioanele sunt incluse în pasivul bilanţului funcţional ca surse aciclice (care rămân la dispoziţia întreprinderii o perioadă mai mare de un an). salariaţi.4.): Structura bilanţului funcţional Fig. .capitaluri proprii .amortizare .datorii financiare pe o perioadă mai mare de un an II Active ciclice aferente II. Pasive ciclice de exploatare exploatării: (datorii faţă de furnizori.) -creanţe aferente exploatării III Active ciclice din afara III. Surse ciclice din afara exploatării exploatării (furnizori de -creanţe din afara exploatării imobilizări. ACTIV PASIV I. caz în care bilanţul funcţional va avea următoarea formă (figura 4.Active aciclice/stabile I Pasive aciclice/stabile .2.provizioane de orice natură .) IV Trezoreria de activ: IV Trezoreria de pasiv: -disponibilităţi -credite pe termen scurt 43 .conversie de activ şi de pasiv se tratează în acelaţi mod ca şi la elaborarea bilanţului patrimonial.2. Principiile menţionate provoacă anumite corecţii ale informaţiilor cuprinse. dividende de plată etc.

2. prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor. Luând în calcul datele din tabelul nr. BILANŢ CONTABIL la SC Alpha SA vom calcula şi interpreta ratele de structură ale activului şi pasivului acestei societăţi comerciale pe perioada anilor 2008 şi 2009.1. 4. 4. exprimat în lei: 44 . necesarului de fond de rulment şi trezoreriei nete. stabilirea din punct de vedere funcţional a fondului de rulment. Definirea noţiunii de patrimoniu reprezintă o premisă a formulării principalelor preobleme ale analizei acestuia.Analiza situaţiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului şi pasivului bilanţului întreprinderii Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale(de activ şi de pasiv).Bilanţul funcţional permite aprecierea structurii financiare a întreprinderii.4.1. potrivit căreia bilanţul este un inventar al averii entităţii. a valorilor economice pe care le gestionează o entitate economică. Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanţului în procente şi permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanţului oferind de asemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp şi spaţiu. Aşa cum am mai precizat. Analiza patrimoniului firmei Una din concepţiile bilanţului este cea patrimonială. precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor (cuantificabile în bani) pe care aceasta şi le asumă.2.

2008 300000 97500 42000 55670 495170 394850 2009 300000 49200 22750 25425 397375 354500 Alte creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Disponibilităţi băneşti TOTAL ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIV 9050 41875 12500 435185 25480 43620 24700 523300 4225 25840 99580 524495 1019665 3750 95289 209500 663039 1060414 1019665 1060414 Ratele privind structura ACTIVULUI sunt: 1. Diferitele elemente de active imobilizate justifică utilizarea unor rate complementare.BILANŢ CONTABIL ACTIV Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Clienţi 2008 9550 574200 730 584480 301640 70120 2009 9984 526400 730 537114 309500 120000 PASIV Capital social Rezerve Provizioane Rezultatul exerciţiului CAPITAL PROPRIU Datorii cu scadenţă mai mare de un an Avansuri şi aconturi primate Furnizori şi conturi assimilate Alte datorii pe termen scurt TOTAL DATORII TOTAL PASIV Tabel 4. Această rată reflectă ponderea activelor imobilizate în patrimoniul total al întreprinderii. 45 .1.Rata activelor imobilizate (%) = active imobilizate/ total active.

b) Rata creanţelor comerciale (%) = clienţi şi conturi asimilate/total active. fonduri mutuale. înregistrând valori diferite de la o ramură la alta.a) Rata imobilizărilor necorporale(%)=imobilizări necorporale/total active. această rată are valori mari în cazul firmelor de investiţii financiare.Rata activelor circulante(%) = active circulante/total active. în timp ce în alte ţări. Aceasta reflectă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operaţiilor de creştere externă(titluri de participare. în cazul firmelor româneşti valoarea acestora este redusă. Această rată este un indicator global al stabilităţii finanţării şi reflectă ponderea surselor pe care le are întreprinderea pentru o perioadă mai mare 46 . de regulă. etc). precum şi a acelor firme cu specific de distribuţie de bunuri materiale. Acest indicator înregistrează valori mari în cazul firmelor cu activitate de producţie. brevete. de valori mobiliare. etc. 2. b) Rata imobilizărilor corporale(%)=imobilizări corporale/total active. creanţe imobilizate. mărci. c) Rata disponibilităţilor băneşti+investiţii pe termen scurt (%) = disponibilităţi băneşti +investiţii pe termen scurt /total active. Rata creanţelor comerciale este influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată pe care firma le acordă partenerilor săi. Această rată reflectă ponderea capitalurilor fixe în patrimoniul total şi valoarea ei depinde de specificul activităţii firmei şi de caracteristicile tehnice ale întreprinderii. a) Rata stocurilor (%) = stocuri/total active. etc). Mărimea acestui indicator reflectă ponderea elementelor necorporale în total active imobilizate ale întreprinderii. c) Rata imobilizărilor financiare(%)=imobilizări financiare/total active. cu ciclu lung de fabricaţie.Rata stabilităţii finanţării (%) = capital permanent/ total pasive. Ratele privind structura PASIVULUI sunt: 1. cum ar fi SUA. ponderea imobilizărilor necorporale depaşeşte 50% (licenţe.

71 51.2: Calculul ratelor de structură la SC Alpha SA RATE DE STRUCTURĂ(%) Rata activelor imobilizate(%) Rata imobilizărilor necorporale(%) Rata imobilizărilor corporale(%) Rata imobilizărilor financiare(%) Rata activelor circulante(%) Rata stocurilor(%) Rata creanţelor(%) Rata disponibilităţilor băneşti(%) Rata stabilităţii financiare(%) Rata autonomiei financiare(%) Rata datoriilor pe termen scurt(%) Rata datoriilor totale(%) 47 Tabel 4. adică capitalul propriu(resursele interne) trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din total resurse.10 62.de un an. 3.19 13.53 .58 7.64 0. 2008 57.68 29.90 52.94 56.32 0.76 5.72 6. Se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare de 50%. Această rată ne arată ponderea datoriilor cu termen de scadenţă până într-un an în total datorii ale firmei.44 70. se prezintă astfel conform tabelului 4.2. ratele de structură ale activului şi pasivului. 2.07 50. calculate pe baza datelor din bilanţ.Rata autonomiei financiare(%) = capital propriu/capital permanent. În cazul firmei analizate.Rata datoriilor pe termen scurt(%) = datorii pe termen scurt/total pasiv.64 12. Acest indicator ne arată ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor economice ale firmei şi înregistrează valori diferite în funcţie de politica financiară a întreprinderii şi de rentabilitatea ei.07 42.Capitalul permanent este format din capitalul propriu la care adăugăm datoriile pe termen lung.33 87.29 55. 4.31 0.65 29.94 49.44 2009 50.65 0.Rata datoriilor totale(%) = datorii totale/total pasiv. adică din capitalul permanent.85 29.

65%. această scădere se datorează micşorării capitalului propriu ca urmare a creşterii datoriilor pe termen mediu şi lung. mai ales pe seama datoriilor pe termen scurt ceea ce a mărit gradul de îndatorare al firmei. se observă că în anul 2009 rata activelor imobilizate şi.29% în 2008 la 70. de asemenea în active intangibile. implicit şi a imobilizărilor corporale.Concluzii: rezultă că firma aparţine sferei productive.90% în 2009). De asemenea firma dispune de autonomie financiară. Din punctul de vedere al ratelor de structură a pasivului. de acordarea unor termene de plată mai lejere pentru clienţi. Această situaţie poate fi determinată de creşterea volumului activităţii.53%. Rata imobilizărilor corporale este foarte apropiată de cea a activelor imobilizate. 48 . Activele circulante deţin o pondere de 42.64% în anul 2008 şi scăzând la 52. scade de unde putem spune că societatea nu a mai realizat investiţii în active fixe. fapt care nu avantajează firma.76%. Se recomandă completarea analizei cu informaţii referitoare la structura creanţelor dupa natura lor.32% în 2008 şi 50.68% în anul 2008. respectiv unui sector care necesită o dotare tehnică semnificativă. întreprinderea prezintă o stabilitate financiară ridicată. ponderea capitalului propriu în capitalul permanent fiind de 55. Rata datoriilor totale a crescut simţitor în anul 2009 la 62. iar din cele existente o parte s-au amortizat complet şi au fost scoase din patrimoniu. valoare care creşte în anul 2009 la 50.85% în anul 2009. Valoarea redusă a ratelor imobilizărilor financiare şi necorporale semnifică o activitate de investiţii financiare restrânsă pe termen lung şi. dar care s-a degradat în timp( de la 87.65% în 2009). Această majorare s-a realizat preponderent pe seama creanţelor(clienţi +alte creanţe) al căror indice de creştere este de 183. dar şi de apariţia unor clienţi incerţi(clienţi neâncasaţi la scadenţă). În dinamică. ceea ce demonstrează ponderea foarte mare a acestor bunuri în totalul imobilizărilor. fapt reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate în total active în ambele perioade analizate(57. scadenţe şi termene de plată.

2. fondurile proprii majorate pe seama profitului net ca urmare a deciziei acţionarilor. 4. respectiv prima modalitate de calcul. următoarele aspecte: . Acest indicator este echivalentul activului net contabil (formă de evaluare patrimonială a firmei). se poate determina în două moduri: a) ca diferenţă între activul total şi datoriile totale (exprimare materială a patrimoniului net).2. Analizând sursele de finanţare a patrimoniului net se pot întâlni. de regulă. b) ca sumă a surselor de finanţare a acestuia. ceea ce impune o reorientare a politicii financiare pe perioada următoare. se înregistrează totuşi o deteriorare a situaţiei financiare în anul 2009 comparativ cu anul 2008. .capitalul social se modifică doar în cazul unor noi aporturi. creşterea acestuia se înregistrează atunci când ritmul activelor totale devansează ritmul datoriilor totale. Patrimoniul net.Analiza patrimoniului net(propriu) şi a surselor financiare Patrimoniul net reflectă activele întreprinderii negrevate de datorii. respectiv a unei 49 . Având în vedere componenţa materială a patrimoniului net. deşi firma dispune de autonomie şi stabilitate financiară.dinamica cea mai accentuată o înregistrează sursele constituite pe seama rentabilităţii întreprinderii: rezervele legale până la limita prevăzută de lege.Per ansamblu. Patrimoniul net exprimă averea acţionarilor stabilită pe baza bilanţului patrimonial.

conversia unor datorii în capital social). trebuie remarcat şi creşterea gradului de 50 . Diferenţe -47366 +88115 +40749 -40350 +178894 +40749 -97795 Din tabelul 4. Pornind de la bilanţul contabil al SC Alpha SA(tabel 4.finanţări din surse externe (ale vechilor acţionari sau ale unor noi acţionari) şi/sau prin conversia unor datorii în capital social (stingerea unor datorii în schimbul unui pachet de acţiuni). ca urmare a faptului că ritmul de creştere a datoriilor în anul 2009 a fost mult mai mare decât ritmul de creştere a activului total. patrimoniul net poate să crească pe seama surselor interne (rentabilitatea întreprinderii) şi pe baza unor surse externe (aporturi.3.3): Bilanţ patrimonial Sc Alpha SA Elemente de calcul(lei) Active imobilizate Active circulante Total activ Capital propriu Datorii pe termen mediu şi lung Datorii pe termen scurt Total pasiv Patrimoniul net 2008 584480 435185 1019665 495170 394850 129645 1019665 495170 2009 537114 523300 1060414 397375 354500 308539 1060414 397375 Tabel 4.rezultatul reportat poate fi profit nerepartizat (şi atunci determină creşterea patrimoniului net) sau pierdere neacoperită (caz în care determină diminuarea patrimoniului net).3.1) şi făcând corecţiile necesare rezultă bilanţul patrimonial(tabel 4. primirea cu titlu gratuit a unor active. . se constată că. Deci. patrimoniul net al firmei a scăzut în anul 2009 cu 97795 lei comparativ cu anul 2008.

3. în timp ce pentru activele circulante probabilitatea de transformare în disponibilităţi nu este întotdeauna de 100%. Existenţa unui fond de rulment suficient de mare. impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit. Fondul de rulment patrimonial se poate determina în două moduri: a) FR = Capital permanent . precum şi a unor creanţe incerte. 4. Fondul de rulment deteminat pe baza bilanţului contabil este: FR=Active circulante – Datorii pe termen scurt Fondul de rulment poate fi analizat şi pe baza bilanţului patrimonial şi a bilanţului funcţional. 51 . în cazul datoriilor pe termen scurt probabilitatea de plată a acestora este de 100%. ca urmare a existenţei unor stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă. mai ales în cazul firmelor cu activitate de producţie. este determinată de faptul că. trezoreria netă Fondul de rulment(FR) reprezintă marja de siguranţă a întreprinderii.îndatorare a firmei.Active imobilizate Fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosită pentru finanţarea activelor circulante. nevoia de fond de rulment. precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile. mai ales pe termen scurt(datoriile pe termen scurt au crescut cu 178894 lei în anul 2009 comparativ cu anul 2008). Analiza corelaţiei fond de rulment.

CA -rata de finanţare a activelor circulante: FR × 100 . Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plată.Active imobilizate FRî = Datorii pe termen mediu şi lung b) FR = Active circulante . specialiştii recomandă ca fondul de rulment să fie calculat în baza acestuia.Datorii pe termen scurt În acest caz. unde FR=fond de rulment. unde FR=fond de rulment. 52 . NFR= necesar de fond de NFR rulment. unde unde FR=fond de rulment. noţiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondenţă a lichidităţii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. care trebuie să ia valori mai mari de 100%: FR × 100 . FRp = Capitaluri proprii . AC=active circulante. pentru aprecierea fondului de rulment se pot folosi şi următorii indicatori: -viteza de rotaţie a FR care trebuie să fie între 30 şi 90 de zile: FR × 360 .Fondul de rulment patrimonial poate fi descompus în: fond de rulment propriu (FRp) şi fond de rulment împrumutat (FRî). evidenţiindu-se în acest fel resursele de care dispune organizaţia pentru finanţarea activelor ciclice (adică a exploatării): FR=Resurse stabile – Active stabile În analiza financiară. AC -gradul de finanţare a necesarului de fond de rulment. Deoarece bilanţul funcţional reflectă o serie de aspecte imposibil de evidenţiat prin bilanţul contabil. CA=cifră de afaceri.

până în momentul plăţii lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante. între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate. NFR = NFRE + NFRAE NFRE = Active ciclice aferente exploatării . activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase).Surse ciclice din afara exploatării 53 . bugetul de stat etc.Surse ciclice Nevoia de fond de rulment se poate descompune în două componente: necesarul de fond de rulment din exploatare şi necesarul de fond de rulment din afara exploatării. în esenţă. respectiv suma necesară finanţării decalajelor. Necesarul de fond de rulment determinat pe baza bilanţului contabil se calculează astfel: NFR=Stocuri+Creante .Surse ciclice aferente exploatării NFRAE = Active ciclice din afara exploatării . Pe baza bilanţului funcţional necesarul de fond de rulment se determină astfel: NFR = Alocări ciclice . Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori. în principal. care se produc în timp.Datorii pe termen scurt Pe baza datelor din bilanţul patrimonial necesarul de fond de rulment se poate determina astfel: NFR = Active circulante ( exclusiv disponibilităţi băneşti) Datorii pe termen scurt (exclusiv credite pe termen scurt) Necesarul de fond de rulment reflectă.Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare. salariaţi.. de activitatea de exploatare.

NFRAE= necesar de fond de rulment din afara exploatării. respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe termen scurt. respectiv soldurile debitoare ale conturilor de disponibilităţi şi plasamente. Pe baza bilanţului contabil trezoreria netă se calculează astfel: TN=FR . Tp .trezoreria de pasiv. pentru aprecierea necesarului fondului de rulment se pot folosi şi următorii indicatori: -viteza de rotaţie a NFR: NFR × 360 . Accelerarea vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment din exploatare este un aspect pozitiv şi influenţează disponibilităţile firmei. atât pe termen mediu şi lung. Trezoreria netă pozitivă este un excedent monetar al exerciţiului financiar. NFRE= necesar de fond de rulment din CA CA exploatare. durata ciclului de fabricaţie. atunci trezoreria netă pozitivă este 54 .NFR Trezoreria netă se poate calcula pe baza bilanţului funcţional astfel: TN= Ta – Tp în care: Ta reprezintă trezoreria de activ. CA=cifră de afaceri. Trezoreria netă (TN) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment. fiind obţinut ca urmare a unei activităţi rentabile. unde NFR=necesar fond de rulment. nivelul de activitate etc. acest CA indicator se poate calcula şi pe categorii de necesar de fond de rulment: NFRE NFRAE × 360 şi × 360 unde. reflectând situaţia financiară a firmei. În cazul în care necesarul de fond de rulment este constant. cât şi pe termen scurt.În analiza financiară. viteza de rotaţie a stocurilor şi creanţelor. CA=cifră de afaceri. Mărimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influenţată de: natura activităţii.

4. trezoreria netă negativă este efectul înregistrării de pierderi.Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. ca urmare a dezvoltării activităţii. 4. Indicatorii lichidităţii sunt: 1. la care se adună amortizarea. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată la scadenţă. stocuri). Trezoreria netă negativă reflectă un deficit monetar la sfârşitul anului şi care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt. constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifică o situaţie economico-financiară nefavorabilă. şi cât pot să devină lichide in perioada imediată(creanţe. aceasta putând fi şi un criteriu de grupare a posturilor din bilanţ. respectiv semnifică capacitatea mijloacelor băneşti la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă(de regulă 30 de zile) de a acoperi obligaţiile scadente pentru aceeaşi perioadă. În situaţia în care necesarul de fond de rulment este constant. Rata lichidităţii generale: 55 . dispune de piaţă (de aprovizionare şi de desfacere).echivalentul profitului net. Atunci când întreprinderea realizează produse rentabile.Capacitatea de plată semnifică solvabilitate imediată. ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor şi creanţelor în lichidităţi şi durata medie de onorare a obligaţiilor pe termen scurt. dar înregistrează o creştere a necesarului de fond de rulment. Se poate stabili cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilităţi băneşti. diminuat cu dividendele plătite în cursul aceleiaşi perioade.

5 situaţia se poate considera ca fiind normală.2 -1. Solvabilitatea se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori dintre care menţionam: 1. Rata lichidităţii imediate: Li = Disponibilitati şi plasamente/Datorii curente În teoria economică această rată este cunoscută sub denumirea de rata solvabilităţii imediate. Cu cât valoarea solvabilităţii generale este mai mare decât 1. 2. Această rată este de obicei subunitară.5. intervalul considerat ca satisfăcător fiind cuprins între 0.8 . 2.65-1. Se apreciază că situaţia lichidităţii generale este satisfăcătoare în condiţiile încadrării acesteia în intervalul 1.Lg = Active circulante/Datorii curente Datoriile curente sunt formate din obligaţiile către furnizori. Rata solvabilităţii patrimoniale: Sp = Capital propriu/Capital propriu +credite totale Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0. Rata solvabilităţii generale: Sg = Active totale/Datorii totale Această rată indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de activele firmei. Rata lichidităţii curente(intermediare): Lc=Active circulante-stocuri/Datorii curente Potrivit teoriei nord-americane această rată este cunoscută sub denumirea de testul acid.3 – 0. cele fiscale şi salariale. 56 .65 – 1. Valori satisfăcătoare între 0. creditele pe termen scurt. 3. iar peste 0. cu atât situaţia financiară de ansamblu a firmei este mai bună.

99%). acest aspect dovedind că firma nu are o capacitate de plată a creditelor pe termen scurt. care coboară sub limita admisă de 1.6: Ratele de lichiditate şi solvabilitate INDICATORI Rata lichiditatii generale Lg Rata lichiditatii curente(intermediare) Lc Rata lichiditatii imediate Li Rata solvabilitatii patrimoniale Sp Rata solvabilitatii generale Sg 2008 3.52 1. creanţe privind personalul şi asigurările sociale. furnizori-debitori.Pe baza datelor din bilanţul contabil al SC Alpha SA(tabel 4.25%<37.42 0.22 0.7 0.1) s-au calculat urmatoarele valori ale ratelor de lichiditate şi solvabilitate conform tabelului 4. Din punct de vedere contabil creanţele sunt formate din clienţi. în special la rata lichidităţii curente şi generale.03 0.94 Tabel 4. 4.36 1. Această tendinţă de scădere s-a înregistrat datorită faptului că activele circulante au crescut într-un ritm mai mic decât datoriile pe termen scurt (20.8.Lichiditatea generală a ajuns la valori mai mici decât nivelul minim acceptat.Analiza corelaţiei creanţe – obligaţii Creanţele reprezintă valorile avansate temporar de entitate terţilor ( persoane fizice sau juridice) pentru care urmează să primească un echivalent ( o sumă de bani sau un serviciu).55 1.6 2009 1.5. alte creanţe privind statul şi alte instituţii publice. 57 . în dinamică înregistrându-se o diminuare a valorilor acestor indicatori în 2009.69 0. debitori diverşi. etc.6 Concluzii: în ambele perioade valorile acestor indicatori sunt considerate normale.

cel puţin din punct de vedere teoretic . precum şi dintre Di şi Df generează fluxuri băneşti care influenţează pozitiv sau negativ disponibilităţile firmei. Rd – rulajul debitor al Rd conturilor de creanţe.Obligaţiile(datorii nefinanciare pe termen scurt) reprezintă surse de finanţare atrase pe o perioadă mai mică de un an. acţionari. se produce o compensare între creanţe şi obligaţii . de obicei. Corelaţia dintre suma creanţelor şi suma obligaţiilor pe termen scurt. formula de mai sus devine : Di= S d × 360 unde CA – cifra de afaceri. Astfel : a. Rc – rulajul creditor al conturilor de obligaţii. Indicatorii utilizaţi în acest scop sunt : 1. cifra de afaceri(CA) deoarece bilanţul contabil nu furnizează informaţii referitoare la rulajul debitor al creanţelor. Durata de imobilizare a creanţelor(Di) : Di= S d × 360 unde : Sd – soldul mediu al creanţelor. avansuri de la clienţi. Creanţele şi obligaţiile constituie principalele elemente care influenţează fluxurile băneşti ale entităţii economice. excluzând creditele bancare. CA – cifră de afaceri. Acestea conţin datoriile către furnizori. În practică. În consecinţă. Astfel. Durata de folosire a surselor atrase(Df) : Df= sau Df= S c × 360 CA unde : Sc – soldul mediu al conturilor de obligaţii. stat. acestea trebuie analizate corelat din punct de vedere al sumelor şi al termenelor de încasare şi plată. etc. personal. 58 . CA S c × 360 Rc 2. Dacă Sd=Sc şi Di=Df atunci. se utilizează.

pentru a pune în evidenţă raportul dintre imobilizarea capitalului firmei şi cel care priveşte folosirea surselor atrase. În cadrul diagnosticului financiar se cercetează evoluţia creanţelor şi obligaţiilor. cu semnificaţiile lor economice.8: 59 . Dacă Sd> Sc şi Di=Df atunci fluxul de disponibilităţi este influenţat pozitiv deoarece suma încasărilor este superioară sumei plăţilor. Forma acestei balanţe este următoarea(tabel 4. peste un an . Corelaţia dintre creanţe şi obligaţii poate fi studiată şi pe baza balanţei acestora în funcţie de termenele lor de vechime. pentru aceeaşi perioadă de timp. Pentru exemplificare. vom prelua o parte din date din bilanţul contabil al SC Alpha SA(Tabel 4. rezultând tabelul 4. în raport de cifra de afaceri.7): Balanţa creanţelor şi obligaţiilor Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 Intervalul de vechime Sub 30 zile 30 – 60 zile 60 – 90 zile 90 – 180 zile 180 – 270 zile 270 – 1 an Peste 1 an Total Creanţe Sumă % Tabel 4.7 Obligaţii Sumă % În practică se folosesc intervale de vechime mult mai mari: până la 90 de zile. în funcţie de cei patru indicatori.1).b. între 90 de zile şi un an. Crt. Pe baza celor prezentate se pot construi şi alte variante.

Mai departe.75 237. fapt ce compensează parţial. creanţele şi obligaţiile cresc (creanţele – cu 83.Analiza corelaţiei creanţe – obligaţii Nr.33 Din analiza tabelului 4. în timp ce cifra de afaceri scade în anul 2009 cu 35. în sensul că. Crt. iar obligaţiile – cu 137.73 55.05 284. care deşi în creştere este subunitar.37 368.98% în anul 2009 faţă de anul 2008).43 % 64.8 rezultă că. creanţele şi obligaţiile trebuie analizate în funcţie de gradul de vechime. 1 2 3 4 5 6 Indicatori Cifră de afaceri Creanţe Obligaţii Raportul creanţe/obligaţii Durata de imobilizare a creanţelor Di Durata de folosire a surselor atrase lei 845000 79170 129645 0.75% în anul 2009 faţă de anul 2008. în perioada analizată.47 95. Mărimea şi evoluţia celor doi indicatori – durata de imobilizare a creanţelor şi durata de folosire a surselor atrase .8 2009 lei 546000 145480 308539 0. Cunoaşterea acestor aspecte este necesară pentru a putea previziona necesarul de surse pentru finanţarea exploatării.92 203.61 33.38% faţă de anul 2008.62 183.98 77. majorarea gradului de imobilizare a capitalului firmei.23 2008 % 100 100 100 100 100 100 Tabel 4. ceea ce influenţează nefavorabil fluxul de disponibilităţi.confirmă concluzia anterior stabilită. deşi creanţele înregistrează creşteri substanţiale. 60 . în perioadele viitoare. Această influenţă este atenuată parţial de raportul dintre creanţe şi obligaţii. imobilizarea fondului de rulment este suplinită de sursele atrase suplimentar.

în practica economică se folosesc indicatorii: 1. evidenţierea căilor posibile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante. Viteza de rotaţie a activelor circulante corelează cifra de afaceri sau o componentă a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora. analiza factorială a accelerării sau încetinirii vitezei de rotaţie.Număr de rotaţii(n) exprimat prin relaţia: n= CA unde: CA. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante vizează în principal problemele: dinamica indicatorilor vitezei de rotaţie.4. Viteza de rotaţie a activelor circulante sintetizează aspecte legate de desfăşurarea procesului de aprovizionare şi producţie.cifră de afaceri şi Ac – CA soldul activelor circulante(fără disponibilităţi băneşti). 61 . Durata în zile a rotaţiei: Dz= Ac × 360 unde: CA.6.cifră de Ac afaceri şi Ac – soldul activelor circulante(fără disponibilităţi băneşti). Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator de eficienţă care reflectă schimbările intervenite în activitatea întreprinderii (în mod deosebit în activitatea de exploatare). 2. Volumul activelor circulante este dependent de doi factori şi anume: cifra de afaceri şi viteza de rotaţie a activelor circulante. de reducere a costurilor. Pentru caracterizarea vitezei de rotaţie a activelor circulante. scurtarea ciclului de producţie şi a perioadei de desfacere şi încasare a producţiei.

4%.24 Tabel 4.6 171.1 281.6 - Din analiza tabelului 4. numărul de rotaţii a activelor circulante s-a redus la 1.5 119.Pe baza datelor din bilanţul contabil al SC Alpha SA(tabel nr.08CA 1 CA 0 546000 845000 Ac1 × 360 Ac 0 × 360 − =299. ambele aspecte fiind considerate negative. Încetinirea vitezei de rotaţie cu 138 de zile se datorează creşterii soldului mediu al activelor circulante cu 20% în anul 2009 faţă de anul 2008.24 zile la 299.5 64. în timp ce cifra de afaceri înregistrează în anul 2009 o scădere cu 35.84 zile datorită modificării soldului activelor circulante: 62 .98 zile.21 162.24=+137. Pentru o analiză mai aprofundată a acestor aspecte vom proceda la analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante după următorul model: ΔDz= Din care: datorită influenţei modificării cifrei de afaceri: Ac 0 × 360 Ac 0 × 360 380810 × 360 380810 × 360 − − = =251.2 299.4.9 rezultă că.24=+88.98-162. faţă de anul 2008 . iar durata în zile a unei rotaţii a crescut de la 162.74 zile CA 1 CA 0 ΔDz CA = 162. conform tabelului 4.2 rotaţii.9 2009 309500 120000 25480 454980 546000 1. crt.1) au rezultat următorii indicatori. 1 2 3 4 5 6 Indicatori Stocuri Clienţi Alte creanţe Total sold active circulante(Ac) Cifra de afaceri CA Număr de rotaţii n Durata în zile a unei rotaţii Dz 2008 301640 70120 9050 380810 845000 2.9: Viteza de rotaţie a activelor circulante Nr.98 Indici dinamică(%) 102.

sporirea ritmului de încasare a creanţelor de la clienţi. cât şi de către clienţi. pe pieţe noi de desfacere. cu precizarea clară a cantităţii. 63 .ΔDz Ac = Ac1 × 360 Ac 0 × 360 454980 × 360 380810 × 360 − − = =299. organizarea optimă a urmăririi încasării creanţelor.08=+48. această creştere a soldului activelor circulante s-a realizat. controlul operativ şi sistematic al respectării clauzelor contractuale. Încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul 2009 comparativ cu 2008. În structură.4%. cât şi creşterii soldului activelor circulante în anul 2009 cu 19. celei mai avantajoase forme de decontare. precum şi a creşterii soldului „alte creanţe” cu 181. de asemenea depunerea tuturor eforturilor pentru încasarea creanţelor de la clienţii care nu-şi respectă scadenţele de plată şi de la clienţii incerti(dacă există). pentru aceasta trebuie să se facă eforturi pentru încheierea de contracte de livrare a producţiei cu posibili noi clienţi. pe seama creşterii soldului clienţilor cu 71. Dintre căile de accelerare a vitezei de rotaţie menţionăm: creşterea ritmului vânzărilor. a unor termene cât mai scurte de încasare a creanţelor. clienţi incerţi sau termene mari de încasare). s-a datorat atât scăderii valorii cifrei de afaceri în anul 2009 cu 35.98CA 1 CA 1 546000 546000 251. se constată că. ceea ce conduce la reducerea stocurilor de produse destinate vânzării. în principal .9 zile. precum şi aplicarea unor sancţiuni economice şi financiare în cazul nerespectării condiţiilor contractuale şi a disciplinei decontărilor. calităţii şi termenelor de livrare.1% în 2008 comparativ cu 2007(clienti neâncasaţi la termen. prin alegerea atât de către furnizori.5%.5%.

64 .

Cristache Silvia Elena..M. Editura Economică. Analiză economico-financiară. Pivotă Dan. Biblioteca Digitală. Constanţa. 1999. Editura Economică. Editura ASE. Analiză economico-financiară cu aplicaţii în societăţile comerciale industriale de construcţii şi transporturi. Dinu Eduard. Editura Ex Ponto. suport curs ASE Bucureşti. 12. 10. 9. Biji Maria Elena. 2004. Lilea Eugenia. Statistică. Popa Graţiela. Tratat de statistică.. Georgescu Nicolae.. Bucureşti. Editura Ex Ponto. Constanţa. Ceauşescu Andreea. Analiză economico- financiară. Metode Statistice de calcul şi analiză a eficienţei economice în comerţ. Anghelache Constantin. Niculescu. M. Bucureşti. Biji Maria Elena. 3. Constanţa. Stănescu C. Bazele Contabilităţii. Analiza economică în turism şi comerţ.. 4. Teorie şi aplicaţii.. 2. Biji Maria Elena. 2010. Editura Europolis. 1994. 5. 2002. Biji Mircea. 11. Bucureşti.. Robu Vasile.. Constanţa. Statistică. Secară Mirela.BIBLIOGRAFIE 1. . Işfănescu A. Băicuşi A. Editura ASE. Constanţa. Analiza economică şi financiară a firmei. Bucureşti. Lungu Ion. Analiză economico-financiară. 7. Hristea A. Editura Ex Ponto. Robu V. Secară Mirela. Işfănescu A. 2006. 2001. 6. suport curs ASE Bucureşti. Analiză economico- financiară. Secară Mirela. Editura Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir". Vasilescu C. 2003. Secară Mirela. Bucureşti. Editura Ex Ponto. 2003. 8. 2008. Brânză Graţiela. Biblioteca Digitală.

14. O. 16.M. Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Editura Economică. Editura Best Publishing. Bucureşti.1752/2005.P.13. Bucureşti. Ministerul Finanţelor Publice. 2004. Editura Economică. Bucureşti.F. 15. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2002. Bucureşti. Noile reglementări contabile conforme cu Directivele Europene. 2006. International Accounting Board. 2002. Reglementări contabile pentru agenţi economici. 66 . Editura Shik. nr.