You are on page 1of 60

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ARAD SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ ASISTENT MEDICAL GENERALIST ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR: Dr. Bolojan Bianca M.instr: Papp Liliana-Melania

ABSOLVENT: TAGANI RODICA

ARAD 2012

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ARAD SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ ASISTENT MEDICAL GENERALIST ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
ASISTAREA NAŞTERII ÎN CAZURI DE URGENŢĂ

COORDONATOR: Dr. Bolojan Bianca M.instr: Papp Liliana-Melania

ABSOLVENT: TAGANI RODICA ARAD
2

2012
Cuprins
Partea generală Motivaţie.....................................................................................................................5 Capitolul 1 Bazinul osos ............................................................................................6 Capitolul 2 Bazinul moale ...................................................................................... 10 Capitolul 3 Fătul la termen din punct de vedere obstetrical ............................... 12 Capitolul 4 Perioadele naşterii ............................................................................... 15 Capitolul 5 Mecanismul naşterii în prezentaţie craniană .................................... 20 Capitolul 6 Conduita la naşterea spontană în prezentaţie craniană.....................23 Partea specială Capitolul 7 Cazul clinic nr.1...................................................................................28 Plan de îngrijire pentru cazul nr.1....................................................35 Capitolul 8 Cazul clinic nr.2 ..................................................................................43 Capitolul 9 Cazul clinic nr.3...................................................................................50 Bibliografie ...............................................................................................................57 Anexe .........................................................................................................................58

3

mergi pe unde nu există drum şi lasă o urmă.Motto “Nu merge pe unde te duce drumul.” Ralph Waldo Emerson 4 .

MOTIVAŢIE Naşterea naturală este un eveniment unic şi cu profunde implicaţii emoţionale si psihice atât pentru mamă cât şi pentru copil. care depăşeste cu succes o asemenea încercare plină de mister precum este naşterea naturală şi implicaţiile spirituale ale acestui eveniment se adaugă avantajelor naşterii naturale. datorita progresului tehnologic şi avântului informativ specific mileniului III. să dea naştere unui copil fără să se intervină medicamentos sau chirurgical. Din fericire. mai sunt cupluri care încearcă. Am ales această lucrare deoarece m-a impresionat în mod deosebit acest miracol al naşterii în timpul învăţământului clinic desfăşurat în spital şi pentru a arăta conduita asistentei medicale în cadrul acestui proces. naşterea a început sa fie percepută din ce în ce mai mult ca un eveniment medical pur şi simplu tehnic: femeile doresc să îşi programeze data naşterii din raţiuni care mai de care mai diferite (sociale. 5 . apelând la metode naturale de combatere a durerii şi de dirijare a travaliului precum controlul respiraţiei şi suportul emoţional oferit de rude şi de personalul medical. în prezent. financiare sau chiar astrologice) şi încearcă să „scape” de durerile din travaliu optând din ce în ce mai mult pentru naşterea prin operaţia cezariană. în prezent. atât în societăţile superindustrializate ale occidentului cât şi la noi. Sentimentul unic de împlinire al mamei. Dacă în trecut evenimentul naşterii era privit cu un oarecare respect amestecat cu emoţie.

-este format din bazinul mare şi bazinul mic. ischion şi pubis) cu osul sacru şi coccisul. În mecanismul general al naşterii intervin: • • • un mobil: fătul o forţă motrice: contracţia uterină trei obstacole succesive de învins: colul. simfiza pubiană şi ligamentele sacro-sciatice (sacro-spinos şi sacro-tuberal). Este necesar ca bazinul sa aibă o conformaţie şi dimensiuni normale şi ca fătul sa se adapteze formei şi dimensiunilor bazinului. bazinul si perineul. Bazinul osos -este format prin unirea celor două oase coxale (ilion. -este delimitat astfel: . Diametrele externe ale bazinului mare.superior – de apofiza spinoasa a vertebrei L 5 . Traversarea bazinului de către făt constituie o dată esentială a problemei obstetricale. Solidarizarea acestor formaţiuni osoase se face prin articulaţiile sacro-iliace. -susţine organele abdominale şi dirijează fătul spre micul bazin. care se măsoară cu pelvimetrul.CAPITOLUL 1 BAZINUL OSOS În momentul naşterii fătul străbate filiera pelvi-genitală reprezentată de ansamblul elementelor materne: bazin osos şi bazin moale. sunt:  diametrul bitrohanterian (uneşte trohanterele drept şi stâng)= 31-32 cm  diametrul bicret (uneşte extremităţile crestelor iliace)= 27-28 cm  diametrul bispinos (uneşte spinele iliace anterosuperioare)= 23-24 cm  diametrul antero-posterior (distanţa de la marginea superioară a simfizei pubiene până la apofiza spinoasă a celei de-a 5-a vertebră lombară)= 19-20 cm Rombul lui Michaelis se găseşte pe faţa posterioară a bazinului şi poate oferi informaţii în cazul unor bazine viciate.inferior – de punctul superior al şantului interfesier 6 . Bazinul mare -este delimitat de faţa internă a aripilor osoase iliace care formează fosele iliace.

între ele existând excavaţia pelvină şi strâmtoarea mijlocie. Rombul astfel format are un diametru vertical de 11 cm. dar această formă poate varia.lateral – de fosetele formate de spinele iliace postero-superioare. Strâmtoarea superioară -este un contur osos delimitat de:       promontoriu marginile şi faţa anterioară a aripilor sacrului linia nenumită eminenţa iliopectinee marginea superioară a ramurii orizontale a pubelui simfiza pubiană -din cauza proeminenţei pe care o face promontoriul. craniului. iar cel transversal de 10 cm. În naşterea normală diametrele oblice. are forma unei „inimi de carte de joc”. mai ales cel stâng. -are următoarele diametre: a) diametrele transverse  diametrul transvers maxim (anatomic) care uneşte punctele cele mai îndepărtate ale liniilor nenumite = 13. 1. sunt diametre de angajare a 7 .5-13 cm b) diametrele oblice  diametrele oblice stâng şi drept care unesc eminenţa iliopectinee (stângă şi dreaptă) cu articulaţia sacro-iliacă opusă (dreaptă şi stângă) =12-12. Bazinul mic -se mai numeşte bazin obstetrical -are o poartă de intrare-strâmtoarea superioară.5-11 cm..5 cm.strâmtoarea inferioară.5 cm  diametrul promonto-retropubian (conjugata vera) uneşte promontoriul cu mijlocul feţei posterioare a simfizei pubiene =10. c) diametre antero-posterioare  diametrul promonto-suprapubian (conjugata anatomica) uneşte promontoriul cu marginea superioară a simfizei pubiene =11 -11.şi o poartă de ieşire.5 cm  diametrul transvers median (obstetrical) situat la jumătatea distanţei dintre pube şi promontoriu = 12.

triunghiular bazinul antropoid. corespunzând inserţiei muşchilor ridicători anali şi ai diafragmului pelvin. faţa internă a ischionului cu cele două orificii (gaura obturatoare şi găurile sciatice). Conjugata vera = conjugata diagonală minus1. Excavaţia pelvină -este un canal între strâmtoarea superioară şi cea inferioară unde se efectuează coborârea prezentaţiei. Strâmtoarea mijlocie -descrie în interior conturul excavaţiei pelvine.5 cm  diametrul transversal (bispinos) =10-11 cm  diametrele oblice = 11-11. nivelul spinelor sciatice. Este împărţit în două etaje de către strâmtoarea mijlocie. -diametrele sunt:  diametrul sagital (subsacrosubpubian) =11-11.5 cm -orificiul inferior este reprezentat de strâmtoarea inferioară 3. unde diametrul transvers este de 10. 2. Strâmtoarea inferioară 8 . alungit dinainte-inapoi bazinul plat. În funcţie de aceste diametre avem clasificarea lui Caldwel si Moloy: • • • • bazinul ginecoid. diametrul oblic (12 cm). diametrul promonto-subpubian (conjugata diagonală) uneşte promontoriul cu marginea inferioară a simfizei pubiene = 12-13 cm.8 cm.5 -10. descriind o linie curbă. Examenul clinic al strâmtorii superioare nu este posibil decât în ultimul trimestru de sarcină. -are aspectul unui cilindru care merge dinapoi înainte şi de sus în jos. si diametrul transvers median (13cm). rotund bazinul android. adică: diametrul promonto-subpubian (12 cm). -limitele sale sunt:  peretele anterior este faţa posterioară a simfizei. corpul pubelui şi punctul retropubian ce delimitează diametrul util   peretetele posterior este reprezentat de faţa anterioară a sacrului şi a coccisului pereţii laterali sunt formaţi de cotil.5-2 cm (grosimea simfizei pubiene). Importante din punct de vedere obstetrical sunt dimensiunile acestui inel osos.

Axele bazinului -axul strâmtorii superioare ( de angajare) urmează linia ombilico-coccigiană -axul excavaţiei (de coborâre) prelungeşte axul strâmtorii superioare. 9 . astfel încât. tuberozitatea sciatică şi ligamentul sacrosciatic antero-posterior (cocci-subpubian) =9.-reprezintă planul de angajare al prezentaţiei -limite:    anterior-marginea inferioară a simfizei pubiene posterior-coccisul lateral-ramurile ischiopubiene. se curbează în sus şi înainte şi se uneşte cu -axul strâmtorii inferioare (de degajare) se apropie de orizontală la femeia culcată. nutaţia aduce promontoriul înainte şi coccisul înapoi iar contranutaţia aduce promontoriul înapoi şi împinge coccisul înainte. ca pe nişte „balamale”.5 cm. Articulaţiile bazinului -imbibiţia gravidică favorizează mobilizarea simfizei pubiene şi sacroiliace. care prin retropulsia coccisului se măreşte la 11-12 cm   transvers (biischiatic) = 11-12 cm oblice = 11 cm -diametre:  Arcada pubiană -este regiunea delimitată de marginea inferioară a pubelui şi de ramurile ischiopubiene -are forma unui triunghi cu marginile rotunjite -este locul în care se situează craniul fatal în momentul naşterii.

transverşi superficiali şi sfincterul striat şi sfincterul extern anal care împreună formează rafeul anococcigian   aponevroza perineală mijlocie planul muscular profund: muşchi transverşi profunzi. vulva şi anusul ţesut celulo-grăsos. 10 . muşchiul psoas şi muşchiul iliac. muşchii piramidali. ischiocavernoşi. Planşeul perineal (planşeu pelvian. constrictor al uretrei şi ridicătorii anali formând centrul tendinos al perineului. Pereţii laterali sunt căptuşiţi la interior de muşchii obturatori interni. perineu) -constituie ieşirea din pelvis şi este o formaţiune musculo-aponevrotică romboidală incompletă delimitată de:    reperele osoase ale celor două tuberozităţi ischiatice vârful coccisului muchia distală a arcadei pubiene -împărţit de linia biischiatică în două triunghiuri perineale: anterior (perineu anterior sau urogenital)şi posterior (perineu posterior sau ano-rectal) -străbătut de trei hiatusuri: uretră.CAPITOLUL 2 BAZINUL MOALE -cuprinde totalitatea structurilor musculo-fasciale ce tapetează peretele interior al excavaţiei pelvine şi închid inferior cavitatea pelviană. vagin şi rect (acestea constituind tot atâtea puncte slabe) -are următoarele straturi (dinspre exterior spre interior):   tegumentele la care se deschid meatul urinar. cuprinzând glandele perimeatale ale lui Skeene şi glandele lui Bartholin   aponevroza perineală superficială planul muscular superficial: muşchii bulbocavernoşi.

-integritatea sa este esenţială pentru conservarea staticii organelor pelviene deoarece prin dispoziţia structurilor sale participă la o anumită orientare a vaginului şi rectului astfel ca presiunea intraabdominală să fie transmisă perpendicular pe acestea în direcţia de rezistenţă a pelvisului. traumatisme şi rupturi la naştere vor schimba dispoziţia organelor pelviene. -alterările sale prin vârstă. iar presiunea intraabdominală se va transmite în axul lor realizându-se astfel premizele pentru apariţia prolapsului pelvian. iar pe de altă parte prin tonusul musculaturii sale orientează mişcările mobilului fetal în cadrul mecanismului de naştere. -suferă modificări importante în cursul sarcinii. 11 . pe de o parte se destinde în cadrul canalului de naştere. aponevroza perineală profundă care închide planşeul spre zona viscerală endopelvină.

Segmentele fetale cu importanţă obstetricală sunt: capul. sutura coronară – care separa cele doua oase frontale de oasele parietale (perpendicular pe sutura sagitală). Bolta craniană este formata din :   oase pereche: frontale. parietale.  sutura lambdoidă – care separa cele doua oase parietale de osul occipital. lungime: 50 . labiile mari acoperă labiile mici. gâtul şi trunchiul. 12 . unghii bine dezvoltate. Este alcatuit din craniu. aceste suturi suportând apropierea sau chiar încalecarea oaselor craniene în timpul travaliului:    sutura frontală (metopica) – care separa cele doua oase frontale sutura sagitală – care separa cele doua oase parietale. Caracteristicile fătului la termen sunt: • • • • • • greutate în medie: 2800 – 3250 g. piele de culoare roz. Capul fetal are forma ovoidală cu extremitatea mare posterioară (regiunea occipitoparietală) şi extremitatea mică anterioară (bărbia). Oasele craniului fetal sunt separate prin suturi membranoase. cu bolta şi baza craniului şi masivul facial.CAPITOLUL 3 FĂTUL LA TERMEN DIN PUNCT DE VEDERE OBSTETRICAL Fătul reprezinta mobilul care în decursul naşterii trebuie trecut prin filiera pelvigenitală de catre forţa uterină. 1. temporale os nepereche: occipital.56 cm. acoperita de sebum. testicule coborâte in scrot.

5-11 cm. Diametrele craniului fetal: -antero-posterioare:  diametrul occipito-frontal – măsurat de la punctul cel mai proeminent al occiputului şi până deasupra rădăcinii nasului – cu valori de 12 cm.Acolo unde se intalnesc mai multe suturi se formează spaţii membranoase numite fontanele:  fontanela mare. care este diametrul de angajare în prezentaţia cefalică.5 cm.  diametrul bitemporal – măsurat intre punctele cele mai indepartate ale oaselor temporale. verticale: 13 . are forma unui patrulater alungit cu diametrul de 2 – 4 cm în sens anteroposterior şi de 1 – 2 cm în sens transversal. temporale situate la unirea suturilor temporală şi lambdoidă (nu are valoare obstetricala). posterioară sau lambdoidă situată la unirea suturii sagitale cu sutura lambdoidă si care are formă triunghiulară.  fontanela mică.5 cm. care este diametrul de angajare ân prezentaţia bregmatică.  diametrul sincipito-mentonier (supraoccipito-mentonier).  diametrul occipito-mentonier – uneşte protuberanţa occipitală externă cu vârful mentonului şi măsoară 13 cm.5 cm.5 cm. anterioara sau bregmatică.măsurat de la un parietal la altul. care este diametrul de angajare în prezentaţia occipitală.  diametrul suboccipito-frontal – măsurat de la baza occiputului până la porţiunea cea mai proeminentă a osului frontal – cu valoare de 10. este diametrul de angajare in prezentaţia cefalică frontală. situată la unirea suturii sagitale cu cea coronară.măsurat de la sinciput până la vârful mentonului – cu o valoare de 13. cu valori de 8 cm.  fontanelele laterale.  bimastoidian = 7.  diametrul suboccipito-bregmatic – măsurat de la baza occiputului până la fontanela mare – cu o valoare de 9. fiind cel mai mare dintre diametrele craniului fetal. -transversale:  diametrul biparietal .cu valori de 9.

acest lucru având mare importanţă în adaptarea craniului fetal la bazinul osos. 2.5 cm. extensiune. pentru a micşora diametrul de angajare a craniului (balamaua Budin). înclinare laterală. care este reductibil până la 9. Trunchiul fatului prezintă la nivelul toracelui doua diametre mai importante:  diametrul transvers biacromial = 12.5 cm. Importantă pentru mecanismul nasterii este mobilitatea craniului în raport cu coloana vertebrală. Circumferinţele craniului fetal:  circumferinta mare – corespunzatoare planului ce trece prin diametrul occipitofrontal. care este diametrul de angajare in prezentatia facială. spre frunte braţul scurt – orientat posterior.  diametrul sacro-pretibial =12 cm care apare prin flexia membrelor inferioare pe bazinul fetal. diametrele cu importanţă sunt:  diametrul bitrohanterian = 9 cm. este foarte mobil si suplu. cu o valoare aproximativă de 32 – 33 cm. care permite flectarea craniului pentru a micşora diametrele de angajare in bazinul osos. cu valoare de aproximativ 38 cm.  circumferinta mică . Axul craniului fetal poate fi împarţit în doua braţe inegale de catre axul general al trunchiului (coloana vertebrală) la nivelul articulatiei occipito-alantoidiene: • • braţul lung – orientat anterior. O caracteristică esenţială a craniului fetal este mobilitatea sa în raport cu coloana vertebrală. sau să şi le mărească printr-o mişcare de deflexie. La nivelul pelvisului fetal. 3. 14 . diametrul submento-bregmatic – măsurat de la fontanela mare pana la unghiul mandibulei. deflexie.corespunzatoare planului ce trece prin diametrul suboccipitobregmatic.5 cm uşor reductibul prin tasare la 9. torsiune. sterno-dorsal = 9 cm. cu o valoare de 9.  diametrul fronto-mentonier – unşste punctul cel mai ridicat al frunţii cu vârful mentonului şi măsoară 8 cm. Gâtul fătului are o lungime de 5 – 6 cm.5 cm.  diametrul anteroposterior. spre occiput. Astfel craniul fetal îşi poate reduce dimensiunile printr-o mişcare de flexie pe trunchiul fetal. Conform pârghiei cu braţe inegale – flectarea craniului se imprimă pe o direcţie mentosternală. putând executa mişcări de flexie.

naturală a fătului şi anexelor sale din uter. 2. ce poate chiar sterge şi dilata colul. Naşterea are patru perioade: 1. mai ales în cursul nopţii. se scurtează şi devine permeabil pentru deget. diametrul pubo-sacrat = 6 cm. colul se înmoaie. în ultimele săptămâni de sarciăa. perioada de expulzie – durează de la cateva minute până la o ora. 15 . la sfârşitul evoluţiei sarcinii. perioada de dilatare . el putand aparea şi în travaliu. ale carui caracteristici clinice pot fi percepute numai de persoane avertizate: • • scaderea presiunii în abdomenul superior şi creşterea presiunii către şi în pelvis. 3. CAPITOLUL 4 PERIOADELE NAŞTERII Definiţie Naşterea reprezintă eliminarea spontană. contracţile uterine dureroase neregulate. perioada de lăuzie imediată – durează 2 ore Pretravaliul În cele mai multe cazuri. pătat de sânge. Uneori apare durerea şi senzaţia de tensiune intrapelviană în timpul acestor contracţii. perioada de delivrenţă – durează 15 – 30 minute.durează în medie 10–12 ore la primipare şi 6–8 ore la multipare. însoţite de o leucoree mai abundentă. 4. travaliul este precedat de un stadium prodromal numit pretravaliul. nu este un fenomen obligatoriu. • • eliminarea dopului gelatinos.

Trecerea în travaliul propriu-zis este uneori treptată. cu care el formează din acest moment canalul segmentocervical (de 7-12 cm lungime). sub influenţa presiunii intraamniotice care creşte. Frecvenţa contracţiilor. intervine însă şi distensia radiară a colului exercitată de polul inferior al oului (punga apelor). Odată cu ştergerea colului pereţii acestuia sunt incorporţti la segmentul inferior. Marginile orificiului uterin se subţiază progresiv şi se întind. sau direct de craniul fetal după ruperea membranelor. Ele contribuie la o anteversie a uterului în travaliu. Ligamentele rotunde pot să se contracte simultan cu uterul şi se palpează ca nişte corzi în tensiune pe marginea lui. durata. iar dilataţia orificiului creşte (frecvent printr-o mica ruptură laterală) până la un 16 . Din colul ce se şterge progresiv este expulzat dopul gelatinos cu striuri sanguine. Durerea din timpul contracţiilor creşte în intensitate şi duraăa şi parturienta devine progresiv mai neliniştită. uterul devine sensibil. se întăreşte şi proeminează. Contracţiile se modifică cu poziţia parturientei. agitată şi anxioasă. alteori bruscă. pentru a reapărea după un timp nedeterminat Travaliul propriu-zis incepe cu apariţia contracţiilor uterine dureroase cu caractere progresive şi cu modificarile colului şi se termină odata cu expulzarea placentei şi consolidarea hemostazei. Odata cu ştergerea colului. zona puţin contractilă a uterului care se destinde pasiv în cursul contracţiilor puternice ale corpului uterin. intensitatea şi tonusul lor cresc progresiv.scurtarea colului uterin pâna la ştergerea lui completă. Perioada I : -contracţiile uterine spaţiate la 10-15 minute interval şi însoţite de dureri. ca un efect direct al contracţiilor uterine. (false travalii). Acest fenomen are loc îndeosebi sub influenţa combinată a tracţiunilor longitudinale a miometrului asupra orificiului intern al colului în timpul contracţiilor. 1. Ligamentele utero-sacrate ce conţin şi ele elemente contractile. În contracţie. -dilatarea canalul segmento-cervical. acesta se ridică. Fenomenele pasive: . Orificiul intern al colului dispare. La multipare. Contracţiile sunt greu suportate de femeile fricoase şi de cele cu o nervozitate crescută. fixează zona segmento-cervicală. dar acestea se opresc. iar orificiul extern al lui devine orificiul uterin. intensitatea lor fiind maximă in decubit dorsal. colul se poate deschide înainte ca el sa se şteargă complet. Uneori apar simptomele travaliului.

diametru de 10-11 cm (dilatţtie completă). În acest moment, orificiul uterin ajunge la poziţia cea mai înaltă, uneori chiar la nivelul strâmtorii superioare, şi nu se mai palpează un relief între porţiunea segmento-cervicală şi canalul vaginal. Pe masură ce dilataţia creşte polul inferior al oului bombează formând aşa numita pungă a apelor. În condiţiile unei elasticităţi normale punga membranoasă se destinde progresiv şi se rupe spontan de obicei la o dilatatie de 6-7 cm când craniul este bine adaptat în segmentul inferior şi când din această cauză, în timpul contracţiilor presiunea intraamniotică nu creşte mult în punga apelor, aceasta ramane plată, aplicată pe craniu, proemină puţin numai în timpul contracţiilor şi se rupe de obicei la dilataţia completă. În raport cu dilataţia colului uterin punga apelor se poate rupe:     prematur - pe col lung, fără contracţii; precoce - la dilataţie mai mică de 6 cm; tempestiv – la 6-7 cm; intempestiv - la dilataţie completă.

În cazul în care punga amniotică nu se rupe spontan, se poate rupe artificial cu o pensă. Dupa ruperea membranelor, prezentaţia fetala coboară şi ia contact intim cu canalul segmento-cervical pe care îl destinde direct. Excitaţia pe care prezentaţia o provoacă prin aceasta distensie la nivelul baroreceptorilor determină reflex o creştere a secreţiei de oxitocină şi a amplitudinii şi frecvenţei contracţiilor uterine (reflexul Fergusson). Cu efectuarea dilataţiei complete se termină prima perioadă a naşterii dominată de contracţia uterină şi de fenomenele pasive segmento-cervicale. 2. Perioada a II-a este dominată de asocierea contracţiei uterine cu contracţia abdominală reflexă şi voluntară, care determină evoluţia mecanismului naşterii, formarea canalului moale de naştere şi expulzia fătului. Contracţiile uterine devin mai puternice, apar la 2-3 minute şi durează 40-50 secunde. După un timp, ele se însoţesc de contracţii reflexe ale peretilor abdominali şi ale diafragmului, devenind astfel contractii expulzive. Distensia progresivă a vaginului, apăsarea rectului şi apoi distensia perineului, provocate de înaintarea craniului fetal, sunt responsabile de apariţia unei senzaţii de apăsare, de necesitate imperioasă a screamătului şi de apariţia contracţiilor abdominale reflexe, care pot fi întărite voluntar. În timpul unei contracţii abdominale trebuie sa aibă loc succesiv: • o inspiraţie profundă,

17

• •

închiderea glutei, efortul prin contracţia muşchilor pereţilor abdominali şi coborârea diafragmului.

Aceasta manevra se repetă de 2-3 ori în cursul unei contracţii uterine. Presiunea intrauterină creşte astfel de la 50-60 mmHg până la 100-140 mmHg. Sub influenţa contracţiilor expulzive, fătul este propulsat în jos, craniul care se angajează prin strâmtoarea superioară coboară prin orificiul uterin în canalul vaginal, pe care îl destinde progresiv, comprimând în acelaşi timp rectul, vezica, vasele şi nervii pelvieni. Coborârea progresivă a craniului îl aduce pe acesta pe planşeul pelviperineal, destinzându-l treptat în timpul contracţiilor. Perineul se destinde prin alunecarea planurilor musculo-aponevrotice şi prin distensia lor. În fiecare contracţie se destind din ce în ce mai mult perineul posterior şi apoi orificiul anal. Ulterior se destinde progresiv şi perineul anterior şi fanta vulvară. Între contracţii, craniul este refulat de muşchii ridicători anali. Dupa destinderea maximă a planşeului pelviperineal şi formarea canalului fibromuscular de naştere (moment vizibil la exterior prin alungirea perineului obstetrical de la 3-4 cm la 812 cm), craniul coboâat la nivelul strâmtorii inferioare se fixează cu occiputul sub simfiză şi începe să se degajeze prin vulva printr-o deflectare progresivă. 3. Perioada a III-a începe imediat dupa expulzia fătului şi durează până la expulzia placentei din vagin. În acest timp are loc dezlipirea placentei, coborârea ei în vagin şi expulzia din canalul genital. 4. Perioada a IV-a a naşterii începe imediat dupa expulzia placentei şi durează

aproximativ 2 ore. În aceasta perioadă se consolideaza hemostaza prin stabilirea retractiei si formarea de trombusuri aseptice în vasele uterului. Tot în această perioadă pot surveni accidente majore provocate de travaliu. Parturienta trebuie urmarită cu atenţie în perioada a IV-a, pentru a se putea depista eventualele semne de şoc hemoragic sau neurogen. Tot în această perioadă se produc hemoragiile din plăgile tractului genital, care au scăpat controlului imediat, sau se formeaza hematoame vulvo-vaginale. Din punct de vedere clinic:   starea generala se menţine bună, TA normală, pulsul bradicardic, respiraţia normală lăuza e obosită şi are tendinţa de a adormi

18

uterul retractat, dur, pe linia mediană. prezintă contracţii din ce în ce mai rare, fundul uterin menţinându-se sub ombilic se formeaza repede un glob vezical care trebuie golit, deoarece prin distensia segmentului inferior se pot provoca hemoragii. lauza pierde sânge in cantitate mică continuă retracţia uterină. Prin retracţia uterină se asigură închiderea venelor deschise la nivelul plăgii placentare, până ce se formează trombi obliteranţi. Arterele se închid prin spasmul capătului lor şi retracţia endoteliului lezat, dar mai ales prin cudarea lor determinată de retracţia uterină. Existenţa în miometru a unei cantităţi mari de tromboplastină tisulară asigură în cursul perioadei a IV-a formarea unor trombusuri aderente si retractile.

 

Modificarile morfologice şi funcţionale fetale în cursul naşterii Sub influenţa presiunilor exercitate asupra craniului fetal acesta îşi poate diminua uşor diametrele prin încalecarea parietalelor şi împingerea frontalului şi occipitalului sub ele. Parietalul dinspre promontoriu este de obicei cel mai apăsat. Craniul fetal, astfel modelat, este ovoid, forma pe care o pastrează şi dupa naştere (craniu doliencefal). În timpul contracţiilor se produce o uşoară bradicardie fetală, care este mai accentuată dupa ruperea membranelor, după o dilataţie de 5 cm. Dupa Nicolaev, hipoxia fetală, într-o prima fază accelereaza bătăile cordului fetal, în faza a II-a survine bradicardia, iar în faza III-a asurzie si aritmie. Prima respiraţie profundă a nou-nascutului se produce la expulzia toracelui fetal din caile genitale materne şi poate determina aspirţtia secreţiilor bucofaringiene în traheeşsi bronhii. Pentru a evita aceasta complicaţie, căile bucofaringiene trebuie dezobstruate înainte de a extrage toracele fetal. Modificări funcţionale materne la naştere  aparatul respirator – în expulzie creşte frecvenţa respiratorie la 24-26/min.  aparatul digestiv – în cursul dilataţiei se produc adeseori vărsături reflexe din cauza durerilor. În expulzie, sub influenţa presiunii pe rect se pot evacua materii fecale.  aparatul urinar –pe masura creşterii dilataţiei şi sub influenţa coborârii craniului, vezica se ridică în abdomen şi, odata cu zona uretro-vezicală, uretra se întinde şi se comprimă şi poate avea loc o retenţie de urină. În expulzie, odată cu distensia

19

în 4 ore dupa naşter. 20 .5%. occipito-iliacă stangă posterioară – OISP – frecvenţa 0. occipito-iliacă dreaptă anterioară – OIDA – frecvenţa 0.e revine în parametrii normali. poziţia occipito-iliaca dreapta – OID. occipito-iliacă dreaptă posterioară – OIDP – frecvenţa 32%. În expulzie creşte tensiunea venoasă atât în marea cât şi în mica circulaţie.  glicemia scade.5%.peretelui vaginal anterior se pot produce distensii şi distorsiuni ale joncţiunii uretero-vezicale (care creează incontineţte urinare de efort). a unui uşor edem concomitent cu o hemoconcentraţie care. Poziţia şi varietatea de poziţie După cum occiputul priveşte spre osul iliac drept sau stâng distingem două poziţii:   poziţia occipito-iliaca stanga – OIS. CAPITOLUL 5 MECANISMUL NAŞTERII ÎN PREZENTAŢIE CRANIANĂ Definiţie -reprezintă procesul de adaptare şi acomodare a diferitelor părţi ale capului fetal la diferitele segmente ale pelvisului matern în scopul expulziei fătului.  leucocitoza în travaliu. Fiecare din aceste două pozţtii prezintă trei varieăţti de poziţie din momentul fixării şi angajării craniului:      occipito-iliacă stangă anterioară – OISA – frecvenţa 65%.  aparatul cardiac – în fiecare contracţie creşte debitul cardiac cu 20-30%. mai ales în expulzie. occipito-iliacă stangă transversă – OIST – frecvenţa 1. mai ales maxima cu 10-20 mmHg. de asemenea frecvenţa pulsului şi tensiunea arterială.5 %.  instalarea.

Între craniu şi sacru nu mai pătrund decât 2 degete (semnul Farabeuf) 2.după angajare craniul se găseşte în excavaţie. contracţia muşchilor abdominali şi extensia corpului fetal -are ca timp complementar rotaţia internă care constă în rotaţia craniului astfel încât occiputul se deplasează din poziţia sa iniţială către simfiza pubiană sau către sacru până când atinge nivelul spinelor sciatice -la sfarsitul coborârii. Coborârea -reprezintă parcurgerea excavaţiei pelvine de către craniul fetal şi se realizează cu uşurinţă dacă craniul fetal este bine flectat -la nulipare se face odată cu instalarea stadiului al doilea al travaliului -la multipare începe odată cu angajarea -este determinată de: presiunea lichidului amniotic. presiunea directă a fundului uterin asupra pelvisului fetal. Angajarea -reprezintă traversarea strâmtorii superioare de către marea circumferinţă a craniului în ultimele săptămâni de sarcină sau odată cu începerea travaliului -craniul fetal se va flecta astfel încât diametrul occipitofrontal (12 cm) este înlocuit cu diametrul suboccipitobregmatic (9.5 cm) şi se orientează în unul din diametrele oblice. cu sutura sagitală în diametrul oblic stâng şi cu fontanela mică la extremitatea anterioară a acestui diametru.angajarea asociată cu flectarea craniului Timpul 2.5%. Timpi    Timpul 1. -spatele fetal se palpează aproape de linia mediană 21 . . occipito-iliacă dreaptă transversă – OIDT – frecvenţa 0. Varietăţile de poziţie din diametrul transvers nu sunt deât variaţii de tranziţie în cursul rotaţiei interne a craniului şi foarte rar de sine stătătoare.5 cm). care se însoţesc şi de contracţii reflexe ale peretelui abdominal (contracţii expulzive). mai ales cel stâng (12.coborârea asociată cu rotaţia internă Timpul 3. Marea fontanelă se gaseste posterior greu accesibilă. perineul incepe să bombeze în timpul contracţiilor uterine. nemobilizabil.degajarea cu deflexiunea craniului asociată cu rotaţia externă 1.

-umarul se găseste deasupra marginii simfizei pubiene. facială). fapt pentru care naşterea decurge mai greu în aceste cazuri. Complicaţii ale mecanismului naşterii  în timpul angajarii. depăţind linia mediană şi orientandu-se în diametrul oblic drept ( în care îşi va face angajarea). Marea circumferinţă a craniului trece prin strâmtoarea inferioară. -focarul maxim al BCF se află pe linia mediană.  în timpul coborârii. fontanela mică fiind sub simfiza – în OP. Printr-un viciu de rotaţie. în locul celor 45 grade pe care trebuie să le execute în sens anterior. Umărul anterior apare sub simfiză şi se va degaja primul. ducând la varietatea de 22 . craniul. cu sutura sagitală în diametrul antero-posterior. se rotează uneori posterior cu occiputul spre sacru (executând o rotaţie de 135 grade). apoi oasele parietale. 3. în hipotonia muşchilor ridicători anali). frontală. care şterge perineul posterior) 5. care au mecanisme particulare de naştere. Deflectarea -constă în pivotarea occiputului în jurul marginii simfizei şi apoi expulzarea craniului (mai întâi occiputul. Degajarea -constă în contactul occiputului cu marginea inferioară a simfizei pubiene şi depăşirea părţilor moi perineale. Umerii fătului se angajează în diametrul oblic opus celui în care s-a angajat craniul fetal. flexiunea craniului poate să fie insuficientă (mai frecvent în varietăţile posterioare). iar craniul se găseste pe planşeul perineal la nivelul orificiului vulvar. După naşterea umerilor expulzia pelvisului şi a membrelor inferioare este foarte uşoară. deasupra simfizei -la tactul vaginal colul este complet dilatat. Craniul se poate deflecta ducând la prezentaţii deflectate (bregmatică. Naşterea în aceste cazuri se opreşte şi necesită pentru terminarea ei aplicaţia de forceps sau de vacuumextractor. fontanela mare şi faţa. 4. cea mai frecventă complicaţie este lipsa rotaţiei craniului in OP (în insuficienţa de dinamică a corpului uterin. coborârea se face tot în diametrul oblic şi va fi însoţită de rotaţia internă astfel încât degajarea se face cu diametrul biacromial în diametrul pubococcigian. Rotaţia externă -constă în rotaţia occiputului de partea spatelui fetal. urmat apoi de umărul posterior.

cu miros fad sau meconial absenţa dopului gelatinos prezentaţia. în urma examenului cu valve şi a tactului vaginal se va aprecia:    scurgerea de lichid amniotic: opalescent. întarzierea deflexiei craniului din cauza anchilozei articulaţiei sacrococcigiene sau a unui perineu rezistent prelungeste naşterea. poziţia. sau chiar fracturi de coloană vertebrală la nou-născuţi.  degajarea umerilor în cazul feţilor mari poate fi anevoioasă. exagerate: rupturi de claviculă. în acest caz degajarea este mai dificilă şi mai lungă. precum şi realizarea une clisme evacuatorii. varietatea de poziţie. Pregătirea gravidei pentru travaliu trebuie să cuprindă şi raderea părului pubian şi toaleta organelor genitale. poziţia acestuia în raport cu prezentaţia. ştergerea sau dilataţia lui   starea membranelor: rupte sau intacte aprecierea bazinului prin pelvimetrie internă şi externă. Se va aprecia starea fătului prin auscultatie la sfârsitul contracţiei şi imediat după aceasta pentru a identifica o încetinire patologică a ritmului cardiac. examen clinic pe aparate şi examen obstetrical. CAPITOLUL 6 CONDUITA LA NAŞTEREA SPONTANĂ ÎN PREZENTAŢIE CRANIANĂ Se apreciază starea generală a mamei şi a fătului prin anamneză. provocând în cazul traţtiunilor incorecte. întinderi si rupturi de plex brahial.  în timpul degajării.poziţie occipito-sacrată. raportul prezentaţiei cu strîmtoarea superioară sau cu spinele sciatice  gradul de înmuiere al colului. 23 . În perioada de latenţă. soldându-se uneori cu rupturi de perineu.

funcţia vezicii urinare. respiraţia. poziţia pacientei: culcată în decubit lateral stâng cu pernă la cap. TA din 10 în 10 minute până la stabilizarea sa. 24 . perfuzia cu ser fiziologic. pulsul. hepatita B şi infecţia cu HIV. a probelor de coagulare. În faza activă se urmăreşte:  starea generală maternă. starea membranelor amniotice. prgresiunea craniului în raport cu strâmtoarea superioară. temperatura. pulsul. dilataţia orificiului uterin. respiraţia. echilibrul psihic. durată. gradul flectării.  contracţiile uterine: frecvenţă. coloraţia tegumentelor.Investigarea paraclinică trebuie să cuprindă repetarea hemogramei şi hematocritului. În perioada de expulzie se urmăreşte:  starea gravidei.      monitorizarea stării fătului. orientarea craniului. echilibrul psihic. Dirijarea travaliului -are ca scop reducerea duratei dilataţiei şi o analgezie corespunzătoare -se realizează prin ruperea artificială a membranelor la 4-5 cm dilataţie pe un craniu fixat. TA.  starea fătului prin auscultaţie la fiecare 15 min (la feţii cu risc crescut la fiecare 5 min) temperatura. iar dacă gravida nu a fost la nici o consultaţie prenatală ea trebuie considerată o gravidă cu risc pentru: sifilis. intensitate precum şi relaxarea peretelui uterin între contracţii. aspectul lichidului amniotic. grupul sanguin şi Rh-ul. coloraţia tegumentelor. -dacă este necesar se va administra ocitocic. mobilizarea pacientei.      apariţia senzaţiilor dureroase.

aţă chirurgicală. Pregătirea pentru acordarea asistenţei în expulzia fătului în spital constă în:   plasarea gravidei pe masa ginecologică în poziţie ginecologică. orificiul anal se deschide astfel încât peretele anterior al rectului se poate vizualiza. chiuretă. gradul de rotaţie al craniului. ser fiziologic. evoluţia travaliului: gradul de angajare al craniului la dilataţie completă. perfuzor de unică folosinţă  clemă sterilă unifolosibilă pentru clamparea bontului ombilical  sondă sterilă pentru aspirarea secreţiilor nazofaringiene ale nounăscutului  nitrat de argint sol. porttampon. flexulă.ace. Din momentul în care subocciputul a luat punct fix sub simfiză. catgut. foarfecă sterilă  medicaţie: Ergomet. medic) pregătirea meselor cu materiale şi instrumente necesare:  patru câmpuri sterile  patru pense Kocher sterile  o foarfecă dreaptă sterilă  comprese sterile  betadină  două perechi mănuşi sterile  o sondă urinară de unică folosinţă  seringi. dezinfecţia regiunii vulvoperineale cu betadină sau alcool iodat şi utilizarea câmpurilor sterile.  brăţări pentru identificarea nou-născutului şi mamei. mai 25 . supravegherea eforturilor expulzive materne. Xilină 1%. În acest moment trebuie realizată perineotomia profilactică sau epiziotomia profilactică care reprezintă incizia laterală a perineului. pensă de col  trusă sterilă pentru sutură: pensă chirurgicală. Pe masa ginecologică. ace. fanta vulvară şi perineul fiind destinse treptat de craniul fetal.   pregătirea persoanelor care asistă naşterea (moaşă. HHC. cu ocazia fiecărei contracţii uterine craniul fetal coboară. perineul bombează mult iar fanta vulvară este mult destinsă înconjurând craniul fetal. port-tampon.1%  trusă sterilă pentru efectuarea controlului uterin instrumental: valve. port-ac. Oxiton.

mentonul vor depăşi fanta vulvară. în caz ca respiraţia întarzie să apară. iar craniul efectuează o mişcare de rotaţie externă la dreapta sau la stânga.ales la primipare. Se va secţiona cordonul ombilical. se va pune la pieptul mamei. un tonus bun. iar mâna stângă. faţa. se trece la o serie de manevre uşoare de reanimare. ţipă vioi şi tare. Primele îngrijiri acordate nou născutului Fătul sănătos are imediat după naştere o coloraţie roz. se vor acorda primele îngrijiri nou-născutului. coloraţiei. Se apreciază prin indicele Apgar modificările de la normal ale respiraţiei. Apoi se va tracţiona în sens orizontal şi se va degaja uşor trunchiul şi membrele. occiputul rotindu-se în jurul marginii inferioare a simfizei. cu podul palmei asigură deflexia lentă a craniului exercitând o presiune asupra occiputului. pentru a evita laceraţiile perineale sau în indicaţii materne sau fetale sau în cazul unor intervenţii obstetricale. frecvenţei cordului. se şterge faţa nou-născutului cu un câmp steril şi se aspiră nasul şi gura acestuia. are pulsaţii puternice ale cordonului ombilical şi la nivelul ariei cardiace. Astfel craniul se degajează treptat. care se va degaja dacă este laxă şi se va secţiona între două pense dacă este strânsă. Fătul sănătos netraumatizat trebuie să aibe indicele Apgar 9 sau 10. După degajarea craniului faţa vine aproape în contact cu anusul. se va face evaluarea acestuia şi după realizarea identificării. are o micţiune spontană şi poate elimina meconiu. respiră regulat după maximum 1-2 min. Urmează naşterea umerilor prin aplicarea mâinilor cu degetele în extensie pe cele două parietale şi tracţionarea în jos pâna la degajarea umărului anterior după care se schimbă sensul de tracţiune pentru degajarea umărului posterior. reflexe vii. După expulzia fătului urmează o serie de îngrijiri obligatorii:   se completeaza evacuarea atentă a mucozităţilor din bucofaringe. Se va verifica cu degetul prezenţa unei eventuale circulare de cordon. tonusului si reflexelor. Se solicită mamei să oprească efortul de screamăt. 26 . mişcări vioaie. 1 sau 2 fiecare din cele 5 manifestări şi apoi adunându-le. Urmează degajarea craniului prin deflexie ajutată: în momentul în care introitul vaginal are un diametru de 5 cm. mâna dreaptă cu un câmp steril va fi aplicată pe perineul posterior susţinându-l şi exercitând o presiune asupra bărbiei fătului. notându-se cu calificativul 0. în timp ce bregma.  se încălzeşte nou-născutul cu comprese calde sterile.

se iodează şi se pansează cu tifon steril. profilaxia vulvitei gonococice la fetiţe cu picături de nitrat de Ag 1%. existenţa globului de siguranţă. îmbrăcarea nou-născutului identificarea nou-născutului. ascensiunea uterului. examenul general al nou-născutului pentru depistarea traumatismelor provocate de naştere.. Se controlează în repetate rânduri dacă bontul ombilical nu sângerează. placenta nu s-a decolat complet. o va îndepărta treptat de vulvă. cântărirea nou. profilaxia oftalmiei gonococice cu instilaţii cu picături de nitrat de Ag 1%. hernie ombilicală. stabilirea sexului. Dezlipirea şi eliminarea placentei şi membranelor se pot verifica prin următoarele manevre:  manevra Kustner –se aplică mâna cu degetele în extensie deasupra simfizei pubiene şi se exercită o apăsare în sus ascensionând astfel uterul.  două degete se vor introduce de-a lungul cordonului ombilical putându-se constata dacă placenta a migrat prin orificiul cervical sau se află în cavitatea uterină. Dacă decolarea şi migrarea a avut loc se comprimă transabdominal împingând uterul în jos favorizând astfel expulzia placentei. ale fetei. spina bifida cu meningocel.        În perioada de delivrenţă După expulzia fătului urmează un interval de 15-20 minute în care parturienta nu mai prezintă contracţii uterine dureroase (faza de repaus fiziologic). Descinderea pensei se face concomitent cu coborârea placentei. care trebuie anunţate şi arătate mamei. Moaşa va prinde masa placentară la nivelul fantei vulvare. Se vor urmări: TA. toaleta nou-născutului. malformaţii ale membrelor. malformaţii sexuale sau anale. pulsul. După acest interval se vor relua contracţiile uterine dureroase pentru a elimina placenta şi membranele în afara căilor genitale. se face ligaturarea cordonului ombilicat la 1 cm de inserţia cutanată. eliminarea hematomului placentar. apoi se secţioneaza cordonul. răsucind-o şi favorizând expulzia 27 . Dacă cordonul urcă în vagin. absenţa sângerării abundente pe cale vaginală.  observarea simplă a unei pense ancorate pe cordon la nivelul fantei vulvare.născutului. angioame.

cateterul epidural asigurând administrarea unei doze de substanţă anestezică. executată de medic. TA. menţinerea igienei etc.II. de către medic. pulsul. coloraţia tegumentelor. În lăuzia imediată. îngrijirea copilului.  în primele 2 ore se va controla persistenţa globului de siguranţă şi cantitatea de sânge pierdut. dacă este cazul. se vor acorda indicaţii şi sfaturi pentru alimentaţie. alăptare. CAPITOLUL 7 CAZ CLINIC NR. 2012 ora 11 Numele Vârsta M 32 ani Penumele Naţionalitatea 0 F română Sex feminin Starea civilă căsătorită Religia ortodoxă Ocupaţia muncitoare Nr. Se vor examina placenta şi membranele pe ambele feţe şi se ve efectua controlul instrumental al cavităţii uterine. şi se va verifica integritatea colului. temperatura.1 Culegerea datelor şi identificarea problemelor Fişă de interviu Data întocmirii: 20. după delivrenţă.   se va supraveghea starea generală.membranelor cu evitatea ruperii acestora. vaginului şi perineului şi se vor sutura eventualele laceraţii şi se va efectua epiziorafia. eventual cu injectarea unei doze de anestezic pe cateterul epidural dacă pacienta acuză senzaţii dureroase. Dacă delivrenţa nu are loc în 30 de minute se recurge la delivrenţă artificială.:  se va efectua toaleta vulvară. copii Spitalizări anterioareneagă Probleme anterioare de sănătate neagă Intervenţii chirurgicale neagă Alergii cunoscute 28 Adresa mediul urban .

11. dulciuri Alimente preferate fructele Alimente nedorite carnea grasă Alimente pe care nu le poate consuma nu are Alimente interzise băuturi alcoolice Băuturi preferate sucuri naturale de fructe Ceai de fructe Suc de fructe natural Apa minerală Compot da Altele Serveşte masa singur Observaţii Eliminarea Urina (cantitate) 1500 ml/zi Aspect normal WC da Bazinet nu Nr. scaune 1 Supraveghere nu Odihna-somnul Diaree nu Constipaţie nu Meteorism nu Flatulenţă nu Obişnunţe privind odihna (ore) 9-10ore/24 ore 29 .Medicament Aliment Animale Alte forme de alergie Tratamente Prescrise nu Urmate nu Tratamente actuale nu Alimentaţia nu nu nu nu reacţie reacţie reacţie reacţie Apetit normal Nr. două gustări Ora de masă 8. lapte cu cereale. şunca de Praga. carne de pui. brânză Prânz supe. Supliment fructe. de mese/zi Compoziţia alimentaţiei 3 principale. micţiuni 5 Enurezis nu Scaun prezent Supraveghere nu Nicturie nu Ajutat nu Autonom da Altele nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu Clismă nu Altele Disurie nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu da Supravegheat nu Ajutat nu Altele da Apă da Sediment urinar nu Alte probleme Ajutat nu Autonom da Aspect normal WC da Bazinet Nr. 14. 21 Dimineaţa pâine cu unt şi cu miere. salată de legume Cina peşte cu orez. 17. păine.

2012 ora11 Motivele internării: a eliminat dopul gelatinos în ziua anterioară.Are contracţii uterine regulate. Este însoţită de partenerul ei care ar dori să stea în secţie. Informaţii generale despre pacient Greutate 78 kg nu cardică nu Altele Ochelari nu Alte probleme Boli care limitează activitatea Afecţiuni cardiace nu Afecţiuni respiratorii nu Afecţiuni renale nu Alte afecţiuni nu Comunicarea Influenţa bolii asupra vieţii pacientului Comportament normal Atitudini faţă de asistentă respectuoasă faţă de familie afectuoasă Faţă de societate Atitudinea faţă de pacient a asistentei empatie. puţin dureroase. puţin dureroase. S-a internat în aceeaşi zi la ora 11 pentru acordarea asistenţei la naştere. Istoricul bolii: sarcina a evoluat fiziologic.Mod de petrecere a timpului liber: cu familia Activităţi recreative rar Obişnuinţe privind somnul (ore) 7 ore Somn fără medicaţie da cu medicaţie nu insomnie nu somnolenţe nu Alte probleme legate de somn Spitalizarea actuală Data internării 20. Manifestări prezente: contracţii uterine regulate. A efectuat analize medicale pe perioada sarcinii şi examene echografice. compasiune 30 a familiei faţă de echipa de îngrijire respectuoasă OD OS Lentile de contact nu Înălţime 165 cm proteză auditivă nu dentară nu oculară nu de membru . pacienta a fost luată în evidenţă în săptămâna a 8-a de sarcină şi evoluţia sarcinii a fost urmărită de medicul de familie şi de medicul specialist de obstetrică-ginecologie. şi s-a trezit la ora 7 în ziua de 20. până la terminarea naşterii.II. în mod regulat. în sala de aşteptare. 2012 când au apărut primele contracţii dureroase.II.

îşi exprimă temerile Reacţia pacientului faţă de boală: este speriată puţin de naştere şi îşi doreşte să aibă un copil sănătos Preferă singurătatea nu are restricţii la vizitatori nu Are posibilitatea de exprimare da exprimare orală da mimică expresivă Faciesul palid Igiena personală Toaleta zilnică singur da supravegheat nu la pat nu Toaleta bucală singur da supravegheat nu la pat nu Toaleta părului singur supravegheat nu cu ajutor nu în picioare nu aşezat nu la pat nu Se îmbracă singură Starea tegumentelor bună Starea generală uşor influenţată Consumator de Tutun nu pipă nu prizat nu alcool nu drog nu Observaţii generale Aspectul şi culoarea tegumentelor normale Aspectul cavităţii bucale normal Aspectul gurii normală Aspectul nasului normal Semne particulare nu are Mersul (deplasarea) Auutonom da Cu cărucior nu Pe loc plat da da mers în pantă da probleme de deplasare nu Examenul aparatelor şi sistemelor: starea generală: bună 31 cu ajutor nu cu pat nu susţinut nu cu targa nu echilibrat da dezechilibrat nu cu liftul nu pe scări limbii normală aspectul părului normal altele dinţilor normali protezei cu ajutor nu asistat nu cu ajutor nu în picioare da aşezat nu cu ajutor nu în picioare da aşezat nu exprimare scrisă da .a colectivităţii Reacţia pacientului la informaţiile primite: are emoţii în ce priveşte desfăşurarea naşterii.

= 110/60mmHg. endocrin.A. căi biliare. micţiuni spontane sistem nervos. organe de simţ: relaţii normale Examenul obstetrical: data ultimei menstruaţii DUM: 5. V. reflexele osteotendinoase prezente aparat respirator: murmur vezicular prezent aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice. puls= 82 bătăi/min aparat digestiv: tranzit intestinal prezent ficat. 2011 data probabilă a naşterii după DUM: 22.• • • • • • înălţime: 165cm greutate: 79 kg starea de nutriţie: bună starea de conştienţă: perfect conştientă facies: normal colorat tegumente şi mucoase: normal colorate ţesut conjunctiv –adipos: bine reprezentat sistem ganglionar: nu se palpează ganglionii sistem muscular: integru sistem osteo-articular: integru. splină: nu se palpează aparat uro-genital: loji renale libere. T.II.2011 rangul gestaţiei: secundigestă rangul parităţii: primipară diametrele bazinului: bispinos = 24cm bicrest = 28cm bitrohanterian = 32cm Baudeloque = 20cm biischiatic = 11cm • • • • • pelvimetria internă: promontoriul nu se atinge rombul lui Michaelis: simetric bazin eutocic înălţimea uterului: 34 cm circumferinţa abdominală: 92 cm 32 .IX.2012 data primelor mişcări fetale: 25.

mişcări active fetale.nu se atinge bazinul-eutocic Examinări paraclinice: • analize de laborator în ziua internării: Hematii = 3. durata 30 secunde BCF = 140/min aşezare: longitudinală prezentaţie: craniană segmentul inferior: format tuşeu vaginal: vulva şi vaginul -violacee colul -şters.96% Leuc = 8400 Trombocite =200. dilatat 2 cm prezentaţia -craniană membranele -intacte lichidul amniotic -nescurs promontoriul . durere 2. corespunzător la 39 săptămâni. placenta localizată fundic şi posterior.000 Ex. prezentaţie craniană. urină: A –P –Z sed –nimic patologic • examen echografic la internare: Sarcină cu făt viu. unic. mişcările cordului fetal prezente. teamă -datorită posibilelor complicaţii ale naşterii 3. alterarea confortului 33 .• • • • • • • forma uterului: ovoidală contracţiile uterine: regulate.400. lichid amniotic normal. grad de maturaţie II. la 5-6 minute. Identificarea problemelor 1. alterarea confortului -datorită spitalizării 4.000 Hb =12.

îngrijit. puncţiei venoase şi a posibilelor intervenţii chirurgicale 8. 8. 5. 4. prezentaţie craniană. 11. de a se îmbrăca şi dezbrăca de a menţine temperatura corpului în limitele normale de a fi curat. făt viu. unic. 9. 7. risc de infecţie -datorită examinărilor pe cale vaginală. de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele de a comunica de a evita pericolele de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori. posibilă hemoragie în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată Departajarea simptomelor pe nevoi Diagnosticul medical la internare: G II P I Sarcină 39 săptămâni. travaliu. da . 2. membrane intacte. 3. dificultate în a se odihni -legată de travaliu 6. bazin eutocic. posibilă alterare a echilibrului hidric prin deficit -legată de aport insuficient 7. crt 1. Semne şi simptome: contracţii uterine dureroase Nr. Nevoia de a respira de a bea şi a mânca de a elimina de a se mişca şi a avea a bună postură de a dormi şi a se odihni Dependent posibil deficit hidric posibilă hemoragie Independent da da durere alterarea confortului 6. de a practica religia de a se autorealiza 34 alterarea confortului da da teamă risc de infecţie da 12.-din cauza contracţiilor uterine dureroase 5. 10.

Durere Obiective Pacienta: -să înţeleagă cauza durerii . sunt o caracteristică a travaliului. Contracţiile uterine cresc progresiv în 35 . -Informează gravida asupra tehnicilor de diminuare a senzaţiilor dureroase: masajul spatelui.II. în zona lombară.1 Diagnosticul de nursing 20. ora 12 Pacienta stă culcată în pat pe partea stângă şi constată prezenţa contracţiilor dureroase scurte ca intensitate. 14.să ştie să utilizeze câteva tehnici de diminuare a senzaţiei dureroase -să urmărească contracţiile uterine dureroase -să înţeleagă necesitatea pregătirii pentru analgezia epidurală Intervenţii -Linişteşte gravida explicându-i că asemenea contracţii sunt normale. care poate fi efectuat de partener căruia i se poate permite accesul.2012 ora 11 1. Solicită prezenţa soţului lângă ea pentru a o masa pe spate. Evaluare Obiectiv realizat în 7 ore şi 45 minute. să stea culcată pe partea stângă.13. Încearcă să-şi controleze respiraţia în timpul contracţiilor. de a se recreea de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea da da PLAN DE ÎNGRIJIRE PE PERIOADA NAŞTERII PENTRU CAZUL CLINIC NR. -Sfătuieşte gravida să se odihnească cât mai mult posibil.

durere.15 Pacienta acuză din nou durere în timpul contracţiilor uterine. schimbări de poziţie şi plimbări uşoare în salon şi pe holul secţiei. . ora 18. acuză contracţii uterine foarte dureroase. începe plimbări în salon şi pe holul secţiei. La tuşeul vaginal se constată dilatarea de 3/4cm. durată şi intensitate. Pacienta rămâne pe masa ginecologică şi se fac pregătirile pentru naştere. craniul fetal este coborât pe planşeul perineal.Împreună cu pacienta urmăreşte contracţiile uterine dureroase: frecvenţă. ntă durere.40 Dilataţia este completă.30 Pacienta acuză senzaţie puternică de screamăt. durată şi intensitate. ora 13 Pacienta începe să fie agitată. contracţiile uterine sunt 36 . efectuarea unor exerciţii de respiraţie.45 Pacienta acuză din nou durere în timpul contracţiilor uterine. La tuşeul vaginal se constată dilatarea de 9/10 cm. durere. ora 18. ora 17.Evaluare din oră în oră. ora 15. frecvenţă.

-Sfătuieşte şi încurajează gravida să comunice cât mai mult posibil. 50cm. -Linişteşte gravida explicându-i că asemenea temeri sunt normale.II. starea membranelor. hipokinetice şi i se montează perfuzie 37 . sunt frecvente femeilor însărcinate.Împreună cu pacienta urmăreşte contracţiile uterine: frecvenţă. 3100g.expulzive. Obiectiv realizat în 7 ore şi 45 de minute ora 12 Pacienta stă culcată în pat pe partea stângă şi solicită prezenţa soţului lângă ea pentru a o masa pe spate. I.2012 ora 11 2. sex feminin. durată şi intensitate.45 Pacienta naşte după epiziotomie profilactică. pacienta este cooperantă. ora 18.Contracţiile uterine cresc progresiv în frecvenţă. un făt viu. Are temeri în continuare. bătăile cordului fetal. 20. -Informează gravida în permanenţă asupra mersului travaliului: progresiunea dilataţiei.Teamă datorită posibilelor complicaţii ale naşterii Pacienta: -să-şi exprime diminuarea temerilor -să-şi diminueze temerile -să înţeleagă necesitatea montării perfuziei ocitocice Evaluare din 2 în 2 ore. eficienţa contracţiilor uterine. durată şi intensitate. . dar recunoaşte că sunt mai diminuate.A. ora 16 Pacienta prezintă contracţiile uterine hipotone.=9.

cu respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie. -Realizează un climat de linişte. perfuzia ocitocică. la indicaţia medicului. nu mai are nici o teamă şi este cooperantă.Este progresează lent şi speră să nu apară complicaţii. funcţia şi rolul în echipa de îngrijire. 3100g. 50cm.A.-Permite partenerului de sprijin în anturajul gravidei. ora 18. sex feminin. calm.II. -Montează. Pacienta este liniştită că naşterea va decurge pe cale naturală.30 Pacienta acuză senzaţie puternică de screamăt. un făt viu. prenumele. Pacienta este convinsă de disponibilitatea echipei de îngrijire şi se bucură că îl poate avea alături pe soţul ei. ora 19 Este pe deplin fericită. pe toată perioada disponibilitate în 38 . ora 18. Evaluare permanentă. La tuşeul vaginal se constată dilatarea de 9/10 cm. depistat ca persoana nemulţumită că travaliul 20. Alterarea confortului datorită spitalizării Pacienta: -să comunice cu echipa de îngrijiri pe toată perioada spitalizării -să fie liniştită şi convinsă de prezenţa personalului de îngrijire şi a persoanelor semnificative din spitalizării. şi o supraveghează. gravidei. să participe la travaliu şi îl antrenează în acordarea de ajutor gravidei. Pacienta se simte în familie.=9.2012 ora 11 3. -Se adresează calm Obiectiv realizat în o oră ora 11 Se realizează o comunicare eficientă cu gravida şi familia (soţul) atât verbal cât şi afectiv. asigurând pacienta de întreaga acordarea îngrijirilor. I. ociticică. -Preia gravida în momentul internării şi se prezintă cu numele.45 Pacienta naşte după epiziotomie profilactică.

toaletei. chiuvetei. să participe la travaliu şi îl antrenează în acordarea de ajutor gravidei. salonul de travaliu. de confort şi intimitate. depistat ca persoana de sprijin în anturajul gravidei. încăperea nounăscutului. amplasarea patului. sala de naşteri. recipientelor de colectare a reziduurilor. spaţiile unde accesul este permis pentru pacienţi şi pentru aparţinători. asigurându-i că echipa de îngrijire va face tot posibilul pentru o evoluţie bună a travaliului. -Îi prezintă pacientei şi partenerului ei organizarea secţiei şi salonului precum şi circuitele funcţionale: biroul de internări.pacientei şi partenerului ei. . salonul de lăuze. -Permite partenerului gravidei. -Creează condiţii optime în salonul de travaliu. duşurilor. permiţând accesul persoanelor strict 39 siguranţă şi este orientată temporo-spaţial pe toată perioada naşterii.

să înţeleagă necesitatea efectuării epiziotomiei profilactice Evaluare din oră în oră. -Supraveghează funcţiile vitale: pulsul.să ştie să utilizeze câteva tehnici de diminuare a senzaţiei dureroase -să urmărească contracţiile uterine dureroase -să înţeleagă necesitatea perfuziei ocitocice .necesare acordării îngrijirilor. 20. respiraţia. Menţinerea intervenţiilor anterioare. tensiunea arterială.2012 ora 11 4. -Mângâie pacienta şi o asigură de prezenţa ei în momentele dificile.II. 40 . temperatura. eliminările. Obiectiv realizat Aceeaşi evaluare de la evaluarea durerii. Alterarea confortului din cauza contracţiilor uteine dureroase Pacienta: -să înţeleagă cauza durerii .

Pacienta: . Dificultate în a se odihni legată de travaliu Pacienta: . Aceeaşi evaluare de la evaluarea durerii.să înţeleagă necesitatea hidratării pe toată perioada naşterii. a epiziotomiei şi altor intervenţii Pacienta: . fără semne de contactare a unei infecţii nozocomiale.Informează gravida asupra necesităţii Obiectiv realizat. 20. -Informează gravida asupra importanţei hidratării pentru a favoriza o diureză normală şi o sfătuieşte în legătură cu lichidele pe care le poate ingera. -să se hidrateze suficient Evaluare din 2 în 2 ore. -Pregăteşte şi asigură materialele şi instrumentele curate şi sterile necesare asistenţei la naştere şi ajută medicul în efectuarea diferitelor tehnici şi intervenţii chirurgicale.2012 ora 11 6.2012 ora 11 5. Posibilă alterare a echilibrului hidric prin deficit legată de aport insuficient 20. Pacienta se hidratează în permanenţă consumând pe perioada naşterii 500 ml apă plată şi 1000 ml suc natural. cu respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie şi a circuitelor funcţionale. a puncţiei venoase. examinărilor perfuziei ocictocice 41 .II. .II.2012 ora 11 7.să ştie să utilizeze câteva tehnici de diminuare a senzaţiei dureroase -să încerce să se relaxeze între contracţii Evaluare din oră în oră.II. -Monitorizeză diureza Obiectiv realizat . Menţinerea intervenţiilor anterioare. Obiectiv realizat. Risc de infecţie datorită pe cale vaginală. Pacienta se externează vindecată chirurgical.să înţeleagă necesitatea recoltării produselor biologice pentru analize de laborator şi montării -să nu contacteze nici o infecţie nozocomială -să fie examinată prin tuşeu vaginal la fiecare 4 ore Evaluare din 12 în 12 ore.20.

II. recoltării produselor biologice pentru analize de laborator şi montării perfuziei ocitocice şi respectă măsurile de asepsie şi antisepsie la recoltarea acestora şi la montarea perfuziei. 42 .chirurgicale. -Învaţă pacienta să-şi maseze fundul uterin în perioada de lăuzie imediată. -Urmăreşte contractilitatea uterului în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată. 3300g.Respectă măsurile de asepsie şi antisepsie necesare la efectuarea tuşeului vaginal. Lăuzie fiziologică. Pacienta naşte spontan.=9. după epiziotomie profilactică. sex feminin. -Urmăreşte funcţiile vitale.2012 ora 11 8. Delivrenţă naturală a placentei urmată de control uterin instrumental şi epiziorafie sub anestezie locală.A. . 20. fără complicaţii. Pacienta prezintă metroragie fiziologică în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată. Evaluare din 15 în 15 minute timp de 2 ore. I. Obiectiv realizat. epiziotomiei şi altor intervenţii chirurgicale. în prezentaţie craniană. Posibilă hemoragie în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată Să se prevină complicaţiile hemoragice din perioada de delivrenţă şi din lăuzia imediată. -Urmăreşte aspectul şi cantitatea sângelui eliminat pe cale vaginală. un făt viu.

Alimentaţie naturală exclusivă a nounăscutului care are o curbă ponderală ascendentă.Se externează la 4 zile împreună cu nou-născutul. copii Spitalizări anterioareneagă Probleme anterioare de sănătate neagă Intervenţii chirurgicale neagă Alergii cunoscute Medicament Aliment Animale Alte forme de alergie Tratamente Prescrise nu Urmate nu Tratamente actuale nu Alimentaţia Apetit normal Nr.II. 2012 ora 12 Numele Vârsta P 35 ani Penumele Naţionalitatea 1 A română Sex feminin Starea civilă căsătorită Religia ortodoxă Ocupaţia muncitoare Nr. două gustări Ora de masă 8. 21 nu nu nu nu reacţie reacţie reacţie reacţie Adresa mediul urban 43 .2 Culegerea datelor şi identificarea problemelor Fişă de interviu Data întocmirii: 7. 14. de mese/zi 3 principale. 17. 11. CAPITOLUL 8 CAZ CLINIC NR.

II. micţiuni 5 Enurezis nu Scaun prezent Supraveghere nu Nicturie nu Ajutat nu Autonom da Altele nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu Clismă nu Altele Disurie nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu da Supravegheat nu Ajutat nu Altele da Apă da Sediment urinar nu Alte probleme Ajutat nu Autonom da Aspect normal WC da Bazinet Nr.Compoziţia alimentaţiei Dimineaţa pâine cu unt şi cu miere. 2012 când au apărut primele contracţii dureroase. dulciuri Alimente preferate fructele Alimente nedorite carnea grasă Alimente pe care nu le poate consuma nu are Alimente interzise băuturi alcoolice Băuturi preferate sucuri naturale de fructe Ceai de fructe Suc de fructe natural Apa minerală Compot da Altele Serveşte masa singur Observaţii Eliminarea Urina (cantitate) 1500 ml/zi Aspect normal WC da Bazinet nu Nr. şi s-a trezit la ora 7 în ziua de 7. carne de pui. scaune 1 Supraveghere nu Odihna-somnul Diaree nu Constipaţie nu Meteorism nu Flatulenţă nu Obişnunţe privind odihna (ore) 9-10ore/24 ore Mod de petrecere a timpului liber: cu familia Activităţi recreative rar Obişnuinţe privind somnul (ore) 7 ore Somn fără medicaţie da cu medicaţie nu insomnie nu somnolenţe nu Alte probleme legate de somn Spitalizarea actuală Data internării 7. Supliment fructe. S-a internat în aceeaşi zi la ora 12 pentru acordarea asistenţei la naştere.II. şunca de Praga. 2012 ora12 Motivele internării: a eliminat dopul gelatinos în ziua anterioară. Este însoţită de partenerul ei care ar dori să stea în 44 . lapte cu cereale. salată de legume Cina peşte cu orez. brânză Prânz supe. păine.

îşi exprimă temerile Reacţia pacientului faţă de boală: este speriată puţin de naştere şi îşi doreşte să aibă un copil sănătos Preferă singurătatea nu are restricţii la vizitatori nu a familiei faţă de echipa de îngrijire respectuoasă OD OS Lentile de contact nu Înălţime 165 cm proteză auditivă nu dentară nu oculară nu de membru 45 . în mod regulat. pacienta a fost luată în evidenţă în săptămâna a 8-a de sarcină şi evoluţia sarcinii a fost urmărită de medicul de familie şi de medicul specialist de obstetrică-ginecologie. A efectuat analize medicale pe perioada sarcinii şi examene echografice. compasiune a colectivităţii Reacţia pacientului la informaţiile primite: are emoţii în ce priveşte desfăşurarea naşterii.Are contracţii uterine regulate.secţie. până la terminarea naşterii. Istoricul bolii: sarcina a evoluat fiziologic. Informaţii generale despre pacient Greutate 78 kg nu cardică nu Altele Ochelari nu Alte probleme Boli care limitează activitatea Afecţiuni cardiace nu Afecţiuni respiratorii nu Afecţiuni renale nu Alte afecţiuni nu Comunicarea Influenţa bolii asupra vieţii pacientului Comportament normal Atitudini faţă de asistentă respectuoasă faţă de familie afectuoasă Faţă de societate Atitudinea faţă de pacient a asistentei empatie. în sala de aşteptare. puţin dureroase. puţin dureroase. Manifestări prezente: contracţii uterine regulate.

Are posibilitatea de exprimare da exprimare orală da mimică expresivă Faciesul palid Igiena personală Toaleta zilnică singur da supravegheat nu la pat nu Toaleta bucală singur da supravegheat nu la pat nu cu ajutor nu cu ajutor nu exprimare scrisă da în picioare da în picioare da aşezat nu aşezat nu Toaleta părului singur supravegheat nu cu ajutor nu în picioare nu aşezat nu la pat nu Se îmbracă singură Starea tegumentelor bună Starea generală uşor influenţată Consumator de Tutun nu pipă nu prizat nu alcool nu drog nu Observaţii generale Aspectul şi culoarea tegumentelor normale Aspectul cavităţii bucale normal Aspectul gurii normală Aspectul nasului normal Semne particulare nu are Mersul (deplasarea) Auutonom da Cu cărucior nu Pe loc plat da da mers în pantă da probleme de deplasare nu Examenul aparatelor şi sistemelor: starea generală: bună înălţime: 165cm greutate: 79 kg starea de nutriţie: bună starea de conştienţă: perfect conştientă facies: normal colorat tegumente şi mucoase: normal colorate 46 cu ajutor nu cu pat nu susţinut nu cu targa nu echilibrat da dezechilibrat nu cu liftul nu pe scări limbii normală aspectul părului normal altele dinţilor normali protezei cu ajutor nu asistat nu .

IX. reflexele osteotendinoase prezente aparat respirator: murmur vezicular prezent aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice. T.• • • • • • ţesut conjunctiv –adipos: bine reprezentat sistem ganglionar: nu se palpează ganglionii sistem muscular: integru sistem osteo-articular: integru.2012 data primelor mişcări fetale: 25. căi biliare. splină: nu se palpează aparat uro-genital: loji renale libere.II. la 5-6 minute. endocrin.= 110/60mmHg. 2011 data probabilă a naşterii după DUM: 12. organe de simţ: relaţii normale Examenul obstetrical: data ultimei menstruaţii DUM: 2. durata 30 secunde BCF = 140/min aşezare: longitudinală prezentaţie: craniană 47 . micţiuni spontane sistem nervos.2011 rangul gestaţiei: secundigestă rangul parităţii: primipară diametrele bazinului: bispinos = 24cm bicrest = 28cm bitrohanterian = 32cm Baudeloque = 20cm biischiatic = 11cm • • • • • • • • • • pelvimetria internă: promontoriul nu se atinge rombul lui Michaelis: simetric bazin eutocic înălţimea uterului: 34 cm circumferinţa abdominală: 92 cm forma uterului: ovoidală contracţiile uterine: regulate.A.V. puls= 82 bătăi/min aparat digestiv: tranzit intestinal prezent ficat.

mişcările cordului fetal prezente.000 Hb =12.000 Ex. alterarea confortului -datorită spitalizării 4. teamă -datorită posibilelor complicaţii ale naşterii 3. grad de maturaţie II. Identificarea problemelor 1. unic.96% Leuc = 8400 Trombocite =200. dilatat 2 cm prezentaţia -craniană membranele -intacte lichidul amniotic -nescurs promontoriul . dificultate în a se odihni -legată de travaliu 6. prezentaţie craniană.nu se atinge bazinul-eutocic Examinări paraclinice: • analize de laborator în ziua internării: Hematii = 3. durere 2.400. corespunzător la 39 săptămâni.• • segmentul inferior: format tuşeu vaginal: vulva şi vaginul -violacee colul -şters. mişcări active fetale. lichid amniotic normal. alterarea confortului -din cauza contracţiilor uterine dureroase 5. urină: A –P –Z sed –nimic patologic • examen echografic la internare: Sarcină cu făt viu. posibilă alterare a echilibrului hidric prin deficit -legată de aport insuficient 48 . placenta localizată fundic şi posterior.

puncţiei venoase şi a posibilelor intervenţii chirurgicale 8. 14. 13. Nevoia de a respira de a bea şi a mânca de a elimina de a se mişca şi a avea a bună postură de a dormi şi a se odihni Dependent posibil deficit hidric posibilă hemoragie da durere alterarea confortului 6. făt viu.7. 3. Semne şi simptome: contracţii uterine dureroase Nr. 7. de a practica 12. 4. risc de infecţie -datorită examinărilor pe cale vaginală. bazin eutocic. crt 1. 8. prezentaţie craniană. de a se îmbrăca şi dezbrăca de a menţine temperatura corpului în limitele normale de a fi curat. 2. 10. unic. travaliu. membrane intacte. religia de a se autorealiza de a se recreea de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea da da da teamă risc de infecţie da alterarea confortului da da Independent da 49 . 9. 11. posibilă hemoragie în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată Departajarea simptomelor pe nevoi Diagnosticul medical la internare: G II P II Sarcină 39 săptămâni. de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele de a comunica de a evita pericolele de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori. 5. îngrijit.

de mese/zi 3 principale.CAPITOLUL 9 CAZ CLINIC NR. 21 50 nu nu nu nu reacţie reacţie reacţie reacţie Adresa mediul urban . 17. copii Spitalizări anterioareneagă Probleme anterioare de sănătate neagă Intervenţii chirurgicale neagă Alergii cunoscute Medicament Aliment Animale Alte forme de alergie Tratamente Prescrise nu Urmate nu Tratamente actuale nu Alimentaţia Apetit normal Nr. 3 Culegerea datelor şi identificarea problemelor Fişă de interviu Data întocmirii: 24. 2012 ora 10 Numele Vârsta C 26 ani Penumele Naţionalitatea 0 M română Sex feminin Starea civilă căsătorită Religia ortodoxă Ocupaţia muncitoare Nr.II. două gustări Ora de masă 8. 14. 11.

şi s-a trezit la ora 7 în ziua de 24. scaune 1 Supraveghere nu Odihna-somnul Diaree nu Constipaţie nu Meteorism nu Flatulenţă nu Obişnunţe privind odihna (ore) 9-10ore/24 ore Mod de petrecere a timpului liber: cu familia Activităţi recreative rar Obişnuinţe privind somnul (ore) 7 ore Somn fără medicaţie da cu medicaţie nu insomnie nu somnolenţe nu Alte probleme legate de somn Spitalizarea actuală Data internării 24. dulciuri Alimente preferate fructele Alimente nedorite carnea grasă Alimente pe care nu le poate consuma nu are Alimente interzise băuturi alcoolice Băuturi preferate sucuri naturale de fructe Ceai de fructe Suc de fructe natural Apa minerală Compot da Altele Serveşte masa singur Observaţii Eliminarea Urina (cantitate) 1500 ml/zi Aspect normal WC da Bazinet nu Nr. salată de legume Cina peşte cu orez. Este însoţită de partenerul ei care ar dori să stea în 51 . brânză Prânz supe. S-a internat în aceeaşi zi la ora 10 pentru acordarea asistenţei la naştere.Compoziţia alimentaţiei Dimineaţa pâine cu unt şi cu miere.II. carne de pui. lapte cu cereale. Supliment fructe. 2012 ora10 Motivele internării: a eliminat dopul gelatinos în ziua anterioară. micţiuni 5 Enurezis nu Scaun prezent Supraveghere nu Nicturie nu Ajutat nu Autonom da Altele nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu Clismă nu Altele Disurie nu Pungă colectoare nu Incontinenţă nu da Supravegheat nu Ajutat nu Altele da Apă da Sediment urinar nu Alte probleme Ajutat nu Autonom da Aspect normal WC da Bazinet Nr.II. şunca de Praga. 2012 când au apărut primele contracţii dureroase. păine.

pacienta a fost luată în evidenţă în săptămâna a 8-a de sarcină şi evoluţia sarcinii a fost urmărită de medicul de familie şi de medicul specialist de obstetrică-ginecologie.secţie. în mod regulat. Informaţii generale despre pacient Greutate 78 kg nu cardică nu Altele Ochelari nu Alte probleme Boli care limitează activitatea Afecţiuni cardiace nu Afecţiuni respiratorii nu Afecţiuni renale nu Alte afecţiuni nu Comunicarea Influenţa bolii asupra vieţii pacientului Comportament normal Atitudini faţă de asistentă respectuoasă faţă de familie afectuoasă Faţă de societate Atitudinea faţă de pacient a asistentei empatie. Istoricul bolii: sarcina a evoluat fiziologic. până la terminarea naşterii. puţin dureroase. A efectuat analize medicale pe perioada sarcinii şi examene echografice. puţin dureroase. îşi exprimă temerile Reacţia pacientului faţă de boală: este speriată puţin de naştere şi îşi doreşte să aibă un copil sănătos Preferă singurătatea nu are restricţii la vizitatori nu Are posibilitatea de exprimare da exprimare orală da mimică expresivă 52 exprimare scrisă da a familiei faţă de echipa de îngrijire respectuoasă OD OS Lentile de contact nu Înălţime 165 cm proteză auditivă nu dentară nu oculară nu de membru .Are contracţii uterine regulate. în sala de aşteptare. Manifestări prezente: contracţii uterine regulate. compasiune a colectivităţii Reacţia pacientului la informaţiile primite: are emoţii în ce priveşte desfăşurarea naşterii.

Faciesul palid Igiena personală Toaleta zilnică singur da supravegheat nu la pat nu Toaleta bucală singur da supravegheat nu la pat nu Toaleta părului singur supravegheat nu cu ajutor nu în picioare nu aşezat nu la pat nu Se îmbracă singură Starea tegumentelor bună Starea generală uşor influenţată Consumator de Tutun nu pipă nu prizat nu alcool nu drog nu Observaţii generale Aspectul şi culoarea tegumentelor normale Aspectul cavităţii bucale normal Aspectul gurii normală Aspectul nasului normal Semne particulare nu are Mersul (deplasarea) Auutonom da Cu cărucior nu Pe loc plat da da mers în pantă da probleme de deplasare nu Examenul aparatelor şi sistemelor: starea generală: bună înălţime: 165cm greutate: 79 kg starea de nutriţie: bună starea de conştienţă: perfect conştientă facies: normal colorat tegumente şi mucoase: normal colorate ţesut conjunctiv –adipos: bine reprezentat sistem ganglionar: nu se palpează ganglionii 53 cu ajutor nu cu pat nu susţinut nu cu targa nu echilibrat da dezechilibrat nu cu liftul nu pe scări limbii normală aspectul părului normal altele dinţilor normali protezei cu ajutor nu asistat nu cu ajutor nu în picioare da aşezat nu cu ajutor nu în picioare da aşezat nu .

la 5-6 minute. durata 30 secunde BCF = 140/min aşezare: longitudinală prezentaţie: craniană segmentul inferior: format tuşeu vaginal: vulva şi vaginul -violacee 54 .= 110/60mmHg. T. puls= 82 bătăi/min aparat digestiv: tranzit intestinal prezent ficat.A. splină: nu se palpează aparat uro-genital: loji renale libere.2012 data primelor mişcări fetale: 25. micţiuni spontane sistem nervos.2011 rangul gestaţiei: secundigestă rangul parităţii: primipară diametrele bazinului: bispinos = 24cm bicrest = 28cm bitrohanterian = 32cm Baudeloque = 20cm biischiatic = 11cm • • • • • • • • • • • • pelvimetria internă: promontoriul nu se atinge rombul lui Michaelis: simetric bazin eutocic înălţimea uterului: 34 cm circumferinţa abdominală: 92 cm forma uterului: ovoidală contracţiile uterine: regulate.X. V. căi biliare.• • • • • • sistem muscular: integru sistem osteo-articular: integru. organe de simţ: relaţii normale Examenul obstetrical: data ultimei menstruaţii DUM: 12. endocrin. reflexele osteotendinoase prezente aparat respirator: murmur vezicular prezent aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice. 2011 data probabilă a naşterii după DUM: 22.II.

alterarea confortului -datorită spitalizării 4. corespunzător la 39 săptămâni. alterarea confortului -din cauza contracţiilor uterine dureroase 5.colul -şters.400. grad de maturaţie II. posibilă alterare a echilibrului hidric prin deficit -legată de aport insuficient 7. Identificarea problemelor 1. risc de infecţie -datorită examinărilor pe cale vaginală.nu se atinge bazinul-eutocic Examinări paraclinice: • analize de laborator în ziua internării: Hematii = 3.96% Leuc = 8400 Trombocite =200. dificultate în a se odihni -legată de travaliu 6. prezentaţie craniană. mişcări active fetale. unic. mişcările cordului fetal prezente. lichid amniotic normal.000 Hb =12. puncţiei venoase şi a posibilelor intervenţii chirurgicale 55 . placenta localizată fundic şi posterior. urină: A –P –Z sed –nimic patologic • examen echografic la internare: Sarcină cu făt viu. teamă -datorită posibilelor complicaţii ale naşterii 3.000 Ex. durere 2. dilatat 2 cm prezentaţia -craniană membranele -intacte lichidul amniotic -nescurs promontoriul .

9. făt viu. unic. îngrijit. travaliu.8. de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele de a comunica de a evita pericolele de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori. 11. 4. Nevoia de a respira de a bea şi a mânca de a elimina de a se mişca şi a avea a bună postură de a dormi şi a se odihni Dependent posibil deficit hidric posibilă hemoragie da durere alterarea confortului 6. Semne şi simptome: contracţii uterine dureroase Nr. posibilă hemoragie în perioada de delivrenţă şi în lăuzia imediată Departajarea simptomelor pe nevoi Diagnosticul medical la internare: G II P I Sarcină 39 săptămâni. 14. 7. 2. 3. 13. de a se îmbrăca şi dezbrăca de a menţine temperatura corpului în limitele normale de a fi curat. 5. prezentaţie craniană. bazin eutocic. de a practica 12. crt 1. 10. 8. religia de a se autorealiza de a se recreea de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea da da da teamă risc de infecţie da alterarea confortului da da Independent da 56 . membrane intacte.

Craiova 1999 13. Moga M..1997 17. 1981 11. -"Obstetrică". Nanu D.'Tratat de obstetrică". Vol. Benson and Pernoll –“Handbook of Obstetrics and Gynecology”. Vârtej P. American Journal of Obstetrics and Gynecology: “The nature and management og labor pain: peer-reviewed papers from an evidence-based symposium”. www. 2000 2."Obstetrica". Didactică şi Pedagogică. . 2000 10. Arad. Teodorescu Doina. Ed. 2003 16. Editura “Viaţa Medicală Românească “. Munteanu I.„Ghid practic de diagnostic şi conduită în obstetrică”. 2000 9. Ed. Ed. Ancăr V. Ninth Edition. Cluj. number 5. Ed. Aius.. concepte."Obstetrică şi ginecologie-teste pentru examene”-Editura Ştiinţă şi Tehnică.Bucureşti . InfoMedica. Bucureşti. 3. Georgescu Brăila M.II.. Editura Didactică şi Pedagogică. . 1998 4. . Bucureşti. Ed. Naţional. Pricop N. 2. -"Obstetrică".com 57 . Stamatian F. -"Curs de obstetrică-ginecologie". Bucureşti. C2 Design. Medicală Amaltea. Vlădăreanu R. Bucureşti. Mosby. Crişan N. Iorga Adriana. Bucureşti.corpul-uman. Ed..-„Obstetrică”. Negruţ I.Georgescu Brăila M.. 1999 18. Editura Echinox. Bucureşti.. Beck W. Academiei Române. Berceanu S.„Ginecologie şi obstetrică”.1994 5. Mac Hill Edition. New York. 2000 12. May 2002. 1999 7. 2007 15. Ionescu C. Editura All.BIBLIOGRAFIE 1. Vol 186. Bucureşti. Institutul European . vol. Iaşi. Râcă N. -"Curs de obstetrică" Editura Medicală."Obstetrică şi ginecologie". Rusu O. –“Afecţiunile medicale asociate sarcinii”. W. Craiova. Ed.. Bucureşti. 1998 6. -“Obstetrică şi ginecologie”. Ed. “Vasile Goldiş” University Press. Rista Mariana -“Teorii. 2003 14. diagnostic în nursing”.. Braşov. 2000 8. Titircă Lucreţia –“Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”.

www.html 20.medicallegalblog.com/2011/09/stations-of-presentation. spot.natalvit.pcc.1.htm Anexe Fig. Bazinul osos la femeie 58 .19. www.html 21.ro/fiziologia_10_fatul.edu/~lkidoguc/Topics/core.

Planşeul perineal la femeie Fig.2. Fătul în canalul naşterii 59 .Fig.4.

Perioadele naşterii 60 .Fig.5.