SITUAŢII FINANCIARE Reglementare: OMFP nr. 3055/ 29.10.

2009 CAPITOLUL II: FORMATUL ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE SECȚIUNEA 1: DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE CINE ŞI CE ÎNTOCMEŞTE? Art. 3. — (1) Persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a dou ă dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime: • total active: 3.650.000 euro; • cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; • număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50, întocmesc situații financiare anuale care cuprind: o bilanț; o cont de profit și pierdere; o situația modificărilor capitalului propriu; o situația fluxurilor de numerar; o note explicative la situațiile financiare anuale. (2) Persoanele juridice care la data bilanțului nu dep ășesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: • bilanț prescurtat; • cont de profit și pierdere; • note explicative la situațiile financiare anuale simplificate. Op țional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de numerar. Prezentele reglementări prevăd formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, și publicare a situațiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general, precum și conținutul și funcțiunea conturilor contabile. Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută. Atunci când, la data bilanțului, o entitate dep ășește sau încetează să mai depășească limitele a dou ă dintre cele trei criterii prevăzute, acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute la acel punct, numai dacă acest lucru are loc în două exerciții financiare consecutive. În acest scop se reanalizează numărul de componente ale situațiilor financiare anuale, astfel: • entitate care a întocmit situații financiare anuale simplificate va întocmi situațiile financiare complete numai dacă, în două exerciții financiare consecutive, depășește limitele a dou ă dintre cele trei criterii; • entitate care a întocmit situațiile financiare anuale complete va întocmi situații financiare anuale simplificate, numai dacă, în dou ă exerciții financiare consecutive, nu depășește limitele a dou ă dintre cele trei criterii.

Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege exercițiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și exercițiul financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale. Ca urmare, pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârșitul exercițiului financiar, pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare ale exercițiului financiar precedent celui de raportare și a indicatorilor determinați pe baza datelor din contabilitate și a balanței de verificare încheiate la finele exercițiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. Situațiile financiare anuale se întocmesc în mod clar și în concordanță cu prevederile prezentelor reglementări. Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii entității. Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă, entitatea trebuie să prezinte informații suplimentare în notele explicative. Entitatea trebuie să facă abatere de la orice prevedere care poate afecta oferirea unei imagini fidele. Orice astfel de abatere trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicație a motivelor acesteia și o prezentare a efectelor abaterii asupra valorii activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii. Formatul bilanțului și al contului de profit și pierdere, în special în ceea ce privește forma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciț iu financiar la altul. În cazuri excep ționale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie menționată în notele explicative, împreună cu o explicație a motivelor care au determinat-o. BILANŢUL CONTABIL Definiţie: Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii și capital propriu ale entității la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. Elemente componente: Activele, capitalurile proprii şi datoriile sunt elementele componente ale bilanţului. În bilanț, elementele de activ și datorii sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv natură și exigibilitate. • un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil; • o datorie reprezint ă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;

• capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități dup ă deducerea tuturor datoriilor sale. Beneficiile economice reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuție se reflectă fie sub forma creșterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieșirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producție. Astfel, potenț ialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potențialul poate îmbrăca forma convertibilității în numerar sau echivalente de numerar. Formatul bilanțului este: • de tip orizontal, sub formă de tabel cu două coloane, fundamentat pe baza relaţiei: Active= Capital propriu + Datorii BILANŢ Active imobilizate: • • • necorporale: corporale: financiare: Capitaluri proprii: • • • Capital social: Rezerve: Rezultatul exerciţiului:

Active circulante • • • • stocuri: creanţe investiţ ii financiare pe termen scurt casa şi conturi la b ănci:

Datorii: • • Datorii necurente: Datorii curente:

Provizioane:

TOTAL ACTIV:

TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII:

• formatul vertical sub formă de listă, fundamentat pe baza relaţ iei: Active–Datorii = Capitaluri proprii

BILANŢ Active imobilizate: • • • necorporale: corporale: financiare:

Total active imobilizate Active circulante • • • • stocuri: creanţe investiţii financiare pe termen scurt casa şi conturi la b ănci:

Total active circulante • datorii curente: Active circulante minus datorii curente

Total active minus datorii pe termen scurt • • Datorii necurente: Provizioane

Capitaluri proprii: • • • Capital social: Rezerve: Rezultatul exerciţiului:

A. Active imobilizate • Imobilizări necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale, fondul comercial); • Imobilizări corporale ( Terenuri, construcții, utilaje, autoturisme); • Imobilizări financiare ( Acțiuni, Împrumuturi acordate, Interese de participare); B. Active circulante • Stocuri ( Materii prime și materiale consumabile, Producția în curs de execuție, Produse finite și mărfuri); • Creanț e ( Creanțe comerciale, Capital subscris și nevărsat); Clienţ i • Investiții pe termen scurt ( Acțiuni deținute la entitățile afiliate); Alte creanţe • Casa și conturi la bănci. Disponibilit ăţi C. Cheltuieli în avans D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an • Sume datorate instituțiilor de credit; • Datorii comerciale – furnizori; • Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale. E. Active circulante nete/datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an • Sume datorate instituțiilor de credit; • Datorii comerciale – furnizori; • Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale. H. Provizioane • Provizioane pentru pensii și obligații similare; • Provizioane pentru impozite; • Alte provizioane. I. Venituri în avans J. Capital și rezerve • Capital subscris ( Capital subscris vărsat, Capital subscris nevărsat) • Prime de capital • Rezerve • Profitul sau pierderea reportat(ă) • Profitul sau pierderea exercițiului financiar

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE Definiţie: Contul de profit şi pierdere arată rezultatul ca efect al activit ăţii şi tranzacţiilor efectuate şi raportează performanţa aferent ă unei perioade de timp Elemente componente:

Performanţa derulării activităţii întreprinderii (rezultatul activităţii acesteia) este determinat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, acestea fiind elemente componente ale CPP: • veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor; • cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE Lei Cifra de afaceri Alte venituri din exploatare Total venituri din exploatare Cheltuieli cu mărfurile Cheltuirli cu serviciile de la terţi Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu asigurările sociale Cheltuielile cu amortizarea Cheltuielile cu deprecierea activelor Alte cheltuieli din exploatare Total cheltuieli din exploatare Rezultatul din exploatare Venituri din dividende Cheltuieli privind dobânzile Rezultatul financiar Profitul din activitatea curentă Rezultatul extraordinar Profit înainte de impozitare Impozit pe profit 1080 (260) 37600 800 38400 18000 2500 11000 3700 1050 150 500 (36900) 1500 650 (1070) (420) 1080

Rezultatul exerciţiului PRECIZĂRI:

820

În formatul contului de Profit şi Pierdere prezentat în reglementările naţionale se alege varianata clasificării după natură a alocării cheltuielilor şi a provenienţei veniturilor, dar este prezentată în cadrul notelor explicative o notă prin care se prezintă clasificarea după destinaţie În raport de natura lor, veniturile şi cheltuielile sunt grupate în: • • • venituri şi cheltuieli din exploatare; venituri şi cheltuieli financiare; venituri şi cheltuieli extraordinare

SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE Definiţie: Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă încasările şi plăţile efectuate de o entitate pe parcursul perioadei de raportare, clasificate în trei categorii, în funcţie de tipul de activitate care le-a generat: • • • exploatare; investiţii; finanţare.

Format: SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare Încasări orimite de la clienţi Plăţi către furnizori Plăţi către personal Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (I) Fluxuri de trezorerie generate de activitatea de investiţii Plăţi pentru achiziţia de imobilizări corporale şi necorporale Încasări din vânzarea de imobilizări corporale şi necorporale Flux net de trezorerie generat de activitatea de investiţii (II) Fluxuri de trezorerie genereate de activitatea de finanţare Încasări din creşteri de capital social în numerar Plăţi pentru rambursarea de împrumuturi Flux net de trezorerie generat de activitatea de finanţare (III) Variaţia netă a trezoreriei (IV=I+II+III) Numerar şi echivalente de numerar la începutul exerciţiului (V) Numerar şi echivalente de numerar la sfârşitulexerciţiului (VI=IV+V) 640 (620) 20 (800) 5000 (2000) (1200) 1800 Lei

2000

1200

3020 2030

5050

PRECIZĂRI: Activităţile de exploatare: înglobează principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi înstrăinarea de active imobilizate. Activităţile de finanţare sunt activităţî care constau în schimbarea dimensiunii şi componenţei capitalului propriu şi datoriilor unei entităţi

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful