Motivarea si implicarea elevului în procesul de învățare

“Spune-mi si eu uit, învață-mă si îmi amintesc, implică-mă si învăț.” – Benjamin Franklin

Picus Andra Ioana LLS – an II (Ro - En)

17 . 13 Levy-Leboyer.2. acest indicator poate fi mãsurat prin timpul consacrat activitãții și numãrul de încercãri succesive efectuate pentru îndeplinirea unei sarcini dificile. 2003. Indiferent de vârsta pe care o are elevul este necesar sã accentuãm latura pozitivã a motivãrii lui și sã reducem pedepsele pe care le aplicãm. Chiar dacã efortul depus de elev pentru depãșirea obstacolului cu care se confruntã este mare. cu scopul de a întãri un comportament pozitiv. concretizat în depãșirea respectivului obstacol. Înainte de aplicarea pedepselor trebuie sã ne convingem cã elevul cunoștea regula și sancțiunea pe care aceasta o suportã atunci când este încãlcatã. considerându-l capabil sã desfãșoare o anumitã activitate. Motivation a apprendre: mythe ou realite?. sã îl izolãm. Motivația școlarã 2. altfel fiind inoportun sã discutãm de perseverențã. factori care determinã manifestarea tensiunii sau plãcerii implicate. evidențierea progresului pe care acesta l-a fãcut. Definirea conceptului În ceea ce privește motivația școlarã. în particular și a procesului instructiv-educativ. În cazul activitãții școlare. 1998.. H. Conceptul de motivație Nu putem sã realizãm nimic fãrã motivație.1. Formele motivației Principalele forme de motivare care apar în activitatea didacticã sunt: a.1. Motivarea pozitivã se concretizeazã prin intermediul laudelor. Cele mai indicate recompense pe care putem sã le folosim în activitatea cu elevii sunt: laudele. p. motivația desemneazã „ceea ce ne face sã acționãm și constituie un ansamblu de motive”1. încrederea arãtatã. orice activitate pe care o desfãșurãm. a decide sã faci un efort pentru a atinge un scop și a persevera în acest efort pânã la atingerea scopului propus”. Într-o accepțiune mai largã. sub nici o formã nu trebuie sã aplicãm pedepse fizice sau pedepse care sã lezeze integritatea moralã a copilului. acest fapt nu reprezintã o condiție exclusivã pentru obținerea unui rezultat favorabil. o amânãm sau o suspendãm are la bazã o serie de factori care determinã decizia pe care am luat-o. Paris. Un indicator direct al motivației este efortul depus atunci când elevul se confruntã cu o anumitã dificultate. Motivația de a învãța poate fi definitã ca un ansamblu de factori care determinã angajamentul și perseverența elevului într-o activitate de învãțare. sã nu îi permitem participarea la o activitate pe care o desfãșoarã colegii lui. motivația pozitivã / motivația negativă Aceste douã forme de motivare au la bazã sistemul de recompense și pedepse pe care îl aplicãm copilului. a fi motivat înseamnã „a avea un obiectiv. La motivation dans l’entreprise. iar motivarea negativã se concretizeazã prin intermediul criticilor. 1 2 Legrain. premierilor. recompenselor materiale. L’Harmattan. valorizarea în fața clasei. permisiunea de a desfãșura o activitate care îi face plãcere. În limbaj curent. sã îl ignorãm pentru o perioadã de timp. C. dar aceastã activitate trebuie sã prezinte un anumit grad de dificultate. Pentru Claude Levy-Leboyer2.. interdicțiilor. dar și mesajul latent și de suprafațã al activitãții”. în general. injuriilor. Paris. putem aborda aceastã noțiune încercând sã rãspundem la urmãtoarele douã întrebãri: „De ce anumiți elevi sunt demotivați?” și „Asupra cãror factori care vizeazã procesul de învãțãmânt trebuie sã acționãm pentru a putea influența motivația elevilor?” cu scopul de a crește randamentul activitãții elevilor. Editions d’Organisation. cã înțelege pentru ce este pedepsit și cã a încãlcat regula în mod voluntar. 2. În ceea ce privește setul de pedepse. chiar dacã aceastã noțiune face referire directã la efort și la perseverențã. pedepselor. Motivația școlarã își are originea în relația care se stabilește între modul în care elevul percepe mediul în care acesta se dezvoltã și contextul formãrii sale. este indicat sã îi interzicem copilului desfãșurarea unei activitãți care lui îi face plãcere. 2. motivația reprezintã „o structurã de factori asociați activitãții desfãșurate de individ. motivația nu este neapãrat legatã de reușitã. p.

