CONSTRUCTII CIVILE CU STRUCTURA METALICA

dr. ing. Paul IOAN, dr. ing. Serban DIMA Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti B-dul Lacul Tei nr. 124, sector 2, RO – 72302, Bucuresti

1. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE S-a analizat o structura (fig. 1) cu regim de inaltime P + 9E care are destinatia de magazin universal, cu trama de 8,0 m x 6,0 m si incarcare utila pe planseu de 3 kN/m2. Cladirea are 3 deschideri de 8,0 m si 7 travei de 6,0 m. {naltimea de nivel este constanta pe toata inaltimea constructiei, fiind de 4,0 m. Solutia constructiva este de tip dual, fiind alcatuita pe directie transversala din cadre contravantuite excentric si cadre necontravantuite, iar pe directie longitudinala din cadre cu contravantuiri in X si cadre necontravantuite (vezi fig. 1 b, c). Stalpii au sectiune dublu T simetrica ce variaza pe inaltime (creandu-se astfel trei tronsoane), avand rigiditatea maxima in planul cadrului transversal. Grinzile au sectiunea dublu T, fiind prinse rigid de stalpi. S-au ales doua sectiuni de grinzi pe inaltimea constructiei, profilele mai mari fiind prevazute la primele cinci nivele. Pe directia longitudinala au fost prevazute grinzi secundare, amplasate la capetele barelor disipative in deschiderile contravantuite si la 2,0 m interax, in deschiderile fara contravantuiri (vezi fig.1 a). Contravantuirile au fost realizate din profile U laminate la cald si au trei trepte de variatie pe verticala. Structura a fost studiata in 16 variante dimensionale si constructive, prezentate in tab. 2.

1

contrav@ ntuiri verticale grinzi principale longitudinale
A
4x2m

grinzi secundare grinzi principale transversale

e

B

e

C
4x2m 8

D
7 x 6m

8

1

2

3

4

5

6

7

8

8

8

8

8

8

8

A

a
4 4

B

C

D A

b

B

C

D

4

4

4

4

4

4

4

4

1

2

3

4

5

6

7

8

c

1

2

3

4

5

6

7

8

Fig. 1 – Structura P + 9E a) vedere in plan, b) cadre transversale, c) cadre longitudinale

2. ETAPELE DE CALCUL (1) Evaluarea incarcarilor si maselor.

(2) Predimensionarea elementelor structurii, considerata omogena, pe baza experientei de proiectare si a unor relatii simplificate de determinare a starii de eforturi si deformatii. (3) Analiza modala pe structura spatiala omogena. Rezulta caracteristicile dinamice ale structurii: - perioade proprii de vibratie; - vectori si valori proprii; - factorii de participare a maselor; - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un singur grad de libertate dinamica. Pe baza caracteristicilor dinamice, cele mai multe programe de calcul stabilesc valorile si distributia incarcarilor orizontale echivalente din actiunea seismica. (4) Calculul static liniar considerand structura omogena. Cu incarcarile determinate la pct. (1) si (3) se face un calcul spatial in domeniul elastic pentru cel putin cinci ipoteze de incarcare pentru structurile disipative ( Ψ <1,0): - doua ipoteze de incarcare in gruparea fundamentala: incarcari de calcul (S.L.U.), incarcari normate (S.L.E.N.), rel. (1) si (2). • pentru verificarea starilor limita ultime
2

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

10 x 4m

8

pentru verificarea starilor limita ale exploatarii normale :

∑γ

F ,P

⋅ Pi + ∑ γ F,C ⋅ C i + ng ∑ γ F,V ⋅ Vi
i

(1)

(2) - trei ipoteze de incarcare in gruparea speciala: o ipoteza rel. (3) conform gruparii speciale din STAS 10101/0A-77 si doua ipoteze conform gruparilor suplimentare, vezi rel. (4) si (5). • pentru verificarea starilor limita ultime : (3) ∑Pi + ∑C i +∑γ1Vi + E Combinatiile suplimentare de incarcari (fata de gruparea speciala de incarcari din STAS 10101/0A-77) care contin incarcari seismice orizontale majorate sunt : (4) ∑Pi + ∑C i + ∑nid Vi + Ω0E 0,9∑Pi − Ω0E (5) Termenul Ω0 este factorul de sporire a incarcarilor din actiunea seismica. {n cazul structurilor nedisipative ( Ψ =1,0) sunt practic necesare numai trei ipoteze de incarcari: - doua ipoteze in gruparea fundamentala, rel. (1) si (2); - o ipoteza in gruparea speciala (conf. STAS 10101/0A-77), rel. (3).
i

∑P + ∑C

+ ng ∑γ 0 ⋅Vi

(5) Calculul static neliniar considerand structura omogena. {ncarcarile gravitationale din gruparea speciala sunt mentinute constante iar incarcarea seismica stabilita la pct. (3) creste monoton pana la atingerea deplasarii orizontale maxime, acceptate de norma dupa care se proiecteaza constructia. Cresterea monotona a incarcarilor seismice va continua si dupa depasirea valorii limita a deplasarii orizontale pana la atingerea coeficientului Ω 0 (tab. 1), amplificat cu 1,2 ÷ 1,5. Aceasta crestere este necesara pentru a putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism. Aceasta etapa de calcul se aplica numai structurilor disipative ( Ψ <1,0). {n aceasta etapa de calcul sunt evidentiate urmatoarele aspecte: - ordinea formarii articulatiilor plastice si distributia acestora pe structura. S-a evitat formarea articulatiilor plastice in stalpi, cu exceptia bazelor acestora si pe zonele de grinda adiacente barelor disipative. Tabel 1 FACTORUL DE SPORIRE A {NCARCARILOR DIN ACTIUNEA SEISMICA Ω0 Sistemul care preia fortele seismice Ω0 Toate cadrele necontravantuite care intrunesc cerintele constructive si de ductilitate 3 Cadrele cu contravantuiri prinse excentric la noduri care intrunesc cerintele constructive si de ductilitate 2,5 Toate celelalte sisteme care intrunesc cerintele constructive si de ductilitate 2 Dirijarea articulatiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop s-a realizat astfel: • la cadre necontravantuite, prin “ jocul “ rigiditatilor grinda - stalp;
3

care conduce la o crestere a rigiditatii de ansamblu a structurii. practic in toata literatura tehnica de specialitate. fig. Echivalarea sectiunii placii din beton cu o placa metalica se face reducand latimea activa bef a placii de beton la o latime metalica echivalenta bech. Calculul se face cu ajutorul a diferite accelerograme si ar fi ideal daca s-ar putea utiliza accelerograma amplasamentului. Se aplica procedeul de echivalare a sectiunii placii de beton cu o placa metalica. O metodologie simpla de evaluare a energiei disipate si a coeficientului Ψ este prezentata in continuare. Deplasarea maxima a structurilor nedisipative ( Ψ =1.energia disipata prin incursiuni in domeniul elasto – plastic. Aceasta etapa se aplica numai structurilor nedisipative ( Ψ =1. grosimea ramanand neschimbata (v. (6) Calculul dinamic liniar pe structura omogena. Rotirile maxime admisibile au aceleasi valori. Se folosesc masele si incarcarile gravitationale din gruparea speciala calculate la (1). .0.0) va respecta limitarile impuse structurilor disipative. Pentru incadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se mareste rigiditatea de ansamblu a structurii. si a stalpilor.Echivalarea sectiunii grinzii compozite cu o sectiune de grinda omogena (7) Calcul dinamic neliniar considerand structura omogena.0). Un efect favorabil se poate obtine si prin marirea sectiunii diagonalelor. . La aceste structuri toate elementele componente vor ramane in domeniul elastic pe toata durata seismului. Aceasta etapa de calcul are un caracter orientativ pentru structurile disipative Ψ <1. (6a) Calculul dinamic liniar pe structura cu grinzi compozite . 2): E bech = bef b (6) Em in care : Eb .este modulul de elasticitate al otelului b ef bech h b h b hm hm Fig. daca structura a fost corect conformata pentru a disipa energia considerata la alegerea coeficientului Ψ de reducere a actiunii seismice. Se folosesc masele si incarcarile gravitationale din gruparea speciala calculate la (1). 2 . cu un anumit nivel de aproximare.este modulul de elasticitate secant al betonului Em . prin marirea sectiunii zonelor adiacente barelor disipative si daca este cazul.• la cadrele contravantuite excentric. folosind 4 . Se urmareste comportarea structurii sub actiunea dinamica. {nlocuirea grinzilor omogene cu grinzi compozite se face astfel incat capacitatea portanta a grinzii compozite pe reazem sa fie cel putin egala cu capacitatea portanta a grinzii omogene. S-a urmarit incadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara disipativa sau zona disipativa.0 si constituie metoda de dimensionare in cazul structurilor la care nu se poate considera disiparea enegiei Ψ =1. Prin analiza energiei disipate se poate stabili.rotirea barelor la noduri.

Se prevad grinzi secundare la capetele barelor si zonelor disipative care asigura stabilitatea generala a acestor zone si in acelasi timp conduc incarcarile la capetele zonelor potential plastice. la o bara disipativa scurta poate fi acceptata. Principiul stabilit pentru calculul neliniar se respecta cu aceeasi rigoare si in cazul calculului dinamic neliniar in sensul ca nu se accepta formarea de articulatii plastice pe stalpi. Se accepta formarea articulatiilor plastice la bazele stalpilor si la capatul superior al stalpului de la ultimul nivel. motiv pentru care. Nu se recomanda formarea articulatiilor plastice pe stalpi si nu se accepta formarea articulatiilor plastice in barele adiacente barei disipative. Pe respectivele zone nu se prevad conectori si se intercaleaza materiale (folii) care sa permita lunecarea dintre zona disipativa metalica si placa din beton. daca articulatiile plastice apar in principal in elementele si zonele disipative. in grinzile adiacente barelor disipative si in diagonalele cadrelor contravantuite excentric la noduri. putand diferii cu maxim 10 ÷ 12%. special amplasate in structura. care vor respecta caracteristicile dinamice ale accelerogramei cunoscute pentru zona respectiva. Se considera o comportare corespunzatoare. intr-un calcul dinamic neliniar. sa se incadreze in limitele acceptate de norme.1 rad. Se recomanda utilizarea si a altor accelerograme inregistrate pe amplasamente diverse. va fi apropriata de cea a structurii spatiale. fara a se produce pierderi de stabilitati locale. Prin calculul dinamic neliniar se urmareste comportarea de ansamblu a structurii.accelerograme de amplasament si accelerogramele seismelor anterioare. precum si accelerograme sintetice. simuland astfel conlucrarea spatiala asigurata de planseele din beton. in eventualitatea aparitiei pe amplasamentul studiat a unor seisme care se produc la adancimi diferite sau cu epicentre diferite. se vor folosi accelerograme ale seismelor anterioare din zona din care face parte amplasamentul. Perioada proprie de vibratie a trenului de cadre. Se aplica procedeul de echivalare a caracteristicilor geometrice ale sectiunii compozite stabilit la pct. Pentru conformarea structurii. Calculul dinamic neliniar se poate efectua pe “tren” de cadre plane. prin solutii constructive. Prin calculul dinamic neliniar se urmareste totodata comportarea de ansamblu a 5 . cu conditia ca dupa refacerea calculului dinamic sa nu se formeze articulatii plastice in stalpi. Conditiile privind comportarea elementelor componente ale structurii. punandu-se conditia de deplasari egale ale cadrelor. {nlocuirea grinzilor omogene cu grinzi compozite se face astfel incat momentul − capabil plastic negativ al grinzii compozite ( Mm +b ) sa fie egal cu momentul capabil plastic al grinzii metalice ( Mm ) omogene. pentru a putea mari gradul de asigurare a constructiei. dintre care una sintetica. se folosesc minim 3 accelelograme. (6. Pentru o constructie. Se pot accepta rotiri ale barelor mai mari decat cele prescrise in standarde numai daca. {n cazul in care apar abateri de la aceste cerinte. {n mod uzual.a). prin incercari experimentale. se va separa placa de beton armat de grinda metalica. se va mari rigiditatea de ansamblu a structurii prin marirea sectiunii stalpilor si eventual a grinzilor. o rotire de 0. (7a) Calculul dinamic neliniar pe structura cu grinzi compozite. Barele disipative se considera cu sectiune omogena si fara incarcari pe lungimea acestora. deplasarea relativa de nivel si rotirile barelor sunt cele mentionate la (7). se poate demonstra ca bara sau zona disipativa poate sa dezvolte o asemenea rotire. Se va urmari ca valorile deplasarilor relative de nivel si a rotirilor barelor. distributia articulatiei plastice in structura si totodata se analizeaza daca deplasarile si rotirile de baza se incadreaza in limitele acceptabile.

21 1.0 11 Tp BDLR BDLR 12 Metal + Beton HEA 500 HEA 450 hb = 120 BDLR 13 BDLM 14 BDLM Mp e > 3.00 1.10 1.) (G.26 1.) vibratie T1 crt.constructiei. (B.00 1. Tabel 2 VARIANTELE STUDIATE PENTRU STRUCTURA P+9E Bara disipativa Grinda Grinzile Perioad Nr.D.10 Scurta Metal Mp BDSR e <1 .99 1.D.6 7e <1 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 Tp BDSM 8 BDLR 9 BDLR 10 Lunga Metal HEA 500 HEA 450 Mp e > 3.07 . in sensul conformarii acesteia astfel incat minim 25% din forta taietoare de baza sa fie preluata de cadrele necontravantuite.0 15 T p Lunga Metal Metal + Beton HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 BDLM 16 1.32 1.63 Tp BDSR 4 BDSR 5 BDSM 6 Metal + Beton HEA 450 HEA 400 hb = 150 Scurta Metal Metal + Beton BDSM Mp .care eune eune eune rial rial rial BDSR 1 BDSR 2 Metal HEA 450 HEA 400 Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton 6 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 120 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 120 HEB 500 HEB 450 hb = 120 HEB 600 HEB 550 HEB 600 HEB 550 hb = 120 HEB 600 HEB 550 hb = 120 Metal Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal + Beton Metal Metal + Beton Metal + Beton HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 150 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 120 HEA 500 HEA 450 hb = 150 HEA 600 HEA 550 hb = 120 HEA 500 HEA 450 hb = 120 HEA 600 HEA 550 HEA 600 HEA 550 hb = 120 HEA 600 HEA 550 hb = 120 1.09 1.) adiacenta cadrelor a barei necontraproprie disipative vantuite de (G.99 0.16 0.10 1.17 1.35 1.A.C.13 1. Clasifi Mat SectiMat SectiMat Secti(s) .B.N.

grinzi adiacente barelor disipative. Pentru dimensionarea elementelor structurale care trebuie sa ramana in domeniul elastic in timpul actiunii seismice (stalpi. s-a utilizat sistemul trenului de cadre in care sau impus deplasari egale ale cadrelor. 7 . Pentru stabilirea lungimii de ancorare (inglobare) a stalpului. s-a aplicat ipoteza de incarcare cu seismul majorat (rel. Ancorarea stalpilor in fundatii s-a realizat prin inglobarea acestora in bulbii din beton armat ai infrastructurii. BDSM) cat si pentru structura cu bare disipative lungi (BDLR. pe inaltimea unui nivel. fiind un program de calcul plan.0 (7) ∑Pi + ∑Ci + ∑nidVi + Ω0E . program care are implementate prevederile din Normativul Romanesc P100-92 pentru determinarea incarcarilor seismice static echivalente. la nivelul planseelor. Analiza static neliniara si dinamic neliniara s-a facut cu programul DRAIN 2D+ care este un program de calcul plan. care permite incursiuni in domeniul elasto-plastic. 8): 0. 7) : cu Ω 0 = 2. s-a folosit si o ipoteza de incarcari suplimentara cu seismul majorat (rel. Programul contine un element finit (elementul 9). Acest tip de element finit nu este continut de majoritatea programelor de calcul utilizate la calculul structurilor.Tabel (continuare) Notatii folosite in tabel : • BDSR – bara disipativa scurta cu sectiune mai deschiderilor adiacente • BDSM – bara disipativa scurta cu sectiune egala deschiderile adiacente • BDLR – bara disipativa lunga cu sectiune mai deschiderilor adiacente • BDLM – bara disipativa lunga cu sectiune egala deschiderile adiacente • Metal – sectiune omogena • Metal + Beton – sectiune compozita 3.5 (8) care asigura comportarea elastica a prinderii stalpilor in fundatii la incarcarile date de seism. BDLM). Programul DRAIN 2D+. contravantuiri). pentru simularea comportarii spatiale a structurii.9∑Pi − Ω0E . MODUL DE TESTARE AL STRUCTURILOR mica decat agrinzilor cu cea a grinzilor din mica decat agrinzilor cu cea a grinzilor din 2 Analiza modala si calculul static liniar au fost efectuate pe structura spatiala omogena. Elementele disipative precum si grinzile cadrelor necontravantuite au fost dimensionate in domeniul elastic cu eforturile maxime rezultate din calculul static liniar. care permite formarea articulatiilor plastice din moment incovoietor si forta taietoare. Acest calcul a fost aplicat atat pentru structura cu bare disipative scurte (BDSR. cu Ω 0 = 2. folosind gruparile de incarcari fundamentala si speciala. cu programul de calcul SPAN (elaborat de UTCB).

asa cum rezulta din tab. Pentru analiza structurilor cu placa din beton armat.2 % . au fost studiate urmatoarele solutii constructive (tab. forme critice sau colaps al structurii. factorul de amplificare a fortei orizontale conventionale din actiunea seismica ( Ω0 ). BDSM 7.BD omogena + restul grinzilor structurii in solutie compozita.BD compozita + restul grinzilor structurii in solutie compozita cu pastrarea dimensiunilor grinzilor metalice (BDSR 4. 3. BDLM 15). S-a constatat ca perioadele proprii de vibratie calculate cu cele doua programe sunt apropriate ca valoare . s-a reluat analiza modala si calculul fortelor conventionale din actiunea seismica. BDSM) si respectiv cu bare disipative lungi (BDLR.2. {n cazul CCE cu BDL se constata o scadere a perioade proprii de vibratie in cazul solutiei compozite. 2) : . iar pentru un eventual seism. cu bare disipative cu sectiunea mai mica (BDSR. folosind programul DRAIN 2D+. determinate anterior cu programul SPAN. {n urma parcurgerii acestor etape de calcul. BDLR 13). fata de solutia omogena cu pana la 19. Comentarii privind calculul static neliniar Pentru toate structurile analizate. BDLM 16).grinzi compozite echivalente (BDSR 3. BDLR 12. 3. BDLM). pentru a putea verifica daca pe elementele structurale care trebuie sa ramana in domeniul elastic. cu grinzi omogene sau compozite. Comentarii privind rigiditatea laterala a structurii Variantele studiate. S-a confirmat ceea ce era cunoscut din practica inginereasca si anume ca rigiditatea laterala a cadrelor contravantuite excentric cu bare disipative scurte este mai mare decat a cadrelor cu bare disipative lungi. 1. {n cazul CCE cu BDS se constata o scadere a perioadei proprii de vibratie. in cazul solutiei compozite fata de solutia omogena. 2. fig. 2. pe intreaga durata de actiune a seismului.02. cu pana la 14. S-a ales ca limita superioara Ω0 = 3. . pentru o crestere cu ≈ 20 % a factorului de incarcare. BDLM). formata din cadre necontravantuite (CN) + cadre contravantuite excentric (CCE). mai puternic decat cele cunoscute.Pentru a verifica concordanta dintre comportarea spatiala a constructiei si metoda trenului de cadre. are valoarea maxima 3. BDSM 8. Din analiza rezultatelor calculului static neliniar. se constata ca : 8 . nu se formeaza articulatii plastice pana la Ω0 =2. BDLM) cu a grinzilor din deschiderile necontravantuite.5.BD compozita + restul grinzilor structurii in solutie compozita echivalenta cu − micsorarea dimensiunilor grinzilor metalice cu Mm +b = Mm (BDSR 5. sunt: (A)Structura duala. (B)Structura duala formata din cadre necontravantuite (CN) + cadre contravantuite excentric (CCE). BDLR) si respectiv egala (BDSM. cu pastrarea dimensiunilor grinzilor metalice (BDSR 2. BDLR 10.1. BDLR 11). BDSM). s-a conformat structura in solutie omogena cu bare disipative scurte (BDSR.5 % . {n ambele variante (A si B) a fost analizata structura omogena. cu bara disipativa lunga (BDLR.BD omogena + restul grinzilor structurii in solutie compozita cu micsorarea − dimensiunilor grinzilor metalice astfel incat Mm +b = Mm . sa nu se formeze mecanisme de etaj. . fig.0 cu gradientul de crestere de 0. . cu bara disipativa scurta (BDSR.0.

in cazul structurilor omogene.HEA550. se manifesta la nivelele 2 ÷ 5 si este in medie cu 50% mai mica decat rotirea plastica admisibila. Rigiditatea pentru aceeasi structura. HEA450 Time : 3. 4 – BDLR – solutie omogena 9 .1) articulatiile plastice apar pana la factorul Ω0 =2. pentru factorul de amplificare Ω0 =2.11 rad GRINZI OM OGENE HEA600. numai in elementele disipative. grinzi adiacente barelor disipative).35 s γp = 0.03 rad Fig. este puternic influentata de prezenta placii de beton armat. scurte sau lungi.000 Fig.5 .17 s γp = 0. HEA550. 3 – BDSR – solutie omogena T1 = 1. BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500. Cu cat rigiditatea este mai mare. GRINZI OMOGENE HEA600. factorul de incarcare Ω0 are valori mai mari. 2) rotirea maxima a barelor disipative. Pentru structurile cu bare disipative compozite se observa o repartitie a articulatiilor plastice si in elementele in care nu se accepta incursiuni in domeniul elasto-plastic (stalpi.BARA DISIPATIVA SCURTA HEA450.5.000 T1 = 1.HEA400 Time : 3.

990 Fig.HEA450(12cm).GRINZI COM POZITE HEA500.BARA DISIPATIVA SCURTA HEA450.HEA400/15cm Time : 2.980 Fig.HEA450/15cm.HEA450.000 T1 = 1.BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500.HEA400 Time : 3.07 rad GRINZI COM POZITE HEA500.10 s γp = 0. 5 – BDSR – grinzi compozite echivalente + BD omogena T1 = 1.02 rad GRINZI COM POZITE HEA500. 6 – BDLR – grinzi compozite echivalente + BD omogena T1 = 1.10 s 10 .BARA DISIPATIVA SCURTA HEA450.26 s γp = 0.HEA450 Time : 2.

100 0.007 0.HEA450(12cm) Time : 3.21 s γp = 0.045 0.052 0.020 0.010 0.rotiri de bara γp (radiani) pentru Ω0 = ultim 4.019 BDLR 12 BDLR 13 BDLM 14 BDLM 15 BDLM 16 Fig.040 0.000 BDSR 1 BDSR 2 BDSR 3 BDSR 4 BDSR 5 0.02 rad Fig.γp = 0.HEA450.017 0.002 .030 0.10 rad GRINZI COM POZITE HEA500.rotiri de bara γp (radiani) pentru Ω0 = ultim 0.BDLR – grinzi compozite echivalente + BD compozita 0.005 0.015 0.105 0. 9 – CALCUL STATIC NELINIAR .072 0.025 0.110 0.030 0.060 0.045 0.009 0.019 BDSM 6 BDSM 7 BDSM 8 Fig.000 Fig.005 0.020 0.020 0.BARA DISIPATIVA LUNGA HEA500. 7 – BDSR – grinzi compozite echivalente + BD compozita T1 = 1.015 0.080 0.000 BDLR 9 BDLR 10 BDLR 11 0. 10 – CALCUL STATIC NELINIAR . 8 . COMENTARII PRIVIND CALCULUL DINAMIC NELINIAR 11 0.120 0.

014 rad. fiind cu ≈ 21% mai mare la structurile cu BDL decat la cele cu BDS. {n cazul utilizarii de accelerograme diferite pentru structura omogena cu BDLR se constata urmatoarele : . Fortele taietoare la baza structurii si ordonata maxima a energiei disipate sunt de 70% si respectiv 35% din valorile celor produse de accelerograma Vrancea 1977. depaseste cu pana la 77% rotirea plastica admisibila.2 g aceasta induce in structura tensiuni si deformatii mult mai mari decat in cazul accelerogramei Northridge care are acceleratia de 4. cu tensiuni remanente. ∆max= 25 cm. {n ceea ce priveste ordonata maxima a energiei disipate. pentru toate variantele de structuri analizate. in cazul structurilor cu BDS. respectiv γp = 0. fiind mai mare cu ≈ 4% la structurile cu BDS decat la structurile cu BDL . de vibratii libere. .009 rad.accelerogramele El Centro 1940 si Mexico City 1995 produc deplasari laterale si rotiri ale barelor disipative mici ∆= 13 cm si γp= 0.accelerograma Vrancea 1977 conduce la cele mai mari deplasari laterale (∆max=31 cm < ∆max=33 cm). o deplasare elastica amplificata cu un coeficient ce variaza practic in jurul aceleiasi valori. care incadreaza bara disipativa in domeniu intermediar de comportare. a = 0. cu toate ca accelerograma Vrancea 1977 are a = 0. De remarcat ca in norme este stabilita. {n cazul utilizarii accelelogramei Vrancea 1977 se constata urmatoarele : . Se subliniaza ca. .deplasarea (la partea superioara a structurii). pentru BDL. El Centro 1940. artificiala (spectru Vrancea). indiferent de norma. 11 ÷ 20 sunt prezentate selectiv unele valori caracteristice obtinute prin aplicarea calcului dinamic neliniar. nu depaseste valoarea maxima admisibila de 33 cm (pentru BDS. .rotirea barelor disipative.accelerograma Northridge 1994 conduce la valori ceva mai mari pentru deplasarea laterala si rotirea barelor disipative ∆= 17 cm. ∆max = 31 cm). iar in cazul structurilor cu BDL cu pana la 60%. . Cheia 1986.02 rad) si forte taietoare la baza structurii. pe structura ramasa deformata datorita primei accelorograme. Forta taietoare la baza structurii este de 90% din cea produsa de accelerograma Vrancea 1977. in zonele cu incursiuni in domeniul elasto-plastic.4 ori mai mare. s-a ajuns la un raport M p/Tp. Prin aplicarea unei noi accelerograme. {n aceasta situatie.032 rad > Ωadm=0. insa ordonata maxima a energiei disipate este mica. 12 . Ar fi insa eronat sa comparam rotirile barelor rezultate in urma unui calcul dinamic neliniar cu cele admise in norme. . structura ramane deformata. {n urma aplicarii accelerogramelor. structura oscileaza fortat in jurul pozitiei deformate. OBSERVATII • Folosind bare disipative cu sectiune redusa. au fost depistate depasiri majore ale rotirilor la nivelele 5 ÷ 8. Mexico City 1995. cu formare de articulatii plastice din combinatia de eforturi M si T.88 g. valoarea maxima a acesteia este produsa de accelerograma artificiala (spectru Vrancea 1977). dupa trecerea unui timp estimat la 30 sec. numai de 40% din cea corespunzatoare accelerogramei Vrancea 1977. rotiri ale barelor disipative ( Ωp=0.{n fig. valori care rezulta din corelarea rotirilor cu deplasarile relative de nivel. Northridge 1994. de fapt.ordonata maxima a energiei disipate scade odata cu scaderea rotirii barei disipative.forta taietoare la baza structurii creste odata cu scaderea rotirii barei disipative. Accelerogramele folosite sunt Vrancea 1977.

pe toata perioada de actiune a seismului.035 0.142 Fig.0 .032 0. pentru structuri cu grinzi compozite cu bare disipative compozite sau omogene. la valori ale coeficientului Ω 0 = 2. calculul static neliniar este mai sever decat cel dinamic neliniar.140 0.030 0. in lipsa posibilitatilor de experimentare. se poate accepta.• {n cazul in care.020 0.060 0. plastificarea sectiunii se produce din forta taietoare.rotiri de bara γp (radiani) 0.023 0. pentru bara disipativa lunga.010 0. ceea ce conduce la ideea ca in multe cazuri. caracteristica domeniului de comportare a barelor disipative scurte. este recomandabil ca rotirile structurilor reale sa fie drastic limitate pentru a induce in structura tensiuni remanente cat mai mici.040 0.032 0.025 0.014 Fig.15 rad.000 BDSR 1 BDSR 5 BDSM 6 0. pentru bara disipativa scurta si de 0. Pentru o proiectare curenta.06 radiani. au aparut articulatii plastice in elementele dimensionate sa lucreze in domeniul elastic.080 0.009 0. • La varianta structurala cu bare disipative compozite (realizata cu sectiunea barei disipative omogene la care se adauga efectul placii din beton armat).083 BDSM 8 0.5 ÷ 3.rotiri de bara γp (radiani) 13 0.127 0. pentru sectiuni de clasa 1. 0. Totusi. deplasarile de nivel se incadreaza in limitele acceptate de norme. acest fenomen nu s-a manifestat. o rotire admisibila de 0.120 0. in urma incursiunilor in domeniul elasto-plastic. • {n calculul static neliniar.. 11 – CALCUL DINAMIC NELINIAR .160 0.015 0. fara sa apara pierderi de stabilitati locale.000 BDLR 9 BDLR 9a BDLR 9b BDLR 9c BDLR 9d BDLR 9e 0. capacitate stabilita experimental. din cauza modificarii caracteristicilor geometrice ale sectiunii.009 . 12 – CALCUL DINAMIC NELINIAR . Prin capacitate de rotire elasto-plastica se intelege rotirea maxima care poate fi dezvoltata de o bara. rotirile pot fi analizate functie de capacitatea maxima de rotire a barei in domeniul elasto-plastic.005 0.100 0.107 0.020 0. In calculul dinamic neliniar.

015 0.005 0.020 0.032 0.023 0.000 BDLR 9 BDLR 9a BDLR 9b BDLR 9c BDLR 9d BDLR 9e 0.025 0.032 0.009 0.0.rotiri de bara γp (radiani) 14 0.009 .014 Fig.035 0. 13 – CALCUL DINAMIC NELINIAR .030 0.010 0.

03.20g . 14 – Accelerograme Vrancea 1977. Cheia 1986 si artificiala 15 CHEIA 1986 – a=0.VRANCEA 4.1977 – a=0.08g ARTIFICIALA (SPECTRU VRANCEA '77) 1986 – a=0.20g Fig.

VRANCEA . rotirea barei disipative 3: γp = 0. Calcul dinamic neliniar.50 time 27.031679 Y3A . : -1138.31 m c. : 0.2% AM ORTIZARE Time : 7. 15 – BDLR – Solutie omogena.Y3A .2% AM ORTIZARE b Section Force Sec.50 0. timp 7.VRAN CEA . b. : 558. forta taietoare de baza: S = 1156.032 rad. 1 Sec.50 c d Fig.3 tf.180 Y3A . : 1155. grinzi.VRANCEA .3109 max.Force 0.00 time 27.021948 max. 0.2% AM ORTIZARE Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y3A . cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 16 .90 Energy max.00 time 27.2% AM ORTIZARE Axial Strain element : 3 min.2247 Deformation X. : -0.40 Sum max. accelerograma Vrancea 1977 (a = 0.VRANCEA .VRANCEA . 4. 3. bare disipative.50 a Y3A . 2 Sum min. stalpi. a. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0.00 time 27. 2. : -0.18 s.Disp. diagonale d.m 1.2% AM ORTIZARE Displacement at node : 516 min.2 g).30 X . : 0. energie disipata: Emax = 558.0 t (pt.

b. : 215.00 time 60.008962 max. forta taietoare de baza: S = 1019.2% AM ORTIZARE b Section Force Sec.88 g).240 Y5A . rotirea barei disipative 3: γp = 0.2 s. : 0. bare disipative. energie disipata: Emax = 215. stalpi.00 a Y5A .17 m c. a. timp 15.NORTHRIDGE . diagonale d.0 tf. Calcul dinamic neliniar.m 1.N ORTH RID GE .Force 0.014 rad.3 t (pt. 4.2% AM ORTIZARE Time : 15.70 Sum max. accelerograma Northridge 1994 (a = 0.2% AM ORTIZARE D isplacement at node : 516 min.2% AM ORTI ZARE Axial Strain element : 3 min.00 c d Fig.2% AM ORTIZARE Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y5A .N ORTHRI DGE .00 time 60.1581 D eformation X. grinzi. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0. : -0. 2 Sum min. : -951. : 1019.014198 Y5A . 3. 1 Sec. 0.NORTHRID GE .30 Energy max. 16 – BDLR – Solutie omogena.NORTHRID GE .00 time 60.00 time 60.00 0.Disp. : 0.Y5A . cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 17 . : -0. 2.1662 max.00 X .

76 c d Fig.Disp. : 204.76 a Y6A .76 0. a. b. 3. rotirea barei disipative 3: γp = 0.06 s. forta taietoare de baza: S = 886. bare disipative.35 g). 1 Sec.00 time 53. grinzi. cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 18 . energie disipata: Emax = 204.2% AM ORTIZARE b Section Force Sec. 17 – BDLR – Solutie omogena. : 0.00 time 53.EL CENTRO . 2 Sum min.EL CENTRO .Force 0.0 tf.m 1.76 time 53. Calcul dinamic neliniar.2% AM ORTI ZARE D eformation Displacement at node : 516 min. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0. timp 6.060 Y6A .006445 max.1347 max. 2.2% AM ORTIZARE Axial Strain element : 3 min. diagonale d. 4.EL CENTRO .2% AM ORTIZARE Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y6A . : -702. 0.009 rad.EL CENTRO . accelerograma El Centro 1940 (a = 0. : -0.8 t (pt.Y6A . stalpi. : -0.00 Sum max.13 m c.EL CENTRO .80 Energy max.1307 X .2% AM ORTIZARE Time : 6.00 X . : 0.00 time 53. : 886.008492 Y6A .

: -811.54 a Y7A . 0. c.2% AM ORTIZARE Axial Strain element : 3 min. : 0. bare disipative. grinzi. 1 Sec.M EX ICO CI TY . 2 Sum min.009 rad.1279 Deformation X .00 time 72.Force 0.30 Energy max. stalpi. accelerograma Mexico City 1995 (a = 0. cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 19 . rotirea barei disipative 3: γp = 0.13 m energie disipata: Emax = 151.30 Sum max.2% AM ORTIZARE b Section Force Sec.8 s. : -0.Disp.54 time 72.3 t (pt.M EX ICO CITY .54 0. : -0. d.005472 max.M EX ICO CITY .54 c d Fig. b.00 time 72.1349 max.Y7A . a. : 801. timp 36.M EXICO CITY . 3. 18 – BDLR – Solutie omogena.20 X . : 151.10 g). 2.M EX ICO CI TY .008787 Y7A . : 0.m 1.00 time 72. diagonale forta taietoare de baza: S = 811. Calcul dinamic neliniar. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0. 4.2% AM ORTIZARE Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y7A .2 tf.800 Y7A .2% AM ORTIZARE Displacement at node : 516 min.2% AM ORTIZARE Time : 36.

032 rad.VRANCEA+CHEIA .Y4A .30 Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y4A . rotirea barei disipative 3: γp = 0.VRANCEA+CHEIA .2% AM ORTIZARE Axial Strain element : 3 min. 4.180 Y4A . : 0.021685 max.69 time 73.69 0. 2 Sum min.m 1. 3. Calcul dinamic neliniar.2% AM ORTIZARE Deformation Displacement at node : 516 min.VRANCEA+CH EI A .Disp.2% AM ORTIZARE X . b. 1 Sec.VRANCEA+CHEIA .Force b Section Force Sec. : 0. : 1134. bare disipative.VRANCEA+CH EI A .18 s. 19 – BDLR – Solutie omogena.2252 X .00 time 73. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0. 0. a.031017 Y4A . 2. d.2 t (pt.69 c d Fig. timp 7. diagonale forta taietoare de baza: S = 1150.2% AM ORTIZARE Energy max.3110 max. stalpi. accelerograma Vrancea 1977 + 30 s repaus + accelerograma Cheia 1986. cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 20 . : -0. : 655.31 m energie disipata: Emax = 655. c.3 tf. : -0.00 tim e 73.30 0.20 Sum max.2% AM ORTIZARE Time : 7.69 a Y4A . : -1150. grinzi.00 time 73.

: 1100.2% AM ORTIZARE Time : 6.022291 Y8A .2352 max.00 0. timp 6.00 time 30.00 X .0 tf.2469 Deformation X.2% AM ORTIZARE b Section Force Sec.40 Sum max. 20 – BDLR – Solutie omogena.Disp.Y8A .023 rad. grinzi.300 Y8A . : -0. 2. : 1028. d. rotirea barei disipative 3: γp = 0. c. 1 Sec. diagonale forta taietoare de baza: S = 1100. Calcul dinamic neliniar. 0.SYNTHETIC .2% AM ORTIZARE Displacement at node : 516 min.00 time 30. : 0. cadre necontravantuite + cadre contravantuite) 21 .3 s.Force 0. 3.00 c d Fig.40 Energy max. bare disipative. 2 Sum min.m 1. : 0.25 m energie disipata: Emax = 1028.00 a Y8A .00 time 30.4 t (pt.00 time 30.SYNTHETIC .023457 max. : -0.SYNTHETIC . 4. : -1097. deplasarea nodului de la ultimul nivel: ∆ = 0.2% AM ORTIZARE Axial Strain element : 3 min.SYNTH ETIC . b. a.2% AM ORTIZARE Energy distribution K inetic Set 1 Set 2 Set 3 Set 4 Y8A . stalpi. accelerograma artificiala (spectru Vrancea 1977).SYNTHETIC .

considerand grinzile omogene . pe toata durata de actiune a seismului (stalpi. GRINZI SECUNDARE ROST { N PLACA DE BETON BAR~ DISIPATIV~ DIAGONALE Fig. cresterea capacitatii portante este de numai 2 %. Pe aceasta zona nu vor fi prevazuti conectori. prevazute cu conectori orizontali pentru a nu fi afectat efectul de saiba. {n lungul grinzilor secundare se vor realiza rosturi patrunse. 5. 5. scurte sau intermediare. Suprapunerea de eforturi din diverse incarcari. Calculul structurilor multietajate se poate realiza. Barele disipative lungi.Solutii pentru a permite deformarea libera a barelor disipative in cazul existentei placilor din beton armat 5. Pentru dimensionarea si verificarea elementelor structurale care trebuie sa lucreze in domeniul elastic.{ncarcarile se pot aplica pe grinzi secundare. 21 .2. Conectorii vor permite in schimb. se impune armarea suplimentara a placii din beton armat cu bare paralele cu elementul disipativ. care delimiteaza intentionat bara disipativa si care asigura totodata stabilitatea generala. CONCLUZII 5. 22 . Prin sistemul constructiv ales.4. Detasarea se poate realiza prin crearea unui spatiu intre talpa superioara si placa din beton armat.1. intre Bc 15 si Bc 30.3. care delimiteaza bara sau zona disipativa. rotirea in plan vertical. produse de incarcarile gravitationale. pentru a permite dezvoltarea articulatiilor plastice din actiunea incarcarilor seismice si pentru a evita suprapunerea necontrolabila de tensiuni.iar apoi − grinzile omogene vor fi inlocuite cu grinzi compozite echivalente Mm +b ≥ Mm . Pentru ca raportul dintre momentele pozitive si negative ale grinzilor compozite sa aiba valori cat mai mici. 5. nu trebuie incarcate direct. Placa de beton armat va rezema pe grinzile secundare. poate conduce la impiedicarea dezvoltarii rotirilor in domeniul elasto-plastic.1. barele disipative vor lucra in structura numai ca elemente omogene. Practic.3.5.parcurgand toate etapele de calcul . intr-o prima faza. Aceasta metodologie de calcul conduce la o simplificare majora a efortului de proiectare si totodata la o conformare rationala a elementelor structurale. Clasa betonului influenteaza intr-o masura nesemnificativa capacitatea portanta la moment negativ. Placa din beton armat va fi detasata (vezi figura 21) de talpa superioara a barei disipative sau a zonei disipative.

se propune utilizarea unor dispozitive. prin adaugarea unor vute si/sau latirea talpilor grinzii .de micsorare a efectului dinamic din actiunea seismica. Pentru dimensionarea suruburilor de ancoraj sau a lungimii de stalp. pentru calculul static si dinamic neliniar (simularea efectului de saiba al planseului se face prin impunerea de deplasari laterale egale la fiecare nivel). Aceasta pretensionare are rol dublu : . 23 .1. 5. 5.8.7. 28 si 29 vor fi pretensionate intre 50 si 70 % din valoarea momentului de strangere al surubului din imbinarea care lucreaza prin frecare.) din beton armat se foloseste relatia de calcul : n . Pentru reducerea starii complexe de eforturi din imbinarile cu flanse. radier.). cu caracteristici dinamice cat mai diferite. amplasate atat la talpa inferioara cat si la cea superioara. 5. 23). . la un viitor seism. care sa preia forta taietoare. ∑ ⋅P + ∑ ⋅C + ∑ n i n i d ni ⋅ Vin + Ω 0⋅ ⋅ E (4) 5. Barele disipative pot avea caracteristici geometrice ale sectiunii mai mici decat ale grinzii din deschiderile adiacente. Surburile din imbinarile cu flanse fig. prin practicarea unor variatii ale latimii talpilor. scaune. Aceasta metodologie permite dimensionarea elementelor structurale din calculul static liniar spatial si totodata urmareste comportarea structurii in regim static si dinamic neliniar. diafragme etc. este indicat sa se utilizeze in calculul dinamic neliniar. Dirijarea formarii articulatiilor plastice in zonele disipative se poate realiza si prin marirea caracteristicilor geometrice ale capetelor grinzii.stalp.1. 5.7. Pentru a dimensiona cu un grad mai mare de siguranta.0. Pentru a ne apropia cat mai mult de comportarea reala a unei structuri.2. 23. Pentru structurile regulate.9 ∑Pi + Ω0E (5) (in cazul folosirii sistemului de incastrare a stalpilor prin inglobarea acestora in elemente din beton armat .bulbi.de realizare a unei imbinari rigide grinda .diagonalele cadrelor contravantuite excentric. pentru analiza modala si calculul static liniar.5.6.6.o structura spatiala. inglobat in infrastructura (bulbi. in plan si elevatie. cu doua axe de simetrie (specifice structurilor multietajate) se poate aplica sistemul de calcul pe doua structuri analoage: .un tren de cadre plan. este necesar sa se utilizeze in calculul dinamic neliniar mai multe accelerograme reale. diafragme etc. 5. pana la maxim 30 ÷ 45 % din latimea acestora sau utilizarea unor profile mai mici. acestea se vor calcula cu relatia (4) : Ω0 se ia din tabelul 1 functie de tipul structurii unde : 5.6.9. Prinderile grinda-stalp se vor realiza cu sudura in adancime cu patrundere completa sau cu suruburi de inalta rezistenta. pe langa acelerograme reale si accelerograme sintetice. Prin acest sistem se dirijeaza formarea articulatiilor plastice in zonele disipative si nu in imbinari. 5. Pentru ca cele doua structuri analoage (spatiala si tren de cadre plane) sa fie echivalente trebuie ca perioada proprie de vibratie sa nu difere cu mai mult de 10 %. grinzile adiacente barelor disipative). indiferent de directia pe care aceasta actioneaza in plan vertical (fig. radier. pe un amplasament intr-o zona pentru care se cunoaste accelerograma. 24. . 22.

structurile care au avut incursiuni in domeniul elasto-plastic raman cu tensiuni si deformatii remanente. 5. 24 . Aceste deformatii se dezvolta in jurul pozitiei deformate.Prin folosirea accelerogramelor sintetice. {n fig.10. 19 se poate vedea starea de deformatii remanente (rotiri si deplasari) si apoi deformatiile rezultate din aplicarea unei noi accelerograme. {n cazul aparitiei unui nou seism (replici sau seisme pe structuri neconsolidate) seismul gaseste pe structura respectiva o alta geometrie si zone ale elementelor disipative sau elemente disipative in sine cu tensiuni remanente care constituie puternici concentratori de eforturi. {n urma unui seism. se poate cuantifica si efectul oboselii la un numar redus de cicluri.

SEC| IUNEA 1-1 SEC| IUNEA 2-2 Fig. 22 25 .

23 26 .SEC| IUNEA 1-1 SEC| IUNEA 2-2 Fig.

SEC| IUNEA 1-1 SEC| IUNEA 2-2 Fig. 24 27 .

Fig. 25 28 .

26 29 .Fig.

27 30 .Fig.

SEC| IUNEA A-A DETALIUL A Fig. 28 31 .

29 32 .SEC| IUNEA A-A DETALIUL A Fig.

S. Budapest. fara luarea in considerare a influentei placii din beton armat (prin sectiuni echivalente) asupra grinzilor metalice poate conduce la colaps prematur sau la aparitia formelor critice. in ansamblul sau. 448 Aribert J. Quasi-static cyclic and pseudodynamic composite substructures with softening behaviour in SDSS’97 Nagoya (Japan). Cel de al doilea seism trebuie considerat fara coeficient de amortizare.2 secunde. Bursi O. (Romania). socialculturale. 33 .13. Conf. Pentru asigurarea confortului intr-o structura cu planseu compozit. Intern Conf. iar structura prezinta importanti concentratori de eforturi care nu pot fi cuantificati. Proposals for Improving the Romanian Seismic Code. Ioan P. A. Zandonini R. Dalban C. 5. of Steel Struct.12. astfel incat forta taietoare de baza sa fie preluata in proportie de cel putin 25 % de cadrele necontravantuite. 5.. deoarece elementele nestructurale au fost partial sau total distruse. of the 8th Intern. Seismic Design of composite structures in the United States Behaviour of steel Structures in Seismic Areas STESSA’94 E§FN. Final Report. perioada proprie de vibratie a acestuia trebuie sa fie sub 0. Calculul unei structuri multietajate in solutie omogena.1 General rules for Buildings. European committee for Standardisation (1994).Folosirea programului DRAIN 2D+ nu a permis cuantificarea starilor de tensiuni in articulatiile plastice rezultate din aplicarea celor doua accelerograme. Design of composite Steel and Concrete Structures. (1997). BIBLIOGRAFIE Astaneh ASL.(1995).. se recomanda conformarea si dimensionarea cadrelor. Provisions concerning multy-storey steel frames. (1997).. Modelisation par elements finis adoptée aux poutres et assemblages de bâtiments mixtes acier-beton. 5.. Innsbruck (Austria). Betea St. Conf. Timisoara (Romania) AISC-97 (1997). Steel Struct.SPON p. Dima S.A. & Spanu St. Part 1. Nethercot D. Design provisions for Earthquake resistance of structures. IABSE . in timpul actiunilor seismice. Seismic Provision for Structural Steel Buildings. Bucharest. Behaviour and design of composite connections.. (1997). European Committee for Standardisation (1992) Eurocode 8 – ENV 1998 (1994). Eurocode 4 – ENV 1994 (1992). Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte. Proc.11. Gramola G. Pentru a asigura o buna comportare ductila a structurii. agrozootehnice si industriale (P100-1992).M. on Composite Construction.. (1995).. IABSE Int.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful