Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Monitorizarea frecventei cardiace prin electrocardiograma

Electrocardiograma

Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce măsoara impulsurile electrice ale inimii.Inima este o pompă musculară formată din patru camere. Cele două camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de jos, ventricule. Un sistem natural electric, face ca muşchiul inimii să se contracte şi să pompeze sậngele către plămậni şi restul corpului. Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electrozi. În timpul electrocardiogramei electrozii sunt ataşati de piele la nivelul toracelui, braţelor şi picioarelor. Aceştia sunt conectaţi la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr-o reprezentare grafică, pe care o înregistrează pe hậrtie. Aceasta reprezentare grafică, ce apare sub forma unei linii, este analizată de aparat şi mai apoi de către medic

Pagina 1 din 69

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Activitatea electrică a inimii poate fi detectată de la nivelul pielii prin nişte mici discuri metalice, denumite electrozi. În timpul electrocardiogramei electrozii sunt ataşaţi de piele la nivelul toracelui, braţelor şi picioarelor. Aceştia sunt conectaţi la un aparat ce transformă impulsurile electrice într-o reprezentare grafică, pe care o inregistrează pe hậrtie. Această reprezentare grafică, ce apare sub forma unei linii, este analizată de aparat şi mai apoi de către medic.

O electrocardiogramă poate să arate: - dovezi - semne - semne - probleme - semne de ale ale ale unui unor ale inflamaţie a flux leziuni măririi sanguin noi sau ritmului sacului ce inconjoară de volum la ale vechi a nivelul inimii inimii inimii (infarcte) insuficient

cardiac(aritmii) inima (pericardite).

- modificări ale activităţii electrice, determinate de un dezechilibru electrolitic

O electrocardiogramă nu prevede apariţia unui infarct miocardic. O electrocardiogramă este indicată pentru: - evaluarea unei dureri de piept inexplicabile, în special cậnd se suspicioneaza un posibil infarct; alte cauze posibile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr-o electrocardiogramă sunt aritmiile, hipertrofia unei camere (pereţii camerei sunt ingroşaţi),

Pagina 2 din 69

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inflamaţia sacului ce inconjoară inima(pericardita), scăderea fluxului sanguin către inimă (ischemia) - monitorizarea activităţii electrice ale inimii - diagnosticarea hipertrofiei ventriculare - monitorizarea eficienţei şi a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrică a inimii - verificarea funcţionării unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate în inimă cu scopul de a menţine regulat ritmul acesteia. O electrocardiogramã poate fi folositã pentru a evalua simptomele unei afecţiuni cardiace (precum o durere inexplicabilă de piept, dispneea, ameţeli, palpitaţii sau o stare de slăbiciune) sau funcţia cardiacă, atunci cậnd există factori de risc pentru boli cardiace (precum diabetul zaharat, hipercolesterolemia, fumatul, hipertensiunea arterială, sau istoric familial de afecţiuni cardiace la vậrste tinere). Medicul care efectuează electrocardiograma trebuie informat asupra medicatiei pe care pacientul o are prescrisă. Unele medicamente pot influenţa rezultatele electrocardiogramei. Electrocardiograma este efectuată de obicei de către un cadru medical, iar rezultatul este interpretat de către un medic, precum un internist, un medic de familie, cardiolog sau chirurg.Pacientul primeşte de obicei EKG-ul ca dovadă a examinării sale de către un medic. Electrocardiograful este portabil, astfel încật EKG-ul poate fi efectuat, practic, oriunde. În cazul spitalizării, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf; acest proces este denumit telemetrie.Înainte de efectuarea EKG-ului, pacientul trebuie să-si îndepărteze toate bijuteriile si hainele de pe jumatatea superioară a corpului, de la nivelul mậinilor si a picioarelor. În timpul electrocardiogramei pacientul va sta întins pe o masă sau pe un pat. Zonele de la nivelul pieptului, mậnilor şi a picioarelor unde vor fi plasaţi electrozii, sunt curatate şi eventual rase, pentru a furniza o suprafaţă curată si netedă. Intre piele şi electrozi poate fi plasat un gel special sau nişte mici tampoane imbibate cu alcool sanitar, pentru a imbunătaţi conducerea impulsurilor electrice. Pot fi folosiţi şi electrozi de unica folosinţã ce nu necesită gel sau alcool. În cazul aparatelor mai vechi, electrozii trebuie repoziţionaţi în timpul testării. După terminarea investigaţiei electrozii şi gelul sunt îndepărtaţi. Pe durata efectuării testului, pacientul nu trebuie să se miste sau sa vorbească, deoarece activitatea musculară poate influenţa rezultatul. Pentru rezultate optime, pacientul trebuie să stea întins, nemişcat şi
Pagina 3 din 69

El este alcătuit dintr-un lichid numit plasmă şi din globule albe şi roşii. cursuri si referate postate de utilizatori. uneori medicul poate ruga pacientul să-şi ţină respiraţia pentru cậteva secunde. de exemplu. de unde sunt luate în sânge. atunci cậnd se măsoară ritmul cardiac.Vizitati www. În unele cazuri. Hematiile au viată scurtă cam de 100 de zile Pagina 4 din 69 . cu gust puţin sărat.ro ! Arhiva online cu diplome. Globulele roşii (hematii) -au forma unui disc biconcav. Ele sunt produse continuu de măduva roşie a oaselor spongioase.5 milioane hematii -nu au nucleu de aceea nu se divid. Sistemul circulator Sângele Sângele este un lichid de culoare roşie. O electrocardiogramă dureazã în medie 5 panã la 10 minute. sănnnnnn respire normal. cu diametrul de 7 µm.tocilar. Un milimetru cub de sânge conţine în mod obişnuit 4. această perioadă se poate prelungi.

cursuri si referate postate de utilizatori. De îndată ce microbii găsesc o poartă de intrare pătrund în ţesuturi unde având condiţii prielnice se inmulţesc -leucocitele сare se pot deplasa cu ajutorul pseudopodelor ca şi amiba trec prin pereţii vaselor sangvine pentru a ajunge la locul invadat de microbi şi acest procedeu se numeşte DIAPEDEZĂ -tot cu ajutorul pseudopodelor ele capturează microbii pe care ii digeră şi acest fenomen este numit FAGOCITOZĂ -alte leucocite numite limfocite produc anitcorpi (substanţe care distrug şi ele microbi) -tot alte leucocite curaţă sângele de hematoane (vânătăi) şi descompun hemoglobina din hematiile distruse. cu eliberare de energie. apoi sunt distruse în ficat şi splină. Datorită hemoglobinei hematiilor le revine rolul de a transporta oxigenul şi dioxidul de carbon îin plămâni oxigenul adus de aerul inspirat formează împreună cu hemoglobina o substanţă instabilă numită oxihemoglobină dc598r7183dccu -ajunsă la ţesuturi oxihemoglobina se desface iar oxigenul este luat de celule. -in urma oxidării.ro ! Arhiva online cu diplome. Globulele albe (leucocitele) -sunt mai puţin numeroase (7500/mm3 de sânge) -ele sunt celule incolore cu 8-20 µm în diametru. Rolul leucocitelor este de a apăra organismul. Creşterea numărului de leucocite reprezintă un semnal de alarmă deoarece acest fapt indică existenţa unui focar de infecţie în organism. rezultă bioxidul de carbon care formează împreună cu hemoglobina o substanţă instabilă numită carbohemoglobină -carbohemoglobina este transportată de la ţesuturi la plămîni unde eliberează dioxidul de carbon care este expirat -în acest mod hematiile îşi indeplinesc rolul de a transporta gazele respiratorii în organism. Pe langă celulele roşii şi albe în sânge există şi nişte fragmente de citoplasmă desprinse din unele celule cu talie mare. Aşadar principalul lor rol îl constituie apărarea organismului împotriva unor factori străini de acesta. În interiorul hematiilor se găseşte o substanţă numită hemoblobină.tocilar. care conţine fier.Vizitati www. De aceea în cazul multor afecţiuni medicul recomandă să se facă analiza sângelui al carui rezultat consemnat pe buletinul de analiză il ajută să stabilească diagnosticul. Acestea se numesc plachete sangvine şi sunt în Pagina 5 din 69 . unde este utilizat la oxidarea nutrimentelor. Nucleul este uşor de observat şi prezintă diferite forme.

Lichidul interstitial pătrunde treptat în interiorul unor capilare. chiar la nivelul spatiilor dintre celule . ea transportă de la locul de formare la cel de acţiune următorii produşi: -substanţe nutritive -hormoni produşi de glandele endocrine -anticorpi -substanţe nefolositoare Alături de sânge. formând limfa. Plachetele sangvine şi fibrinogenl sunt factori ai coagulării sângelui. plachetele sangvine se unesc în grămejoare si participă împreună cu alţi factori din plasmă la formarea cheagului. Numărul constant al globulelor. provenie din sânge. se varsă în sânge şi.Vizitati www. circulaţia substanţelor în corpul omului se asigură de către lichidul interstitial şi limfa.ro ! Arhiva online cu diplome.şi nici fibrinogen. Lichidul interstiţial. Plasma constituie partea lichidă a sângelui care are în compoziţie substanţe anorganice cum ar fi: apa şi sărurile minerale şi substanţe organice cum ar fi: fibrinogenul( substanţa cu rol în coagularea săngelui) Fibrinogenul în contact cu aerul se transformă intr-o substantă filamentoasă şi insolubilă numită fibră. spre deosebire de acesta.tocilar. arată că mediul intern al corpului are un echilibru stabil. dar nu conţine hematii. căt şi compoziţia plasmei. astfel. Comparând-o cu sângele. Ele au rol în coagularea sângelui. În acest fel se formează cheagul care nu permite scurgerea sângelui.400000/ mm pătrat şi au dimensiuni foarte mici. Aici. cursuri si referate postate de utilizatori. care circulă prin vasele limfatice. număr de 200000. contribuie la transportul substanţelor în organism. impreună cu lichidul interstiţial. aflat între celule. intervenind imediat după ce se produc leziuni. nu conţine globule decât leucocite mici. Analiza sângelui din materiile fecale Pagina 6 din 69 . Aceasta formează o reţea de fibre în ochiurile căreia se formează globule. În afară de intervenţia la formarea cheagurilor plasma are şi rol de transportor. limfa conţine mai multă apă şi mai multe leucocite. mereu aceeaşi la un om sănătos. Limfa. însă. la menţinerea căruia participă organismul în totalitate.

scaunul nu pare colorat şi în această situaţie numai laboratorul poate preciza dacă este sânge în scaun. gr. colita. căci sângele inghiţit poate modifica rezultatul analizei. Când hemoragia este mare şi provine din partea superioară a tubului digestiv (stomac. brânză. pentru ca în acest caz rezultatul analizei nu are nici o valoare. sângele apare în materiile fecale. B(III). AB (IV). după caracteristicile sale chimice în 4 grupe sangvine: gr. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Este bine ca persoanele care au hemoroizi ce sângerează. să informeze de acest lucru pe medic. Pagina 7 din 69 . În mod normal în materiile fecale ale omului nu se găseşte sânge. persoanele cărora le sângerează gingiile vor evita să se spele pe dinţi înainte deanaliză. Dacă hemoragia provine din partea inferioară a intestinului (hemoroizi) atunci săngele nu este digerat şi scaunul apare colorat în roşu. ulcerul duodenal. Numai în unele boli ale tubului digestiv care produc sângerări (hemoragii) cum sunt ulcerul gastric. chiar dacă este permanentă.tocilar. legumele verzi şi nu se va lua nici unmedicament. În vederea acestei analize persoana suspectă de hemoragie trebuie să urmeze întocmai. gr. După acest timp se va recolta o cantitate de materii fecale cât o nucă. Se vor scoate din alimentaţie carnea de orice fel. enterita. A (II). compus din lapte. În cazurile în care hemoragia este mică (hemoragie ocultă). O(I). Grupele sangvine şi importanţa lor: Sângele oamenilor se împarte. intestin ) scaunul are un aspect negricios din cauza digerării sângelui respectiv. ce se va transporta la laborator într-un recipient de material plastic.Vizitati www. De asemenea. făinoase şi cartofi. timp de 3 zile regimul alimentar prescris de medic. ouăle. gr. Materiile fecale nu trebuie să fie în contact cu vase sau recipiente din fier.

Se spune că ele sunt compatibile.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. care donează. apar mici granulaţii. Până în anul 1940 nu se ştia de ce în timpul anumitor transfuzii. efortul muscular ( munca fizică şi sportul măresc ritmul cardiac(. hematiile aglutinate astupă vasele de sânge. adult 70-75 bătăi pe minut. Aceste grupe au fost descoperite în anul 1900. se produce această aglutinare. Pe o lamă de sticlă se amestecă 2 picături de sânge provenite de la 2 persoane diferite. Majoritatea oamenilor îl au în sângele lor. şi voi îl veţi putea face după împlinirea majoratului. dar nu poate dona decât grupei sale. De aceea este obligatoriu ca grupele de sânge ale primitorului şi donatorului să fie cunoscute. intervenea totuşi moartea primitorului. ŞTIAŢI CĂ: -ritmul cardiac diferă în funcţie de: -vârstă ( nou născut 130 bătăi pe minut. sex ( e mai mare la femeie).ro ! Arhiva online cu diplome. pe care. în urma transfuziei. El se numeşte factorul Rh. În cazul unui accident. grupa AB poate primi sânge de la toate celelalte grupe. Ei sunt Rh+. fără să se ştie care era cauza. Organismul căruia i se donează sângele se numeşte primitor. peste care se adaugă o picătură din sângele celeilalte. Pagina 8 din 69 . bătrân 80 de bătăi pe minut). Nu veţi dăuna cu nimic organismului vostru. în unele cazuri nu se observă nimic ( sânge normal). dar sigur veţi ajuta pe cineva aflat în impas. În urma unor accidente se pierde mult sânge şi în astfel de cazuri se iveşte necesitatea unor transfuzii de sânge. Grupa 0 poate dona sânge tuturor celorlalte grupe. în alte cazuri. alături de grupele sangvine. alţii nu îl au şi sunt Rh-. Dacă nu are loc aglutinarea. acest fenomen se numeşte aglutinare şi se datorează faptului că hematiile se lipesc unele de altele. cel ce are această grupă sangvină se numeşte donator universal. ATENŢIE! Se poate dona sânge dacă: vârsta donatorului este între 18-60 de ani. dacă are loc aglutinarea. Atunci când. dar nu poate primi de la grupa sa. Explicaţia se poate da în urma unui experiment foarte simplu. cele 2 grame sunt compatibile. transfuzia nu este posibilă între cele 2 grupe de sânge şi se caută sânge de la alt donator. întrerup circulaţia sangvină şi provoacă moartea primitorului. cele 2 tipuri de sânge pot fi amestecate. la spital sau la policlinică se face testul de aglutinare.tocilar. Se foloseşte o picătură din sângele sau serul uneia din cele 2 persoane. donarea sângelui este un act umanitar. donator. chiar dacă se respecta compatibilitatea. Până la descoperirea grupelor sangvine s-au întâmplat multe decese în urma transfuziilor. Dacă nu se aglutinează. în identificarea caracteristicilor individuale ale sângelui. celălalt. este primitor universal. Astăzi se ştie că alt factor de compatibilitate intervine.

bronhii. şi de la torace (spaţiile intercostale. Venele pulmonare îl duc în atriul stâng. aducând sângele la ţesuturi. prin venele jugulare interne. de la membrele superioare. Pagina 9 din 69 . pericard şi diafragm). care se deschid în atriul drept. şi venele pulmonare. cursuri si referate postate de utilizatori. Strânge sângele venos de la creier. Sistemul venos al marii circulaţii este reprezentat de două vene mari: vena cavă superioară şi vena cavă inferioară. o venă secţionată ramâne moale şi închisă. Durata acestui circuit este de 11 sec. sângele lasă dioxid de carbon.tocilar. de la acestea la inimă. trece în ventriculul stâng. Mica circulaţie(circulaţia pulmonară). Peretele venelor conţine foarte puţine fibre elastice. Vena cavă superioară. Ventriculul drept împinge în artera pulmonară sânge venos(încărcat cu dioxid de carbon). Înapoi. prin sistolă atrială. prin sistemul azygos. esofag. care conduc în atriul stâng sângele venit de la plămâni. prin venele subclaviculare.Majoritatea venelor situate sub inimă reprezintă pe pereţii lor valvule în formă de cuib. gât.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. fixează oxigen în hemoglobină şi devine roşu aprins datorită oxihemoglobinei. de unde. Circulaţia sângelui Sângele efectuează în organism un dublu circuit: de la inimă la diverse organe şi. De aceea. starea de sănătate ( la omul febril ritmul cardiac creşte). cap. Venele sunt vase care se deschid la nivelul atriilor. La nivelul plămanului. care înlesnesc urcarea sângelui spre cutia toracică. Cele mai importante vene sunt vena cavă inferioară şi cea superioară.

mezenterică inferioară şi splenică. De fiecare parte. iar prin fuzionarea acestora se formează vena cavă superioară. respectiv ovare. suprarenale. Ele nu însoţesc arterele şi se varsă în venele profunde. Ea se formează din unirea a trei vene: mezenterică superioară. cu care s-a inbogăţit la nivelul intestinului subţire (prin absorbţia intestinală). de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare). fiecare venă iliacă comună este formată prin unirea venei iliace externe cu vena iliacă internă. testicule. Pagina 10 din 69 . care transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive rezultate în urma absorbţiei intestinale. La nivelul lor se fac injecţii venoase. datorită coloraţiei albastre.Vizitati www. se găsesc imediat sub piele şi se pot vedea cu ochiul liber prin transparenţă. cu care s-a încărcat în plămâni. cursuri si referate postate de utilizatori. Vena cavă inferioară se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă. Vena subclaviculară continuă vena axilară care strânge sângele venos de la nivelul membrelor superioare. de la rinichi. prin intermediul capilarelor. Ventriculul stâng. Vena iliacă internă colectează sângele de la pereţii şi viscerele din bazin. străbate diafragma şi se termină în atriul drept. subcutanate. Venele profunde poartă aceeaşi denumire cu arte-rele care le însoţesc. La rândul ei. iau naştere venele brahiocefalice stângă şi dreaptă. Vena cavă inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale. prin sistola ventriculară. de la pereţii şi viscerele din bazin. Marea circulaţie. sângele lasă oxigenul.tocilar. Vena iliacă externă continuă vena femurală care strânge sângele venos de la nivelul membrului inferior. 0 venă aparte a marii circulaţii este vena portă. Venele superficiale. Adună sângele venos de la membrele inferioare.ro ! Arhiva online cu diplome. Sângele venos al membrelor superioare este colectat de două sisteme venoase. Ca şi la membrul superior. cât şi de la ficat (venele hepatice). unul profund şi unul superficial. Vena cava inferioară. La nivelul organelor. împinge sângele în artera aortă şi ramificaţiile acesteia. prin unirea venei jugulare interne cu vena subclaviculară. se disting vene superficiale şi vene profunde (cu aceleaşi caracteristici). şi nutrimentele.

Peretele arterelor este elastic. Arterele sunt vase care pornesc din ventricule. Arteriorele se ramifică. subîmpărţită în toracală şi abdominală. Este format din artera aortă şi din ramurile ei. ducând sângele către ţesuturi. stângă şi dreaptă. de aceea o artera sectionata ramane deschisa. urcă la nivelul gâtului până în dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid.ro ! Arhiva online cu diplome. aorta abdominală se bifurcă în arterele iliace comune. Ramurile arcului aortic Dinspre dreapta spre stânga. După ce urcă 5-6 cm. se curbează formând cârja aortică. cursuri si referate postate de utilizatori. care irigă toate ţesuturile şi organele corpului omenesc. se curbează şi formează arcul aortic.Vizitati www. La acest nivel există o mică dilataţie. bogată în receptori. Pagina 11 din 69 . din care se desprind cele două artere coronare. care pleacă din ventricului stâng.tocilar. Ele se ramifică în vase. artera pulmonară. Ambele artere carotide comune. care se continuă cu aorta descendentă. Terminal. Trunchiul brahiocefalic se împarte apoi în artera carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă. din arc se desprind trunchiul brahiocefalic. care pleacă din ventriculul drept şi conduce sângele la plamâni. la rândul lor. dein ce în ce mai mici (arteriole). în vase foarte subţiri. după care coboară spre partea inferioară a corpului. sinusul carotic (carotidian). stângă şi dreaptă. unde se bifurcă în artera carotidă externă şi internă. artera carotidă comună stângă şi artera subclaviculară stângă.Cele mai importante artere sunt: artera aortă. numite capilare. Sistemul aortic începe din ventriculul stâng cu aorta ascendentă. din ea se desprind arterele care se ramifică în corp.

din care se desprind arterele digitale dorsale. care vascularizează antebraţul. Ea se împarte în două artere tibiale: 1. din care se desprind arterele digitale plantare. participând la vascularizaţia encefalului. 2. artera brahială dă naştere la arterele radială şi ulnară. Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebrală. gastrică stângă şi hepatică — şi vascularizează stomacul. La plica cotului. colonul ascendent şi partea dreaptă a colonului transvers. Ramurile viscerale sunt: trunchiul celiac. respectiv ovariene — stângă şi dreaptă —. Aorta descendentă abdominală dă şi ea ramuri parietale şi viscerale. ajunse la articulaţia sacro-iliacă. La mănă se formează arcadele palmare. internă şi externă. se împarte în cele două artere plantare. Ramurile viscerale sunt arterele bronşice. artera tibială posterioară irigă faţa posterioară a gambei şi. din care se desprind arterele digitale. cursuri si referate postate de utilizatori. cât şi peretele anterolateral al toracelui şi se continuă cu artera brahială care vascularizează braţul. Artera carotidă internă pătrunde în craniu. artera mezenterică superioară. se împart fiecare în artere iliace externă şi internă. şi artera mezenterică inferioară. arterele suprarenale — stângă şi dreaptă —. artera tibială anterioară irigă faţa anterioară a gambei şi laba piciorului şi se termină prin artera dorsală a piciorului. Artera axilară vascularizează atât pereţii axilei. regiunile occipitală şi temporală şi viscerele feţei. Se continuă cu artera poplitee. Ramurile aortei descendente Aorta descendentă toracică dă ramuri parietale şi viscerale. unde se uneşte cu opusa. ajunsă în regiunea plantară. Artera mezenterică superioară vascularizează jejuno-ileonul. Arterele subclaviculare ajung de la originea lor până în axilă. Trunchiul celiac se împarte în trei ramuri — splenică. duodenul. irigând creierul şi ochiul. colonul descendent. cecul. din care iau naştere arterele intercostale anterioare. Artera carotidă externă irigă gâtul. Pagina 12 din 69 .Vizitati www. şi artera toracică internă. care se află în fosa poplitee (faţa posterioară a genunchiu-lui). Artera mezenterică inferioară vascularizează partea stângă a colonului transvers. pancreasul. devenind arteră femurală.tocilar. ficatul şi splina. Artera iliacă externă iese din bazin şi ajunge pe faţa anterioară a coapsei. care irigă coapsa. sigmoidul şi partea superioară a rectului. pericardice şi esofagiene. Ramurile terminale ale aortei Arterele iliace comune — stângă şi dreaptă —. arterele testiculare. care intră în craniu prin gaura occipitală. unde iau numele de artere axilare.ro ! Arhiva online cu diplome. arterele renale — stângă şi dreaptă —.

tocilar. Circulaţia limfei se face de le periferie spre centru. conducandu-le la rinichi. Durata acestui circuit este de 22 sec. penis. În teritoriul pulmonar are loc schimbul de gaze. prostată. deci. precum şi splina. vagin.Vizitati www. De aici el trece in ventriculul drept şi mai departe in arterele pulmonare. Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru pereţii bazinului şi ramuri viscerale pentru organele din bazin (vezică urinară.ro ! Arhiva online cu diplome. ultima porţiune a rectului) şi organele genitale — uter. Pagina 13 din 69 . În cursul marii circulatii. sângele asigură eliminarea substanţelor nefolositoare. care joacă şi rol de ganglion limfatic. Paralel cu sistemul circulator sangvin. limfa nu mai revine la locul de plecare. Venele cavă superioară şi inferioară dirijează sângele venos spre atriul drept. cursuri si referate postate de utilizatori. în corp se găseşte o retea de vase care constituie sistemul nervos limfatic. Sistemul limfatic este alcătuit din vase limfatice. limfa străbate glanda endocrină timus. spre deosebire de sânge. În traiectul său. pe traiectul cărora există ganglioni limfatici. Partea dreaptă Venele cave superioara şi inferioară colectează sângele din venele sistemice în atriul drept. Sângele capată o culoare închisă datorită dioxidului de carbon cu care se încarcă în tesuturi (carbohemoglobina). vulvă. organ care produce limfocite. Circulaţia limfei în acest sistem este determinată tot de activitatea ritmică a inimii.

Cele superioare se numesc atrii (atriul stâng şi atriul drept).ro ! Arhiva online cu diplome. Acestea sunt transmise prin intermediul unei staţii intermediare numite nodul AV la fibrele de transmisie ale musculaturii inimii. cursuri si referate postate de utilizatori. în acest mod. La fiecare bătaie a inimii sângele este pompat mai întâi din atrii în ventricule. în întregul corp. sub stern. Nodul sinusal este responsabil pentru această ajustare. Astfel inima este responsabilă pentru asigurarea de oxigen şi substanţe nutritive pentru organism. Inima este împartită în patru camere. În acest fel sângele circulă din partea dreaptă a inimii în plămâni.tocilar.80 de bătăi atunci când ne aflăm în repaus. Acest ritm poate creste foarte usor peste 100 de bătăi pe minut dacă este necesar. El este stimulat la rândul lui de hormoni şi de către sistemul nervos şi. De aici el trece în ventriculul stâng şi este pompat mai departe în aortă si din ea în arterele sistemice Inima umană Inima umană se află în cutia toracică. de acolo în partea stangă a inimii şi apoi către întregul organism. Inima umană se afla în cutia toracică. atunci când efectuăm o activitate fizică. El trimite în mod regulat mici impulsuri electrice. Astfel inima este responsabilă pentru asigurarea de oxigen şi substanţe nutritive pentru organism. După aceea ventriculele se contractă şi pompează sângele în artere. în acest mod.000 de ori intr-o zi pentru a ne menţine circulaţia sanguină. Acesta reprezintă stimulatorul natural al inimii şi se găseşte în atriul drept. sub stern. În acest fel fiecare fibră musculară a ventriculelor primeste comanda de a se contracta. emite mai multe impulsuri. Ea este un muşchi care pompează sângele prin vasele sanguine şi. Partea stângă şi cea drepată sunt separate de un perete numit sept. cu o frecvenţă de 50 . Astfel rezultă o bataie (contractie) cardiacă. Pagina 14 din 69 . Acesta este reprezentat de nodul sinusal. Inima bate de peste 100. Sângele poate călători doar într-o singură directie. Pentru ca activitatea inimii să fie uniforma şi regulată este necesar un centru de comandă. astfel. în întregul corp. deoarece există nişte valve între atrii şi ventricule (valva tricuspidă şi cea mitrală) şi de asemenea. între ventricule şi vasele sanguine care pleacă din acestea.Vizitati www. iar cele inferioare se numesc ventricule (ventriculul stâng şi ventriculul drept). Inima sanătoasă bate foarte regulat. Partea stângă Venele pulmonare transportă sângele oxigenat în atriul stâng. Ea este un muschi care pompează sângele prin vasele sanguine şi.

Vizitati www.Orificiul atrioventricular stâng sau mitral este prevăzut cu două valve. Inima stânga este alcătuită din atriul şi ventriculul stâng. fiziologic şi patologic se deosebesc o inimă (cord) stânga şi o inimă dreaptă. Orificiul mitral şi cel aortic constituie sediul de electie al cardiopaţiilor reumatismale (stenoza mitrală şi insuficienţa aortică).ro ! Arhiva online cu diplome. orientat cu vârful la stânga. în jos şi înainte.tocilar. prevăzut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoidă aortică). care vine din plămân prin cele patru vene pulmonare. iar în sistolă îl evacuează în artera aortă prin orificiul aortic. Inima este un organ situat în mediastin. care îl închid în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei.Ventriculul stâng primeşte în diastolă sângele care vine din atriul stâng. la dreapta şi înapoi.Din punctele de vedere anatomic. separate prin orificiul atrioventricular.Atriul stâng primeste sânge arterial. cursuri si referate postate de utilizatori. şi cu baza în sus. Pagina 15 din 69 .

prin artera aortă .tocilar.Ventriculul drept primeşte sângele din atriul drept în timpul diastolei şi îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonară. situat în peretele atriului drept. . situat în partea postero-inferioară a septului interatrial.sistemul de conducere atrio-ventricular.Pereţii atriilor şi ai ventriculilor se contractă ritmic : mai întâi cele două atrii. care împinge sângele numai spre cei doi plămâni. pierzând CO2. Inima dreaptă este alcatuită din atriul şi ventriculul drept.Vizitati www. . Ţesutul specific este constituit dintr-un muşchi cu aspect embrionar.Există deci o mare circulaţie sau circulaţie sistematică şi o mică circulaţie sau circulaţie pulmonară. cu rolul de a propulsa sângele în tot organismul. Pagina 16 din 69 .Miocardul sau muşchiul cardiac este tunica mijlocie.Endocardul sau tunica internă căptuşeşte interiorul inimii. alcătuit din nodul atrio-ventricular AschoffTawara.este distribuit în toate ţesuturile şi organele. ajunge în plămâni.Atriile au un perete mult mai subţire decât al ventriculilor. şi fasciculul His. care se termină prin reţeaua anastomotică Purkinje în miocardul ventricular. care ia naştere din nodul Aschoff-Tawara. şi cuprinde : .Prin venele pulmonare ajunge în atriul stâng. expulzând aceeaşi cantitate de sânge pe care o primesc.Atriul drept primeşte sângele venos din întreg organismul prin venele cave şi îl împinge în ventricu-lul drept. prin arterele pulmonare. coboară în peretele interventricular şi se împarte în două ramuri (dreapta şi stânga). separate prin orificiul atrioventricular drept.Inima este alcatuită din trei tunici : endocardul.Miocardul contractil are o grosime diferită în cei doi ventriculi. sincron. miocardul şi pericardul. ventriculul stăng. prin orificiul pulmonar. prevăzut ca şi orificiul aortic .nodul sino-atrial Keith-Flack. . aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare . Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevăzut cu trei valve.cu trei valve de aspect semilunar. Atriul drept primeşte sânge venos din marea circulaţie prin orificiile venei cave superioare şi al venei cave inferioare. are un perete mult mai gros decat cel drept. care închid orificiul în sistolă şi îl deschid în diastolă.ro ! Arhiva online cu diplome. foarte bogat în celule nervoase. de unde trece în ventriculul stâng şi de aici .Inima dreaptă este motorul micii circulaţii.Astfel. apoi cei doi ventriculi. de unde. cursuri si referate postate de utilizatori. iar pliurile sale formează aparatele valvulare. fiind alcătuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil şi din ţesutul specific sau excitoconductor. unde se oxigenează.

- Pericardul este tunica externă a inimii . care acoperă miocardul. sângele venos Pagina 17 din 69 . contracţia ventriculilor. Revoluţia cardiacă : trecerea sângelui din atrii în ventriculi şi apoi în arborele vascular. sau diastola generală.Vizitati www. circulaţia sângelui fiind posibilă datorită contracţiilor ei ritmice.Revoluţia cardiacă începe cu umplerea atriilor în timpul diastolei atriale. cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita. În stare patologică. care durează circa 0. care vine în contact cu organele de vecinatate. Revoluţia cardiacă durează 0. Inervaţia inimii se face prin firişoare nervoase primite de la sistemul simpatic şi parasimpatic. Vascularizaţia inimii este realizată prin cele două artere coronare.1 secunde . endocardita sau pericardita) sau simultan (pancardita).4 secunde. care se deschide în atriul drept. care durează 0. ca şi pleura.ro ! Arhiva online cu diplome. doua foi : una viscerală. relaxarea (repausul) întregii inimi.tocilar. poartă numele de revoluţie cardiacă. sau sistola ventriculară. cursuri si referate postate de utilizatori. şi alta parietală. Inima este o pompă aspiratoare . care durează 0.8 secunde şi cuprinde contracţia atriilor sau sistola atrială.Venele coronare urmează traiectul arterelor şi se varsă în sinusul coronar.3 secunde.respingătoare.o seroasă care cuprinde.Între cele doua foi se află cavitatea pericardiacă. împreună cu fenomenele care determină şi însoţesc aceasta deplasare de sânge.

Inima este. Sângele încărcat cu oxigen părăseşte ventriculul stâng prin aortă. Inima. Fiecare pompează sângele printr-un circuit separat de vase: dreapta împinge sângele sărac în oxigen către plămâni (circulaţia mică). atriul (auriculul) drept şi stâng. cursuri si referate postate de utilizatori.8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge. un organ musculos. Ele împing sângele prin artere. De aici sângele trece în ventriculul drept care îl va pompa prin artera pulmonară către plămâni. sunt camerele de primire a sângelui. unde se va reîncărca cu oxigen şi va elimina dioxidul de Pagina 18 din 69 . vena cavă superioară şi vena cavă inferioară. cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Cele două camere superioare. în timp ce stânga îl distribuie pe cel bogat în oxigen în corp (circulaţia mare). Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă dea lungul întregii vieţi a individului. care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale.tocilar. Inima reprezintă motorul sistemului circulator.Vizitati www. Sângele care se întoarce din organism a cedat mare parte din oxigen şi s-a încărcat cu dioxid de carbon din ţesuturi. depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge. în atriul stâng. în special creierul. prin venele pulmonare. din punct de vedere anatomic. Partea dreaptă şi cea stângă a inimii sunt separate una de cealaltă printr-un perete de ţesut (sept interventricular). care se varsă în atriul drept al inimii. pregătit pentru o nouă circulaţie arterială. Inima este o pompă cu două camere. Structura inimii Inima umană are patru camere. ventriculul stâng şi drept. la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană.ro ! Arhiva online cu diplome. sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator. Sângele oxigenat se întoarce apoi. Acestea colectează sângele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii. Circulă prin corp şi se întoarce dezoxigenat în atriul drept prin venele cave superioară şi inferioară. de la inimă către corp. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2. Acesta este colectat de două vene mari. în care sângele circulă prin două sisteme închise separate. Ventriculul drept pompează sângele prin artera pulmonară către plămâni. Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului. au rolul unor pompe puternice. unde acesta schimbă dioxidul de carbon cu oxigen.

deoarece el trebuie să pompeze sângele până la cele mai depărtate celule ale corpului. Inima nu este hrănită de sângele ce trece prin camerele sale (acesta având o presiune mult prea mare) ci de o reţea specializată de vase.mai mult de un centimetru la o persoană adultă . carbon. Circa 5% din sângele pompat în corp pătrunde în arterele coronare. Valva atrioventriculară dreaptă (tricuspidă) este formată din trei fâşii de ţesut. dintre ventriculul stâng şi aortă. Sunt numite valve semilunare. unde va fi pompat prin aortă. cunoscut ca pericard. Trei artere coronare principale . Cea stângă.cunoscut şi ca endoteliu . înconjoară inima. Suprafeţele interioare ale camerelor inimii sunt căptuşite cu o fâşie subţire de ţesut lucios. Ele se deschid uşor în direcţia curgerii sângelui şi se închid când acesta împinge în sens invers.dreaptă. Stratul interior al pericardului. asigurând o curgere uşoară a sângelui şi prevenind formarea de cheaguri în sistemul circulator. cursuri si referate postate de utilizatori. deoarece fiecare este formată din trei fâşii de ţesut în formă de semilună. cunoscute ca artere coronare. Artere mai mici care se ramifică din aortă distribuie sângele către diferite părţi ale organismului. Două dintre valve se află între atrii şi ventricule. Un sac dur. se mai numeşte şi valvă aortică.Vizitati www. Atriile au pereţi relativ subţiri în comparaţie cu ventriculele. Pagina 19 din 69 . De aici trece în ventriculul stâng. Ventriculul stâng are pereţii cei mai groşi . bogat acum în oxigen. se află direct pe miocard. se întoarce la inimă prin arterele pulmonare care se varsă în atriul stâng. în timp ce valva atrioventriculară stângă (bicuspidă sau mitrală) are numai două. Sângele. Stratul exterior al pericardului este lipit de osul pieptului şi de alte structuri din cavitatea toracică şi are rolul de a fixa inima.endocardul. care se ramifică din aortă deasupra punctului de ieşire de ventriculul stâng. care învăluie inima ca o coroană. Între pereţii pericardului se află un spaţiu îngust umplut cu un lichid apos care împiedică frecarea acestora în timpul bătăilor inimii. epicardul.tocilar.hrănesc diferite regiuni ale muşchiului cardiac. stânga circumflexă şi stânga anterioară descendentă . cunoscute ca valve atrioventriculare. cea mai mare arteră a corpului. se mai numeşte şi valvă pulmonară. Celelalte două valve sunt situate între ventricule şi artere. cu pereţi dubli. Valva semilunară dreaptă. Din aceste trei artere se ramifică altele mai mici care pătrund prin pereţii musculari şi asigură o alimentare constantă cu oxigen şi substanţe nutritive. dintre atriul drept şi artera pulmonară. Acelaşi tip de ţesut .ro ! Arhiva online cu diplome.căptuşeşte şi vasele de sânge ale corpului. Ţesutul muscular cunoscut ca miocard sau muşchi cardiac este susţinut de un eşafodaj de ţesut conjunctiv şi formează pereţii camerelor inimii. Patru valve interioare împiedică alunecarea inversă a sângelui. alb .

Evenimentele care au loc de la începutul unei bătăi până la producerea următoarei alcătuiesc ciclul cardiac (cu o durată de 0. care aduce sângele în atriul drept. împreună cu sistemul circulator.Vizitati www. poate răspunde aproape instantaneu schimbărilor rapide: când o persoană se ridică sau se culcă la pământ. Ciclu cardiac Deşi cele două jumătăţi ale inimii sunt complet separate. ele se contractă la unison. Venele care părăsesc muşchiul cardiac converg pentru a forma un canal numit sinus coronarian. Acesta are două faze: Pagina 20 din 69 . Obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic). cursuri si referate postate de utilizatori. Funcţiile inimii Sarcinile inimii sunt mult mai complexe decât simpla pompare a sângelui de-a lungul vieţii. sau când se află în faţa unui pericol.tocilar.8 s). Inima lucrează altfel în timpul somnului decât în timpul unei curse de cinci kilometri. Ea trebuie să fie de asemenea capabilă să răspundă schimbărilor în necesarul de oxigen al corpului. producând o singură bătaie.ro ! Arhiva online cu diplome. Mai mult.

mai scurt şi ascuţit. De fapt. când ventriculele se contractă. când sângele pompat în timpul sistolei ajunge în capilarele corpului.4 s). Dacă atriile şi ventriculele s-ar contracta simultan. iar cea diastolică este de 80 de unităţi. Apoi se contractă ventriculele care împing sângele prin valvele semilunare în artere. diastola (atrială-0.7 s. afecţiuni ale inimii şi ale rinichilor sau alte probleme. mai exact de membranele valvelor care se lovesc la închidere. ventriculară-0. Această secvenţă asigură mişcarea eficientă a sângelui din atrii în ventricule şi apoi în artere. Al doilea este produs la închiderea valvelor semilunare. poate creşte expunerea unei persoane la atacuri de cord. Apoi începe din nou diastola. cursuri si referate postate de utilizatori. înaintea contracţiei ventriculelor. când camerele inimii sunt relaxate. Prelungirea acestor perioade sau repetarea lor constantă (hipertensiunea).1 s. când camerele se contractă pentru a pune în mişcare sângele. generală-0. Pe măsură ce presiunea din artere creşte valvele semilunare se închid brusc spre a împiedica întoarcerea sângelui în ventricule. O presiune normală de „120 cu 80” sau „12 cu 8” înseamnă că presiunea sistolică este de 120 de unităţi (milimetri de mercur). Presiunea sângelui unei persoane poate creşte pentru perioade scurte în momente de stres sau la simţirea unor emoţii puternice. în timp ce valvele atrioventriculare se închid pentru a împiedica întoarcerea acestuia în atrii. Începe apoi sistola pe măsură ce atriile se contractă pentru a termina umplerea ventriculelor. ventriculară-0. exercitată asupra pereţilor vaselor în timpul curgerii acestuia. produce primul sunet. iar valvele atrioventriculare sunt deschise.tocilar. În timpul diastolei atât atriile cât şi ventriculele sunt relaxate.5 s. Presiunea sângelui. GENERAREA BĂTĂILOR INIMII Pagina 21 din 69 . inclusiv cele produse de inimă. infarcturi. şi sistola (atrială-0. Presiunea în artere este mai mare în timpul sistolei. variază de asemenea în timpul diferitelor faze ale ciclului cardiac.3 s). Sângele curge din vene în atrii şi de acolo în ventricule. În timpul fazei sistolice atriile se contractă primele. Închiderea valvelor atrioventriculare. inima nu ar fi capabilă să pună în mişcare aceeaşi cantitate de sânge la fiecare bătaie.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. şi mai mică în timpul diastolei. mai lung şi mai jos. urmate de ventricule. Un instrument cunoscut ca stetoscop este folosit pentru a detecta sunetele din interiorul corpului. Sunetele caracteristice ale inimii sunt produse de valve şi nu de contracţia muşchiului cardiac. mare parte din sângele care intră în ventricule năvăleşte pur şi simplu în timpul diastolei.

Impulsul se răspândeşte în tot ventriculul cu ajutorul unei reţele de fibre de conducere rapidă numite fibrele Purkinje. Aceste fibre sunt necesare din cauza grosimii şi robusteţii pereţilor Pagina 22 din 69 . Impulsurile se răspândesc rapid pe suprafaţa atriului. introducând o întârziere de circa două zecimi de secundă până la ajungerea impulsului la ventricule. Celulele din nodulul sinoatrial generează semnale electrice mai frecvente decât celulele din alte părţi ale inimii. cursuri si referate postate de utilizatori. Prima parte a acestui sistem este un grup de celule aflat la marginea inferioară a atriului drept . a căror contracţie este provocată de impulsuri nervoase.tocilar. se împarte în două ramuri (dreaptă şi stângă) şi se distribuie subendocardic celor două ventricule. După ce a trecut de nodulul atrioventricular un impuls parcurge un grup de fibre musculare numite fasciculul Hiss.ro ! Arhiva online cu diplome. înainte ca acestea să înceapă să se contracte.Vizitati www. O bătaie începe într-un grup mic de celule musculare specializate aflate în partea dreaptă superioară a atriului drept. Această zonă este cunoscută ca nodulul sinoatrial. Această întârziere permite sângelui din atrii să se golească în ventricule. care se întinde pe peretele de ţesut conjunctiv care separă atriile de ventricule. Spre deosebire de majoritatea muşchilor. Celulele din nodulul atrioventricular conduc impulsurile relativ încet. Anumite celule ale acestuia au abilitatea de a se contracta spontan şi de a genera semnale electrice care se răspândesc în restul inimii şi îi provoacă contracţia. muşchiul cardiac se poate contracta independent. care este alcătuită în principal din ţesut conjunctiv fibros.nodulul atrioventricular. după un scurt traiect. Impulsurile venite de la nodulul sinoatrial sunt conduse prin acest ţesut de o punte mică de muşchi numită sistemul de conducere atrioventricular. astfel încât semnalele generate aici sincronizează impulsurile din întreaga inimă. astfel încât toate celulele sale musculare se contractă la unison. Impulsurile electrice nu pot trece prin partiţionarea dintre atrii şi ventricule. intră în septul interventricular şi.

Totuşi. frecvenţa cardiacă la repaus este de circa 70 de bătăi pe minut. ventriculari. Spre deosebire. El este activat în perioade de stres şi are rol în aşa numitul răspuns de „fugă sau luptă”.Vizitati www. Spre deosebire. Sistemul nervos vegetativ este alcătuit din două tipuri de nervi: simpatici şi parasimpatici. un impuls electric se răspândeşte de la nodulul sinoatrial prin inimă în mai puţin de o secundă.calciu.sistemul parasimpatic încetineşte inima la aproape 70 de bătăi pe minut. Hormonul tiroid. Frecvenţa mai poate fi afectată şi de substanţele chimice care se găsesc în sânge . Sistemul nervos simpatic măreşte frecvenţa cardiacă. Persoanele tinere au o frecvenţă cardiacă mai rapidă decât a adulţilor: de circa 120 de bătăi pe minut la sugari şi 90 la copiii de 10 ani. nervii şi unele substanţe chimice din sânge pot influenţa frecvenţa cardiacă. mulţi atleţi au adesea frecvenţa cardiacă mai scăzută deoarece antrenamentul fizic face inima mai puternică şi permite acesteia să pompeze aceeaşi cantitate de sânge cu mai puţine contracţii. La repaus frecvenţa cardiacă a unui atlet poate să scadă până la 40-60 de bătăi pe minut. Inima primeşte impulsuri de la ambele sisteme. sistemul nervos parasimpatic încetineşte frecvenţa cardiacă. care reglează metabolismul general al corpului. în absenţa impulsurilor nervoase nodulul sinoatrial s-ar declanşa de aproximativ 100 de ori pe minut . Aceste fibre transmit impulsuri nodulului sinoatrial şi altor părţi ale inimii. Emoţiile puternice pot de asemenea să activeze sistemul nervos simpatic şi să ducă la mărirea frecvenţei cardiace. Nervii care reglează frecvenţa cardiacă fac parte din sistemul nervos vegetativ care controlează activităţile corpului care nu se află sub control conştient. cursuri si referate postate de utilizatori. diferite părţi ale ventriculelor nu s-ar contracta laolaltă şi inima nu ar pompa sângele într-un mod eficient. Substanţe chimice cunoscute ca hormoni. Impulsurile nervoase pot accelera sau încetini inima aproape instantaneu. potasiu şi sodiu. purtate de sânge. inima poate să bată şi de trei ori mai repede . Epinefrina (cunoscută şi ca adrenalină) este un hormon care este eliminat în perioade de stres şi măreşte frecvenţa cardiacă la fel de mult ca şi sistemul nervos simpatic. Debitul cardiac Pagina 23 din 69 .tocilar. Hormonii îşi fac efectul în general mai încet decât impulsurile nervoase. influenţează de asemenea frecvenţa cardiacă.când persoana depune un efort fizic mărit. Dacă impulsul s-ar răspândi direct de la o celulă la alta.ro ! Arhiva online cu diplome. are şi el acelaşi efect. De fapt. Controlul fregvenţei cardiace La un adult. Deşi nodulul sinoatrial generează bătaia inimii. Deşi acest circuit complicat are mulţi paşi.peste 200 de bătăi pe minut .

prin exerciţii fizice. Monitorizarea fregvenţei cardiace Relaţia dintre fregvenţa cardiacă şi nivelul minim de consum al oxigenului În concordanţă cu principiul fiziologului german Adolf Fick. fie a volumului sistolic va determina mărirea debitului cardiac. debitul cardiac este dat de Pagina 24 din 69 . Creşterea simultană a frecvenţei cardiace şi a volumului sistolic permit o creştere corespunzătoare mai eficientă a debitului cardiac decât dacă. De asemenea ne arată că în ceea ce priveşte inima nu există nici o marjă de siguranţă.70-90 ml). consumul de oxigen poate fi obţinut prin înmulţirea debitului cardiac cu extracţia de O2. Debitul cardiac este egal cu frecvenţa cardiacă înmulţită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă . În acelaşi timp creşte volumul sistolic. Acest fapt arată cât de intens lucrează inima. prin renunţarea la fumat şi la consumul moderat de alcool. cât de viguros se contractă inima şi presiunea sângelui din artere.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. De aceea e necesar să avem grijă de această pompă atât de valoroasă. Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. De exemplu.ro ! Arhiva online cu diplome. s-ar mări numai frecvenţa cardiacă. să zicem. O creştere fie a frecvenţei cardiace. impulsurile nervoase simpatice produc contracţia mai viguroasă a inimii cât şi mărirea ritmului de funcţionare. Extracţia de O2 reprezintă diferenţa dintre conţinutul de O2 al sângelui arterial şi venos. În timpul efortului fizic sistemul nervos simpatic măreşte fecvenţa cardiacă. în primul rând datorită sângelui venos care se întoarce în inimă mai repede şi provoacă contracţii mai puternice. dar inima utilizează trei sferturi din oxigenul adus de arterele coronare.Vizitati www. Debitul cardiac normal la un adult este de aproximativ 3 litri pe minut pe m2 de suprafaţă corporală. Sănătatea inimii poate fi păstrată printr-o dietă raţională. dar poate ajunge în timpul efortului muscular până la 18 litri. Mulţi dintre factorii care măresc frecvenţa cardiacă duc şi la creşterea volumului sistolic. pompând în fiecare secundă a vieţii noastre. Îngrijirea inimii Majoritatea părţilor corpului folosesc doar o treime din oxigenul adus de sânge. Debitul sistolic depinde de mai mulţi factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă.

S-a putut estima că. Dincolo de o intensitate a efortului de 60-70 % din consumul maxim de oxigen. Aceste variaţii în volumul sistolic ventricular însă. care blochează receptorul de andrenalină . undeva în organism „a apărut” o nouă zonă care are nevoie de O2 şi energie. precum şi subiecţi care erau atleţi de performanţă. pentru a menţine tensiunea arterială în limite constante. predomină. în eforturi cu o intesitate egală cu consumul maxim de oxigen. determină ponderea modificărilor care au loc în componentele debitului cardiac. O explicaţie plauzibilă în această situaţie ar fi creşterea circulaţiei la nivelul pielii pentru favorizarea procesului de transpiraţie dar şi de răcire a sângelui. mai precis a plasmei din sânge. studiul lui Gledhill. fregvenţa cardiacă creşte. efectul constrictor exercitat de sistemul nervos vegetativ asupra vaselor de sănge prin intermediul catecolaminelor noradrenalina şi mai puţin adrenalina. nivelul circulaţiei săngelui în muşchi a fost responsabil pentru 80 – 85 % din debitul cardiac. În stare de repaus. au fost observate în diferite condiţii cum ar fi: subiecţi în vârstă. în compensaţie. efortul fizic determină creşterea debitului cardiac. Ei nu au constatat nici o schimbare în circulaţia sângelui la nivelul pielii prin blocarea cresterii fregvenţei cardiace datorită administrării în doze mici de atenolol. eforturi submaximale şi maximale.ro ! Arhiva online cu diplome. Este important de menţionat că intensitatea şi durata efortului precum şi gradul de dezvoltare a capacităţii de efort a individului. Acea zonă este reprezentată de grupele musculare angajate în efort. duce la reducerea volumului sistolic ventricular şi prin urmare. datorită transpiraţiei. acest efect este diminuat de factorii locali a căror pondere în controlul circulaţiei săngelui creşte extrem de mult. Fregvenţa cardiacă şi volumul sistolic ventricular Aşadar. a constat în studiul lui că de fapt scăderea volumului de sânge. volumul sistolic ventricular scade. care odata cu începerea efortului fizic prezintă o tendinţă de creştere. Fritzsche. creşte atât fregvenţa cardiacă cât şi volumul sistolic ventricular. sau creşte. scade apoi în intensitate. Prin urmare. monitorizarea fregvenţei cardiace în timpul efortului poate furniza informaţii despre dinamica consumului de oxigen Factorii care influenţează consumul de oxigen în timpul efortului Motivul pentru care au loc aceste schimbări în homeostază sistemul cardiovascular în timpul efortului fizic este acela că. atinge un platou. Este totuşi interesant de observat că în paralel circulaţia periferică. cursuri si referate postate de utilizatori. fregvenţa cardiacă în timpul efortului fizic creşte progresiv. În timpul efortului fizic însă. diminuând aproape în întregime efectul vasoconstructor al catecolaminelor. În eforturile intense şi de scurtă durată. Dacă evoluţia volumul sistolic ventricular s-a văzut că poate varia în funcţie de condiţiile mai sus prezentate.tocilar.Vizitati www. produsul dintre volumul sistolic ventricular şi fragvenţa cardiacă. pentru a Pagina 25 din 69 .

Vizitati www. Metode de monitorizare a fregvenţei cardiace Pentru mult sute de ani fregvenţa cardiacă era ascultată. cursuri si referate postate de utilizatori. în anii 80’ au aparut primele modele de monitoare de frecvenţă cardiacă capabile să măsoare fregvenţa cardiacă fară a necesita conectarea prin cabluri. În prezent. se devia astfel o cât mai mare cantitate de sânge către muşchii angrenaţi în activitate şi respectiv către circulaţia centrală. reprezentată de inimă. doar prin ascultarea bătăilor inimii cu urechea asezată pe pieptul pacientului. omul a fost capabil să obţină mai multe informaţii despre activitatea inimii. fiziologul olandez Willem Einthoven. pentru că nu se putea pune problema unei adevărate monitorizări. care transmite astfel datele unui receptor care este de obicei un dispozitiv Pagina 26 din 69 . La începutul secolului al XX. metodă care este utilizată de către monitoarele care se aplică la nivelul incheieturii mâini. Cu aproximativ 200 de ani în urmă prin inventarea stetoscopului de către Rene Laennec. aceste dispozitive au fost perfecţionate foarte mult având dimensiuni şi caracteristici din cele mai variate. artere şi vene. Sărind peste timp.tocilar. a perfecţionat primul electrocardiograf (ECG). metodele prin care se poate determina fregvenţa cardiacă sunt palparea directă a pulsului. Vizând monitoarele moderne. şi inregistrarea activităţii electrice a inimii printr-un dispozitiv plasat pe pieptul sportivului (prin intermediul unei benzi elastice).ro ! Arhiva online cu diplome.

tocilar. cu o medie a coeficientului de corelaţie.4 bat min-1 în cazul utilizării monitoarelor de fregvenţă cardiacă. au fost 80.001. O variantă în determinarea fregvenţei cardiace poate fi şi palparea manulă a pulsului de către sportiv.98 în condiţii de eroare. P < 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceste rezultate încurajează utilizarea monitoarelor de fregvenţă cardiacă în determinarea cu indici mari de acurateţe a fregvenţei cardiace în timpul efortului. fie la nivelul încheieturii mâinii. receptorii de presiune. r = 0. fregvenţa cardiacă înregistrată cu monitoarele de fregvenţă cardiacă a fost cu 6 bătăi mai scazută decât cea înregistrată cu ECG pe aceaşi unitate de timp. evaluarea exsudatelor pericardice. mărimea. Echocardiografia Tehnica neinvazivă de examinare cu ultrasunete a cordului. În studiul lui Goodie. prin uşoara presare a arterei radiale. Prin urmare folosirea monitoarelor moderne este cu atât mai mult binevenită. îi poate face să semnalizeze această creştere zonei medulare de control a activitatii sistemul cardiovascular şi în consecinţă fregvenţa cardiacă va fi redusă. sept). o usoară creştere a acesteia prin apăsarea exercitată asupra lor. viteza fluxului sanguin. cursuri si referate postate de utilizatori. Indicaţii determinarea disfuncţiilor valvelor biologice sau artificiale. Acurateţea monitoarelor Acurateţea datelor pe care le oferă monitoarele de fregventă cardiacă a fost evaluată de-a lungul timpului prin compararea parametrilor fregvenţei cardiace înregistraţi atât prin folosirea monitoarelor de gregvenţă cardiacă cat si ECG În studiul lui Godsen. Aceasta datorită faptului că.3±10.4 în cazul folosirii ECG şi 81. contracţii izometrice în prinderea şi menţinerea unei prize strânse pe un obiect fix. Ecourile undelor de înaltă frecventă permit localizarea şi studierea mişcărilor/ dimensiunilor structurilor cardiace (valve. mişcările structurilor cardiace. baroreceptorii situaţi la nivelul carotidei fiind foarte sensibili la schimbările de presiune. Pagina 27 din 69 . asemănător ceasului de mână normal. Valorile fregventei cardiace obţinute. prin palparea arterei carotide. Palparea pulsului la nivelul gâtului poate fi totuşi inexactă.Vizitati www. fie la nivelul gâtului. furnizează informaţii cu privire la: poziţia. fregvenţa cardiacă a fost monitorizată prin ambele metode la 30 de persoane care au efectuat atât un efort fizic.7±10. pereţi ventriculari. cât şi mental prin efectuarea de calcule matematice.

Scintigrafia cardiacă Explorarea neinvazivă care implică injectarea in venă a unei substanţe radioactive care se fixează electiv în anumite ţesuturi. Indicaţii: stenoze coronariene. mod B sau mod M.tocilar. Un contor de scintilaţie înregistrează radiaţia gamma a izotopilor îi descrie o imagine care oferă informaţii referitoare la mărimea.Doppler. electrică.Vizitati www. Scintigrafia cu Technetiu. monitorizarea pacienţilor cardiaci. Există mai multe variante de scintigrafie cardiacă.ro ! Arhiva online cu diplome. forma. infarct (dureri precordiale atipice). angina pectorală. cardiomiopatii de etiologii diverse. De utilitate mai recentă menţionăm echocardiografia în condiţii de solicitare cardiacă (mecanică. bidimensional şi echo. a). poziţia şi activitatea functională. Se obtin informaţii utile referitoare la adaptarea frecvenţei şi velocităţii contracţiei cardiace. incluzând şi deplasarea sângelui prin inimă. Tehnicile moderne utilizează monitoare color pentru a creşte valoarea informaţiei. fiecare variantă furnizând parametri de diagnostic specifici. Explorarea se poate realiza în trei moduri: unl dimensional. farmacologică).În mod A şi B se înregistrează amplitudinea semnalului sub forma de vîrfuri de intensitate variabilă. Modulul M masoară atât amplitudinea cât şi deplasarea. permiţând evaluarea mobilităţii structurilor cardiace. În varianta bidimensională se utilizează un traductor care emite mai mult decât un fascicol de ultrasunete. Echocardiografia unidimensională se poate realiza în mod A. evaluare pre şi postchirurgicală. Echografia Doppler înregistrează viteza obiectelor în mişcare. Un mare avantaj al tehnicii îl constituie neinvazivitatea şi posibilitatea realizării la patul bolnavului sau în laborator.pirofosfat Pagina 28 din 69 . evaluarea dimensiunilor şi funcţionalităţii cavităţilor cardiace. permiţând observarea structurilor cu orientarea lor spaţială. care oferă informaţii referitoare la functionarea cordului în condiţii necesar de ejecţie crescută. anevrism. cursuri si referate postate de utilizatori. oferă informaţii asupra dinamicii fluxului sanguin prin şunturi. evaluarea velocităţii fluxului sanguin.

este posibilă şi diferenţierea zonelor vechi de infarct de cele noi. care este influenţată de captarea osoasă a radiotrasorului. Utilizarea tehnicii SPECT permite localizarea mai precisă a zonelor ischemice Monitorizarea ECG tip Holter Este o metodă de înregistrare continuă pe banda magnetica a ECG pe durate mari de timp (24 sau 48 de ore). mărimii şi extinderii infarctului de miocard în primele 24. Sistemul de înregistrare dispune de un Pagina 29 din 69 . Este o tehnică mai sensibila decât cea cu 99Tc. Utilitatea maximă a ţestului este în cazul în care determinările enzimatice sau studiile electrofiziologice nu sânt concludente.tocilar.201 Principiul metodei îl reprezintă analogia fiziologică a Ta.ro ! Arhiva online cu diplome. b). care permit identificarea sediului infarctului.Vizitati www. Tehnica scintigrafică "caldă" utilă în identificarea precoce a localizării. cursuri si referate postate de utilizatori. Un aspect scintigrafic normal în condiţii de solicitare cardiacă poate elimina necesitatea cateterismului cardiac în evaluarea durerilor precordiale şi ale modificarilor ECG neconcludente. Marcarea cu anticorpi monoclonali Această tehnică necesită administrarea intravenoasă anticorpilor anti-amiozinici marcaţi radioactiv. Scintigrafia de efort cu Thalium. Infarctul de miocard acut se asociază cu o zonă de fixare crescută pe imaginea scintigrafică.2 mm /sec). Clasic înregistrarea se realizează pe un casetofon miniatural. în condiţii de înregistrare simultană a unui traseu ECG in condiţii de solicitare cardiacă (proba de efort). Injectarea radiotrasorului se face în momentul solicitării cardiace maximale. Tehnica se utilizează în diagnosticarea afectiunilor cardiace ischemice. c). evaluarea trombozelor coronariene înainte de injectare de streptokinază. 2 . evidenţierea defectelor de mecanică parietală şi de pompă cardiacă în condiţii de cereri crescute de oxigen.96 de ore după producere (limite extreme 12 ore-6 zile). extras şi utilizat de celulele miocardice. Indicaţii ale scintigrafiei de efort: diagnosticul diferenţial ischemie / infarct (în caz de ischemie aspectul scintigrafic revine la normal după 4 ore de la încetarea efortului şi rămâne anormal în caz de infarct). portabil cu viteză mică de derulare a benzii (1.201 cu K.

Vizitati www.maker.hissial exprimă timpul de conducere atrio-nodală. Deflexiunea atrială corespunde undei P. Electrograma hissiană permite interpretarea unor aritmii care nu pot fi descoperite pe ECG-ul de suprafaţă. Analiza automată a traseului se face la viteze de 60.Purkinje. iar cea ventriculară corespunde complexului QRS. Pagina 30 din 69 . simptome apărute în timpul monitorizării. verificarea funcţionării unui pace. Intervalul atrial. timp de recuperare sinusală prelungit este disfuncţia nodului sinusal (sick sinus sindrome).Purkinje. Hissiograma explorează sistemul conductor cardiac prin electrod-cateter inserat prin venă (datorită riscului mare al inserţiei arteriale) şi avansat până în inima dreaptă sub control radiologic. intervale hissial-ventricular prelungite indică afecţiuni ale sistemului Hiss .Q) şi nu apare pe ECG-ul de suprafaţă. Utilitate clinică: intervale atrial. Se înregistrează simultan două trasee ECG.tocilar. Electrograma fascicolului Hiss este înregistrată simultan si trebuie raportată la ECG de suprafaţă . 120. iar hissial-ventricular pe cel din sistemul Hiss. momentul apariţiei simptomelor (marcat prin apăsarea tastei "eveniment"). palpitaţii) percepute de pacient. Indicaţii: analiza tulburărilor de ritm (mecanism de producere. Deflexiunea hissiană este plasată între acestea (în intervalul P. verificarea eficienţei şi a lipsei de toxicitate a medicaţiei antiaritmice Hissiograma Este un test invaziv utilizat pentru diagnosticul şi tratamentul aritmiilor ventriculare. corelarea cu simptomele clinice). 180 de ori mai mari decât cea de înregistrata.hissial prelungite indică afecţiuni ale nodului atrial-ventricular în condiţiile eliminării oricăror influenţe vegetative. ceas (sincronizat cu sistemul magnetic de înregistrare) şi de un canal de înregistrare / marcare a evenimentelor (durere. Pacientul are un carnet în care noteaza: activitatea desfăşurată.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Intervalul atriu-ventricol este împărţit de deflexiunea hissiană într-o porţiune suprahissiană şi una0 infrahissiană.

Aprecierea cronologiei zgomotelor şi a suflurilor: zgomotul de închidere a valvelor aortice (A2) se înscrie fonocardiografie înainte de închizura "i" la 0. Aprecierea gradului stenozei aortice . sau concomitent cu el. 5 m/s. inducerea unei tahicardii ventriculare susţinute prin utilizarea unui stimul prematur confirmă diagnosticul de tahicardie ventriculară recurentă SFIGMOGRAFIA. complex Hiss desfăşurat semnifică o leziune a fascicolului Hiss. Unda pulsatilă prezintă o viteză de propagare de 7. clicul sistolic aortic se înscrie puţin înaintea piciorului "e". Reprezintă înscrierea grafică a variaţiilor de volum ale unei artere în timpul ejecţiei ventriculare stângi. Graficul înregistrat central (carotidograma) traduce fidel variaţiile presionale. cu cât ne apropiem de periferie.radială . humerală . Determinarea vitezei de propagare a undei pulsaţiile.Vizitati www. suflul sistolic de regurgitare stâng începe înainte de "e" şi se termină după "i". Utilitate clinică: Calcularea timpilor sistolici Perioada de preejecţie (PPE) de la unda q (ECG) pina în punctul "e" (carotidograma). insuficienţei aortice şi cardiopatiei hipertrofice obstructive. Pagina 31 din 69 . iar unda dicrotă va fi mai întârziată şi mai ştearsă. Sfigmograma centrală (carotidograma) se diferentiază de cea periferică atât ca formă cât şi ca moment de apariţie. amplitudinea mai mică. în funcţie de morfologie.ro ! Arhiva online cu diplome. conducere sino-atrială prelungită semnifică bloc sinusal (de iesire). PPE este formată din timpul necesar cuplării excitaţiei cu contracţia şi perioada de contracţie izovolumetrică. din care se scade timpul de propagare a undei pulsaţile (TTI= 0.9 m/s diferită de viteza de propagare a undei sanguine de aproximativ 0.02 s). 02 s . Perioada de ejecţie a ventriculului stâng (PEVS):situată între punctele "e" şi "i"(carotidograma).radială) prin utilizarea a două traductoare. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. unda va avea vârful mai rotunjit. Se înscrie simultan pulsul unei artere principale şi a unei ramuri periferice (carotida . Se stabileşte diferenţa de timp între momentele apariţiei vîrfurilor la aceeasi revoluţie cardiacă (T) şi se masoară distanţa dintre cele două puncte de explorare .

CAROTIDOGRAMA Carotidograma sau pulsul carotidian reprezintă înregistrarea grafică a variaţiilor de volum ale arterei carotide în timpul ejecţiei ventriculului stâng.Vizitati www.tocilar. Analiza morfologică distinge două faze (fig. la nivelul marginii interne a muşchiului sternocleidomastoidian.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.de mai jos): Pagina 32 din 69 . Tehnica de înregistrare este prin pletismografie fotoelectrică sau folosind transductori mecanici plasaţi în dreptul arterei carotide.

cu filtre de selectare a componentelor sonore având frecvenţele cuprinse între anumite limite (benzi sau game de frecvenţă). reprezintă timpul necesar pulsului carotidian pentru a ajunge la jumătate din amplitudinea maximă.Vizitati www. Cuprinde unda anacrotă sau de percuţie. este reactualizată teoria valvulară. cursuri si referate postate de utilizatori. care apare prin ciocnirea undei sanguine de valvele sigmoide atunci când ele se închid.04-0. Este folosit în aprecierea contrac-tilitatii ventricolului stâng deoarece se corelează bine cu gradientul de presiune transaortic creat de ejecţia ventricolului stâng. Schema Tehnică de înregistrare a fonocardiogramei este folosind microfoane piezoelectrice. în timpul fazelor ciclului cardiac. terminată printr-un umăr notat C şi o undă rapid descendentă. urmează de o pantă descendentă lentă. care acordă importanţă mişcării valvelor cardiace. până la o nouă contracţie. Microfoanele se plasează în focarele clasice de ascultaţie ale cordului (fig.06 secunde timpii sistolici (vezi evaluarea mecanografică a performanţei cardiace). Analiza cronologică a pulsului carotidian permite calcularea următoarelor perioade: timpul de semiascensiune. întreruptă de o incizură notată cu I (incizura dicrotă). Zgomotele cardiace sunt datorate vibraţiilor miocardului. Normal: 0. faza diastolică cuprinde unda dicrotă. vaselor şi coloanei de sânge. de reascensiune. cu o ascensiune rapidă la un vârf notat B. o undă în platou sau uşor descendentă.tocilar. Pagina 33 din 69 . PFONOCARDIOGRAMA Fonocardiograma (FCG) reprezintă înregistrarea grafică a fenomenelor acustice care iau naştere în timpul activităţii cordului. faza sistolică începe cu punctul E ce corespunde deschiderii sigmoidelor aortice la debutul ejecţiei ventricolului stâng. Recent.de mai jos).ro ! Arhiva online cu diplome.

în diastolă. b. pe linia medioclaviculară. este determinat de vibraţiile produse la închiderea valvelor sigmoide aortice şi pulmonare. Focarul aortei: spaţiul intercostal II. focarul pulmonarei: la nivelul apendicelui xifoid Analiza morfologică a fonocardiogramei studiază localizarea zgomotului în cadrul ciclului cardiac. valvelor cardiace şi coloanei de sânge din timpul sistolei ventriculare. la 0.15". Focarele de ascultaţie ale cordului.ro ! Arhiva online cu diplome. durată 0. Se înscrie ca un grup de vibraţii cu 3 componente (a. Modificările patologice ale fonocardiogramei sunt reprezentate de: dedublarea zgomotelor interesează mai ales Z2. Pagina 34 din 69 . care precede Z1. Debutează după unda Q pe ECG. prin îndepărtarea componentelor sale aortică şi pulmonară. Zgomotul II (Z2): frecventa 50-70 Hz.10". intensitatea şi frecvenţa (fig. focarul pulmonarei spaţiul intercostal II parasternal stâng.12-0. Zgomotul III (Z3): apare ca un grup de vibratii de joasă frecventa.08-0. parasternal drept. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. durata. fiind datorat vibratiilor pereţilor ventriculari. Zgomotul IV (Z4): apare ca un grup de vibratii de frecventa joasă şi amplitudine redusă.de mai jos). Zgomotul I (Z1): frecventă 30-40 Hz. patologic în hipertensiunea pulmonară. Apare fiziologic în inspir.tocilar. c). durată 0. Se înscrie ca un grup de vibraţii care apare la sfârşitul undei T pe ECG. determinate de umplerea ventriculară rapidă. determinat de sistola atrială.12" de Z2. focarul mitralei spaţiul intercostal V.

După mecanismul de producere pot fi de obstrucie (anterograde) sau de regurgitare (retrograde). Pagina 35 din 69 .15". apariţia de sufluri cardiace. se clasifică în: sufluri sistolice între Z1 şi Z2. Se produc datorită circulaţiei turbulente.tocilar. apariţia de zgomote cardiace suplimentare sub forma unor vibraţii de frecventă mijlocie în M şi durată foarte scurtă.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. prin micşorarea diametrului orificiilor valvu-lare sau creşterea vitezei de circulaţie a sângelui. bazată pe efectul Doppler. numite clacmente sau clicuri.ro ! Arhiva online cu diplome. După localizarea în cadrul ciclului cardiac. După mecanismul de producere pot fi de ejecţie (anterograde) sau de regurgitare (retrograde). Analiza cronologică a fonocardiogramei permite calcularea timpilor sistolici prin înregistrarea simultană cu alte mecanograme sau ECOGRAFIA DOPPLER Bazele fizice ale ecografiei Doppler Ecografia Doppler reprezintă o modalitate de explorare a aparatului cardiovascular cu ajutorul ultrasunetelor. vibraţii de frecvenţă variabilă şi durată peste 0. sufluri diastolice între Z2 şi Z1.

el constă în modificarea frecventei semnalului recepţionat. Efectul Doppler a fost descris în anul 1842 de Christian Doppler.10 MHz) v = viteza de deplasare a ţintei (hematiile) c = viteza de propagare a ultrasunetelor(pentru mediul apos al organismului 1540 m/s) cos α = cosinusul unghiului dintre direcţia de deplasare a ţintei şi direcţia de propagare a ultrasunetelor) Pagina 36 din 69 . cursuri si referate postate de utilizatori. faţă de frecvenţa iniţială Af = 2 * fo * V * cos α c unde: f o= frecvenţa de emisie a fasciculului de ultrasunete (2 .ro ! Arhiva online cu diplome. studiindu-se modificarea frecvenţei ultrasunetelor reflectate de hematiile în mişcare.Vizitati www. În cazul aparatului cardiovascular. atunci când sursa de emisie şi/sau receptorul se deplasează unul faţă de celălalt.tocilar. sursa este fixă.

Analiza semnaluiul Doppler Analiza semnalului Doppler se poate realiza în două moduri: Pagina 37 din 69 . În funcţie de parametrii semnalului emis se apreciază caracteristicile circulaţiei sângelui la o distanţă stabilită de examinator. reprezentând eşantionul de volum. fără însă a mai putea localiza eşantionul de volum. Ecografia Doppler în sistem continuu (CWD=Continuu Wave Doppler) utilizează un cristal piezoelectric pentru emisia ultrasunetelor şi un altul pentru recepţionarea lor continuă. Tehnicile de examinare Ecografia Doppler în sistem pulsatil (PWD=Pulsed Wave Doppler) utilizează un singur cristal piezoelectric. Stabilirea eşantionului de volum se face prin înregistrarea simultană a ecocardiogramei în modul B. care funcţionează atât ca emitator cât şi ca receptor. acesta emite un semnal de scurtă durată. Tehnica este folosită atât la studierea cordului cât şi la studierea circulaţiei în vasele sanguine.Vizitati www.tocilar. Tehnica este folosită la studiul cordului. În acest mod pot fi apreciate cu exactitate vitezele de circulaie ale sângelui. cursuri si referate postate de utilizatori. când este necesară localizarea exactă a locului de producere a diverselor fenomene. de-a lungul fasciculului de ultrasunete. aşteptând apoi să recepţioneze semnalul reflectat. evaluarea vitezelor este însă mai pufin exactă.ro ! Arhiva online cu diplome.

Examenul Doppler al vaselor de sânge Se face în sistemul Doppler continuu (Continuu Wave Doppler).restituită sub forma unei uşoare accelerări diastolice -unda c repartiţia vitezelor hematiilor în cadrul coloanei de sânge. semnalul Doppler reprezentând o medie a acestora.tocilar. curgerea laminară produce tonalităţi de tip muzical. Pagina 38 din 69 . Aspectul normal al semnalului Doppler înregistrat la nivel vascular depinde de: ejecţia ventriculului stâng. de mică intensitate. în timp ce curgerea turbulentă produce un zgomot aspru. elasticitatea şi tonusul muscular activ al peretelui vascular. rugos. care permite înmagazinarea în sistolă a unei cantităţi de energie. depinzând de experienţa examinatorului. Înregistarea grafică a semnalului se poate face pe hârtie sau pe un ecran special. Permite localizarea unor fenomene şi aprecierea tipului de curgere. care determină creşterea vitezei sângelui (unda a). de intensitate mai mare. pe baza acesteia se poate evalua cu exactitate viteza de circulaţie.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Reprezentare schematică a principiului ecografiei Doppler în sistem continuu (A) şi pulsatil (B). cursuri si referate postate de utilizatori. Are doar o valoare orientativă. Ascultarea semnalului este posibilă întrucât el este cuprins în domeniul frecvenţelor audibile (400-5000 Hz).

Pagina 39 din 69 . iar distal de acesta el poate apare cu o amplitudine scăzută datorită existenţei circulaţiei colaterale. unda b marchează sfârşitul fazei de ejecţie. cursuri si referate postate de utilizatori. stenoza reprezintă îngustarea calibrului vascular.Vizitati www. La nivelul obstrucţiei. Consecinţele hemodinamice se pot localiza la locul stenozei sau distal de aceasta. local se produce creşterea vitezei de circulaţie.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Aspectul semnalului Doppler înregistrat în mod normal la nivelul vaselor de sânge. distal de stenoză se produce scăderea amplitudinii semnalului Doppler şi accentuarea undei negative protodiastolice obstrucţia reprezintă întreruperea circulaţiei într-un anumit teritoriu vascular. care atunci când depăşeşte numărul lui Reynolds produce turbulenţă. Unda b este determinat de ejecţia ventricolului stâng. semnalul Doppler este absent. turbulenţa poate fi produsă şi de neregularităţi ale peretelui vascular. unda c este determinată de elasticitatea arterială care determină o accelerare diastolică a sânge coloanei de Patologia circulaţiei la nivelul vaselor de sânge cuprinde două entităţi: stenoza şi obstrucţia. când existd o uşoară tendinţă de reflux a sângelui în spre ventricolul stâng.

prin cateterismul cardiac au arătat o bună corelaţie. Examenul Doppler al cordului Se face în sistem Doppler pulsatil (Continuu Wave Doppler). o serie de parametrii ai circulaţiei sângelui în cavităţile inimii. fracţie de ejectie.Vizitati www. permiţând aprecierea presiunilor din cavităţile inimii şi vasele mari. sistemul Doppler continuu este folosit atunci când este necesară măsurarea unor viteze mari.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 40 din 69 . debit cardiac). a ariei orificiilor valvulare. a gradientelor presionale transvalvulare.tocilar. precum şi a unor indicii de performanţă cardiacă (volum bătaie. luând în considerare legile termodinamicii. cum sunt cele care apar în cazul stenozelor valvulare. Modelele matematice folosite în acest scop sunt într-o continuă perfecţionare. poate fi apreciată cantitativ severitatea regurgitarilor în insuficienţele valvulare şi valoarea şunturilor între inima stângă şi dreaptă în cazul unor malformaţii cardiace Compararea rezultatelor obţinute prin această tehnică cu cele obţinute în mod direct. Aspectul normal al semnalului Doppler obţinut depinde de sediul eşantionului de volum Pe baza vitezelor măsurate se pot calcula. De asemenea. concomitent cu examinarea 2D-ECO. Se remarcă scăderea amplitudinii semnalului şi accentuarea undei negative protodiastolice (b). în situaţii patologie. Aspectul semnalului Doppler înregistrat proximal şi distal de o stenoză vasculară. cursuri si referate postate de utilizatori.

etc. cu deosebită accurateţe. 4. a curgerii sângelui în vasele mari. iar dacă scade.VScamera de intrare. La ora actuală. au făcut posibil ca. să se realizeze imagini color ale curgerii sângelui. pentru fluxul sanguin care vine spre transductor şi albastru.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. dacă viteza creşte. Viteza maximă normală este de 90 cm/sec pentru poziţia 1.VS-camera de ejecţie. culoarea devine tot mai închisă.AS. examenul Doppler color este utilizat pentru aprecierea calitativă şi cantitativă. Afişarea semnalului se face în timp real şi este codificată în două culori primare: ro §u.Aorta ascendentă. 1. 60 cm/sec pentru poziţia 2 şi de 130 cm/sec pentru pozitiile 3 şi 4 Ecografia Doppler color Progresele rapide realizate în tehnologia aparatelor de explorare cu ultrasunete. a regurgitărilor valvulare. prin prelucrarea semnalelor cu ajutorul microprocesoarelor. Aspectul semnalului Doppler pentru diverse poziţii ale eşantionului de volum. Se utilizează o scară semicantitativă cu 16-32 de trepte. ELECTROCARDIOGRAMA Pagina 41 din 69 . a şunturilor intracardiace.tocilar. culoarea roşie sau albastră devine mai strălucitoare. pentru fluxul sanguin care se depărtează de transductor. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. 2.

Există vectori cardiaci care corespund dipolului unei fibre miocardice. Aceasta se deplasează prin inimă în sensul undei de excitaţie. se supun legilor matematice putând fi sumaţi. Toţi aceşti vectori. în cursul activităţii cardiace. în formă de evantai. mărimea şi orientarea ei fiind într-o permanentă schimbare. excitaţia este iniţiată într-un punct şi se propagă cu rapiditate de la o celulă la alta. De-o parte şi de alta a suprafeţei limitante. luând deci naştere un dipol. în care în mod convenţional îsi au originea toţi vectorii cardiaci. prin proiecţiile lor ortogonale pe anumite axe. constituind suprafaţa limitantă. ei pot fi aduşi printr-o translate într-un punct comun. are în spaţiu forma unei suprafeţe. există un alt vector instantaneu. numit centrul electric al inimii(0).Vizitati www. care iau naştere la suprafaţa corpului. În această situaţie. cu o altă orientare în spaţiu şi cu o altă mărime. pe o dreaptă din corpul omenesc. reprezintă Electrocardiograma (ECG) înregistrată în acea derivaţie. Dacă se imaginează că în fiecare moment al activitatii cardiace. în timpul unui ciclu cardiac. numiţi vectori elementari. Geneza electrocardiogramei La nivelul ţesutului miocardic. El poate fi reprezentat printr-un vector. deplasati şi măsuraţi. vârfurile vectorilor instantanei se deplasează pe o curbă închisă. există un câmp electric pozitiv şi unul negativ. Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a variaţiilor de potenţial electric.ro ! Arhiva online cu diplome. datorită activităţii cardiace. vectorii instantanei reprezintă grafic situaţia sumării unor vectori elementari într-un anumit moment. numită Vectocardiogramă (VCG). Pagina 42 din 69 . Proiecţia desfasurată a acestei curbe în funcţie de timp. orientat dinspre zona electronegativă înspre zona electropozitivă şi având o mărime determinată de diferenţa de potenţial între cei doi poli ai dipolului. Limita dintre porţiunea activată (devenită electronegativă) şi cea negativată (rămasă electropozitivă). corespunzătoare unei derivaţii.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. numite derivatii sau conduceri. care începe şi se termină în punctul 0.

În practică se folosesc în mod curent 3 sisteme de derivaţii: derivaţiile standard. Derivaţiile standard (DS). iar cele orientate în sens invers se înregistrează negative. Deoarece corpul omenesc este un mediu conductor neomogen. cursuri si referate postate de utilizatori. care explorează activitatea inimii în planul frontal.tocilar. În timpul activării ventriculare.ro ! Arhiva online cu diplome. Grafic. Sunt derivaţii bipolare ale membrelor.Vizitati www. fiecărei derivaţii îi corespunde un ax. Pe acest ax se face proiecţia vectorilor cardiaci. proiecţiile orientate în sensul axului se înregistrează pozitive. căruia i se atribuie convenţional un sens. derivaţiile unipolare ale membrelor şi derivaţiile toracice. Proiecţia desfasurată în funcţie de timp a acesteia pe oaxă reprezintă Electrocardiograma Derivaţiile electrocardiografice Electrozii pentru culegerea potenţialelor generate de activitatea inimii sunt plasaţi în diverse puncte pe suprafaţa corpului.Einthoven. Utilizează 3 puncte de plasare a electrozilor: membrul superior drep (R = right) membrul superior stâng (L = left) membrul inferior stâng (F = foot) Pagina 43 din 69 . vectorii instantanei translataţi în centrul electric al inimii descriu o buclă care constituie Vectrocardiograma. Un anumit raport între punctele de plasare a electrozilor defineşte o derivaţie. este necesară standardizarea unor derivaţii grupate în sisteme de derivaţii. . imaginate de W.

ro ! Arhiva online cu diplome. axele electrice ale celor trei deviaţii standard sunt reprezentate de cele trei laturi ale unui triunghi echilateral. Notând cu VR. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. VL şi VF potenţialele punctelor respective. în modul următor fig de mai jos Deviţtiile ECG standard şi locurile de aplicare a electrozilor pentru obţinerea lor În reprezentare grafică. deviaţiile standard măsoară diferentele de potenţial care iau naştere între câte două din aceste puncte. ca sursă electromotoare este plasată în centrul acestui triunghi figura de mai jos. inima.tocilar. numit triunghiul lui Einthoven. Aplicând circuitul electric astfel format teorema a doua a lui Kirchhoff se poate demonstra legea fundamentală a deviaţiilor standard: D2 = D1 + D3 Pagina 44 din 69 .

cu zone pozitive si negative Derivaţiile unipolare ale membrelor (DUM) au electrozii plasaţi în aceleaşi poziţii ca pentru obţinerea deviaţiilor standard (R. L şi F). Sunt derivaţii unipolare. Electrodul indiferent se obţine prin metoda propusă de Goldberger. permiţând analiza vectorului electric în planul frontal într-un sistem hexaaxial. Pagina 45 din 69 . considerat indiferent. Indicele “a” (de la augmented = amplificat) se adaugă.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. deoarece printr-un ortificiu unul din electrozi. în triunghiul lui Einthoven se mai introduce un sistem de trei axe. Triunghiul lui Einthoven si cele trei deviaţii standard ca laturi ale acestui triunghi. Derivaţiile obţinute se notează aVR. În acest mod. diferite de electrodul explorator. trecând prin punctele de plasare ale electrozilor exploratori. unind într-un punct electrozii celor două membre.Vizitati www. înregistrează tot timpul un potenţial electric nul. aparatul măsoară astfel potenţialul cules de celălalt electrod (electrodul explorator). deoarece potenţialele obţinute prin această metodă sunt mult mai mari decât cele obţinute prin alte tehnici. Din teoremele lui Kirchhoff se poate deduce legea fundamentală a deviaţiilor unipolare ale membrelor: VR+VL+VF=0 Axele derivaţiilor unipolare ale membrelor sunt perpendiculare pe cele ale deviaţiilor standard.ro ! Arhiva online cu diplome. aVL şi aVF figura de mai jos.

notate de la V 1 la V 6 figura de mai jos. numit bornă centrală terminală (BCT) electrozii de la cele trei membre.spaţiul intercostal V.spaţiul intercostal V. parasternal stâng V3 .la mijlocul distanţei dintre V2 şi V4 V4 . pe linia medioclaviculară V5 . Modul de realizare al derivaţiilor unipolare ale membrelor prin metoda Goldberger (aVR. explorează activitatea inimii într-un plan orizontalfiind derivaţii unipolare. cursuri si referate postate de utilizatori.spaţiul intercostal IV. aVF).spaţiul intercostal IV parasternal drept V2 . L şi F. numite şi derivaţii precordial. aVL. scurtcircuitând într-un singur punct. Electrodul indiferent se obţine prin metoda propusă de Wilson. V1 . pe linia axilară mijlocie Pagina 46 din 69 . Electrodul explorator se plasează în anumite puncte convenţionale de pe peretele toracic anterior. Derivaţiile toracice (DT).tocilar. pe linia axilară anterioară V6 .spaţiul intercostal V. R.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

învelite într-un material textil.ro ! Arhiva online cu diplome. Electrozii sunt plăcuţe metalice. umezit cu ser fiziologic. pe hârtie milimetrică sau pe osciloscop catodic.tocilar. sistemul de afişare a semnalului. Tehnica de înregistrare este următoarea: Pagina 47 din 69 .Vizitati www. fiind format din următoarele componente: sistemul de preluare a semnalului. cuprinzând electrozii. Culorile cablurilor pentru electrozii membrelor sunt standardize astfel: galben roşu verde negru pentru mâna stângă pentru mâna dreapă pentru piciorul stâng pentru piciorul drept sistemul de amplificare a semnalului. cursuri si referate postate de utilizatori. Modul de realizare a deviaţiilor toracice unipolare si locul de plasare a electrozilor explorator pe fata anterioara a toracelui Înregistrarea electrocardiogramei Electrocardiograful este aparatul folosit pentru înregistrare. Înregistrarea se poate face pe unul sau mai multe canale simultan. cablurile de conectare la pacient şi un bloc de intrare ce conţine rezistenţele necesare pentru construcţia diverselor derivaţii unipolare. în funcţie de tipul aparatului.

După originea lor acestea pot fi atriale (cu altă origine decât nodul sinusal). atunci când pe un ritm regulat se suprapun bătăi suplimentare (de exemplu Pagina 48 din 69 . pentru a evita contracţiile musculare anormale. Criteriile de recunoaştere a ritmului sinusal sunt următoarele: . sunt acceptate totuşi mici diferenţe între aceste distanţe. Dacă distanţa se menţine constantă. Analiza ritmului cardiac Se referă la analiza caracteristicilor frecvenţei şi modificarilor ritmului bătăilor cardiace. care parazitează traseul cu EMG. cu o bandă elastică în punctele menţionate. se înregistrează curba de etalonare a voltajului. de unde impulsul se propagă prin atrii de sus în jos. Regularitatea ritmului cardiac se apreciază pe baza distanţei dintre undele R succesive. Interpretarea electrocardiogramei Interpretarea unui traseu ECG cuprinde două aspecte: cel al analizei ritmului cardiac şi cel al analizei morfologiei traseului. pacientul este aşezat în decubit dorsal. legate de fazele mişcărilor respiratorii (aritmie respiratorie) undele P sunt pozitive în D2 şi aVF. se fixează electrozii stabil. Viteza de derulare a hârtiei este în mod obişnuit de 25 mm/s (deci 1mm=0.ro ! Arhiva online cu diplome. Neregularitatea ritmului cardiac poate fi periodică. într-o cameră cu temperatură de confort (18-22ºC). Patologic.Vizitati www. se includ în categoria aritmiilor. ritmul este considerat neregulat. ritmul este regulat. morfologia undei P'se menţine constantă pentru toate revoluţiile cardiace din aceaşi derivaţie. relaxat.tocilar. apoi prin nodul atrio-ventricular (NAV) şi fasciculul His la ventriculi. De pe această curbă se apreciază amortizarea aparatului. distanţa dintre undele P se menţine constantă. Din acest punct de vedere este necesar să se precizeze trei elemente: Originea ritmului cardiac este în mod normal în nodul sinusal (NS).04 sec). semnificând conducerea de sus în jos a excitaţiei în atrii. cursuri si referate postate de utilizatori. ritmurile diferite de cel sinusal. unda P prezentă în faţa fiecărui complex QRS. se înregistrează electrocardiograma pe rând în fiecare derivaţie. joncţionale sau ventriculare. În mod uzual 1mV=10 mm. iar dacă se modifică de la un ciclu cardiac la altul.

Din acest punct de vedere. Atunci când viteza de derulare a hârtiei este de 25 mm/s.Vizitati www. Frecvenţa cardiacă . iniţiată în atriul drept (AD) la nivelul nodului sinusal şi propagată apoi în atrii de sus în jos şi de la dreapta spre stânga Pagina 49 din 69 .tocilar. considerate în mod izolat. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. extrasistole atriale sau ventriculare) sau absolută (de exemplu fibrilaţie atrială sau ventriculară). segmente şi intervale. Elementele morfologice ale unei electrocardiograme UNDA P Reprezintă depolarizarea atriilor. Analiza morfologică Urmăreşte descrierea caracteristicilor elementelor corespunzătoare unei revoluţii cardiace. pe traseul ECG se disting unde.este dată de numărul revoluţiilor cardiace dintr-un minut. se aplică formula: 1500 R − R (mm) Fc = unde: Fc = frecvenţa cardiacd (bătăi pe minut) R-R = distanţa între două unde R succesive exprimată în mm.

ro ! Arhiva online cu diplome. în fibrilaţia atrială sau de unde F. Orientarea vectorială este între +30 şi +600. neregulate. negativă.Vizitati www. înscriindu-se pe traseu cu o linie ceva mai groasă (undă lentă).30 mV (2.tocilar. Durata normală este cuprinsă între 0. reprezentând depolarizarea atriului stâng. pozitivă. INTERVALUL PQ Reprezintă timpul necesar conducerii impulsului electric de la nodul sinusal la ventriculi.21 sec se întâlneşte în blocurile atrioventriculare. mici. cursuri si referate postate de utilizatori.02-0. Unde P înalte şi ascuţite apar în supraîncărcarile atriale drepte.12 sec (în medie 0. a doua parte. în care impulsul electric trece de la atrii la ventriculi pe căi care ocolesc nodul atrio-ventricular. forta terminală negativă a undei P în derivaţia V1 este crescută. Se poate determina în acelaşi mod ca şi pentru complexul QRS. SEGMENTUL PQ Reprezintă întârzierea stimulului electric la nivelul joncţiunii atrioventriculare. dar practic se consideră normală dacă unda P se înscrie pozitivă în DII.5 mm.12 sec se întâlneşte în sindroamele de preexcitaţie ventriculară. Durata este în mod normal cuprinsă între 0. prima parte pozitivă reprezentând depolarizarea atriului drept. poziţia sa fiind izoelectrică. al cărei electrod explorator este plasat în dreptul atriilor. În derivaţia V1. Amplitudinea nu depaseşte în mod normal 0. Concomitent.21 sec.5-3 mm) în derivaţia unde unda P se înscrie cea mai amplă. COMPLEXUL QRS Pagina 50 din 69 .Concomitent. apar în supraîncărcarile atriale stângi. Forma este în mod normal rotunjită. Unde P cu durată crescută şi net bifide.12-0. unda P se poate înscrie în mod normal bifazică. Patologic: Intervalul PQ cu durata sub 0. mici. aVF şi negativă în aVR. a undei P în derivaţia V1 este mai amplă. regulate. Intervalul PQ cu durata peste 0. Amplitudinea oricăreia din cele două faze nu depaseşte în mod normal 1. "în dinţi de fierăstrău". Uneori poate fi discret bifidă. faza iniţială. ca expresie a asincronismului de depolarizare a celor două atrii.25-0. Patologic: Unda P poate fi înlocuită de unde f.07 sec). Variază fiziologic în funcţie de vârstă (mai scăzută la tineri) şi frecvenţa cardiacă (scade în tahicardie).

Daca nu se înscrie nici o undă pozitivă. cursuri si referate postate de utilizatori. Undele negative care urmează primei unde pozitive sunt denumite S. fiind normală sub 0. complexul fiind în totalitate negativ.S) pentru deflexiunile de peste 3 mm şi litere mici (q. Unda negativă care precede prima undă R poartă numele de undă Q. S'. Prima undă pozitivă este marcată cu litera R. nu se consideră două unde R. numai când aceasta depăşeşte linia izolelectrică este interpretată drept undăR Denumirea undelor complexului QRS Pagina 51 din 69 .ro ! Arhiva online cu diplome.s) pentru cele inferioare acestei dimensiuni.Vizitati www. Pentru a cuantifica amplitudinea complexului QRS în DT s-au introdus o serie de indici.6 mV (5-16 mm). fiind format din mai multe unde.r.R. ci un R bifid. Această undă QS poate prezenta o crestătură pe panta ascendentă sau descendentă. În DT amplitudinea complexului QRS este mult mai mare.R. următoarele unde pozitive sunt denumite R.S. Daca deflexiunea negativă dintre cele două vârfuri R nu depaseşte linia izoelectrică. Amplitudinea se consideră normală dacă în DS şi DUM este cuprinsă între 0. Reprezintă depolarizarea ventriculară. el este denumit QS.12 sec. care începe cu portiunea stângă a septului interventricular şi apoi se propagă în ventriculi de la vârfuri spre baze şi de la endo-card spre epicard Durata se măsoară la nivelul liniei izoelectrice.tocilar. Se folosesc litere mari (Q. pozitive sau negative marcate prin literele Q. R". fiind corelată cu masa de miocard ventricular aflată în dreptul electrodului explorator.5 şi 1. dintre care cel mai răspândit este indicele Sokolov-Lyon: Forma complexului QRS este în mod normal cu vârfuri ascuţite.

Deviaţiile de până la 2 mm în V1. UNDA T Reprezintă faza finală a repolarizarii ventriculare (repolarizarea rapidă). Forma este rotunjită şi asimetrică.25 sec. având partea descendentă mai rapidă. uzual este considerată normală dacă nu depaseşte 50% din durata RR. sub forma gradientului ventricular. fie dimpotrivă. care este generată de post potenţiale dezvoltate în anumite regiuni ale miocardului ventricular. Amplitudinea se exprimă comparativ cu a complexului QRS. hiperpotasemie şi mai scurt în hipocalcemie. Durata normală depinde de frecvenţa cardiacă. intervalul QT este prelungit în hipercalcemie. Ele cuprind fie creşterea în amplitudine (peste 1/2 din R). Durata normală este între 0. anumite medicamente antiaritmice modifică durata intervalului QT. Pagina 52 din 69 . scăderea amplitudinii sau chiar negativarea undei T. Durata segmentului ST este lipsită de importanţă practică.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. ele fiind în general expresia unor tulburari severe ale circulaţiei coronariene (noţiunea electrocardiografică de "leziune"). UNDA U Reprezintă o mică deflexiune care urmează undei T. Orientarea vectorială este între +30 şi +600. INTERVALUL QT Reprezintă sistola electrică ventriculară care se măsoară de la începutul undei Q până la sfârşitul undei T.12-0.15 şi 0. PSEGMENTUL ST Reprezintă prima fază a repolarizării ventriculare (repolarizarea lentă). V2 şi până la 2 mm în celelalte derivatii se consideră ca fiind normale.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. având acelaşi sens cu unda T din derivaţia respectivă. Patologic. iar poziţia sa este în mod normal izoelectrică. modificările fiind desemnate cu termenul electrocardiogarfic de "ischemie".30 sec (fără importanţă practică). Patologia undei T este caracteristică tulburarilor de circulaţie coronariană. În mod normal unda T este pozitivă în toate derivaţiile. ea devenind în mod caracteristic simetrică. Patologia segmentului ST cuprinde deviaţiile acestuia. Forma undei U este rotundă. fiind calculată pe baza unor formule sau tabele. calculându-se însă de obicei raportată la cea a complexului QRS. cea mai amplă undă T din deviaţiile standard fiind aproximativ 1/3 din cea mai amplă undă R. cu excepţia aVR. Durata este de 0. iar amplitudinea este sub 2 mm.

dacă dectrozii ar fi legaţi (in exterior) printr-un conductor. la suprafaţa de contact electrod-electrolit există tendinţa de difuzie Pagina 53 din 69 . Potenţial de electrod Contactul electric dintre cei doi electrozi se realizează prin electrolit. acesta ar fi parcurs de curent. punţi tensometrice. Forţa electromotoare a sistemului doi electrozi-electrolit este egală cu diferenţa potenţialelor celor doi electrozi. termistori.Vizitati www. mai ales în urma efortului în tulburarile de circulaţie coronariană. Electrodul rezintă un conductor electric împreună cu electrolitul cu care este pus tn contact. după care urmează inregistrarea sau afişarea mărimilor dorite. numită potential de electrod. Deoarece conducţia electrică în ţesuturi (electrolit) este realizată de ioni. Pentru determinarea sau analizarea informaţiiior medicale de interes este necesară conversia fenomenului fiziologic în semnal electric. Acest lucru se realizează cu electrozi de suprafaţă sau ac. Electrozi şi traductoare 0 schemă tipică pentru măsurări electrofiziologice este data in figura de mai jos. Prelucrarea semnalelor culese de electrozi se face corespunzător cu caracteristicile fenomenelor studiate. cursuri si referate postate de utilizatori. Patologic. Bioptenţialul cules de electrozi este amplificat în condiţii de adaptare optimă la caracteristicile sursei de semnal şi ale electrozilor. etc. dar şi pentru evidenţierea unor mărimi care pot fi înecate în semnalele perturbatoare. iar electrozii metalici de către electroni.tocilar. semnalul amplificat este prelucrat in vederea obţinerii infornaţiilor necesare despre sursa de semnal. sau se poate negativa. unda U poate deveni foarte amplă în hipopotasemie sau în unele cazuri de hipertrofie ventriculară. microfoane. În aceste cazuri se folosesc mijloace semiautomate sau automate (cu microprocesoare sau calculatoare). Sursa de semnal bioelectric este cuplată direct la electrozii de culegere. la suprafaţa de contact dintre cei doi electrozi şi electrolitul din jurul lor cu care formează un electrod se stabileşte o diferenţă de potenţial.ro ! Arhiva online cu diplome.

0 Metalele cu potenţiale standard negative tind sa lase ioni în soluţie. vom obţine o tensiune destul de bine aproximată diferenţa între potenţialele de electrod din seria electrochimică. Dacă definim pH-ul ca logaritmul activităţii ionului de hidrogen. a electronilor spre electrolit şi a ionilor spre metal. în raport cu metalul electrodului.85 +1.75 (T=37°C) La pH=7 o soluţie apoasă este neutră.34 +0. luat cu semn schimbat: pH = -lg[H'] atunci punctul neutru sau izoelectric pentru electrolitul complex al organismului uman este la pH=6. Reacţiile chimice implicate în procesele biologice depind în bună măsură de concentraţia ionilor de hidrogen.66 -0. considerând un al doilea electrod de referinţă introdus în soluţe: E = VM|M+-Vr Electrodul Li+ K* Ca Na" Al+" Zn" Potenjialul standard Eo(V) -3. Dacă în electrolit există ioni ai metalului din care este confecţionat electrodul se poate măsura o tensiune electromotoare. In urma acestor reacţii. la interfaţa electrod-ţesut ia naştere un strat dublu electric de sarcini.ro ! Arhiva online cu diplome. are pH=7.85 +0. de exemplu. deci să se dizolve (sau sa fie corodate) şi sunt considerate mai puţin nobile faţă de cele cu potenţiale standard pozitive care ataşează ionii din soluţie. Dacă introducem doi electrozi din metale diferite intr-un electrolit oarecare şi îl cuplăm la un galvanometru. Sub această valoare ea este acidă.04 -2. Din punctul de vedere al metalului din care este confecţionat electrodul uşurinţa cu care acesta cedează electroni spre electrolit este funcţie de pH-ul electrolitului cu care electrolitul vine în contact şi de ionii metalici aflaţi în electrolit. iar pentru pH>7 soluţia este bazică.95 -1.86 -2.Vizitati www. respectiv de câştig de electroni). cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. deci este uşor bazic.80 +0. Pagina 54 din 69 .71 Electrodul Cu" Ag+ Hg" Pt" Au+ tf Potenpalul standard Eo(V) +0.60 0. Sângele. până la stabilirea unui echilibru chimic La interfaţa electrod-electrolit au loc reacţii de oxido-reducere (definite ca reacţii de pierdere.36 .76 -2. deci de transformare a conducţiei electronice în conducţie ionică şi invers.

sunt insoţite de erori. Concluziile ar fi deci următoarele: dintre metale sunt de preferat cele cu potenţiale standard mici. un galvanometru suficient de sensibil va arata. care vor contamina mai putin semnalul bioelectric căruia i se suprapun. ceea ce dă o idee despre influenţa naturii şi concentraţiei electronilor.tocilar. Pagina 55 din 69 . electrodul de speţa a doua Ag . Pentru astfel de configuraţii măsuratorile au arătat potenţiale de electrod mai mici decat cele ale electrozilor de prima speţă. Polarizarea electrozilor Polarizarea electrodului constă în apariţia unei forte contra-electromotoare (ce se opune tensiunii aplicate pe electrod) între electrodul metalic şi electrolit. pentru culegerile bioelectrice structura este avantajoasă faţă de cele precedente. Utilizat cu electrolitul biologic. deoarece o tensiune reziduală mică poate avea numai fluctuaţii mici. faţa de metale pure sunt de preferat structurile de speţa a doua.1V. masurarea biopotenţialelor continue sau alternative de joasă frccvenţă.ro ! Arhiva online cu diplome. Dacă introducem doua metale identice într-un electrolit oarecare. încă o tensiune reziduală care poate fi atribuită micilor diferenţe în puritatea electrozilor sau altor asimetrii de interfaţă. cursuri si referate postate de utilizatori. AgCl (argint clorurat) asigură rezistenţe de contact mici şi stabile şi este un "traductor" privilegiat în culegerea biopotenţialelor. Electrozii de speţa a doua sunt metale căptuşite cu o sare greu solubilă având un ion comun cu elcctrolitul. Potenţialul de decalaj electrochimic la culegerea cu electrozi din metale diferite Analiza detaliată arată că eroarea este în limitele ±0.Vizitati www. precutn şi masurarea impedanţei sau a altor parametri electrici ai ţesuturilor. Datorită acestui fenomen. culegerile trebuie realizate cu elcctrozi din acelaşi metal.

curentul prin circuitul de măsurare este mic. cele mai bune rezultate se obţin cu clectrozii din metale nobile şi cei din platină-iridiu. rezistenţa soluţiei electrolitice (depinde de natura şi concentraţia ionilor şi de distanţa dintre electrozi) şi rezistenţa de la interfaţa electrod-soluţie. formată din rezistenţa electrozilor (practic constantă).Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. de aceea este numită impedanţă de polarizare. o importantă parte din energia de stimulare se consumă în impedanţa de polarizare a electrozilor. Deoarece impedanţa de intrare în preamplificator este mare. Polarizarea chimică reprezintă căderea de tensiune pe rezistenţa totală a celulei electrolitice. Impedanţa si zgomotul electrozilor Impedanţa pe care o prezintă un electrod în circuitul de măsurare a fenomenului bioelectric depinde de natura stratului dublu electric format la interfaţa cu ţesutul. precum şi efectele clectrozilor asupra tesuturilor şi invers. unde clectrozii de stimulare rămân implantaţi în organism ani de zile. În plus. asupra electrozilor se produc efecte de coroziune. activitatea electrolitului şi temperatura. iar căderea de tensiune pe impedanţa electrozilor este de obicei neglijabilă. va trece un curent determinat de fenomenele bioelectrice din ţesut. micşorand-o pe aceasta sau chiar anihilând-o. Aceasta forţă electromotoare scade în timp la electrozii ireversibili. întrucât poate varia foarte mult. există trei tipuri de efecte de polarizare: chimică.tocilar. viteza reacţiilor de oxidare sau de reducerc a ionilor. impedanţa ţesutului şi impedanţa de intrare în preamplificator. Din punct de vederc al polarizării şi stabilităţii. Ultima rezistenţă menţionată este cea mai importantă. de concentraţie şi de activare. deoarece electrozii metalici împreună cu clectrolitul şi produşii de reacţie din vecinătatea unui electrod generează o forţă . Este necesar totuşi să avem în vedere impedanţele care intervin pentru a Pagina 56 din 69 . cursuri si referate postate de utilizatori. În general. Din cauza polarizării. sunt de asemenea importante la realizarea stimulatoarelor cardiace (pacemakers).Pprin impedanţa celor doi electrozi. Căderile de tensiune. datorate acestui tip de polarizare sunt foarte mari în comparaţie cu alte tipuri de polarizare. cand cei doi electrozi sunt conectaţi pe electrolit pentru măsurare. sau curentul aplicat este suficient de mare. pe electrod. În primul moment. Polaritatea şi stabilitatea electrozilor.lectromotoare opusă celei iniţiale. putând atinge valori de sute de mV sau chiar V. Polarizarea de concentraţie apare când. forţa electromotoare este egală cu suma algebrică a potenţialelor celor doi electrozi.

pentru macroelectrozi valoarea lui fiind neglijabilă. S-a găsit de asemenea ca imersarea in developator fotografic are efectul optim. al cărei valoare este dată de expresia: Ve = 4kTRmB [V] unde: k -este constanta lui Boltzman (k= 1. Potenţialul de electrod este o sursă de semnale perturbatoare chiar şi în cazul utilizării unor electrozi identici.3 74 • 10" J/k) T . există o tensiune continuă egală cu diferenţa potenţialelor celor doi electrozi. La interfaţa metal-electrolit.Vizitati www. atunci zgomotul lui termic va fi un zgomot "alb". Rf este o rezistenţă de interfaţa. Dacă presupunem că microelectrodul prezintă o impedanţă pură. dacă timpul de menţinere este în jur de 3 min. aceasta realizează greu contacte perfect identice la ambele interfeţe şi stabile în timp. datorită polarizării în afară de zgomotul de agitaţie termică apar unele perturbaţii: zgomotul de origine termică prezintă importanţa în cazul nicroelectrozilor cu impedanţă mare. cursuri si referate postate de utilizatori. impedanţa minimă în funcţie de condiţiile de realizare este strâns dependentă şi de grosimea stratului de AgCl. Circuitul electric echivalent al interfaţei electrod de suprafaţa-ţesut Circuital echivalent al interfeţei electrod de suprafaţă-ţesut Sursa E corespunde potenţialului de electrod. C apare datorită stratului dublu electric.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru o depozitare mai groasă de AgCl (3 min. impedanţa unei perechi de electrozi depinde de frecvenţa semnalului bioelectric şi anume scade la creşterea frecvenţei. unde se face trecerea de la conducţia electronică la conducţia ionică.tocilar. după menţinerea în developator timp de 3 min. la o densitate de curcnt de 5mA/cm) se obţine impedanţa cea mai scăzută (≈20Ω).temperatura absolută în °K Pagina 57 din 69 . alege corect caractcristicile amplificatorului. Datorită capacităţii. De fapt.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rm - rezistenţa microelectrodului în Ω B - banda de frecvenţă în care se consideră zgomotul, în Hz. Astfel, un microelectrod de 100MΩ va da o tensiune eficace de zgomot termic de aproximativ 130µV la o temperatura de 300°K şi o bandă de frecvenţă de 10kHz. zgomotul electrochimic apare la introducerea unui electrod metalic într-un electrolit şi se datorează fenomenelor de polarizare şi în special polarizării de activare. Valoarea lui atinge zeci sau chiar sute de mV şi apare sub forma unor fluctuaţii întâmplătoare în banda de frecvenţe foarte joase. Spectrul de frecvenţă al zgomotului electrochimic este cuprins tocmai în banda de frecvenţă a majoritaţii biopotenţialelor de ţesut: de aceea el nu poate fi eliminat prin filtrare. zgomotul de origine electromecanică este determinat de fluctuaţiile potenţialului de polarizare la variaţia suprafeţei de contact dintre electrod şi electrolit, odată cu miscarea clectrodului sau curgerea electrolitului, S-au facut o serie de studii asupra relaţiei dintre impedanţa de intrare a inregistratorului şi impedanţa elcctrozilor. Pentru a pune în evidenţă natura distorsiunii, în serie cu electrozii s-a aplicat un impuls dreptunghiular. Figura de mai jos (a) prezintă semnalul de control ECG şi impulsurile dreptunghiulare înregistrate cu un amplificator având impedanţa de intrare de 4,4MΩ Figura de mai jos (b-c) ilustrează modificările produse prin plasarea unor rezistoare de valori din ce în ce mai mici în paralel cu intrarea amplificatorului, fară a se modifica poziţia electrozilor. In figura de mai jos (e) sensibilitatea înregistratorului a fost dublată, pentru o comparaţie mai buna cu semnalele de control. Aşa cum se observă cu uşurinţă, modificarea faţă de semnalul martor din figura de mai jos (a) este majoră pentru cazurile din figurile de mai jos (d şi e). A scăzut mult amplitudinea undelor P şi T şi a crescut exagerat amplitudinea undei S.

Pagina 58 din 69

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Distorsionarea semnalului ECG datorită modificării impedanţei de intrare

Tipuri de electrozi Electrozi de suparafaţă În măsurările la suprafaţa organismului(electrozii plasaţi pe piele), circuitul echivalent oferit de electrozii si sursa de semnal bioelectric la intrarea preanplificatorului este prezentata in schema de mai jos:

Circuitul echivalent al sursei de semnal împreună cu electrozii de culegcre de suprafaţă

Pagina 59 din 69

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu: Cţesut si Rţesut s-au notat capacitatea respective rezistenţa ţesutului între electrozi E- sursa de semnal bioelectric Rpiele- rezistenţa pielii de sub electrod E1 E2- potenţiale de electrod C1 C2 –capacitatea interfeţei de electrod R1 R2 - rezistenţa interfeţei de electrod Între electrod şi piele, pentru a stabiliza potenţialul de electrod, mai ales la mişcările pacientului, se introduce o pastă electroconductivă, care este realizată special pentru aceste scopuri şi livrată odată cu aparatele de măsurări. Pastele electroconductive conţin solutie de clorura de sodiu sau potasiu, glicerină, apă, piatră ponce; unele au şi săpun sau praf de cuarţ. S-a constatat că introducerea unui abraziv reduce mult impedanţa interfeţei electrod-ţesut. De asemenea, un efect favorabil are degresarea cu alcool şi curăţarea cu glaspapier fin a pielii înainte de aplicarea pastei. Pentru diverse aplicaţii electrofiziologice se utilizează electrozi de dimensiuni şi forme diferite. În electrocardiografie se foloscsc electrozi rectangulari (3 5 x 50mm), circulari (047,5mm), cu suctiune (pentru culegerile de pe pielea toracelui, numiţi electrozi precordiali) –fig de mai jos a, b, c.

Electrozi de suprafaţă mare a)dreplunghiulari b)circulari c)cu secţiune Cu paste electroconductive, valorile tipice ale rezistoarelor R1 şi R2: sunt 1...10KΩ; impedanţa echivalentă a interfeţei electrod- ţesut la frecvenţe în banda semnalului electrocardiografic este practic constantă şi egală cu rezistenţa menţionată. În măsurările electrocadiografice se mai utilizează electrozi cu bandă

Pagina 60 din 69

etc. trebuie precizat că are o semnificaţie mai largă şi anume conversia unei forme de energie în alta. Acest lucru este posibil numai cu ajutorul traductoarelor.)cât şi din aliaje ieftine (oţel. utilizând o prelucrare şi mijloace de afişare corespunzătoare. Traductoare În instrumentaţia medicală o problemă majoră o constituie găsirea mijloacelor şi a tehnologiei neccsare detecţiei şi măsurării cantitative a proceselor. Traductorul este de fapt elementul de sesizare a sistemului electronic de prelucrare. Adesea se folosesc metode indirecte sau se izolează parţial traductorul de mărimea de măsurat. care spune că aparatul de măsură nu trebuie să modifice ( sau să influenteze) mărimea ce se măsoară. nichel-argint. care sunt confectionaţ dintr-o plasă metalică pe o bandă adezivă. platina-rodiu. astfel încât să aibă loc şi o rejectare adecvată a altor mărimi considerate perturbatoare Traductoare rezistive Pagina 61 din 69 . Dacă mărimea disponibilă este un semnal electric.ro ! Arhiva online cu diplome. Din acest motiv este esenţial ca traductorul să dispună de un grad înalt de selectivitate a fenomenului ce trebuie măsurat. Indiferent de mărimea ce trebuie măsurată. etc. Reluarea şi reproducerea cu diferite viteze permite analizarea datelor în modul dorit. platină. inox. Experimental s-a stabilit că electrozii de mare suprafaţă realizaţi din diferite metale şi aliaje se comportă la fel. traductorul trebuie să se supună primei reguli a lui Kelvin.). această condiţie nu este intotdeauna realizabilă.tocilar. adezivă. plasă îmbibată cu pastă electroconductivă.Vizitati www. iar gradul de alterare trebuie avut permanent în vedere. motiv pentru care aceşti electrozi sunt confecţionaţi atât din aliaje pretenţioase (aur. Deşi termenul traductor este utilizat aici în sensul conversiei eveniment fiziologic-semnal electric. Datorită convertirii mărimii fiziologice în semnal electric există posibilitatea obţinerii unei cantităţi maxime de informaţie. este mult mai uşoară obţinerea avantajelor legate de echipamentul modern de calcul şi afişare pentru prezentarea informaţiei dorite în forma cea mai utilă. Existenţa mărimii clectrice analogice evenimentului fiziologic face posibilă înmagazinarea informaţiei pe un suport magnetic şi examinarea ei în alt moment. cursuri si referate postate de utilizatori. În domeniul aparaturii medicale.

factorul de conversie este mic. deşi se folosesc şi mărcile libere. unde aσ este efortul unitar. Pentru siliciu.ro ! Arhiva online cu diplome. Acest factor de conversie depinde de materialul din care sunt confecţionate atât marca. c) traductor pentru măsurarea forţei muschiului cardiac Pagina 62 din 69 .tocilar. iar E este modulul lui Young. Mărcile tensometrice sunt cementate pe membrana (cele mai utilizate. iar pentru cele semiconductoare mult mai mare. Factorul de conversie al unei mărci tensometrice este definit ca raportul între variaţia relativă a rezistenţei şi variaţia relativă a dimensiunii ce a provocat modificarea rezistenţei (deformare relativă): G= ∆R / R ∆l / l De exemplu o sârmă care îşi schimbă rezistenţa de la 100 la 102Ω când este întinsă de la 100 la 101 cm (o întindere de 1%) are un factor de conversie de 2%/l%=2. depinzând de metoda de preparare. el poate fi mai mare sau mai mic decât valoarea de120.Vizitati www. Pentru mărcile metalice. deoarece Δl/l=σ/E=ε. cât şi membrana flexibilă pe care este fixată. Traductoare tensometrice: a) cu fir rezistiv distanţat de membrană. cementate numai la capătul de sudură al conexiunilor. b) cu fir cemental pe membrană. Traductoarele tensometrice rezistive se bazează pe proprietatea de variaţie a rezistenţei electrice datorită modificărilor dimensionale ale unui element rezistiv la o deplasare mecanică mică sub acţiunea unei forţe. cursuri si referate postate de utilizatori. astfel că materialul membranei determină proprietăţile mecanice. de exemplu.

poate varia usor prin mişcarea unui miez magnetic în interiorul unei bobine. fie dată de un miez magnetic. Inductanţa. inductanţa creşte considerabil. Inductanţa unei bobine depinde de geometria sa. Traductorul rezistiv poate răspunde cu o variaţie relativ mică în jurul mediei ΔR/R<5% sau. mai rar. Circuitele care prelucrează fiecare din aceste semnale sunt destul de diferite.ΔR/R>5%.tocilar. fie câmpul unui miez creat de un magnet permanent. de exemplu. fiind necesare amănunte despre domeniul de utilizare Traductoare inductive. cu una considerabilă. respectiv L2. Există de fapt trei tipuri de traductoare inductive: cu o singură bobina. 0 forta aplicată asupra diafragmei creează un curent în infăşurare în cel de-al doilea caz sau modifică inductivitatea în primul caz. fie de una din bobine. de inductanţe L1. Prin urmare bobinele pot fi utilizate în construcţia traductoarelor. la variaţia vârf la vârf a mărimii biofizice de convertit. Aproape orice proprietate electrică care poate fi făcută să varieze într-un mod previzibil sub influenţa unui stimul de natură fizică poate fi folosită pentru conversia stimulului.Vizitati www. simpla menţionare a tipului de traductor nu este suficientă pentru a preciza circuitul de prelucrare. întrun singur strat.54 r 2n2 9r + 10l Unde: r si 1 sunt raza şi lungimea în cm. Unul din cele mai utilizate tipuri de traductoare pentru presiune sanguină este realizat din două bobine depuse prin tehnologia straturilor subţiri pe o Pagina 63 din 69 . Dacă în bobină este aşezat un material ce are permeabilitate magnetică mai mare decât a aerului. cursuri si referate postate de utilizatori. de numarul de spire si permeabilitatea magnetică a mediului în care se află. Acesta este construit asemănător microfonului dinamic în care o diafragmă afectează fie poziţia unui miez de fier sau ferita din interiorul bobinei.ro ! Arhiva online cu diplome. Două bobine în serie. Pentru o bobină fara miez de fier. inductivitatea poate fi calculată cu urmatoarea formulă aproximativă stabilită de Wheeler (1928): L = 2. pot varia într-un circuit inductanţa echivalentă serie L= L1+ L2±2M prin variaţia cuplării lor. Adesea. Primul tip este destul de puţin folosit în echipamentele moderne.8r). în punte Wheatstone şi traductor transformator diferenţial liniar (TTDL). n este numarul de spire Această expresie este relativ exactă dacă lungimea bobinei este mult mai mare decât diametrul (abaterea este sub 1% dacă l≥l.

În majoritatea cazurilor. În acest caz reactanţele celor doua bobine sunt egale şi puntea este echilibrată.tocilar. Dacă se aplică o presiune mai mare (sau mai mică) decât presiunea atmosferică.20 utilizează în mod obişnuit semnal de excitaţie de 5V şi 2400Hz (alte modele: 10V şi frecvenţe între 400Hz şi 5000Hz). care este de fapt un traductor pentru unde sonore. deoarece bobinele constituie scurtcircuit în c. fie prin modificarea poziţei unui miez magnetic.ro ! Arhiva online cu diplome. iar faza se indicădacă presiunea este pozitivă(corespunzator compresiei) sau negativă(o vidare) Traductoare capacitive La acest tip de traductoare capacitatea variază în funcţie de stimulul aplicat. respectiv pe cealaltă a membranei din material magnetic. Această construcţie este foarte asemănătoare cu cea a microfonului-condensator. Puntea Wheatstone este alcătuită din reactanţele inductive ale bobinelor L1 şi L2 şi rezistoarele de 200Ω. diafragma se va deforma într-o direcţie ceea ce va duce la deplasarea armăturii în interiorul bobinelor.a. alimentarea punţii trebuie facută în c. Dacă numai una din bobine este alimentată cu tensiune de excitaţie.Vizitati www. Dacă se aplică o Pagina 64 din 69 . Evident. Dacă diafragma traductorului este accesibilă presiunii atmosferice (deci presiune zero în punte) diafragma nu este deformată în nici o direcţie şi deci armătura este egal plasată în interiorul bobinelor L1 şi L2.c. răspunsul foarte bun în frecvenţă (peste 1000Hz). cele două elemente sunt separate de aer (eventual vid). Modelul prezentat în figura 3. parte. ca mai înainte. M putând fi variat. Traductorul prezentat este utilizat pentru măsurarea presiunilor sanguine arteriale şi venoase Conversia apare datorită modificării poziţiei miezului din inductor. în cealaltă bobină se induce corespunzator 0 tensiune dependentă de cuplarea celor două bobine(traductor transformator). Amplitudinea semnalului de ieşire este proporţională cu mărimea presiunii aplicate. Cele două bobine reprezintă doua din elementele unei punţi inductive.. Varianta cea mai simplă de traductor capacitiv constă dintr-un disc metalic solid dispus paralel cu o membrană metalică flexibilă. dimensiunile miniaturale (microtraductor inductiv introdus in cateter) sunt calităţi care impun accst tip de traductor în măsurările de precizie urmate de prelucrare automată. cursuri si referate postate de utilizatori. deci puntea va fi dezechilibrată şi apare un semnal de ieşire. fie a uneia din bobine faţă de cealaltă. traductorul capacitiv este realizat dintr-o placă fixă sau placi ataşate carcasei traductorului şi o placă mobilă care-şi modifică poziţia sub influenţa stimulului. Reactanţele care rezultă în acest caz nu mai sunt egale. Nu există semnal de ieşire.

atunci când sursa de semnal util şi amplificatorul au puncte de conectare la masă diferite. Traductor capacitiv simplu Traductor capacitiv cu armatură fluture Amplificatoare biomedicale Semnale perturbatoare La culegerea cu electrozi a activităţilor electrice ale ţesuturilor sau celulelor. Se utilizează preamplificatoare cu intrare simetrică. cursuri si referate postate de utilizatori. prin distorsionarea semnalului.Vizitati www. forţă membranei.tocilar. induse în circuitul de măsurare. aceasta se va apropia sau depărta de discul fix.ro ! Arhiva online cu diplome. variaţiile potenţiator de masă. în special reţeaua de alimentare. care realizează pe lângă amplificare şi rejecţia unor semnale nedorite. pe lângă faptul că pot periclita funcţionarea organelor sau chiar viaţa pacientului. pe lângă semnalul util apar semnale perturbatoare provocate de: variaţiile în timp ale impedanţelor de contact ale electrozilor şi ale potenţialelor de electrod. periclitează măsurarea. În figura de mai jos sunt prezentate schematic sursele de semnal perturbatoare care modifică sau chiar distrug sursa de semnal bioelectric. la numai câtiva zeci de centimetri departare. Aceasta duce la mărirea sau micşorarea capacităţi. se iau Pagina 65 din 69 . cuplajele magnetice şi electrice ale cablurilor de electrozi şi ale ţesuturilor cu surse de semnal exterioare. De aceea. Perturbaţiile care însoţesc semnalul util.

limitarea benzii de frecvenţă a lanţului de amplificare. Semnalele nedorite pot fi reduse la minim prin următoarele metode: poziţionarea electrozilor de culegere astfel încat biopotenţialele altor organe să apară în faza faţă de electrozii calzi sau să fie mai depărtaţi de organele perturbatoare.ro ! Arhiva online cu diplome. să poată estima semnalul dorit. să nu fie amplificate.Vizitati www. măsuri în proiectare şi construcţie în vederea reducerii pe cât posibil a interferenţelor externe şi a influenţelor acestora asupra măsurării.tocilar. În medicină. dar cu componente de frecvenţe diferite de cele ale organului studiat. orice perturbaţie care însoţeşte semnalul util într-o măsurare se numeşte artefact. reprezintă de asemenca artefacte. Semnalele electrofiziologice generate de alte organe decât organul ce se studiază şi care apar în măsurare. astfel încât semnalele electrofiziologice culese de la alte organe. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 66 din 69 . utilizarea unor metode de prelucrare. care pe baza proprieăţilor cunoscute ale semnalului electrofiziologic util şi ale semnalelor altor organe.

Zme -tensiunea şi impedanţa de mod comun faţă de sursa de semnal. Surse de interferenţă Interferenţa zgomotului de 50 Hz cu semnalul util creează dificultăţi în înregistrarea şi prelucrarca biopotenţialelor. Sursa acestei interferenţe este tensiunea din reţeaua de alimentare care este inevitabil prezentă în orce situaţie clinică. cursuri si referate postate de utilizatori. C12 -capacităţi parazite ale cablului de electrozi.Vizitati www. Aceşti curenţi circulă prin ţesut şi prin impedanţele electrozilor producând căderi de tensiune alternative şi sunt numiţi curenţi de deplasare. adaptarea impedanţei de intrare în preamplificator la impedanţa electrozilor. trebuie aleşi electrozi cu zgomot cât mai mic (impedanţă mică) şi cât mai stabili în timp.E2 . e. Z1. Z -impedanţele de cuplare ale cablului de eleclrozi cu fenomene externe.z -tensiunea şi impedanţa generatorului de semnal. e me . Modificarea câmpului magnetic poate induce o tensiune electromotoare într-o buclă conductoare. c)tensiuriile si impedanjelc cchivalcnte ale gcncratorului de semnal util fa{a dc celc ale semnalclor perturbatoare. em .tocilar. C1. E1. Surse de perturbaţii in măsurări electrofiziologice: a)cuplarea preamplificatorului la sursa de semnal. Zm -tensiunea şi impedanţa circuilului de masă Alt artefact îl reprezintă zgomotul generat de contactul electrozilor. O modificare a câmpului electric. poate produce o interferenţă prin curenţii care se scurg prin sistem spre pamânt. care poate fi redus prin: alegerea corespunzătoare a curentului de intrare în preamplificator.ro ! Arhiva online cu diplome. b)circuit echivalcnt dc masurarc cu surscle de semnale perturbatoare. In figura de mai jos se arată schematic căile de scurgere a curentului datorat capacităţilor parazite.potenţial de electrod.Z2 -impedanţele electrozilor şi a interfeţelor cu ţesutul. limitarea benzii de frecvenţă a amplificatorului la banda semnalului util. Câmpurile electrice de curent alternativ care pot cauza interferenţa cu semnalele utile sunt de natură electrică şi magnetică. C2. curenţii care fac ca peste semnalul recoltat de traductoare să se suprapună un semnal parazit. Pagina 67 din 69 . Z .

în mod obişnuit. Dacă ne referirm la înregistrarea activităţii electrice a inimii (ECG).ro ! Arhiva online cu diplome. CB -capacităţile parazite ale cablurilor şi a corpului Pentru început considerăm că amplificatorul este ideal şi se acceptă o interferenţă de 1% din semnalul util. S -suprafaţa închisă de conductoarele A şi B. b -curenţii de deplasare produşi de câmpul electric.Vizitati www. Influenţa reţelei de alimentare la măsurarea biopotenţialelor: B -inducţia magnetică de 50Hz. ZIN -impedanţa de intrare faţă de masă a amplificatorului. Z1 . C2. atunci să reţinem că potenţialul electric al inimii. Rezultă că semnalul de interferenţă maxim admisibil este de 10µV (valoare verificată experimental) . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. Zi -impedanţa internă a corpului: ZD -impedanţa de intrare diferenţială a amplificatorului. E -intensitatea câmpului electric de 50Hz.Z2 -impedanţa celor doi electrozi utilizaţi pentru culegerea biopotenţialelor. Această valoare este impusă pentru un semnal diferenţial (tensiunea la bornele A şi B ale amplificatorului) Pagina 68 din 69 . C1. ZG -impedanţa electrodului conectat la masa preamplificatorului. este în jur de 1mV (pe suprafaţa corpului).

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Pagina 69 din 69 .tocilar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful