P. 1
MANUALUL SALVATORULUI MONTAN 2008

MANUALUL SALVATORULUI MONTAN 2008

4.0

|Views: 1,557|Likes:
2008
2008

More info:

Published by: Dan HomefireNews Homefire on May 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

09/11/2015

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

5 \t-

e

t

Tr

PTfiilUfi[II

I

Asocia{ia Na}io*al6 a $alva*orilor Montani din Rarnf,nia

(-= =.1

:: i i=
.\E

'-z

.E
=

v\ fi= z
o-

+
'a.
rf,'-

*

.E EEE. uJ' gE Ei
f' E 35 f: Eef ZEs= EE $ I E;EE9= sE"rPXr P o,
"i=*E
= 'E z
EI

Eei
f,J

fiEE
E t'=' H

E-

0a

E; E eA
UI L

=E
t,

fo

= .=
o,

o.

.cr

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

UANUAlUl $AI,Y[IOHUI,UI
UONTAN

#%'s
(Jt
1- LTI q

I5

Editura SEDCOM LIBRIS lagi, 2008

A.N.S.M.R
Apdrut: 2008
Realizator capitole
1

-

9: Maestru al sportului ?n alpinisrrt

Mircea OPRI$, Pregedinte A.N.S.M.R.

Realizator capitol 10: George RESIGA

-

$ef f,ormagie'Salvamont Eupeni

Realizator capitol 1 I : Manager Raul PAPALICEF Realizator capitol 12: Manager

Raul PAPALICEF -

$ef Serviciu Salvamont Neam! $ef Serviciu Salvamont Neam!

Realizator capitol I 3: Biolog Beatrice SLAVINSCHI

Salvator montan/Inspector Protecfia Muncii

t

CUPRINS
3==::oiul
l-1.

r:"

in oprnnTruNrLE DE SALVARE MoNTANA i e \Iateriale strict necesare pentru o ac{iune de salvare montani, in sezonul de varl / 9 r \fateriale pentru alpinism / 9 = :' \lateriale pentru transportul accidentatului / 10 : \paratur[ pentru telecomunica{ie / 10 : -\paraturd de semnalizare I l0 \Iateriale strict necesare pentru o ac{iune de salvare montani, in sezonul de iarnl i :r \lateriale pentru alpinism / 10 b t \{ateriale pentru transportul accidentatului / 11 c ) Aparatur[ pentru telecomunicalie I Il dt -A.paraturf, de semnahzare I ll e r Aparatur[ de c[utare in avalanq[ i I I
NODURI-PENTRU LEGARE IN COARDA, ASTGURART 9r AUTOASTGURART t12 \oduri - asigurlri - autoasigardri I 12 2.1.L. Noduri de legare in coard5 i 12 2.1.2. )ioduri de asigurare gi autoasigurare I 14 a) Nodul,,opt dublu" / 14
Nodul ,,opt simplu" I 14 Nodul ,,Cabestan" I 14 Nodul ,,Semicabestan / 15 2.1.3. Noduri de legare a doul corzi I 15 a) Nodul dublu pescdresc / 15 b) Nodul pentru legarea a doud corzi sub tensiune / c) Nodul pdtrat I 16 d) Nodul Bulin / 16 2.1.4. Noduri de amarare / ancorare I 17 a) Nodul de scaun i 17 b) Nodul opt simplu / 17 2.1.5. Noduri de urcare pe coardfl / 17

1

MATERIALE FOLOSITE

10

Capitol*;

3

l.l.

b) c) d)

15

a) b) c)

NodulPrusik/

17

Nodul Prusik cu carabinierd I 18 Nodul de blocare pe coardd sau,,Nodul L"

I

18

MATERIALE FOLOSITE t=p***E*aa 3.1. Materiale pentru asigurlri / 20 3.1.1. Coardfl dinamici / 20 3.1.2. Semicoardi dinamicl i 20 3.1.3. Coardi staticl / 20 3.1.4. Carabinieril I 20

3

tU nCpUNILE DE SALVARE /le

Carabinierd de aluminiu cu siguranfd I 20 Carabinierb din olel cu siguranld / 21 Carabinierd ,,Expres" l2l 3.1.5. Piton I 24 a) .. Piton clasic I 24 b) .. Piton de expansiune / 25

a) b) c)

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

c) .. Nuci / 25 d) ..Tendor 126 e) .. Pitoane pentru zdpadd l 27 f)... Pitoane pentru ghea\d I 27 3.1.6. Sciri{e / 28 3,1,7, Ciocan / 28 a) Ciocan - piolet I 28 b) Ciocan de vard" I 29 3.1.8. Cascd I 29 3.1.9. Col[ari I 29 3.1.10 Piolet / 31 3.1.11. Be{e de schi / 31 a)...Befe de schi alpine / 31 b)...Befe de schi de turd (telescopice) / 31 c) ...8e!e telescopice de avalanq[ / 31 3.1.12. Schiuri - Legituri - Piele de focl / 32 3.1.13. Cufite de gheafil 132 3.2. Materiale folosite in opera{iunile de clutare qi salvare din avalanSil I 32 3.2.1. PIEPS 457 t32 3.2.2. SondI de avalanqil 133 3.2.3. Lopat5 de avalanqil I 33 3.2.4. Trusi de marcare in avalansil I 34 3.3. Materiale auxiliare pentru operafiunile de salvare I 34 3.3.1. Rote / 34 a) Role simple 134 b) Role duble / 34 3.3.2. Blocator / 34 a) Blocator cu mdner / 35 b) Blocator frr[ miner / 35 c) Grigri / 35 3.3.3. Opt de coborflre / 36 3.3.4. $tiht / 36 3.3.5. Troliu / 37 3,4, Utilaje pentru transportul accidentatului / 37 3.4.1. Targa AKJA / 37 3.4.2. Targa Canadiani / 38 3.4.3. U.T.2000 / 39 3.4.4. Sacul de transport GRAMINGHER/ 39 3.4.5. Sacul de transport TIROMONT / 40 3.4,6. Saltea cu vacuum / 40

ffimpfrtmlul 4ASIGURART 4t 4.1, Amenajarea unui punct de amaraj / 41 4.2. Amenajarea regrupErii I 43 4.3. Autoasigurarea I 43 4.4. Asigurarea (in deplasare) I 44 4.4.1. Asigurarea dinamic[ / 44 4.4.2. Asigurarea staticd,I 47

/

!|il{ualu[ $[[v[r 0n[[]I ll 0ilrml
**pfrkwfiuf, 5 TEHNICA DE cAlAneRE / 4e 5.1. Cifirarea liberil I 49 5.1.1. Principiile ciflrflrii libere/ 49 5.1.2. Procedee tehnice debazd,I 511,

5.2. Cl{lrarea artificiall 5.3. Traverslrile / 55
**pe**&wx

/ 55

6.1. Rapelul / 57 6.2. Coborflrea (Lansarea) / 59 6.3. Procedee tehnice / 60

ffi

TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII / s7

6.3.1. Rapelul pe coboritorul autoblocant / 60 6.3.2. Rapelul pe opt / 60 6.3.3. Rapelul Dtilfer/ 60

#ap{tmilul

7.1. Scripe\i I 6l 7.2. Troliu / 63

7

DISPOZITM

DE TRACTIUNE / 61

8.1. Bucla reglabil5 / 66 8.2. Prelungirea frflnghiilor I 67 8.3. Transportul accidentatului pe verticali/ 67 8.4. Transportul accidentatului din surplombil I 69 8.5. Executarea pendulirilor / 70 8.6. For{ele de trac{iune asupra punctelor de ancorare. For{a de tracfiune in coardfl qi in punctele de ancorare / 71 8.7. Intinderea unui funicular I 74 8.8. Transportul tlrgii pe funicular I 76 8.9. Transportul accidentatului cu ajutorul tlrgii cu roat6, in teren variat I 77 8.10. Organizarea acfiunilor de salvare in zona alpinl greu accesibiH / 78 8.11. Nofiuni de salvare cu ajutorul elicopterului / 80 8.11.1. Semnale pentru dirijarea elicopterului de la sol / 80 8.11.2. Proceduri de lucru cu elicopterul / 80 8.11.3. Tehnica de lucru. ,,Coarda super lungl"/ 85 8.11.4. Sistemul,,CoardI lungi" / 86

*mpe**\wl

ffi

TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI tN nAnUPT /66

STzONUL DE IARN A t SALVAREA MONTANA twpe\*&*e& 87 I 9.1. Introducere 9.1.1. Folosirea pioletului / 87 9.1.2. Cilcarea zilpezii I 90 9.2. Mersul pe colfari / 94 9.3. Amenajarea locurilor de asigurare (amarajelor) / 100 9.4. Deplasarea in teren pe schiuri de turl / L02 9.5. Misurarea inclina{iei pantei, cu ajutorul befelor de schi / 103 9.6. Transportul accidenta{ilor / 103 9.6.1. Transportul accidenta{ilor pe pflrtii de schi / 104 9.6.2. Transportul accidentafilor in zoni alpin[ / 104 9.7. Organizarea ac{iunilor de salvare pe pirtiile de schi amenajate / 105

&

in

tt

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA
ffm$s$ftqp$ux$

3"# AVALAN$ELE / r07 10.1. Unde nu se formeazd avalanqele? / 107 10.2. Unde se formeazi avalanqele? I 107 10.3. Cauzele care produc avalanqele I 107 10.4. Clasificarea avalanqelor / 108
10.4.1. 10.4.2. 10.4.3. 10.4.4. 10.4.5.

Avalanqe de ninsoare afffnati / 108 Avalanqele de fund sau compacte i 108 Avalange in scffnduri de zipadn / 108 Avalanqa in bulgiri de zipadl (de cataractn)

/ 108

Avalanql in cornig[ sau balcoane / 109

10.5. Clasificarea interna{ionali a avalanqelor/ 109 10.5.1. Principii de clasificare a avalanqelor / 109 10.5.2. Clasificarea morfologici a avalanqelor i 110

10.5.3. Comentarii asupra clasificirii morfologice / 111 10.6. Clasificarea factorilor de avalanqil / ll4 10.6.1. Factori permanen+i I ll4 10.6.2. Factori variabili / 115 10.7. Organizarea ac{iunilor de salvare i 116 10.7.1. Luarea deciziilor qi alegerea traseului / 116 10.7 .2. Precau{ii in traversarea zonelor izolate I ll7 10.7.3. Alegerea traseului de salvare / 118 10.7.4. Modul de traversare azonei de declanqare / 118 10.7.5. Ac{iunea supraviefuitorilor / 119

ffimp$&*$ut
11.1. 11.2. 11.3. 11.4. 11.5. 11.6. 11.7. 11.8.

R$"

oRGANTZAREA ACTTUNTLOR DE CAUTARE/SALVARE

A PERSOANELOR DISPARUTE SAU RATACITE I 127

Caracteristici ale operafiunilor in funcfie de modul de primire al informa[iilor I 127 Alarmarea directil I 128 Structura echipelor de interven{ie / 129 Alarmarea indirecti i 130 Arii de clutare / 132 Comunicarea in cadrul sistemului / 134 Planul de salvare de urgentl (P.S.U.) / 135 Aspecte de ordin psihic qi mental / 136

frmp$tr*Ex*$

$"H

FOLOSIREA ECHIPAMENTELOR DE COMUNICATIE 9I A RECEPTOARELOR G.P.S (GLOBAL POSITION STSTEM) / 138
/ 138

12.1. Stafiile de emisie recep{ie / 138 12.2. Descrierea unei sta{ii de radio-emisie/recep{ie 12.3. Trafieul radio / 139

12.4. Sistemul de radionavigafie prin satelit (GPS) 12.4.1. Prezentarea qi caracteristicile sistemului / 140 12.4.2. Modalitifi de utilizare a sistemului G.P.S. i 142 lL.S.Utilizarea receptorului GPS in operafiunile de salvare montand I 142

NORME DE PROTECTIE A MUNCII spEcrFrcE AcTrvrTATrr DE SALVARE MOntanA I r+s

CmWfr**$ns*

H

MATERIALE FOLOSITE iTT OPERATIUNILE DE SALVARE MONTANA
,,

+
au fost seleclionate cele mai noi materiale de salvare, recomandate de

:::::-" acest capitol, :. ---S\-lli\R.

\i::enalele folosite in opera{iunile de salvare montand se impart in doud categorii: - \lateriale strict necesare pentru o acliune de salvare montan[, in sezonul de var[. :. \fateriale srrict necesare pentru o acliune de salvare montan[, in sezonul de iarn6.

1.1. Materiale strict necesare pentru o actiune de salvare montani, in sezonul de varH
I --::a acestor materiale a fost realizatd pentru o echipd compus[ din gase salvatori montani.

'.'-:-:.:-; iespective se impart in patru categorii: : :-':;riale pentru alpinism;
::=:ral e pentru transportul accidentatului;

: a,
El.l

::::rrrirdpentrutelecomunicalie; ::3ratura de semnaltzare.

\Iateriale pentru alpinism:
ml. ml.
buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc.
80 80 20
10

E- I Ilenumirea materialului '":*t'

i8

I -: : : !
-

Coardd dinamic6 Coardd static5 Carabiniere expres Carabiniere cu si
R.ole simple

dmm. 0mm.

- 23,6 KN - 29.2 KN

4
2
2

1"--: duble B-.r;atoare Cobordtor
5e-anle

2500 KN 38 KN 30 KN 50 KN

6
8

120

- 150 cm.

Piroane (diferite

14 2 6

20% extensibile

I '
-

B:rcle (diferite 3--rnasin[ oortabild ',-:std comolet[

I
6

24W

IOKN-16KN

-

4 amperi

Mireea

OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

b)
1

Materiale pentru transportul accidentatului:
l:,rii"

Targ[ universal[ cu roat[
Ham de transport

buc. buc.

1

2

I

UT 2000; Tip Alpind; Tiromont; Mariner etc. Tio GRAMINGHER

c)
I
2

Aparatur[ pentru telecomunica{ie:
,;t

q,,$w=w
6 2

R.T.P.

buc. buc. de semnalizare:

G.S.M.

MHz MHz Conex sau Dialog
160

149,20

d)

Aparaturi

1.2. Materiale strict necesare pentru o actiune de salvare montanS, in sezonul de iarnS
Lista acestor materiale a fost realizatd pentru o echipi compusd din gase salvatori montani. Materialele respective se impart in cinci categorii:

a) b) c) d) e) a)

materiale pentru alpinism; materialepentrutransportul accidentatului; aparaturdpentru telecomunicalie; aparatur6 de semnalizare; aparatur[ de c[utare in avalang6

Materiale pentru alpinism:
ml. ml.
buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc.

'ti*:
1

N*i:

Coard[ dinamicd
Coardd staticd Carabiniere cu sigurantd

2
.,

80 80

01 lmm. ) 1 lmm.

t0
4
2

- 23.6 KN - 29,2 KN

4
5

6 7
8

9 10

1l
12

Role simple Role duble Blocatoare Cobordtor oot Sc[rite Pitoane (diferite) Ciocane Bucle (diferite) Vestd completd

38 KN 30 KN 50 KN

2
6
8

120

* 150 cm

t4
2 6 6

20% extensibile

lOKN_16KN

10

TTII{UAIII 1 $AIYII

ON

UIUI

U O I{ TA I{

b)
B

Materialepentru transportul accidentatului:
traNS

B
rt

c)
Eg

Aparaturi pentru telecomunica{ie:

I

I

d)

Aparaturi

de semnalizare:

re :l --l --l
__l
I

I-mtern6 frontald Proiector portabil Pistol de rachete

e) Aparafuri de clutare in avalanqi:

2
ni.

Sondd de avalansd

Trus[ de aval

EJ

I

__l __l

l

-_l

--l

j ll
I I

__.1

ll

NODURI PENTRU LEGARE TN COARDA,

ASrGUnAnr sr AUToAsrGUnAnr

2.L. Noduri

- asiguriri - autoasiguriri

Cotzi, cordeline, bucle, centuri qi carabiniere: iatd" principalele accesorii pe care niciodat6 nu le folosim independent, ci in combinafii mai mult sau mai pulin complicate. pe1tru ca acestea s6 se combine intre ele, sunt necesare nodurile. Cunoagterea unui numir minim de noduri, potrivite scopului urm[rit, este de o importanld vitalE in salvarea montand. Orice nod trebuie s[ indeplineascd urm[toarele conditii: o sd fie elastic; o sd nu se deformezela tracfiune; o sd nu se desfacd sub sarcin6; o sd nu alunece, provoc6nd strangularea. Exceplie de la acest caz fac nodurile de asigurare gi de urcare pe coardi care, sub sarcind, se blocheazd, iar desc[rcate, culiseazdpecoardl. Nodurile trebuie insuqite foarte bine, acest lucru fiind posibil doar prin .*.rru... Se consider[ cd un nod este insugit foarte bine atunci c6nd acesta poate fi realizai in orice pozifie, in orice condilii (chiar gi pe intuneric) gi chiar cu o singurd mAn6. Unele noduri pot fi folosite in mai multe scopuri, cum este cazul nodului in opt, supranumit pe drept,,regele nodurilor". In funcfie de domeniul de aplicare, nodurile se clasificl in: aI Noduri de legare in coard6; Noduri folosite in | 2. Noduri de asigurare qi autoasigurare; -----+ operatiunile de salvare { 3. Noduri de legare (innddire) a doud corzi; | 4. Noduri de amararelancorarc; t5 Noduri de urcare pe coard[.

2.1.1. Noduri de legare in coardi
Normele UIAA interzic" legarea direct in coard6, deoarece bucla ar exercita pe suprafafa corpului presiuni de 20 kglcmt,pentru o fo4[ de qoc de 1200 kg, ceea ce ar duce la grave teziuni gi
chiar la moarte. Legarca in coard[ se va face numai prin,rnodul opt

prin urmdrire,, (faze

1-g).

Itil{ul1[l $[[Y[r

0 nu

[uI ]t0 II T[l{

fo vesti mixtii (recomandeti in operafiunile de salvare)
Yt&2

kglrcr

Legarea in vest[,,Libero"

fi&3

13

Mircea OPRI$ RaUIPApAL|CEF George RESIGA

2.1.2. Noduri de asigurare gi autoasigurare
f,r

a) Nodul ,,opt dublu'6 este un nod sigur (de autoasigurare), dar are dezavantajul cd nu poate fdcut decdt cu ambele m0ini, iar recuperarea lui este mai anevoioasd.

jll

c

ffiUl

b) Nodul ,,opt simpluoo (de autoasigurare) este la fel de sigur, dezavantajul lui fiind cd sub sarcini mare se stranguleaz[, iar desfacerea lui este anevoioas[.

ri&5

singurd

c) Nodul ,,Cabestan" este un nod simplu, tot de autoasigurare; se poate realiza cu m6n[ se regleazd 9i se recupereazd foarte ugor.

o

Fig. 6

tu

Indiferent de nodul folosit pentru autoasigurare, punctele in care se face autoasigurarea trebuie sI fie bine fixate (se recomandd s6 se foloseascl minim 2 puncte).

t4

IIINU[1[[ $[[V[I

ORIII,UI II ONIAT{

tealizat qi de recuperat' Se poate d) Nodul,,semicabestano' este un nod de asigurare, ugor de :\-3. -rta cu o singurd m6n6.

%
ftg.7

2.L.3. Noduri de tegare a doui corzi

a) *\odul dublu pesciresc- -

se tblose;te la legarea a doud

corzi cap la cap.

Fig.8

bI

\odul pentru legarea a doul corzi sub tensiune
rig.9

(faze A-E).

I
I

I

i

{
15

L-/

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

c) ,,Nodul piltrat"

sarcini mai mari de 40 KgF.

-

este folosit la innoddri de corzi qi chingi.

Nu este recomandat pentru

ri&10

d) ,,Nodul Bulin"
mari de 80 KgF.

-

se foloseEte la

lusiri arxiliae. Nu este reommda pefrir sacini

mai

Fig11

16

rlAl{u[[u[ $[[v[I 0nu[uI ll0ilTAN
ntru

2.1.4. Noduri de amarare/ancorare

a)

,,Nodul de scaun"

Nodul de scaun este folosit, in general , in cazul in care avem nevoie de doud bucle la capdtul unei corzi sau cordeline, acestea fiind reglabile.
Fis.12

mal Faza
L

FazaZ

Faza3

b) ,,Nodul opt simPlu"
a),,Nodul Prusik"

-

vezi fig. 5

2.1.5. Noduri de urcare pe coardi

Fi&

13

t7

-

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

b) ,,Nodul Prusik
Fi&
14

cu carabinierS"

c) ,,Nodul de blocare pe coardS" sau,,Nodul
Fi&
15

L..

Aceste 3 noduri (Fig. 13, 14, 15) sunt folosite pentru blocarea sarcinii, din acest motiv fiind foarte bune la urcarea pe corzi fixe.

18

ffimgm$trm$qs$

S

MATERIALE FOLOSITE

IN ACTIUNILE DE SALVARE
/u

tr
3.1. Materiale pentru

asigurlri

3.1,1. Coardd dinamicd 3.1.2. Semicoardd dinamicd 3.1.3. Coardd staticd 3.1.4. Carabinierd
Carabinierd de aluminiu cu siguranld Carabinierd din olel cu siguranld

3.2. Materiale folosite in operafiunile de clutare qi salvare din

avalanql

3.2.1. PIEPS 457 3.2.2. Sondd de avalanqd 3.2.3. Lopatd de avalansd 3.2.4. Trusd de marcare
tn avalansd
3.3. Materiale auxiliare pentru opera{iunile de salvare

Carabinieri ,,Expres" 3.1.5. Piton ?iton clasic ?iton de expansiune

3.3.1. Role
a) Role simple

\uci
lendor
?rtoane pentru zdpadd
?rtoane pentru gheafd

b) Role duble

3.3.2. Blocutor
a) Blocator cu mdner b) Blocator fErS mAner c) Grigri 3.3.3. Opt de coborhre

3.1.6. Scdrile 3.1.7. Ciocan
- -ocan - piolet I -.xan de var[ -r.1.8. Cascd

-r.1.9. Collari -1.1.10. Piolet
3.1.11. Bele de schi =::: Je schi alpine --.'-: ie schi de turd ir- ::-escopice de avalangd -:- I - I 2. Schiuri-Legdturi-Piele
-:
-'.

3.3.4. Stiht 3.3.5. Troliu 3.4. Utilaje pentru transPortul
accidentatului

3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.4.4.
cle

Targu AKJA

Turga Canudiand U.7.2000 Sacul de transPort
GRAMINGHER

/-i. Culite de gheayd

focd

3.4.5. 3.4.6.

Sacul de transPort

TIROMONT
Saltes cu vacuum

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

3.1. Materiale pentru asiguriri

3.1.1. Coardi dinamici
Coarda dinamic[ este folositE pentru asigurarea in deplasare a unei formafii. Corzile dinamice simple omologate de cStre UIAA au diametrul exterior cuprins intre 10 *11,5 mtrl, o greutate de 65 -85 g / mL. gi lungimi cuprinse intre 40 qi 60 mL. Caracteristici dinamice : - rezistenld static6: - 2750 daN. - rezistenf[ static[ la nod: - 1850 daN. - alungire: - 33 -34% numdr de c[deri: -80kg - 6 (norma UIAA)

-

-90kg -65kg -55kg

-5 -8
-10

3.1.2. Semicoardi dinamici
omologate de cdtre UIAA au diametrul cuprins tntre 8 * 9,5 mm, o greutate de 46 - 55 g/ml. gi lungimea cuprinsd tntre 45 - 90 mL. Caracteristici dinamice: - rezisten!5 dinamicl - 816 kg.F; - rezisten!5 staticd la nod - 1200 daN.; - alungire - lUYo. Aceastd categorie de corzi poate fi folositd pentru ture de iarnd in escalade, in simplu sau in dublu.
Este o coardf, dinamicl calculat[ qi testat[ pentru o sarcin[ de 55 kgF. Semicorzile dinamice

3.1.3. Coardi statici
Indica(ii de utilizare: rapel, balustrade, funiculare, transport materiale. In general, se folosesc acolo unde alungirea corzh deranjeazd,. Nu se folosesc la ascensiuni.

3.L.4. Carabinieri
Acest dispozitiv face legdtura intre coardl gi un dispozitiv fix de asigurare. In actiunile de salvare ,sunt folosite mai multe tipuri de carabiniere:

a) Carabinier5 de aluminiu cu siguran[5

Figl6

20

}IAI{U[[UI. $AI,T[I ONUIUI UOilTAI{

Detalii cu cele doui tipuri de sigurante

rig.U

b) Carabinieri din otel cu siguran[5
de salvare in care se folosesc greut[fi -\ceste carabiniere sunt recomandate in operaliunile --:e mari, deoarece rezistl pin6 la 3500 kgF'

c) Carabinieri,,ExPres"

ce trebuie gtiut despre folosirea carabinierelor, in general
ochiurile care necesitd cea 1. Ianful de securitate care leagd alpinistul de asigurant, unul dintre :-.r: -;:3 atenlie este carabiniera' ei necesitd o mare vigilen![, l,:--i majoritatea alpiniqtilor ii acorda o incredere oarb6, utrlizatea -:,i i lr-iltrl.I gesturile cele mai simple'

Cum se plaseazi coarda in carabinieri

?

s[ fie stdpdn pe ?::rtnr alpinistul debutant, plasarea corzit este o opera{ie delicatd. El.trebuie (mare)' mai ales atunci cand inallimea eventualei c[deri este maxim[ E:.r_e

-le.

2t

4-/

menlinerea carabinierei cu degetul mijlociu qi (fig' a)' trecerea corzii cu degetul mare qi cu ardt5torul

1

-

menlinerea carabinierei cu degetul mare qi trecerea corzTr cu degetul mijlociu gi cu ar[t6toru1 (fig. b).

2

-

Fig.r

Fab
Acest risc foarte grav este unul din motivele importante care duc 1a recomandarea unei atenlii sporite plaslrii corzii in carabinierd. Coarda trebuie s[ treac[ de dedesubt inspre deasupra (fig' d).

Existd un fenomen fo arte alarmant : auto-des prinderea. DacA o cddere violenti survine, coarda efectueaz[ o miqcare foarte rapidd (ca o biciuire) (fig' c)' care poate provoca o desprindete acorzTi

ilI
1T
Fig.c
r6suceasc6 gi

fl&d

riscd s6 se intoarc6' sd se ln cazde trecere invers[, de deasupra spfe dedesubt, carabiniera

s[ faciliteze ieqirea corziidin carabiniera.

IIAI{UATUI. $AIVII ONUIUI }IONTAil - : :--:--:rea escaladei se deruleazd pe diagonald, clapa carabinierei trebuie plasatd in direclia : --i: -- --:-:ini alpinistului (fig. e).

Fu.o
De fapt, dacd clapa este plasat[ in aceeaqi direclie cu cea a cdtdrdtorului, in momentul c[derii =::re din nou riscul desprinderii. Odatd coarda bine plasat[ in carabinierd este foarte important s[ fii conqtient de rezistenla :-.rimd a carabinierei. influentatd de urmdtorii doi factori:

1) Plasarea carabinierei
Nimic nu trebuie s[ o incomodeze, orice presiune din exterior ii reduce rezisten]a (fig. f). in rlus, carabiniera trebuie plasatd pe lungime; orice alt[ pozilie ii reduce rezisten]a (fig. g).

r*--\

(

4*
t

fr'-\

(f,5
Fig'g

2) clapa carabinierei (carabiniera are rezistent6 maximE c6nd clapa este inchisi)
Contrar agtept[rii, clapa carabinierei nu rbmAne inchisi tot timpul. Deschiderea clapei :.:ierei poate fi provocatd de trei elemente: o L-tr $oc contra unei sthnci asculite hertia clapei provoacf, deschiderea completd a carabinierei in momentul in care se produce

rr&f

-

,-

-- -:g. h). . Relieful sthncos tmpinge clapu carabinierei

:.:3sr caz poate fi evitat dacd alpinistul foloseqte lungimea potrivitd (fig. i). . : cursul unei cdderi, coarda alunecdnd foafie rapid in carabinier5, se pot crea vibralii - - 'r. -: >a antreneze deschiderea clapei (fig. j). Dac[ un goc violent se produce in momentul in care -;-.-j :j:- deschis[, riscul ruperii carabinierei nu este deloc de neglijat. Alpinigtii nu trebuie sd r - - . :-; :J.ste pericole. Pentru a-i ajtta,Petzl a creat carabiniera Spirit.
23

d

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

!
*rl'r, \ll-.,',' .3-.r'

I

ii I
I I I I

tr, ir '/t ,lr, "'I !; (;,
A

/

I I ,t

\

\t
\

lt iir Tr, tl
.J,

\ \
frg.i

Ir ii 1i 1l ii
rl I
I

1l
I I

I f t +
+

+

I
t
rrg.j

t

Fig.h

+

+

3.1.5.

Piton

Pitonul reprezintd ultimul element al lanlului de asigurare, av0nd rolul de a frxa toate celelalte
elemente de perete.

a) Piton clasic

Fixarea pitoanelor in fisuri (fig.

20)

Fg
hdll2

t*5

hdll?

Pozilia

1

Pozilia2 - corect Pozitia3-detrecere Pozilia4 - corect Pozilia5-detrecere Pozilia 6 - incorect Pozilia 7 - corect
24

-

corect

Pozilia 8 - corect Pozilia 9 - incorect
Poziyia 10 - incorect Pozilia 11 - corect Pozilia 12 - corect

Pozi[ia 13 - incorect Pozi\ia 14 - corect

uiliurl[l
de expansiune

$[[Y[r0nulul u0l{T[]l

hele

Ecu perculie sau cu d51!i speciale. Efg fixarea corect6 a piionului de expansiune,

de expansiune sunt folosite la asigurarea salvatorului montan, in deplasarea pe pwy.jntdnd o iiguranld foarte mare. Spre deosebire de pitoanele folosite in mod curent, s folosesc acolo unde nu existl fisuri. Locul de fixare al acestor pitoane se face cu
acesta trebuie s5
se poate

fie ales, in

aqa

fel inc0t

sd

Ilaureche, in gaura executatd (ftg.2l). cazul in care urechea pitonului nu poate fi folositS, accesul la piton (fig.22b).

fixa o bucl[ de cablu (fi$.22 a)

rsrl

tw

1+

c)

Nuci (frg.23

a, d

*

se folosesc

in fisuri mai pulin mari, b, c - pentru fisuri largi)

:Iftpile fac parte din materialele care asigur6 ancorarea in perete (vezi pitoanele), dar care se Eitr fisuri mai largi, in care nu se pot fiia altepitoane. Pentru fixarea nucilor, acestea trebuie
alese,

in functie de fisura in care urmeazd a se fixa

(fi5.2q'

Mircea OPRI$ RaUtPAPALICEF George RESIGA

FW

a) Introducerea b) tr'ixarea c) Proba de fixare

d)Tendor
Tendoarele sunt dispozitive de fixare care se folosesc in fisuri cu deschidere mai mare. in general, sunt reglabile.
Fig25

Fie26

Tendor autoreglabil

r
I

e)

;eriului (frg.27)

IIATU[[U[ $[[V[I ORUTUI il OIIIAI{ Pitoane pentru zipad5 - se folosesc la asigurdri pe pante de zdpadd,

conform de-

a) b)

c)
d)

Piton de zlpad[,,T"-eu; Piton de zipadfl ,rLingurI'o Montaj de pitoane; pentru o asigurare perfectl; Unghiul optim pentru fixarea unui piton de zilpadil tip o,Linguri".

,B
se folosesc la asigurdri pe pante de ghea!6. tirbugon, sunt goale pe din[untru pentru evacuarea ghelii gi se fixeazi prin rSsucire.

f)

Pitoane pentru gheat6 *

Au form[

de

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESTGA

3.1.6. Scirite
Se folosesc la depdqirea obstacolelor surplombate sau expuse.

Fis29

rr$0

3.1.7. Ciocan
Este folosit la fixarea sau extragerea pitoanelor. Se leag[ de salvatorul montan cu o cordelinI cu lungimea de i,5 m.

a)

Ciocan

- piolet

IIAilIAI,[I.

$AI,VTI

O

NUTUI }I OilTAT

b)

Ciocan de varH

ri$2

3.1.8. Casci
Casca face parte din echipamentul de protecfie al salvatorului montan. Aceasta trebuie sd fie :lrat6 pe cap ;i in pozilie corecti. Casca trebuie sE corespundd normelor UIAA sau DIN 7948.
Fig.33

Corect

3 1.9. Coltari
-:.- rac parte din echipamentul folosit pe pante cu zdpadd sau cu ghea![, pentru deplasarea r- :: securitate. -: -=::ral. se folosesc collarii cu 12 puncte. :.' .-:. coltarilor pe bocanci se poate face in mai multe moduri (fi,g. 3a; a - prinderea cu

- -: - -.

:lng6).

=pate.b-prindereanormal, c-d-e-prindereacuajutorulchingilor, f-prindereacu

29

4

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
Fig34

rry35

@etaliu pentru folosirea

oE rft.rtrf)

Colfii frontali se folosesc la parcurgerea fefelor cu inclinatii mari, prin procedeul ,rcramponaj*.

30

IIANUAI[I, $[I,VAI O RUTUI UOilI[T

3.1.10. Piolet
:. . .::u1
este indispensabil pe timp de iam6, cdnd se
Fig.36

parcug pante cu inclinalii mai mari de 10'.

Piolet universal cu profil L:60 - 80 m.

rt$7
fix.

\
Fig.37
a) 9i b) piolet cu lopdlic[ r[sucit[ c) piolet cu lopllicd gi culit de ghea!6 interschimbabil. Se folosegte la ascensiuni pe perefi de gheaf[.

3.1.11. Bete de schi
Salvamont, belele de schi au un rol foarte important at6t pe pdrtia de schi, cdt gi in depla-i- : .r1 zone montane.
L.r

a)

Bete de schi alpine Bete de schi de

-

- , r.rlui.

.\ceste bele sunt folosite pe pdrtiile de schi. Lungimea lor se calculeazdin functie de indlfimea

b)

turi (telescopice)

Sunt folosite foarte mult, deoarece au avantajul de a putea (fig. 38). --.:::-3nea, transportul lor se poate face in mcsac

fi

reglate la diferite lungimi. De

c)

-.--r:re

,t i'

-\ceste befe sunt extrem de utile, ele putdnd fi folosite qi ca sondf, de avalanq[. Dintr-o de be{e se poate realiza o sondd de avalang6 cu o lungime de 3 m.

Bele telescopice de avalanga

,'-'

Fig38

'-,,-,

i'
31

-

Mircea OPRI$ RaUIPAPAL|GEF George RESTGA

3.1.12. Schiuri - Legituri - piele de foci
Schiuri:
Pentru operaliunile de salvare pe munte sunt recomandate: - schiuri de turd cu lungime de pAnd la 1,70 m.
1,80 m' Acest

- schiuri model CARVE tip BANDIT de la ROSSIGNOL, cu lungimi cuprinse intre

cipalele caracteristici pe care le au aceste schiuri sunt greutatea micd gi?nscrierea cu uguring6 in vira_

tip de schiuri a fost construit special penku zone cu zdpadd,rr.batuta sau cu hopuri.

1,

Leglturi:
Se recomandd o legdturd

robust[. Exemplu: SILVRETTA grupa 400.

Piele de foci: Pielea de foci este extrem de utilS in schiul de turd, deoarece permite alunecarea la cobo iar la urcare o blocheazd. Se recomand[ pielea de focd COLLTEX, cu lungimi care se aleg in funclie de lungi schiurilor qi cu lilimi mai mici dec6t l[qimea schiurilor.

3.1.13. Cutite de ghea!6
aderenfd perfectd pe suprafelele inghetate.

Sunt accesorii care se monteazd sub legdtura de schi de tur6, penku ca acestea sd ail

3.2. Materiale folosite in opera[iunile de c5utare gi salvare din avalangi
3.2.1. PIEPS 457 (fig.3e)
Acesta este un aparat electronic de detectare a victimei surprinse in avalanqd. Func{ioneaz doul sisteme: emisie - receplie, pe frecventa 457 KTIz (aceasta .it. f.".r..r1a internafionald). Pentru a putea fi folositd tehnica de cdutare a victimei cu ajutorul PIEPS -ului, este necese atit victima, cdt qi salvatorul montan s[ posede un astfel de aparat. Spre regretul nostru turigtii nogtri, in general, nu defin astfel de aparate, dar aprecien dotarea fiec[rui salvator montan cu plEpS-uri este obligatorie.

Fig39

32

}I[IiUAlUl $AI,V[I ONUIUI 3.2.2. Sondi de avalangi
=. reahzadiferenla :i,r=:=i roatd

UOilTAN

S:.-c: :e avalangd este compusd din mai multe segmente care prin imbinare reahzeazd o ttld' Cdutarea cu sonda de avalangS necesitd antrenament suficient pentru ca salvatorul -: ':.s,
dintre obiectele atinse de capdtul sondei.

Dtrliu cu capitul rrdci de avalanql

3.2.3. Lopati de avalangi
:-a --$r
Lopata de ar alangi este confeclionatd din materiale uqoare, cu sistem de cuplare, pentru a fi de transportat. Coada este scurt[, pentru a permite folosirea lope]ii in locuri str0mte. ri&41

33

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

3.2.4. Trusi de marcare in avalangi

diferite culori, acel Aceast6 trusd este compus[ din mici bastoane prevdzute cu fanioane de c[utatd' To folosind la indicarea ,n r*ito, zone din avalangl, pentru a se putea delimita zona trus6 poate fi gasita o porta-voce electronic[ folosit5 la diferitele comenzi.

3.3. Materiale auxiliare pentru operatiunile de salvare
la ridic Rolele sunt materiale indispensabile unei echipe, deoarece ajut5 foarte mult
sarcinilor grele.

3.3.1. Role

a)

Role simPle (fi5. a2)

b) Role duble

(frg. a3) ri&43

3.3.2, Blocator

cd to in decursul anilor, au apdrut pe pia![ diverse tipuri de blocatoare. Important este iar f.atAltensiune' alune bazeazd pe acelaqi principiui subiensirne, ele blocheazd 9oard1, qi tracliuni' Intr-un ansamt coardd. Se folosesc iu ,rr.a.i pe coard6, intinderi de funiculare

blocatoare cu role, se poate realizaun sistem de troliu'

IIA!iUil[[I, $AI,V[IORUI,UI il OilIIT

i

Ecrtoarele

se impart in trei categorii: Hocator cu mAner - func{ioneazddoar pe un fir de coard6.

w44

.f,-r:: :-:

Lt

Blocator fdrd mdner de coard[.

- acest tip de blocator poate funcliona pe un fir de coardd sau pe

o

Grigri (frg. a6 qi a7)

Ft&46

(Montarea corzii in dispozitiv)

'-9
-Yt

-

*.
I

'l---Y'

7

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

Frs.47

rald ae

stanca]

[aXrc;n

?,i'"'L"#.urui

3.3.3. Opt de cobor6re
Acest material are multiple intrebuintiri, dintre care principale sunt: cobordrea in rapel; asigurarea in deplasare a coechipierilor.

-

3.3.4. $tiht

@ispozitiv de frinare, blocare, asigurare - fi-e. a9) fi&50 (Montarea corzii in gtiht)

36

TTITUAI,U[

$[[Y[IONUIUI

ilOilllil

135
'fotnrr{

Troliu

ffi

este un utilaj specializat pentru cazurile in care este nevoie de for![ pentru sarcini mari, Ia recuperarea acestora din pere{i. Func,tioneaz6 cu corzi statice sau cu cabluri de o}el.

3.4. Utilaje pentru transportul accidentatului
3.4.1. Targa AKJA
Este utilajul cel mai folosit pentru transportul accidentalilor pe pdrtiile de schi (fig. 52). Tunspstul cu AKJA se executl intotdeauna cu 2 salvatori montani, obligatoriu, foarte buni schiori.

E:lclli

gi un tip de

rfu#- Anea$A AKJA este prev[zut[

AKJA pentru transportul accidentafilor pe teren neacoperit de zdpadd sau cu o roat6 (fig. 53).

37

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

3.4.2. Targa Canadiani
Targa Canadiand este, de asemenea, folositd la transportul accidentalilor pe pdrtiile de schi. Spre deosebire de AzuA, este prevdzutd in fa!6 cu doul fisele pentm a fi prinsd de un salvator montan, salvatorul montan din spate trebuind sd asigure transportul tirgii cu ajutorul unei cordeline de 3 - 4 m lungime. La noi in 1ard, este foarte pufin folositS, manifestAndu-se preferinfd pentru AzuA la transportul pe pdrtiile de schi.

rg51

38

UAI{UIIUI. SAI,YIIORUI,UI UOilTIT

3.4.3. U.T,2000
Targa UT2000 este un utilaj modern de folosin![ universald. Pentru transportul pe teren aeacoperit de zdpaddsau gheafl targa este prevdzrttd cu 2 ro]i care u$ureazdfoarte mult transportul' Este compusd din doud pdrli (fig. 55) care se asambleazd (fig. 56). Are o greutate totald (cu toate accesoriile) de 9 kg. Este omologatd pentru transportul accidentalilor cu elicopterul qi in orice zon6, indiferent de teren sau de cdt de greu accesibild este zona.
Fig;55

3 schi.

rlvator deline pentru

3.4.4. Sacul de transport GRAMINGHER

Este folosit la evacuarea victimelor din perefi, in cazul in care acestea nu au suferit acci&nte greve, cum ar fi afec{iuni ale coloanei sau craniului.

39

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

3.4.5. Sacul de transport TIROMONT
FuS8

Sacul de transPort Tiromont este folosit la evacuarea victimelor din zone aflate pe verticald. Se Poate folosi gi la transportul cu elicopterul'

G

&

'li:llr!].u. 'l

*,f. mro

mmn,l

3.4.6. Saltea cu vacuum
Salteaua cu vacuum se foloseqte la transportul accidentalilor care au suferit traumatisme ale coloanei gi bazinului, asigurind o imobilizare foarte bunf,. Fies9

-tls

r,

F

ExistS, de asemene a, atele cu vacuum foarte utile, in cazul traumatismelor membrelor superioare gi inferioare.

40

ffimpfr*c$ax$ &

ASIGURARI

4.L. Amenajarea unui punct de amaraj
Amenajarea punctului de amaraj reprezint6 in salvarea montan[ cea mai importantd opera:.:ne tehnic[. Acesta este punctul in care se asigurd atdt salvatorii montani, c6t 9i materialele cu care punctul de amaraj sunt foarte mari, ajungdnd = transportd accidentalii. Forfele care ac{ioneazd in se recomandd amenajarea punctului de amaraj acfiunii, kgF. Pentru securitatea :c.ndla 2000 - 2500 - cel pulin doud puncte fixe (fig. 60 - 61), aceasta in cazul in care nu se pot fixa mai multe puncte

-s.62
;me ale

* 66).

ri&60

(Amaraj in doul puncte, folosindu-se bucla de chingl)

or supe-

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

Amaraj in 3 puncte

-

fixe (faza 1) cu: nucl (a), piton (b),
bucl6 (c)

fig.63 -faza2 fie.65 -faza4
fi5. 64 - faza3

ri&63

Fig.65

(Fazele amenajirii punctului de amaraj in 3 puncte, cu bucl[ de coardi)

42

IiI[I{UAI,UI. $AI,V[I

O

NU[UI

IIOilI[il
bucli de coardi)

(Fazele amenajirii punctului de amaraj in 3 puncte, cu

0

4.2. Amenajarea regrup5rii
Regruparea reprezirrtd locul in care o echipS de salvatori montani se adun6 dupd parcurgerea unei lungimi de coardd de la punctul de amaraj. Printr-o lungime de coard[, se infelege lyneimea corzliin care sunt asigurafi salvatorii montani, aceasta putdnd varia intre 30 qi 40 de metri. In cazuri excep,tionale, in care terenul nu permite amenajarea regrupdrii la distanfele menfionate mai sus, aceasta poate fi fbcutl qi mai aproape de punctul de amaraj. O regrupare trebuie sd asigure loc pentru toatS echipa de salvatori, dar existd gi cazuri in care platforma naturalE nu permite acest lucru gi, in acest ca1regn)parea poate fi fEcutd in scdrife.

4,3. Autoasigurarea
Autoasigurarea ^ in regrupare nu este permis ca coechipierii echipei in regrupare (flg. 67) se face in punctul de amaraj descris in cap. 4.1. sd fie asigurali unul de celdlalt. Autoasigurarea se va face pentru fiecare salvator montan, in punctele fixe din regrupare (fig. 68), prin intermediul unei bucle de coard[ cu diametrul de 8 mm. gi lungimea de 1 - 1,5 m., prinsd de punctul fx prin nodul cabestan (fig. 6 - cap. 2) sau prin nodul opt simplu (fig. 5 - cap. 9i de vesti prin nodul opt dublu (fig. a - cap.2)'
Fig.67

Detaliu

--------_---.---

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

4.4. Asigurarea (in deplasare)
4.4,1. Asigurarea di namici
Prin asigurarea dinamicd,infelegem asigurarea ficutd din punct in punct, de cdtre un salvaff montan aflat in deplasare (fig. 69 - 70).

in aceastd situalie, salvatorul montan trebuie sI se asigure ?n aga fel incit distanla dinEe el gi ultimul punct de asigurare sd nu fie egal6 sau mai mare decdt distanfa dintre acest ultim punct qi coechipierul care face asigurarea. Pericolul constd in faptul cd in cazul desprinderii, distanla dintre capul de coardi gi ultimul punct de asigurare va fi mai mare decdt dubld, addugdndu-se gi coeficientul dc intindere a corzii, care poate fi intre 7 qi l0%.

44

}I[ilU[T[I. $AI,YAI O RUI,UI }I OilIIT

rA69

satvator

dintre

ultim
rdd 9i
tu1 de

45

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

k
.,. *

j
13

Montarea asiguririlor in deplasarea secundului

a) b)

Corectl -in caz de desprindere, secundul r[mdne in pitonul de asigurare. Incorecti - in caz de desprindere, secundul rdmdne cu toatl greutatea in m6inile
fis70

':

capului de coardd.

deplasdrile echipelor de salvare, se practicd qi asigurdrile fbcute cu ajutorul balustradelor. La acest tip de asigurare dinamicl se recurge in parcurgerea unor zone mai pulin periculoase. Asigurare cu ajutorul balustradei se face in felul urmdtor: se fixeazd o coard6, de preferat staticd, intre doub puncte de amaraj; pe lungimea corzii se mai frxeazd puncte de asigurare in aga fel inc6t balustrada sd nu facf, bucl[; salvatorul se ancoreaz6 pe aceastd balustradd prin interiorul unei bucle cu nod Prusik sau blocator.

in

IIAIT U[

[U[

SII,YAI

O

BUI,UI ilO I{IA}I

4.4.2, Asigurarea statici
Prin asigurarea staticd se infelege asigurarea fbcutd de unul dintre salvatorii montani, intr-un t:nct fix, pentru un alt salvator montan care se afl6 in deplasare. Acest tip de asigurare se reahzeazd iabaza unui perete sau in regrupare. Pentru asigurarea staticd se recomandd: o sd fie ftcut[ intr-un alt punct fix dec6t cel in care este autoasigurat salvatorul montan care :ce asigurarea coechipierului (fig. 73); o sd fie frcutI in aqa fel inc0t cel asigurat sd se poatd deplasa frr[ gocuri, iar in caz de tsprindere, sd poat[ fi oprit; . filarea sau sl[birea corzii s[ se facdprogresiv. Asigurarea static[ se poate face in mai multe moduri: - prin carabinier[ qi nodul cabestan (vezi detaliu frg- 67 , cap- 4); - cu ajutorul gtihtului (vezi fig. 50, cap. 3); - cu ajutorul nodului opt de cobordre (fi,g.72); - cu ajutorul grigri-ului (vezi frg.46, cap. 3).

wn
ustra-

perie preL

+rare I prin
47

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

ri&R

48

r
t

I

ffimp$tw$axF

5

TEHNTCA DE CATAnnne

5.1. Citirarea liberi
in Salvamont, cdldrarea liberd, numitd mai corect cd1drarea naturald, reprezintd o formd su:erioard a mersului pe munte, la care folosirea miinilor, pentru menfinerea echilibrului, devine oblimtorie, prin utilizarea prizelot naturale, care pot fi:

de sprijin, chei. Se folosesc prize de mind gi prize de picior care trebuie optimizate; fiecare salvator montan, in :mcfie de ca1it61i1e sale somatice (in[l!ime, lungimea membrelor) qi fizice (forfa qi rezistenfa mem:relor, in special), dar qi de forma sa tehnicd qi psihic6, trebuie s[ aleagl pnzele la distanfd potriviti, qi pe o anumitd direclie. El trebuie sd se simtd in siguranld pe =: le tracfioneze cu o anumitd forlb :rize, efortul slu trebuie sd fie normal, iar viteza de inaintare s6 corespund[ propriului ritm. Cd[drarea la indlfime nu trebuie s5 fie stresantd qi nici nu trebuie s[ fie considerat[ ca o :ascadorie.

-

de tracliune, de impingere, de aderen!6,

5.1.1. Principiile

ci[Sririi libere

lndiferent dacd este sau nu legat in coard6, ca qi de sensul in care se desfrgoar[ c5]6rarea, un respecte cdteva principii debazd ale cdflrdrii: ="lr-ator montan trebuie s[ L in orice moment, trebuie sd existe cel pulin trei puncte sigure de sprijin, alterndnd muta:'-a unei m0ini cu un picior €tg.7q. tr. Privirea trebuie sd preceadd cdffurarea,in alegerea pizelor gi ocolirea zonelor periculoase. m. Prizele trebuie verificate ca rezisten{[ inainte de solicitare. rV. Prizele de mdnd gi de picior nu se aleg prea sus sau prea lateral. V. Cdldrareanu se face in salturi (in echilibru dinamic), ci in mers ritmic, in echilibru sta--r. crlrr spun specialiqtii. VI. Corpul se menfine vertical, nu prea apropiat de perete. VII. Genunchii gi coatele nu se folosesc pentru sprijin. \tII. La urcare, se foloseqte virful bocancului (espadrilei), eventual qi pufin din partea latetaLa cobordrea pasajelor dificile, cdldrarea se face cu fafa la perete, privirea frc0ndu-se, in !r:si cM, printre picioare.

;

fig.15,76).

tX.

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

X.

XI.
te extrem6.

inaintea unui punct dificil, se cur6!6 vdrful espadrilei. Atenlie la rafalele de v0nt care pot dezechilibra, intr-un punct de echilibru sau dificulta-

XII. Apdsarea prizelor de mdn[ se face cu falangele degetelor in pozifie verticald
XIII.

(frg.77).

Cele trei puncte fixe trebuie sd formeze un triunghi, nu o linie. XIV. Toate aceste principii trebuie individualizate; escalada extrem6 schimbd multe din aceste idei de bazd, ca orice tehnic[ adusd la nivel de art5.

FUI4

ri&75

a) b)

Folosirea celor 3 puncte de sprijin braful drept -prizd de tracliune; braful stdng - pizd de impingere.

Prize de picior sprijin pe vdrful espadrilei; sprijin pe fald - talp6.

w6
Prize de picior a) sprijin pe talp6;
b) aderen![ pe talp6.

Prize de mfln5 a) tracliune cu fala pui-"i; b,c,d,e,g) tracliune in degete; f) tracliune intr-un deget.

tw

,H

fri

'%
{*u

iculta77).

IIIilUIIUI $[[Y[I 5.1.2. Procedee tehnice de bazi

OBUI,UI

U O I{

T[I{

in c6![rare avem mult de cdgtigat in siguran![ qi eficienfd, dacdsuntem stdpAnii unei tehnici de c1{irare bine pusd la punct. Trebuie deci si gtim cum putem :util:r;a prizele unui perete (puternic
fuclinat, vertical sau surplombat) sau fisurile qi muchiile pe care le prezintd. a) Efortul vertiial (fig. 78) este o primd metodl de clfSrare la care salvatorul st[ pe vdrful picioarelor (uqor depdrtate,lanivelul umerilor) iar miinile men{in echilibrul, apdsAnd una sau doud pire, nu prea deplrtate. Corpul se ridicd prin apdsarea piciorului aflat mai sus, dupl care mut6m o mdnd g.a.m.d.
Fi&78

aceste

*lil ii !
,11

r

,

#it t;lL{
-4 I il I
l/

I

lil

J
W

Procedee de opozilie sunt denumite tehnicile de c6!6rare la care membrele solicitd in sens opus prizele, oblindnd o bazd mai mare gi mai convenabil[ de susfinere a corpului. Exist[ o gamd largd de procedee qi variante ale 1or, de opozilie a celor patru membre:

b)

I

- cu picioarele larg deplrtate in lateral, numitl ,,qprai,f', aceast[ pozi{ie ghiului gi permite o cdldrare mult mai siguri 9i eficient6 dec6t cea direct6.

Opozitia Picioarelor Opozitia m6ini

(fig. 79)
mdreqte baza

tritrr'

- denumitl gi ,,bavarez6", este un procedeu de mare efect, spectaculos, obositor 9i relativ periculos. Prima variantd a acestui procedeu este apdsarea vertical[ a picioarelor perpendicular pe perete (prize de aderenfd) qi, in opozifie, tracfionarea a doud prize de min6, de jos tn sus (fig. 80). A doua variant6, poate cea mai spectaculoas[ gi evident mai riscant[, este opozi[ia lateral[ a mflinilor gi ap[sarea lateral[, dar in sens opus, a picioarelor (fig' 81).

- Picioare

we

Tehnica de escaladare a diedrelor prin qpraif

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

rieE0

{-

Bra(e - prizd de tracliune Picioare - priza de aderenld

Fig.8l

a) bralele - prizd de tracliune, picioarele - prize de opozilie b) bray stdng - prizd de tracliune, bral drept - prizd de impingere, picior stAng - prizd de impingere, picior drept - prizd de aderenld.

52

}IAI{UT[U[ $[[Y[IOBUI,UI UOITTIT

Opozitia lateral5 a bratelor

(fig.83)

- de la interior la exterior sau invers, se aplicl combinatd cu efortul vertical sau cu opozilia picioarelor, cu remarca unui moment de dezechilibru la mutarea unei mdini, care trebuie preluat cu piciorul respectiv.

Cheile (fig. 84, 85 - chei de mdn6, fig. 86, 87 - chei de picior) se executd in fisuri de dimensiuni mici (in care abia pot incdpea degetele), pdnd la fisuri largi, in care intr[ intregul picior. Opozi[ia se obfine prin presarea unui perete cu o parte a
membrului qi a celuilalt perete cu altd suprafaf6 a aceluiaqi membru. Cheile de palm[ se efectueazd prin introducerea palmei in fisurd gi rdsucirea ei sau strdngerea pumnului. ri&83 ft&84

Ci![rarein hornuri inguste - rrramonaj" b) C[[[rarein hornuri largi - ,rqprai{"

a)

a, b) Cheie format[ intre
degete gi podul palmei. c, d) Cheie formati intre desete si exteriorul palmei.

53

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

Fr&$

rb88

Opozitie spate

-

picioare (fig.88,89)

- denumitl ,,ramonaj", este un procedeu foarte rdspdndit pentru cd\drarea interioarl a hornurilor gi diedrelor, atdtla urcare, cdt gi la coborire. Odat[ cu cregterea ldlimii fisurii, imediat se poate
intra cu corpul in interiorul ei. DacI fisura devine adevdrat hom, picioarele se pot sprijini cu vArful ghetei de peretele opus, spatele se reazem[ de peretele din spate, iar mdinile apas6 tot peretele din fap.
Fi&89

54

}I[I{U[lUI, S AI,VII O [U[U I II O N TAI{ Opozilia spate - picioare - m6ini (frg' 90)
largi, prin urcale in trei timpi: - este tot o variantd de ramonaj, se aplic[ in hornurile qi in m6ini 1. Sprijinit in picioare (ambele pe peretele di+ft,++sa*sprijinite pe pereli opuqi) raceeagi remarc[), ridic6m corpul cdt mai sus; ;. Sprijinifi in corp (spate) qi picioare, ridicdm miinile;

3'Nesprijinimin-spateqiinmflini,ridicdmpicioarele'
PentrusiguranlaceFrariiSerecomanddanusefolosiaceeaqipriz6cuambelemembre
rioare sau suPerioare.

infe-

ra90

hornu: poate irl ghei.

5.2, Citirarea artificiali

lrrg' 9r,92)

m6n6 sau de Picior, a Pune o 9i la coborire' atdtlaurcare, cdt sc6rild in el qi piciorul in scdri!6. Scdrifa se foloseqte

Prinatec6!6raartiftcial,sein}elegealtiltzapitonulcaprizdde qi la traverslri

5.3. Traversirile
se pot face prin c[[6rare liberd sau Travers6rile orizontale, oblice, ascendente sau descendente, stificiald, dacd existd prize suficiente 9i sigure' traversdm, folosim procedeul r.rti.ut 9i lipsit de prize qi trebuie totuqi-s6J 1- -- -^^ ^^l^^ -,^* f^l^.; rrn nrrn^l un punct ."p.i ai".1u, sau prin pendulare.-Ambele procedee v9r l' ::fololi I ^r^-^1 -r: lateral' mai srrJde t urlrr.rr, practic efectu6nd o cobordre dirijat[

;"J#;;;;"Jr"t.

ffi*t;;ig**.,'ritat

H;;;;;;;;p;i;

55

Mircea OPRI$

Raul PAPALICEF George RESIGA

ri&91

50

Capit*rlu*

ffi

TEHNICA RAPELULUI 9I A COBORARII

6.1. Rapelul
Rapelul este o tehnicd de alunecare pe una sau doud corzi. De-a lungul timpului, s-au cunoscut mai multe variante de rapel, din ce in ce mai sigure, mai comode gi mai eficiente scopului propus.

Pregitirea pentru rapel
Dupd ce s-au efectuat toate operaliunile de proteclie a zonei de lucru, de amenajare a regrupdrii (frind deci stabilite gi verificate punctele fixe de ancorare a corzilor de rapel), de aducere qi aranjare a materialelor de lucru qi de rapel, se poate trece la fazele care preced rapelul: o Se leagd capetele corzilor de rapel (dacd acesta se executd pe dou6 corzi- recuperarea lor se face prin tragere de jos). Aten{ie! Sd nu se lege capetele aceleiagi corzi, iar cealaltd sdfie aruncatdios. o Se introduce o coard[ prin inelul punctului fix. o Se lanseazl corzile - pe rdnd - (sau coarda) de rapel, asigurdndu-ne (vizualiz6,td) cd nu
s-au innodat gi au atins regruparea urmdtoare. Pe coarda de rapel, se monteazd cobor6torul sau optul

o

(cazin care

se monteazd 9i bucla

Prusik de autoasigurare). . Cobor0torul se monteazd la ochiurile centurii de siguranf[ (de la centura inferioar[, de obicei, conform frg. 93) qi se asigur6 siguranfa. o Urmeazdlegareain coarda de asigurare, linut[ de secund printr-o fr0n[ (in cazul in care cel care face rapelul este asigurat de sus, din regrupare). o Rapelul se face prin p[qire succesiv[. o Pozilia corpului in rapel este 16satd pe spate, cu fafa la perete, privirea este indreptatd in jos, alegdnd locul de p6gire. o Picioarele desfdcute in,,V". o Un braf va fine corzile de deasupra sistemului de frdnare , iar al doilea bra! va fine corzile care ies din sistemul de frdnare, aproximativ in dreptul bazinului (fig. 94, 95). o Se face o ultimS verificare a tuturor echipamentelor gi materialelor necesare qi se aranjeazd

int-o

o

anumitd ordine. Se desface autoasigurarea qi se incepe rapelul.

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

Oprirea in rape!
Se poate face

1.

in doud feluri: Coarda din spate se trece peste piciorul din dreptul mdinii, formindu-se trei bucle str6nse
Se aduce coarda din spate deasupra sistemului de frAnare gi se face un nod opt simplu cu bucld.

pe

pulp[.

2.

- in ambele cazuri, salvatorul montan rdmdne oprit in rapel (fig. 96).
Fi&93 t"lS94

TIINUI I,U[ $[I,YAI

O

AUIUI

IiI O I{

TAII

I

stranse

bucld.

l
6,2, Cobor6rea (Lansarea)
vatorului pe perete, asigurat de sus. Aceast6 tehnic6 d5 posibilitatea celui care coboard s[ aibd mdinile libere, putflnd astfel sd lucreze cu ele. Aten{ie! Acest procedeu nu este indicat in cazul tn care zgomotele din zond impiedicd recep(ionarea mesajelor dintre cei doi salvatori montani (cel care coboard Si cel care asigurd). Asiguraiea celui care coboar[ se va face prin nodul semicabestan (vezi fig.7, cap.2) sau cu ajutorul uiui dispozitiv de fr0nare. Nu este recomandat nodul ,,oqt"- Pentru siguranld in cobordre, la leqirea corzlidin pitonul de asigurare se va monta pe coardd nodul Prusik sau un blocator. Acest pro..d.., se poate executa pe corzi cu diametrul de minim 10,5 mm 9i cu rezisten{a de nm l0 KN.

in operaliunile de salvare, se foloseqte foarte

des tehnica de cobordre (tehnica lansdrii) a sal-

59

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

6.3. Procedee tehnice
6.3.1. Rapelu! pe cobor6torul autoblocant
Condilia cu care acest procedeu poate fi pus in practicd este ca respectivul echipament sI fie in perfectd stare de functionare. Procurarea qi intrefinerea acestuia fiind dificil[, procedeul nu este
recomandat, cu atdt mai mult dac[ echipamentul este confec{ionat afiizanal.

6.3.2. Rapelul pe opt
Nodul ,,opt de cobordre" a fost conceput pentru rapelul executat pe trasee de alpinism. Asigurarea cu coarda de sus sau cu bucl[ Prusik este obligatorie pentru orice situa]ie.

6.3.3. Rapelu! Diilfer (fis.97)
Acest rapel trebuie cunoscut de cdtre tofi salvatorii montani, deoarece nu necesitd nici o buc16, carabinierd sau centurl pentru a-l folosi. Este totugi un procedeu la care este bine s[ nu se ajung6, dar care, datoritd imprudenfei, poate fi necesar a-l aplica. Corzile se introduc intre picioare, se trec pe sub pulpa piciorul stdng, diagonal peste piept, pe umErul drept qi prin spate lamdna st6ng[.

fisn

60

sd fie u e$te

ffiapHt**ul F

DISPOZITIVE DE TRACTIUNE

buc15,

fung5, se trec

Dispozitivele de tracliune sunt folosite in operafiunile de salvare pentru ugurarea efortului fizic, la trac,tionarea diferitelor sarcini (accidentat, dispozitiv de transport etc').

7.L. Scripeti
Scripe{ii sunt dispozitivele cele mai simple gi ugor de manevrat la tracfionarea sarcinilor. Cu a.iutorul mai multor role (vezi frg. 42,43 - cap.3) gi blocatoare (vezi fi5. 44,45 - cap.3), (de preferat) sau se pot realaasisteme de scripeli. La rcalizarea scripelilor, se pot folosi corzi statice asemenea, este De KN. dinamice cu diametrul de 10,5 mm qi cu o rezistenld cuprins6 intre 23 Si29 recomandat sd se foloseasc[ carabiniere cu siguran!6, cu o rezisten{d minimd de 38 KN. Vom enumera trei dintre aceste sisteme, considerate uzuale: 1. Scripeli simpli (fig. 98, a) : in acest caz, fotlade trac{iune ,,F" este egald cu greutatea ,,G" (F G)' La acest sistem sunt necesare urmdtoarele materiale: Blocator; RolS simpld - 1 buc' 2, Scripeli de gradul II (frg. 98, b) tn acest caz,F : Gl2. La acest sistem sunt necesare urmdtoarele materiale: o Coard6; o Blocator (sau nod Prusik); o Role simple - 2 buc. Scripeli de gradul III, cu tracfiune opusfl greutl{ii (fig' 98, c) in acest caz,F Gl3. La acest sistem, sunt necesare urm6toarele materiale:

o o o

CoardS;

3.

:

Blocatoare (sau nod Prusik) -2bwj Role simple -2buc. gradul III, cu tracliune in direclia greuta{ii (fig. 98, d). de scripe{i h acest caz,F: G/3. La acest sistem, sunt necesare urmdtoarele materiale:

o o o

Coardd;

:

o

;ffilfir

(sau nod Prusik);

Role simPle

-

3 buc.

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
aceste gocuri riscdnd sd

La folosirea scripelilor se recomandd, ca tracfiunea sd se facl cursiv, sd nu se tragd in gocuri, fo\eze prea mult punctul de amaraj al scripetelui.

62

illilUllul.
ocuri,

$AI,YAIORULUI

IIOilIIT

$
7.2. Troliu
t13
gama acestora, principala diierenla fiind modul in care se face recuperarea cablului sau a corzii statice: prin rotire, cu ajutorul manivelelor; prin migcare de ,,du-te-vino", cu ajutorul unui singur bra!; prin rotire, cu ajutorul unor motoare cu combustie. Troliile cu cablu folosesc role cu 100 de metri de cablu, cu diametrul cuprins intre 5 qi 6 mm,

in prezent, firmele producltoare de astfel de dispozitive au diversificat

o o r -

cu o rezistenld de 18 KN. Foarte importante la folosirea

troliilor sunt urmdtoarele:

verificarea cablului, pentru a nu avea toroane rupte; ancorarea trebuie fficuta in aga fel incit in timpul manevrelor troliul sd r6m0n6 fix. Puncteqi a prizelor naturale; le de ancorare trebuie bine alese. Se recomandd folosirea pitoanelor de expansiune - direc{ia de trac}iune trebuie sd fie pe axa longitudinalE a troliului; - cablul nu are voie s[ se sprijine direct pe margini st6ncoase. Pentru evitarea acestora se monteazd role de protecfie; - cleqtele de biocare trebuie astfel montat pe cablu incit accesul la el sd fie uqor; - in timpul operaliunilor in care se utilizeazI troliul, salvatorii montani care executd manerde sunt obligali sd poarte m[nugi de protecfie. in cadrul operaliunilor de tragere sau cobordre cu ajutorul troliului, sunt folosite mai multe ii indispensabile (fig. 99):
. Clegte pentru blocarea cablului

tr*6de

fronare

. Bridd pentru

inn[direa cablului

IoIi pentru dirij area cablului f irtej pentru detensionarea cablului

7. Cablu de ancoraj Carabinierd de forld (metalicd), cu siguran![, rezistenta de 3500 kgF (vezi ftg. 17,18 - cap. 3

Mircea

0PRIS RaUIPAPALICEF George

RESIGA

ri&9

Atenlie! Este obligatoriu ca la toate operaliunile care se executd cu ajutorul scripe{ilor sau troliului, sarcina care trebuie ridicatd sau cobordtd sd.fie asiguratd cu o coardd separatd, trecutd printr-un dispozitiv de frdnare sau folosindu-se nodul semicabestan. Aceastd coardd de siguranld se va fila tntr-un punct de amaraj separat de restul amarajelor ffig 100)

64

u[ilu[l[[ $illvlr 0aulul uoilTll{
ri&m

Exemplu de montare a dispozitivelo-iauxiliare ale troliului, sarcin[ (frg. 101).
fr& ml

in cazul in care se coboar[

o

oliului, intr-un
va

fila
Sistem de scriPefi

pentru montarea
clegtelui de blocare

o5

f;mpltolaxl S

TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI IN ABRUPT

8.1. Bucla reglabil5
CarabinierI Acest dispozitiv este folosit pentru ancorarea salvatorului in coarda de lansare, in cazurile in care se coboar5 un accidentatintargd, iar salvatorul tnsofegte mijlocul de transport De rqtinut: pozilia tErgii in timpul transportului trebuie sd fie la nivelul taliei salvatorului, bucla autoreglabilE ddnd posibilitatea regldrii acestei pozilii prin deplasarea blocatorului pe frrul buclei.
de ancorare

BuclI

de

coardi

o Bucl[ din coardd de circa 2 m lungime
gi cu diametrul de 9-10,5 mm.

Materiale folosite pentru acest procedeu:

(circa 2 m)

o

Carabinier6 cu bucl[ expres de 22 KN

gi cu lungimea de 1.2 cm.

o Blocator fbri miner. o Carabinierd cu siguranfd.

Carabinierl
pentru sarcinl Bucla hamului salvatorului

[ $[[Y[I O BUI,UI il OI{TAI{ 8.2. Prelungirea frAnghiilor (vezi fig. 9 IIAI{UTII

cap.2)

,T

I

Prelungirea de frAnghii se foloseqte numai atunci cflnd salvatorul montan, cu sau fir[ acci trebuie lansat pe un perete mai lung decdt lungimea corzii. Pentru aceasta trebuie sd ,tine{i seamq de urmdtoarele: - a Lalansare sunt permise numai corzi innodate in sistem - legarea a doud corzi cap la cap. -. .. normale, este permisd doar o innodare. - In conditii - Corzile alpine sunt foarte sensibile la cdderi de pietre. - Prin innodare, rezistenfa unei corzi se reduce cu cca 50Yo. - Fr6narea trebuie intrerupt[ la timp. Trebuie s5 rdmind cca 80 cm din frAnghie. - Cu o mind se va presa frdnghia in semicabestan, iar cu cealaltl m6nd se va face nodul de blocare. - Sub nodul de blocare se va face la cca 30 - 40 cm, un nod Prusik cu o bucl6 de fixare fut-un piton de asigurare. - Dupd innodarea celor dou[ fr6nghii gi trecerea nodului sub pitonul de asigurare, se va bloca coarda cu nodul de blocare. in continuare, se va desface bucla de asigurare a corzilor gi se va elibera ugor, p0n6 se intinde coarda de lansare. Cdnd s-a intins coarda, se va bloca qi se va desface nodul Prusik de pe ea.

8.3. Transportul accidentatului pe vertical5
in ciuda existen,tei unui material din ce in ce mai performant, a traseelor din ce in ce mai bine echipate qi a cregterii nivelului de preg6tire a practican{ilor, alpinismul nu este un sport lipsit de riscuri. in majoritatea cazurilor, accidentele sunt datorate neglijenfei sau ignoranlei qi ar putea fi
ugor de evitat.

Operafiunile de salvare qi transport al accidentafilor din pere{i verticali necesit[ o tehnicd deosebitd, de aceea putindu-se executa doar cu salvatori montani experimentafi. Fazele acestor operaliuni sunt: a) deplasarea la locul accidentului; b) acordarca primului ajutor; c) instalarca accidentatului in dispozitivul de transport Si transportul accidentatulul
a) Deplasarea la locul accidentului: Se poate face prin trei metode: de sus in jos, prin rapel;

l
simnlu

;-l

',al

I

jos in sus, prin c6![rare; o echip[ prin rapel, o echip[ prin c[ldrare. in func1ie de gravitatea accidentului gi de dificultatea zonei, se stabileqte numdrul de salvatori montani ce se vor deplasa la locul accidentului. Indiferent de caz, numdrul acestora nu trebuie sd fie mai mic de trei. in cazul in care echipa se deplaseaz[ de sus in jos, se localizeazd locul accidentului dup[ care, de deasupra peretelui respectiv, se va cobori in rapeluri succesive pind la accidentat. La noi in !ar6, aceastd tihnica este foarte utilizatd, deoarece relieful permite ajungerea pe deasupra perelilor, pe cdi mai uqoare. Dac[ locul in care s-a produs accidentul se gdseqte in treimea inferioard a peretelui, deplasarea reva face dejos in sus, prin c6!6rare. Dacd traseul pe care trmeazd s[ se efectueze transportul accidentatului este lung qi anevoios, 36 recomandd ca o echip[ s[ se deplaseze de sus in jos, iar alta de jos in sus 9i sd se amenajeze locurile pentru amaraj el e necesare transportului.
de

1. 2. 3.

!

67

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

Acordarea Pfimalui aiutor: in funclie de afecgiunile accidentatului, i se va acorda primul ajutor 9i, dacd este necesar, proteclie termic6, pentru a putea rezista la transport.
c) Instalarea accidentatului tn dispozitivul de transport Si transportul accidentatului: in carurlle in care accidentatul poate colabora, iar afecliunile acestuia nu necesit5 instalarea lui intr-o targd rigidd, transportul se poate face cu ajutorul sacului Graminger sau Tiromont- Sunt fie fixat cazuric6nd se poate folosi .hiur r.urn rl de la vesta accidentatului, cu condilia ca acesta s6

b)

proteja de salvatorul montan printr-o bucl6. in acest caz, salvatorul montan are sarcina doar de a accidentatul impotriva loviturilor de perete. tatgdUT DacS afecjiunile accidentatului sunt grave, este necesar ca acesta s[ fie instalat intr-o tranl2000, Mariner, Atpitra etc. Este obligatoriu ca accidentatul sd fie asigurat qi in dispozitivul de de Dispozitivul port, printr-o bucli de coarda legata intre nodul de ancoraj gi vesta accidentatului. (fig. 103-104). irunrport va fi insofit, protejat qi didjat la cobor0re de unul sau doi salvatori montani ri& $3
Fi& 104

Securitatea in transport este foarte important[, de aceea se impune ca locurile de amaraj sd fac[ respect6ndu-se con&1iile din cap.4.1. Deoarece forlele care solicitb punctele de amaraj sr foarte mari, trebuie avut in vedere ca unghiul format intre ele s[ fie de 45o, conform fig. 105.

68

II[NU[I,UI. $AI,V[I
ecesaf,

O

A

UIUI

}I OIT IAI{

;talarea
Lt.

Sunt

ie fixat proteja
rgd UT

"'trans-

ivul

de

i-104).

8.4. Transportul accidentatului din surplomb5
Salvarea gi transportul accidentalilor din surplombd sunt cele mai grele intervenlii pentru o echip6. Numai printr-otehnic[ corect[ reu$esc astfel de intervenlii dificile. Folosirea procedeului de ancorare poate fi decisiv[ in asemenea canxi. Pentru zonele unde surplomba este mare, iar accidentatul se gdseSte in perete, sub surplombd, existd doud posibilitdli de salvare (fig. 106).

Cazul

I

o Vor fi cobordli doi salvatori montani legali la dou6 dispozitive de cobordre separate. Cei doi vor fi legafi intre ei cu o coard[. Cdnd se ajunge la extremitatea surplombei, unul dintre

salvatori va rdmane acolo iar al doilea va cobori spre accidentat, asigurat prin coarda care il leag[ de salvatorul r6mas sus. Concomitent se elibereazd qi coarda de lansare. Cobor6rea salvatorului la accidentat se va face cu ajutorul pitoanelor, prin inelul cdrora se vor fixa nigte bucle de circa 20 cm' care rlmdn in perete. o Odatd ajuns salvatorul la accidentat, se vor lega unul de cel[lalt qi vor cobori pAnS la un punct de regrupare oPtim. . in cazul in care este necesard continuarea cobor8rii, este bine ca din regrupare, accidentatul sd fie preluat de o alt[ echip6, iar cei doi salvatori s6 fie recupera{i.

Cazul
o Se coboard

II

labaza surplombei, ca in cazul precedent. De aici, unul dintre salvatori va fi cobordt p6n[ in dreptul accidentatului (cu cca 1 metru mai sus decdt acesta). Salvatorul va arunca o buclr de coardd, in aga fel incdt accidentatul s[ o prindd qi sd o fixeze in inelul unui piton din zoni. Salvatorul se va autofila pdn[ la accidentat gi se va lega de acesta, apoi va elibera progresiv sus. bucla de tracfiune ptnd va ajunge la verticald. De aici, procedeul va fi similar cu cel descris mai

pin[

raj sd se uaj sunt

I

69

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA ri&106

8.5. Executarea pendulSrilor
pi situatd pe acelaqi perete cu acesta.

(fig. 107)

in operaliunile de salvare din perefi stdncogi, de multe ori suntem nevoili sd folosim tehnica penduldrilor,incantl in care zona accesibild este o zon[ paraleld cu cea in care se afl6 accidentatul

70

IIII{UAI,I

[ $[[T'[I O BUI,UI II OI{T[}I

Descrierea Procedeului
Capul de coardd va intra in rapel dirijat, fiind asigurat din regrupare cu doud corzi, de titre secund. Deplasarea se va face pdnd se va gdsi o posibilitate de amenajare a unui traseu pe verticald. b) Se vor fixa pitoane de asigurare pe noua variantd, pdnd tntr-un punct de unde putem onenaja o regrupare (atenlie la lungimea corzilor disponibile). c) Din regruporea precedentd, secundul va executa un rapel, fiind asigurat de cdtre capul de coardd din noua regrupare, pdnd cdnd secundul va aiunge pe noul traseu. d) Secundul va recupera corzile de rapel qi va continua cdldrarea pdnd in noua regrupare.
Pentru executarea unor astfel de procedee, salvatorii montani trebuie s5 cunoascd foarte bine, din punct de vedere tehnic: - Cobordrea; - Manevre de coardS.
Fi&107

a)

rlr \\)F:
funtca

ntatul

[{

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

8.6. Fortele de tractiune asupra punctelor de ancorare Forfa de tracfiune in coardE 9i in punctele de ancorare
La montarea unui sistem de corzi intre doud ancoraje, trebuie acordatd o atenlie deosebitd puterii de intindere a corzilor. Trebuie evitatd producerea unei forfe de trac{iune nepermisd asupra
punctelor de ancorare. Scopul acestui subcapitol este de a ilustra legdtura dintre forfa exercitatd asupra punctelor de ancorare, la o sarcin6 datd - ,,P" $i unghiul ,,cr".
Sistemul orizontal Desenul aldturat ilustreazd, in mod simplificat, un sistem orizontal. La efectuarea unui calcul,

de exemplu, plecdm de la o distanfd, intre cele doud puncte de ancorare, de 100 de metri gi o greutate de 100 kg ancorate pe mijlocul corzii orizontale.

ECHILIBRUL STATIC
Planul de amplasare
100 m.

Planul fortelor ,

Din planul for,telor este ugor de observat c[ fo(a tracfiunii cregte in unghiul cr. DacE am considera u.:0, atunci forla tracliunii cregte la infinit. Valoarea puterii de forfl poate fi determinat[ dup5 urmdtoarea formul6:
Inrl =lnzl

Rl

gi R2, dacd scade

=;.*

Sistemul pe plan inclinat
Desenul aldturat ilustreazS, in mod simplificat, un sistem pe plan inclinat. La elaborarea unui model de calcul, plecdm iar de la o distanf[ de 100 m intre punctele de ancorare qi tot de la o greutate (sarcin6) de 100 kg care este tot agd{atd,pe mijlocul distanfei pe plan inclinat.

72

UAI{U

AlUI.

$[[Y[I

OBUI,UI il

O }I

T[}I

ebita ;upra
or de

a1cul,

!io

p=100 kg.

calcula, conform formulei de mai Vom aduce qi acest sistem in echilibru static Ai apoi vom jos, forlele exercitate asupra punctelor de ancorare' ECHILIBRU STATIC

Planul de amPlasare

Planul for{elor
R2

>
RI
scade

P=100 kg.

asupla punctelor de ancorare creqte Vedem qi in acest caz cd,la sc[derea C[, forla de trac{iune punctului superior de ancorare la unghiul B' Valoarea considerabil. o for{6 gi mai mare va fi asupra puterii o vom determina dup[ formula urm[toare:

lnzl=

sin(B + aZ)

-cos(fr+aL)osit(F-at) cos(B - al)

)a

unul

lelao

Mod de lucru de urmdtoarele: Pentru asigurarea securitdlii, trebuie sd linem cont o Coarda nepusd sub sarcind va fi preintinsi: Forfa de intindere Lungimea corzit 80 kg 100 m 40 kg 50m 18 kg
Coarda Coarda va fi Pusl sub sarcin6' va lungi' Aceastl lungime rezulhE condilionat de elastic itatea corzii folosite, aceasta se de securitate. suficient[ s6 oblinem gi s[ lucr[m in condilii optime

o o

20m va fi ancoratS in punctele de ancorare'

+ie

73

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

Din ilustralia prezentatd, putem vedea cd inclinafia sistemului de coardd (unghiul B) are o influen![ neesen]ia16 asupra for{elor de ancorare (forlele se schimb[ cu mai pufin de 20%la o schimbare a unghiului B, de 30!). Concluzii: Forlele de ancorare scad foarte mult dacd unghiul u se schimb[ de la 0o la 3o. Fo(a de tracliune scade neesenfial, dac[ unghiul o este mai mare de 6o. SintetizAnd, putem afrcma cd intre coardd qi linia de leg[turd, intre cele doud puncte de ancorare, trebuie s[ existe un unghi de minim 5o, astfel securitatea sistemului de coard[ nu este periclitat[! Aceastd leclie a fost prezentat6 de Bruno JELK din Elvelia, cu ocazia intrunirii ,,Comisiei de salvare de pe sol", la a 48-a sesiune IKAR, in perioada 19-21 .09.1996, desfEqurati laKarpacz, in Polonia.

8,7, tntinderea unui funicular

1rrg. 108 a,b)

Acest procedeu se foloseqte pentru transportul accidentalilor intre doi versanfi, pentru a evita obstacolele grele ce se afl[ in vale. Materiale folosite la acest procedeu: - 2 corzi statice cu lungimea egald cu distanla dintre cele doud puncte de ancoraj (A gi C) plus lungimea dintre punctul de ancorare din aval gi locul unde targa poate fi preluatd (C qi D); - o coardd staticd sau dinamicd, cu care se face asigurarea tlrgii in timpul lans6rii; - 5 carabiniere cu siguranfd; - 2role cu carabinierd; - targd. Descrierea punctelor A; B; C; D - A * 2 puncte de ancorare pentru corzile fixe. Se va folosi nodul ,,opt simplu". - B - un punct de asigurare a tdrgii. Se va folosi,,nodul semicabestan". - C - 2 puncte de ancorare pentru corzile fixe. Se va folosi ,,nodul de hlocare". - D - la sldbirea corzilor fixe, acestea vor fi sldbite pdnd c6nd targava ajunge la locul dorit. Se va folosi ,,nodul semicabestan". Mod de lucru: - Se fixeazd in amonte cele dou[ capete ale corzilor statice. Punctele de ancorare vor fi ftcute conform tehnicii de ancorare, fiecare coardd in alt punct (vezi punctul A). - Se fixeazd un al treilea punct pentru asigurarea tdrgii (vezi punctul B). - Cele doud capete ale corzilor statice sunt duse la locul de ancorare din aval. Prin doud puncte de ancorare, corzile se tntind prin nodul semicabestan. For{a de intindere hebuie s5 fie conform tabelului:

Lunsimea corzii
100 m

Forta de intindere
80 ke 40 ke
18

50m 20m

ke

Cele doul corzi, dup[ intindere, se vor fixa prin,,nodul de blocare". Targa se fixeazE pe corzile fixe cu ajutorul a doui role cu distanlier intre ele. Se asigurd targa cu atreia coard[, pdnd in punctul de preluare al accidentatului. Se elibereazl capetele celor dou[ corzi fixe din punctul C, pdnd cdnd targa ajunge la locul dorit. S e recupere azd" toate materialele.

74

ulilul[u[ $[[Y[r0nutul ll0t{T[t
om)him-

tgl0r
1

tracmcotatE
!

0ff& Kg

12fi"

Lei de

nia.

evita

ii c)

108S lU

)rit.

rfi
cte
i:

femt

i\
[.

S.

\ \\" \\

tio
75

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

8.8. Transportul
a)

tirgii

pe funicular

Pentru executarea corect[ a acestui procedeu, este necesar sd se aib6 in vedere: Atunci cdnd funicularul are o inclinafie suficient de mare (peste 30o), targa de transport trebuie asigurat6 numai din amonte.

b) Cdnd funicularul are o inclinafie mai micd de 30o, targa de transport trebuie s[ fie asigurat[ din amonte qi din aval, pentru a avea posibilitatea fildrii t[rgii, cdnd slgeata funicularului creqte, iar targa nu mai poate aluneca. Materiale necesare: - 2 role de 30 KN; - 2 bucle de aproximativ 120 cm; - 2 corzi (40-100 m) cu diametrul de 10 mm; - 2 Prusik de 30-40 cm; - 14 carabiniere; - targd. Mod de lucru: - Targa se ancoreaz6 pe funicular conform fig. 109. - Din amonte se elibereazd" coarda de asigurare, folosindu-se frdnarea prin semicabestan. Dacd sdgeata funicularului cregte, targava fi filat6 din aval p6nd la destina{ie. - Pentru scoaterea t[rgii de pe funicular vom folosi procedeul descris la tema ,,intinderea
unuifunicular".
Role

76

!I[IiUA lUI. $[[Y[I

O

NUIUI !IOI{T[I{

8.9. Transportul accidentatului cu ajutorul tirgii cu roati, in teren variat
in zonele montane din Romdnia, transportul accidentatului cu ajutorul tnrgilor cu roat[ este mai des folosit. lndiferent de profilul terenului in care se execut[ acest transport, targa cu roatf,
ns?ort fie larului

si

estan.

mijlocul de transport cel mai bun. Avantajele acesteia sunt: - este foarte ugor de transportat, la greutatea ei de 7 - l0 kg, descompun6ndu-se in 3 subansamble; - fixarea accidentatului in targd este comod[ qi sigur6; - sistemul de rofi (una sau dou[) face ca aproximativ 70o/o din greutatea totald (targ6 + eccidentat) sI fie preluatd de acestea, salvatorii montani trebuind doar sd o echilibreze qi fr6neze. in func1ie de dificultatea traseului de parcurs, echipa de salvatori montani trebuie sE fie compusd din suficienfi membri, pentru ca transportul sd se desfbqoare in deplin[ siguran![. Din experienld, s-a vdzut c[ num6ru1 minim de salvatori trebuie si fie qase. Foarte important in transportul cu ajutorul tirgii cu roat6, este modul in care se face fixarea accidentatului in targ6. Se recomandd: o dup[ acordarea primului ajutor, accidentatul sd fie invelit intr-o folie termoprotectoare, apoi introdus intr-un sac de transport (fig. 110); o dupl aceastd impachetare, accidentatul va fi instalat in targa de transport, unde va fi bine fixat cu ajutorul chingilor (fig. 1 11);
Fig;l10

derea

ri&il1

!'

=l

la cele doui capete ale t[rgii se va fixa c0te o bucl6 de coard[, cu ajutorul cIrora se asigurl transportul pe teren in pant[ (fig. 112); o cdnd profilul pantei este foarte inclinat, se recomandd ca accidentatul s[ fre asigurat o buc\6 de coatd6, intre centuta acestuia gi bucla din cap[tul t[rgii care se afl[ tn sup\imentat, "o amonte (fig. 1i3).

o

77

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA
Fi&112

ri&l13

effir

ryil

In timpul transportului, repartizarea salvatorilor montani Ia targd", se face in felul urmdtor: cdte un salvator la cele doud capete ale tlrgii, c6te doi salvatori pe cele dou[ laturi ale tlrgii. in cazul in care num6ru1 salvatorilor montani nu este suficient, la cele dou6 laturi ale tdrgii, poate sE fie doar cdte un salvator. Terenul pe care se execut[ transporlul poate s[ fie: f. in urcare, 2. in cobordre, 3. in traverseu. in func1ie de cele trei posibilit[1i, echipa va proceda la asigurarea tdrgii in felul urmdtor: f. in urcaret - Caped din amonte al tirgii va fi asigurat cu un capdt de coardd la un punct de amaraj. Dacd panta dep[S^egte inclinalia de 30o, se recomandl sI se foloseascl tragerea acesteia cu un sistem de scripef,. 2. In cobordre: - Tot din capltul din amonte,targa va fi asiguratd cu o coardd fixatd intr-un punct de amaraj, de unde, printr-un nod semicabestan se asigur5 cobordrea. Aten{ie! Atdt la urcare, cdt qi la cobordre este obligatorie trecerea corzii de asigurare printr-un sistem de blocare (nod Prusik sau blocator), acestafiind montat pe coarda de care este legatd sbrcina. 3. in truverseu: Sistemul de traversare a unei pante cu inclinafie mai mare de 30'folosind sistemul Pendul Sistemul ,,Pendul" este recomandat pentru transportul unui dispozitiv (targa de iarni sau vard) la traversarea pantelor peste 30o inclinalie.

-

:-d j

Descrierea procedeului: Se ajunge la capul traverseului, se regrupeazd,,un salvator se deplaseazd (asigurat sau neasigurat in funclie de zond) cu un capdt de coard[, spre locul unde vrem sd transportdm dispozitivul. Aici salvatorul organizeazd, o regnrpare gi un punct de amaraj in care frxeazd coarda care este fixatd de capdtul dispozitivului. Concomitent, un al doilea salvator se va deplasa cu o a doua coard6, legatd de mijlocul dispozitivului, in partea din amonte. Acesta va urca oblic in amonte gi va fixa un punct de amaraj aproximativ la jumdtatea distanlei dintre cele dou[ puncte ale traseului de parcurs. Doi salvatori vor fi plasafi pe lateral dispozitivului, in josul pantei. Descrierea operafiunii: - Salvatorul (5) din capdtul traverseului va fila str0ns coarda legatd de dispozitiv; - Salvatorul (2) din amonte va f/,a strdns coarda pdnd cdnd dispozitiwl se va afla pe linia perpendicular[ format[ intre punctul de amaraj gi dispozitiv. Din acest punct, coarda va fi sldbit[ fin p0nd cdnd dispozitivul ajunge la salvatorul (1);
78

&r

IIAI{U[[[I. $AI,Y[I O NUIU I U OI{ TAI{
- Salvatorii (3) qi (a), cei de l0ng[ dispozitiv, se vor deplasa spre capdtul traverseului, sarcina acestora fiind de a asigura echilibrul dispozitivului de transportat qi de a ajuta inaintarea acestuia. DacI traverseul este mai lung, se va efectua regruparea la salvatorul (1), dupl care se poate
repeta procedeul pdnd cdnd se depdgeqte pasajul.

Avantajele sistemului,Pendul" fa{I de sistemele clasice care foloseau rrBalustradi": - Sporeqte siguranla tn deplasare. - Se folosesc un numdr mai mic de salvatori. - Dispozitivul se afl[ tot timpul in tensiune. - Efortul frzic al salvatorilor este mai redus. - Se folosesc doar 2 corzi in loc de 3. Procedeul a fost experimentat in cadrul $colii Nafionale Salvamont gi chiar in acfiuni reale
unde a dat cele mai bune rezultate.
*M*EA;}

rFl,

lacd

s.
raj, tde

@@
Pentru toate tipurile de teren este recomandat sd existe o echipd care sd pregdteascd asigurdrile qi o alta care sd se ocupe de transport, pentru ca acesta sd fie cdt mai cursiv.

'I lre)

8.10. Organizarea acfiunilor de salvare in zona alpin5 greu accesibile
gu-

\ici
ide ptn nct

Din aceast[ categorie, fac parte urm[toarele zone - vai cu abrupturi stincoase;

:

mla

fin

creste st0ncoase; versanfi abrupfi. Exemplu de asemenea zofie: Munlii Bucegi - viile care br[zdeazS masivul spre Valea Prahovei - Bran Munfii Piatra Caraiului - Creasta principald, cflt qi toate v[ile ce coboar[ spre Valea Bflrsei Munfii Fagdraq - Creasta principal[, cflt qi V[ile dinspre Nord Munfii Retezat * Cdlddrile glaciare gi crestele de leg[turd intre virfuri etc. Am ales aceste exemple intrucdt le considerdm cele mai reprezentative gi cunoscute de un mare num[r de salvatori montani, indiferent de zotaunde activeaz[. Aceste acliuni sunt considerate fEcdnd parte din categoria acliunilor foarte grele care se desfEperioadd de timp mai indelungat, de asemenea, numdrul salvatorilor este mult mai mare. intr-o Eoard
79

-

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

I. Fazele preg6titoare:

F Primirea apelului; F Localizarea accidentatului;

{@,f,

Organizarea grupelor de salvatori care vor participa la acfiune; Alegerea drumului de acces cel mai rapid spre locul accidentatului; Alegerea materialelor gi echipamentelor necesare la intervenfie; F Deplasarea spre locul accidentatului a unei mici formafii (obligatoriu ca din aceastd formasa lie faci parte cel care r[spunde de acordarea asistenlei medicale). Aceastd forma{ie va avea asupra lor un minim de materiale qi echipamente necesare; F Localizarea in teren a accidentatului gi transmiterea localizdri formajiei numdrul2. $eful de formafie este obligat s5 facl parte din acest egalon. in timpul deplas6rii spre accidentat, se va stabili traseul de retragere. La stabilirea traseului de retragere cu accidentatul, se vor avea in vedere urm5toarele: - traseul sI prezinte zone cdt mai sigure; - dac[ este posibil traseul de recuperare nu este obligatoriu s[ urm[reasci poteca turistici. Se poate gdsi un traseu direct in cobor6re, acesta fiind mult mai rapid. in timpul transportului pe vilcele sau zone inclinate unde existd posibilitatea angrendrii in alunecare a bolovanilor, materiale lemnoase sau alte materiale, vom lua toate mlsurile ca acestea sd nu loveasc[ echipajul care asigurd transportul. Se va evita executarea de traversee, in sezonul de iarn[. Dacd nu pot fi evitate, se va folosi tehnica ,,PENDUL". in permanenf[, pe tot parcursul traverseului, se execut[ o asigurare perfect[ a dispozitir,ului de transport, cdt gi al coechipierilor. Dacd durata transportului este mai mare de circa 3-6 ore, se recomandd folosirea unei a doua formalii, care sd inlocuiasc[ salvatorii montani obosili. In cazul in care se lanseazd dispozitir,ul de transport in zone inclinate, se recomandd ca doi salvatori si preglteasci amarajul de larsare din timp, ca echipa de transport s[ efectueze o coborAre continui. Formalia care asigurd transportul va fi formatl din (3-a) salvatori. Accidentatul va fi in permanenfd sub observalia salvatorilor insofitori. lnorgaruzarea acestor agtiuni, in sezonul de iam5, vor kebui luate mdsuri suplimentare, acestea fiind : pe tot parcursul acliuni se vor evita zonele care pot provoca avalanqe; pacientul va fi bine protejat contra hipotermiei; vor fi evitate zone cu corniqe.

) ) )

&

rXt

-

II. Procedee tehnice folosite la actiune: in sezonul de var[: amaraje
lansare

tiroliand - pe doud corzi; pendul - in traversare; scripeli - in urcare.

- acestea se poate face pe puncte - in coardl staticS;

naturale sau amenajate cu ajutorul pitoanelor;

8.11. No[iuni de salvare cu ajutorul elicopterului
8.10.1. Semnale pentru dirijarea elicopterului de !a sol
Semnalele care uflneazd, a fr prezentate sunt destinate a h utilizate de cdtre dispecerul de sol, avdnd ?n mdini, dacl este necesar, mijloace de semnalizare (palete, bare luminoase sau lanterne electrice) qi pozilionat cu fafa cdtre elicopter gi in locul cel mai vizibil de cdtre pilot. Semnificafia semnalelor este aceeagi indiferent de mijlocul de semnalizare utllizat. Semnalele marcate cu asterisc sunt destinate a fi utilizate de cdtre elicoptere in zbor la punct fix.

80

cd zona in care utmeazd a ft inaintea utilizarii semnalelor urmdtoare, dispecerul se va asigUra ciocni' dirijat elicopterul este liber[ de obiecte cu care acesta s-ar putea

illt{u[[[L

SALVII

0nuluM0 ilTlll

1. Plasali-v5 in acest loc!
na-

2. tnaintagi!
Explicalie: Bralele uqor depdrtate, palmele intoarse spre inapoi 9i deplasate printr-o migcare repetat[ de inainte inapoi de la in61limea umerilor.

ilrde

Explicalie: Bralele pozi{ionate vertical deasupra capului cu palmele cdtre interior'

-

fa-

le

rlu-

nu

nl.
rlui

3. OPriti!
sal-

ua.
)er-

Explicalie : Bralele se incruci geazd deasupra capului printr-o miqcare repetatb' (Rapiditatea migcdrii trebuie corelatd cu urgen{a opririi, de exemplu,
miqcare raPid6, oPrire PromPt6.)

Explicalie: Oricare bra! la nivelul umgila palmainin -anu in'dreptul gdtului, cu lateral, in dePlaseazd MAna se bralul rdm0ntnd indoir -.

4. Oprili motorul (motoarele)!

d:

sol,
erne

fx.

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

5. Virati!

t
Explicayie:

s I

a) Virafi cltre partea stflngl

a

dumneavoastri:

Braful drept in jos, bralul stdng miqcat repetat, de sus spre inapoi. Y iteza miqcdrii bralului indic[ rata virajului.

b) ViraF cltre partea dreaptl

a dumneavoastrl:

Bralul st0ng jos, braful drept miqcat repetat, de sus spre inapoi. Y iteza miqcdrii bralului indic[ rata viraj ului.

6. Porniti motorul (motoarele)!
Explicalie:

7. tncetinili!
Explicalie: jos, cu palmele c6tre sol, Bralele in apoi miqcate de mai multe ori in sus gi in jos.

Mina stAngd deasupra capului, cu un numdr de degete intinse, corespunz[toare num[rului motorului ceurmeazda fi pornit, gi o miqcare circulard a miinii drepte la nivelul capului.

J,-.J

-L

..

82

ilil{u[[u[ $[[YlI 0nuluM0illlil
8. Fr6nele!
Explicafie:

a) Acliona{ifrilnele!
braful gi mtna cu degetele intinse, orizontal in fa{a corpului, apoi se inchide pumnul'
Se ridicd

b) Eliberafifrfrnele!
Se

mina cu pumnul str6ns, orizorrtalin fala corpului, apoi se intind degetele.

ridic[ braful

gi

9. Deplasali-vi inaPoi!
Explicalie:
Brafele in lateral, cu palmele cdtre inainte; brafele sunt balansate'prin migcare repetatd spre inainte gi in sus pin[ la in61limea umerilor.

1O.

*Rim6neli in zbor la punct fix!

Explica(ie: Bra{ele intinse orizontal in ambele pdrfi.

11. xUrcati!
Explicalie : Bralele intinse orizontal, cu palmele rotite in sus, fbcind sefilne cdtre in sus. Viteza miScdrii indicd rata urcdrii'

L2.

xCobor6ti!

Explica(ie: Brafele intinse orizontal, palmele rotite in jos, fbcdnd semne c6tre cu in jos. Yttezamigc6rii indicd rata cobordrii.

83

Hircea 0PFU$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

13. *Deplasarea pe orizontalS!

Explicalie:
Braful corespunzdtor intins orizontal in lateral in direclia deplas[rii, iar celdlalt bra! miqcat, in aceeagi direclie in fala corpului, migcdrile fiind repetate.

cc

da

6

ml

L4.

Totul este in reguli!

15. xAterizati!
Explicalie:
Bralele incruciqate gi intinse in jos, in fala corpului.

Explica{ie: Braful drept ridicat de la nivelul cotului, cu degetul mare intins.

84

IIA!{UAI,UI. SAI.VII

O

NUIUI

}I

O

I{IAIT

8.10.3. Tehnica de lucru ,,Coarda super lungi"
Marc Ledwidge-P arlts C anada (a prezentat aceastd tehnicd la Congresul CISA-IKAR 2006 SLOVENIA)
Se de{ineqte ca,,Operaliune dincolo de lungimea normald de lucru". Lungimea normalf, a corzii de lucru se considerd a fi intre 30-60 m, cel mai des lucrdndu-se cu lungimea de 30 m. Coarda de salvare creqte in dimensiune in fracliuni de 15 m. Dacd o lungime de 60 m a corzli de lucru nu este de ajuns pentru a se accesa accidentatuVzota, urmdtoarea tehnicd se va lua in considerare. Aceast5 metodd implicd extinderea lungimii corzli de lucru, fbr[ a men(ine elicopterul in survol la punct fx.

Criteriile care determin[ folosirea acestei metode sunt: . spaliu insuficient pentru rotorul elicopterului; . perefi verticali gi de mari dimensiuni; . canioane adAnci; . accesul de la sol necesitd prea mult timp in situaliile de urgen![; . accesul de la sol implicd riscuri prea mari. Elemente care trebuie luate in considerare gi necesitl aten{ie sporit[: . aprecierea distanlei verticale este dificild; . este nevoie de mai mul1i salvatori care trebuie cobordgi gi extraqi; . probabilitate mare de balansare gi lovire a sarcinii aflatd,la cap6tul corziilcablulul Este necesard o instruire (briefing) detaliatl a intregii echipe inaintea inceperii aq-fft" mecanic, salvatori etc.). Tehnica este folositE pentru recuperarea/extragerea de la ,disa4e, --rE--":--,rs mari. Imaginile urmdtoare ilustreazd,la modul genetal, procedura.
85

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

8.1O.4. Sistemul ,,Coardi lung5"
Dan Halvorsen - ambulanla aeriand norvegiand (a prezentat aceastd tehnicd la congresul CISA-IKAR 2006 SLOVENIA)

i

!
Ar w,. +-S
.' il:ar.Jr c" ,Tl ',
.jajc

-;{

A
il\

-a

u

! \.. t, It 'r\

i
\1li
I i

i'r

.,'l

i/l llit ;r'i/t t t,ii il! L,YI !!
lt $t
tt

iljt

!

"!lr S li .9" rli
_ I i.

I ', \ i ir, r .i I ''i r '} J | ,; .,4
',

Yrelung,reaccrz,r deqhidare

'ili "l
;1ri

{il ill t

1i ii \'i
ii
I,i

t

1

lil
,

tr
:41,
I I

,ffi

t/ utt
I

|iil . *ii.!

Mt-* it llir-

i

-''i$ 1l

ilt i/t
tt
I
I I

.@ &t* rs\ #

il 1,i \i \i i: t: iiF] w

N

^!l
TI;
.L/

!I

i l*".rli&rijs t:s j;' rskilirra u"'**' "'

^ll!*\
I

/
I

a/1

\jt

irr
'*, {.'
tA

i

,
!{ift
i

r

i

?r*lunfivre acarzir de *hida{*

E

n

I

it.

i
I
:
1

'ilil,
tiii

llt

Wti ilf.
4ri

i{t it{,
,
i,
It ii_

E }e.

o

t.; !/l
gn 4J'

i

,li

U,i 'ti
wL: xll
I

i

1r

"ii tu!, !H1

'{
'{

,

i,
t.

i

"!t tl

t

'i ,it , I !//t,i \, t"i
ill
ltl

r\r

\ffi .
\1"1

-*.-=4.:,*ffi&*r 'IF*rltrl'

ll !li/ tltt '!l
it ttt vt

J

i I

\ Ii i\
i
i

i
r

I decabru ridicare

I

i i

!1, r':

& w ffi r*\ '.# w * ff ..& wa\'
i

,'!-e
l

i

j

I

_'frI

il,'l "i t,i ?Ll,i tt

. r,-..",-.r ! .r,. e1,\;-!,,..{.

ift, illil illl t
*,'l 'ItJt 't

rtlt

tfi
'i I ,,t

U, 1lt

J

i i
1

,,{i

i

't* ,

I i
I

Tehnica Norvegiand de acces a zonei de salvare care nu poate fi atinsd cu lungimea normalS de lucru a cablului/corzii. Toatd echipa executl aceastd tehnic[ cel pulin de doui ori pe an. Tehnica se exerseazd de c[tre toate echipele de salvare din Norvegia.

86

ffapttsf-*a*

*

SALVAREA MONTANA iTT SEZONUL DE IARNA

9.1. Introducere
in sezonul de iarn[, activitatea Salvamont are un
caracter deosebit

faf[ de sezonul de var[.

Existenla stratului de zdpadd, sau gheafl ce acoperd pantele munlilor face ca deplasdrile sd fie mult mai dificile qi mai periculoase. Pentru ca deplasarea sd se poatl face in deplind siguran![, este obligatoriu ca salvatorii montani s[ st[ptneascd foarte bine tehnicile specifice iernii: - tehnica folosirii pioletului; - tehnica de cdlcare azdpezii (tehnica inaint5rii pe zdpadd); - tehnica folosirii col{arilor; - tehnica schiului. O atalizd fbcutd asupra accidentelor din sezonul de iarnd relevd urm[toarele: . cele mai multe accidente au loc pe p6rtiile de schi; . pe locul doi se situeaz[ accidentele care survin pe poteci turistice; . pe locul trei sunt accidentele care survin in urma rdtdcirilor; o o altb categorie de accidente o reprezinti avalangele, acestea din urml fiind gi cele mai periculoase. Cu o profund[ cunoagtere a tehnicilor enumerate mai sus, salvatorul montan este necesar sd fie un foarte bun specialist, indiferent de zona in care activeazd: zond alpind, abrupt alpin, poteci imp[durite sau pirtii de schi.

9.1.1. Folosirea pioletului
Pioletul (vezi cap. 3.1.10, fig. 36 - 37) este materialul de bazd folosit in deplasdrile pe pante at zdpadd, sau cu ghea\d, fiind socotit al treilea punct de sprijin. Pioletul universal este cel mai des ttlhzatin ascensiunile din mun{ii nogtri, iar pentru perefi de gheafd 9i cascade de ghea![ se folosegte pioletul din f,tg. 3] - a. Pentru folosirea pioletului universal, este necesar sd fie dotat cu bucld de asigurare conform fig. 114.

ri&114

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA Poziqiade prindere qi folosire a pioletului se numeqte ,,prizdpiolet". ,,Prizele

piolef'pot fi:

Prizdpiolet 2. Prizd,piotet 3 . Prizd piolet 4. Prizdplotet

l.

BASTON, ANCORA SPRIJIN,

-

cu doud variante,

ALARMA.

1,

Prizi Piolet BASTON

Aceastd tehnic[ se foloseqte, in general, pe pante cu inclinalii de pdnl la 40o. in acest caz, pioletul se prinde cu lopdlica in palma mflinii, degetul mare se trece pe sub piolet, astfel incAt partea b" *r* a pioletului s6 fie prinsl in palma mdinii. Bucla de siguran{d se va trece peste incheietura mdinii (fig. 115).
Fi&l15

2. Prtzl piolet ANCORA
Acest tip de prizdare dou[ variante, in funclie de inclinafia pantei pe care se face deplasarea. Pentru pante cu inclinalia de p6ni la 55o: - Pioletul se prinde cu ambele miini de partea superioarS, iar bucla de siguran![ va flr trecutd peste incheietura m6inii care prinde 1op6[ica pioletului (fig. 116). Pentru pante cu inclinalia mai mare de 55o: - Pioletul se prinde cu una dintre mdini, av0nd ciocul metalic indreptat spre sol. Bucla de asigurare se trece peste incheietura miinii respective. Cu cealaltd mtnd se prinde pioletul la circa 10 15 cm de vdrful cozii (frg. ll7).

88

illt{u[[s[ $il,var0aulul u0ilrlil
ri&U6

A?,

tea ma

3, Prizi Piolet SPRIJIN
priza piolet SpRIJIN se foloseqte foarte mult la traversdri de pante cu inclinafii mai mari de o mind se prinde pioletul de partea superioard, cu lopdfica in palm6, asigurarea 40.. in u""ri. "ur,cu va fi trecut6 peste incheietura *ainii respective, iar cu cealalt[ minl se prinde pioletul la circa l0 15 cm. de vdrful cozii (fig. 118). Tot aceast6 priz[ se folosegte qi la cobordrea unor pante mai mari de 40'. In acest caz, o mdnd (fig. 119)va prinde lopdfica de la mijloc , iar cealalthva prinde coada la circa 10 - 15 cm de la vdrful ei in ambele cazuri, virful cozliva fi tndreptat inspre sol'
Fi&118

ri&l19

89

Mircea OPRI$ Raul PAPALIGEF George RESIGA

4. Prizd piolet ALARMA
Aceastd prizd a pioletului se folosegte la deplasdri pe pante foarte inclinate (in general la cobordre) qi ne ajutd la oprire in cazul unei alunecdri nedorite. Prinderea pioletului se va face ca la priza piolet ANCORA, cazul 2 (fig. 120).

ri&U0

A 1n616 collari)

b
(Cu collari)

I

9. 1.2.

Cilcarea zdpezil

Tehnica de cllcare a zdpezii este foarte importantd la deplas[rile pe pante cu zdpadd", insuqirea acesteia ajutind la inaintare atdt din punct de vedere fizic, cit qi privind securitatea deplasdrii salvatorului montan. Cdlcarea zdpezli este diferitl in funclie de sensul deplasdrii. Astfel avem: c5lcarea zdpeziiinurcare, cllcarea zdpezli tn traverseu, cdlcarea zdpezli in cobordre, oprirea din alunecare. tehnica sdpdrii urmelor in pante cu zdpadd inghe(at6.

1. 2. 3. 4. 5.

90

i

I6

'fuZt'Eri glued ul elnlsoce Inlgclpc pugEgul'1erc qp 'Eg erelulet4 ep ericanp ed cqqo We&z nc elued lruorcrd nc etSeSEd es 'ernlsece eorexg fdnO'(gZt uJ ecnpo4rn es mlncuecoq IUJ9^) oluow€ urp lruorcrd no ]slncoxo g e,r sed ynu4rd 'nepecord lsece
e1 ',,1e$rcrucr4 rnlnsed'o eoilrqol
elSesoyog es 'og?

-

o0l el gryd ep erieulcul nc elued rulued :eepscord Enop pl$xe 'relued ulfuurlcul pdn(

nesro^erl ug;;zadPz eereclPf, 'z

IZIf,Id

cclfitt
elelured rrurl qnop ec erylr- eA elrun 'Errun rSeeece ed nFol 'eurm ozeprlosuoc ruru Es rardtqceoc eallop IB-ep Iec eO -uEylqo Bclpc rol rrJqruour liol 'eruseldep gpu€tuoceJ es 'crur ruru lgo eg ES Joluerdrqceoc InIoJe ec rulued 'Ecugp€ euiln uI gzeeserd es tS taru -m Bluralel urp 'rnlncuecoq Flerolul nc qpedgz er es 'ppedpz u! alrzlt eerd ppurye es ynsud gceq 'red -rgco rJqruoul riol ep 'rnlnsed uereEele ?l erueos guli ps ernqel ,,eurJrr ole1" oJec 1ec 'gdtqce ul e8reu os pcsq 'eresuldep uI Eoseesoqo au nu ps lgcuI '1eg eSu uJ Pffiele elnqe4 mpsed eerurEunl '171 run8g uuoJuoc U eA rnlncu€coq ?uun rS pluud er1ul leuuoJ lnlq8un 'rnlncueooq ed14 urp u4ed'sof uI sns ep pqg EuJn q ?l"lrcJoxe eeunrsord 'so[u1 1e1derpu3 U eA Inlncuecoq InSJg^ 'erSpd e1 'mlnurzuq eeurigl nc gleEs U BA ereolcrd e4u1?leJelel eiuulslq -

'QZt 'flril

q

erefrn ut llzadPz eeleJlPf,
Ifl

'T

r[tt{0n

InIfl

u0r[alIs

ltnil[n

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

ri&m

.'q

\

WA

- Pentru pante cu inclinafia mai mare de 45o se foloseqte ,,p&sul ad6ugat". La acest procedeu se std cu fafa inspre pantd gi cu piciorul aflat in direc{ia de mers se p[geqte introducdnd bocancul in panta de zdpad6 cu v6rful indreptat pulin in jos. Pasul va fi fbcut la circa doul ldfimi de bazin. Cu celdlalt picior se va p6qi in aga mod incit distanla dintre cei doi bocanci sI rdm0nd la o l[lime de bazin. intotdeauna bocancul din spate va fi introdus in urma celui din fa16, astfel pEstr6ndu-se o zond de pantd necdlcatd, necesard pentru a nu se strica echilibrul pantei de zdpadd,. in ca, contrar, existd pericolul caparta s[ se rupd qi s[ se provoaco o avalangd (fig. 125).
Fi&125

92

TIII{UAI,UI, $AI,V[T OBUI,UI !I

O

illlil

zdpezii in coborSre Aceasta se poate face prin doud procedee:
Cdlcarea zdpezii la coborfrrea unei pante prin pdgire, poate li executatd in doud moduti: Pdqire cufala spre aval (ftg.126); Se foloseqte la cobordrea unor pante cu inclinafia de p0nd la 45". Distanla lateral[ dintre bocanci va fi de o l[lime de bazin. Se introduce tocul pantofului lds0ndu-se intreaga greutate a corpului in urma ftcutE. in cazul in care stratul de zdpadd este dur, se va bate bine urma p6nd cind tocul bocancului va sta sigur in urml. Unglriul format intre bust qi pantd va fi de circa 70o €rg.127).

3. Cilcarea
Tobogan.

a) b) a) o

Pfin pdsire.

w26

4l; {t'

.r11,"
."d;.t

:

Se foioseqte la'coborarea unor pante cu inclinagii mai mari de 45o. PSqirea se face cu v6rful bocancului, in acelaqi mod ca laurcarcaunei pante (vezi cap.9.I.2. - pct. 1).

o Pd;ire cu fala spre amonte

Cdlcarea zdpezii la cobordrea unei pante prin procedeul,tobogan" (frg. 128) Este un procedeu foarte des folosit la cobor0rea unor pante cu inclinalii de pdnd la 50o, acoperite cu zdpadd consistentd qi relativ neted6. Salvatorul montan iqi va l6sa greutatea corpului pe tocurile bocancilor, vdrfurile bocancilor vor fi cu circa 10o mai ridicate fald de pant6, iar distan{a laterala dintre bocanci va fi la o ldtime de bazin.

b)

:#

93

ri&U8

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

4.

Oprirea din alunecare

a) Oprirea din alunecarefird piolet in cazul producerii unei cdderi sau unei alunecdri necontrolate, este bine ca, imediat ce se produc aceste incidente nedorite, pentru a nu prinde vitezd prea mare, sd incercdm s5: - ne tntoarcem cu fa[alapantd, - sd intindem bra{ele desfEcute in formd de ,,V", - sI desfacem picioarele in formd de ,,V",

- sI incercdm s[ pitrundem in stratul de zdpadd vdrfirile degetelor qi cu v6rfurile bocancilor. cu

I

Aceste miqcfui vormenline corpul

inpozifa

corednperffu oprirea din alurecare.

Opun6nd astfel rezistenlI,
se va produce oprirea

)*

definitiv[.

b) Oprirea din alunecare cu piolet si collari ln acest caz, yom folosi ,,priza piolet alarrrril' (cap. 9.1.1. - fig. 120, b), cu picioarele indoite in sus, astfel ca vdrful collarilor sI nu ia contact cu suprafafa zdpezii deoarece, in caz contrar, existd pericolul de a fi aruncafi peste cap.

5.

Tehnica

sipirii

urmelor in pante cu zipadi inghetati (fig. 129,130,131,132)

Pentru o deplasare in siguran{[ pe pante acoperite cu z[pad[ inghe{at6, in cazul in care salvatorul montan nu posedd collari, este necesard sdparea de urme, tn care sI se poat6 p6gi, cu ajutorul pioletului. Pentru s6parea urmelor, se foloseqte lopdfica pioletului. Addncimea urmelor sdpate, pentru siguranld, trebuie sd permit6 intrarea unei jumltdli din talpa bocancului. ln cazul in care lop6{ica pioletului nu poate fi folositd datoritd durit[tii stratului de zdpadd inghefatd, se poate folosi ciocul pioletului pentru sdparea urmelor.

9.2. Mersul pe coltari
insugirea mersului pe collari este extrem de importantd pentru deplasarea in siguranll pe pante gheaf[ sau zdpadd inghelatd. Tehnica mersului pe collari necesitd mult antrenament, sub directa cu indrumare a unui instructor. La frxuea colfarilor de bocanc, trebuie avut grijl ca reglajul s[ fie cit mai strdns pe bocanc, in caz contrar existdnd riscul dezechilibrdrii. Tehnica mersului pe collari includ qi folosirea pioletului, ca punct de sprijin. Pionierul tehnicii mersului cu collari gi piolet a fost Otto ECKENSTEIN. Dupd numele lui a

fost denumitd tehnica,,Eckenstein".

Principii de bazi ale tehnicii ,,Eckenstein"

(frg. 133)

Presiunea exercitatd de collar asupra zdpezii sau ghelii (indiferent de pantd), trebuie sd fie aceiaqi in orice punct, tn caz contrar, existdnd riscul de afi dezechilibrali. 2. In deplasarea cu ajutorul collarilor, indfermt de pasulfolosit, ordinea miqcdrilor trebuie sdfie: I. Fixarea pioletului. il. Deplasarea unui picior. ill. Deplasarea celuilalt picior. 3. Presiunea exercitatd de centrul de greutate al corpului trebuie sdfie pe linia ce uneSte cei doi bocanci.

1.

94

illt{uil,ul $[ly[T0BULUM 0 ilrill

r,
Slparea urmelor in urcare Slparea urmelor in coborire

Ft9l32

id '-'bt Lt\
@t-ffi
I
95

)

t
s5patI
I

in urma

Mircea OPRI$ RauIPAPALIGEF George RESIGA

Fi&133

*

v
Pozitii corecte

96

ulNU[LU[ $[[Vlr0nulul u0ilrml

ri&84

Tehnica ,,Eckenstein" in coborire
Pozi[ia picioarelor (bocancilor) (Iig. 135) - distan{a dintre tocuri sE fie egall cu o ldfime de bocanc. - distanla dintre vdrfuri sE fie egal6 cu doud 16!imi de bocanc. - in func{ie de inclina}ia pantei, lungimea pasului se modificd astfel; cu cdt inclinafia pantei creqte, cu atit pasul va fi mai mic. Ordinea miEclrilor infigerea pioletului. I. II. Pdgirea cu piciorul de ldngd piolet. m. Piqirea cu piciorul celdlalt.

Tehnica ,,Eckenstein" in urcare
Pozifia picioarelor (bocancilor) - paralele, la o distanld egald cu o 151ime de bazin. - tocul bocancului indreptat spre aval. Ordinea migclrilor infigerea pioletului. I. P[qirea cu piciorul de ldngd piolet. [. m. Pdqirea cu piciorul celdlalt. Pasul se regleazl in funcfie de inclinafia pantei; cu c6t inclina{ia pantei este mai mare, cu at6t pasul este mai mic. La urcarea unor pante

i:;::#Tl',ffi1;t
L II. ru.

ANC.RA.

ordinea miqc6rilor:

infigerea pioletului. Pigirea cu piciorul din exterior. Pdgirea cu celElalt Picior.

97

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

ri&l35

i

Tehnica ,,Eckenstein" in urcarea pe oblic a pantelor

I -

Deplasarea se face cu pas incruciqat, in trei timpi

(fig'

136):

infigerea Pioletului - a), paq[e cu piciorul din aval peste piciorul de sprijin - b)' peii." cu celdlalt picior, prin spatele piciorului de sprijin qi pe sub piolet
ri&136

-

c)'

98

I[ANU[I,U[ $[I,VAI OAU[UI !I O ilI[I{

Tehnica ,,CramPonai"
moTehnica ,,Cramponajo' este o tehnic[ mai nou[ dec6t cea ,,Eckenstein", ap[rutd odat[ cu coli,,.nizarea colfarilor.-Se foloseqte pe pante cu inclinafii mai mari de 60' gi implicd folosirea (fig. in fa![ plasata fiind Frilor cu minim 12 puncte 1co{i;, cea-de-a doudsprezecea pereche de col1i (fig. 139). 137 - 138). La pdqiri, intreaga presiune se exercit[ pe co$ii din fa15, restul fiind-liberi pot folosi un sinSe priza priza pioiet la tehnica-,,Ciamponaj" este, in general, ,,ANCORA". gur piolet (frg. 140) sau doi piolefi (fig. 141).

ri&87

ri&BE

ri&14l

99

Mircea OPRIS RauIPAPALICEF George RE$IGA
Fi&140

Deplasarea, in tehnica,,Cramponaj" se face tot in 3 timpi:

L IL

Itr.

infigerea pioletului (a unuia dintre pioleli)' P[qirea cu piciorul din dreptul pioletului infipt' Plqirea cu celdlalt Picior.

9.3. Amenajarea lOcurilor de asigurare (amarajelor)
ghea!6, trebuie sd avem Pentru a amenajaun loc de asigurare in zone cu pante de zdpadd sau vedere urm6toarele condilii:

in

pante mari, vom alege pentru terenuri protejate de un obstacol natural (perete de stdncd etc.) sau, pe amenaj are extremitIlile laterale ale acestora. t Este indicat ca stratul de zdpaddsd fie consistent (dur)'

de gros, pentru a

fi rezistent'
se

sttnci, colftri de stdncd sau copaci).
ale

locuiilorde asigurare (amarajelor), pe care salvatorul montan le are in dotare:
amenajarea

p."t*

pot folosi o serie intreagd de materi-

-

Piole1i, befe de schi,

schiuri, loPatd de avalanqd. M at eriale o blig at or ii : - pitoane de ghea!6, - pitoane de zdPadd, - lingurd de zdPadd-

100

1) Amarajul in,,T" a. folosind 2 pioleyi (fig. 142, 14j)

Posibilititi

I[[I{UAI.UI, $AI,VIT O N UIUI !I O NI[I{ de realizare a locurilor de asigurare (amarajelor):

wo

b. folosind schiurile ffig. laa)

Fi&144

2) Amarajul in ,,PARA*
Aten(ie! Acest procedeu se poate utrliza doar in strat de zdpadd consistent. Pentru rcalaareaacestui amaraj se executd in stratul dezdpaddun $an, de 3 m lungime (fig. 145).

ri&H5

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

3)

Amarajul in ,,LINIE"

Se poate realizacu pitoane de zdpadil,

pioleli sau schiuri (fig. 1a6).

ri&U6

n ll
ti

l"
lr

pentru acest tip de amaraj se pot folosi diverse combinalii de materiale; piton de zdpadd cu piolet, schiuri cu pioiet etc. Indiferent de materialele folosite, bucla de ancorare se va face la nivelul stratului de zdpadL. a) Amaraj in triunghi, cu 3 pitoane de zdpadd (ftg. 147); b) Amaraj in triunghi, cu 3 pitoane de ghea!6 (fig. 148)'

4) Amarajul in ,,TRIUNGHI*

wt17

Ftg.148

-+

Exemplele enumerate mai sus sunt cele mai corecte metode de amenajare a locurilor de asigu' rare, totugi, in funcfie de materialele de care dispune salvatorul montan, existd gi alte posibilitdii Important este ca locul ales (finind cont de condiliile de teren) sd fie cel adecvat.

9.4. Deplasarea in teren pe schiuri de turi

Schiul de tur[ reprezint[ o impletire perfectd a tehnicii stilului nordic cu tehnica stilului alpin. Gralie tehnicii iebazda pasului alternativ qi a celei de frinare sau viraje, schiorul itaitteazi uqor qi sui-rcient de rapid pentru a putea realiza deplaslri in etape lungi.
102

illilullBl

S[lV[r0nUIUI U0ilr[!t

Sub form[ de circuit, schiul de turd urmeazd trasee mai pu]in accidentate, in regiuni in care alterneazd zonele in panti cu cele orizontale. Pentru alegerea traseelor de pradicare a schiului de tard, trebuie sd se lini cofi de urmdtoarele: - traseul sd nu prezinte pericol de avalangd, - porfiunile de urcare sau cobor0re sI alterneze cu cele orizontale, - pantele sd nu depdgeascd inclinagia de 30'. Minimum necesar de materiale Si echipament penfiu asemenea ture: - schiuri de tur[ (au greutate redus[) cu lungimea cuprinsd intre 1,7 gi 1,9 m. - sisteme de frdnare (piei de foc6 qi piaptln de ghea![), - bele telescopice sau normale, cu rondele pentru zdpadd mare, - rucsac de turd. Organizarua turelor de schi de turd: - Nivelul I - ture pe distanle intre 15 - 20 km (ini{iere); - Nivelul II - ture pe distanfe de circa 25 km (sunt accesibile schiorilor antrenafi); - Nivelul III * ture pe distante mai mari de25 de lcn (accesibile dom schiorilor cu o pregifire foarte hmfl. Folosirea acestui gen de schi a ap[rut in contextul parcurgerilor unor zone virgine, in vederea uqurlrii deplaslrilor.

9.5. Misurarea inclinatiei pantei, cu aiutorul betelor de schi
Dupd cum se poate observa din acest capitol, determinarea inclinaliei pantelor este extrem de important6, indiferent de tehnica folositd la deplasarea in teren.
ri&149

%

Y,

\0"
/5

Y,

Pentru determinarea inclinaliei pantelor, se aqeazd dou6 bele de schi conform figurii 149. Dacd bdful sprijinit de panti este la jum[tatea bdlului vertical, unghiul este de 27o, dacd este aqezat la % (de jos in sus), unghiul este de 33o.

9.6, Transportul accidentatilor
La ac{iunile de salvare qi transport ale accidentafilor, in sezonul de iarn6, se intervine, in general, cu mijloace de transport specializate: - targd Canadiand, - targduT2000,
103

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESTGA

-

targd,AKJA.

in func1ie de zonain care se efectueazd transportul accidentafilor, exist[:
1. Transportul pe pertiile de schi. 2. Transportul in zond alpinS.

9.6.1. Transportul accidentatilor pe partii de schi
in aceast[ categorie, intr[ majoritatea intervenfiilor de salvare qi transport ce se execut[ cu mijloqcele de transport menfionate mai sus. In general, la acest tip de transport, targa este condusd de doi salvatori montani, foarte buni schiori, care pot asigura o cobordre perfectd. Se procedeazdin felul urm[tor:
zdpadd, pentru a impiedica alunecarea acestuia in timpul asigurdrii asistenlei medicale.

amonte de accidentat, pentru a impiedica pdtrunderea in zond a altor schiori. cap. 8.9.

- fig. 110 *

113).

acestuia, cel din fald avAnd datoria de a alege traseul optim pentru ca transporlul s5 se desfEqoare in bune

condifli. cazul in care salvatorul din fa!6 pierde controlul acestuia.

mai sigur6: (a) Tehnica virajului din plug, pentru pante cu inclinalia mai mic6 de 30o. (b) Tehnica derapajului, pentru pante cu inclinafia mai mare de 30o.

9.6,2. Transportu! accidentatilor in zoni alpini
Transporturile in zonele alpine au un grad mai ridicat de dificultate, necesitAnd un num6r mai
mare de salvatori montani.
Se pot

t
I

a) b) c)

int6lni, in func{ie de terenul pe care se executd transportul, urmdtoarele situa}ii: Transportul in amonte. Transportul in aval. Transporlul tn traverseu.

a) Transportul tn amonte
In acest caz:
tracliune al mijlocului de transport (natural sau artificial

I

-

cu pitoane sau pioleli).

asigur[ trac{iunea mijlocului de transport.
participe la tracfiune.

Transportulinaval ln acest caz:

!)

104

r E I I

E .' f

; f
i

rrtlilullu[ $[[v[r0[ulur u0ilrlr >
Minim trei salvatori montani asigurafi de mijlocul de transport qi plasafi in fala gi in
lateralele mijlocului de transport, vor asigura cobordrea acestuia. rat mijlocul de transport.

") In acest caz:

Transportul in traverseu

niza un punct de asigurare (natural sau artificial
legat un capdt al mijlocului de transport.

-

cu pitoane sau piolefi).

pozitivul de asigurare existent la punctul de plecare.
pozilia corectd a acestuia.
transport prin filarea corzii.
a doua coard6.

Atenyie! La plecarea in ac{iuni de salvare, fiecare salvator montan al echipei trebuie sd aibd osupra sa toate materialele necesarefiecdrui tip de operaliune.

9.7. Osganizarea actiunilor de salvare pe paftiile de schi amenajate
Acest capitol se referl la activitatea de prevenire, salvare gi transport pentru salvatorii montani
care acfioneazdpe pdrtiile de schi omologate.

Date privind organizarea Serviciilor Salvamont
H.G. 77 12003. Acesta vareprezenta ,,Baza de salvare a zonei". Este recomandat ca aceastS Bazd sd se gdseascl in zona superioar6 a pafiiilor de schi gi va fi bine marcatd pentru a fi cdt mai vizibild. 2 - Se va face un grafic de lucru in aqa fel inc0t s[ existe permanen{i pe toat6 durata activitSlii schiorilor. Num6ru1 salvatorilor va fi stabilit in func{ie de num[ru] de schiori qi num[rul de accidente. Se recomandi afr minim un numdr de 4 - 5 salvatori. 3 - Labaza de salvare va exista o hart6 marcatd cu toate pirtiile. Marcarea acestora se va face in culorile deja cunoscute (verde - foarte uqor, albastru - ugor, rosu - mediu qi negru - dificil), in funclie de gradul de dificultate a p6rtiei. De asemenea, la loc vizibil vor fi expuse: - harta pirtiilor; - regulile F.I.S.; - num[ru] de alarm[ incaz de accident; - programul de func{ionare a p0rtiilor.
1

-

Se va (re)amenaja un spaliu permanent dotat conform

Date privind activitatea de prevenire pe p6rtiile de schi
Din num[rul total de salvatori existent labazd, o parte (prin rotafie) vor executa patrulare pe pdrtie - se recomand[ ca aceastd patrulare s[ se facd in zonele mai aglomerate. Pe timpul patruldrii, 1-2 salvatori este obligatoriu sd se gdseasci la baza salvamont. Cei care fac patrularea vor transmite labazd urmdtoarele date:
105

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

pozilia lor fa!6 de pirtiile din zond", zonele aglomerate, deficienfe ap5rute irrzona schiabila. La sffirgitul zilei, c6nd se inchid pdrtiile, formalia salvamont va face o inspecfie pe tot domeniul schiabil. Cu aceastd ocazie va intocmi un scurt raport in caietul de trafic, unde va conseillna eventualele deteriordri suferite de p6rtii, precum qi alte deficienfe ale acestora ap5rute pe parcursul zilei. Toate deficienlele vor fi transmise obligatoriu administrafiei pdrtiilor. Transmiterea acestor date se recomandd a fi fbcute in scris. Dac[ in timpul acestei inspeclii pot fi glsifi turiqti intdrzia[i pe pdrtie, salvatorii montani sunt obligali sd ii insoleascd pdn[ cdnd aceqtia au ieqit din zona schiabil[.

-

Date privind activitatea de salvare gi transportul turigtilor accidentati pe pirtiile de schi
Fuzele de lucru: I - Primirea apelului; 2 - Loc alizarea accidentului ; 3 - Deplasarea unui salvator montan (de preferinfi cel care este specializat in acordarea asistenlei medicale), la locul producerii accidentului; 4 - Deplasarea echipajului care asigurd transportul (cu mijlocul de transport); 5 - Transportul accidentatului.

l. Aceastd fazd este foarte importantd, intrucdt o informare cdt mai exactd scurteazd mult timpul de reac{ie al formafiei. Apelul va fi inregistrat in caietul de trafic qi va cuprinde urm[toarele date: - locul unde s-a produs accidentul cu c6t mai multe detalii asupra acestuia, - identitatea turistului, - despre ce caz este vorba (aproximativ). 2.Un salvator, avdnd asupra sa trusa medicald, se va deplasa la locul accidentului, il va marca conform desenului qi va face o investigare sumard asupra cazului. 3. in cazul in care este nevoie de transport, va anunla echipajul care se va deplasa la locul stabilit. Dispecerul aflat labaza de salvare va chema, dupd caz, autosanitara pentru preluarea accidentatului, indicdnd echipajului locul exact gi ora c6nd va avea loc intdlnirea cu salvatorii. 4. - 5. Transportul se va face pe pdrtia cea mai ugor accesibild, care prezintd o maxim[ siguranfl in transport. Dac[ este posibil se vor evita zonele aglomerate. in cazul in care transportul se face mecanizat, se iau toate mdsurile pentru avertizarea turiqtilor afla{i pe pflrtie. Alunecarea dispozitivului de transport se va face frrd zdruncinEturi, qocuri sau rdsturn[ri. Este recomandat, la transportul cu Akja, ca minim un salvator (cel din spate), s[ fie asigurat de aceasta. In timpul transportului, salvatorul din spatele dispozitivului va cduta s[ supravegheze fala accidentatului qi va purta conversalii cu acesta. Salvatorul din fafa dispozitivului este obligat s[ aleag[ traseul de cobordre adecvat. in cazul in care traseul prezintd zone cu pante in urcare, se recomandd ca echipajul sd fie agteptat de alfi salvatori, care au sarcina sI ajute la deplasarea echipei de transport. Pe timpul transportului se va asigura o izolafie termic[ perfect[ a accidentatului. in cazwi de temperaturi sc[zute, se recomandd sI i se administreze accidentatului, ceaiuri calde gi bine indulcite. Cind se face predarea accidentatului la echipajul ambulanfei, tn afara datelor personale ale accidentatului, se vor transmite echipajului ambulanlei procedurile medicale executate de salvatorii montani. in cazul in care turistul accidentat refuzd transportul cu ambulanfa, acesta va da o declaralie pe propria rdspundere pentru refuzul exprimat. Foarte important[, in acest caz, este notarea orei c6nd s-a dat aceastd declaratie.
106

Descrierea fazelor de lucru

Cxpf;totuB

fl"&

AVALAN9ELE

Avalangele nu sunt fenomene intdmpl[toare, ele au loc, aproape cu regularitate, in to]i munlii, astfel inc6t pot fi numite fenomene normale. in regiunile de mare altitudine, temperatura se menline multd weme sub zero grade, zdpada nu se poate acumula la nesffirgit, pentru c5 intervin numeroase caltze care fo\eazd straturile de zdpadd sI cadd brusc sau sI alunece lent in vai. ACEST FENOMEN ESTE NUMIT AT/ALAN$,{.

10.1. Unde nu se formeazd avalangele?
Avalangele au regiunile 1or favorite. Astfel, ele nu se formeazi in urm[toarele locuri: a - pe platourile sau pantele cu o inclinare mai micd de 25 grade, unde zdpada se tope$te pe loc; b - pe locurile rdpoase cu o inclinare mai mare de 45 grade, unde zdpada nu se poate acumula in cantitate mare deoarece alunecd in vale in timpul ninsorii; c - pe pantele impddurite pdn6 sus pe culme.

10.2. Locurile unde se formeaz5 avalangele:
pezii (tipul avalangelor de cataract6); c - perelii aproape verticali, opuqi direcfiei dominante a vdntului qi care formeazd corniqe sau balcoane dezdpada in creast[; d - pantele care au un culoar, o vale median[; e - pantele lipsite de pdduri sau jneapdn.
pe pantele ierboase sau cu grohotiquri cu inclinare cuprinsd intre 25-35 grade; b - pe pantele abrupte, cu inclinare mare, dar care au trepte sau platforme de depozitare a zda

-

1O.3. Cauzele care produc avalangele:
Principalele cauze care produc avalanqe sunt: - tnclinarea terenului; - cantitateamare de zdpaddurcd cu mult de la sol, centrul de greutate al stratului aducindu-lin echilibru instabil; - temperatura solului, topind baza pdhtrlri de zdpadd o desprinde de plmAn| frc0nd-o s[ alunece pe un strat mobil de apd; - v6ntul prin presiunea sa, dd un impuls stratului de zdpadd ce se afl6 in echilibru; - lipsa de coeziune dintre cristalele ce formeaz[ pltura de zdpadd; - lipsa de sudurd dinte pdturile de zdpaddcu vechimi diferite face ca un strat sd alunece pe celalalt; - cutremurele de pdmint;

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA - migcirile stline, ca rostogolirea unei st6nci, lipetele turigtilor, trecerea unui turist sau detun[turile armelor de foc etc., sunt cauze care scot stratul de zdpadhdin repaus, pun6ndu-lin migcare.

LO,4. Clasificarea avala ngelor
DupI forma qi modul cum iau na$tere, avalanqele
se impart

in cinci grupe:

10.4.1 Avalange de ninsoare

afinati

Ele se produc de cele mai multe ori chiar in timpul ninsorilor abundente, acestea c[zdnd peste o pdturd veche de zdpadd, pe o pantd inclinat[ intre 25-35 grade, formAnd un strat gros care incepe sd alunece la vale prin presiunea propriei greut6ti. Cristalele de gheafd nefiind legate intre ele, zdpada se prdbugeqte ca o mas[ de pulbere. Acest tip de avalangd este cel mai periculos, atdt prin efectele distructive, cdt qi prin faptul cd se produce subit, prdbugindu-se rapid qi este greu de prev[zut locul qi momentul c6nd se va declanga. Ele se produc in tot cursul iernii. Turistul prins in asemenea avalange poate scdpa protejdndu-qi pieptul (lipind coatele de coapse cdt mai mult, str[duindu-se sl nu inspire pe nas gi pe gurl zdpada, exercitdnd miqc[ri de tnot, aruncdnd rucsacul), evitarea lor e ins[ cea mai sigurd sc6pare.

1Q.4,2 Avalangele de fund sau compacte (avalange de

primivari)

Aceste avalanqe sunt frecvente in perioadele calde ale iernii sau prim6vara, cdnd incepe topirea zdpezilor. Pdmantul incdlzit de razele solare comunic[ zdpezii cdldura sa, topind zdpada de jos in sus. Apa formatl sub stratul de zlpadd sau infiltrarea apei de ploaie sub z[padd, topeqte leg[turile zdpezii cu solul, detaqAnd zdpada superioar[ in pl6ci enorrne care alunecd in bloc pe inclinarea pantei. Zdpada acestor avalange este udd gi grea, lipsit[ de aer, turistul prins de aceastl avalang[ este pierdut. Degi aceste avalange sunt foarte puternice sunt mai pufin periculoase decdt avalangele afdnate, deoarece sunt mai ugor de prevdzttt. Ele se produc numai atunci cdnd temperatura aerului in decurs de cdteva zile este deasupra de zero grade, intre orele 9-l2,pe pantele care sunt orientate spre est; intre orele 14-18 pe pantele orientate spre vest; intre orele 18-24 pe versantele ce privesc spre nord. in momentul declanq[rii sunt insolite de pocnituri puternice qi de un vuiet care se transmite la mare distan!6. in aceste canxi este de preferat s[ se fug[ pe una din crestele laterale a vdii.

10.4.3 Avalange in scdnduri de

zipadi

Acest tip de avalangd se formeazS, de obicei, pe terenuri cu inclinare mic6, fiind determinatd de straturile de zdpadddiferite suprapuse ca niqte scdnduri in pant6. in general, prima zdpadd se prinde de sol, vintul o netezegte la suprafafd qi o indeas6, iar temperatura mai ridicat[ o face, prin inghefare, mai compact[, mai durd. Peste pdtura de zdpada presat[ se depune, de multe ori, un strat de zdpadd grunfuroasE, mobil5 fErd aderenfd, care numai la suprafal[ prinde in bltaia razelor solare o crusti subgire. Pe acest strat poate cddea o zdryadd format[ din fulgi sau mdz6riche moale care presatd de v6nt, formeazd un alt sfat compact qi dur ca o scindurd; peste acest strat se suprapune un nou strat de zdpadd affinatd. Cdnd stratul de zdpad6 grunturoas[ se indeasd sau se str6nge in weo vdgdund, se formeazdgoluri mari intre el qi shatul dens de deasupra; acesta se rupe cdnd este prea gros prin propria 1or greutate, sau cdnd este presatl de schiori sau animale. Odatd rupt6, scindura de zdpaddporneqte la vale, alunecdnd pe stratul grunluros, ca pe niqte rulmenfi. Ea pune in miqcare zdpada de pe suprafefe mari. Acest tip de avalanqd pornegte cu un tr[snet putemic, cel mai bun avertisment de apdrdsizona.

10.4.4 Avalanga in

bulgiri de zipadi (de cataracte)

Este avalanqa tipic[ de primdvar[ sau chiar vard. Ea se produce in galeriile cu pereli abrupli sau in hornuri p. p.r.1ii cirora sunt numeroase platforme pe care se depoziteazd zdpada. in general prim[vara, cdnd incepe dezgheful, blocurile de ghea{d alunecd de pe o platformd pe alta, sfbr6mAn108

!TAI{U[[TI, SAI,YII

O

AUIUI IIOTTTT

du-se in bulg[ri care cad la piciorul muntelui. Aceste avalange srmt in€lnih in versantul nordic al mun{ilor qi cad in zilele cSlduroase la apusul gi drry6 rynll

teHh €p* ssdi-

fu

10.4.5. Avalanga in cornig5 sau balcoane
Aceste avalanqe se produc atdt iarna, c0t gi primivara niugvr+ ff fu & cae este prinsd corniqa se incdlzeqte, intreaga platform[ suspendatii se prfuryeg- Im4 cfod viscolul ingramldegte multd zdpadh la capdtul liber al balconului de She@,legfuriorpaetele nuJpoate sus,tine (din cauza greutdlii) gi cade in gol. Corniqele sau balcoanele se fmmed tmdeama pe peretele opus direcliei din care suflE vintul; ele sunt uneori at6t de dezvolate, incft ta milginea crestei formeazd adev[rate platouri, iar tn vale niqte tuneluri sparte.
1 O,

5. Clasificarea internationalS a ayalangelor
descrierea unei avalanqe observate

10.5.1 Principii de clasificare a ayalangelor
TABLOU PRACTIC: clasificarea permite utilizatonrlui
sau prevdzutd in termeni simpli.

- previziunea avalanqei - operalii de salvare acfiunile de sine sunt ugurate de limbajul comun.

CODUL DE CLASIFICARE MORFOLOGICA
pentru a transmite observalii.

este o notalie prescurtatI, particulard

utild

SCHEMA GENERAIA OE CLASIFICARE
FAPTE CARE PRODUC FENOMENUL DE AVALAN$A caracteristici descriptive

tipul avalangei clasificare morfologicl caracteristici misurabile (cantitative)
efectele avalansei (daune" victime)

CONDITIILE GENETICE DE FORMARE A AVALAN$EI

condi{ii de teren stratificarea zdpezii condi(ii meteorologice (recente qi prezente) mecanisme de declangare (tip) clasilicare senetici (a factorului de avalansfl)

109

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

1O.5.2. Clasificarea morfologici a avalangelor
SCHEME DE CLASIFICARE

A. MOD DE PORNIRE

ZONA DE ORIGINE
B. POZTTTA

A.1 plecare dintr-un punct (avalanga ftrd coeziune) A.2 plecare de pe o linie (avalanqa de pl6ci) A.3 placa uqoar[

8.1 interiorul stratului dezbpadd
(avalanga superficiald)

PLANULUI DE ALUNECARE

C. APA LIBERA IN ZAPADA

ZONA DE TRANZT.IE

D. TRASEUL DE PARCURS

B.2 ruptura de zdpaddproaspltd B.3 ruptura de zdpadd, veche B.4 avalansa de profunzime (de fond. totalE C. 1 absent[ (avalanga de zdpadd, uscatd) C.2orezentd (avalansa de zboadd umedi D.1 parcurs pe o pantd deschisd (avalanqa de versant) D.2 parcurs de culoar sau strdmtoare
E.1 nori de praf qi zdpadd (avalanqa de zdpadd pulver) 8.2 alunecare totald (ava F.1 grosier[ (depozitare grosierd) F.2 blocuri angulare F.3 bulgdri

E. FORMA DE

DEPLASARE ZONA DE DEPOZIT

RUGOZITATEA SUPRAFETEI DE DEPOZIT
F.

STRATURILE DE ZAPADA

F.4 deoozit fin (oulverr G.1 absent[ (depozit sec) G.2 prezentd (depozit umed)

iN vrovrnNTur, DEPOZITANU
H. GRADUL DE CONTAMINARE A DEPOZITULUI
H.1 ffuA alte materiale vizibile (avalanqa curatd) H.2 contaminare vizibil5 (avalanqa contaminat6) H.3 cu pietre gi soluri H.4 cu ramuri gi copaci H.5 cu brescii J.lnatura16 J.2 generatd - accidental - voluntar

J. MOD DE

DECLAN$ARE

110

UAI{UAI,[[ S[[V[T O NUIUI ilOI{ T[I{

10.5.3 Comentarii asupra clasificirii morfologice

J

DEFINITIA ZONELOR Zona de pornire:
zorua in care existenla unei avalange se manifestd prin modul sdu de pornire; - pentru avalanga de plac[ cuprinde distanla pin6la linia de rupturd la presiune; - pentru avalanga de zdpadd. frr[ coeziune nu existdlimite inferioare precise; - in general distanla de 100 m include zonele de origine in cele mai multe cazui.

b.

Zona de tranzi{ie: - alunecarea este independent[ de modul de plecare, viteza poate

fi

crescltoare, stabil6,

descrescdtoare;

- nu rlmin depozite de zdpadb dupi trecerea
rugo zitdqile terenului.

avalanqei, except6nd z5pada re,tinutl de

c.

Zona de depozit: - un depozit natural este produs prin pierderea energiei (fo4er) in&se & frrecarc; - o zond" de depozit se poate intinde pe o largd gaml de pante, irclusiv pe pde iffrexsc; - pozilia limitei sale cu zona de tranzilie poate varia considerabil & la o avalmg ta ah fo acelaqi culoar datorit6 stratului de zdpadd (seac6, umed5, densd etc.); - pentru avalanqa pulver, zona de depozit este zona de sedimentare anmilm t& z5prdE'-

CRTTERII
GENERALITATI

9I

CARACTERTSTTCI ALTERilATn E

Literele majuscule atribuite criteriilor in combina{ie cu cifrele indicl caracterul distinctiv. Pot fi utilizate ca un cod de transmitere gi inregistrare de date.

COMENTARII DETALIATE

a, Modalitateu de declanqare Avalanga de zlpadI afinatd. Punctul de pornire poate fi determinat de cdderea unui obiect (piatrd, fragment de gheald etc.) sau a unui schior. in ultimul caz,mecarlismul fracturii nu poate fi precizat, dat fiind cE se pleac6 de la un punct. Avalanga de placfi. Pornind de la o linie, nu vom exclude gi posibilitatea propagdrii miqcdrii pe o fractur6 invizibild, a clrei declangare poate fi produsd intr-un singur punct. Termenul de placd este deseori utilizat ca sinonim pentru avalanSa de placd, ins[ trebuie evitat atunci cdnd pot exista dubii in ceea ce priveqte utilizarca corect5. Se impune o distinclie intre placa moale gi cea dur[: intro placd moale, stratul de zdpadd fardmi[atd este moale sau foarte moale (placa se sfbrimd intr-un material lipsit de coeziune, imediat dupd pornirea avalanqei); intr-o placdtare, dur6, stratul de zdpadd fbr0milatd este tare, foarte tare qi extrem de tare (buc[fi sau blocuri angulare de z[pad5 sunt transportate pe distanfe mai lungi, in funcfie de rugozitatea traseului parcurs). Fractura de placd poate fi observath frrd a fi neapdrat urmatd de o avalanqS, deseori fiind insd insoliti de o miqcare inceatd de alunecare a zdpezli umede. Dar atunci cdnd aceast[ migcare este sporitd de topirea pa\iald a zdpezi\ migcarea de alunecare se poate transforma in avalangd. Acest proces este desemnat prin termenul de ,,avalangd de alunecare".
Pozifia planului de ulunecare In stratul de zlpadi. Zdpada proasp[td, in ceea ce privegte ,,fractnra de zdpadd proaspltd", inseamnd un strat uniform, depus mai mult sau mai pulin continuu, in decursul a 5 zlle premergdtoare avalangei gi care nu implicd un tip de zdpadd granulard. O fractur6 de zdpadd proasp6t[ este prezentd chiar dacd starea suprafefei stratului imediat inferior (de zdpadd mai veche) a favorizat aceastd fracturd (de exemplu: crusta de gheaf[, suprafa![ afdnatd etc.). Planul de alunecare al unei fracturi de zdpadd veche rezidd in stratul respectiv, de zdpadd veche (mai veche de 5 zile), contribu-

!.

111

Mircea OPRI$ RauIPAPALIGEF George RESIGA

ind la avalangd prin linia sa de fractur[. Nu este relevant dacd zdpada unei avalanqe este proaspltI,
sau dacd greutatea acesteia acauzat, de fapt, fractura.

Direct pe suprafa{a de contact cu terenul. Chiar daci dupd producerea avalangei, rimin in
urmd petece de zdpadd, sau un strat sub{ire, datorite asperitdlilor ori neregularitdlilor de teren, putem totuqi avea in vedere o avalanq[ de profunzime.

Apa liberd in zdpadd in zona fracturii Avalanga de zdpadd umedd implic[ prezen{a apei in intregul strat de zdpadd, altminteri avalanga este considerat[ uscatl sau mixt6. Deosebirea dintre acestea este greu de stabilit frrd a lua in considerare condiliile meteorologice (temperatur6, radia{ie, ploaie). Termenul clasic de avalansd pdnd la sol utilizat odinioar[ fie pentru avalanqa de zdpadd umedd, fre pentru avalansa de profunzime este des utilizat pentru avalanqele de primlvard, grele qi umede, care antreneazd mase intregi de roc6 qi sol. Forma traseului parcurs Multe avalanqe canalizate (de culoare, strdmtoare), pornesc ca avalanqe libere (necanalizate, de versant), fiind ulterior concentrate in unul sau mai multe culoare doar in zona inferioard aparcursului lor. DacI acest traseu este preponderent de culoar, deoarece deseori zona de fracturd este in forml de pdlnie, atunci avalanga este consideratd a fr canalizatd, altminteri pentru intregul traseu se au in vedere tipuri mixte. Profilul longitudinal al unui traseu de avalang[ este deseori foarte semnificativ (schimbiri de unghiuri de inclinare, trepte intermediare, forma{iuni de cascad[ etc.). Descrierea cantitativ6 a profilului este, in general, superioar[ gi mai uqor de realizat decdt o clasificare detaliatd a tuturor profilelor din teren. Modalitatea de deplasare Nu se face nici un fel de distinclie intre migcarea aluneclrii de translalie sau cea de curgere, rostogolire, diferenfiat[ prin fbrdmi{are. in zona de plecare, miqcarea urmdreqte intotdeauna terenul (avalanqa de curgere). Foarte adesea se remarcd tipuri mixte de avalanqd cum ar fr ,,avalanqa mixtd de curgere gi pulberi", ,,avalanga de pulberi cu componente de curgere" etc. Atunci cdnd migcarea se produce cu desprindere de la teren (fie de pulberi fie de scurgere), avalanqa se numeqte ,,cascad6". Atunci cdnd deplasarea se produce cu vitezd micd (sub I cm/s), iar efectele dinamice sunt neglijabile, fenomenul nu va fi incadrat sau clasificat ca avalang[.
Rugozitatea suprafelei de depozit Un depozit este considerat ca fiind aspru, zgrunturos, dac6 mdrimea medie a bulglrilor, bucdblocurilor de zdpadd gi gheall este peste 30 cm, altminteri este fin. Blocurile angulare sunt bu{ilor, cdli din depozitul ini{ial de zbpadd, caracteiztnd astfel o fracturi de placd tare (durd). Bulgdrii rotunjili sau cu un grad oarecare de rulare, includ gi bucdfi neregulate.

c.

d

e.

t

Apa liberdtn zdpada ffirAmafi Avalangele de amploare care sunt uscate inzona de plecare pot colecta apa in zonele inferioare ale traseului lor, schimbflndu-qi astfel caracterul. Apa liberI inzdpada sfErdmat[ conduce la depozite solide sau dure, aproape impenetrabile pentru aer, ceea ce constituie un factor important in operafiunea de salvare montand.

g.

Contaminareadepozitelor Depozite cu zone separat distinct, curate qi contaminate, sunt calificate ca,,mixte". Pe lAngd o contaminare evident6, aceste depozite pot conline qi materiale mai pufin vizibile de praf, particule organice etc. Acestea nu sunt luate in considerare pentru clasificare. Unele depozite conlin o proporlie mare de roci sfbrdmate qi sol. Dac[ ele sunt rezultatul alunecdrilor de teren sau al inundatiilor nu vor fi considerate qi depozite de avalanqd, chiar dac[ confin Sizdpadd.

h.

tt2

r
[[uI il0t{T[t coDrFrcAREA clAsrFrcAnrr MoRFoLocrcE
0n

!tat{u[[uI s[[v[I

NOTIT]NI GENERALE

Simbolurile corespunz[toare criteriilor: majuscule Simbolurile caracteristicilor: cifre Semnificalia general6 a cifrelor: 0: necunoscut[, lipsitf, de necesitate, lipsitd de utilitate 1-6: caracteristicispecifice 7 -8: caracteristici mixte 9: observalii speciale, altele decdt cele codificate

CODURILE CLASIFICARII MORFOLOGICE
CRITERII CARACTERISTICI
Modalitatea de oroducere avalansa de tip zdoadd afdnatd avalansa de olac[ (in seneral) avalansa de plac[ moale avalansa de olacd tare Pozitia suorafetei de alunecare avalansa superficiald (in seneral) a.s. cu fracturd it zdoadd oroasodtd a.s. cu fracturd inzdpadd veche avalansa de orofunzime Apa liberl in zdpadd in zona fracturii absenta (a. de zdpadd uscati) prezen[a (a. de zdpadd. umed[) Forma de relief a sup. de alunecare avalansa necanalizatd avalansa canahzatd Forma de deplasare de pulveri
de alunecare total[ Rugozitatea suprafetei de depozitare

SIMBOIURI
CRITERIUL
A
1

CARACTERISTICI SPECIFICE MIXTE
7 7

2 J
a

4

B
1

7 118

2 J
a

7t8
7 7 1 7 7 7 7 7
7

4 C
1

2

D
1

2

E
I
2 F

deoozit srosier d.s. din blocuri ansulare d.e. din blocuri rotuniite depozit fin Apa liber[ in depozit absenta: deoozit uscat pr ezenta: (dep ozit umed) Gradul de contamirtare a depozitului dep ozit necontaminat (curat) depozit contaminat (in seneral) d.c. prin roci, sol , balastru d.c. prin ramuri, trunchiuri d.c. prin brecii
113

I
2
a J

7 7 1

J

G
I
2

l
7 7
8 8

H
2
.,
a

4
5

I

Mircea OPRI$ Raul PAPALICEF George RESIGA

CRITERII CARACTERISTICI
Mecanismul de declangare* oroducere naturald prod. datoratd factorului uman lactor uman accidental factor uman voluntar

SIMBOLURI CRITERIUL I
1

CARACTERISTICT MIXTE SPECIf,"ICE

2 J
4

* Acest criteriu este un element al clasificdrii genetice. Deoarece mecanismul de declanqare are cele doud alternative date este cunoscut tn majoritatea cazurilor qi este important prin implicalii, tn elucidarea multor probleme. Acest mecanism este inclus tn codul modologic.

CLASTFTCAREA GENETTCA

n AVALAN9ELOR

NOTIUNI GENERALE in sensul strict al cuvflntului, o clasificare geneticd a avalanqelor ar trebui sd impartd avalangele conform originii acestora. DatoritA faptului cd avalanqele sunt rezultatul mai multor factori
genetici care concureazdlaproducerea lor, o clasificarebazatdpe un singur factor dominant, corespunz6tor fiecdrei clase ar fi adecvatd doar intr-un num[r restrdns de cazuri, cum ar fi avalanqele iegate doar de zdpada proaspdtl, sau de vdnt, sau de temperaturd ridicatd ori de stratificare slab6' Prin urmare, s-a pornit de la o modalitate diferitS de abordare, adic[ dinspre factorul genetic spre efectiv. O monitorizare a condiliilor pertinente a unei avalanqe studiate, permite o analizd geneticd gi o clarificare a evenimentului. Mai mult, studiul acestor condilii uqureazd evaluarea pericolului de avalanql inaintea evenimentelor reale qi consumate, ceea ce, in anumite cazui se poate cottcretiza intr-o prognoz[ cantitativ6 (statisticl).

10.6. CLASTFTCAREA FACTORTLOR DE AVALAN9A 10.6.1. Factori permanenti
1. Altitudine relativi zona de creast[ gi platou inalt:

- influenla putemic[ a vdntului, corniga, avalanqa de placd localizatd; - zofla sub limita pddurii gi sub creast6: - mari zone de formare a avalangelor de plac[; - zorra deasupra limitei p[durii: - influenla redusd a vdntului, mai pulin avalanqe de p1ac6, doar tipul de plac[ moale.

2. inclinare
-<35"
- <25"
- posibilitate de formare a avalangelor fErd coeziune; - posibilitate de formare a avalanqelor de plac6;

-<15"
_

<200

- curgere de avalanq[ stafionar[ sau accelerat[; - curgere intdrziatdtn depozit, avalanqd dezdpadd foarte udd; se produce qi in pante foarte joase.
- pante la umbr[

3.

Orientareaversantului -Pozilia faf[ de soare
Pozi[ia fa!6 de vAnt

- avalanqa de placf, uscatd - avalanga de placd udd - panta la soare - pante supuse vintului - avalanqa de placd

tt4

It[ilu[[[[ srlY[I0nulu ll0trlil
4.
Configurafia terenului - Pante deschise, uniforme - Culoare qi vai
- Trepte - Schimbdri de pant6 - avalanqa de versant - avalanqa de culoar, catalizate, rupturi de placd sau de zdpadd fbrd coeziune - avalanqe de zdpaddpulver, sub forml de cascade - avalange de zdpadd pulver, sub formd de cascade

5. Rugozitate
- Sol neted - Obstacole in relief - Vegetalia

-

zdpadd care alunecd pe sol umed dI nagtere la avalan$e de fond; - avalan$e superficiale deasupra obstacoleloq - iarba favarizeazl avalanryele de fond $ atmecae4

- arbugtii rduc posibilitatea formErii avameAr (dacd nu sunt acoeed$ de @ade} - pldurea impiedicn fomaea avalrydu(drcr c$hdEtr$

10.6.2. Factori variabili
1.

Condifii meteorologice recente (5 zile):

a Cdderi de zdpadd - zdpada proaspdtd - creqterea

-

greutlfi,

creqterea masei de joase, stabilitatea

fiind cel mai

important factor de avalangS; - zdpadd pufoasd - avalanga ftrd coeziune (ninsoarea pufoasd favoizeazd" avalanqa coerenti
de placd);

depunerile zilnice - instabilitatea cregte cu grosimea stratului de zdpadd, ruptura in zdpadd veche sau proaspdtd; - intensitatea cdderii de zdpadd - instabilitate crescdndl odat[ cu intensitatea zdpezil favorizdndrupturi inzdpada proaspdtS, fiind mare pericolul pe pante joase' b - Ploaie - favorizeazd avalanqe de zdpadi, ud6 frr6 coeziune sau avalanqe de placd ugoare, alunec[ri mixte de zdpadd qi pdmAnt. C - Vdnt - in funcfie de direclie se formeaz[ acumuldri locale de zdpadd, crescdnd fragilitatea zdpezii, formafiunile de avalangl de placfl fiind indreptate spre v6nt, lu6nd nagtere formafiunile de costi96.

-

D - Factori tehnici - temperatura qi refinerea de ap[ in zdpadd - cregterea temperaturii duce la declanqarea avalangelor, iar scdderea temperaturii, la cregterea stabilita{ii; re{inerea apei duc6nd la formarea avalanqelor; - temperatura aerului - efectele sunt similare la toate tipurile de avalangd; - rudialia solarl - influenleazd avalangele mai ales pe pantele expuse la soare;

- radialia termicd - rdcirea temperaturli zdpezii la umbrd gi noaptea duce la formarea ghelii in profunzime gi la suprafal[.(stratificare) 2 - Stratul de zipadi veche a suferit influen{a condifiitor climatice, manifestate in intreg sezonul de iarni: a - depunere totald de zdpadd - nu este un factor dominant pentru pericolul de avalan96, dar poate avea efect asupra masei (avalanqa de fond), prin tasarea gi metamorfozarea stratului de zdpadd (avalanqa superficial[) ;

115

J

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA
b

stabilitatea depinde de stratul cel mai pulin rezistent; lipsa de coeziune sau stratul de ghea![ de suprafa![, fragilitatea sau rugozitatea fiind importante pentru cdderile de zdpadd ulterioare; - interiorul mantalei de zdpadd- rupturi inzdpaddveche catzate de nivele intermediare pu{in

- stratul superficial

- stratificare -

ordinea de succesiune a rezistenfei mecanice;

-

rezistente qi de gheaf[ de ad8ncime. 3 - Mecanisme de declanqare: a - declanqare naturald - cauzatd de factori interni av6nd ca efect avalangele naturale, spontane; - catzatdde factori externi, non uman avdnd ca efect avalanqe naturale; b * declaqare antropicd (factor uman): - declangare accidentald; - declangare voluntard (artificial6).

COMENTARII: - Altitudinea relativd

diferi{i (temperatur6, radia{ii, v6nt, precipitafii, vegetafie, durata iernii, topografia generald) - inclinalia - in funclie de valorile curente ale unghiului de pantd se declangeazd 9i curg
maj oritatea avalanqelor.

-

in funclie de altitudine, factorii care influenfeaz[ avalanqele, sunt

- Rugozitatea solului alunecdrile de zdpadd pot provoca largi fisuri in mantaua de zdpadd de unde pot rezulta avalanqe. - Condi{iile meteo recente - dupd condifiile meteo avalangele sunt: - de efect direct;

-

- climatice. proaspdtd - se dau trei valori numerice pentru mlsuririle de zdpadd, din care la mdsurarea zilnicd se fine cont de depunerea de zdpadd, proasp[t6, stratul de zdpadd tasat in mai multe zile qi grosimea totald a stratului de zdpadd. - Ydnt - fragilitatea stratului de zdpadd depus de v6nt anfi:eneazd subacumularea de tensiuni locale avalangele. - Factori termici Si stratiftcare - determin[ creqterea densitIlii gi intensitd,tii proceselor de metamorfo zare car e afecteazd zdpada.
- Depunerea de zdpadd

LO.7. Organizarea actiunilor de salvare
1O.7.1. Luarea deciziilor gi alegerea traseului
Securitatea in zona montan6 este, in primul rdnd, condilionatd de finerea in fr6u a entuziasmului qi de luarea unor decizii temeinic fundamentate. Din spirit de aventurd, chiar qi cel mai experimentat schior sau alpinist poate provoca un accident prin asumarea a ceea ce el consider[ a fi un risc minor pentru a-gi atinge lelul. Acest entuziasm este amplificat de sentimentul de securitate in grup, atunci c6nd mai multe persoane se afl6 impreun[; nici un membru al grupului nu ar admite c6 este ingrijorat, determin0nd intoarcerea din drum. O alt6 cauzd importantd aaccidentelor este surmenajul in urma efortului fizic impus de condifiile meteo gi de teren vitrege. In condilii de surmenaj, se pot comite imprudenle pe care, in mod

normal,le condamn6m.
LT]AREA DECIZilLOR DEPINDE, iN PruNCTP,NT, DE EVALUAREA STABILIT4TII STRATULTII DE Zip,qOi

116

ulil[il,ul sil,YrI0n uul il 0 I{ TA I{
inceputul sezonului: Aceastl perioadd dureazd., de obicei, din noiembrie pdnd in februarie. Problema principal[ o constituie faptul cI stratul de zdpadd este neconsolidat. Ascensiunile sunt cel mai putin recomandate in timpul qi imediat dupl incetarea furtunilor, dar instabilitatea persistd qi tn intervalul dintre furtuni. in general, cele mai periculoase zone sunt versantele nordice sau cele umbrite. Asemenea zone sunt cele mai predispuse la straturi semnificative cu metamorfism TG (gradient de temperaturd), respectiv zdpadd, afdnatL, in prima parte a sezonului. Dacd zdpada a avut suficient timp s[ se stabilizeze, se pot face ascensiuni.

Mijlocul sezonului:
Aceasta este perioada de tratuilie, de obicei, din februarie pAnd in aprilie. Stratul de z[pad6 se consolideazd, iar instabllitatea feliilor interioare tinde sd scad6 la cdteva zile dup[ incetarea furtunii. Ascensiunile trebuiesc totuqi frcute cu prudenfd.

Sff,rqitul sezonului: Din aprilie pdnd vara, stratul de zdpadb se compacteazd qi devine izotermic. Aceasta este cea mai bund perioadi pentru alpinism. Cu rare excep{ii, avalangele in pl6ci sunt posibile numai in primele zile de dezghe!, dupl o noud ninsoare. Instabilitatea plScilor inferioare e rard; grosimea pldcii va fi redusd la stratul de zdpadd proaspEt depus6. Dupd ctteva zile de temperaturi ceva mai ridicate, pericolul va fi, in principiu, dep[git, iar principala ameninlare la securitatea alpinigtilor vor fi avalanqele umede care cad ,,regulat" in fiecare dup[-amiaz[. Acestea pot fi complet evitate prin
pornirea de dimineaf6 devreme gi pdrdsirea zonelor periculoase inainte de amiazd. Cu toate acestea, atunci cdnd sunt suspecte de instabilitate, pantele de avalangl trebuie evitate cu des[vtrqire. Aceasta poate insemna folosirea unui traseu ocolit sau ineficient, care cdqtigd sau pierde altitudine prefioas[, sau parcurgerea unui teren dificil, dar frrd pericol de avalangl. in general, trebuie evitate pantele cu o inclinare mai mare de 30 grade in perioadele de instabilitate potenliald. Dac[ este necesarl traversarea unei pante de avalanqd in timpul unei perioade de instabilitate poten{ialI, e mai bun6 traversarea rapidd a zonei stabile, decdt a zonei de declanqare, aceasta deoarece majoritatea avalangelor sunt declanqate chiar de victime. Dacd tn cazvri urgente, devine necesard traversarea zonei de declangare, pot fi luate urmdtoarele m[suri de siguranfd: - in timpul ascensiunii c[tre o $a sau creast6, intrali in zona de declangare c0t mai sus cu putin![; dacl placa se fractureazd. exist[ mai multe ganse de a rdmdne la suprafal[. - in timpul ascensiunii sau coborfirii intr-o zond de declangare, incercali sE vd menfineli mai degrabdla marginea decdt in centrul pl6cii; dacl aceasta se fiactureazd, zdpada din flancuri tinde sd se depun[ deasupra celei din cenffu. Mai mult, existl mai multe qanse de sc[pare prin evitareazoneipldcii. - Dacb avefi de ales, preferali zonele de declangare care deverseazd in zone de refugiu plate, deschise, in locul terenului accidentat; existi mai multe qanse de ingropare la micb addncime. - Evitali zonele de declangare care deverseazd tn crevase, stdnci, c[deri de ghea![ qi alte capcane ale terenului. - Cand exist[ posibilitatea instabilitdlii TG, alegefi un traseu carc favoizeazd versanlii insori]i. - Evitali zonele in care placa s-a format ca urmare a ac{iunii vdntului. - Agtepta{i-vd ca fracturile de coroand sd se propage intre elementele de ancorare ale stratului de zdpadd, cum ar fi stincile gi copacii; incerca{i sd traversa{i pe deasupra fracturii potenfiale. in afara acestor principii de alegere a traseului, multe alte procedee de siguranldla traversarea zonelor cu pericol de avalang[ sunt discutate in secfiunea urmltoare.

1O.7.2. Precautii in traversarea zonelor izolate
in cazul in care o victimd a fost tngropat[ complet, exist6, din punct de vedere al datelor statistice actuale, o qans[ din cinci de a o g[si in via[d,. Aceast[ proporlie a fost stabiliE in urma unei mari varietdli de accidente; in multe cazui, victima nu a acordat atenlie nici alegerii traseului, nici

tt7

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

mdsurilor de precaulie. Aceastd sec{iune trateazil acliunile care pot spori qansele de supraviefuire ale victimei.

Coarda de alpinism
Coarda de alpinism este adeseori esenfiald pentru traversarea zonelor de declangare, mai ales atunci cdnd pantele deverseazd, in frgaquri, crevage, stdnci etc. Degi coarda poate oferi proteclie impotriva fo(ei avalangelor mici de zdpadd afdnatd, for,tele dinamice ale avalangelor moderate sau mari, depdqesc cu mult forfele rezultate in urma cdderilor. Forfa avalangei are, de asemenea, o durat[ mai indelungat6. Pentru a suporta asemenea forfe, cap[tu] asigurat al corzii trebuie ancorat de un punct fix, cum ar fi copac, stdncS sau pitoane de roc6, mai degrab[, decit sd fie linut in mAna. in caz de urgen[6, capdtul poate fi ancorat de pitoane de ghea!6, fnruSi infip]i in zdpadd" sau pioleli fixa{i in ghea{d. Coarda este extrem de folositoare la cobor0rea pantelor unde avalanqa poate fi ini}ial declangatd in scopul curdfirii traseului de cobordre.
Sonde telescopice, care pot inclpea in rucsac, se pot gdsi de vdnzare la magazinele specializate in articole de alpinism. Ca o alternativd, unele befe de schi speciale pot fi unite intre ele pentru a forma sonde de cca. 3 m lungime. Pe traseele periculoase sunt, de asemenea, necesare una sau mai multe lope{i solide, ugoare. S5p8nd numai cu schiurile gi cu mdinile este necesard cam o jumdtate de ord pentru a slpa intr-o zdpadd, tipic[, la o addncime de 1,5 m, pe o porfiune suficient de largl pentru a acorda ajutor unei victime ingropate. Timpul acesta poate fi redus la 10 minute cu o lopat[

Sonde 9i lopeli

alpind so1id6.

10.7.3. Alegerea traseului de salvare
inainte de inceperea traversdrii pantei de avalanqd, studia{i-o atent qi elaborali un plan de sclpare in caz de fracturd. Cflnd placa se fracttreazd" in jurul qi deasupra victimei, cea mai bund gansd de salvare este refugiul lateral. Dacd sunteli pe schiuri, incercafi sd v[ menlineli echilibrul qi s[ ieqifi schiind prin cea mai apropiat[ ieqire laterald. Aceasta tnseamnd cd trebuie avutd in permanen![ in vedere ruta de salvare qi cd la fracturarea plIcii trebuie acfionat instantaneu. Cu c6t ajungem mai aproape de flanc, cu at6t avem mai multe qanse sd fim ingropali la mic6 addncime. Adeseori, fractura coroanei se produce chiar de-a lungul urmelor ldsate de schiurile victimei, cazin care aceasta trebuie s[ incerce s[-gi p6streze pozi[ia deasupra pldcii in miqcare.

1O.7.4. Modul de traversare a zonei de declangare
Procedura corect[ este ca un singur om sd traverseze; ceilal{i membri ai echipei privesc dintr-o

pozigie sigur6. Cdnd primul schior a ajuns in siguran!6, el semnalizeazd urmdtorului sd inceapl traversarea. Procedeul se repetd pdnd cdnd intreaga echip[ traverseazd zona. Niciodat6 nu pornite de lapremiza cd panta e stabil[, deoarece una, dou6 sau trei sau mai multe persoane au traversat flrd ca avalanga sd se declangeze. Prima traversare poate deranjaplaca, ini{iind o miqcare uqoar[, de suprafafE. Ultima poate declanqa fractura final[.

Emit6torul electronic
Emilitorul este un aparut radio de emisie-recepfie. Este cel mai eficient dispozitiv de siguranfd gi fiecare alpinist trebuie si il poarte. inainte de pornire, toli membrii echipei trebuie sd comute aparatul pe ,,emisie". Dacd un membru al echipei este ingropat, ceilalli comutd pe recep{ie gi detecteaz[ semnalul emis de aparatul victimei.

tndepSrtarea curelelor de Ia belele de schi de incheietur6 de la m6ni Dacd victima e tdrdth in jos, gansele sale de salvare cresc dacd mAinile ii sunt libere. De aceea, curelele sunt indepdrtate inainte de intrarea intr-o zond de avalanqd, astfel incdt befele s6 poatd fi
aruncate cdnd menfinerea echilibrului pe schiuri devine imposibil[. Dacd persoana doreqte s[ igi
118

ilfi{ualul s[[Y[T0nulu

ilo t{IAil

pdstreze schiurile in picioare, este o problemd care variaz[ de la cazla caz, dar este obligatorie indeplrtarea legdturilor de siguranl6 ale schiurilor, in momentul traversdrii unei zone de avalanqh.

,,inot"
Dacd o persoan6 este prinsd de avalanqb qi nu mai poate atinge flancul sau dac[ igi pierde echilibrul, persoana in cauzd, trebuie sd scape de befe qi s[ incerce sE rdmdnd la suprafa!f, prin migciri de inot. Miqcdrile trebuie s[ fie cdt se poate de eficiente, astfel incAt victima sI nu fie trasd la fund, nici sufocatd de zdpadd,.

tntinderea m6inii in sus
Dacd zdpada incepe s[ se adune deasupra victimei dup[ ingropare, aceasta trebuie s[ incerce sI igi intind[ cit mai sus mdna, inainte ca zdpada s[ se stabilizeze. Cealalt[ mAn[ trebuie sd se afle infala pieptului gi a fefei pentru a crea un spaliu respirabil.

Conservarea oxigenului
Pentru a conserva oxigenul, victima trebuie sE se relaxeze qi sd nu lupte impotriva senzafiei de

pierdere a cunogtinfei.

1O.7.5. Ac[iunea supravie]u itorilor
$ansele de supraviefuire ale unei victime ingropate depind de acliunile intreprinse de supraviefuitori in urm6toarele cdteva minute. Este de sperat cd supraviefuitorii au luat prima mdsur[ de precaufie qi au stat intr-un loc sigur de unde au putut urmiri traseul urmat de victimd. Supraviefuitorii trebuie sd caute cu toate mijloacele pe care le au la dispozilie. Dacd victima nu avea un emildtor electronic, supravieluitorii trebuie sd sondeze cu schiuri, befe, prdjini telescopice, prdjini improvizate din ramuri gi altele. Numai dacd echipa este suficient de numeroasd sau dac6 ajutoarele sunt la cdteva minute distan!6, poate fi trimis un mesager dupd ajutor (in multe cazuri, supravie,tuitorii intrafi in panic[ au pdrdsit locul accidentului plecdnd dupd ajutoare, cdnd o c6utare de cdteva minute le-ar fi permis s[ depisteze victima).

Depistarea victimei prin sondare
special antrenafi, sondarea este o metodd inceat[ gi obositoare. Cu toate acestea, este unica metod[ utllizabild,in cazul in care victima nu avea emigdtor. Primul obstacol in calea unei salvdri rapide este pericolul pe care il infruntd echipa de salvare. Faptul cd a fost declanqatf, o avalangS, constituie o dovadd a instabilit{ii pantelor invecinate. Dup[ ce au fost luate mdsurile de siguranld necesare pentru protejarea echipei de salvare, incluz6nd un loc sigur de observalie de unde salvatorii pot fi vdzuti qi avertizali de pericolul unor alte avalange, cdutarea trece rapid gi eficient prin urmdtoarele etape: - stabilirea poziliei exacte a victimelor in momentul producerii avalanqei, prin martori sau prin examinarea indiciilor existente. - determinarea zonei unde au dispdrut victimele (unde au fost ultima datdvdztie) - stabilirea traiectoriilor probabile ale victimelor, folosind aceste informafii. - stabilirea zonei de prim[ prioritate in cdutare (de obicei, o estimare aproximativ[) - efectuarea unei cercet[ri rapide, dar sistematice a suprafe[ei zdpezii in zonele de cea mai mare prioritate. Marcarea poziliei tuturor indiciilor. Cercetarea suprafefei constituie prima parte a operaliunii de sondare, oferind cele mai mari qanse de salvare a victimei. Imediat dup6 terminarea cercet6rii suprafelei salvatorii trebuie sd fie organiza[iin linii de sondare. in mod ideal, sondele ar trebui s[ fie bare rigide de o{el sau aluminiu, lungi de 3-4 m. Sondarea este simpl[ gi nu necesitl multd experien![, fiind foarte uqor de invdfat. Este uqor de perceput diferen{a tntre lovirea unui corp gi lovirea unui strat de zdpadd; adevdrata problemi este a distinge diferenfa dintre suprafala solului gi a victimei ingropate. inainte de inceperea sond[rii, cei
sau cu

in comparalie cu emil6toarele

ciinii

tt9

Mircea OPRI$ RaUIPAPALIGEF George RESIGA

care efectueazl" operafiunea trebuie sI fie informa]i asupra misiunii 1or qi instruili in vederea unei eventuale evacu6ri rapide irr caz de necesitate. Pentru ca operaliunea sd fie eficientS, liniile de sondare trebuie sd fie ordonate la intervale corespunzdtoare. Este satisfEcdtoare cifra de circa 20 de oameni, iar 30 de persoane este limita maxim6 optim[. Dac[ existd forle suplimentare, cAte o persoan6 poate fi plasatl la fiecare capdt al liniei, aliniindu-i pe cei care sondeazd, cu ajutorul unei corzi. Coarda trebuie sd fie marcat6 pentru a pdstra intervalul optim intre salvatori. Linia de sondare avanseazd treptat in sus. Ascensiunea regleazd" automat ritmul optim, pdstrdnd ordinea de inaintare, chiar qi aga, menlinerea intervalelor gi a disciplinei devine adesea o problemd, dup6 ce opera{iunea a durat un oarecare timp. Sondarea in cobordre este mai dificil de controlat, degi dacd echipa de salvare vine din sus, cercetarea iniliald la suprafafl poate fi ficut6 in cobordre. Sondarea nu inceteazl cdnd o sondd lovegte un obstacol. Linia continud sd avanseze, o mic6 echipl rdmdndnd sd sape gi s[ determine linia obstacolului.

Sondare

bruti

Atita vreme cdt existl speranfa de a gdsi victima in viaf6,
sondarea este efectuatl intr-un ritm susfinut, in conformitate cu sistemul cunoscut sub denumirea de ,,sondare brutd". Ideea este de a sacrifica o anumitd doz6 de exactitate, pentru a mEri viteza, imbundtdfind astfel qansele de a gisi victima in via{[. Sondarea brutd ofer[ o qansd de ckca 70%o de a depista victima. Aceastd metodd poate fi comparat[ cu,,sondarea detailat6", o alternativ[ mai minufioas[, care ofer[ qanse de aproape sut[ la sut[ de gdsire a victimei. Sondarea detaliat6 necesitl un timp de 4-5 ori mai indelungat dec6t sondarea brutd gi este de preferat efectuarea mai multor treceri de sondare brut5, inainte de a trece resemna{i la operafunea mai tnceatd de sondare detailatd. Sondarea brutd sacrificd o dozd, de exactitate datoritd grilei de explorare, dar trebuie efectuati in aga fel incdt sE se sacrifice minimum de exactitate posibil. Sondarea brut6 se efectueazd dup[ cum urmeazd(vezifig. 1): I - Salvatorii se afl[ aliniafi la intervale de 75 cm; picioarele fiecdruia se afl[ la 50 cm dreptul de stdngul, lls0nd 25 cm. intre picioarele salvatorilor al6turafi. 2 - Sonda este infiptd la mijlocul distan{ei de 50 cm. O metod[ alternativd folositd cAnd terenul este abrupt sau exist[ pulini salvatori, este de asta ,,deget l6ngd deget", adicd salvatorii sondeazd,mai int6i, in stdnga gi apoi in dreapta. Dacd operaliunea este efectuatd corect, spa{ierea este aceeagi ca qi in sistemul sondirii unice. 3 - La semnalul conducdtorului, linia avanseazd un pas (70 cm) gi repetd opera{iunea de la punctul 2. De obicei, un singur semnal este suficient pentru secvenfa completd - infigerea sondei, extragerea ei gi avansarea liniei. Semnalele trebuie date intr-un ritm care s[ menfin[ inaintarea in pasul cel mai suslinut posibil. O disciplind militar6 strictd gi ferm6, precum gi comenzile clare sunt esenfiale pentru o sondare eficientd. Salvatorii trebuie sd lucreze in linigte. Spafierea gdurilor de sondare este de 7 5 pe 70 cm echivalent cu I .9 sond[ri pe metru pdtrat. $ansa de depistare a victimei este de: Persoana aqezatdpe burt[ sau pe spate - 95% Persoana aqezatdpe o parte - ts% Persoana aqezatd in pozifie vertical[ -20% Pozilie medie - 70%
120

!I[t{u
in medie, 20 de oameni pot

alul

stlTtltilllt

ltnrr

sonda o reglatd in funcfie de adfincimea stratului

zffidc fflIfim m L 4 re- Adf,mcimea sondirii este e zilfirfumtnhfu si*lftelscl3 m.

Sondare detaliati
DupE repetarea sondErii bnrte, scopul este rwrryeruea e davrului, pufine fiind gansele de a salva victima Pentnr a p6stra intactd for,ta qi starea morald a voluntarilor, ritmul gi disciplina operafiunii se pot relaxa, trecindu-se la o tehnicil mai precis6 qi mai pufin viguroasd, care funcfioneazl astfel: (fiS- 2) 1 - Voluntarii sunt aranja[i la fel ca la sondarea brutii. 2 - Fiecare voluntar sondeazE in fafa piciorului s[u st0ng, apoi intre cele dou6 picioare gi, in final, in fala piciorului sdu drept. 3 - La semnal, linia inainteazd, crt 30 cm qi se repetd cele trei sondaje. Spalierea gdurilor de sondare este de 25130 cm, adici 13 sond6ri pe metru phtrat. Dacd victima se gdseqte intr-o pozilie favorabil[, existd $anse ca 5 sondaje sE intdlneascd un obstacol. Dacd pozilia victimei nu este favorabild, exist[ $ansa ca o singurd sondare sd loveascd un obstacol. Probabilitatea de a depista victima este llYo, cu condilia ca aceasta sd nu fie ingropat5 mai ad6nc de 3-4 m. in medie, 20 de oameni pot sonda detaliat o zond de 10/100 min 16-20 de ore, depinzind de ad6ncimea sondajului. in majoritatea cazurilor, victima este tdr6td in locurile cu cea mai mare depunere de zdpadd, de obicei, labaza alunec[rii. ...: *, i$ Uneori victima este oprit5 din traiectorie de stdnci, copaci sau i forme de relief. DacE avalanga urmeaz[ un frgag cu traiectorie neregulatd, toate adSnciturile cu depuneri de zdpad[ pot fi considerate locuri posibile de ingropare, victima de obicei aflindu-se in locul cu depunere consistentd. Este posibil ca victima sE fie proiectatii in afara avalanqei. in cdteva cazrri, victimele au fost gdsite atdrnate de copaci. De obicei, existd o lipsd de oameni in timpul fazei iniliale gi critice de sondare, fiind necesar sd se hotdrascd care sunt zonele de prioritate gi in ce ordine vor fi ele sondate.Decizia trebuie sd ia in considerare probabilitatea aproximativd ca o victimS sd se gbseascl intr-o zond, datd, in comparafie cu timpul relativ necesar pentru sondarea acelei zone. in mod normal, cercetarea inijiald are in vedere zona depunerii celei mai consistente, deoarece aceastd zond oferd cele mai multe ganse de succes. Totuqi pot exist6 indicii care sd arate cd victima s-a oprit din traiectorie deasupra acestei zone, sau c5 victima a sclpat din avalang[. in astfel de cazuri, oamenii trebuie imp[rtili pentru a urmdri indiciile.

Ciutarea cu aparat de emisie

- recepfie
J
a

Persoanele care parcurg regulat zonele cu pericol de avalangi, nu pot conta pe liniile de salvare, ca mdsurd de siguranfd. Ele au nevoie de un dispozitiv care s[ permitd depistarea rapid[, indiferent de dimensiunile avalangei. Emifdtorul electronic men{ionat in secfiunile anterioare, face posibil6 glsirea victimei in 10 minute de la recep{ionarea primului semnal, cu condilia ca salvatorii sd cunoasc[ proce-

$
t

$

i
a

I

1

t
u..

dura corectd de folosire a dispozitivelor electronice, ludnd

Fig.{ I
!

li
i ir

tii*rl -,j* tslsu" 4tlt*sal

tzt

rl

ti

*.J{}t:'4"+

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA parte la exercilii de salvare cel pu,tin o dat6 pe sezon.

Procedura debazdpentru utilizarea dispozitivului este detaliati mai jos. 1 - Sistemul ,,Skadi" elaborat de Lawtronics lnc., a fost primul emi!6tor comercial, verificat prin salvare de vieli omenegti. El se bazeazd pe un semnal audio - induc{ie de 227 5Hz. Existd doud motive importante in alegerea acestei frecvenfe radio in opozilie cu frecvenfele radio mai inalte: - nu existl interferenfe de la emisiunile radio; - circuitele electronice sunt relativ simple, exist6nd mai pufine ganse de defecliuni. Si lu[m ln considerare situalia cea mai obignuit6 in care victima a fost $re,,E in jos de avalang[, iar restul echipei se aflI deasupra zonei unde victima a fost v6zut[ ultima oar6. Se comut[ dispozitivul pe ,,recepfie" gi se procedeazd dupd cum urmeaz6: Se observI gi se marcheazd atert zora in care victima a fost vdzutd ultima oar6. Dac[ existd pericolul unor noi avalanqe, se posteaz[ un om de pazd, iar salvatorii sunt preg[tifi s[ comute imediat pe ,,emisie". Salvatorii trebuie sd se asigure cd toate dispozitivele sunt pe ,,receplie". Conducdtorul trebuie sd verifice acest lucru, deoarece un singur dispozitiv rdmas pe ,,emisie" poate deranja intreaga operaliune. Salvatorii trebuie aliniali la nivelul zonei ultimului contact vizual, cdutdnd in cobordre. Spafiul dintre ei nu trebuie sd depdgeascd 40 m (fig. 1). Poten{iometrul de volum trebuie dat la maximum pind la recep}ionarea unui semnal. in mod normal, se aude gi un zgomot de fond (static). Avansarea trebuie f[cut[ simultan, pdstrdnd aliniamentul qi reducdnd zgomotul gi conversa{ia la minimum. Tofi salvatorii se opresc o datl la zece paqi #* gi iqi rotesc incet dispozitivele la dreapta gi la st6nga, * s apoi in fal6 9i in spate. Y :: r.,..::i=""'La receplionarea unui semnal, toli salvatorii trebuie informa[i, dar aliniamentul trebuie plstrat. Receptorul trebuie orientat sd recep{ioneze maximum de semnal. Volumul trebuie redus pdn[ cdnd semnalul se aude slab; urechea poate detecta mai uqor modificdrile in partea semnalului c6nd volumul este redus. Orientarea in spa[iu a receptorului nu trebuie schimbatd in timpul deplasdrii. Acest lucru este foarte
iijf:,,ij;! !.ri*{!+;

li.r iriit
r

w
A
?

I

,.,-' -1,

4,
'J--

important, deoarece poate catza false modificiri la nivelul semnalului. Trebuie fbcutd o oprire la fiecare c6fiva pagi, pentru reglarea orientdrii, in vederea obfinerii unui semnal cit mai puternic Ai pentru reducerea volumului. Cea mai bund orientare se modific[ pe m[sura apropierii de victim6. Cind semnalul sl[begte, victima a fost, probabil, dep[qitd. Acest punct trebuie marcat in zdpadl respectiv A (fig. 2.). Fig.2
122

-.=: e:+!ta

*.i:

.r'lJ

S

!!'li{

+er,*
,htiraft n ali.$larslii

.. +-.

IIAI{U[[U[ S[[V[TONUIUI il O TIA I{
Receptorul trebuie orientat apoi din nou pentru un semnal maxim, reduc6nd volumul pdni cind semnalul devine abia perceptibil. Apoi salvatorul se poate retrage pAnI cdnd punctul sefllnalului maxim a fost dep[git qi semnalul scade din nou. Acest punct se marcheazd din nou A'(frg. 2.). C e le dou6 puncte inc adr e azd, p o zilia vi ctime i. Salvatorul se ageaz6 acum la jumf,tatea distanfei dintre cele dou[ puncte, igi orienteazd,receptorul spre semnalul maxim qi reduce volumul, c[utdnd apoi perpendicular pe direc]ia iniliald, stabilind cadrul B-B'. Sute de exercilii de c[utare au demonstrat cd acesta este procedeul cel mai rapid de depistare a victimei €rg.2). Se continud sistematic imbun[t[firea estim[rii pozi{iei victimei, p6nd la depistarea acesteia. Trei sau patru treceri sunt, de regul[, suficiente. Stabilirea exactd a poziliei victimei este esenfiald. Astfel devine necesarl indepdrtarea unei mari cantitdfi de zdpadd gi pierderea de timp prefios pdn6 la g[sirea victimei. Experien{a a ardtat cd este posibil[ stabilirea punctului cdutat pdn6la circa un sfert din adincimea de ingropare . Dac[ sunt ingropate mai multe persoane, decuplali emisia victimelor gdsite c6t mai repede cu putin!6. in majoritatea cazurilor, nu este foarte difi;ih separarea semnalelor de la mai mult de un transmildtor stafionar; totuqi complexitatea sporitd a cdutdrii mai multor transmildtoare reintdregte ideea cd pantele de avalanqe trebuie traversate pe rdnd, una cdte una. Se recomandd ca echipele care cumplr6 transmi{dtoare sd frecventeze cursurile practice, in teren, organizate de specialigti. Aceste emildtoare sunt dispozitive specializate, fabricate gi testate pentru cele mai inalte standarde de funcfionare. Testarea detaliatd a tuturor componentelor necesitd timp gi bani, pre! pe care cumplr[torul trebuie sd il plEteascd dac[ vrea si aibd un dispozitiv sigur. Deqi emi16toru1 este un dispozitiv important de proteclie, cel care ilutibzeazd, nu trebuie s[ considere cd acesta sau oricare alt sistem de salvare, permite asumarea unor riscuri sporite pe pantele cu potenfial de avalanqd.

Conducitoru! la locul accidentului
El este cel care coordoneaz6 opera{iunea. De obicei, e vorba de conducdtorul (sau adjunctul) echipei salvamont. Trebuie sd existe, in permanenf6, de serviciu un conducltor de salvare calificat care sE primeascd alarma qi cel pulin sd impartd sarcinile. in afara de acestea, conducdtorul rdspunde de anun{area echipelor medicale, echipajelor de zbor, autoritSlilor qi procuraturii qi se ocupd de problemele de relafii cu publicul, legate de accident. in timpul opera{iunii, acesta r5m6ne, de obicei, la stafie; el numeqte un comandant lafoa locului, care conduce operaliunea ?n teren.

Comandantul la locul accidentului
E trimis cdt mai repede cu putinldla locul accidentului, preludnd sarcinile celui care a condus p6nd atunci acfiunea. El organizeaz[ gi decide unde sd se caute, c6t gi marcarea presupusei zone unde ar putea fi victima, cdt qi organizarea dispunerii personalului qi a punctelor ce vor deservi ac{iunea conform frg. 3, aranjeazd" linia de sondare. ,,lnsigna" sa este megafonul portabil prin care dd indicalii conducdtorului de coloani.

,rcL\ -a\F-rxt*ti$a s:r![!4drrxlr

--l-

123

I

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

Conduc5torii de coloani
Aceqtia sunt ghizi experimentafi care conduc coloane de salvare de 5 - 10 profesionigti sau voluntari, la locul accidentului. Conduc[torii de coloan[ selecfioneaz[ voluntarii, ii echipeazd, cu prdjini gi lopefi qi conduc echipa, pe un drum sigur, la locul accidentului unde se subordoneazd comandantului operaliunii. Un conducdtor de coloand poate fi pus sd se alSture unei linii de sondare existente sau sI conduc[ o nou[ linie. Prima coloanl trebuie s[ fie constituitd din profesionigti stafiona{i la terminalul superior; coloanele urm[toare pot fi formate din ghizi, instructori qi schiori competenli care sosesc la terminalul superior. Conducdtorul primei coloane este temporar responsabil, pind la sosirea comandantului la locul accidentului. Fiecare conducdtor de coloan6 este r[spunzdtor pentru oamenii s[i pdnd la terminarea acfiunii.
Majoritatea operafiunilor de salvare inzonamontan[ au loc in trei faze: Fazal - Acfiunea imediat5. Aceast6 fazd const[ din trimiterea rapid[ a coloanelor echipate cu sonde, lopeli, echipament de prim ajutor gi echipament personal. Obiectivul lor este localizarea victimei printr-o cercetare rapid[ de suprafafd sau o sondare brut6 viguroasd. Aceste echipe nu sunt dotate pentru opera!ilni de salvare de duratd, deoarece trebuie sI ajungd repede la locul accidentului.

victimei. Deqi ghizii din coloanele din fazal au truse de prim ajutor pentru tratarea problemelor imediate, ei nu dispun de echipamentul necesar pentru reanimare gi transport. Astfel, o echip[ speciald din 3 - 5 oameni (plus un medic dac[ este posibil) este organizatd pentru a transporta targa - sanie, paturi, saci de dormit, echipament de reanimare, cort, primus, trusa medicald gi alte echipamente necesare reanimdrii gi transportdrii victimei. Imediat ce e primitd alarma, conduc[torul opera]iunii va numi o persoanl competentd pentru a organiza faza a II-a gi a aduna echipamentul necesar. intr-o operafiune bine organizatd, coloanafazei II e numai la cdteva minute in urma coloanelor fazeil.
Faza III - AuxiliarI. Echipele din primele doud faze sunt trimise cu o vitezd cars nu permite preg[tirea unei opera]iuni de salvare de durat[. Faza auxiliar6 este organizatd pentru a transporta bluturi calde, alimente, imbr[cdminte groas6, echipament de iluminare gi forfe suplimentare. Dimensiunile fazei auxiliare sunt determinate de dimensiunile accidentului, condigiile meteo qi teren. in unele cazuri, aceastd fazdmte necesard. in altele, de obicei cdutdri prelungite in avalange majore, avdnd ca scop, mai degrab[, recuperarea cadavrelor, dec6t salvarea vie{ilor, faza auxlliard poate deveni principala component[ a operafiunii.

Fazall

- Readucerea la via{I qi transportul

Una din condiliile esenliale pentru o operaliune rapidd de salvare este ca echipamentul s[ fie ordonat gi gata de distribuire imediat ce a fost datd alarma. Existd multe modalit6fi de a organiza depozitele de echipament, depinzind de configuraliazonei; detaliile trebuie specificate exact in planul de salvare. in general, trebuie intrelinut un depozit principal de echipament pentru toate cele trei faze, aflat la stalia de pe culme. Depozite mai mici, confinflnd echipamente pentru faza I, trebuie otganizate la fiecare echipe de salvare. Planul de salvare trebuie sd includd gi o listd de surse pentru echipamentul qi forlele necesare fazei3. In rezumat, echipele de salvare trebuie sE exerseze practic pentru a reduce timpul pierdut gi a creqte eficienfa. Patru momente unde se poate cigtiga timp sunt anunfarea accidentului, reac{ia de alarm[, deplasarea la locul accidentului qi executarea operaliunilor la fala locului. Comunicafiile bine puse la punct qi educajia publicului pot reduce timpul de anunfare a accidentului. Timpul de reaclie se reduce dacd personalul esenlial de salvare este preg[tit sI intre imediat in acliune, dac[ depozitele de echipament sunt bine dotate gi plasate, iar echipa e suficient de bine antrenatd pentru a evita starturile false. Timpul de deplasare poate fi redus dac[ echipele de salvare au o bun[ condi[ie fizicd,, cunosc bine terenul qi sunt suficient de experimentate pentru a alege traseul cel mai rapid gi eficient. Se poate scurta timpul. Dacd echipajele qtiu exact ce trebuie frcut, au echipamentul necesar gi suficient antrenament pentru a executa operafiunile necesare frrd,ifiArrziere. Exerciliile repetate qi simularile sunt necesare pentru a perfecfiona fiecare opera{iune qi a le combina intr-un efort eficient de salvare124

illilu[[u[ $tlvlr0nulul
Urmeazd o list[ de echipamente ce trebuie depozitate vare din zonele montane.

il0I{TAI{
in vederea operaliunilor organizate
de

Depozite pentru faza

I (la echipele

de salvare)

- unul sau mai multe rucsacuri, fiecare confin6nd zece sonde telescopice gi o lopat6 de aluminiu;

- sonde dintr-o singurd bucati de cca 3 m lungime (numIrul sondelor trebuie ales in func1ie de pericol, I0, 25 sau 50 aranjate cite 5); sondele sunt din bare de ofel (exterior 11 mm) sau {evi de aluminiu (exterior I3,7 mm, interior 9.3 mm). Depozitul principal (la stafia de pe culme): - mai multe rucsacuri ca cele de mai sus; - grdmezi de sonde dintr-o singurl bucat6 ca cele de mai sus; - lopeli suplimentare (unele pentru suprasarcin[); - echipament de reanimare qi transport; - tdrgi - sanie (pliante sau dintr-o bucatl); - pdturi, saci de dormi!
- cort; - llmpi de cap pentru operaliuni pe timp de noapte; - reflectoare (at gaz sau propan); - rachete de semnalizare; - megafoane (cu baterii); - cordelind; - corzi, pioleli (dup6 necesit6li).

Anunfarea accidentului Timp
0 min.

Fazal

Anunfarea sediului echipei de salvare
darea alarmei

mobilizarea personalului numirea conducdtorilor de coloan[ pentru fazal trimiterea primei coloane (echipa de salvare imediatE) numirea comandantului la locul accidentului (nu trebuie sE fie neapf,rat qi conducltorul primei coloane). Trimiterea unor coloane suplimentare pentru fazal 10 min. F aza ll Chemarea personalului medical calificat Numirea conducdtorilor de coloan[ pentru fazall Trimiterea echipei de prim ajutor qi transport 80 min. Faza III Numirea conducitorilor fazei auxiliare Anunlarea echipelor auxiliare trimiterea coloanelor auxiliare

Probleme speciale de salvare
Yiteza este esenfiald, dar securitatea nu trebuie compromisd. Au existat cazuri cdnd salvatorii au fost ingropali pe drumul spre gi la locul accidentului. Acolo unde o a doua avalanq[ este posibild, conducdtorul operafiunii sau comandantul de la locul accidentului se gdsesc in fala unei decizii dificile: sd fie declanqat[ artificial cu ajutorul explozivilor, fractura unei pl[ci care se aflI deasupra locului accidentului? Dac[ rdspunsul este pozitiv, gansele victimei se reduc considerabil din cauza timpului pierdut cu aminarea, precum qi din cauza ingropdrii mai addnci a victimei, care poate rezulta. Fiecare caz are datele sale particulare. Dac6 avalanga este mic6, iar victima nu a fost ingropatI
125

I

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

pentru mult timp, o echip6 de salvatori experimentali poate risca o salvare rapid[ inainte de a recurge la provocarea artiftciald a avalangei potenliale rdmase. Tentativa de salvare nu trebuie sd dureze mult, mai ales dacd existd condilii de furtun[ care sporesc riscul. Dacd e posibil asumarea unui risc de scurt[ durat6, presupundnd cd nu se va produce o declanqare naturali, poate deveni necesard postarea unor santinele pentru a interzice intrarea altor persoane in zona de declanqare aflatd deasupra operaliunii de salvare. in cazul unor anumite configurafii de teren, santinelele pot avea la dispozilie timpul necesar pentru a da alarma prin megafon sau pentru a fluiera in cazul facturii p16cii de zilpadd, alarma la care salvatorii ar avea timp sd se ad[posteasc6. Toate echipamentele pentru faza[. Si faza auxiliard trebuie incd de la inceput, sd se afle intr-un loc sigur. Securitatea coloanelor de salvare este primul lucru de luat in considerare pe traseul spre locul accidentului. Ar fi total nesdbuitd asumarea unor riscuri in interesul vitezei, din moment ce scopul este in majoritatea cazuilor, recuperarea cadavrelor. Traseele trebuie alese cu atenlie, iar salvatorii trebuie condugi de conduc[tori de coloand experimentali. Tot personalul trebuie s5 fie echipat adecvat qi preg[tit s5 infrunte condiliile vitrege de pe parcurs qi de la locul accidentului. Voluntarii trebuie recrutali in funcfie de condilia fizicd, experien(a gi echipamentul lor. Voluntarilor binevoitori nu trebuie s[ li se permiti participarea la o operaliune de salvare de mari dimensiuni, in condilii meteo severe, dac[ sunt echipali numai pentru schi (cldpari, costum de schi, dar frrd flecuri la toc). CAnd condiliile meteo sunt favorabile, transportul cu helicopterul prezint[ un avantaj covArqitor asupra apropierii pe teren. Cea mai eficienti combina{ie este transportul cu helicopterul al cdinelui de avalanq[ gi al conducdtorului. Dac[ avem un cdine la dispozi{ie, acesta trebuie dus la locul accidentului inaintea coloanelor de sondare, care r[mdn in alertd in cazul in care c6inele dd greg. Primul zbor al helicopterului necesit[, de obicei, lumind naturalI; cu toate acestea, pot fi organizate locuri de aterizare luminate de reflectoare, astfel inc6t opera{iunile de zbor sI continue qi noaptea. Heliporturile trebuie sd fie dotate cu saci dinpi.,nzd rezistentd, conjin0nd echipamentul de salvare. Sacii pot fi ordonali in functie de cele treifaze ale operaliunii. Voluntarii trebuie instruifi in ce privegte procedurile de zbor cu helicopterul, inainte de a fi cooptafi la operafiunea de salvare. Chiar qi atunci, pilotul gi comandantul de la locul accidentului trebuie sI rdmdnl in alert6 pentru a preveni imprudenlele cauzate de hipotermie sau surmenaj.

126

C*pltmfrmil 3 $.

ORGAN IZAREA ACTIU

N

I LOR

DE CAUTARE/SALVARE A PERSOANELOR

DISPARUTE sAU nATAcITE

I 1.1. Caracteristici ale operatiunilor in functie de modul de primire al informaliilor
Deqi la prima vedere pare banal[ qi lipsit6 de spectaculozitate, gdsirea, recuperarea gi salvarea unor persoane rdtdcite reprezintE poate cea mai complexE opera{iune derulatd de echipele salvamont.

In funcfie de modul de primire a informaliilor la dispecerat ne confruntim cu dou[ situalii

care genereazd,la r6ndul lor, mai multe moduri de operare:

Cazul A. Alarmarea directl definitd prin faptul c[ persoana/grupul de persoane contacteazd, personal, prin numdrul nafional de urgen{e 112 sau direct la dispeceratele Salvamont, solicitdnd asistenla. Trebuie precizat faptul c6 H.G. 7712003 obligd toate serviciile salvamont sd men[ind,24 hl24 sewicii de dispecerat. Ctzul B. Alarmarea indirectd definitd prin faptul cd se efectueazd de c6tre terfe persoane care pot fi rude, prieteni, colegi de serviciu sau in unele cazuri chiar alli turiqti. Degi ambele situalii genereazd, cum am precizat anterior moduri de operare diferite, trebuie sd finem cont de un lucru important, acela c[ ac]iunea de c[utare reprezintb o urgen![ qi trebuie tratatd, ca atare. Operafiunea de ciutare este o urgenfd deoarece: o Subiectul poate avea nevoie de ingrijiri de urgen{[; o Subiectul poate avea nevoie de protec{ie impotriva factorilor de mediu sau chiar impotriva propriei persoane in canl deteriordrii condiliei psihice (anxietate sever6, fobii etc.); . Timpul gi wemea distrug indiciile; o O reactie rapidl ugureazd dificultatea cdutSrii; o Subiectul poate fi comunicativ sau conqtient pentru un num6r limitat de orelzile; o O reacfie rapidd i1i permite sd utilizezi mai eficient tehnicile de cdutare. Este deseori greu de justificat o urgen!6 deoarece un mare procent din cazurile de persoane dispdrute, sub presiunea instinctului de autoconservare, reugesc printr-o deplasare continu5 si se salveze gi ajung tn zone populate (case, st6ne, cabane). Chiar qi aga, un rlspuns rapid limiteazi aia de clutare a echipei. Teoretic, cu fiecare or5 trecut[ din momentul declanqlrii operaSunii, ariade cerhe smilcfn

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA Cdutarea propriu-zis6 este, de fiecare dat6, o poveste plin[ de necunoscute in care toate indiciile agteapt[ s[ fie descoperite.

Folosirea indiciilor in actiunea de ciutare
Indiciile importante includ: o Punctul inifial (punctul de plecare a grupuluilpersoanei, locul unde a fost vdnfi ultima datd, ultima pozilie cunoscutd); o Destinatii posibile;

fi intors acasd sau in alt[ localie; Intervievarea martorilor, familiei, prietenilor, colegilor de serviciu etc.; Conturarea profilului persoanei disp5rute. Din punct de vedere virtual, este practic imposibil sd traversezi mediul inconjurdtor fbrd sd laqi urme (indicii): unne, mirosuri, materii biologice, diferite articole care indic[ prezen[a omului intr-o anumit[ zond. Aceste indicii i]i pot arlta direcfia de mers, timpul, uneori chiar condi{ia subiectului (ex.: ambalaje de medicamente, resturi de bandaje, unne de sdnge, resturi de alimente) gi pot reduce considerabll aria de cdutare. Putem incerca sE catalogdm aceste indicii, dupd cum urmeazd'. o Indicii fizice: vehicule, obiecte, urme de paqi, materii organice etc.; o Indicii umane: martori, prieteni, familia etc.; o Indicii inregistrate: registre, jurnale de c6ldtorie, bilete de cdl[torii, planning computerizat; o Indicii acustico-vizuale: foc, lumina unei lanterne, fum, diverse semnale acustice; o Indicii analitice: calculul probabilitdfilor, profilul terenului, profilul subiectului.
1

o o o o

Recrearea circumstanfelor; Verificarea posibilit[fii ca subiectul s[ se

1.2, Alarmarea

directi

alarmare directd - interogatoriul/culegerea de date pe care o face dispecerul are o importanlE cov6rgitoare. Toate datele trebuie consemnate in registrul de tur6, dup[ cum trmeazd: Ora apelului;

in cazul A

-

Numele qi prenumele intervievatului; Zona in care se afl[ qi folosirea criteriilor de evitare a confuziilor (exemplu: ,,deci spui c[ in eqti zofiax",,,de la ce caband ai plecat?", ,,pe ce traseu?", ultimul marcaj int6lnit?..); o Persoan6 singulard sau grup; o Componenfa grupului (b5rba!ilfemei, adulfi/copii, tinerilbatrdni); o Condifia grupului; o DacI existd accidentafi/persoane in stare de epuizare; o Evaluarea stdrii accidentatului (se poate incerca o analnnezd,pintelefon); o Conditii de mediu; o Resursele grupului; o Descrierea sumarl a zonei unde se afld persoana/grupul. Odat[ cunoscute aceste date, dispecerul declangeazd sistemul de intervenlie gi informeazl peful serviciului/qeful de turd sau responsabilul cu operafiunile. Acesta evalueazd situalia bazAndu-se pe informalii certe gi stabilegte, in funcfie de zond gi de condiliile meteo, planul de operafiuni. Este recomandat interzicerea contactului cu mass-media pdnd la terminarea operaliunii pentru a evita pdtrunderea persoanelor neiniliate qi neautorizate in aria de cercetare, aglomerarea liniilor telefonice ale echipei , alte intdrzieri nejustificate. Ulterior, se desemne azd tn ofiler de presd care poartd responsabilitatea comunicatelor despre qi legate de caz.

o o o

128

ult{[tlul $t[YtT0[u[uI ilo tlltt
Se aproximeazl timpul mediu de ajungere in zona unde se afl[ grupul. Pentru cregterea factorului psihologic, acest timp se poate comunica persoanelor r[tdcite odatl cu c0teva recomand[ri

obligatorii:

s[-$i amenajeze un bivuac de supravieluire intr-un loc sigur (ferit de culoare de avalanqe, clderi de pietre, descdrcdri electrice, cdderi in go1 etc.); o s[ se izoleze fa!6 de sol; . sI-$i ralionalizeze apa qi alimentele qi s[ foloseasc[ telefoanele mobile progresiv qi numai dac[ sunt solicitali de echipa de salvare sau dispecerat; o raliile pentru eventualii accidentafi vor fi duble fala de ceilalli; o in nici un caz sd nu fracliorreze grupul. Odatd parcurse aceste etape, operafiunea devine una clasicd de salvare-evacuare caructeizat1 prin cele patru etape: 1. LOCALIZARE * contactul vintaL sau auditiv cu subiec{ii 2. ACCES - se alege calea cea mai ugoar[ qi sigurl pAnI la grup. Cea mai scurtd cale de cele mai multe ori nu intrd in criteriile men{ionate. 3. STABILIZARE - include prevenirea oriciror accidentiri adiacente ulterioare, reabilitarea termicd qi rehidratarea subieclilor, primul ajutor calificat pentru eventualii accidenta{i 4. EVACUARE/TRAIISPORT - in funcfie de situalie, imbracd multe aspecte, de la simpla conducere (ghidare) spre prima caban6 sau localitate, la evacudri dificile pe/sau in zone de pereli verticali, cu sortarea grupului in func{ie de qansele reale de supravieluire ale fiecIruia.

. o o

s6-$i menfind pozilia actual[ (cea declaratd dispecerului); sd emitd semnale acustice sau luminoase;

11.3. Structura echipelor de interventie
O acfiune de acest gen necesit[ o structur6 binard a echipei formatS din:

1. Intervenlia

1;

Echipa de suport. Echipa Interven,tie 1 este formatii din salvarori cu o cpaciane fizic5domtbitii Si pealqu ziliela deplasdri lungi in timp record. Acegtia sunt do@ cu e&ipamentulharynryeriftcffis localizdrii victimei. Echipa de suport pleacd in ac(iune ceva mai tirziu cu rm mobil (m) cT*t d - I echipament greu (t6rgi, grup electrogen, corturi, alimente, tubrrri de oxigen, tehici & cttcd d fu minat, echipamente de comunicalii). in func1ie de complexitatea cazului, orgarriM, rm pct & prim ajutor qi supraviefuire sau reabilitare, pregdtit sd primeascl mai multe victime sau si rfuiini fo zond, dacd mobilele de transport nu sunt de ajuns dec0t pentru evacuarea grupului. Echipa de suport pleac[ in ac{iune ceva mai tdrziu, cu un mobil (auto) capabil sd transporte echipament greu (t[rgi, grup electrogen, corturi, alimente, tuburi de oxigen, tehnicd de calcul qi iluminat, echipamente de comunicafii). in funclie de complexitatea cazului, organizeazdunpunct de prim ajutor gi supraviefuire sau reabilitare, pregdtit sd primeascS mai multe victime sau s[ r[mdn6 in zond dac6. mobilele de transport nu sunt de ajuns decdt pentru evacuarea grupului.

2.

LL.4. Alarmarea indirecte
in cazul B - alarmare indirectl - ne confrunt6m cu o situa{ie mult mai complex[ deoarece: . informa,tia primitl de la terli este inexactil,bazatd. de cele mai multe ori pe supozilii; o aria de c[utare este foarte vast[ gi se refer[, de cele mai multe ori, la masivi muntoqi; o factorul de timp este mare, de ordinul zilelor, alarmarca producdndu-se in momenful in care subieclii nu se mai intorc acasd sau la serviciu; o indiciile frzice sunt estompate sau pot chiar displrea cu desSvirgire, echipa trebuind sE se bazeze pe indiciile analitice qi umane. t29

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

lnformalia inifiald, in aceastl situalie, este sau foarte complexd sau foarte s[racd. Sunt insd c6teva chestiuni certe care sunt importante de qtiut imediat. Dispecerul va trebui sd selecteze anumite informa{ii analitice pe baza opera{iunii va trebui sd conceapd un plan de acfiune complex. Informafiile se pot sintetiza astfel:

clrora coordonatorul

De cit timp lipseqte victima? Seriozitatea qi urgenfa operafiunii cregte direct proporlional cu timpul aferent dispariliei victimei. 2. ACTtWfAll. Ce fel de activit[fi obignuiegte subiectul sd desfEgoare in munte? (escaladd, drumefie, zbor cu paraparfia, schi tura, schi exhem, ATV etc.). Aceste aspecte ne pot ajuta s[ restr6ngem ariile de cdutare la zone specifice unor activit[fi. C[utarea ini{ial6 in teren va incepe cu acele zone. 3. ECHIPAMENT. Aceste informafii sunt strins corelate cu activitatea pe care subiectul intenfiona sd o desftqoare sau a desftgurat-o in zond. 4. HAINE. Ce fel de haine qi-a luat? Cu ce era imbrdcat gi ce haine gi-a luat in rucsac? Dac[ hainele pot conferi protecfie termic[ qi c6t de mult ii afecteazddetectibilitatea. 5. NUMARUL DE PERSOANE DISPARUTE. Exist6 o relafie invers proporlionala dintre num6ru1 de persoane qi incidentele nepldcute cu urm[ri grave. Teoretic, cu cdt sunt mai mul]i intrun grup ct atdt qansele de a-i recupera mai repede gi in siguranlI cresc. 6. VARSTA. Cu cit media de vdrstd a grupului este mai sc[zutd apar probleme din cauza lipsei de experien{d qi a teribilismului. La grupurile cu medie de v6rst[ mare pot apdrea probleme generate de starea s[nAt6fi, tntreruperea unor tratamente medicamentoase etc. 7. DESCRIERE FIZICA. indl1ime, greutate, culoare pdr, semne particulare etc. 8. CONDITIE IIIZICL De refinut faptul cd, apa\indtorii au tendinJe de a raporta starea fizicopsihic[ a subiec{ilor subiectiv. Primul lucru care trebuie consemnat gi luat in considerafle este legat de probleme medicale, psihice sau handicapuri ale victimei incluzdnd aici probleme de auz sau vorbit.

1.

Studiu de caz relevant: in septembrie 2006, in jurul orei 18, am fost alertafi telefonic de cltre un grup de turigti care coborau din Ocolagul Mic spre cabana Izvorul Muntelui cd in zona Poiana Maicilor se afl6 o bdtrdnd cu piciorul rupt. Zona este compusd dintr-un picior ascendent gi abrupt, care la unirea cu peretele Ocolaqului descrie o poiand cam de 6 ha semiimpdduritd cu regenerare de molid cu o indllime de 1 m. La nord, este delimitat[ de un jgheab stdncos inaccesibil gi perefi de 150-200 m ce continur spre zona Fundul Ghedeonului Lutul Rogu. Zona frind foarte cunoscutd qi la o distanfd relativ micd fa![ de Baza de Intervenfie Dochia, cazul a fost tratat inilial cu superficialitate, dispecerul grdbindu-se sd trimitd echipa de interven{ie a bazei, iar cazul fiind catalogat gi raportat gefului de serviciu ca unul cotidian qi banal. Ajunqi la locul precizat nu au gdsit victima in poteci aga cd au inceput o c[utare in imediata vecindtate. Cur6nd s-a ldsat noaptea gi nici o urmd de accidentatS. Inilial s-a avansat ipoteza unei farse aga cd am dispus, dupi opt ore de c6utare, retragerea echipei din zon[. Dimineala, am reluat totugi operaliunea, dar nici de data aceasta, nimeni nu a rdspuns la vreun
stimul sonor. loj""rt orei 14 am anulat orice operaliune catalog6nd cazul la capitolul glume de prost gust. La ora 19 qoc! Un turist care cobora din Dochia ne sund din Bicaz (zona de impact nu are semnal pe telefon mobil in refeaua Orange) ca sd anun]e c6 in Poiana Maicilor, chiar in potec[ se afl6 o bdtrdndin stare de epuizare gi cu un picior rupt. Stupoare qi chiar panicd in rdndul echipei. Se iau date mult mai coerente despre victimd dar qi acestea de la un turist care s-a grdbit sd ajung[ intr-o zond cu semnal qi a cdrui experienld in domeniu era nul[. Echipa 1 s-a deplasat imediat in zon[ qi iardqi nu a g6sit nimic. Au strigat, au fluierat, ... nimic. Trecdnd peste paranolmalul situagiei, aveam certitudinea cd victima este acolo, cd ceva ne sclpa qi mai qtiam c[ zonanuare apdgi dup[ dou6 zile, qansele de supravieluire se diminueaz[. $ase salvatori montani au rdscolit intreaga zond. Pe timpul noplii, aria de clutare a fost extinsd. Factor aglavant, noaptea a fost deosebit de rece gi spre dimineafl a plouat.

130

ffi * tiu
.

lllt{ualU[ $[LvaI 0 nuluM 0 ilr[il
r"*'h
-d,

i;; * -

ii,f
tu.

.tuq
-,

. t......-.I1(d11....

i

*ryit(16)

fli;ffi

--

il , r$d-a;; au*-... I uo, ,**.., f
n

:;

AFotddffi...

I

tUOm

:

p *d crolr. 6l dp*ek S r*u* $ Ewu* p roHE "$. PdE I ror.L*.*., 6l mud [! tunffi (E
nert b,, I

rmr
rr+o<

ei[i
rroi
,"*n

mri
p.tu
:

ruu,r

orr<

,ffi-(
|zoi
I :

$ ,o. fdddtu d rto5E,i
t*tunu ..

*.*Y:=St-T,:SH:TlttTtrH

iH=T jmYlt

Foto: Platforma digitall pentru dispecerat

4mdeea.

Diminea{a s-a folosit metoda gridurilor sau a ha4ii detaliate caroiat6 pe sectoare. Fiecare a avut de cdutat intr-un careu de'100/100, folosind tehnologia GpS. in jurul orei 11, urm[rind gridul care-l separa deiectorul celuilalt salvator, A. Alazaroaeia intrat in cdmpul de brddet din poian[. La circa 3-4 metri de poteca, a g6sit femeia semicon'tienti, hipotermicd gi intr-un stadiu avansat de epuizare. S-a procedat la incdlzirea victimei prin aplicarea de pernile calorice in zonaaxilei gi pe piept. S-a imobilizat ftactvta de tibie gi in scurt timp victima a devenit congtient6 gi a putut fr ietriAratata. Transportul s-a fbcut cu UT 2000 p6n6 in goseaua care leaga Bicana,l de Dur6u de unde a preluat-o un echipaj SMLIRD. Bdtrdna originar[ dintr-un sat de pe malul lacului Bicaz plecase dupd ciuperci. in apropierea poienii gi-a rupt piciorul. A stat in potecl pdn[ cdnd a fost vdni1de turigti, dupa care s-a retras in br6det^ul des din poiana care ii finea cald. In timpul anamnezei ne-am dat seama ce ne scApase de fapt. B6trdna era surdA. Nu a auzit nici fluierdturile qi nici strig6tele salvatorilor care o cdutau qi care au trecut de zecide ori la mai pufin de

)

ii era fricl s5 stea in poteca, fiindcd cu o sear[ inainte (dupd prima alarmare) pe l6ngd ea trecuse un urs. Tot din cauza brddetului nu avdztt luminile proiectorului.
Consider cazul ca fiind relevant, tn contextul lipsei informaliilor despre starea fizico-psihicd a victimei.

EXPERTENTA/ABrLrrATr. incepdtor/Avansat/Experimentat sau ULTIMA POZITIE CUNOSCUTA. Cu c6t mai pecis csF aceastl informafie, cu atdt putem contura o zond" de clutare. DacS avem informaf;a c[g1r{drlb.

9.

10. ULTIMUL PUNCT

131

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$|GA

cat cu o^maginl personald trebuie sd cerem imediat poliliei sd identifice locul unde este parcatd, magin6. In lipsa altei informafii, vom considera acel punct ca Ultima Pozilie Cunoscuta (UpC). 11. TEREN. Cunoscdnd datele anterioare putem creiona analitic un tip de teren unde o sd incepem c6utarea. Recomandat este ca clutarea sa tnceap[ din gi in zonele cele mai uqoare din punct de vedere al accesului. RAt6citii sub amprenta instinctelor de conservare vor evita zonele accidentate, pere{ii, canioanele qi se vor orienta pe cdt posibil spre zone din ce in ce mai joase. 12. VREMEA. Este un alt criteriu de determinarc al evoluliei unui prezumptiv r[t[cit qi, de asemenea, cu efecte defavorizante pentru opera{iunea de c6utare in sine. Vremea in zona montani poate evalua drastic de la o arie la alta. lntotdeauna verificafi prognoza meteo a zonei qi a zonelor invecinate inainte gi in timpul intervenfiei! Informafiile despre o persoanl dispdrutd recepfionate de la diferite surse, aga cum am ardtat anterior, au un grad al acuratefei cu o variabilitate mare. Coordonatorul operaliunii poate avea propria idee bazatd pe instinctul dezvoltat de experienfa gi cazuistica comparatd, dar ceea ce este important la urma urmei este ca analizatuturor datelor sE se fac6 cu calm qi intr-o manierd inteligenta. Mai precizez cd evaluarea informaliilor inifiale se imparte, de obicei, in trei grupe: Informafii circumstanfiale - informafia este, ?n general, fhr[ caracter cert. Ex.: o magind lSsatd in zona de plecare a unei poteci dar fEr[ un sernn sigur sau un indiciu cd persoanele au urmat acea potec[. o Informa,tii second-hand - informafii care vin de la persoane care au receptionat informalia de la alte persoane gi o transmit dispeceratului. o Martori oculari - sunt pe departe cele mai valoroase qi mai sigure informafii. Aceste persoane sunt capabile s[ confirme c[ cineva este cu adev[rat rdtdcit/pierdut qi ne pot furniza date cu care s[ reconstituim scenariul care a dus la situalia de fapt. Combinalia acestor informalii de cdtre coordonatorul operatiunii, in procesul de evaluare a situa{iei este ultimul proces inaintea definitiv[rii modului qi a procedurii de interven]ie. Ali observat desigur cd nic[ieri nu am precizat cd in acest caz denumit B. este necesarl o intervenfie rapidd gi trimiterea tn teren a echipei de interven{ie 1 a cdrei caracteristici de deplasare qi mod de echipare le-am definit anterior. Acest lucru este inutil deoarece o echipd rapidE de intervenfie se justificd atunci c6nd ai un target qi niqte coordonate foarte bine stabilite. tste un nonsens si arunci oameni haotic in teren. Ei iqi vor consuma resursele gi ili vor lipsi sau vor avea un randament sclzut tocmai cdnd vei avea mai mult nevoie de ei.

11.5. Arii de c5utare
Dupd analizareadatelor, vom stabili managementul operaliunii de teren. Stabilirea ariei de cdutare genereazdtrei situafii. 1. Area se afli in intregime in zona ta de competenfi qi atunci toate deciziile ifi aparfin, operafiunea desfbgurdndu-se dupl modele qi utilizdnd dotarea specificl a fiec5rei centrale 2. Area cuprinde mai multe zone de competenfi (ex.: BucegiiFsgdraq/Retezat) qi atunci ai obligafia de a conecta imediat omologii aferenli ariilor de competenla invecinate iar modul de operare trebuie s[ fie rodul unei decizii comune. Ideal este creareaunui comandament unic al operafiunii direct in teren sau intr-o zondfoarte aproape de aria desemnat[. 3. Area cuprinde zone transfrontaliere unde modul de operare trebuie sd se reg[seascd in tratate de parteneriat bine stabilite. Operaliunea se desfrgoard concentric din exteriorul ariei spre interior se verificd locurile de cazare, parcdrile gi campingurile, spitalele etc. din imediata apropiere a zonei desemnate. Se verificd

-

apoi toate loca{iile din interiorul zonei hoteluri, cabane, pensiuni, stafii de cabin6, case particulare stdne gi locaguri. Dacdrczultatul este negativ, se face un scurt breafing al acliunilor derulate care are ca scop evitarea omisiunilor. Se formeaz[ echipe de maxim doi salvatori dota]i cu comunicafii qi aparuturd GpS. Se stabilesc careuri (griduri) de cdutare incep6nd din zonele cele mai accesibile.
132

IIAI{UII,EI,3tI'IIru--

ri&i.t

t:r,r:

. . . .. .

.t1::,

!rf:

Foto: Stabilirea zonelor de ciutare cu ajutorul GPS-ului gi a programelor PC
Fiecare echipd va primi de la dispecerat harta detaliat[ a careului pe care trebuie sil cerceteze. Dispecerul va trebui sd urmlreasc[ intreaga desfEgurare 9i s[ atenlioneze echipele dacd au iegit sau s-au indepdrtat de careul stabilit. Pentru o coordonare perfectd, dacd serviciul nu are sistem de urmdrire a trackului in timp real se recomandi o comunicare radio a coordonatelor la fiecare 15 min. /echip5.

Foto: proieclia track-ul unui GPS Garmin pe platforma Google Earth Pro

iltxEtttl ltfllralll,f I r0xrtil
c ,J i,i I =l.a

.,

.

t,,:

..: - t--'.i

th

Foto: Stabilirea zonelor de ciutare cu ajutorul GPS-utui gi a programelor PC
Fiecare echip[ va primi de la dispecerat harta detaliatd a careului pe care trebuie si-l cerceteze. Dispecerul va trebui s[ urmireascE intreaga desfhgurare qi sd atenlioneze echipele dac[ au iegit sau s-au indepdrtat de careul stabilit. Pentru o coordonare perfectl, dacl serviciul nu are sistem de urmdrire a trackului in timp real se recomandd o comunicare radio a coordonatelor la fiecare 15 min. /echip5.

Foto: proiectia track-ul unui GPS Garmin pe platforma Google Ea(h Pro

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

Disciplina in releaua de comunicalii trebuie menfinut[ foarte strict. Ordinea de comunicalii este intotdeauna de la echipa A la echipa X pentru a se evita omisiunile. La fiecare 6 ore se face o reevaluare a situaliei. Cdutarea nu trebuie oprit[ pe timpul noplii decdt dacd evaluarea factorilor de risc o impun. Noaptea ifi aduce, de obicei, o mullime de dezavantaje, dar gi un mare avattaj. Orice semnal luminos, lanterne, foc, racheta de semnalizare este obser,ruta gi localizatdde la mare distan![. Se recomandd patrulEri in zonele inalte de creastd de unde vizibilitatea poate cuprinde intreaga arie de cercetare. Este ideal dac6 echipele de salvarelanseazd efecte luminoase. Acestea au un factor psihologic important gi forleazd victimele sd reaclioneze pozitiv. Odat6 localizate victimele, dispecerul va acorda prioritate in comunicalii coordonatorului operaliunii qi echipei din sectorul localiz[rii. Echipele din sectoarele tnvecinate vor fi coordinate spre sectorul devenit principal. Din acest moment, acliunea devine una clasicd de salvare evacuare ale cdrei criterii gi variabile au fost creionate in cazul A.

11.6. Comunicarea in cadrul sistemului
Comunicarea in cadrul organizaliilor de salvare constituie o prioritate atdt de mare incdt de multe ori lipsa sau nefuncfionarea la capacitate a canalelor de comunicalie gi a echipamentelor din dotare, modifice factorul de risc al unor opera{iuni, putdnd pune in primejdie atdtvia[a membrilor echipei de salvare, cflt qi qansele de supravieluire ale victimelor. Managerii gi liderii sunt cei care iau decizri qi iqi asumd intreaga responsabilitate in zona operafiunilor de salvare. Se creeazd astfel dou[ nivele care gestioneazd procesul de transmitere a informaliei cu caracter de decizie 9i care vor genera,,lan!ul de comandd". in mod special, aceastd particularitate este dat[ de participarea echipelor mici conduse fiecare de liderul ei. Se int6mpl6 adeseori ca un membru calificat (specialist) in operaliuni de salvare sd fie tntr-o anumit[ situalie sau tip de operaliune manager, iar in altul, lider. Situafia se poate schimba chiar in timpul unei operafiuni dacd de exemplu caracterul local al unei interven(ii devine regional sau chiar multinafional (mulfi masivi muntogi sunt granile intre doud sau chiar trei !6ri). De aceea, este imperios necesar de infeles diferen(ele qi similitudinile dintre cele doud nivele. in operaliunile de salvare montand gi, in special, in cele de cdutare/salvare, coordonatorul opera{iunii (centrul de comandd), managerul echipei (unitdfli) de c6utare sau managerul (liderul) de opera-

liune sunt cei care iau decizii. in derularea acliunii din teren, liderii echipelor (sau managerii in cazul unei operaliuni de anvergur6) lucreazd tn cooperare la un nivel strategic egal. Ei aplicd proceduri standard qi sisteme formale de percepfie a situaliei care sE determine ceea ce trebuie de fEcut in continuare. Pot lucra in func{ie de colaborlrile in vigoare cu structuri ca ISU (inspectoratele de urgen!6), polilie, jandarmerie, SMURD sau servicii de ambulan!6. Managerii organiza[iilor au o permanent[ tendin!6 de a institulionaliza exagerat rolul unit6lii pentru care lucreazdqi, de aceea) in fdrile cu experienld s-a creat necesitatea rcalizdrii unui sistem unic (lncident Command System) care are rolul de a elimina eventualele disfunc{ionalitSfi ale lanfului de comand[. Romfinia nu are, la aceastd or5, o strategie comund generald a unitdlilor de intervenfie din diferite domenii qi de aceea de foarte multe ori informa{ia se pierde pe traseu qi astfel apar pierderi ale unitdlilor de timp gi totul se rdsfrdnge asupra benef,rciarului real, adic6 societatea civil6. P1rndla apariEia sistemului unic 112 (care inc[ inregistreazd deficien{e de func(ionare), fiecare lider iqi crea propriul sistem de lucru bazatpe colabordri zonale. De exemplu, comunicarea dintre echipa salvamont gi cea mai apropiatd unitate de ambulanfE se fIcea direct prin dispecerate proprii sau frecvenfe comune de comunica{ii. Contactarea dispeceratului 112 fiind acum obligatorie, se poate efectua deocamdatd numai telefonic. Dacd apelul (solicitarea) nu este f6cut[ prin acest sistem, ambulanla nu are voie s[ plece. Existd anumite caztri in care in zone izolate nu existd nici o acoperire a operatorilor de telefonie mobil[. Cum frecvenfa de comunica]ie radio receplie intre unitatea de intervenlie salvamont qi 112 nu existd, se va pierde timp prefios p6n[ la jonc]iunea cu magina ambulanfei.
134

ttilItl![

ttlYtl 0 n u[ [ M 0 t{ IAt

in interiorul unitSlii de salvare montan5 comunicarea poate fi directd sau indirectd, iar transmiterea informafiilor la fel. Din punct de vedere al ierarhiei lantului intern de comanddin cantl unei operaliuni terestre in care sunt implicate formafiuni provenind de la mai multe centre salvamont, vom putea alc6tui urm6toarea schem[:

Schema decizional[ in cazul unei interven(ii comune

in cadrul centrului de comand[ sau de operafiuni, conduc[torul operaliunii (Managerul - M) va primi informalia dinzona de importanld maxim6, adic6 acolo unde opereazd.Echipa de Intervenfie. Pebaza acestor informalii primite de la liderul echipei va emite decizii directe cu implicarea responsabilitdlii proprii. Folosirea comunicaliei directe cu echipa are rolul de a reduce riscul confuziei executantului deciziei qi de a fluidiza transferul de informafie. Concomitent, prin specialistul asistent se primesc informafii din celelalte teatre de opera]iuni gi se transmit decrzii echipelor de suport prin ajutorul dispeceratului. Liderul echipei de interventie comunicd, la r6ndul lui, cu dispeceratul, solicitind informalii qi transmildnd, la r6ndul lui, eventualele date solicitate. Se observd cE dacd informalia circuld bidireclional, atdt intre nivele de acelagi fel, c6t qi intre compartimente qi factorii decizionali din centrul de comandd, decrzia are doar caracter unidirecfional. Aceastd comunicare in diagonald este practicat[ in situaliile in care membrii organiza{iei nu pot comunica prin celelalte canale sau in cazul operaliunilor in teren cu unitEli (echipe) multiple qi cu misiuni diferite, situafie in care comunicalia direct5 poate crea confuzii. Spre deosebire de comunicdrile clasice, acest tip prezintd avantajele economiei de timp qi costuri, ale folosirii unor relafii informale, ale potenfdrii unui climat bazatpe incredere gi profesionalism.

LL.7. Planu! de salvare de urgente (P.S,U.)
Putem afirma cdrata de succes a opera{iunilor de salvare bazatd pe programe experimentale este mult mai mare dec0t cea a operaliunilor lipsite de aceste programe, dar chiar qi aqa, existd operaliuni care pot equa. Prin urmare este critic sI dezvoltim continuu aceste programe in paralel cu dezvoltarea continud a programelor de outdoor sau turism activ, ca un r[spuns la situagiile periculoase gi accidentele pe care acestea le genereaz5.
135

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$IGA Etapa iniliald este cea care ne ajutd sI stabilim un plan pentru gestionarea situaliei de urgen!6 qi acest plan de gestionare a resurselor creeazd structuri de rdspuns de urgen![ organizate. Programul debazd este fragmentat in trei componente majore: 1. Planul inilial de rispuns in caz de urgen![; 2. Teoria cdutdrii qi rlspuns (acliunea);

3.

Salvare/evacuare.

Orice lider-coordonator al operaliunii trebuie s[ fie capabil, la orice or[, s[ intocmeascd gi sd dezvolte un plan de cdutare-salvare - evacuare insl problema trebuie abordat6 in preplanuri de operaliune care au o tntrepdtrundere gi o continuitate logic6. Voi enumera ciliva din factorii relevanli de care trebuie sd {in[ cont conducdtorul opera{iunii de salvare in cadrul PSU (Planul de salvare de urgenfl).

PERSONALUL Cea mai importantd resursd a unei operafiuni de salvare este resursa umand. Implementarea PSU este asigurat6 de nivelurile de responsabilitate descendent[ din cadrul structurii de salvare. in orice operaliune de salvare, veli avea, desigur, personal foarte calificat cu experienfl mare dar gi salvatori de grad inferior sau chiar debutanli sau voluntari. in calitate de coordonator, dacdla momentul critic poli rdspunde la intrebdri de genul: Care este nivelul de pregdtire al membrilor echipelor? Care este starea mentald a grupului? Care este nivelul de cunoaqtere al tehnicii? etc., vom alcitui responsabilitdfile resurselor umane, in aqa fel inc6t sd beneficiem de ele la maxim. Trebuie sd exploatdm la maxim resursele tipice valoroase ale fiecdrui individ in parte. Complexitatea operafiunilor de salvare qi c6utare trebuie sd ne determine sd lu[m in consideralie nu numai potenlialul uman care se ocupd strict de aplica[ia tehnicii de salvare in sine ci gi personalul care poate indeplini activit[fi adiacente qi complementare cu activitatea de salvare qi care nu au legdtur[ directd cu salvarea in sine, dar au o importanfl mare in gestionarea resurselor qi a operaliunii. Coordonatorul opera{iunii trebuie sd evalueze domeniul activitSlilor planificate qi sd facd oricdnd orice modificare impusl de evolufia situaliei. Pornind de la o disculie pe care am ar,'ut-o in cadrul unui examen de reatestare a salvatorilor montani cu D. Mircea Oprig - Directorul $colii Nalionale Salvamont qi Preqedinte A.N.S.M.R., am incercat sd stabilesc nigte criterii comune ale comportamentului unei persoane rltdcite.

11,8. Aspecte de ordin psihic Ai mental
Cu c6t inlelegem mai bine psihologia qi mecanismele care intervin in luarea unor decizii de cdtre cel aflat in dificultate, cu atdt mai repede vom putea sd preg[tim un plan viabil de operaliune. Nu este uqor pentru un salvator montan sau pentru un ghid cu experien!1 s[ in{eleagd comportamentul unor persoane rdtdcite gi aflate in dificultate in zona montanS gi spun asta deoarece atit ghizii, cdt qi salvatorii provin din domeniul sporturilor de munte sau, in cele mai multe cazuri, trdiesc, s-au n[scut gi au crescut in munli. Gradul de percep]ie a fenomenelor, adaptabilitatea, simlul de orientare sunt total diferite. De aceea este greqitd teoria prin care te substitui cu persoana clutat[ plecdnd de la intrebarea ag face eu in situalia respectivd?" ,,Ce ln majoritatea cazurilor, psihicul uman sub presiune devine instabil. Chiar dacd eqti in condilii frzice qi mentale bune, singurdtatea, vecinltatea indiferent[ a marilor pere]i cenuqii sau a desigurilor intunecoase, timpul care se scurge qi care inseamnl consumarea resurselor gi venirea intunericului cu toatd gama lui de cufume fac loc incet, dar sigur la cel mai mare dugman al omului aflat in situafii dificile - PANICA. Panica care-{i anuleazd instinctele qi-!i intunec6 judecata qi care, in apogeul ei, poate fi asemuit[ cu gocul anafilactic (qocul anafilactic reprezintd rdspunsul imun necontrolat al organismului la un stimul - antigen -foarte puternic). PANICA este rdspunsul imun necontrolat al instinctului de conserynle sub ac{iunea unor factori de mediu externi.
136

IrI[ilU[[[L $ALVAI0nUIUM0ilI[!t
Un rezumat al studiului efectuat pe un num[r de 400 de cazuri de r6tlciri este urmdtorul: o Cind rdt[cifii gdsesc o potec[ igi mdresc viteza de deplasare gi consumul de energie fiind inifial convingi cd, calea glsitd duce la o salvare iminent[. De multe ori alearg[ pe acea poteci afund6ndu-se qi mai mult in zona necunoscut6 gi in direcfie inversd decit cea potrivitS. Aceste poteci (ftcute de oi sau animale s[lbatice) se disipeazd la un moment dat qi se termind in zone de abrupt sau canioane. o De foarte pufine ori, r[tlcifii se deplaseazdin direcfii favorabile. o Mulfi rdtdci[i ignord potecile alegdnd linii de deplasare vectoriale (de obicei cdnd nivelul de panicd este crescut). Este una din cele mai periculoase decizli, raportatd la cazuistica de accidentare gi deces. Liniile drepte intersecteazd" zone cu st6nci, brine qi cdderi in gol mascate de desiquri, zofle cu doborituri de vint gi structuri instabile, ravene, crevase, canioane sau rduri addnci qi reci. o Alte persoane, in mod special, cele care sufer[ de sindroame claustrofobice vor tncerca sd ajungd in zone inalte, degajate (goluri alpine, st6nci izolate, promontorii, unde au o vizibilitate care le conferS un confort psihic. Ajunqi acolo vor rdmdne blocali in agteptarea echipei de salvare. in cazul schimbdrii vremii (iarna viscol, vara descdrcdri electrice), decizia este cel pu{in periculoasb. Singurul avantaj ar {r acela ci pot h uqor observa{i in cazsl unei clut[ri cu suport aero. o Majoritatea oamenilor insd coboar[ spre zone joase qi mai ugor accesibile gi de aceea c[utarea unor rdtdcili incepe intotdeauna prin eliminarea zonelor foarte accesibile.

Alte constatdri: o Foarte mu[i oameni cil[toresc noaptea sau sunt surprinqi de intuneric,lard a avea la ei o lantem[. o Foarte mulli rdtdcili sunt g[sili in poteca principald (chiar marcatl), fiindcd intrd in panicd qi nu au puterea sI decidd continuarea drumului chiar dacl se aflI pe ruta de destinafie. Este de ajuns o bifurcafie prost semnalizatd. sau o deviaJie fbcut6 prin utilizarea necorespunzdtoare a turigtilor care
se abat temporar de la traseu crednd bucle false de potecd.

in cerc sunt extrem de rare, dar s-au int6lnit asemenea situalii. De obicei, zona montand nu permite deplasarea circularf, decit pe distanfe uriaqe.
se miqc[ haotic

. Cazurile in care rdtlcilii

Condilia psihic[ a rdtdcililor trebuie luatd in consideralie in cazuri particulare. Dacd subiectul, spre exemplu, are tendinle sau antecedente de suicid/depresie, operaliunea are un caracter pronunlat
de urgenf[. Acesta nu va fi g6sit in zone indepf,rtate de poteci sau locuri publice (cabane, st0ne, refugii) gi intotdeauna va alege un loc propice pentru meditalie. Caztxile respective, chiar dacd nu au intenfia clard de suicid, evolueaz[ spre aceasta, in condifii de incordare psihic6. Este bine de qtiut cd femeile au cele mai multe tentative de suicid dar b[rbalii sunt cei care au cele mai multe reugite. C[utarea persoanelor cu dizabilit[fi este deosebit de dificild prin premiza faptului cd de multe ori ei nu comunic[, nu realizeazdpericolul gi pot chiar s[ se ascundd c6nd aud strig[tele echipei de c[utare. Pot reacliona in cele mai ciudate cazuri c6nd sunt g[si1i, putdnd pune in pericol viala qi integritatea lor gi a salvatorului. Este vital ca familia sau institulia tutelari sd colaboreze strdns gi sI furnizeze toate informaliile despre subiect. Despre indicii putem concluziona c[, de obicei, profesioniqtii in cdutarea persoanelor pierdute lrdtdcite cattd, de cele mai multe ori, mai mult indiciile decdt persoanele in sine. De obicei sunt gdsite in teren mai multe indicii dec6t victime, gi odatl g[sit un indiciu trebuie analizat interpretat gi catalogat. Cdteodatd cdnd mai multe echipe htcreazd in zone care se pot intersecta este indicat ca indiciul s[ fie semnalizat gil[sat ?n teren pentru libera interpretare a celorlalli participanfi la operafiune. Salvatorii cauti qi interpreteaz[ indiciile, sperdnd cE la finalul acestui proces vor gdsi victimele. Aceastd aplicalie manageriald rcprezinti o compilafie de criterii generale care pot fi adaptate la situalii concrete, criterii generale dupd care fiecare serviciu in funclie de dot[ri, capacitate de intervenlie zond etc. iqi poate dezvolta o strategie proprie a acfiunilor de cf,utare - salvare, dar cu rdddcini teoretice gi qtiinlifice comune.
137

Capfrta*asfr kR

FOLOSIREA ECHIPAM ENTELOR DE COMUNICATIE 9I A RECEPTOARELOR G.p.S (GLOBAL POSTTTON STSTEM)

In activitatea desf6qurati in teren, echipele salvamont folosesc sisteme de comunicalie de tipul staliilor emisie receplie qi complementar, refele de telefonie mobild. Frecven{a nafional[ Salvamont este de 160 MHz.

Lz.L. Statiile de emisie receptie
Sta{iile de emisie - recepfie pot fi: fixe; mobile; portabile. Sta|iile Jixe sunt stafiile de puteri mari, 25 - 100 W, cu alimentare incorporatd , legatd la 220 V, cu antene exterioare, inalte, cu eficienlE crescut6 la emisie - recepfie. Sta(iile mobile sunt cele montate pe mijloacele de transport auto, cu antene externe flexibile, alimentate, de reguld, de la bateria maqinii gi au puteri - 10 - 50 W. Stagiile jixe Si cele mobile au ,,indicative de stafie". Stafiile portabile sunt staliile cu putere redusd (0.1 - 5 W) cu alimentare qi antend incorporat[. Indicativele de apel sunt ale celor ce le utilizeazd - ,,indicative personale".

* -

t2.2. Descrierea unei statii de radio-emisie/receptie
O stalie de emisie
Pe

- pornit - oprit - volum - squelch (prag de zgomot) - putere: - low (micd) -

panoulfrontul,

-

recepfie este compus[ din: emildtor, anten5, sursd de alimentare, accesorii. se gdsesc urmEtoarele butoane:

- high (mare) canale (eventual) display (frecvenfa poate fi afiqatI in clar - 160,000 MHz - sau codificatd prin numdr de canal). Emildtorul transformd semnalele vocale preluate de un microfon in semnale de radiofrecven(E pe care, dupd amplificare, le aplicd la antenS.

l

ttil3tr,u[ s[[v[T 0 a uluM 0 t{Iil{
Parametrul principal al tmui emititor este puterea etajului final. De obicei, staliile folosite au cel pulin doufl nivele de putere- denumite: - low power; - high power. Evident, 9i consumul, deci durata de funclionare (autonomia) depinde de puterea emisd. Antena la statiile portabile este realizatd sub forma unui conductor spiralat, acoperit cu o protecfie de cauciuc. Sursa de alimentare este asiguratl (la sta{iile portabile), in general, din baterii de acumulatoare de diverse compozilii. Acumulatoarele de tipul Cd - Ni trebuie incdrcate cu un curent constant, curent egal cu 1/10 din valoarea capacitilgii. Datoriti faptului cE randamentul incdrcarii este mai mic de t}b%, durata (timpul) de inc[rcare va fi de aproximativ 14 h. lncdrcdtoatele moderne pot asigura qi cicluri rapide de incdrcare, cu durate mai scurte, dar in acest caz scade num5rul de cicluri de incdrcare (durata de viafd a acumulatoarelor). Temperaturile sc[zute reduc semnificativ capacitatea bateriilor. In practica Salvamont, incdrcarea acumulatoarelor se face, de regul[, in momentele de repaus qi nu atunci c6nd trebuie, respectiv la desc[rcarea totald a acumulatoarelor, acest lucru duc6nd in timp, dupd mai multe cicluri de reincdrcdri,ra scdderea capacit[1ii lor. Pentru a le reface, se recomandd, ca,1a circa 6 luni, acumulatoarele s6 fie incdrcate la maxim (-14 ore) 9i descdrcate for,tat cu un bec auto de 12 V - 5 W, de 2 -3 ori pentru a se reformata. Staliile moderne folosesc o sintez[ de frecven!6, deci pot fi progrimate direct de pe panou sau cu ajutorul unui calculator, pe frecvenla dorit[. In practicd, se mai utllizeazd, diferite accesorii, cum sunt: - cablu de alimentare ce permite utilizarca unei baterii suplimentare, bateri e care se poate menline intr-un buzunar interior la temperatura corpului, iar stalia in exterior; - garniturl cascd - microfon, care permite comanda vocal[ a trecerii pe emisie (vox) qi menfinerea ambelor mdini libere; - microfon exterior prevdzut cu un comutator pentru trecerea pe emisie; - antene externe directive, cu eficienld crescutd la emisie receplie etc. -

L2.3. Traficul radio
in relelele radio, fiecare stafie sau utilizator are un indicativ de apel care ajutd la identificarea corespondentului. Apelul radio poate fi de tipul,,apel general" (pentru toji) sau directionat (pentru un anumit corespondent). Regulamentul radiocomunicaliilor solicitd ca tn timpul legdturilor radio s[ se foloseascd indicative de apel, formate din prima literd sau numele intreg al oraqului din care face parte formafia Salvamont gi un numdr de ordine, pentru fiecare membru al formaliei salvamont ce are dreptul s6 vorbeascd pe frecvenla Salvamont (indiferent dacd are sau nu in permanenld stalie de radioemlsie). La fiecare centru Salvamont, trebuie sd existe tabelul cu indicativele stafiilor fixe gi indicativele tuturor persoanelor ce au dreptul sI foloseascd re{eaua radio-salvamont. La inceputul fiecdrei legdturi radio este obligatoriu a spune indicativele staliilor tn lucru. Acest lucru se face tn felul urmitor: - indicativul sta{iei chemate - repetat de 2 sau maxim 3 ori -,,de" stafia care cheam6. De exemplu, in eteq se va,,auzi" asff : 10, Salv*mont l0 de Salvamont 7, receptie'.. -Salrmm Din practicd,, a rczultat cd este necesar sa repetem h fima chemare primul indicativ Ai Z I ori, deoarece este posibil ca stafia sE fie pe rol'rm mic sau si nu fim aten$ la primul apel dar si-l auzim pe al doilea sau doar al treilea indicativ clar. Dacd se vorbegte de la o stalie fixd se spune indi:airul E4iei fre -oped de* indir:arird ?ersrE
r39

i

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

Este bine sd aplsdm butonul de emisie, aqteptdm circa o jumdtate de secundd dupd care incepem sd vorbim, iar la sf6rqit, cdnd am terminat de vorbit, aqteptdm iar circa o jumdtate de secundd gi ddm drumul butonului de emisie, intrdnd in recepfie. Altfel risc[m s[ se piarda prima gi ultima silab[ din apelul nostru radio. Dupd stabilirea legdturii, rdspunsul stafiei chemate este: - stalia carc a rlspuns, ,, pentru" stalia care a chemat; - de exemplu: ,,Salvamont 7 de Salvamont 10, recepfie" sau ,,Comunicafi pentru Salvamont 7, recepfie". Se interzice folosirea indicativelor de urgenld atribuite altor servicii, cum ar fi SOS folosit in serviciul maritim sau ,,may-day" folosit in serviciul aviatic. Recomanddm folosirea apelului ,,APEL DE URGENJA urmat obligatoriu de ,,SALVAMONT", indicativul propriu gi locul de unde emiteli. Exemplu: ,,Apel de urgenld, de Salvamont 10 din Piatra Mare, receplie ... In momentul in care se recepfioneazd w apel de urgenli, toate celelalte legdturi radio inceteazd, iar participanfii la traficul radio au obligafia sd sprijine prin toate mijloacele pe cel ce a solicitat ajutorul. Se interzice ntilizarea altor frecven{e dectt cele aprobate pentru serviciul Salvamont, folosirea de expresii triviale sau emiterea de muzicd pe frecven{ele radiosalvamont sau alte frecvenle utilitare. Recomanddm ca un corespondent radio sd nu emit[ continuu mai mult de maxim 30 secunde, iar celdlalt corespondent sE lase o pauzd de 2 - 3 secunde inainte de a emite, pentru a crea posibilitatea intervenliilor apelurilor de urgenfd.

L2.4. Sistemul de radionavigatie prin satelit gps
Se prezintd principiile generale de funcfionare ale sistemului GPS (Global Positioning System), principalele domenii de utilizare, precum gi noile direclii de dezvoltare. Tendinfele actuale mondiale de dezvoltare gi diversificare ale sistemului GPS, tehnologiile moderne de realizare, micqorarea prefului de cost sunt indicatori de bazd cdrora se poate anticipa pdtrunderea rapidd a acestui sistem pe piafa comercialS. Prin prezentarea tendinfelor actuale mondiale de dezvoltare gi diversificare ale sistemului GPS se oferi o deschidere c6tre viitoarele sisteme complexe de naviga{ie militare, comerciale gi personale, care invit[ la o analizd pertinent6 a modalitdfilor de utilizare a acestui sistem in activitatea

specif,rc[.

oric[rei pozi[ii pe glob, prin recep]ionarea semnalelor de pozilionare prin satelit. Sistemul GpS conceput inilial, cu aplicabilitate in domeniul militar, se baza pe utilizarea a patru satelifi, pe
timpului de propagare dintre acegtia qi pe folosirea unui receptor GPS cu ajutorul cdrora se poate determina longitudinea, latitudinea, altitudinea gi ora precis[ in orice moment de timp. Precizia mdsurdrii cu un astfel de sistem vaiazd,intre 30 m (militar) qi 150 m (comercial).
cunoaqterea

Sistemul GPS este un sistem american de radionavigalie prin satelit care permite identificarea

12.4.1. Prezentarea gi caracteristicile sistemului
La inceputul anilor 1960, in SUA a fost conceput un sistem destinat forfetor armate aeriene gi navale, cu ajutorul c[ruia se putea determina, cu o precizie de 200-500 m, pozilia unui punct pe glob. Acest sistem putea oferi utilizatorului doud dimensiuni: longitudinea qi latitudinea. Odat[ cu perfeclionarea sistemului, prin mdrirea numErului de satelili lansafi qi prin $ilizarea unor noi tehnologii de realizarc a echipamentelor, s-a ajuns ca sistemul de navigalie sd ofere qi o a treia dimensiune: altitudinea. Datorit[ performanfelor obfinute, sistemul GPS s-a dezvoltat rapid Ia scarl mondiald, astfel inc0t a cuprins atAt domeniul militar (cdruia ii era destinat), cdt gi pe cel comercial qi chiar, mai nou, personal.
140

Functionarea unui sistem GPS crcrit&milqD,e {reHfr cirre se rotesc in jurul pdmdntului qi emit semnale codae e sqh,hl8.ffi,&ffimmr smetitilor. ceasul lor propriu, condiliile de,,sdn[tateo' ale sateliflm. Pentru a acoperi intreaga s;lff B:eslr de satelili lansali ar trebui sa r Uldtl. ffi fie de 24. ln prezent, acegtia m sr hd W- &d slsryrtrflI este op€rant in SUA, Japonia gi unele !6ri europene, avdnd pel*Fn"trc: oe & ,fu'rrytrc a re{elei de conectare la sistem qi de mirire a suprafelei de acryerireSemnalele emise de i*@ flil,@lrryrr@ de im roc€ptor specializat GPS, care se sincronizeazd, pe frecventele prnfue. crldglri er _ini sa in raport cu satelilii respectivi qi oferd utilizatorului date despre fnfn Fm _ine p SfrEh- flac5. recsptorul poate capta simultan semnale de la patru sateliti, atunci el va pr*r s&d g r ntr Fm€tru al poziliei: altitudinea. Sistemul GPS NA\-STAX. c*ri rJG rcteritoare la pozi[re, vitezd gi timp in orice moment de timp. El este constinrit rrin rrei eflerueue denumite segmente: segmentul spalial, segmentul de comandd gi segmenrul urilizacr-

TITTIIII,IM,

SA7i,,l

Segmentul spafial: se compune din cei 24 satelili- Aceqti satelifi, aflafi pe orbite circulare, sunt plasa(i pe gase plane orbitale inclinate la 55 de grade, la o altitudine de 20200 km. Ei au o perioad[ de revolulie de aproximativ 12 ore qi o vitezd, de circa 3.9 km/s. Amplasarea lor orbital[ va permite ca de pe orice pozilie de pe glob sd existe in vizibilitate directl intre 6 qi l0 satelifi. Satelilii au o duratd de viafd de 7,5 ani qi sunt echipafi cu ceasuri atomice qi doud emildtoare in banda D. Cele doud frecvenle purtdtoare sunt fL:1575,42MH2 $i f2 : 1227,6 MHz. Semnalele sunt emise in tehnica spectrului impr[qtiat qi utllizeazd doud coduri pseudoaleatoare: un cod C/A (Clear Acquisition) pe frecvenla fl gi un cod P (Precise) pe frecvenlele fl gi f2. Segmentul de control qi comandd transmite parametrii de amplasare, controleaz[ traiectoriile gi datele emise qi modific[ orbitele sateligilor. Cele mai numeroase stafii de control sunt amplasate in Japonia qi SUA, fdri in care sistemul GPS are cea mai largd rdspdndire gi dezvoltare. Segmentul utilizator este constituit de receptorii GPS care capteazd simultan semnale provenite de la satelili, decodificd datele qi calculeazd solufia ecualiei de navigalie, denumit PVT (Pozi1ie, Yitezd, Timp). Pentru a obgine aceastd solulie, este necesard utilizarea a numai patru satelili care trimit parametrii de navigalie astfel incdt se permite calculul distanfelor Ri (vezi figura) dintre satelitul i qi receptorul GPS. Caurmare: Ri: CxDti, unde C este viteza luminii, iarDti sunt timpii de propagare dintre satelitul i gi receptor. Solulia ecualiei de navigalie, este ob{inut6 prin rezolvarea sistemului de ecualii cu X, Y, Z: (X;x)2+(Yi-y)2: (Ri-C*b)2, unde (Xi,Yi,Zi) este pozifia satelitului i, iar b este eroarea sistematicd a ceasului utilizatorului.

t4L

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RESIGA

12.4.2 Modalititi de utilizare a sistemului GPS
Accesul la sistemul GPS actual este caracterizat de norrne gi reguli foarte precise. Din punct de vedere al calitalii utilizatorului, in sistemul GPS sunt definite dou[ categorli utilizatorii_autoriza[i (legdturi militare sau oficiale) qi uttlizatori comunl (leg6turi comerciale sau individuale). Aceastd deosebire este evidenfiat[ de clasa de precizie in care sunt incadrate cele doud categorii de utilizatori. Din acest motiv, sunt definite doud tipuri de servicii oferite prin sistemul GPS: PPS (Precise Positioning Service) gi SPS (Standard Positioning Sevice). De asemenea, pentru diferenlierea qi protej area ttilizatorilor, se utilizeazi modalitatea de accesare cu acces selectiv, SA (Selective Availability) qi cu acces restrictiv, AS (Anti Spoofing). Accesul selectiv este modalitatea qi diferen(ierea tipului de serviciu oferit de sistemul GPS (PPS sau SPS). Aceasta este exprimat[ printr-o programare preferenfiaLd, a preciziei datelor oferite prin satelit, in funclie de tipul utilizatorului qi prin performanlele receptorului GPS oferit. Un receptor GPS celucreazd in serviciul PPS este echipat cu un procesor de gestiune a cheilor qi cu module specializate care coreleazd datele oblinute de la satelili, elimindnd eroarea ob{inut6 printr-un serviciu de tip SPS. Pentru protejarea serviciului oferit prin sistemul GPS, datele provenite de la satelili prin codul P sunt codificate devenind un alt cod Y. Receptorii GPS, capabili sI decodifice codul Y, sunt echipali cu un procesor de gestiune a cheilor qi cu moduri de funclionare: . navigalia in sistemul GPS autonom; r navigalia cu un sistem GPS ce utllizeazd,modul diferenlial (DGPS); . traiectografie in sistemul DGPS; . geodezie; . mdsurarea altitudinilor etc.

12.5. Utilizarea receptorului GPS in operatiunile de salvare montani
Utilizarea tehnologiei G.P.S. in activitatea salvamont inseamnd siguranf[, creqterea randamentului Sj c69tig semnificativ de timp. In operaliunile de salvare complexe, utilizarea receptoarelor GPS corelate cu programe de dispecerat digitale reduc considerabil factorul de risc Ai cresc eficienla deplasdrilor in teren. Corelarea informafiilor generate de receptoare au drept rezultat - determinarea exactd apoziliei unei echipe in teren; - aflarca distanlei pin[ la un anumit punct geografic de referinl6; - timpul aproximativ de parcurgere a distanfei in funclie de viteza de deplasare; - profilul terenului; - traseul ce urmeaz[ a fi parcurs in cazuJ rutelor marcate anterior; - traseul (urma) parcurs de echipa de intervenlie 1 sau de echipele de ciutare; - altitudinea; - evolulia cffmpului baric; - distanfele parcurse gi timpii orari; - corectarea unei direclii de deplasare in eventualitatea devierii de la o rutd prestabilit[; - evitarea unor zone periculoase; - revenirea la un punct ini{ial prestabilit, chiar in condilii de vizibilitate 0 (funcfie track-back); - calcularea qi evaluarea tehnicd a etapelor de deplasare in cazul parcurgerii unor deplasdri lungi care necesit[ unul sau mai multe tabere de bivuac. Programele de dispecerat moderne permit monitorizarea echipelor din teren in timp real, concomitent cu vizualizarea profilului de teren, ceea ce face ca o echipd de salvare sd poatd acliona fbrd probleme in zone geografice pe care nu le cunoagte sau in cazul acliunilor de noapte pe ceaf[ sau viscol sd elimine pe c6t posibil eroarea uman6.
(In shrdiul de caz al cap. 1 1, a fost prezer*atd detaliat o operaflune unde a fost folositd tehnologia GPS.) 142

NORME SPECTFTCE DE PROTECTTA MUNCTT iru ncrrvrrATEA DE SALvARE MoNTnruA
Avdnd ?n vedere cd in orice activitate, capitalul uman este foarte prefios, in vederea prevenirii accidentelor de muncd, in desfbgurarea activitdlilor care alc[tuiesc procesul muncii trebuie s[ linem cont qi s[ ne insuqim regulile de proteclia muncii specifice lucrului la in61!ime. Pentru aceasta echipamentul individual de proteclie trebuie purtat obligatoriu de to{i salvatorii montani care se deplaseaz6 pe munte, efectueazdpatruldri, ori participl la acliuni de cdutare gi salvare.

ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE (EIP)
Echipamentul individual de proteclie debazd este alcdtuit din: CASCA DE PROTECTIE (CP) - va fi purtatd in permanenfd in timpul deplas[rilor. Casca se poartd legatd sub b[rbie gi fixati bine pe frunte. innnnACAMINTE DE PROTECTIE - este, de obicei, compusd din doui piese (haind + pantalon) gi se alege astfel inc0t s5 ofere proteclie termicS, s[ nu permitd trecerea vdntului gi nici a umezelii. Se va evita prinderea ei in dispozitivele de salvare. iNCALIAMINTE - incdlfdmintea trebuie sd aibd talp[ aderenti (antiderapantd). Se recomand6 bocanci de vard / bocanci de iarnd. HAM / CENTURA DE SIGURANTA (CS) - hamul de c6!6rare tip LIBERO va fi purtat obligatoriu, ori de c6te ori deplasarea include porliuni abrupte ori perefi, sau la asigurarea mijlocului de transport al accidentatului. o Salvatorii montani sunt obliga{i sd foloseascd EIP pe timpul lucrului, precum qi pe itinerariul de intrare qi retragere de la locul de munc6, s6-l intrelin6 qi s6-1 pdstreze in condilii bune, conform instrucfiunilor de utilizare ale echipamentului respectiv.

CASCA o Salvatorii montani sunt obligafi sd poarte casca de protecfie. o inainte de inceperea deplasdrii sau a lucrului este obligatorie verificarea integritdlii c[qtii de protecfie, a sistemului de amortizare, aposibilitafllor de reglare qi a curelelor de prindere. CENTURA o Salvatorul montan are obligafia de a verifica inainte de utilizare centura de siguranlA (CS) qi accesoriile acesteia. Se examineazd,vizual cusdturile, cataramele de legare, urm[rind, in mod special, trecerea atreia oard a chingii de reglare prin cataramd. o Este interzisd utilizarea CS care prezintd rupturi, desffim6ri, catarame defecte, arsuri, t[ieturi, roslturi, ori care nu mai respectd condiliile de garantie stabilite de cdtre produc[tor. CS cu accesoriile (lonja/zelbul, carabinierele) trebuie plstratl la loc uscat, ferit6 de temperaturi extreme sau noxe. LONJA (ZELBUL) o Legarea lonjei la ochiurile centurii trebuie sd se fac[ prin nodul opt san crabinieri cu siguran!5 o Prinderea la punctul de ancorare se face prin intermediul unei carabiniere cu sigurmlE o Dac[ se constatd lJzt:ra, fisurarea, lovirea sau arderea, lonja se scoate din uz CARABINIERA DE ALPINISM o Pentru asigurarea intermediard gi autoasigurare se uttlizeaz[ numai carabiniere sl rrrrrilm' rele rezistenfe statice minime: - pe direcfie longitudinald cu clapa inchisl25 KN; - pe direcfie transversalS la mijlocul clapei 6 KN; - pe direc{ie longitudinald cu clapa deschisd 6KN (numai cele frrd siguran![).

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RESIGA

o Pentru autoasigurare qi ancorare, se folosesc numai carabiniere cu siguranfd, fiind obligatorie blocarea acesteia dupd introducerea carabinierei in inelul punctului fix o Nu este permisd utllizarea carabinierelor care nu se inchid complet, fisurate, uzate, deformate sau corodate.

o Montarea carabinierei la punctul fix trebuie s[ se facd astfel incit in momentul solicitdrii /gocului de c5dere sI se evite: - ieqirea corzii din carabinier[ datoritd ap6sdrii ei pe clapS; - iegirea carabinierei din inelul punctului hx; - solicitarea defectuoasd a capului ei, datoritdrezemdrli de perete; - dupl o cddere mai ampl[ (cind capul de coardl se opre$te la nivelul secundului care il asigurd) carabiniera se scoate din uz. COARDA DINAMICA UB ALPINISM o in toate activitatile in care se folosesc tehnologii de alpinism, este obligatoriu sd se utilizeze
coarda dinamicd. o Coarda dinamic[ se predl in stare noul qi sigilat[ celui care va line eviden]a orelor de utilizare, vechimii (perioada scris6 de la data fabric6rii), clderilor la care a fost supusd, altor efecte intAmpl[toare (cideri de pietre, cdlcdri cu bocancul, lovituri cu ciocanul etc.). o Coarda dinamicd trebuie scoasd din uz in urm[toarele situalii: dup[ 5 ani de la data fabricafiei, indiferent de condi]iile de utilizare qi depozitare; dacd montura de protecfie a fost distrusd (in urma cdderii, loviturii, arsurii); dupd mai multe cideri ale capului de coard6. o Coarda dinamicd nu se utilizeazd in stare udd, murdar6, situalii in care se modificd atdt caracteristicile dinamice, cdt qi alunecarea gi frdnarea corzli. o Nu se admite montarea cdnd aceasta freacd peste o altd porfiune de coard[, bucl6 de asigurare sau blocare.

-

ASIGURARI $I AUTOASIGURARI o Lungimea lonjei (zelbului) nu trebuie sd fie mai mare decit lungimea bralului utilizatorului o La nodurile de asigurare, trebuie montate numai carabiniere cu siguran!5, fiind obligatorie inchiderea acesteia dup[ montare. La o folosire mai indelungatd siguran{a carabinierei trebuie verifrcatddupd fiecare ciclu de lucru

PUNCTUL DE ANCORARE o Punctele de ancorare g[site inzonade lucru trebuie verificate din punct de vedere al rezistenfei. o Baterea ancorelor/pitoanelor se face perpendicular pe perete in zona cea mai bun6 din punct
de vedere a rezistenfei. o Baterea ancorelor/pitoanelor nu se face pirndla deformare. o in nici un procedlu de urcare, nu se recomandd tracfionarea axialda punctului de ancorare.

SECURITATEA iN NECNUPARE in timpul lucrului in regrupare, trebuie respectate urm[toarele: o Numdrul de salvatori montani dintr-o regrupare trebuie sd permit[ executarea in siguranfd

a

sarcinilor de muncd. oFumatul, consumul de b[uturi alcoolice, a drogurilor, ori a medicamentelor contraindicate nu este permis in regrupare, ori pe durata oricdrei activitati de salvare.

RAPELUL o Punctul fix de ancorare folosit pentru cobor6rea in rapel trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condigii: - sd reziste la o sarcin[ de minim 15 KN, atdt pe direc]ie verticalS, cdt gi orizontal[, perpendicular pe pozi[ie; - sd prezinte un inel sau o ureche cu o razd interioar[ de minim 8 mm qi o razd a sec{iunii de minim 3 mm; - sd fie montat sau fixat intr-un perete, st6ncd sau element metalic cu aceeaqi rezistenfi minimi de 15 KN.
144

U[NU[I.UI, $AI,VIIOA[[UI ilO ilIilII o Dacd sunt folosite ca puncte fixe de rapel, pitoane sau ancore gdsite in perete,

este

obligatorie verificarea 1or, ca gi a peretelui respectiv din punct de vedere al rezistenfei. o Dacd se foloseqte un sistem de ancorare cu doud puncte de amaraj, unghiul dintre punctul de rapel gi punctul de fixare, nu trebuie s6 depdqeascd 60 de grade. o La inceputul hec6rei ac{iuni de salvare/antrenare este obligatoriu a se controla starea corzilor gi a celorlalte echipamente de lucru qi de protecfie. NU SE PERMITE iNCEPEREA

ACTTVITATII DACA SE CONSTATA NBPBCTB SAU LIPSURI CARE POT AFECTA
SIGURANTA SALVATORILOR MONTANI
!

STUDTEREA CONDTTTTLOR LOCALE gr ORGANTZAREA LOCULUT DE MUNCA inainte de intrarea in zona de lucru, echipa formatd din salvatori montani, trebuie s6 recunoasci condiliile locale, lu6nd urmdtoarele mdsuri: o Studierea qi protecfia zonelor periculoase din spa]iul desemnat ca zond de lucru o Studierea qi identificarea condiliilor de mediu din zona de lucru La intrarea in zona de lucru, salvatorii montani, sub indrumarea gi controlul direct al qefului de tur[/gefului formaliei, au obligafia de a aplica in practicd prevederile tehnologiei de lucru qi cunogtinfele dobindite cu ocazia instruirilor. Pentru organizarea locurilor de munc6 sunt obligatorii urmdtoarele etape: l. se organizeazdbaza de plecare, fixind puncte fixe de (auto)asigurare, locul de depozitare a echipamentelor de lucru, posibilitSlile de comunicare gi semnalizare; 2. se executd controlul cantitativ gi calitativ al echipamentului de protecfie; 3. se executd echiparea completi sau par,tiald a salvatorilor cu echipament de protecfie; 4. se desemneazdordinea in echipd qi se alege capul de coard6 ca fiind cel mai preg[tit qi experimentat salvator montan din echip6; 5. se executd legarea in coarda dinamicd; 6. capul de coard[ preia echipamentele necesare asigurdrii intermediare, eventual gi cele necesare amenaj[rii primei regrupdri qi incepe deplasarea; 7. daci pe parcursul lungimii capul de coard[ intdlneqte muchii ascu[ite care pot cauza tdierea corzliincaz de cldere, trebuie luat[ una din urm[toarele mdsuri: - se ocolegte zonapericuloasd; - se dirijeadffidapentru a nu avea posibilitatea unui contact cu muchiile asculite; - se pmtejeazl mudria cu ajutorul unor materiale sau dispozitive de protecfie special[; - se folosesc duflffii dinamice; - se rotrmjeEe mdliauin spargere cu ciocanul.
AC

TTVITATEA I}E SALtrARE

gi frrtrie echipe, trebuie evitate discufiile contradictorii sau jignitoare, care pot distrage atenlia de Ia pericolele activitdlii respective, gi chiar mai grav, abateri ce pun in pericol toli participanfii. o Dac6 un salvator montan se uidenteazd sau o echipd este in pericol, restul salvatorilor montani au datoria de a intrerupe deplasaea gi a ajuta la salvare. o Nu se admite ca un salvator montan sau o echip[ sd se expund unor pericole pentru a participa la o acliune de salvare care ii depegeqte competenfele qi posibilitElile reale. o Echipamentele care trebuie l5sate in stare montati la locul desfEqur[rii acliunii de salvare (exerciliului) trebuie protejate impotriva intryeriilor (udare, tdiere, lovire, ardere etc.).

o in cadrul unei echipc,

e

INTERVENTII

TN CONDTTtr Df, INTEMPER]I o Aportul de lichide gi de alimente. ffi fu timpul pauzelor de lucru, cdt gi al meselor consti-

tuie un factor deosebit de important. o Consumul de lichide calde qi alimentalh sutrrcoesare dac[ condiliile de mediu sunt prea aspre. o inainte qi in timpul efortului nu se cMzltomenb grase (sl[nin[, oui etc.)..

fr6

Mircea OPRI$ RauIPAPALICEF George RE$IGA

ALEGEREA EIP $I UTILIZAREA ACESTUIA o Este interzisi utllizarea EIP nestandardizat. o Este interzis[ utilizarea EIP necertificat din punctul de vedere al securitdlii muncii, conform legislafiei in vigoare. o Salvatorii montani trebuie instruifi in func{ie de natura pericolelor existente, cum sE poarte EIP, in condiliile specifice salvdrii.
Regulamentele de funcfionare a pdrtiilor de schi sunt considerate pentru salvatorii montani norme de protec{ie a muncii, iar nerespectarea lor constituie incilc6ri ale normelor de protecfie. Pe pdrtiile omologate, aceste reguli gi/sau restric{ii sunt afiqate distinct cu ajutorul urmdtoarelor semne convenfionale:

Nu schiafi

Nu coborifi

in pldure

direct

Nu coborflfi cu snowbordul

Interzis slniuqul

Nu circulafi
pe

pirtie

Zonil periculoasi ,AVALAN$E'

Marcajele internationale pentru gradele de dificultate ale pirtiilor de schi
Nr. crt.
1

Grad de dificultate
foarte uqor
u$or

Marcaj

ffi ffi

2. J.
a

mediu

4

dificil

I

146

U0t{rlil Reguli grenaale de protectie pe p6rtiile de schi
SALVAT0AU[UI

Iilrrl3[

1. SI schieze in ega fel incit sI nu pun[ in pericol viafa altui schior sau si ii cauzeze acestuia un prejudiciu; 2. SI iqi adapteze riteza qi maniera proprie de a schia conform pregitirii tehnice, condifiei frzice, sGirii AWni, gradului de dificultate a pirtiei, condifiilor atmosferice qi densiti{ii traficului de pirtie; 3. SI iqi aleagl cu griji traiectoria pe care urmeazl sI coboare, in scopul protejirii schiorilor aflafi in aval; 4. Si depiqeascl pe schiorul aflatin aval fie pe partea dreapti, fie pe partea stflngI, cu condi,tia ca aceasti depigire sI fie suficient de largl pentru a evita o eventuall evolu{ie neaqteptatl a celui ce urmeaz[ si lie depiqit; 5. Sn se asigure, printr-un examen atent al traficului din amonte gi al celui din aval, ci atit el, cflt gi al{i schiori sunt in afara oriclrui pericol cu ocazia traverslrii unei pflrtii sau a relulrii parcursului dupl o oprire temporar[ pe pflrtie; 6. SI evite stafionarea pe pflrtie, mai ales pe por{iunile inguste ale acesteia sau pe cele lipsite de vizibilitate. In cazul clderii, sI elibereze pflrtia in cel mai scurt timp posibil; 7. Sn utilizeze numai marginea pirtiei, in cazul in care este obligat sI urce sau sl coboare pe jos; 8. SI anun{e postul de prim-ajutor, in cazul accidentirii unui schior qi sI acorde sprijin la transportar ea acestuial 9. SI iqi decline identitatea in fa(a organelor abilitate, in cazul in care a fost martorul unui accident sau a provocat el insugi accidentul.

Instructiuni de tehnici a securit5tii muncii in folosirea statiilor de em:sie-receptie
Cunoagterea qi respectarea instrucliunilor de tehnicd a securitdlii qi protecfia muncii la staliile radio are ca scop s[ inldture pericolele de accidentare ce pot surveni, ?n special, dtncauza electrocutdrilor. Rdspunderea pentru respectarea instrucfiunilor gi pentru eventualele accidente, revine in cazul staliilor individuale defindtorului stafiei, iar in cazul sta{iilor colective, responsabilului stafiei.

Responsabilul stafiei colective are urmdtoarele indatoriri: - s[ identifice qi sd studieze, impreund cu colectivul de lucru de la stalie locurile periculoase ale instalafiei qi sd ia mdsurile necesare pentru asigurarea securitdlii celor care opereazd stafia; - sd aplice mdsurile de proteclia muncii gi tehnicd a securitdlii, astfel ca lucrul la sta{ie s[ se desf[goare in condilii lipsite de pericol; - sI supravegheze buna stare a utilajului, sculelor qi dispozitivelor de protecfie, neadmildnd sd se lucreze cu scule, utilaje gi dispozitive defecte sau necorespunzdtoare.

Mdsuri de tehnicd a secaritdyii la aparutele de emisie - recepfie Sistemul de alimentare a emildtorului va fi prevdzut cu siguran{e automate sau fuzibile de valoare corespunzdtoare pe circuitul de relea. Se recomandd si se prevadd siguranfe qi in circuitele secundare ale transformatorului de refea. Locurile periculoase ale instalafiei vor fi marcate cu inscripfia: NU ATINGETI! PERICOL DE MOARTE! camera unde este instalat emilStorul nu se va permite intrarea copiilor gi a persoanelor str6ine de stafie, fbr[ un inso]itor din partea personalului stafiei. Aparatele de emisie nu vor fi l[sate in fimcgirme, fir[ supraveghere, deoarece prezrntd pericol

in

de incendiu.

Staliile de emisie - recepfie portabile, ca gi teldmrele mobile sunt generatori de cimp electromagnetic. Este recomandat inchiderea aparatelu h cazd in care suntefi surprinqi de o furtund insofitd de descdrcdri electrice.

vn

Mircea OPRI$ RaUIPAPALICEF George RE$|GA Pe acoperigurile clddirilor se pot instala piloni cu ancorare, de cel mult 8 m inllfime. pilonii cu indllime mai mare pot fi instalafi numai cu aprobarea organelor care au calitatea de a da ase-

menea aprob5ri.

Ancorele pilonilor instalafi pe acoperiqurile cl[dirilor trebuie legate de cdrlige sau inele ingurubate in grinzile acoperiqurilor sau in perefii caselor. Este interzisd l-egarea ancor.lo. qi a pilonilor de cogurile de fum, lucarne, felinare de iluminat etc. Prizele de p6mdnt vor fi de tipul artificial, tubulare sau radiale. Pentru realizarea lor se vor folosi fevi sau platbande de ofel. Rezistenla electric[ a prizelor de pdmdnt va fi sub 4 Ohmi. Dacd este imposibil de realizat o prizd, de plmdnt artificiald, i. ,o. fotoJi in acest scop qi conductele de alimentare cu apd, cu condilia de a se verifica daci este, din punct de vedere electric, asigurati legdtura dintre fevi, iar rezistenta electricd este mic[.

148

Editor: Petru RADU Redactor: Alina HUCAI
Concepfia gi realizarea copertei: Mihaela PANZARIU Pre-press: Bogdan CRISTESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Manualulsalvatorului montan / Mircea Oprig, Raul Papalicef, George Resiga lagi: Sedcom Libris, 2008
Bibliogr.
l.S. B. N. : 978-973-67

0-302'7

l. Oprig, Mircea ll. Papalicef Raul lll. Resiga George
657

Editura Sedcom Libris este acreditati de Consiliul Nalional al Cercetirii $tiinlifice din invifimdntul Superior (C.N.C.S.l.S.). Copyright O 2008, SEDCOM LIBRIS
Toate drepturile asupra prezentei edilii sunt rezervate Editurii Sedcom Libris, lagi. Reproducerea pa(iala sau integrald a textelor, prin orice mijloc, precum gi a graficii copertei, fdrd acordul scris al Edituriisedcom Libris, este interzisd 9i se va pedepsi conform legislalieiin vigoare.

Adresa Editurii: $os. Moara de Foc nr. 4, cod 700527 , lagi, Romdnia

Contact Editura:
T el. : 0232.242.87 7 ; 234 .582; 07 42.7 6 .97 .7 2i f ax: 02
I

3 2. 2 3 3.

080

www.sedcom. ro; e-mail : editurasedcom ibris@yahoo. com

Mircea

0PRI$

Raul PAPALICEF George RESIGA

IlrltLSL SllYlr0nulul
o= cAtiRARE
libere/ 49 llebazil I 5l
/ 4e

]l0 ilrmt

TEHIITCA RAPELULUT 9r A COBORARTT / s7

)tse
coboritorul autoblocant / 60 pe opt / 60 Dfilferl60
pe

DrsPozrTrvE

DE TRACTTUNE / 61

TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI IN ABRUPT /66 rtghbiln / 66 fringhiilor / 67
accidentatului pe vertrcalill 67 accidentatului din surplombi / 69

pendullrilor

170

hzcfiune asupra punctelor de ancorare. frec,tiune in coardi qi in punctele de tncorare I 7l unui funicalar 174 pe funicular 176 *fuqrrtul tlrgii aecidentatului cu ajutorul tlrgii cu roatI, in teren variat I 77 ac{iunilor de salvare in zona alpin6 greu accesibill / 78 & salvare cu ajutorul elicopterutui / 80 Semnale pentru dirijarea elicopterului de la sol / 80 Proceduri de lucru cu elicopterul / 80 Tehnica de lucru. ,,Coarda super lung["/ 85 lSstemul,rCoardI lungloo / 86

hfucre/87 tIJ. Felosirea pioletului / 87

I

SALVAREA MONTANA tN SEZONUL DE IARNA / S7

Citrcarea zipezii I 90 pe co(ari / 94 locurilor de asigurare (amarajelor) / 100 in teren pe schiuri de turi / 102 inclinafiei pantei, cu ajutorul befelor de schi / 103 accidentafilor / 103 fhrsportul accidentalilor pe pflrtii de schi / 104 fiersportul accidentafilor in zoni alpinil I 104 ec$unilor de salvare pe pffrtiile de schi amenajate / 105

IIAI{U[[

UI, $AI,VAI

O

BU I,U

I

[I ON TAT

2.L,4, Noduri de amarare/ancorare

a)
--:.

,,Nodul de scaun"

Nodul de scaun este folosit, in general , in cazul in care avem nevoie de doud bucle la cap[tul corzi sau cordeline, acestea fiind reglabile.
Fis.12

Fazal

Faza2

Faza3

b)

,,Nodul opt simplu" *vezi fig.5
I
)

2.1.5. Noduri de urcare pe coarda
a),,Nodul Prusik"

t
I

Es

13

t7

4

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->