Pompe de cldur incepatorului

geotermale

Ghidul

Articol propus de Neil Packer, Staffordshire University, UK, Aprilie 2011 Scurt prezentare
Ce este o pomp de cldur? Seamn n vreun fel cu o pomp de ap? Seamn puin, dar exist diferene semnificative. O pomp de ap este un dispozitiv care deplaseaz apa dintr-un loc n altul. O pomp de cldur este un dipozitiv care deplaseaz energia dintr-un loc (de la o surs de cldur) n altul (la un schimbtor de cldur) cu ajutorul unei substane intermediare purttoare de energie care ii schimb starea (lichid sau gazoas) si presiunea. Pentru a putea analiza aceste probleme este necesar s cunoatem puin termodinamic (disciplina care se ocupa cu studiul energiei).

Evaporarea i condensarea
S vorbim mai nti despre ap, o substan pe care toi o cunoatem. tim c apa i schimb starea (pe care o mai numim si faza) dintr-o faz lichid ntruna gazoas la temperatura de 100 0C la presiune atmosferic. Spunem c fierbe. Dac este rcit sub 100 0C la presiune atmosferic, se va condensa i va fi din nou un lichid. Dac cretem presiunea mediului ambiant este mai dificil pentru o molecul de ap s-i prseasc colegele fr energie suplimentar i, prin urmare, temperatura de fierbere crete n funcie de creterea presiunii. De exemplu, dac avem o presiune de dou ori mai mare dect presiunea atmosferic, punctul de fierbere al apei este de 120 0C. La o presiune sub presiunea atmosferic, se petrece situaia invers, iar apa i va schimba starea din lichid n gaz mai uor. De exemplu, la o presiune de dou ori mai mic dect presiunea atmoferic, apa va fierbe la 81 0C. Refrigeranii sunt substane care se comport similar, cu excepia faptului c la orice presiune ei au tendina de a fierbe la temperaturi mult mai joase n comparaie cu apa. De exemplu refrigerantul R-134a aflat la presiune atmosferic fierbe la -26 0C. Dar de ce am dori s facem o substan s se evapore sau s condenseze? Deoarece la evaporare i condensare pot fi absorbite sau cedate cantiti mari de energie si aceste fenomene sunt cele utilizate n cazul frigiderelor i pompelor de cldur.

Frigiderele i pompele de cldur

S lum, de exemplu, frigiderul din gospodrie pe care l folosim zi de zi.

Imaginai-v c avei un frigider nou nou i l pornii pentru prima dat. In interiorul su se gasete o serpentin care conine refrigerantul. Aerul din interior este iniial la temperatura mediului ambiant si trebuie rcit. El este astfel o surs de cldur. Energia sa este suficient pentru a face s fiarb refrigerantul din nfurare (chiar mai mult dect este necesar). Refrigerantul absoarbe energie (caldur) de la aerul din interior si fierbe (se transform din stare lichid in stare de vapori). Aerul din interior se rcete puin. Trebuie ca in continuare s fie extras din refrigerant cldura pe care acesta a absorbito de la aerul din interiorul frigiderului. Pentru aceasta refrigerantul este trimis ctre condensator, aflat in afara frigiderului, pe partea din spate. Acolo presiunea vaporilor este crescut cu ajutorul compresorului. La presiune crescut are loc fenomenul de condensare (refrigerantul trece din stare de vapori in stare lichid). Cldura cedat in timpul acestei transformri este transmis mediului ambiant (aerul care inconjoar frigiderul). Refrigerantul in stare lichid este reintrodus in serpentina din interiorul frigiderului unde iari fierbe, absorbind din cldura aerului aflat in interior. Procesul continu pna cnd temperatura aerului din interiorul frigiderului ajunge la valoarea reglat.

Condensator

Compresor

Aerul din interiorul frigiderului se poate rci att de mult nct vaporii de ap din aer nu numai c se condenseaz (se transform in ap) ci nghea, depunndu-se pe cutia congelatorului i devenind astfel o problem. Scopul unui frigider utilizat n gospodrie este, desigur, de a rci ceea ce se afl n interiorul su. Cldura extras este evacuat in aerul din jurul frigiderului (in camer) dar este evident c nu inclzirea camerei este scopul utilizrii frigiderului. Atunci cnd ne intereseaz in primul rand utilizarea cldurii extrase (si nu rcirea sursei de cldur) dispozitivul este numit Pomp de cldur. Pompele de cldur sunt, deci, dispozitivele care combin o surs de cldur cu o temperatur joas cu energia electric necesar pentru acionarea compresorului pentru a se obtine o surs de cldur cu o temperatur mai nalt. Performana sau eficiena unei pompe de cldur este dat de Coeficientul su de performan (COP) care este definit ca raportul dintre cantitatea de cldur eliminat la condensator si energia electric consumat de compresor. Cu ct valoarea COP este mai mare, cu att este mai bine deoarece utiliznd o anumit cantitate de electricitate ( care se pltete), se obtine mai mult cldur.

Pompele de cldur care utilizeaz ca surs pmntul

Pompele de cldur utilizeaz solul, apa de suprafa sau apa din pamnt ca surs de cldur de temperatur joas pentru a obtine apa cu temperatura mai ridicata utilizata la nclzirea spaiului sau pentru menaj. In acest tip de sistem exist de obicei trei circuite separate (vezi figura de mai jos) n care fluxurile separate a trei substante purttoare de energie ajung foarte aproape unele de altele (n schimbtoarele de cldur) fcnd posibil transferul de energie de la o substanta la alta. Totui fluidele nu se amestec, Circuitele sunt: Circuitul sursei de cldur o bucl cu tevi prin care circula apa sau antigel; aceasta bucla preia caldura de la sursa de caldura de temperatura scazuta (solul) si o introduce intr-un schimbtor de cldur unde aceasta caldura este cedata refrigerantului; refrigerantul se evapora si de aceea schimbatorul de caldura este numit vaporizator (V). Circuitul de refrigerant o bucl cu evi prin care circula refrigerantul si care conine schimbtorul de cldur V (vaporizatorul), compresorul, schimbtorul de cldur C (condensatorul) i o van de reglare a presiunii. Refrigerantul fierbe in vaporizator, absorbind caldura de la apa sau antigelul din circuitul sursei de caldura. Cu ajutorul compresorului (antrenat electric) presiunea vaporilor de refrigerant este crescuta astfel incat ei condenseaza (se transforma din nou in stare lichida) in schimbatorul de caldura C (condensator). La condensare se cedeaza caldura apei din circuitul de utilizare a caldurii. Refrigerantul in stare lichida este reintrodus in vaporizator si procesul se reia. Circuitul de utilizare a caldurii o bucl cu evi prin care este pompat apa. Apa absoarbe caldura de la refrigerant in schimbatorul de caldura C (condensator) si se incalzeste. Ea este in continuare pompata catre instalatiile de utilizare.

De la sol

Pomp

Vana

C
Circuit schimbtor de cldur

Spre cladire

Circuitul sursei de caldur

Circuit refrigerant

Spre sol Compresor

Pomp

De la cladire

Pomp de cldur

Figura de mai sus este doar o schem de principiu si indic cum arat o pomp de cldur. Aceasta este in fond o cutie cu patru iesiri din care o pereche pentru racordarea circuitului sursei de cldur i alta pereche pentru racordarea circuitului de nclzire a cldirii.

Circuitul sursei de cldur (de la i la pmnt)

n primul rnd, este necesar s facem deosebirea dintre sistemele care utilizeaz solul ca surs de caldur si sistemele care utilizeaz rocile fierbinti de adncime. Sistemele care au ca surs solul extrag cldura de la adncimi de 100 m sau mai puin, unde energia este rezultatul stocrii energiei solare. De obicei, acest lucru ar putea avea ca rezultat temperaturi care variaz ncepnd de la 20 0C la suprafa reducnduse pn la aproximativ 10 0C la adncimi mai mari de 15 m. Acest lucru nu pare deosebit de promitor pentru nclzirea unei cldiri, dar este exact tipul de surs de cldur de temperatur joas pe care am putea s o utilizm ntr-o pomp de cldur. Dup cum am descris anterior extragerea energiei din pmnt va presupune utilizarea unei bucle de ap pompat /antigel n sol. Exist dou moduri de poziionare a buclei evii: anuri sau guri forate. Alegerea va depinde de condiiile solului i de suprafaa disponibil. anurile se utilizeaz atunci cnd este disponibil o suprafa mare, iar ndeprtarea solului nu este o problem. Dimensiunile obinuite ale anurilor sunt: 1m lime x 1,2m adncime. Acestea sunt denumite in mod curent santuri orizontale. In situatiile in care ne confruntam cu problema unor limitri ale suprafeei disponibile se pot realiza si anturi cu adncimi mai mari dar de lungimi mai reduse (anturi verticale). Gurile forate se utilizeaz n cazul aplicaiilor cu o suprafa de teren extrem de limitat. Adncimile de 60 - 100 m cu un diametru de 110 -150 mm sunt tipice. n toate cazurile, lungimea anului sau numrul de guri forate, depind de caracteristica termal a solului i de sarcina (ncrcarea) termic care trebuie furnizat. In cazul sistemelor care utilizeaz cldura geologic din adncul pmntului, sursa de caldura este reprezentata de roci care ar putea avea temperaturi de sute de grade Celsius.

Schimbtorul de cldur (de la i la cldire)

Cazanele care funcioneaz pe combustibili fosili nclzesc, de obicei, apa ntre 70 80 0 C. Pompele de cldur care au ca surs de cldur solul pot produce ap cald la 35-50 0 C. Cantitatea de energie disponibil este suficient, dar la o temperatur mai joas. Prin urmare, dac se utilizeaz un sistem obinuit de calorifere este necesar o suprafa radianta mai mare. De exemplu, un sistem care funcioneaz la 50 0C va avea nevoie de o suprafata radianta de doua ori mai mare fata de suprafata necesar funcionrii la 70 0C. La 35 0C, este necesar o suprafata de 4-5 ori mai mare. O soluie la aceast problem ar fi abandonarea caloriferelor montate pe perete n favoarea nclzirii n pardoseal care pune la dispoziie o suprafa mare, precum i si unde se poate utiliza apa cald cu temperatur mai mic.

Consideraii finale
Pompele de cldur nu reprezint o tehnologie nou. Utilizarea lor pentru nclzirea spaiului folosind solul ca surs de cldur este un pic mai nou.

Sugestii privind alte lucrri n acest domeniu

Alternative energy systems and applications, BK Hodge, Wiley, 2010, ISBN 978-0-47014250-9 Ground Source Heat pumps, CORGI publications, 2008. http://www.heatpumpcentre.org/en/Sidor/default.aspx http://www.energysavingtrust.org.uk/Generate-your-own-energy/Ground-sourceheat-pumps http://www.gshp.org.uk/gshp.htm http://www.ehpa.org/
Neil Packer este:

- Chartered engineer i confereniar Computing, Engineering and Technology Faculty, Staffordshire University, UK.; preda termodinamica i mecanica fluidelor i ingineria de mediu de aproape 20 ani; - Consultant pe probleme privind emisiile reduse de carbon; furnizeaza o gam larg de servicii energetice mediului de afaceri, industriei i autoritilor locale. Date de contact: Faculty of Computing, Engineering and Technology Staffordshire University Beaconside, Stafford, ST18 0AD Tel 01785 353243 email n.packer@staffs.ac.uk

Aceste informaii au fost prezentate ca parte a Proiectului Renewable Energies Transfer System (RETS) finantat in INTERREG IVC prin European Regional Development Fund. Proiectul se desfasoara in perioada ianuarie 2010 - December 2012. Pentru mai multe informaii si pentru a v altura comunitii noastre online vizitai http://www.retscommunity.eu