de a ne simți bine în compania celorlalți. de a fi informat. motivația afectivã/ motivația cognitivã Una din nevoile noastre fundamentale este aceea de a obține aprecierea celor din jur. factorii motivanți se aflã în exteriorul individului. sã cerceteze în permanențã. dar odatã cu înaintarea în vârstã aceasta va fi înlocuitã treptat de motivația intrinsecã.  urmãrește atingerea unui nivel de excelențã. elevul dorește sã atingã obiectivele propuse cu scopul de a obține recompense de la cei din jur (de cele mai multe ori acestea fiind materiale) sau pentru a evita pedepsele.  dezvoltã relații interpersonale de o calitate superioarã. deoarece un elev motivat:  își însușește cunoștințele și informațiile mult mai ușor. vorbim de motivare intrinsecã. de a obține respectul semenilor. intrinsecã și cognitivã a elevului.4.  alocã o perioadã mare de timp activitãților care îi fac plãcere. copilul încercând sã rezolve sarcinile și sã atingã obiectivele propuse pentru obținerea aprecierii din partea educatoarei sau învãțãtorului. recunoscut de societatea în care trãiește etc. . de a depune efort cu scopul de a obține satisfacții care țin de eul sãu. De ce este necesarã motivarea elevului ? În procesul instructiv-educativ motivația reprezintã un factor esențial. de a ne simți iubiți. de a rãspunde și de a-și rãspunde la cât mai multe întrebãri.  își dorește sã descopere.  se motiveazã el însuși. de împlinirea sa personalã. La vârste mici predominã motivația extrinsecã. Motivarea afectivã vizeazã satisfacerea așteptãrilor de ordin emoțional ale copiilor. Motivele desfãșurãrii activitãții respective se aflã în interiorul subiectului.  poate sã comunice mult mai facil.b. cadrul didactic trebuie sã punã accent pe motivarea pozitivã. de a cunoaște. pentru a fi apreciați de cãtre colegi. motivarea cognitivã vizeazã dezvoltarea și folosirea capacitãților intelectuale ale elevului. c. Odatã cu înaintarea în vârstã. satisfacerea trebuințelor de cunoaștere și a curiozitãții științifice. În activitatea desfãșuratã în școalã.  este implicat în realizarea viitoarei sale vieți profesionale. Cum recunoaștem un elev motivat? Elevul motivat manifestã anumite trãsãturi:  își planificã activitatea de învãțare.  este curios sã afle informații noi și cautã modalitãți diverse prin care poate sã acceadã la aceste informații. La vârste mici (vârsta preșcolarã și școlarã micã) acest tip de motivație este cel care predominã.  încearcã evitarea unei munci de rutinã.  își formeazã o culturã personalã de calitate. motivația extrinsecã/ motivația intrinsecã În cazul motivației extrinseci.3. 2. pentru a câștiga dragostea și iubirea pãrinților.  își gestioneazã eficient timpul destinat studiului.  se autoevalueazã și este capabil sã stabileascã nivelul la care se aflã din punct de vedere al cunoștințelor pe care le posedã. elevul dorește sã învețe pentru a-și satisface nevoia de a știi.  își dorește și urmãrește obținerea unei diplome care sã ateste absolvirea unei forme de învãțãmânt de nivel superior.  reușește în ceea ce întreprinde pe parcursul vieții.  persevereazã în atingerea scopului propus. 2. Atunci când dorința de a atinge obiectivele este însoțitã de dorința elevului de a se implica.  urmãrește obținerea unui stil de viațã de calitate. Astfel. acest fapt nepresupunând înlãturarea totalã a celorlalte trei forme ale motivației. predominante fiind motivele intrinseci.

.alegerea unei activitãți pe care elevul este obișnuit sã o facã. . a pãrinților etc. op. . public dacã se poate (în fața colegilor. Lagrain definește caracteristicile pe care trebuie sã le aibã obiectivele pentru a fi pe deplin mobilizatoare pentru activitatea întreprinsã de cãtre elevi: . ca și pe viitor. în permanențã. Gauthier-Villars. R. Dacã elevul se angajeazã singur într-un anumit tip de activitate și va obține succes. sã fie specifice. . . ci și efortul pe care l -a depus pentru atingerea scopului propus. Este important sã apreciem nu doar rezultatul la care a ajuns elevul.  are nevoie. elevul demotivat:  se limiteazã în a utiliza strategii de memorare mecanicã a informațiilor (ca de exemplu. De aceea este eficient ca profesorul sã încerce sã îl determine pe elev sã își aleagã singur activitãțile pe care vrea sã le desfãșoare. . repetarea unei definiții pânã când i-a reținut conținutul.  nu este interesat sã afle lucruri noi. H.sã reprezinte o provocare pentru elevi. invocarea cauzelor interne controlabile sau celor externe instabile. de motivãri exterioare. . dar realizabile.5. . .instaurarea contextului de libertate: ești liber sã faci sau nu. perseverența pe care a dovedit-o pentru realizarea obiectivelor. . 82-87 apud Lagrin.cercetarea actelor costisitoare în termeni de efort (scop dificil). ..angajamentul sã fie vizibil.sã le dea ocazia elevilor de a face alegeri. . progresul pe care l-a fãcut de la o activitate la alta.obiectivele trebuie sã fie formulate clar.atribuirea succesului cauzelor interne și stabile. mai ales în cadrul procesului de învãțãmânt. 3 4 Mager.  nu știe sã își organizeze timpul destinat învãțãrii (pierde timpul).sã punã la dispoziția elevilor timp suficient pentru a ajunge la obținerea unui produs finit.cit.).sã aibã obiectivele clar definite.reușita elevului sã fie semnalatã ținând cont de performanțã.. 1972. 2. eforturile nu sunt angajate.alegerea unui act explicit și fãrã ambiguitate. atunci el va cãuta. dorința de a se implica în sarcinã. elevii trebuie sã cunoascã foarte clar obiectivele pe care trebuie sã le îndeplineascã. Barbara Mc Combs4 considerã cã o activitate de învãțare trebuie sã aibã urmãtoarele caracteristici pentru a fi motivantã: . sã se angajeze într-o activitate de același tip. fãrã sã înțeleagã mesajul pe care aceasta îl transmite).scoaterea în evidențã a consecințelor mai importante. Paris.  nu este preocupat în mod deosebit de o activitate. Cum motivam elevii? Pentru a se mobiliza. În viziunea lui Mager3 pentru ca obiectivele formulate sã fie mobilizatoare trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiții: sã descrie comportamentul și performanțele așteptate. p.. condițiile de realizare a acestor performanțe și criteriile precise în funcție de care se va face evaluarea. Dacã obiectivele sau scopurile nu sunt clare într-o situație de învãțare. Psihologii sociali propun o listã de recomandãri pentru a determina angajarea elevilor în activitate: .obiectivele trebuie percepute de cãtre elevi ca fiind dificile. . .În schimb.în situație de eșec. Comment definir des obiectifs pedagogiques?.strategiile care trebuie folosite pentru atingerea obiectivelor trebuie sã fie cunoscute de cãtre elevi. H.obiectivele sã fie acceptate.sã utilizeze strategii de rezolvare a problemelor cunoscute. prea multe obiective îngreunând reușita. p. .  nu participã la activitãți decât dacã este solicitat în mod direct.70 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful