UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT MASTER I SPORT TURISM LOISIR

ACTIVITATI SPORTIVE ADAPTATE

Masterand: Mateescu Adriana

Probele atletice ale Jocurilor Paralimpice

Originea cuvntului paralimpic Cuvntul paralimpic este o combinaie a prefixului para, derivat de la paraplegie, cuvnt care se refera la paralizia din partea inferioara a corpului si limpic care vine de la olimpic. Prima ncercare de a defini cuvntul paralimpic a fost fcuta de organizatorii Jocurilor Paralimpice din Tokio 1964. Cum paralimpicul a evoluat pana la a cuprinde un larg domeniu al persoanelor cu handicap incluznd deficienii vizuali si de auz, persoanele cu infirmitate motorie, amputaii, persoanele cu handicap mintal si cele cu dizabilitati spinale Comitetul Internaional de Coordonare al Organizaiei Sportive Mondiale pentru handicapai (ICC) oficial a determinat intelesul lui para ca ataat la. Dup definiia oficiala paralimpicsunt jocuri olimpice inute exclusiv pentru persoanele cu handicap fizic la scurt timp dup Olimpiada. Istoria paralimpicului Paralimpicul original dateaz din vremea lui Hipocrate (460-377IC), faimosul doctor antic grec, care a folosit activitile sportive ca mijloc de tratament medical. Dup Cel de-al Doilea Rzboi Mondial, un progres uria a fost fcut in dezvoltarea jocurilor paralimpice cnd Spitalul Stoke Mandeville din Anglia a introdus sportul ca parte semnificativa din refacerea persoanelor cu handicap. Doctor Ludwing Guttmann de la Spitalul Stoke Mandeville a fondat Jocurile Stoke Mandeville pentru persoanele cu deficiente spinale in anul 1948, care au fost inute in fiecare an in UK. In 1952, jocurile s-au desfurat si in Germania, Suedia si Norvegia, care in final au condus la nfiinarea Comitetului Jocurilor Internaionale Stoke Mandeville. Ulterior, au fost infiintate organizaii internaionale preocupate cu diferite tipuri de handicapuri, care sprijineau activitile sportive ale unor grupuri cu deficiente specifice. Aceste organizaii sunt: ISOD pentru persoane cu amputaii ale membrelor; CP-ISRA (Sporturi Internaionale pt. Paralizii Cerebrale si Asociaia

de Recreere) si Asociaia Internaionala a Sportivilor Orbi/IBSA. Cum aceste organizaii au simit nevoia de a coordona jocurile, ei au creat Comitetul Internaional de Coordonare Sportiva pentru Hadicapatii din lume (ICC) in anul 1982. Organizaia a reformat jocurile sportive in Cupa Mondiala, Jocurile Olimpice de Iarna si Vara si jocurile prieteniei. nainte de lansarea ICC, Comitetul Internaional al Jocurilor din Stoke Mandeville a luat iniiativa de a promova paralimpicul. Inca de la Jocurile Olimpice din 1960 (Roma), a fost o regula nescrisa ca Jocurile Paralimpice sa fie inute in oraul gazda al Olimpiadei imediat dup nchiderea acesteia.

Atletismul la persoanele cu handicap Probele din atletism ofer multe posibilitati persoanelor cu handicap, sa participe la un nivel egal cu persoanele fara handicap. Cteva dintre probe necesita mici adaptri sau nici o adaptare pentru persoanele cu handicap redus; alte probe sunt modificate radical pentru a oferi posibilitatea de a practica atletismul si persoanele cu handicap major. Chiar si cei care sunt mpiedicai de handicap sa intre in competiie se pot bucura de satisfacii personale prin imbunatatirea timpului sau creterea distantei de parcurs, fata de distanta anterioara. Probele de atletism, in special probele de alergri, sunt activitati foarte bune pentru imbunatatirea condiiei generale a organismului, de care au nevoie persoanele cu handicap. Chiar daca nu este o proba de atletism, jogging-ul trebuie menionat in acest context pentru popularitatea de care se bucura si condiia fizica pe care o realizeaz. Adaptri generale ale probelor din atletism la persoanele cu handicap Persoanele cu handicap in unele ipostaze trebuie sa se adapteze probei la care doresc sa participe dect sa modifice proba in funcie de necesitatile lor. Astfel, persoanele cu handicap ale membrelor superioare pot participa in probele de alergri si srituri; persoanele cu handicap ale membrelor inferioare au posibilitatea de a participa la probele de aruncri. Persoanele oarbe pot practica probele de aruncri fara prea multe modificai, insa unele modificri vor fi necesare pentru a practica probele de alergri. Paraplegicii si cei cu crje necesita mai multe adaptri pentru dezvoltarea ndemnrii, deoarece acetia vor realiza activitile sportive din scaunul cu rotile. Pentru a putea participa la

probele de srituri, cteva modificri sunt necesare persoanelor cu braele amputate.

Probele jocurilor paralimpice: Atletism : Alergri pe pista; Srituri; Aruncri; Probele de putere; Pentatlonul Maratonul.

Tipuri de probe si activitati sportive adaptate Probele de pista: Alergri pe distante scurte: 50m,100m Alergri pe distante mari: 200m,400m,800m,1500m,5000m,10000 Maratonul tafeta: 200m,400m,800m ( 4x100m,4x400m)

Probele de cmp: Sritura in lungime; Triplu salt; Sritura in inaltime; Aruncarea discului; Aruncarea suliei; Aruncarea greutii; Aruncarea ciocanului.

Alergrile pe pista, sriturile, aruncrile si probele de putere, sunt probe care aduna cei mai muli participani si spectatori in tribune. Atletismul ofer cea mai pura competiie si cel mai mare numr de probe. Atletismul face parte

din Jocurile Paralimpice in ca din anul 1960, iar de atunci si pana in ziua de azi tehnologia avansata si calitile competitorilor au dus la recorduri mondiale inimaginabile. Probele atletice sunt deschise tuturor participanilor, indiferent de handicap. Unii concureaz in crucioare, alii in crje, chiar si nevztorii isi gsesc proba favorita datorita tehnologiilor de ultima ora. Probele includ alergrile, sriturile, aruncrile , pentatlonul si chiar maratonul. Atleii concurnd pe probe in funcie de handicap. Probele de alergri Probele de alergri din atletism ntlnite in competiii includ: 100m, 200m, 400m, 800m, 1500m,5000m, alergare de garduri joase, alergare de garduri nalte, tafete Probele de alergri in scaunul rulant constau in 50m, 100m si o ntrecere slalom in care concurenii trebuie sa ocoleasc cteva obstacole, prin care isi scot in evidenta fora si abilitatea cu care pot manevra cruciorul. Probele de competiie din atletism pentru alergtorii orbi sunt de 50m, 100m,200m,400m,800m,1500m,5000m,10000m(M), si in unele ocazii, cross country. In probele de viteza acetia folosesc fire de ghidare ntinse pe 100m dea lungul pistei fara supori. Ca metoda alternativa pentru ghidarea lor, se poate folosi sunetul care este realizat de un arbitru de la sosire pentru a ghidarea sportivului nevztor pe direcie. Pe distante lungi alergtorul poate fi nsoit de un partener care alearg langa sau merge cu bicicleta in fata lui si ii ofer indicii pe cale auditiva despre starea ternului si eventualele obstacole. Ghizii trebuie sa poarte o vesta portocalie, pentru a fi distini de concureni. La nivelul Jocurilor Paralimpice competitorii si ghizii lor trebuie sa foloseasc start-block-urile. Cnd jogging-ul este folosit pentru condiia fizica de cei care nu pot presta un efort prea mare, trebuie consultat profesorul/antrenorul pentru a determina distanta si viteza cu care se poate realiza jogging-ul. Sportivii cu handicap de vz care practica jogging pot fi nsoite de un partener, iar daca acesta este disponibil, jogging-ul se va nlocui cu alta activitate fizica.

Probele de srituri Cele mai populare probe de srituri din atletism, pentru competiiile paralimpicilor, sunt sritura in lungime si sritura in inaltimea, dar pe langa acestea mai poate fi introdusa si proba de triplusalt. Participantul nevztor si cel cu un singur picior poate efectua sritura in inaltime si sritura in lungime, fara elan. De asemenea, paralimpicii mai pot executa si triplusalt tot fara elen. Participantul nevztor care realizeaz sritura in inaltime, este situat in locul de desprindere ( langa stacheta ) balansnd nainte si napoi piciorul de atac pentru a-si lua elan, dup care executa desprinderea peste stacheta. Paralimpicul cu un singur picior executa aceleai miscari, exceptnd balansarea piciorului de atac pentru a-si lua elan. Participanii care nu pot sa foloseasc unul sau ambele brae, trebuie sa modifice stilul sriturii in inaltime pentru a compensa rolul braelor in meninerea echilibrului in timpul zborului. Sritura in lungime: Daca in timpul sriturii un atlet isi pierde proteza, semnul unde proteza a aterizat, daca este semnul cel mai apropiat de scndura de btaie, se va msura. Daca proteza este pierduta in timpul urcrii , atletul o poate aranja si continua in cadrul timpului permis, cu sau fara proteza. Daca proteza aterizeaz in afara ariei de aterizri va fi considerat ca fiind fault si nregistrat ca atare. Aria de decolare consta intr-un dreptunghi de 1.00x1.22m, care trebuie preparat intr-un mod anume ( folosind creta, pudra de talc, nisip fin) astfel incit atleii sa lase o imprimare pe suprafaa cu piciorul de decolare. Pentru sigurana, este recomandat ca distanta minima dintre axa pistei si partea cu aria de aterizare sa fie de 1.75m. Distanta minima dintre suprafaa de decolare sau prag si groapa va fi: Sritura in lungime: 1m Triplu salt: 9-11m Distanta exacta de la prag la groapa va fi determinata in funcie de clase.

Probele de aruncri Aruncarea greutii, aruncare discului si aruncare suliei sunt principalele probe de concurs la care pot participa persoanele cu handicap. Atleii in scaune cu rotile pot participa la toate cele trei probe menionate. Fiecare participant trebuie sa-si adapteze un stil de aruncare bazat pe capacitatile individuale. Daca manevrabilitatea trunchiului este posibila atunci paralimpicul poate folosi rsucirea trunchiului pentru a genera o fora mai mare in aruncare; in caz contrar trebuie sa se realizeze aruncare numai cu ajutorul braului si umrului. In probele de aruncri crucioarele trebuie sa fie bine fixate pentru a nu se rsturna. Persoanele nevztoare pot participa in probele de aruncri cu puine modificri. In proba de aruncare a suliei, participanii trebuie sa micoreze distanta de elan cu civa pai pentru a nu depi linia regulamentara; paralimpicii mai pot arunca sulia si fara elan. De la nceput pana la sfrit micarea trebuie sa fie dreapta, o aciune de aruncare continua. Greutatea uneltelor folosite in probele de aruncri va fi: Disc Femei Barbati 1.0kg 1,1.5-2.0kg Sulia 600g 600-800g Greutate 3.0-4.0kg 2,3,4,5.06.25 -7.26kg Ciocan 7.26kg

Maratonul Toi atleii vor lua startul mpreuna, dar ordinea de la sfritul cursei va fi determinat pentru fiecare clasa in parte. In toate cursele de strada unde concureaz mai multe grupuri de atlei un start in val va fi folosit.

Ordinea recomandata va fi: barbati si femei (paraplegie); tetra barbati si femei. Timpul minim recomandat intre starturi pentru maraton va fi de un minut. Comitetul de Organizare va furniza numere care vor face distincia intre atleii din fiecare clasa. Concurenii si ghizii lor vor primi asistenta de la staiile de trataie. Organizatorii trebuie sa se asigure ca demnitarii sunt cunostienti de problemele specifice, de sigurana oferita in buturile furnizate atleilor orbi si celor pariali orbi, si acest antrenament adecvat este dat tuturor asistenilor implicai. Concurenii din clasele B1 si B2 isi pot schimba ghizii la 10km,20km si 30km. Nici un atlet nu poate fi nsoit de mai mult dect un ghid odat. Toi ghizii care nu nsoesc atleii trebuie sa paraseasca cursa de maraton. Este recomandat ca organizatorii sa se asigure ca proba va avea loc in condiii bune la lumina zilei. Pentatlonul Pentatlonul pentru barbatii cu handicap vizual consta in cinci probe care vor fi susinute toate in aceeai zi dup cum urmeaz: - sritura in lungime, aruncarea suliei, alergare pe 100m, disc si 1500m. Pentatlonul pentru femeile cu handicap vizual consta in cinci probe care vor fi susinute toate in aceeai zi dup cum urmeaz: - sritura in lungime, aruncarea greutii, alergare pe 100m, disc si 800m. Probele pentru atleii (F/B) cu amputaii din clasa A2(A9)- amputaie femurala unilaterala, respectiv amputaie de membru superior bra, antebra si a unui membru inferior - femurala sau tibiala) sunt: - sritura in lungime, aruncarea greutii, 100m,aruncarea discului, sritura in inaltime. Probele pentru atleii (F/B) cu amputaii din clasa A4(A9) amputaie tibiala simpla, sau asociata cu o amputaie pariala a celuilalt picior calcaiul conservat, sunt: - sritura in lungime, aruncarea greutii,100m, aruncarea discului,400m. Clasa A6,A8 amputaie a unui singur picior, sau asociata cu o amputaie pariala a unui picior, sau asociata unei amputaii Pirogoff susine urmtoarele probe: Femei: - sritura in inaltime, aruncarea suliei, 200m, disc,1500m. Barbati: - sritura in inaltime, aruncarea suliei, 200m, disc, 800m Pentru atleii cu amputaii din clasa A5/A7 amputaie dubla a braelor, pentatlonul consta in urmtoarele probe: Femei: - 100m,sritura in lungime,200m, sritura in inaltime, 800m. Barbati: - sritura in inaltime,200m, triplu salt, 1500m, sritura in lungime.

Pentatlonul pentru atleii in scaune rulante consta in urmtoarele probe: - aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea discului, 800m. Probele pentru atleii (F/B) cu infirmitate motorie cerebrala din clasa C3 si C4- tetraplegici sau hemiplegici si paraplegici in crucior, sunt: - aruncarea greutii, a suliei, 100m, aruncarea discului, 800m. Pentru clasa C5 si C6 paraplegici sau hemiplegici practicani de sport in picioare, probele sunt: Femei: - aruncarea greutii, a suliei, 200m, aruncarea discului, 800m. Barbati: - aruncarea greutii, a suliei, 200m, aruncarea discului, 1500m Regulamentul IPC Probele de pista ( regula 159; clasele T32-34, T51-54) scaunul rulant. scaunul rulant trebuie sa aib cel puin doua roti mari si una mica; diametrul maxim al unui scaun mare inclusiv cauciucurile umflate nu trebuie sa depaseasca 70cm; diametrul maxim al unui scaun mic inclusiv cauciucurile umflate nu trebuie sa depaseasca 50cm; nici un echipament mecanic sau prghie nu vor fi permise pentru a mpinge scaunul; in toate cursele de 800m sau peste, atleii trebuie sa fie capabili sa ntoarc roata(rotile) din fata manual deopotriv spre dreapta si spre stnga; in probele de pista si la maraton nu sunt permise oglinzile; atleii trebuie sa se asigure ca nici o parte din membrele inferioare sa nu cada pe teren sau pista in timpul probei. pista trebuie sa fie plata, tare, construita din asfalt sau ciment; suprafaa de oprire trebuie sa aib cel puin 10 m; pista trebuie sa fie fara denivelri sau inclinari, in cazul in care exista o inclinare a pistei, se va pleca din partea superioara; (regula 162; clasele T32-38) startul. startul: cnd un concurent are auzul slab, un steag sau orice alt dispozitiv vizual poate fi folosit la fel de bine ca si pistolul; starterul are puterea de a opri cursa nu mai departe de primii 200m, in cursele de 800m sau mai lungi daca o coliziune s-a produs. Cursa va fi apoi reluata. Punctul de start este considerat ca fiind partea cea mai din fata a scaunului (placa pentru picioare). (regula 143 ; clasele T32-34,T51-54)

- purtarea catii este obligatorie in toate cursele individuale si de echipa la 800m si peste, inclusiv 4X400m tafeta si in toate cursele de strada. (regula 163 ; clasele T32-34,T51-54) cursa. - progresul prin orice alta metoda dect mpingerea scaunului sau a jantei cu mana va duce la descalificare; ( regula 163; clasele T11- 12) - in probele de 100m pana la 800m atleii cu handicap vizual vor concura insotiti de un ghid. Pentru fiecare atlet vor fi alocate doua culoare, pentru el si pentru ghid. Liniile de start intr-un start decalat vor fi pentru culoarele 1,3,5,7 etc. ( regula 164; clasele T32-34,T51-54) sfritul cursei. - timpul limita al probei: in probele de 1500m si mai lungi, oficialii pot ncheia proba dup ce timpul stabilit a expirat. Concurenii care nu terminaser de parcurs ntreaga distanta, atunci cnd proba a fost nchisa, vor apare in listele de rezultate ca : DNF nu au sfrit. (regula 164, clasele T11-12) - concurentul si ghidul in competiie vor fi privii ca o echipa. Cnd atletul va trece linia de finish, ghidul trebuie sa fie in urma lui/ei. ( regula 170) tafeta. - predarea tafetei se va face printr-o atingere a oricrei pari a corpului a concurentului care pleac din interiorul zonei de predare. - un schimb corect este stabilit cnd atletul care vine paseaz tafeta atletului care pleac din interiorul zonei de predare. - zona legala de predare a tafetei este de 20m (10m fata, 10m spate). - In 4x100m si 4x400m tafetele pentru atleii cu infirmitate motorie cerebrala, alctuirea echipei se face fara restricii. Probele de cmp (regula 179) - atleii pot fi adui in cercul de aruncare sau pe pista de o escorta. Sarcina escortei este de a ajuta atletul sa se orienteze in cercul de aruncare sau pe pista nainte de ncercare. Escorta trebuie sa paraseasca cercul sau pista nainte de nceperea ncercrii. Orientarea acustica este permisa nainte, in timpul si dup ncercare. Atleii pot fi escortai din cerc sau de pe pista dup ce oficialii au determinat daca sau nu ncercarea a fost valida. - daca oficialii probei decid ca o escorta care furnizeaz orientarea acustica este intr-un loc nesigur, arbitrul are dreptul de a-i cere escortei sa plece. - inaltimea maxima a structurii de aruncare, inclusiv perna de sprijin, folosita ca scaun, nu trebuie sa depaseasca 75cm. Structura poate avea o bara fabricata din metal sau fibra de sticla.

- toate probele de aruncare se vor desfura intr-un cerc cu diametrul 2,135m 2,50m. - persoanele cu infirmitatea membrelor inferioare pot folosi startul din alergare, sritura ori de pe loc la probele de srituri. - concurenilor din clasele 11 si 12 li se permite sa foloseasc un vizitator pentru orientarea acustica. El trebuie sa stea intr-o poziie incit sa nu mpiedice probele oficiale. - concurenii din clasa 11 pot folosi un strigtor pentru orientare acustica in timpul apropierii alergrii in sritura in inaltime, in lungime si triplului salt, precum si un ghid pentru a-l asista pe atlet pe pista. Atleilor din clasa 12 li se va permite sa fie insotiti doar de o singura persoana, care poate fi folosita ca strigtor si/sau ghid. Persoanele in plus nu sunt acceptate pe teren. - atleii au dreptul la 3 aruncri consecutive. ( regula 180; F11-12) - In probele de cmp unde concurenii primesc asistenta din partea unui strigtor sau ghid, timpul alocat va ncepe din momentul in care oficialul responsabil a constatat ca atletul a terminat procesul de orientare. Daca un atlet s-a dezorientat si cere sa fie re-orientat, ceasul va fi oprit si va fi repornit dup ce concurentul va fi orientat din nou. ( regula182) - sritura in inaltime: concurenii din clasa 11 pot atinge bara ca ajutor in orientare naintea nceperii sriturii. - ( regula187) - toate uneltele folosite in probele de aruncri vor fi furnizate de Comitetul de Organizare al Jocurilor Paralimpice. Concurenilor nu le este permis sa foloseasc alte unelte.

Anexa Sistemul de identificare al clasificrilor Atlei cu: - handicap vizual: T11,12,13. - infirmitate motorie cerebrala: T31,32,33,34 ( in scaun rulant),T35,36,37,38. - amputaii: T42,43,44,45,46. - handicap in scaun rulant: T51,52,53,54.