ASIMILAREA VALORILOR MORALE LA PREADOLESCENŢI prof. dr. Ciuruşchin Miodrag Şcoala Gimnazială nr.24 Timişoara, jd.

Timiş Valoarea morală poate fi definită din unghiul de vedere al oricărei ştiinţe care studiază omul şi comportamentele sale. Oricum am privi definiţia, am constata că valoarea morală se interesează de găsirea căii optime de integrare a individului în muncă şi în societate, o manieră de a căuta şi a trăi satisfacţia ,,binelui”. Valoarea morală este ,,un model anticipatoriu” semnificativ pentru orice persoană. (M. Ralea- Scrieri din trecut în filosofie) La copil este importantă tocmai formarea acestui model anticipatoriu, ceea ce evidenţiază legătura dintre valoarea morală şi motivaţia practicării acesteia. Valoarea morală este o condiţie a progresului comportamental al preadolescentului. Modelul definitoriu scoate la iveală relaţia dintre valoarea morală şi motivaţie. Motivele morale constituie ,,baza” integrativă a conştiinţei şi conduitei morale. (M. Golu-Principii de psihologie cibernetică). Din acest motiv valoarea este o condiţie a progresului. Valoarea morală este efectul raporturilor cu alţii, fiind baza ,,conştiinţei asemănării, a echivalenţei, a consonanţei cu ei, nivelul cel mai de sus al realizării valorii morale fiind maximum de concordanţă între indivizi”. (St. Odobleja- Psychologie consonantiste,). Rezultă cât de mare importanţă au valorile etice pentru socializarea persoanei. Valoarea morală are rol operaţional pentru dezvoltarea personalităţii, asigurând echilibrul ei în raport cu orientările generale. (I.Biberi- Principii de psihologie antropologică). Valoarea morală este deci o relaţie existenţială între societate şi individ. Valoarea morală este un concept care din punct de vedere nominal exprimă valoarea conduitelor umane în raport cu cerinţele şi scopurile progresului individual şi social. Real exprimă normele-cadru de referinţă pentru aprecierea conduitelor, mai ales la preadolescenţi, pentru că ei se află la 1

dezbate problemele comportamentului bazat pe cunoaşterea şi interiorizarea unor valori morale esenţiale pentru profilul moral al tânărului. în mod evident. Asemenea dezbateri.. însoţit de o motivaţie morală adecvată. dar cel mai bine monitorizează situaţia dirigintele prin observaţie directă. Microgrupul şi profesorul sunt factori educativi importanţi în dezvoltarea conştiinţei morale. Atitudinea morală reprezintă .vârsta formării profilului moral şi deprinde practicarea normei morale. dirigintele. plauzibilă. Cunoaşterea modalităţii în care preadolescentul activează conceptele morale în aprecierea faptelor de conduită indică constituirea valorilor ca modele anticipative (proiective) în orientarea către conduite sociale dezirabile la preadolescenţi. pe baza unui program concret de educaţie morală. Şcoala este cadrul valoric specific pentru măsurarea efectelor activităţii elevilor preadolescenţi. studii de caz.practicarea” valorii. Aceşti doi factori sociali deţin canalele de transmisie a valorilor şi de interiorizare a lor. Aceste dezbateri presupun exprimarea a cât mai multor opinii cu privire la strategiile de rezolvare a unor probleme concrete de viaţă sau posibile într-un colectiv şcolar. Generic. ceilalţi profesori. un comportament moral. în cunoştinţă de cauză. valoarea morală şi practicarea ei explică relaţia individ-grup-societate. Există mai multe căi şi modalităţi de cunoaştere şi înfluenţare a comportamentului moral al preadolescentului: de exemplu influenţarea tânărului prin intermediul microgrupului şcolar. pot elabora programul de educaţie continuă (controlat periodic) a evoluţiei profilului moral al preadolescentului. aplicarea unor chestionare…. Dirigintele conduce discuţia şi oferă exemple şi exerciţii din care elevii să extragă soluţiile care exprimă. Pe această proiecţie. prin intermediul colectivului profesorilor clasei. de către profesorii de serviciu. de la alţi elevi… şi. conduse cu discreţie 2 . prin informaţii pe care le primeşte de la profesori. şi prin membrii comisiei de disciplină de la nivelul şcolii. precum şi cadrul cel mai potrivit de influenţare a comportamentului elevilor. în cadrul orelor de dirigenţie.Ea constituie expresia integrării. Pentru aceasta preadolescenţii sunt monitorizaţi în privinţa manifestărilor. la nivel individual. a valorilor morale dobândite şi practicate în raporturile interpersonale. iar structural este expresia simbolică fundamentală pentru toate celelalte valori spirituale general umane. faţă de muncă şi faţă de sine. normei morale.

deci acţionându-se cu aceeaşi unitate de măsură. a educaţiei morale.şi cu talent pedagogic. dirigintele având şansa de a selecta. în raport cu o valoare dată. dorinţa de a se remarca în grupul lor cu orice preţ… Practic. simţindu -se observat. de către membrii familiei. dar mai ales. Ca bază de discuţii şi de cunoaştere a atitudinii elevilor. bazate pe încrederea în copiii aflaţi la vârsta când îşi construiesc propriul profil moral. în procesul sistematic al educaţiei. dar elevii trebuie urmăriţi permanent în privinţa comportamentului atât la şcoală cât şi acasă. datorită unor factori extrinseci. 3 . preadolescentul va fi convins să meargă pe calea. modalitatea optimă de acţiune pentru viitor. prezente pe tot parcursul chestionarului. deschid calea către formarea conştiinţei morale. care presupune interiorizarea unor norme şi valori comportamentale pozitive. Familia este/ poate fi aliatul cel mai de nădejde al şcolii în educarea comportamentului preadolescenţilor. mai ales de către cadrele didactice şi diriginte. Dezvoltarea conştiinţei morale în preadolescenţă constituie premisa intelectivă a unei conduite morale. -elevul are posibilitatea să ia o atitudine. cum ar fi teama de pedeapsă. implicit reprezintă un barometru pentru stadiul la care se găseşte fiecare individ.(atitudini morale) . în cunoştinţă de cauză. în special. Preadolescenţii acţionează uneori corect din punct de vedere moral. prezentăm un chestionar de atitudine morală. din trei posibile.M. este utilă pentru a defini nivelul comportamentului moral/ imoral atins de elevul preadolescent. sigură şi eficientă. pentru un elev sau pentru toată clasa. cercetarea comportamentului moral/ imoral al preadolescentului. controlat. în procesul asimilării valorilor morale. Interpretarea rezultatelor dezvăluie strategiile construite de preadolescenţi faţă de anumite situaţii şi.7 itemi de moralitate. *adevărat pentru mine **parţial sau uneori ***nu este adevărat adevărat pentru mine pentru mine -răspunde unor situaţii concrete. Părinţilor este necesar a li se face cunoscute aşteptările şcolii şi faptul că trebuie să acţioneze în aceeaşi direcţie pentru că numai aşa. Chestionar A.

(respectul de sine) Ce ai simţi sau ce ai face în situaţia că nu ai reuşi la o lucrare importantă(teză.MR. (respectul pentru alţii) Este nevoie ca cineva să se ocupe de colectarea unor imagini pentru un panou festiv/altă acţiune similară. (conştiinţa morală) În recreaţie ai vedea pe unul din colegii tăi luând de pe bancă stiloul altui coleg şi băgându -l în buzunar. Ce ai face în acest caz? 1Te-ai oferi de teamă să nu se spună că nu ai bunăvoinţă… 2 Te-ai oferi pentru că ai vrea să faci ceva frumos… 3 Te-ai oferi pentru că ţi-o cere profesorul preferat… 4 Te-ai oferi pentru că astfel îţi poţi perfecţiona nişte deprinderi sau cunoştinţe… 5 Nu te-ai oferi şi ai lăsa pe alţii s-o facă… 6 Ai fi de acord să faci.OBS. olimpiadă. concurs. Treaba altora ce zic… R. Trebie să fii lăsat să faci ce vrei şi când vrei… R. înveţi multe lucruri.. 7 Nu te interesează să fii disciplinat pentru că îţi cer alţii. dar să facă şi ceilalţi… 7 Te-ai oferi să faci acest lucru singur şi să-l oferi apoi clasei… C. –se răspunde la fiecare poziţie cu */ **/ *** D. aşa se cere la şcoală. aşa este regula… 5Dacă eşti disciplinat. Ce ai face? 1 Te faci că nu vezi pentru că ţi-e teamă să te amesteci… 2 Îi atragi atenţia că nu e corect să facă aşa… 3 Îi spui dirigintei sau păgubaşului… 4 Cauţi să-l convingi pe cel ce a furat să recunoască greşeala… 5 Nu-ţi pasă ce face colegul care a furat şi îţi vezi de treabă… 4 . examen…)? 1Ţi-ar fi teamă că ai fi pedepsit de părinţi… 2Ţi-ai reproşa că nu ai acţionat potrivit… 3Ai pierde încrederea în tine şi nu te-ai mai prezenta altă dată… 4Te-ai îndârji şi ai face tot ce e posibil pentru ca data viitoare să reuşeşti… 5 Nu ţi-ar păsa că nu ai reuşit. (disciplina) Faci tot ce ţi se cere în clasă pentru că: 1 Ţi-e teamă să nu fi pedepsit de părinţi sau de profesori… 2 Te interesează să fii apreciat de către colegi ca un elev bun… 3 Ţii la unii profesori şi nu ai vrea să-i superi… 4 N-ai ce face altceva. fără să pierzi timp… 6Numai dacă eşti disciplinat te poţi pregăti serios pentru anii viitori şi pentru viaţă.S..

în astfel de împrejurări? 1 Nu te amesteci pentru că nu eşti sigur că vei fi util… 2 Îţi spui părerea şi lupţi ca să ţi-o impui… 3 Nu-ţi dai nici o părere pentru că alţii se impun uşor… 4 Dacă planul tău nu este acceptat. vizionarea unui spectacol…Cum te comporţi. rămâi să -ţi faci lecţiile… 5 Continui să-ţi faci lecţiile ca să nu-i superi pe părinţi… 6 Poţi lăsa lecţiile nefăcute pentru că ai note şi ştii că nu te ascultă… 7 Nu mergi. de obicei. ci îţi faci lecţiile. pentru că nu este bine să laşi numai pe alţii să le rezolve… A. în cazul în care mai ai încă de învăţat pentru a doua zi. (atitudine morală în relaţii cu alţii) Dacă te gândeşti la comportarea ta în relaţie cu ceilalţi. (autonomie) Dacă prietenul tău te cheamă la joacă sau la plimbare. este mai bine să fii lăsat în pace… 7 Participi la organizare. renunţi uşor la el… 5 Încerci să faci un plan pentru că în felul acesta te obişnuieşti să rezolvi practic o situaţie… 6 Nu te interesează să participi la excursie sau spectacol. o excursie. pentru că tu crezi despre tine că ai o voinţă slabă… 3 Te duci cu el socotind că-ţi poţi face lecţiile când te vei întoarce… 4 Chiar dacă te tentează foarte mult să mergi cu el. oferi soluţii. cum crezi că te poţi defini? 1 Îţi este teamă să-ţi exprimi părerile tale faţă de ceilalţi din jur pentru că s-ar putea ca ele să nu fie bune… 2 Eziţi mult înainte de a intra într-un cerc de colegi sau alţi tineri fiindcă te gândeşti că ei nu te-ar accepta… 5 . M.IN.A. (iniţiativă) Clasa ta trebuie să facă un plan de organizare a unei activităţi extraşcolare. ce faci? 1 Continui să-ţi faci lecţiile. pentru că numai dacă respecţi programul poţi progresa la învăţătură… 8 Mergi la joacă pentru că tu consideri că trebuie să ai libertatea să faci ce vrei… AT. pentru că ai risca să fii pedepsit de profesori sau de părinţi… 2 Cedezi uşor rugăminţii prietenului tău.

le respecţi pentru că aşa se cere… 6 Nu te interesează părerile profesorilor despre tine… 7 Nu te interesează părerile colegilor despre tine… 8 Când cineva îţi atrage atenţia că ai greşit te simţi jignit de acea persoană… 9Nu te interesează opiniile altora despre ceea ce faci. pentru că îţi urmăreşti scopurile tale… 10Merită să dai ajutor colegilor tăi numai atunci când ei se străduiesc să facă ceva. faci tot ce e posibil ca să i-o schimbi… 15Nu poţi simpatiza pe cei ale căror pedepse se datorează propriilor lor fapte… ID. pentru că ai destulă experienţă de viaţă ca să te conduci singur… 6 . dar nu reuşesc… 11Atunci când colegii tăi fac gălăgie în clasă. eşti gata să-ţi recunoşti greşeala… 4 Fiecare trebuie lăsat să facă ceea ce vrea el şi să nu ţină seama de regulile de conduită impuse de ceilalţi… 5 Fie că eşti/ nu eşti de acord cu regulile de comportament faţă de colegi/ profesori/ părinţi. regretând ceea ce ai făcut… 3 Dacă ai greşit faţă de ceilalţi. nu merită ajutor când sunt în încurcătură… 14Dacă auzi că cineva are o părere proastă despre tine. cei mari ar trebui să-ţi acorde libertate în a lua singur decizii privind programul sau problemele tale: 1Petrecerea timpului liber… 2 Activităţile tale preferate… 3 Cărţile pe care să le citeşti… 4 Ce fel de filme/ spectacole să vezi… 5 Ce fel de prieteni să-ţi alegi… 6 Ora la care să pleci/ să vii acasă… 7 Cum şi cu ce să te îmbraci… 8 Să înveţi numai la obiectele care-ţi plac… 9 Cei mari ar trebui să-ţi acorde mai multă libertate. te antrenezi şi tu pentru ca ei să nu spună că te izolezi… 12Ţi se întâmplă ca uneori să minţi faţă de colegi pentru ca să faci impresie bună asupra lor… 13Colegii care nu muncesc destul ca să-şi atingă scopul.3 Se întâmplă uneori să spui un neadevăr sau să faci o greşeală faţă de profesor/ coleg/ părinţi şi după aceea să-ţi fie ruşine faţa de tine. (independenţa/libertatea) Consideri că la vârsta ta.

În această muncă de durată şi foarte laborioasă dirigintele trebuie să fie ajutat de psihologul şcolii. cu 3 suma răspunsurilor pozitive.  consistenţa conştiinţei morale. în special. Apoi se face media rezultatelor obţinute la toate cele trei tipuri de răspunsuri. obţinându-se astfel un coeficient individual pentru fiecare element de moralitate. În preadolescenţă educaţia morală se face în raport de stima elevului pentru clasă şi faţă de conducătorul adult. pentru fiecare subiect se sumează:. -răspunsurile negative (imorale).răspunsurile pozitive(morale). sprijinind formarea imaginii despre sine prin raportare la alţii.(Chestionar preluat: Georgeta Dan-Sinoiu (coordonator)Cunoaşterea personalităţii elevului preadolescent ) Din interpretarea răspunsurilor rezultă mai multe elemente ale profilului moral al preadolescentului:  obligaţia morală bazată pe teama de pedeapsă. Se ponderează rezultatele înmulţind. simţindu-se apropiat de colegii săi prin vârstă şi preocupări. La preadolescent comportarea morală se verifică mai întâi în clasă.  decizia morală. părinte…Clasa şi 7 .  inconsistenţa conştiinţei morale. rămâne neschimbată suma răspunsurilor negative. ba am putea spune că abia acum începe să se acţioneze în cunoştinţă de cauză. locul unde copilul se dezvăluie. pe fiecare element de moralitate.  decizia nefondată. Pentru şcoală şi pentru diriginte. profesor. ca bază a orientării morale similare. procesul asimilării valorilor morale nu se încheie aici.  obligaţia morală din stimă pentru colectiv.  obligaţia morală din stimă pentru profesori. diriginte. -răspunsurile intermediare. Pentru obţinerea unui scor sintetic. cu 2 suma răspunsurilor intermediare. Acum începe antrenarea gradului de conştientizare a valorilor morale la preadolescenţi prin deprinderea de a opera cu criterii morale în autoapreciere şi în aprecierea altor persoane.  respectarea regulilor. Astfel se creează premisa formării spiritului critic şi autocritic.

sesizabilă la începutul manifestărilor prin formule ca . prin înaintarea în vârstă şi acumularea unor noi experienţe.. Preadolescentul îşi poate dori o autonomie nerealistă. ca fundament pentru alte tendinţe.contaminează” indivizii. după bunul plac. În viziunea lui J. fără a ţine seama de norma morală. Practicând decizia morală subiectivă. familia copilului care vădeşte asemenea comportament.. Esenţa disciplinei constă în cultivarea valorilor morale în şcoală. Respectarea normelor şi impactul lor asupra comportamentului elevului preadolescent (şi în continuare. pe măsura înaintării în vârstă.dirigintele au norme morale în uz şi doresc să le impună fiecărui elev. în mod serios. de la clasa a V-a la a VIII-a.Lasă -mă să fac aşa cum vreau eu”. alături de şcoală. prin obişnuinţă) este diminuată dacă sunt practicate doar din obligaţie. factorii sociali obiectivi îi modifică pe cei subiectivi. Decizia morală realistă presupune acceptarea liber consimţită a regulilor morale ca fiind necesare şi interiorizate de către preadolescent ca valori subiective. de exemplu atitudinea faţă de muncă. normele morale fiind trecute prin filtrul propriu. prin interiorizare.Piaget. (dar nu ştie/ nu are argumente realiste pentru ceea ce vrea să facă). Deci. dar fără sprijinul familiei elevilor nu se vor obţine rezultate pe măsura eforturilor şi dorinţei şcolii. preadolescentul dovedeşte că dispune de o gândire axiologică cu funcţie în automodelarea morală. Decizia morală la preadolescent este în concordanţă cu tendinţa lui spre independenţă şi autonomie. Pentru a preîntâmpina eşecurile în educarea 8 . În clasele indisciplinate colectivul are un moral scăzut şi . Rezultă că în preadolescenţă imoralitatea se propagă uşor printre copii. În preadolescenţă copiii devin critici şi-şi interiorizează normele morale de o manieră proprie care nu corespunde total regulii generale. ca rezultat al maturizării spirituale.Calitatea deciziei morale capătă consistenţă începând cu vârsta de doisprezece ani şi creşte constant. factorii sociali obiectivi sunt însuşiţi de preadolescenţi ca normă proprie. În preadolescenţă elevii tind să acţioneze uzând de autonomia irealistă. Pentru factorii de educaţie se impune cercetarea faptelor/exemplelor care viciază însuşirea valorilor morale. Aici intervine. pe deplin intrate în uzanţele vieţii de zi cu zi. deci şcoala devine un cadru valoric pentru controlul disciplinei. cum ar fi. progresiv.

1999 5.1978 4.III. Bucureşti.D. 2001 6. Neacşu. Bucureşti 1971 8. Ralea. Bucureşti.. Şt. rolul şcolii şi al familie.Psychologie consonantiste.D. Pedagogia alternativă-Imaginarul educaţional. 1958) 11. The Free Press. M. The Great Disruption.Scrieri din trecut în filosofie. Constantin. 1995 2. Editura didactică şi pedagogică. 1975 9 . Cocoş. Constantinescu– Copilul şi Copilăria– E. Ed. I.Popenici. Georgeta Dan-Sinoiu (coordonator)-Cunoaşterea personalităţii elevului preadolescent ). E.P. 1982 12.Bârzea. M..Biberi. Pedagogie.Fukuyama. Bucureşti. Ştefan.Principii de psihologie antropologică..D. Editura didactică şi pedagogică. Odobleja.copiilor şi instituirea reală a unor norme morale de conduită. Iaşi. Ed . Polirom. dar şi al societăţii sunt la fel de importante. Editura Politică . Francis. E.A. 1996 7. New York. Bucureşti 1981 10. Golu-Principii de psihologie cibernetică. Ştiinţifică şi Enciclopedipcă. C.. Antropologia structurală. C. Instruire şi învăţare. Ion. Arta şi ştiinţa educaţiei. 1999 3.P. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. vol.Lévi-Strauss. 9.P. Bucureşti. Bibliografie 1. Iaşi. Bucureşti. Polirom.